Upload
filimon-stefan-andrei
View
41
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
POSDRU
Citation preview
[Type text]
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte În Oameni!”
Lista finală a celor mai frecvente întrebări și răspunsuri privind
implementarea proiectelor POSDRU
Contract de servicii nr. POSDRU/7/7.1/AT/51
Îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor de a implementa operaţiuni cofinanţate prin axele
prioritare 1- 6 ale POSDRU 2007-2013
Activitatea 4 Elaborarea și diseminarea listei celor mai frecvente întrebări
A.4.1 Realizarea și actualizarea listei celor mai frecvente întrebări și răspunsuri urmare a
desfășurării serviciului de formare și a serviciului de tutorat, precum și diseminarea acesteia
în rândul beneficiarilor POSDRU
Consultant – Consorţiul format din Lattanzio Advisory SpA și Magnum SRL
2 | P a g e m a i 2 0 1 5
1. Ce document prevalează în cazul în care se constată inadvertențe între buget,
cererea de finanțare și contractul de finanțare?
Răspuns
În conformitate cu prevederile contractului de finanţare (dispoziţiile art.15 (2) pentru
modelul standard aprobat prin Ordinul MMFPSPV nr. 2591/2013 şi, respectiv,
dispoziţiile art. 14 (3) pentru modelul standard aprobat prin Ordinul MFE nr.
965/2014), în cazul unui conflict între prevederile anexelor contractului de finanţare şi
cele din contractul de finanţare, prevalează dispozițiile contractului de finanțare.
În situația în care există necorelări între anexele contractului (de exemplu între
Cererea de Finanțare și Buget) se impune analiza acestora și verificarea dacă aceste
necorelări sunt de natură a afecta implementarea proiectului. În funcție de situație,
beneficiarul va iniția o modificare contractuală prin care să corecteze inadvertențele
sesizate sau, în baza dispoziţiilor art. 6 A (2) şi 11(2) pentru modelul standard
aprobat prin Ordinul MMFPSPV nr. 2591/2013, respectiv art. 5 (2) si 10 (2) pentru
modelul standard aprobat prin Ordinul MFE nr. 965/2014, va anunța autoritatea
competentă (AMPOSDRU/OIPOSDRU) și va solicita, în scris, punctul de vedere
oficial al acesteia cu privire la situația creată.
2. Care este modalitatea prin care pot fi modificate prevederi ale Acordului de
parteneriat?
Răspuns
În conformitate cu prevederile cap. II. B. 1. g) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr.
104/18.03.2015, Acordul de Parteneriat se modifică prin Act Adițional.
3. Se pot face modificări contractuale prin notificări sau acte adiționale înainte de
ridicarea clauzei suspensive?
Răspuns
În conformitate cu prevederile cap.II. alin.3 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr.
104/18.03.2015, se pot face modificări contractuale și în perioada de la semnarea
contractului și până la momentul îndeplinirii clauzei suspensive.
3 | P a g e m a i 2 0 1 5
4. Poate Beneficiarul solicita AM/OI delegat modificarea Contractului de finanțare
prin act adițional/notificare ori de câte ori este nevoie sau trebuie să aștepte
intrarea în vigoare a celor anterioare?
Răspuns
În conformitate cu prevederile Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015 Cap. II,
alin. 4, dacă noile modificări solicitate sunt condiţionate de modificări solicitate
anterior, dar încă neaprobate, beneficiarii pot depune noi acte adiționale/notificări
doar după ce au fost aprobate modificările contractuale solicitate anterior.
Pe cale de consecință, în situația în care noile modificări solicitate sunt independente
de modificările solicitate anterior, dar încă neaprobate, beneficiarul poate depune o
nouă solicitare de modificare contractuală, fără a aștepta aprobarea celor anterior
solicitate.
5. Care este modalitatea de stabilire a procedurii de achiziție în cazul în care
pentru aceeași activitate sau pentru activități diferite sunt responsabili doi sau
mai mulți parteneri?
Răspuns
Achizițiile se vor face în mod distinct de către fiecare partener în corelare directă cu
bugetul aferent fiecărui partener, prevederile acordului de parteneriat și legislația
aplicabilă derulării achiziției respective.
6. Cum se calculează valoarea estimată a achiziției: per total buget sau per
partener?
Răspuns
Valoarea estimată a achiziției se calculează pentru fiecare partener în parte, în
conformitate cu dispozițiile art. 8.23 a Instrucţiunii AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015
şi a cap. II, F a Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015 conform căruia „la
stabilirea achiziției, se va ține seamă de tipul de achizitor, de scopul atribuirii, de
valoarea liniei/subliniei bugetare alocată pentru fiecare membru al parteneriatului”.
Astfel, fiecare partener va achiziționa produse/servicii/lucrări prin aplicarea
procedurii corespunzătoare și în conformitate cu bugetul propriu stabilit prin Acordul
de parteneriat cu privire la respectivele achiziții.
4 | P a g e m a i 2 0 1 5
Prevederile instrucțiunilor se coroborează cu prevederile O.U.G nr. 34/2006 (pentru
beneficiarii/partenerii - autorități contractante), respectiv ale Ordinului MFE nr.
1120/2013 (pentru beneficiarii privați, în situațiile în care nu sunt autorități
contractante) și care stipulează că este interzisă divizarea contractului de achiziție în
mai multe contracte distincte de valoare mai mică, precum și utilizarea unor metode
de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de
achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor legale care instituie
obligații ale autorității contractante/beneficiarului privat în raport cu anumite praguri
valorice.
7. La ce curs valutar se estimează valoarea achiziției?
Răspuns
Întrucât valoarea estimată a contractului de achiziţie trebuie să fie determinată înainte
de iniţierea achiziției, cursul valutar valabil este cel publicat de BNR pentru data
întocmirii Notei justificative privind valoarea estimată sau cel de la data achiziției, în
cazul achizițiilor directe. Dacă în urma elaborării specificaţiilor tehnice se constată că
valoarea estimată la momentul demarării achiziţiei depăşeşte valoarea prevăzută în
contractul de finanţare, beneficiarul privat poate suplimenta această valoare din
bugetul propriu sau din bugetul contractului de finanţare numai după ce obţine
aprobarea Autorităţii de Management/ OI delegat.
8. Există obligativitatea Beneficiarului de a verifica actualitatea valorii estimate
înainte de efectuarea achiziției directe, deşi suma este prevăzută în bugetul
aprobat, iar în procesul de evaluare a fost verificată modalitatea de estimare a
costurilor?
Răspuns
În conformitate cu prevederile Ordinului MFE nr.1120/2013, beneficiarii privați au
obligația ca dosarul achiziției directe să cuprindă o ”notă privind determinarea valorii
estimate”, respectiv Ordinul stipulează ca valoarea să fie ”actualizată la momentul
achiziţiei, dacă este cazul”.
În concluzie, beneficiarul va elabora nota de determinare a valorii prin raportare la
valoarea bunurilor/serviciilor/lucrărilor de la momentul la care dorește să
achiziționeze direct, actualizând, dacă este cazul, valoarea prevăzută în bugetul
aprobat la finanțare.
5 | P a g e m a i 2 0 1 5
9. Este obligatorie, pentru beneficiarii privaţi, prospectarea pieţei și în cazul
achiziției directe?
Răspuns
În vederea estimării valorii pentru achiziția directă, achizitorul are obligaţia de a
calcula şi însuma toate sumele plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără
taxa pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în
care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau
majorări ale valorii contractului. Astfel, estimarea valorii pentru plata achiziției se va
realiza prin calcularea prețurilor existente pe piață a bunurilor/serviciilor/lucrărilor
care fac obiectul achiziției, în vederea asigurării eficienței utilizării fondurilor
respective.
În conformitate cu prevederile Ordinului MFE nr. 1191/2014, beneficiarii privați au
obligația de a verifica actualitatea valorilor estimate în cererea de finanțare,
modalitatea fiind similară cu studierea pieții efectuată la momentul scrierii acesteia
(cataloage, oferte de preţ etc.). În vederea estimării valorii achiziției directe, nu este
necesară prezentarea justificării necesității contractului de achiziție și nici a studiului
de piață, achizitorul având posibilitatea să facă estimarea prin orice metodă dorește
(analiza pieței, solicitare directă de oferte, raportare la proiecte anterioare, potrivit
unei proceduri interne etc).
În cazul achiziției directe, realizate conform Ordinului MFE nr. 1120/2013,
documentele obligatorii sunt: nota de determinare a valorii estimate, documente
justificative (ex. comandă, bon fiscal, factură, contract etc.) și documente care
dovedesc îndeplinirea contractului (ex.: PV de recepție/furnizare, PV de predare-
primire etc.), în timp ce OUG 34/2006 statuează că achiziția directă se realizează pe
bază de document justificativ.
10. Care este semnificaţia sintagmei “demararea achiziţiilor” şi când se consideră
demarate achiziţiile directe?
Răspuns
Indiferent dacă achiziția se realizează direct sau printr-o procedură, momentul
demarării achizițiilor poate fi prima etapă necesară pentru derularea acestora,
respectiv întocmirea ”Notei privind determinarea valorii estimate”.
6 | P a g e m a i 2 0 1 5
În cazul proiectelor din DMI 6.1, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii
AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, art.7 (3), ”beneficiarul/partenerii au obligația de a
demara toate procedurile de achiziție în maxim 30 de zile de la începerea
implementării proiectului, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, mai puțin
achizițiile aferente structurilor de economie socială”.
11. Se poate depune o cerere de plată în situația în care prefinanțarea nu a fost
recuperată integral?
Răspuns
Condiția impusă pentru a putea depune o Cerere de Plată conform Instrucțiunii
AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015, art. 3.3.b., "Prefinanțarea acordată beneficiarilor
a fost cheltuită în integralitate sau prefinanțarea disponibilă la nivelul fiecărui
beneficiar/partener nu acoperă plata facturii/facturilor/documentelor care atestă
obligațiile de plată scadente ale fiecăruia dintre aceștia", nu se referă la recuperarea
integrală a prefinanțării, ci la disponibilitatea materială a acesteia în conturile
beneficiarului/partenerului respectiv.
Astfel, dacă prefinanțarea disponibilă în cont nu poate acoperi necesarul unei
cheltuieli (fie în situația în care prefinanțarea a fost cheltuită integral, fie că suma
rămasă în contul de prefinanțare este insuficientă) atunci, respectiva cheltuială, poate
fi inclusă într-o cerere de plată.
12. Este posibilă depunerea unei cereri de plată în condițiile în care, deși a fost
solicitată prefinanțare, aceasta nu a fost încă primită?
Răspuns
Raportat la disp. art. 3.3. lit. b) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015,
depunerea unei cereri de plată, la momentul în care prefinanțarea solicitată nu a fost
încă primită, este posibilă întrucât sunt respectate dispozițiile citate mai sus ale
Instrucțiunii nr. 103, respectiv:”... prefinanțarea disponibilă la nivelul fiecărui
beneficiar/partener nu acoperă plata facturii/facturilor/documentelor care atestă
obligațiile de plată scadente ale fiecăruia dintre aceștia".
13. Când se deduce contribuția proprie în cazul accesării mecanismului cererii de
plată?
Răspuns
7 | P a g e m a i 2 0 1 5
În conformitate cu dispoziţiile art. 174 , alin. (3) din O.U.G 64/2009 cu modificările
și completările ulterioare, pentru a beneficia de mecanismul decontării cererilor de
plată, beneficiarii unici/liderii de parteneriate/partenerii, alții decât cei prevăzuți la art.
5 și 6 din același document, au obligația de a-și plăti integral contribuția proprie
aferentă facturilor incluse în cererea de plată. Conform art. 175, alin. (1) aceeași
beneficiari au obligația ca, la cererea de plată, să anexeze și dovada plății contribuției
proprii aferentă facturilor cuprinse în cererea de plată.
Obligația de a face dovada contribuției proprii la momentul depunerii cererii de plată
este prevăzută doar în cazul facturilor incluse în cererea de plată. În ceea ce privește
cheltuielile salariale, precum și a subvențiilor și a altor cheltuieli care nu presupun
facturi emise de către furnizori, beneficiarii vor achita contribuția proprie la
momentul plății efective integrale a acestora.
14. Este necesară depunerea unei notificări în cazul în care se dorește mărirea
numărului de ore alocate unui expert, salariul lunar rămânând același?
Răspuns
Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015 prevede la Cap. II, punctul C faptul că
nu este necesară inițierea unei modificări contractuale privind modificarea numărului
de unități și, concomitent, a valorii unitare în situația încadrării în valorile unei
sublinii bugetare „cu excepția liniilor bugetare „Cheltuieli Salariale” și „Cheltuieli
FEDR”. Notificarea nu este acceptată deoarece aceleași linii bugetare sunt explicit
declarate excepții. Astfel modificarea se va face prin Act Adițional în baza Cap. II. B.
1. al Instrucțiunii 104.
15. Care este forma contractuală de modificare a valorii totale a unei sublinii
bugetare cu peste 10%, dar fără să afecteze totalul capitolului din care face parte
cu mai mult de 10%?
Răspuns
Această modificare se face prin iniţierea unui Act Adițional. Instrucțiunea
AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015 reglementează utilizarea notificării doar pentru
modificări ale valorii totale a subliniilor bugetare cu maxim 10%, „cu excepția liniilor
bugetare „Cheltuieli Salariale” și „Cheltuieli FEDR”.
Pentru modificări mai mari sau egale cu 10% a valorii totale a subliniilor bugetare
este obligatorie încheierea unui act adițional conform Cap. II. B. 1. al aceleiași
instrucțiuni.
8 | P a g e m a i 2 0 1 5
16. Ce tip de modificare a contractului se impune pentru introducerea unei noi
sublinii bugetare?
Răspuns
În situația în care sublinia introdusă aparține Liniilor Bugetare "Cheltuieli Salariale"
și "Cheltuieli de tip FEDR", este necesar a se iniția un Act Adițional în baza Art. II.
B. 1. A4) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 104/18.03.2015.
În situația în care sublinia introdusă nu aparține Liniilor Bugetare "Cheltuieli
Salariale" și "Cheltuieli de tip FEDR", dar introducerea ei conduce la creșterea
Capitolului Bugetar din care face parte cu mai mult de 10% inclusiv, este necesar a se
iniția un Act Adițional.
În situația în care sublinia introdusă nu aparține Liniilor Bugetare "Cheltuieli
Salariale" și "Cheltuieli de tip FEDR", dar introducerea ei conduce la creșterea valorii
liniei bugetare din care face parte cu mai puțin de 10% din valoarea Capitolului
Bugetar respectiv, este necesară depunerea unei Notificări în baza art. II. A. 1. a3) din
Instrucțiunea 104/18.03.2015, cu condiția ca nici alte capitole bugetare să nu fie
modificate cu mai mult de 10%. În cazul în care şi alte capitole sunt modificate cu
mai mult de 10%, inclusiv ca urmare a introducerii subliniei, atunci este necesară
inițierea unui Act Adițional.
17. În cazul în care un expert efectuează deplasări în interesul proiectului, pentru
îndeplinirea sarcinilor asumate prin contractul de muncă şi fişa de post, va ponta
în fişa de pontaj lunară și raportul de activitate şi timpul de deplasare în
teritoriu?
Răspuns
Având în vedere:
- disp. art. 111 din Codul Muncii care stipulează “timpul de muncă reprezintă orice
perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și
îndeplinește sarcinile și atribuțiile stabilite prin fişa postului şi contractul individual
de muncă”;
- disp. art. 3 din Anexa la H.G. 1860/2006 cu modificările și completările ulterioare
privind Drepturile și Obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe
perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul
localităţii, în interesul serviciului, care stipulează “executarea sarcinilor pe perioada
delegării se consideră muncă prestată în realizarea obligaţiilor ce revin persoanei
delegate la locul ei de muncă”,
9 | P a g e m a i 2 0 1 5
un expert poate ponta timpul de deplasare în teritoriu, în condițiile în care cheltuielile
asociate sunt făcute cu respectarea principiilor unui management financiar riguros,
având în vedere utilizarea eficientă a fondurilor şi un raport optim cost-eficienţă și cu
respectarea condițiilor legale în ceea ce privește deplasarea.
Un exemplu de nerespectare a principiilor unui management financiar riguros este
deplasarea managerului de proiect exclusiv pentru a depune un act adițional la
AMPOSDRU- OI POSDRU delegat, în situația în care același rezultat se poate obține
prin servicii de curierat rapid la un cost mult mai scăzut.
18. Mai este necesar ca beneficiarii/partenerii neplătitori de TVA să depună la
cererile de rambursare Certificatul ANAF şi Declarația pe proprie răspundere
privind nedeductibilitatea de TVA eligibilă solicitată la rambursare?
Răspuns
Nu, având în vedere faptul că la pct. 8 aferent Pasului 2 de la art.2 din Instrucțiunea
AMPOSDRU nr.103/2015 se precizează faptul că Certificatul ANAF/Declarația se
depune cu ”respectarea legislației naționale în vigoare”, în conformitate cu
prevederile Ordinului MFE nr. 1147/2014 pentru modificarea Instrucţiunilor de
aplicare a prevederilor art. 11 ind.1 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007 privind
regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin
programele operaţionale, aprobate prin Ordinul Ministrului Afacerilor Europene nr.
204/2011.
Conform acestor reglementări, doar „solicitantul finanţării din instrumente
structurale care se identifică drept persoană juridică înregistrată în scopuri de
TVA” are obligația de a depune ”o declaraţie pe propria răspundere privind
nedeductibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor eligibile incluse în
bugetul proiectului propus spre finanţare”.
19. Cheltuielile necesare implementării proiectului angajate/efectuate anterior
clauzei suspensive sunt eligibile şi se pot rambursa?
Răspuns
În conformitate cu prevederile contractului de finanțare, contractul intră în vigoare la
data semnării lui de către ultima parte. Luând în considerare prevederile art.3 (1) lit.a)
din Ordinul MMFPS nr. 1117/2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate şi a listei
cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin POSDRU 2007-2013,
10 | P a g e m a i 2 0 1 5
printre condițiile necesare pentru declararea unei cheltuieli ca eligibile se află și cea
cu privire la faptul că o cheltuială trebuie ”să fie efectiv plătită de către beneficiar de
la data intrării în vigoare a contractului de finanţare/deciziei de finanţare sau de la
data menţionată în contractul de finanţare/decizia de finanţare”. Pe cale de
consecință, cheltuielile efectuate în cadrul proiectului de la data intrării în vigoare a
contractului și până la data îndeplinirii clauzei suspensive sunt cheltuieli eligibile și
pot fi solicitate la rambursare.
20. Pentru determinarea încadrării remunerației unui expert în plafoanele maxime
de referinţă ale cheltuielilor cu personalul se ia în considerare experiența
generală sau specifică?
Răspuns
În vederea încadrării remunerației unui expert în plafoanele maxime de referință ale
cheltuielilor cu personalul, începând cu data de 19.03.2015, în temeiul Cap. III al
Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 104/2015, prin experiență profesională se va înțelege
experiența profesională specifică necesară pentru ocuparea unui post în cadrul
proiectelor POSDRU 2007-2013.
Astfel, în conformitate cu prevederile Instrucțiunii sus menționate (Cap. III, alin. 3) și
a principiului constituțional de drept (art.15(2)), respectiv neretroactivitatea legii,
”analiza privind experiența profesională specifică se va efectua pentru toate
persoanele care vor ocupa posturile/funcțiile din cadrul proiectelor POSDRU 2007-
2013”. În acest sens, experții care erau deja implicați în proiecte la momentul intrării
în vigoare a Instrucțiunii nr. 104/2015 vor fi analizați în conformitate cu prevederile
conținute în Ghidul Solicitantului Condiții Generale aplicabil la data depunerii
proiectului respectiv.
21. Procentul de 10% pentru cheltuielile de informare şi publicitate se calculează
prin raportare la valoarea totală a cheltuielilor directe validate, conform GS CG
2014, la valoarea totală eligibilă validată a proiectului, aşa cum se precizează în
contractul de finanţare, sau la valoarea totală a cheltuielilor directe validată din
care se scad cheltuielile de tip FEDR validate, aşa cum se precizează în
Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 103?
Răspuns
În conformitate cu prevederile contractului de finanțare (modelul standard aprobat
prin Ordinul MFE nr. 965/2014) aferent cererilor de proiecte depuse conform
11 | P a g e m a i 2 0 1 5
Ghidului Solicitantului Condiții Generale 2014, la art.14 (3) se stipulează faptul că ”în
cazul unui conflict între prevederile anexelor contractului de finanţare şi cele din
contractul de finanţare, prevederile contractului de finanţare prevalează”, respectiv
în cazul în care există un conflict între prevederile Ghidului Solicitantului Condiții
Generale și clauzele contractului, atunci mențiunile agreate prin contractul de
finanțare vor prevala.
De asemenea, la art.10 (1) din contractul de finanțare se menționează faptul că, în
cazul modificărilor determinate de instrucţiuni/decizii AMPOSDRU, aceste
modificări vor intra în vigoare la data menţionată în actul normativ respectiv.
În aceste condiții, începând cu data de 19.03.2015, data intrării în vigoare a
Instrucțiunii nr. 103 emisă de AMPOSDRU, se vor avea în vedere prevederile
menționate la art. 8.11 alin.5, respectiv ”suma totală validată pentru cheltuieli cu
informare și publicitate trebuie să se încadreze în suma estimată pentru această
categorie de cheltuieli conform ultimei variante de buget aprobate, fără a se depăși
cuantumul estimat aprobat și procentul obținut prin raportarea sumei totale validate
la valoarea totală a cheltuielilor directe validată din care se scad cheltuielile de tip
FEDR validate”, luându-se în considerare nedepășirea procentului admis în
Contractul de finanțare.
Totuşi, în cazul în care sunt contracte de finanţare (modelul standard aprobat prin
Ordinul MFE nr. 965/2014) intrate în vigoare ulterior datei de 19.03.2015, vor prevala
prevederile Contractului, așa cum au fost agreate de către părțile semnatare.
22. Când se depune la OI/OIR graficul estimativ de depunere al cererilor de
rambursare pentru proiectele a căror contract de finanţare respectă modelul
standard aprobat prin Ordinul MFE nr. 965/2014?
Răspuns
Începând cu data de 19.03.2015, pentru contractele de finanțare semnate după această
dată, în conformitate cu prevederile art. 8.1 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr.
103/2015, Beneficiarul are obligația de a completa și transmite la AM/OI delegat
Graficul estimativ privind depunerea cererilor de rambursare (Anexa 9 la
Instrucțiune), în termen de 10 zile de la semnarea Contractului de finanțare.
12 | P a g e m a i 2 0 1 5
23. Care sunt termenele de depunere ale cererilor de rambursare pentru proiectele a
căror contract de finanţare respectă modelul standard aprobat prin Ordinul
MFE nr. 965/2014?
Răspuns
Beneficiarii vor depune cereri de rambursare conform graficului estimativ privind
depunerea cererilor de rambursare depus şi aflat în vigoare. Graficul poate fi
modificat/actualizat de maxim 3 ori pe parcursul implementării dar, la apariția unor
situații excepționale neimputabile beneficiarului, se pot solicita noi actualizări peste
această limită, în maxim 20 zile de la apariția situațiilor respective, însă nu mai târziu
de 15 zile înainte de termenul de depunere al următoarei cereri de rambursare.
În situaţia accesării mecanismului cererilor de plată, în conformitate cu art. 3.4 din
Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 103/2015, există obligativitatea depunerii trimestrial
de către beneficiari a minim o cerere de rambursare obișnuită, de valoare cel puțin
egală cu suma prefinanțării de recuperat aferentă Cererii de plată depuse în intervalul
respectiv de 3 luni.
24. Care sunt obligațiile AMPOSDRU din punct de vedere al procesării și efectuării
plății aferente cererilor de rambursare?
Răspuns
În conformitate cu dispozițiile art. 4^1 din OUG 64/2009 cu modificările și completările ulterioare:
În termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data depunerii de către
beneficiar la AM/OI POSDRU a cererii de rambursare întocmite conform
contractului de finanţare, AMPOSDRU notifică beneficiarului plata aferentă
cheltuielilor autorizate din cererea de rambursare sau, în cazul plăţilor directe,
notifică beneficiarului autorizarea cheltuielilor din cererea de rambursare.
Pentru depunerea de către beneficiar a unor documente adiţionale sau
clarificări solicitate de către autoritatea de management sau de organismul
intermediar, termenul prevăzut la alin. (1) poate fi întrerupt de mai multe ori,
fără ca perioadele de întrerupere cumulate să depăşească 10 zile lucrătoare.
În cazul ultimei cereri de rambursare depuse de beneficiar în cadrul
proiectului, termenul de 20 de zile lucrătoare poate fi prelungit cu durata
13 | P a g e m a i 2 0 1 5
necesară efectuării tuturor verificărilor procedurale specifice autorizării plăţii
finale.
25. Experții din echipa de proiect, care se încadrează în categoriile de grup țintă
eligibile ale proiectului, pot beneficia de activitățile acestuia?
Răspuns
Experții din echipa de management a proiectului nu pot face parte din grupul ţintă al
aceluiași proiect.
Experții care implementează activitățile proiectului nu pot face parte simultan și din
echipa de implementare și din grupul țintă.
26. Persoanele care dețin un anumit nivel de calificare pot participa doar la
programe de calificare de nivel superior?
Răspuns
Nivelul de calificare se analizează în strictă legătură cu Clasificarea Ocupațiilor din
România (codul COR), pentru fiecare ocupație în parte și nu la modul general.
Documentul care precizează nivelul/nivelurile de calificare în cadrul fiecărei ocupații este "Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu
certificate de calificare" și care este actualizat periodic prin Ordine comune ale
Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și
Ministerului Educației Naționale.
Persoanele care dețin un Certificat de Calificare Profesională sau o Diplomă/Certificat
de Absolvire (inclusiv situațiile reglementate de Ordinul Comun M.E.C. - M.M.S.S.
nr. 3228/2002), în cadrul unei ocupații clasificate conform COR, conform
"Nomenclatorului calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu
certificate de calificare":
pot participa la cursuri de calificare din cadrul aceleiași ocupații clasificate
conform COR doar pentru un nivel superior celui deținut sau
pot participa la orice cursuri de calificare profesională, indiferent de nivel, în
cadrul oricărei alte ocupații clasificate conform COR pentru care nu dețin un
Certificat de Calificare sau alt document de atestare al calificării.
14 | P a g e m a i 2 0 1 5
Absența unei calificări în cadrul unei ocupații se declară de către persoanele din
grupul ţintă inclusiv prin declarație pe proprie răspundere.
27. Poate fi considerată dublă finanțare situația în care sunt solicitate spre decontare
cheltuieli cu formarea profesională pentru o persoană care a mai
participat/absolvit un curs similar de formare profesională într-un alt proiect
finanţat din FSE?
Răspuns
Luând în considerare prevederile Regulamentului CE nr. 1605/2002, art. 111/
Regulamentului CE nr. 966/ 2012, art. 129, ”Aceleiași acțiuni i se poate atribui un
singur grant alocat de la buget în favoarea aceluiași beneficiar” și prevederile
Regulamentului CE nr. 1083/2006, art. 54, ”o cheltuială cofinanțată din Fonduri
[Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de
Coeziune] nu va primi asistență din partea unui alt instrument financiar comunitar”,
un Beneficiar nu poate primi o altă finanţare din fonduri publice naţionale sau
comunitare în cadrul proiectul pe care îl implementează pentru activităţile ce vizează
persoane care fac parte din grupul ţintă dacă, pentru aceste persoane și pentru aceleași
activități, cheltuiala a fost acoperită deja print-un alt proiect. În acest sens, o persoană
din grupul țintă nu poate participa la cursuri de formare similare, din punct de vedere
al competențelor dobândite și înscrise pe documentul de absolvire, cu alte cursuri la
care a mai participat în cadrul unui alt proiect finanțat din FSE. Similaritatea a două
programe de formare se verifică pe baza competențelor dobândite de către cursanți în
baza documentelor oficiale de acreditare a cursurilor respective și a diplomelor emise.
28. Cum se poate evita dubla finanțare a cheltuielilor cu persoane din grupul țintă?
Răspuns
Fiecare beneficiar va stabili o metodologie în cadrul proiectului cu privire la condițiile
și modalitățile de identificare a persoanelor eligibile în vederea includerii în grupul
țintă, urmărind inclusiv evitarea plății unei cheltuieli, pentru o activitate similară,
acoperită deja din fonduri publice naţionale sau comunitare.
29. În cadrul DMI 6.1, pot face parte, din administrația și acționariatul SES,
persoanele care au deja calitatea de asociat/acționar/membru în cadrul
organismelor de administrație ale Beneficiarului și/sau Partenerilor?
15 | P a g e m a i 2 0 1 5
Răspuns
Persoanele care au calitatea de asociat/acționar/membru în cadrul organismelor de
administrație ale Beneficiarului și/sau Partenerilor pot avea și calitatea de
asociat/acționar/membru în cadrul structurii de economie socială (SES) create, cu
condiția respectării tuturor celor 8 principii care privesc economia socială și care se
găsesc enumerate la punctul 8 din anexa „Glosar de termeni” (pag. 66-67) la Ghidul
indicatorilor POSDRU 2007-2013 – varianta februarie 2014.
În acest sens, vor fi respectate și prevederile art.8 (1) din Instrucțiunea emisă de
AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, respectiv poate fi membru fondator/asociat al unei
SES orice persoană fizică sau juridică, inclusiv Beneficiarul, Partenerii sau membrii
grupului țintă.
În vederea respectării principiului economiei sociale cu privire la ”asocierea liberă și
deschisă”, conform prevederilor art.8 (5) din Instrucțiunea emisă de AMPOSDRU nr.
107/11.05.2015, Beneficiarul/Partenerul responsabil cu înființarea SES va identifica
membrii viitoarei SES prin elaborarea unei proceduri care să permită asocierea liberă
și deschisă.
De asemenea, în stabilirea procedurii de asociere în cadrul SES, se vor avea în vedere
şi cele 4 situații ce pot duce la considerarea ca întreprindere unică, așa cum acestea
sunt arătate la pct. III, art.3 litera d) din Schema de ajutor de minimis „Dezvoltarea
Economiei Sociale” şi limitarea ajutorului de minimis.
30. Asociații (în cazul societăților comerciale) sau membrii fondatori (în cazul ONG)
ai SES trebuie să facă parte, în mod exclusiv, din grupul țintă al proiectului sau
pot fi și alte persoane fizice sau juridice?
Răspuns
Ghidurile Solicitantului Condiții Generale și Condiții Specifice nu conțin mențiuni cu
privire la calitatea pe care trebuie să o dețină membrii fondatori/asociați ai respectivei
SES.
În acest sens, vor fi respectate și prevederile art.8 (1) din Instrucțiunea nr.
107/11.05.2015 emisă de AMPOSDRU, respectiv poate fi membru fondator/asociat al
unei SES orice persoană fizică sau juridică, inclusiv Beneficiarul, Partenerii sau
membrii grupului țintă. În vederea respectării principiului economiei sociale cu
privire la ”asocierea liberă și deschisă”, conform prevederilor Art.8 (5) din cuprinsul
aceleiaşi instrucţiuni, Beneficiarul/Partenerul responsabil cu înființarea SES va
16 | P a g e m a i 2 0 1 5
identifica membrii acesteia prin elaborarea unei proceduri care să permită asocierea
liberă și deschisă.
31. Pot fi asociați unici sau asociaţi/membri fondatori, în una sau mai multe SES nou
înfiinţate în cadrul proiectului finanţat prin DMI 6.1, salariaţii
solicitantului/partenerilor (inclusiv experţii remuneraţi din cheltuielile generale
ale proiectului)? Dar asociaţii şi/sau angajaţii solicitantului/partenerilor care nu
sunt remuneraţi, respectiv sunt remuneraţi în cadrul solicitantului/partenerilor,
dar nu ca experţi în cadrul proiectului?
Răspuns
În Ghidurile Solicitantului aferente CPP 168 și CPP 173 nu există o prevedere expresă
referitoare la calitatea pe care trebuie să o dețină persoanele care se asociază în
vederea înființării unei SES, situație susținută inclusiv de principiul economiei sociale
care stipulează faptul că, în cadrul SES, asocierea trebuie să fie liberă și deschisă
persoanelor interesate.
În acest sens, vor fi respectate și prevederile art.8 (1) din Instrucțiunea nr.
107/11.05.2015 emisă de AMPOSDRU, respectiv poate fi membru fondator/asociat al
unei SES orice persoană fizică sau juridică, inclusiv Beneficiarul, Partenerii sau
membrii grupului țintă.
În vederea respectării principiului economiei sociale cu privire la ”asocierea liberă și deschisă”, conform prevederilor Art.8 (5) din cuprinsul aceleiaşi instrucţiuni,
Beneficiarul/Partenerul responsabil cu înființarea SES va identifica membrii acesteia
prin elaborarea unei proceduri care să permită asocierea liberă și deschisă.
În acest sens, se vor corela informațiile din cererea de finanțarea aprobată cu
prevederile referitoare la situația întreprinderilor legate și limitarea ajutorului de
minimis, respectiv se vor analiza condițiile care determină situația de ”întreprindere
unică” prin rolul pe care îl dețin asociaţii unici şi/sau salariaţii
solicitantului/partenerilor (inclusiv experţii remuneraţi din cheltuielile generale ale
proiectului), precum și cu privire la numărul minim de locuri de muncă nou înființate,
prevăzute în secțiunea indicatorilor.
32. Poate o persoană fizică să aibă calitatea de asociat/acționar în mai multe
structuri de economie socială (SES) nou înfiinţate în cadrul aceluiși proiect?
Daca da, există un procent minim/maxim al cotei de participare în cadrul
fiecărei SES?
17 | P a g e m a i 2 0 1 5
Răspuns
O persoană fizică poate avea calitatea de asociat în mai multe structuri de economie
socială (SES) create în cadrul unui proiect. Cuantumul cotei de participare în noua
persoană juridică ar trebui să țină cont însă de principiul economiei sociale privind
asigurarea unui drept egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau
de valoarea cotizațiilor, cu excepția cazului fundațiilor care desfășoară activități
economice. Totodată, față de dispozițiile punctului 4.6 Incidența ajutorului de
minimis din Ghidul Condiții Specifice CPP nr.168 și din Ghidul Condiții Specifice
CPP nr.173, care prevăd posibilitatea plafonării ajutorului de minimis “pentru
structurile de economie socială cu personalitate juridică proprie înființate de o
persoană juridică, dacă aceasta deține mai mult de 50% din părțile sociale ale
noilor structuri juridice sau deține controlul de orice fel asupra acestora”,
considerăm că nu este recomandat ca persoana la care face referire întrebarea să
reprezinte o pârghie prin intermediul căreia, Solicitantul sau Partenerul care decide
constituirea respectivei SES, să controleze, în oricare fel, pe aceasta din urmă.
33. Având în vedere că cele 10 SES în cadrul proiectului finanţat prin DMI 6.1 se
vor constitui ca SRL, cu respectarea principiilor economiei sociale, este necesar
ca fiecare dintre acestea să aibă mai mult de un asociat?
Răspuns
Luând în considerare faptul că, în conformitate cu prevederile ”Schemelor de ajutor
de minimis” aferente CPP 168 și CPP 173, economia socială reprezintă ”un grup de
persoane fizice sau juridice care se unesc pentru a-și asuma un rol economic activ în
procesul de incluziune socială, ex. cooperative, întreprinderi sociale de inserție,
ONG-uri (fundații și asociații) și alte organizații care au rol important în activități
de gestionare a unor unități de producție/servicii” (Cap. III, art.3 lit. h), iar ”structura
de economie socială” trebuie să respecte ”principiile economiei sociale, cu sau fără
personalitate juridică distinctă” (Cap. III, art.3, lit. j)), pe cale de consecință,
structurile de economie socială care se vor înființa în cadrul proiectelor aferente CPP
168 și CPP 173 vor fi organizate ca un grup de persoane/asociați și nu ca asociați unici.
De asemenea, Beneficiarul/Partenerul care are responsabilitatea înființării SES trebuie
să ia în considerare și prevederile art.8 (3) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr.
107/11.05.2015 care stipulează faptul că ”numărul persoanelor fizice și/sau juridice
ce se asociază trebuie să fie determinat ținând cont de necesitatea asigurării unui
drept egal de vot al membrilor/asociaților din cadrul SES”.
18 | P a g e m a i 2 0 1 5
34. Dacă în planul de afaceri al unei SES este prevăzută înființarea unui Cabinet
individual de psihologie de către o persoană cu handicap, iar în cadrul acestui
Cabinet se înființează o Unitate protejată ce angajează alte două persoane cu
handicap, se consideră că această SES ar putea avea probleme privind
eligibilitatea/recunoașterea ca SES?
Răspuns
Conform prevederilor legale în vigoare, cabinetul individual de psihologie se
înființează ca persoană fizică autorizată, entitate care nu respectă principiile
economiei sociale așa cum sunt acestea enunțate în Ghidul indicatorilor POSDRU
2007-2013 – varianta februarie 2014 și, prin urmare, această entitate nu corespunde
cerințelor Ghidului Solicitantului cu privire la tipurile SES.
35. Persoanele între care există diferite grade de rudenie pot să aibă calitatea de
asociat/acționar în cadrul aceleiași SES?
Răspuns
Nu există o limitare legală a dreptului de asociere al persoanelor în vederea
constituirii de societăți comerciale / ONG / etc. Mai multe persoane, care se găsesc
între ele în diferite grade de rudenie, pot să se asocieze liber în vederea constituirii
unei structuri de economie socială sub oricare formă legală posibilă.
Există însă limitări date de eventuale relații de rudenie între asociații/acționarii SES
sau membrii organelor de conducere și/sau control ale acestora, pe de o parte și
asociații/acționarii/membrii organelor de conducere și/sau control ale
Beneficiarului/Partenerului care au avut ca obligație de proiect constituirea SES, pe
de altă parte. În această situație se vor avea în vedere condițiile care determină
situația de ”întreprindere unică” prin rolul pe care îl dețin persoanele respective în
organele de conducere ale SES.
36. Cum vor fi realizate achizițiile de către structurile beneficiare de ajutor de
minimis?
Răspuns
În conformitate cu prevederile art.7 din Instrucțiunea AMPOSDRU
nr.107/11.05.2015, SES cu personalitate juridică vor desfășura achizițiile prin
respectarea prevederilor Ordinului comun MMFPS și MFP nr.1117/2170/2010,
19 | P a g e m a i 2 0 1 5
Ordinului MFE nr. 1120/2013, ”contractului de subvenție”/”deciziei de subvenție”,
precum și a prevederilor ce rezultă din orice document național și/sau comunitar
aplicabil schemei de ajutor de minimis, iar pentru determinarea procedurii aplicabile,
bugetele SES, pentru achiziții având obiect identic sau similar, nu se cumulează.
În conformitate cu prevederile aceleiași Instrucțiuni, SES fără personalitate juridică
distinctă vor desfășura achizițiile prin respectarea prevederilor Ordinului comun
MMFPS și MFP nr.1117/2170/2010, Ordinului MFE nr. 1120/2013, precum și a
prevederilor ce rezultă din orice document național și/sau comunitar aplicabil schemei
de ajutor de minimis, iar pentru determinarea procedurii aplicabile, bugetele SES,
pentru achiziții având obiect identic sau similar, se cumulează.
Aceeași regulă se aplică și în cazul SES fără personalitate juridică înființate de
parteneri.
Conform Instrucțiunii emise de AMPOSDRU nr.107/11.05.2015,
”Beneficiarul/Partenerul are obligația de a demara toate procedurile de achiziție în
maxim 30 de zile de la începerea implementării proiectului”. Achizițiile aferente SES
nu se supun acestui termen, care este aplicabil doar achizițiilor realizate din bugetul
care nu intră sub incidența schemei de ajutor de minimis.
37. Angajații SES vor respecta prevederile reglementărilor şi instrucțiunilor
AMPOSDRU cu privire la timpul de lucru maxim permis (12 ore inclusiv norma
de bază)? Este necesar ca aceştia să întocmească rapoarte de activitate şi fişe de
pontaj?
Răspuns
În conformitate cu art.9 (4) al Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015,
”prevederile din Ghidul Solicitantului și Instrucțiunile AM POSDRU cu privire la
experții angajați în proiecte (normă de lucru etc.) nu se aplică angajaților SES”.
38. Echipa de management a SES (manager, manager financiar şi responsabil
tehnic) trebuie sa aibă domiciliul în mediul rural?
Răspuns
În conformitate cu prevederile Ghidurilor Solicitantului Condiții Specifice aferente
CPP 168 și CPP 173, prin aceste proiecte se încurajează înființarea/dezvoltarea de
20 | P a g e m a i 2 0 1 5
SES în mediul rural, unul dintre indicatorii evaluați în cererea de finanțare fiind cel cu
privire la numărul de SES înființate în mediul rural, neexistând nicio prevedere
expresă cu privire la domiciliul persoanelor ce vor fi angajate în aceste SES.
De asemenea, trebuie luate în considerare și prevederile Codului muncii (art.5) care
interzic discriminarea pe orice criterii care au ca scop sau ca efect neacordarea,
restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor
prevăzute în legislaţia muncii.
39. În cazul a două SES fără personalitate juridica înființate în cadrul aceluiași
partener (asociație), pentru calculul privind estimarea valorii achiziției, în
vederea stabilirii procedurii de achiziție, sumele prevăzute în bugetele celor două
SES (situate în localităţi/regiuni diferite) se cumulează (scopul achiziției este
asemănător, dar activitățile se desfăşoară în regiuni diferite)?
Răspuns
În vederea realizării procedurilor de achiziție în cadrul SES, se vor respecta
prevederile art.7 din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, respectiv:
- SES cu personalitate juridică vor respecta prevederile legale în domeniu (Ordinul
comun MMFPS și MFP nr. 1117/2170/2010, Ordinul MFE nr. 1120/2013,
prevederile ”contractului de subvenție”/”deciziei de subvenție”, precum și
prevederile ce rezultă din orice document național și/sau comunitar aplicabil
schemei de ajutor de minimis), iar pentru determinarea procedurii aplicabile,
bugetele SES, pentru achiziții având obiect identic sau similar, nu se cumulează.
- SES fără personalitate juridică distinctă vor respecta prevederile legale în domeniu
(Ordinul comun MMFPS și MFP nr.1117/2170/2010, Ordinul MFE nr.
1120/2013, precum și prevederile ce rezultă din orice document național și/sau
comunitar aplicabil schemei de ajutor de minimis), iar pentru determinarea
procedurii aplicabile, bugetele SES, pentru achiziții având obiect identic sau
similar, se cumulează.
40. Până la ce dată se pot face plăţi în cadrul proiectelor de pe DMI 6.1, economie
socială?
Răspuns
În conformitate cu prevederile cap X. Durata schemei, art.14 din schema de ajutor de
minimis "Dezvoltarea economiei sociale - continuarea sprijinului pentru înfiinţarea şi
21 | P a g e m a i 2 0 1 5
dezvoltarea de structuri de economie socială" aferentă POSDRU 2007-2013, axa
prioritara 6 „Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de intervenție 6.1
„Dezvoltarea economiei sociale”, aprobată prin Ordinul MFE nr. 826/2015, plăţile
efectuate de către beneficiari vor fi efectuate până la 31 decembrie 2015.
41. Se poate modifica Planul de afaceri al unei SES?
Răspuns
În conformitate cu prevederile Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, art. 9
Funcționarea SES - aspecte contractuale și de implementare, pct.7. coroborate cu art.
10 (5) din contractul de finanțare, modificarea Planului de afaceri (Anexa 3 la Cererea
de finanțare, care reprezintă Anexa 1 la Contractul de finanțare) nu face obiectul unei
notificări sau a unui act adițional, cu excepția cazurilor care implică modificări în
sub-linia de buget „Cheltuieli de tip FEDR” din bugetul respectivei SES și, cu
condiția, ca respectiva modificare să nu aibă scopul sau efectul de a produce
schimbări în contract care ar pune în discuţie decizia de acordare a finanţării
nerambursabile sau care ar fi contrare principiului tratamentului egal al solicitanţilor.
De exemplu, se poate modifica Planul de afaceri, fără notificare sau act adiţional, în
sensul introducerii de servicii suplimentare celor menționate inițial în cererea de
finanţare şi anexele acesteia, în vederea eficientizării activității respectivei SES, cu
condiția încadrării în bugetul total al SES și cu respectarea articolelor de cheltuială
din sub-linia de buget „Cheltuieli de tip FEDR”.
În situația în care modificarea Planului de afaceri necesită transferul de sume către
sub-linia de buget „Cheltuieli de tip FEDR” sau introducerea de articole de cheltuială
noi, atunci se va iniția un act adițional.
În situația în care modificarea Planului de afaceri necesită realocări între articolele de
cheltuială în interiorul sub-liniei bugetare „Cheltuieli de tip FEDR” aferentă unei
SES, atunci se va iniția o notificare.
În toate cazurile este necesară respectarea condiționalităților privind locurile de
muncă create de SES și timpul de lucru cumulat al angajaților aparţinând grupurilor
vulnerabile.
42. Se pot achiziționa de la SES produse/servicii de către parteneri și/sau beneficiar
sau de către celelalte SES dezvoltate în cadrul aceluiaşi proiect?
22 | P a g e m a i 2 0 1 5
Răspuns
Nu există mențiuni care să restricționeze modul de vânzare a produsele/serviciilor de
către SES, respectiv fiecare SES va implementa planurile de afaceri, așa cum au fost
aprobate la finanțare și în conformitate cu prevederile legale în domeniu cu privire la
actele de comerț. Însă, vor fi luate toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de
natură să determine apariţia unui conflict de interese, așa cum sunt prevăzute în OUG
66/2011.
Se vor avea în vedere prevederile legale aplicabile cu privire la determinarea valorii
estimate (prin luarea în considerare a prețurilor produselor/serviciilor/lucrărilor
similare în piață, la momentul achiziției), respectiv achiziționarea bunurilor va
respecta prevederile OUG 34/2006 sau Ordinului MFE nr.1120/2013, după caz.
43. Poate fi structura de economie socială (SES) constituită sub forma unei societăţi
cu răspundere limitată și dacă da, în ce condiții poate fi considerată o SES?
Răspuns
Având în vedere faptul că, în cuprinsul Ghidului privind indicatorii pentru POSDRU
2007-2013, versiunea februarie 2014, la punctul 8 al rubricii “Glosar de termeni” este
prezentat conceptul de “economie socială”, precum și ansamblul principiilor ce
trebuie respectate de către o persoană juridica de drept privat pentru a putea fi
considerată ca fiind o structură de economie socială;
Ținând cont de faptul că, deși în cuprinsul GS CS CPP 168 și GS CS CPP 173, printre
entitățile enumerate la subpunctul 2.3, (“ONG-uri, cooperative sociale, asociații de
ajutor reciproc, alte organizații de caritate și voluntariat”), ca putând fi sprijinite în
cadrul DMI 6.1, nu sunt menționate clar societățile comerciale, totuși, pe de o parte,
în cadrul aceluiași subpunct 2.3 al documentului indicat, se menționează “Ca formă
de organizare, o structură de economie socială este orice entitate implicată într-o
activitate economică, respectând cumulativ principiile economiei sociale, cu sau fără
personalitate juridică distinctă”, iar pe de altă parte, în cuprinsul subpunctului 4.6
Incidența ajutorului de minimis se prevede posibilitatea plafonării ajutorului de
minimis “pentru structurile de economie socială cu personalitate juridică proprie
înființate de o persoană juridică, dacă aceasta deține mai mult de 50% din părțile
sociale ale noilor structuri juridice sau deține controlul de orice fel asupra acestora”;
Dată fiind definiția structurii de economie socială în cuprinsul acelorași GS CS CPP
168 și GS CS CPP 173, respectiv “o întreprindere al cărei principal obiectiv este cel
23 | P a g e m a i 2 0 1 5
de a avea o incidență socială mai curând decât cel de a genera profit pentru
proprietarii și partenerii săi. Ea funcționează pe piață furnizând bunuri și servicii în
mod antreprenorial și inovator și își utilizează, cu predilecție, excedentele în scopuri
sociale”;
Este posibilă înființarea unei SES inclusiv sub forma unei societăți comerciale
reglementată de prevederile Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, cu condiția
respectării însă a unor condiții impuse de specificitatea unei SES și de principiile ce
stau la baza conceptului de Economie Socială, în cadrul căreia SES funcționează.
Astfel, în situaţia înființării unei societăți comerciale destinată a fi SES, constituită în
cadrul unui proiect cofinanțat prin POSDRU în cadrul DMI 6.1, este necesar ca
activitățile cu caracter social și economic ale acesteia să fie desfășurate cu respectarea
cumulativă a principiilor ce guvernează economia socială, respectiv:
a) prioritate acordată individului și obiectivelor sociale față de obținerea de profit;
b) urmărirea interesului general, intereselor unei colectivități și/sau a unor interese
personale nepatrimoniale;
c) asociere liberă și deschisă, cu excepția cazului fundațiilor care desfășoară activități economice;
d) drept egal de vot al membrilor, independent de aportul de capital sau de valoarea
cotizațiilor, cu excepția cazului fundațiilor care desfășoară activități economice;
e) autonomie decizională, prin capacitatea deplină de alegere și revocare a organelor
de conducere, de punere în executare și de control al propriilor activități; f) organizare de sine-stătătoare, prin statutul de persoană juridică;
g) independența față de domeniul public, prin calitatea de persoane juridice de drept
privat;
h) în cazul distribuirii profitului către membri, realizarea acesteia proporțional cu
activitatea lor în cadrul organizației și nu cu aportul de capital sau valoarea
cotizațiilor, cu excepția cazului societăților cooperative de gradul 1 și a
cooperativelor de credit.
44. Cum se va realiza transferul subvențiilor către SES şi ce documente justificative
sunt necesare în vederea rambursării cheltuielilor?
Răspuns
În conformitate cu prevederile Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, art. 1
(3), în vederea transferului sumelor aferente ajutorului de minimis între beneficiar
și/sau partener și SES cu personalitate juridică distinctă, se va semna un ”contract de
24 | P a g e m a i 2 0 1 5
subvenție”, iar în conformitate cu art.1 (4), în vederea transferului sumelor aferente
ajutorului de minimis între beneficiar și/sau partener și SES fără personalitate juridică
distinctă, se va emite o ”decizie de subvenție”.
Conform art. 2 (3) din aceeaşi instrucţiune, prefinanțarea aferentă bugetului ce intră
sub incidența schemei de ajutor de minimis se va acorda într-o singură tranșă, în
cuantum de maximum 35% din valoarea totală a ajutorului de minimis, beneficiarul
fiind obligat să atașeze la cererea de prefinanțare dovada constituirii garanției pentru
suma aferentă prefinanțării, instrument care poate fi obținut și de către Partenerii din
proiect, în numele și pe seama Beneficiarului.
În temeiul art. 2 (6) din Instrucțiunea AMPOSDRU nr. 107, în termen de 3 zile
lucrătoare de la data primirii prefinanțării aferente schemei de ajutor de minimis,
Beneficiarul/Partenerul va efectua viramentele în conturile SES.
În ceea ce privește Cererea de rambursare care conține cheltuieli aferente părții de
buget care intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, în conformitate cu art. 3
(3) din Instrucțiunea 107, se vor depune în copie:
a) Evidența cheltuielilor generată de AW;
b) Raport auditor financiar independent;
c) FIF – pentru contul de rambursare special deschis
d) Certificatul ANAF și/sau declarația pe proprie răspundere beneficiar/parteneri
certificată de organul fiscal privind nedeductibilitatea TVA eligibilă solicitată la
rambursare, cu respectarea legislației naționale în vigoare
e) Contractele de subvenție/Deciziile de subvenție
f) CIM aferente personalului din SES
g) Cererea de plată (doar în cazul cererilor de rambursare aferente cererilor de plată)
h) Ordinul/Ordinele de plată ce atestă transferul sumelor aferente ajutorului de
minimis către SES.
În ceea ce privește Cererea de rambursare care conține atât cheltuielile aferente părții
de buget care nu intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, cât și cheltuielile
aferente părții de buget care intră sub incidența schemei de ajutor de minimis, în
conformitate cu art. 3 (4) din Instrucțiunea 107, pentru cheltuielile care intră sub
incidența schemei de minimis, se vor prezenta:
a) Contractele de subvenție/Deciziile de subvenție
b) CIM aferente personalului din SES
c) Cererea de plată (doar în cazul cererilor de rambursare aferente cererilor de plată)
25 | P a g e m a i 2 0 1 5
d) Ordinul/Ordinele de plată ce atestă transferul sumelor aferente ajutorului de
minimis către SES.
Cheltuielile aferente subvențiilor vor fi încărcare în AW, în conformitate cu art. 5 din
Instrucțiunea 107, respectiv:
a) Documente justificative: Contractele de subvenție/Deciziile de subvenție
b) Documente de plată: ordin de plată care atestă plata avansului pentru subvenție
c) Evidența cheltuielilor din AW la Cap. 3- Alte tipuri de costuri, linia 3.2 – Taxe.
45. Există un termen pentru accesarea prefinanțării pentru proiectele ale căror
contracte de finanţare respectă modelului standard aprobat prin Ordinul MFE
nr. 965/2014?
Răspuns
În ceea ce privește accesarea prefinanțării pentru partea din buget care nu intră sub
incidența schemei de ajutor de minimis se vor avea în vedere prevederile O.U.G nr.
64/2009 și ale Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 103/18.03.2015, respectiv prefinanțarea
este o sumă de bani care are scopul de a finanța proiectul anterior utilizării fondurilor
primite prin cererile de rambursare, nefiind stipulat, în mod expres, un termen până la
care se poate accesa.
În ceea ce privește accesarea prefinanțării pentru partea din buget care intră sub
incidența schemei de ajutor de minimis se vor avea în vedere prevederile Instrucțiunii
AMPOSDRU nr. 107/11.05.2015, respectiv Beneficiarul/Partenerul are obligația
transferului prefinanțării în conturile SES în termen de 3 zile lucrătoare de la data
primirii prefinanțării.
46. Cum se aplică art.12 din Schema de ajutor de minimis pentru DMI 3.1? Cum se
aplică actualizarea ajutorului de minimis şi care este momentul real al acordării
ajutorului de minimis - data deciziei de acordare sau data plății tranşelor?
Răspuns
Ratele menționate la art.12 reprezintă ratele utilizate pentru a calcula valoarea unui
ajutor de stat, pentru a actualiza ajutoarele de stat acordate în mai multe tranşe,
respectiv pentru determinarea dobânzii aplicabile în cazul recuperării unui ajutor de
stat incompatibil. Începând cu 01.03.2015, rata pentru România este de 2,04.
Modificarea valorii se realizează prin respectarea metodologiei prevăzute în
Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și
26 | P a g e m a i 2 0 1 5
de scont (2008/C 14/02). Responsabilitatea actualizării îi revine României prin
furnizorul ajutorului de minimis.
În conformitate cu art. 6.1 din Instrucţiunea AMPOSDRU nr. 108/11.05.2015,
momentul acordării ajutorului de minimis se consideră data semnării acordului de
finanţare.
47. Deşi în denumirea CPP 176 apare sintagma “start-up”, din cuprinsul Ghidului
Solicitantului nu se înțelege dacă firmele create vor fi start-up-uri sau pot să
participe persoane eligibile care mai dețin şi altă firmă?
Răspuns
Persoanele care dețin/ au deținut alte firme nu sunt excluse din categoria grupului
țintă eligibil, conform Ghidurilor Condiții Specifice aferente CPP 3.1. sau
Instrucțiunii AMPOSDRU nr. 108/11.11.2015. Prin urmare, o persoană din grupul
țintă poate aplica pentru ajutor de minimis indiferent dacă are sau nu o altă firmă, în
condițiile în care procedurile proprii stabilite în cadrul proiectului o permit.