LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - Auxiliare si... · Acolo s-a născut Fram, în insula înconjurată de sloiuri. S-a născut noaptea, iar noaptea durează acolo o jumătate de an

Georgiana GOGOESCU

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂPREGĂTIRE PENTRU CONCURSURI

Clasa a III-a

E : Vasile Burluia tar și t nor a tar Iu iana Bu uianu

or tura or iana o o uCoperta: Ionuț Broștianu

ru u itoria art a o n a u aționao ri t itura art a o n a u aționa Iași

www.ecredu.ro

CIP B N RGOGOESCU GEORGIANA L III or iana o o u Ia i art a o n a u a iona

I B

CuprinsCapitolul i

MODELE DE SUBIECTE PENTRU CONCURSURI

Model de subiect 1 ...............................................................................................................7 Model de subiect 2 ............................................................................................................ 10

Model de subiect 3 .............................................................................................................13

Model de subiect 4 .............................................................................................................17

Model de subiect 5 .............................................................................................................20

Model de subiect 6 .............................................................................................................23

Model de subiect 7 .............................................................................................................25

Model de subiect 8 .............................................................................................................28

Model de subiect 9 .............................................................................................................30

Model de subiect 10 ..........................................................................................................33

Capitolul iiTESTE PENTRU CONCURSURI

Test 1 ......................................................................................................................................37

Test 2 ......................................................................................................................................41

Test 3 ......................................................................................................................................45

Test 4 ......................................................................................................................................49

Test 5 ......................................................................................................................................53

Test 6 ......................................................................................................................................56

Test 7 ......................................................................................................................................59

Test 8 ......................................................................................................................................62

Test 9 ......................................................................................................................................65

Test 10 ....................................................................................................................................68

Test 11 ...................................................................................................................................72

Test 12 ...................................................................................................................................75

Test 13 ...................................................................................................................................78

Test 14 ...................................................................................................................................82

Test 15 ...................................................................................................................................86

Capitolul iMODELE DE SUBIECTE PENTRU CONCURSURI

MODELE DE SUBIECTE PENTRU CONCURSURI

7

Citește cu atenție textul.

În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!E cocostârcul tainic în lume călător,Al primăverii dulce iubit prevestitor.

El vine, se înalţă, în cercuri line zboarăȘi, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară;Iar copilașii veseli, cu peptul dezgolit,Aleargă, sar în cale-i și-i zic: „Bine-ai sosit!”

În aer ciocârlia, pe casă rândunele,Pe crengile pădurii un roi de păsăreleCu-o lungă ciripire la soare se-ncălzescȘi pe deasupra bălţii nagâţii se-nvârtesc.

Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă,Și cerul și pământul preschimbă sărutăriPrin raze aurite și vesele cântări!

(Oaspeţii primăverii – Vasile Alecsandri)

1. Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru:

▶ zare - ___________________________________;▶ răsărit - ___________________________________;▶ se arată - ___________________________________;▶ tainic - ___________________________________;▶ călător - ___________________________________;▶ prevestitor - ___________________________________.

2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru:

▶ deasupra - ___________________________________;▶ viaţă - ___________________________________;▶ se înalţă - ___________________________________;▶ repede - ___________________________________;▶ veseli - ___________________________________.

3. Identifică versul în care virgula este folosită între elementele unei enumerări.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!E cocostârcul tainic în lume călător,Al primăverii dulce iubit prevestitor.

El vine, se înalţă, în cercuri line zboarăȘi, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară;Iar copilașii veseli, cu peptul dezgolit,Aleargă, sar în cale-i și-i zic: „Bine-ai sosit!”

În aer ciocârlia, pe casă rândunele,Pe crengile pădurii un roi de păsăreleCu-o lungă ciripire la soare se-ncălzescȘi pe deasupra bălţii nagâţii se-nvârtesc.

Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă,Și cerul și pământul preschimbă sărutăriPrin raze aurite și vesele cântări!

(Oaspeţii primăverii – Vasile Alecsandri)

1. Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru:

▶ zare - ___________________________________;▶ răsărit - ___________________________________;▶ se arată - ___________________________________;▶ tainic - ___________________________________;▶ călător - ___________________________________;▶ prevestitor - ___________________________________.


▶ deasupra - ___________________________________;▶ viaţă - ___________________________________;▶ se înalţă - ___________________________________;▶ repede - ___________________________________;▶ veseli - ___________________________________.

3. Identifică versul în care virgula este folosită între elementele unei enumerări.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

77

MODELdeSUBIECT1

8

4. Scrie urarea prezentă în poezie.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Repartizează, în tabel, elementele naturii întâlnite în poezie, în funcţie de următoarele mediide viaţă:

Mediul terestru Mediul aerian

6. Cvintetul! Scrie un cvintet pornind de la cuvântul Primăvara și respectând indicaţiile date.Urmărește modelul.

primul vers este format din cuvântul dat (un substantiv);al doilea vers este format din două cuvinte (adjective care să arate însușirile cuvântului dat);al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe terminate în -ind, -ând care să exprime acţiuni ale cuvântului dat);al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziţie;al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt-concluzie (de obicei, verb).

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

PRIMĂVARAParfumată, înfl oritoare,

Dansând, cântând, zburând,Păsările cântă triluri vesele

Fermecând.

9

7. Completează tabelul, punând în relaţie sentimentele, emoţiile pe care ţi le-a provocat fiecare tablou-strofă al poeziei.

Tablourile pastelului Sentimente, emoții

Revenirea cocostârcului_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Bucuria copiilor_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Concertul păsărilor_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Veselia naturii_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Redactează un text cu titlul Primăvara, pornind de la versurile lui Alecsandri.

Primăvara__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Târziu de tot, când închidea ochii, visul lui Fram era întotdeauna același. Era povestea întâmplărilor puţine și tulburi dintr-o copilărie depărtată, pe care multă vreme o uitase: povestea unui pui de urs alb, prins din fragedă vârstă de eschimoși, în ţinuturile polare, adus de un marinar până într-un port din ţările calde și vândut pentru circ. Puiul de urs s-a dovedit îndată mai isteţ decât fraţii lui. Mai puţin sperios, mai voinic, mai îndemânatic. Învăţa repede. S-a împrietenit cu oamenii. A înţeles ce le face plăcere și ce nu, ce are voie să facă și ce nu. Încetul cu încetul, seară de seară, reprezentaţie cu reprezentaţie, a ajuns vestitul Fram, ursul polar: ursul uriaș, care ieșea singur în arenă să-și execute programul lui fără îmblânzitor, să născocească de fi ecare dată ceva nou, să priceapă de glumă și să cunoască mila. A uitat tot ce lăsase departe, în pustietăţile de zăpadă și de gheţuri, unde noaptea era de șase luni și ziua de alte șase, unde o zi și o noapte însemnau un an. A uitat. Gândul lui nu se mai întorcea niciodată într-acolo. Trăia printre oameni. Era prietenul lor, favoritul lor: parcă știa să le citească dorinţa și bucuria în ochi. Parcă le înţelegea și necazurile. Acum, deodată, lumea aceea, foarte departe și de foarte de mult, se deșteaptă în el. Venea de-acolo de foarte departe și de foarte de mult, să-i amintească prin vis tot ce uitase. Iar visul lui era întotdeauna același! Mai întâi un întuneric nepătruns. O noapte îngheţată și umedă, într-o peșteră de gheaţă. Acolo s-a născut Fram, în insula înconjurată de sloiuri. S-a născut noaptea, iar noaptea durează acolo o jumătate de an. O jumătate de an nu mai răsare soarele.

(Fram, ursul polar – fragment, Cezar Petrescu)

1. Scrie regulile după care a fost scris cuvântul întâmplărilor.

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Transformă substantivul soarele în adjectiv și alcătuiește cu acesta un enunţ.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Brainstorming! Scrie cuvintele care îţi vin în minte când citești cuvântul circ.________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

Citește cu atenție textul. Citește cu atenție textul.

Târziu de tot, când închidea ochii, visul lui Fram era întotdeauna același. Era povestea întâmplărilor puţine și tulburi dintr-o copilărie depărtată, pe care multă vreme o uitase: povestea unui pui de urs alb, prins din fragedă vârstă de eschimoși, în ţinuturile polare, adus de un marinar până într-un port din ţările calde și vândut pentru circ. Puiul de urs s-a dovedit îndată mai isteţ decât fraţii lui. Mai puţin sperios, mai voinic, mai îndemânatic. Învăţa repede. S-a împrietenit cu oamenii. A înţeles ce le face plăcere și ce nu, ce are voie să facă și ce nu. Încetul cu încetul, seară de seară, reprezentaţie cu reprezentaţie, a ajuns vestitul Fram, ursul polar: ursul uriaș, care ieșea singur în arenă să-și execute programul lui fără îmblânzitor, să născocească de fi ecare dată ceva nou, să priceapă de glumă și să cunoască mila. A uitat tot ce lăsase departe, în pustietăţile de zăpadă și de gheţuri, unde noaptea era de șase luni și ziua de alte șase, unde o zi și o noapte însemnau un an. A uitat. Gândul lui nu se mai întorcea niciodată într-acolo. Trăia printre oameni. Era prietenul lor, favoritul lor: parcă știa să le citească dorinţa și bucuria în ochi. Parcă le înţelegea și necazurile. Acum, deodată, lumea aceea, foarte departe și de foarte de mult, se deșteaptă în el. Venea de-acolo de foarte departe și de foarte de mult, să-i amintească prin vis tot ce uitase. Iar visul lui era întotdeauna același! Mai întâi un întuneric nepătruns. O noapte îngheţată și umedă, într-o peșteră de gheaţă. Acolo s-a născut Fram, în insula înconjurată de sloiuri. S-a născut noaptea, iar noaptea durează acolo o jumătate de an. O jumătate de an nu mai răsare soarele.

(Fram, ursul polar – fragment, Cezar Petrescu)

1. Scrie regulile după care a fost scris cuvântul întâmplărilor.

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Transformă substantivul soarele în adjectiv și alcătuiește cu acesta un enunţ.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Brainstorming! Scrie cuvintele care îţi vin în minte când citești cuvântul circ.________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________

10

MODELdeSUBIECT 2

11

4. Piramida povestirii! Completează conform indicaţiilor: ▶ 1 cuvânt pentru locul unde se desfășoară întâmplarea; ▶ 2 cuvinte pentru personajul principal; ▶ 3 cuvinte pentru însușirile lui Fram; ▶ 4 cuvinte pentru faptele lui Fram; ▶ 5 cuvinte-concluzie.

5. Ești Fram și îţi vei completa cartea de vizită din chenar.

6. Scrie un e-mail în care rogi un prieten să îţi dea mai multe informaţii despre Polul Nord.

De la:

Către:

Subiect:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CARTE DE VIZITĂMă numesc ____________________________________________________________Sunt născut ____________________________________________________________În ţara mea ____________________________________________________________

___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________

12

7. Compară lumea circului cu Polul Nord, așa cum le deduci tu după parcurgerea textului dat.

Lumea circului Polul Nord

8. Realizează un afiș în care să prezinţi un spectacol al Circului CIRCUS, care se va ţine în localitatea ta.


Ștefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toţi îi spuneau Ștefăniţă sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părţile Trotușului Mic. Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni întrece în aruncarea săgeţilor către ulii. Avea ochi albaștri, părul inelat. Purta și zale ușoare. Și niște pinteni frumoși. Așa îl aducea părintele său, Bogdan voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseţi și bogăţii pe întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ștefan îi plăceau cel mai mult împrejurimile Borzeștilor, unde se afl a un stejar uriaș, rotund în coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ștefan cu copiii de prin partea locului. Toţi dădeau chiote că s-au întâlnit, îndată începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace „de-a tătarii”. Se despărţeau în două cete: cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, în frunte cu puiul de răzeș Mitruţ. [...] Glasurile copiilor din Borzești s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn închinat frumuseţilor nemuritoare ale fi rii. Deodată prima ceată de copii, în frunte cu Ștefăniţă, s-a ascuns la pândă într-o pădurice. Cealaltă, în frunte cu Mitruţ, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevăraţi. Apoi s-a arătat Mitruţ, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este, iscodind cu ochii împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat în năvală, umplând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniţă din pădure, și săgeţile de trestie vâjâiau ușurel, întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniţă, tare și Mitruţ, dar până la urmă Ștefăniţă a ieșit biruitor. [...] Au prins să bată clopotele de furtună. Oamenii apucau spre codru, ori înșfăcau parii afumaţi la capăt, furcile, coasele și topoarele, gata de apărare. Pretutindeni s-auzeau ţipetele copiilor și-ale femeilor: — Tătarii!… vin tătarii!… Și băteau mai tare clopotele. [...] — Niciodată să nu uiţi, fi ul meu… îi spunea voievodul. Copilul din Borzești trebuie răzbunat! [...] — Niciodată n-am să uit, tată… a răspuns Ștefăniţă. Pe Mitruţ am să-l răzbun eu, cu mâna mea! Dacă trăiește hanul până cresc eu mare, îl spânzur de stejarul din Borzești… — Așa să faci! i-a răspuns tatăl. Ca să se înveţe minte, să nu mai omoare oameni nevinovaţi, să nu mai calce pământ străin… (Stejarul din Borzești – fragment, Eusebiu Camilar)

1. Alcătuiește un enunţ în care să utilizezi cuvintele nici o dată și de-al.

▶ _________________________________________________________________________ ▶ _________________________________________________________________________

2. Scrie, în paranteze, sensurile pe care le are, de fiecare dată, verbul a călca.

▶ Hanul tătar a călcat pe pământ străin. ( _________________________________ )

▶ Arthur calcă pe urmele bunicului. ( _________________________________ )

▶ Elevul a călcat cu stângul în competiţie. ( _________________________________ )

▶ De multe ori și-a călcat pe inimă. ( _________________________________ )


Ștefan cel Mare îndrăgise plaiurile Moldovei încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toţi îi spuneau Ștefăniţă sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părţile Trotușului Mic. Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni întrece în aruncarea săgeţilor către ulii. Avea ochi albaștri, părul inelat. Purta și zale ușoare. Și niște pinteni frumoși. Așa îl aducea părintele său, Bogdan voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseţi și bogăţii pe întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ștefan îi plăceau cel mai mult împrejurimile Borzeștilor, unde se afl a un stejar uriaș, rotund în coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ștefan cu copiii de prin partea locului. Toţi dădeau chiote că s-au întâlnit, îndată începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace „de-a tătarii”. Se despărţeau în două cete: cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, în frunte cu puiul de răzeș Mitruţ. [...] Glasurile copiilor din Borzești s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn închinat frumuseţilor nemuritoare ale fi rii. Deodată prima ceată de copii, în frunte cu Ștefăniţă, s-a ascuns la pândă într-o pădurice. Cealaltă, în frunte cu Mitruţ, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevăraţi. Apoi s-a arătat Mitruţ, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este, iscodind cu ochii împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat în năvală, umplând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniţă din pădure, și săgeţile de trestie vâjâiau ușurel, întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniţă, tare și Mitruţ, dar până la urmă Ștefăniţă a ieșit biruitor. [...] Au prins să bată clopotele de furtună. Oamenii apucau spre codru, ori înșfăcau parii afumaţi la capăt, furcile, coasele și topoarele, gata de apărare. Pretutindeni s-auzeau ţipetele copiilor și-ale femeilor: — Tătarii!… vin tătarii!… Și băteau mai tare clopotele. [...] — Niciodată să nu uiţi, fi ul meu… îi spunea voievodul. Copilul din Borzești trebuie răzbunat! [...] — Niciodată n-am să uit, tată… a răspuns Ștefăniţă. Pe Mitruţ am să-l răzbun eu, cu mâna mea! Dacă trăiește hanul până cresc eu mare, îl spânzur de stejarul din Borzești… — Așa să faci! i-a răspuns tatăl. Ca să se înveţe minte, să nu mai omoare oameni nevinovaţi, să nu mai calce pământ străin… (Stejarul din Borzești – fragment, Eusebiu Camilar)

1. Alcătuiește un enunţ în care să utilizezi cuvintele nici o dată și de-al.

▶ _________________________________________________________________________ ▶ _________________________________________________________________________

2. Scrie, în paranteze, sensurile pe care le are, de fiecare dată, verbul a călca.

▶ Hanul tătar a călcat pe pământ străin. ( _________________________________ )_________________________________ )_________________________________ ▶ Arthur calcă pe urmele bunicului. ( _________________________________ )_________________________________ )_________________________________ ▶ Elevul a călcat cu stângul în competiţie. ( _________________________________ )_________________________________ )_________________________________ ▶ De multe ori și-a călcat pe inimă. ( _________________________________ )_________________________________ )_________________________________

13

MODELdeSUBIECT3

14

3. Transformă verbul a iscodi în substantiv și alcătuiește cu acesta un enunţ.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Scrie din text care erau însușirile fizice și morale ale lui Ștefan.

Însușiri fizice Însușiri morale (sufletești)

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Completează tabelul cu informaţiile solicitate, bazându-te pe informaţiile găsite în textul citit.

Informația De ce crezi aceasta? Ce argumente ai?

Ștefan cel Mare a îndrăgit plaiurile Moldovei.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ștefan i-a făcut o promisiune tatălui său.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Citește cu atenţie textul.

Stejarul (Quercus robur L., Sin.: Quercus pedunculata Hoff m.), de asemenea numit și stejar pedunculat, este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici și anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Peţiolul este scurt (4–8 cm). Stejarul înfl orește în luna mai. Fructul este o achenă, denumită ghindă. Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găsește și în amestec cu alte foioase.

Utilizarea stejarului

Ghinda a fost folosită de-a lungul timpului atât la hrana porcilor, fi ind foarte apreciată și de mistreţi, alături de jir, cât și la confecţionarea de coliere și păpușele pentru copii, și chiar la unele piese de mobilier sau “bibelouri” rustice. Scoarţa de stejar este folosită din Antichitate în tăbăcărie, deoarece conţine mari cantităţi de tanin, foarte efi cient în prelucrarea pielii. Lemnul de stejar este lemn preţios, de calitate superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător. Lemnul de stejar uscat natural, având peste 12 ani vechime, este scump, fi ind folosit pentru mobilă de lux, iahturi de lux, construcţii de lux etc. Aproape două secole traversele de stejar au fost folosite cu mult succes în dezvoltarea căilor ferate, doar recent începând înlocuirea lor conform noilor tehnologii de transport. Lemnul de stejar se folosește pe scară largă în construcţiile de lemn sau mixte, iar în industria mobilei, acolo unde nu se găsește, este una dintre principalele varietăţi imitate, alături de nuc și cireș. (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Stejar)

• Scrie ce fel de text este cel prezentat.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

• Completează tabelul.

CE ȘTIU? CE AM AFLAT?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Citește cu atenţie textul.

Stejarul (Quercus robur L., Sin.: Quercus pedunculata Hoff m.), de asemenea numit și stejar pedunculat, este un arbore din zona temperată, înalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroană largă și bogată. Scoarţa stejarului este de culoare brun-negricioasă, aspră, adânc brăzdată, adăpostind adesea o micro-faună activă (în special furnici și anumite specii de gândaci). Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Peţiolul este scurt (4–8 cm). Stejarul înfl orește în luna mai. Fructul este o achenă, denumită ghindă. Se întâlnește mai ales la câmpie și în zonele colinare, foarte rar la deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul se găsește și în amestec cu alte foioase.

Utilizarea stejarului

Ghinda a fost folosită de-a lungul timpului atât la hrana porcilor, fi ind foarte apreciată și de mistreţi, alături de jir, cât și la confecţionarea de coliere și păpușele pentru copii, și chiar la unele piese de mobilier sau “bibelouri” rustice. Scoarţa de stejar este folosită din Antichitate în tăbăcărie, deoarece conţine mari cantităţi de tanin, foarte efi cient în prelucrarea pielii. Lemnul de stejar este lemn preţios, de calitate superioară, mai ales dacă este uscat corespunzător. Lemnul de stejar uscat natural, având peste 12 ani vechime, este scump, fi ind folosit pentru mobilă de lux, iahturi de lux, construcţii de lux etc. Aproape două secole traversele de stejar au fost folosite cu mult succes în dezvoltarea căilor ferate, doar recent începând înlocuirea lor conform noilor tehnologii de transport. Lemnul de stejar se folosește pe scară largă în construcţiile de lemn sau mixte, iar în industria mobilei, acolo unde nu se găsește, este una dintre principalele varietăţi imitate, alături de nuc și cireș. (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Stejar)

• Scrie ce fel de text este cel prezentat.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

• Completează tabelul.

CE ȘTIU? CE AM AFLAT?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

15

16

7. Diamantul! Completează rubricile conform cerinţelor:• două însușiri ale lui Ștefan cel Mare;• o propoziţie din patru cuvinte despre Ștefan cel Mare;• trei acţiuni ale lui Ștefan cel Mare;• cuvântul-concluzie despre Ștefan cel Mare.

8. Redactează un text cu titlul „Un pământ numit România!”.

Un pământ numit România!

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Ieri vedeam pe luncă fl ori Mândri fl uturi zburători Și vedeam zburând albine Ieri era și cald și bine.

Azi e frig și nori și vânt Frunzele cad la pământ Florile stau supărate Vestejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe-afară Ca-ntr-o caldă zi de vară Azi e toamnă pe pământ Vreme rea și bate vânt.

(Zile de toamnă – George Coșbuc)

1. Scrie ca în model:

azi ierise răcește s-a răcit

se duce __________________________

se gândește __________________________

de spală __________________________

se sparge __________________________

se amuză __________________________

2. Desparte în silabe cuvintele:

• toamnă - _______________________________;

• luncă - _______________________________;

• vestejesc - _______________________________;

• stau - _______________________________;

• zburând - _______________________________.


Ieri vedeam pe luncă fl ori Mândri fl uturi zburători Și vedeam zburând albine Ieri era și cald și bine.

Azi e frig și nori și vânt Frunzele cad la pământ Florile stau supărate Vestejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe-afară Ca-ntr-o caldă zi de vară Azi e toamnă pe pământ Vreme rea și bate vânt.

(Zile de toamnă – George Coșbuc)

1. Scrie ca în model:

azi ierise răcește s-a răcit

se duce __________________________

se gândește __________________________

de spală __________________________

se sparge __________________________

se amuză __________________________

2. Desparte în silabe cuvintele:

• toamnă - _______________________________;

• luncă - _______________________________;

• vestejesc - _______________________________;

• stau - _______________________________;

• zburând - _______________________________.

17

MODELdeSUBIECT4

3. Analizează gramatical cuvintele date.

• mândri - ___________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

• albine - ___________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

• stau - ___________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

4. Completează Jurnalul dublu, ţinând cont de rubricile tabelului dat.

VERSURI EXPLICAȚIA VERSURILOR

„Ieri vedeam pe luncă fl oriMândri fl uturi zburători”

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

„Florile stau supărate”

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

„Azi e toamnă pe pământVreme rea și bate vânt.”

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Brainstorming! Scrie cuvintele care îţi vin în minte când citești cuvântul toamna.

TOAMNA

3. Analizează gramatical cuvintele date.

• mândri - ___________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

• albine - ___________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

• stau - ___________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

4. Completează Jurnalul dublu, ţinând cont de rubricile tabelului dat.

VERSURI EXPLICAȚIA VERSURILOR

„Ieri vedeam pe luncă fl oriMândri fl uturi zburători”

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

„Florile stau supărate”

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

„Azi e toamnă pe pământVreme rea și bate vânt.”

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Brainstorming! Scrie cuvintele care îţi vin în minte când citești cuvântul toamna.

TOAMNATOAMNA

18

19

6. Completează Diamantul despre toamnă.• toamna;• două cuvinte care descriu toamna;• propoziţie din patru cuvinte care exprimă sentimentele faţă de toamnă;• trei acţiuni ale toamnei;• un cuvânt-concluzie despre toamnă.

8. Redactează un text cu titlul Frunza călătoare.

Frunza călătoare

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

20


Era Domnu, domnu Trandafi r, învăţătorul meu. [...] Eu îl vedeam însă tot ca odinioară, nalt, bine legat, cu mustăcioara neagră pe care și-o tundea totdeauna scurt, zâmbind cu bunătate, încruntându-se câteodată, insufl ându–ne un respect nemărginit. Toate patru clasele erau grămadite într–o odaie lungă. Unora din băieţi le da teme, pe alţii îi asculta. Când explica, ascultam toţi; și istoriile minunate cu Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul le–am știut chiar din clasa întâia. [...] Mai cu samă explicaţiile la istorie erau minunate. Pe sub tavanul scund al clasei treceau eroii altor vremuri în cununile lor de neguri. Îi urmăream înfi orat, auzeam parcă freamătul luptelor și, acasă, îi visam o noapte întreagă. [...] Uite, și acum mi se pare că Domnu nostru a fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. Când făcea un semn cu mâna, așa, într-o parte, parcă ridica o perdea de pe trecut, și eu vedeam tot ce spunea glasul lui. [...] Domnu nostru ne-a învăţat rugăciuni, ne–a învăţat cântece care erau așa de frumoase pentru copilăria și sufl etele noastre, deși nu le înţelegeam bine; ne–a învăţat să credem și în alte lucruri, în trecutul și vrednicia noastră, lucruri pe care mulţi le batjocoreau în acea vreme; ne–a învăţat multe, de care aminte nu ne mai aducem, dar care au rămas în fundul sufl etului ca seminţe bune ce au înfl orit bogat mai târziu… Îmi aduc aminte… Într–o sară ne strânseserăm la școală, la împletit panere. Ședeam în cerdac, în cerdac la Domnu, și unul spunea o poveste. Era o liniște mare în împrejurimi în primăvara aceea, și departe, spre Siret, se auzea, abia se auzea un cântec de fl uier. Umbrele înserării ne învăluiră, povestitorul tăcu, și noi rămaserăm fără vorbe, cu Domnu în mijlocul nostru, ascultând adierea depărtată a cavalului. — Măi băieţi, staţi, c–am să vă cetesc și eu o poveste... Și a așezat în geam, pe dinlăuntru, o lampă, și în lumina ei, acolo între noi, ne–a cetit Harap-Alb al lui Moș–Creangă. Glasul lui curgea domol și basmul ne fermeca pe toţi ca un cântec frumos. Povestea mi–a rămas adânc săpată în sufl et, și, mai târziu, când am cetit–o într–o odăiţă scundă, în Iași, pe când făceam liceul, am stat mult și m–am gândit la sara când o cetea învăţătorul, m–am gândit ca la o altă poveste senină a copilăriei mele…

(Domnu’ Trandafi r – fragment, Mihail Sadoveanu)

1. Pălăriile gânditoare! Răspunde cerinţelor ridicate de pălării.

- Pălăria albă: INFORMEAZĂ!

1.1. Ce personaj prezintă Mihail Sadoveanu în Domnu’ Trandafi r?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MODELdeSUBIECT 5

- Pălăria roșie: SPUNE CE SIMȚI!

1.2. Ce sentimente îţi provoacă textul? Motivează-ţi răspunsul.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Pălăria neagră: ASPECTE NEGATIVE!

1.3. Cu ce moment din text nu ești de acord?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Pălăria galbenă: ASPECTE POZITIVE!

1.4. Specifi că sentimentele elevilor pentru învăţătorul lor, așa cum le deduci din textul citit.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Pălăria verde: GENEREAZĂ IDEI NOI!

1.5. Imaginează-ţi un dialog cu Domnu’ Trandafi r.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Pălăria roșie: SPUNE CE SIMȚI!

1.2. Ce sentimente îţi provoacă textul? Motivează-ţi răspunsul.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Pălăria neagră: ASPECTE NEGATIVE!

1.3. Cu ce moment din text nu ești de acord?

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Pălăria galbenă: ASPECTE POZITIVE!

1.4. Specifi că sentimentele elevilor pentru învăţătorul lor, așa cum le deduci din textul citit.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Pălăria verde: GENEREAZĂ IDEI NOI!

1.5. Imaginează-ţi un dialog cu Domnu’ Trandafi r.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

21

22

1.6. Alcătuiește un enunţ în care să folosești virgula după o strigare, și anume după cuvântul băieţi.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Pălăria albastră: CLARIFICĂ!

1.7. Textul Domnu’ Trandafi r de Mihail Sadoveanu este un text ________________, deoarece

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Redactează o pagină de jurnal, cu tema O zi la școală.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Citește cu atenție textul. Pe bolta albastră nu mai plutea nici măcar o dâră de nor. Caprele pășteau liniștite și, din când în când, sfi oasa Bălaia își lipea boticul ei moale de cele două prietene: Heidi și Clara. Heidi vrea să vadă dacă tufele de ţintaură au înfl orit și dacă fl orile lor sunt la fel de frumoase ca anul trecut. Smulse de pe pajiște câteva smocuri de iarbă grasă și le dădu caprei sale. Clara a rămas în tovărășia Bălaiei. O cuprinse pe Bălaia de după gât și-i șopti încet la ureche: — E atât de frumos aici, la voi, încât nu aș mai pleca niciodată. Heidi își desfătă ochii cu fl orile de ţintaură. Tufele înfl oriseră toate, iar în jurul lor iarba era presărată cu clopoţei și albăstrele care îmbibau aerul cu parfumul suav și îmbietor. — Clara, trebuie să vezi și tu aceste splendori! strigă Heidi. Dar Clara căzuse de pe scaun! Heidi și Peter s-au apropiat de ea. Au ridicat-o și au izbutit să o pună pe picioare. Fetiţa apăsă cu putere tălpile pe iarbă și făcu câţiva pași. — Vezi, Heidi, vezi? Pot să merg! exclamă ea fericită. Împreună au mers până în mijlocul unei grădini înfl orite. Bucuria copiilor era atât de mare încât inimile lor băteau cu putere. Peter se întinse la soare și, mângâiat de razele soarelui, adormi. (Heidi, fetiţa munţilor – fragment, Johanna Spyri)

1. Scrie cinci cuvinte înrudite pentru cuvântul copil.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Scrie, în paranteze, sensul pe care cuvântul semn îl are în fiecare enunţ.

▶ La un semn al învăţătorului, elevii ascultau. ( __________________________________ )

▶ Am cumpărat un semn de carte. ( __________________________________ )

▶ În semn de preţuire, fl ăcăul i-a sărutat mâna. ( __________________________________ )

▶ Visul Vitoriei a fost un semn. ( __________________________________ )

▶ Șoferii mai ignoră câte un semn de circulaţie. ( __________________________________ )

3. Completează cu semnele de punctuaţie potrivite:

Heidi ieși în faţa cabanei să vadă ce se mai întâmplă pe afară și deodată începu să strige cu voce tare

Bunicule vino repede repede

Ce s-a întâmplat fetiţo

Bunicul se duse iute lângă ea și privi în direcţia arătată de nepoată Doi oameni purtau pe braţe un scaun în care ședea o fetiţă înfofolită în pături.

Oare cine vine la noi E Clara bunicule

Citește cu atenție textul. Pe bolta albastră nu mai plutea nici măcar o dâră de nor. Caprele pășteau liniștite și, din când în când, sfi oasa Bălaia își lipea boticul ei moale de cele două prietene: Heidi și Clara. Heidi vrea să vadă dacă tufele de ţintaură au înfl orit și dacă fl orile lor sunt la fel de frumoase ca anul trecut. Smulse de pe pajiște câteva smocuri de iarbă grasă și le dădu caprei sale. Clara a rămas în tovărășia Bălaiei. O cuprinse pe Bălaia de după gât și-i șopti încet la ureche: — E atât de frumos aici, la voi, încât nu aș mai pleca niciodată. Heidi își desfătă ochii cu fl orile de ţintaură. Tufele înfl oriseră toate, iar în jurul lor iarba era presărată cu clopoţei și albăstrele care îmbibau aerul cu parfumul suav și îmbietor. — Clara, trebuie să vezi și tu aceste splendori! strigă Heidi. Dar Clara căzuse de pe scaun! Heidi și Peter s-au apropiat de ea. Au ridicat-o și au izbutit să o pună pe picioare. Fetiţa apăsă cu putere tălpile pe iarbă și făcu câţiva pași. — Vezi, Heidi, vezi? Pot să merg! exclamă ea fericită. Împreună au mers până în mijlocul unei grădini înfl orite. Bucuria copiilor era atât de mare încât inimile lor băteau cu putere. Peter se întinse la soare și, mângâiat de razele soarelui, adormi. (Heidi, fetiţa munţilor – fragment, Johanna Spyri)

1. Scrie cinci cuvinte înrudite pentru cuvântul copil.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Scrie, în paranteze, sensul pe care cuvântul semn îl are în fiecare enunţ.

▶ La un semn al învăţătorului, elevii ascultau. ( __________________________________ )__________________________________ )__________________________________ ▶ Am cumpărat un semn de carte. ( __________________________________ )__________________________________ )__________________________________ ▶ În semn de preţuire, fl ăcăul i-a sărutat mâna. ( __________________________________ )__________________________________ )__________________________________ ▶ Visul Vitoriei a fost un semn. ( __________________________________ )__________________________________ )__________________________________ ▶ Șoferii mai ignoră câte un semn de circulaţie. ( __________________________________ )__________________________________ )__________________________________

3. Completează cu semnele de punctuaţie potrivite:

Heidi ieși în faţa cabanei să vadă ce se mai întâmplă pe afară și deodată începu să strige cu voce tare

Bunicule vino repede repede

Ce s-a întâmplat fetiţo

Bunicul se duse iute lângă ea și privi în direcţia arătată de nepoată Doi oameni purtau pe braţe un scaun în care ședea o fetiţă înfofolită în pături.

Oare cine vine la noi E Clara bunicule

23

MODELdeSUBIECT6

4. Completează spaţiile libere cu una dintre formele: s-a, sa, s-au, sau.

▶ Copiii _______ dus pe pajiște.

▶ Clara era prietena _______.

▶ Ce ai cules: clopoţei _______ albăstrele?

▶ Heidi _______ dus la bunic.

5. Identifică în text și scrie:

▶ o propoziţie enunţiativă; ____________________________________________________ ▶ o propoziţie interogativă. ___________________________________________________

6. Ce moment din fragmentul dat te-a impresionat? De ce?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Ce ai învăţat din acest fragment?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Redactează un text cu titlul O zi cu Heidi, în care să utilizezi și dialogul.

4. Completează spaţiile libere cu una dintre formele: s-a, sa, s-au, sau.

▶ Copiii _______ dus pe pajiște. _______ dus pe pajiște. _______ ▶ Clara era prietena _______.

▶ Ce ai cules: clopoţei _______ albăstrele?

▶ Heidi _______ dus la bunic.

5. Identifică în text și scrie:

▶ o propoziţie enunţiativă; ____________________________________________________ ▶ o propoziţie interogativă. ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________

6. Ce moment din fragmentul dat te-a impresionat? De ce?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Ce ai învăţat din acest fragment?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Redactează un text cu titlul O zi cu Heidi, în care să utilizezi și dialogul.O zi cu Heidi, în care să utilizezi și dialogul.O zi cu Heidi

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

24

Citește cu atenție textul. Pe când întunericul se lupta cu lumina și voia să-i ia locul, un lup fl ămând veni, trântindu-se pe labe, până lângă staul. Acolo stătu puţin și se uită prin gard la oi și la miei, gândindu-se cum ar putea sări înăuntru, fără să fi e simţit de cineva. Un miel dintre cei ce se jucau văzu prin gard strălucind ceva, ca două lumânări aprinse. El se apropie de locul acela ca să afl e ce-i acolo. Atunci lupul îi spune încet și cu blândeţe: — Bună seara, voinice! Apropie-te! Nu te teme; eu sunt un prieten al vostru. — Mulţumesc dumitale! Nu te cunosc. Ce cauţi? — O, Doamne!... mai apropie-te, căci nu prea aud bine și nu pot vorbi tare. Sunt slab și am nevoie de ajutor... — Ei bine, iată-mă-s lângă gard; cine ești și ce voiești? — Eu mă numesc lup și aș voi să pasc puţină iarbă verde. Du-mă, te rog, unde-a fi iarba amestecată cu trifoi, că mult îmi place! — A! Tu ești lup și mănânci carne, nu iarbă verde cum zici! — Ba!... Mă jur pe părul meu, nu mănânc defel carne! Vino cu mine și-om paște împreună... O! cât îmi ești de drag! Ce frumușel și drăguţ mai ești! Vino mai iute, iacă... eu sunt gata să te îmbrăţișez! — Ba nu, iaca, mă strigă mama și trebuie să mă duc! — Ce fel? Vino doar să te sărut și te-i duce. Neînţeleptul miel ieși, dar... înţelegeţi cum l-a îmbrăţișat și sărutat lupul... Mielul d-abia putu zbiera puţin... și sărmana lui mamă, trezindu-se atunci, rămase înmărmurită când îl văzu în gura lupului. (Lupul la stână – fragment, Ion Creangă)

1. Selectează din text o formulă de salut și o formulă de prezentare.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Explică semnele de punctuaţie care apar în enunţurile date. Atunci lupul îi spune încet și cu blândeţe: — Bună seara, voinice!

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Citește cu atenție textul. Pe când întunericul se lupta cu lumina și voia să-i ia locul, un lup fl ămând veni, trântindu-se pe labe, până lângă staul. Acolo stătu puţin și se uită prin gard la oi și la miei, gândindu-se cum ar putea sări înăuntru, fără să fi e simţit de cineva. Un miel dintre cei ce se jucau văzu prin gard strălucind ceva, ca două lumânări aprinse. El se apropie de locul acela ca să afl e ce-i acolo. Atunci lupul îi spune încet și cu blândeţe: — Bună seara, voinice! Apropie-te! Nu te teme; eu sunt un prieten al vostru. — Mulţumesc dumitale! Nu te cunosc. Ce cauţi? — O, Doamne!... mai apropie-te, căci nu prea aud bine și nu pot vorbi tare. Sunt slab și am nevoie de ajutor... — Ei bine, iată-mă-s lângă gard; cine ești și ce voiești? — Eu mă numesc lup și aș voi să pasc puţină iarbă verde. Du-mă, te rog, unde-a fi iarba amestecată cu trifoi, că mult îmi place! — A! Tu ești lup și mănânci carne, nu iarbă verde cum zici! — Ba!... Mă jur pe părul meu, nu mănânc defel carne! Vino cu mine și-om paște împreună... O! cât îmi ești de drag! Ce frumușel și drăguţ mai ești! Vino mai iute, iacă... eu sunt gata să te îmbrăţișez! — Ba nu, iaca, mă strigă mama și trebuie să mă duc! — Ce fel? Vino doar să te sărut și te-i duce. Neînţeleptul miel ieși, dar... înţelegeţi cum l-a îmbrăţișat și sărutat lupul... Mielul d-abia putu zbiera puţin... și sărmana lui mamă, trezindu-se atunci, rămase înmărmurită când îl văzu în gura lupului. (Lupul la stână – fragment, Ion Creangă)

1. Selectează din text o formulă de salut și o formulă de prezentare.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Explică semnele de punctuaţie care apar în enunţurile date. Atunci lupul îi spune încet și cu blândeţe: — Bună seara, voinice!

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

25

MODELdeSUBIECT7

3. Ce a păţit mielul care nu a ascultat de învăţăturile mamei sale?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Scrie argumente în apărarea personajelor, după modelul dat.

Fapte care îl acuză pe lup Argumente în apărarea lui

▶ Lupul a ajuns lângă staul. ▶ Îi era foame.

Fapte care îl acuză pe MiEL Argumente în apărarea lui▶ Mielul s-a apropiat de gard. ▶ Era curios.

5. Scrie, în steluţe, însușirile mielului, așa cum apar sau cum le deduci din text.

6. Explică proverbul: „Lupu-și schimbă părul, dar năravul – ba!”.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Ce a păţit mielul care nu a ascultat de învăţăturile mamei sale?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Scrie argumente în apărarea personajelor, după modelul dat.

Fapte care îl acuză pe lup Argumente în apărarea lui

▶ Lupul a ajuns lângă staul. ▶ Îi era foame.

Fapte care îl acuză pe MiEL Argumente în apărarea lui▶ Mielul s-a apropiat de gard. ▶ Era curios.

5. Scrie, în steluţe, însușirile mielului, așa cum apar sau cum le deduci din text.

6. Explică proverbul: „Lupu-și schimbă părul, dar năravul – ba!”.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

26

27

7. Scrie un scurt text informativ despre lup.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Imaginează-ţi că două capre, cea din textul dat și cea din Capra cu trei iezi, se întâlnesc. Redactează un text în care să prezinţi reacţiile celor două capre vizavi de atitudinea lupilor care le-au mâncat iezișorii. Alege un titlu potrivit.

_________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2828


Un vânător prinsese odată o nemaivăzută pasăre, cu penele de aur, iar ciocul și ghearele de diamant. Uimit de atâta frumuseţe, vânătorul îi vorbi ca unei fi inţe umane, eliberând-o din laţ: — Nu pot să te ucid. Te rog, zboară cât mai curând, să nu afl e soţia mea de ce mă întorc cu tolba goală astăzi, că nu voi mai avea pace cu dânsa. Uimirea vânătorului crescu auzind-o pe pasăre răspunzând: — Întreab-o pe soţia ta ce dorește în schimbul eliberării mele și vino mâine să-mi spui. A doua zi, vânătorul veni și-i spuse: — Soţia mea dorește o rochie nouă. — Foarte bine. Du-te acasă și vino mâine să-mi spui dacă e mulţumită. A treia zi, vânătorul veni și îi spuse că soţia lui, pe care o găsise îmbrăcată cu o rochie minunată, nu era mulţumită. Acum voia un palat, bani mulţi și servitori. — Bine, spuse pasărea. Vino mâine și spune-mi dacă asta o împacă. Peste o zi, vânătorul veni și îi mulţumi păsării pentru palatul strălucitor în care se transformase căsuţa lui. — Dar, adăugă el, soţia mea, nu știu de ce, tot nu e mulţumită. Acum dorește să devină stăpâna munţilor, a pădurilor și lacurilor acestui ţinut. Pasărea nu spuse nimic și se înălţă în zbor. Când vânătorul se întoarse, palatul dispăruse. Își regăsi căsuţa, iar soţia îl aștepta plângând amarnic, îmbrăcată tot cu rochia ei veche.

(Femeia cea lacomă – Bucur Milescu)

1. Transformă următoarele părţi de vorbire în verbe:

▶ mulţumită - ___________________________________; ▶ vânătorul - ___________________________________; ▶ pace - ___________________________________; ▶ servitor - ___________________________________; ▶ stăpână - ___________________________________.

2. Alcătuiește câte un enunţ cu aceste cuvinte: o dată, numai.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Scrie câte trei cuvinte în care litera x redă sunetele:

▶ [cs]: __________________________________________________________________;

▶ [gz]: __________________________________________________________________.

4. Scrie un proverb care s-ar potrivi textului citit.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MODELdeSUBIECT 8

29

5. Identifică în text, apoi scrie două aspecte care nu sunt posibile în realitate.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Eseul de 5 minute! Completează cu opiniile tale câmpurile din casetă.

7. Scrie titlul textului narativ în care ai mai întâlnit personajul vânătorul.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Imaginează-ţi un alt sfârșit pentru textul Femeia cea lacomă.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

▶ Am învăţat ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________ ____________ ____________ ___________________________________________________________________________________________

▶ Am întâmpinat difi cultăţi la ______________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

▶ Nu am înţeles ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


La marginea dinspre miazănoapte a orașului, pe malul iazului, e o grădină frumoasă în care sunt patru clădiri mari: a tribunalului, a prefecturii, a judecătoriei și a casieriei; restul grădinii e numai tufi șuri dese de lemn câinesc, de baţachină și de rugi, în care primăvara cântă privighetorile de e o frumuseţe. Chiar pe marginea malului e o movilă pe care, când te-i sui, ai înaintea ochilor o minune de tablou. Aci sub mal, iazul umbrit de sălcii și de anini cu o moară vorbăreaţă; mai departe valea verde a Ialomiţei, închisă în fund de dealurile viilor, pe culmea cărora stă de strajă mănăstirea. [...] Prin grădina asta e drumul lui conu Mișu, care șade alături, când e să iasă în oraș. Cum trecea într-o zi din primăvara trecută, s-a oprit să asculte o privighetoare, care cânta de răsună grădina; și fi indcă tufi șul în care cânta era chiar alături, s-a aplecat să încerce: n-o putea-o zări? Când, ce să vază? Jos, în tufi ș, un băieţaș. Cu degetul arătător de la mâna dreaptă peste buzele ţuguiate, îi făcea semn să tacă, iar cu cel de la mâna stângă îi arătă privighetoarea. Aplecându-se mai mult, o văzu… Și a stat așa multă vreme, neputându-se sătura de a o privi și neștiind ce să privească mai cu drag; pasărea mică și neînsemnată care scotea sunete atât de puternice și de măiestre din gușuliţa ei care se vedea săltând, ori fericirea fără seamăn care zâmbea pe toata faţa copilului? Îl mai văzuse el de câteva ori p-aci prin grădină jucându-se cu alţi copii de seama lui, dar niciodată nu-l privise cu luare-aminte. Acolo, un broscoi de băieţaș slăbuţ, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier, și cu pantalonii în vine, cârpiţi în zece locuri. Acum pentru întâia oara vedea ce ochi negri, catifelaţi și dulci avea. La o mișcare nedibace, pasărea zbură și lui conu Mișu îi păru grozav de rău, crezând că s-o mâhni copilul; dar acesta ieși din tufi ș și privindu-l drept, cu seriozitatea adorabil de hazlie a copiilor: — Nu faţe nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost și poimâine. — Ce spui, mă? A fost și poimâine? — Da, a văzut-o și Lenuţa. — Care Lenuţa? — Lenuţa, sora mea…[...] — Dar pe tine cum te cheamă? — Nicușor a lui Ioniţă, odăiasu’ de la casierie, și sunt de șase ani. — Ce vorbești, domnule!? Păi bine, tu poate că vrei și doi bani, să-ţi cumperi covrigi. Nicușor răspunde cu umărul drept, săltându-l în sus. Și conu Mișu, râzând cu mulţumire, scoate și-i întinde doi bani. Copilul, luându-i, zice: “Săru’ mâna” și pleacă grăbit, ţinându-se cu o mână de brăcinarii pantalonilor prea lungi; dar după câţiva pași se întoarce să-l întrebe serios dacă la spiţerie se vinde ouă de furnică. — Ce să faci, mă, cu ouă de furnică? — Mi-a spus maica-mea așa: că le plaţe la privighetori și vreau să pui pe zos la a mea…

(Nicușor – fragment, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești)


La marginea dinspre miazănoapte a orașului, pe malul iazului, e o grădină frumoasă în care sunt patru clădiri mari: a tribunalului, a prefecturii, a judecătoriei și a casieriei; restul grădinii e numai tufi șuri dese de lemn câinesc, de baţachină și de rugi, în care primăvara cântă privighetorile de e o frumuseţe. Chiar pe marginea malului e o movilă pe care, când te-i sui, ai înaintea ochilor o minune de tablou. Aci sub mal, iazul umbrit de sălcii și de anini cu o moară vorbăreaţă; mai departe valea verde a Ialomiţei, închisă în fund de dealurile viilor, pe culmea cărora stă de strajă mănăstirea. [...] Prin grădina asta e drumul lui conu Mișu, care șade alături, când e să iasă în oraș. Cum trecea într-o zi din primăvara trecută, s-a oprit să asculte o privighetoare, care cânta de răsună grădina; și fi indcă tufi șul în care cânta era chiar alături, s-a aplecat să încerce: n-o putea-o zări? Când, ce să vază? Jos, în tufi ș, un băieţaș. Cu degetul arătător de la mâna dreaptă peste buzele ţuguiate, îi făcea semn să tacă, iar cu cel de la mâna stângă îi arătă privighetoarea. Aplecându-se mai mult, o văzu… Și a stat așa multă vreme, neputându-se sătura de a o privi și neștiind ce să privească mai cu drag; pasărea mică și neînsemnată care scotea sunete atât de puternice și de măiestre din gușuliţa ei care se vedea săltând, ori fericirea fără seamăn care zâmbea pe toata faţa copilului? Îl mai văzuse el de câteva ori p-aci prin grădină jucându-se cu alţi copii de seama lui, dar niciodată nu-l privise cu luare-aminte. Acolo, un broscoi de băieţaș slăbuţ, cu părul cânepiu, încurcat ca un caier, și cu pantalonii în vine, cârpiţi în zece locuri. Acum pentru întâia oara vedea ce ochi negri, catifelaţi și dulci avea. La o mișcare nedibace, pasărea zbură și lui conu Mișu îi păru grozav de rău, crezând că s-o mâhni copilul; dar acesta ieși din tufi ș și privindu-l drept, cu seriozitatea adorabil de hazlie a copiilor: — Nu faţe nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost și poimâine. — Ce spui, mă? A fost și poimâine? — Da, a văzut-o și Lenuţa. — Care Lenuţa? — Lenuţa, sora mea…[...] — Dar pe tine cum te cheamă? — Nicușor a lui Ioniţă, odăiasu’ de la casierie, și sunt de șase ani. — Ce vorbești, domnule!? Păi bine, tu poate că vrei și doi bani, să-ţi cumperi covrigi. Nicușor răspunde cu umărul drept, săltându-l în sus. Și conu Mișu, râzând cu mulţumire, scoate și-i întinde doi bani. Copilul, luându-i, zice: “Săru’ mâna” și pleacă grăbit, ţinându-se cu o mână de brăcinarii pantalonilor prea lungi; dar după câţiva pași se întoarce să-l întrebe serios dacă la spiţerie se vinde ouă de furnică. — Ce să faci, mă, cu ouă de furnică? — Mi-a spus maica-mea așa: că le plaţe la privighetori și vreau să pui pe zos la a mea…

(Nicușor – fragment, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești)

30

MODELdeSUBIECT 9

31


▶ ieri - ___________________________________; ▶ stânga - ___________________________________; ▶ departe - ___________________________________; ▶ hazlie - ___________________________________; ▶ slăbuţ - ___________________________________.

2. Explică utilizarea celor două puncte în fragmentul dat. Alcătuiește un enunţ în care să redai altă situaţie de utilizare a semnelor de punctuaţie două puncte.

La o mișcare nedibace, pasărea zbură și lui conu Mișu îi păru grozav de rău, crezând că s-o mâhni copilul; dar acesta ieși din tufi ș și privindu-l drept, cu seriozitatea adorabil de hazlie a copiilor: — Nu faţe nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost și poimâine.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Completează următoarele enunţuri.

Întâmplarea se petrece la marginea orașului __________________________, pe malul

__________________________. Iazul este umbrit de _________________________ și

___________________________ . Pe culmea dealului stă de ______________________ mănăstirea ____________________. Tot aici este și o moară ____________________.

În grădină răsună cântecul________________________.

4. Încercuiește explicaţiile potrivite.

▶ moară vorbăreaţă: a. care vorbește; b. care face mult zgomot; c. care lucrează.

▶ ţi se primenește sufl etul: a. ţi se curăţă; b. ţi se întunecă; c. se înseninează.

▶ fericire fără seamăn: a. cunoscută; b. necunoscută; c. neasemuită.

5. Scrie însușirile lui Nicușor, așa cum le deduci din text.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Transformă dialogul de mai jos dintre Nicușor și conu Mișu în povestire.

— Nu faţe nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost și poimâine. — Ce spui, mă? A fost și poimâine? — Da, a văzut-o și Lenuţa. — Care Lenuţa? — Lenuţa, sora mea…[...] — Dar pe tine cum te cheamă? — Nicușor a lui Ioniţă, odăiasu’ de la casierie, și sunt de șase ani. — Ce vorbești, domnule!? Păi bine, tu poate că vrei și doi bani, să-ţi cumperi covrigi.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Alcătuiește un enunţ cu expresia iazul umbrit de sălcii.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Redactează un text în care să introduci un alt personaj cunoscut de tine lângă personajul Nicușor și să relatezi o întâmplare. Alege un titlu potrivit.

_________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Transformă dialogul de mai jos dintre Nicușor și conu Mișu în povestire.

— Nu faţe nimic. Vine îndărăt. Asta e a mea. A fost și poimâine. — Ce spui, mă? A fost și poimâine? — Da, a văzut-o și Lenuţa. — Care Lenuţa? — Lenuţa, sora mea…[...] — Dar pe tine cum te cheamă? — Nicușor a lui Ioniţă, odăiasu’ de la casierie, și sunt de șase ani. — Ce vorbești, domnule!? Păi bine, tu poate că vrei și doi bani, să-ţi cumperi covrigi.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Alcătuiește un enunţ cu expresia iazul umbrit de sălcii.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Redactează un text în care să introduci un alt personaj cunoscut de tine lângă personajul Nicușor și să relatezi o întâmplare. Alege un titlu potrivit.

_________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

32

Citește cu atenție textul. Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subţire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește și-n sufl etul ei de fugarnică încolţește un simţământ stăruitor de milă pentru fi inţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuie să se despartă chiar azi, căci vremea înţărcatului venise demult încă. Și cum se uita așa, cu ochi îndureraţi, din pieptul căprioarei scăpă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschise ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre ţancurile de stâncă, din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusinţa vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo, l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara își aruncă picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăzneţe – să încerce puterile iedului. Și iedul se ţine voinicește din urmă; doar la săriturile ameţitoare se oprește, câte o clipă, ca și cum ar mirosi genuna, apoi se avântă ca o săgeată și, behăind vesel, zburdă de bucurie, pe picioarele subţiri ca niște lugere. Dar trebuie să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre ţancuri. Căprioara contenește fuga: pășește încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolţi de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeaţă până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad, a pădurii. Și-au mers mult așa până ce au dat, în sfârșit, de luminiș. Iedul, bucuros, o ia înainte sărind. Dar în aceiași clipă căprioara se oprește, ca de-o presimţire, adulmecând. În faţa ei, de sub o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt, și iedul ar fi fost sfâșiat. Atunci căprioara dă un zbieret adânc, sfâșietor, cum nu mai scosese încă, și, dintr-un salt, cade în mijlocul luminișului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul și se repede la ea... Prăbușită în sânge, la pământ, sub colţii fi arei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Și numai când acesta, înspăimântat, se topește în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se tulbură de apa morţii.

(Căprioara – Emil Gârleanu)

1. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte din text:

▶ a conteni - ___________________________________; ▶ sfâșietor - ___________________________________; ▶ fraged - ___________________________________; ▶ a îmbărbăta - ___________________________________; ▶ iscusinţă - ___________________________________.

2. Găsește în text antonimele cuvintelor date:

▶ uscat - ___________________________________; ▶ să ridice - ___________________________________; ▶ luminat - ___________________________________; ▶ mic - ___________________________________.

Citește cu atenție textul. Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele mamei lui și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subţire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește și-n sufl etul ei de fugarnică încolţește un simţământ stăruitor de milă pentru fi inţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuie să se despartă chiar azi, căci vremea înţărcatului venise demult încă. Și cum se uita așa, cu ochi îndureraţi, din pieptul căprioarei scăpă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschise ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre ţancurile de stâncă, din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusinţa vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo, l-ar fi știut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara își aruncă picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăzneţe – să încerce puterile iedului. Și iedul se ţine voinicește din urmă; doar la săriturile ameţitoare se oprește, câte o clipă, ca și cum ar mirosi genuna, apoi se avântă ca o săgeată și, behăind vesel, zburdă de bucurie, pe picioarele subţiri ca niște lugere. Dar trebuie să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre ţancuri. Căprioara contenește fuga: pășește încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolţi de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeaţă până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad, a pădurii. Și-au mers mult așa până ce au dat, în sfârșit, de luminiș. Iedul, bucuros, o ia înainte sărind. Dar în aceiași clipă căprioara se oprește, ca de-o presimţire, adulmecând. În faţa ei, de sub o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt, și iedul ar fi fost sfâșiat. Atunci căprioara dă un zbieret adânc, sfâșietor, cum nu mai scosese încă, și, dintr-un salt, cade în mijlocul luminișului. Lupul, văzând prada mai mare, uită iedul și se repede la ea... Prăbușită în sânge, la pământ, sub colţii fi arei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Și numai când acesta, înspăimântat, se topește în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i se tulbură de apa morţii.

(Căprioara – Emil Gârleanu)

1. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte din text:

▶ a conteni - ___________________________________; ▶ sfâșietor - ___________________________________; ▶ fraged - ___________________________________; ▶ a îmbărbăta - ___________________________________; ▶ iscusinţă - ___________________________________.

2. Găsește în text antonimele cuvintelor date:

▶ uscat - ___________________________________; ▶ să ridice - ___________________________________; ▶ luminat - ___________________________________; ▶ mic - ___________________________________.

33

MODELdeSUBIECT10

3. Alcătuiește un enunţ în care să utilizezi alt sens al cuvântului colţ.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Scrie un enunţ cu forma i-au:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Încercuiește varianta corectă.

▶ În inima căprioarei „încolţește un simţământ stăruitor de milă”, pentru că:

a) trebuia să se despartă de puiul ei; b) iedul era încă mic și neajutorat; c) iedul n-o mai asculta; d) venise de mult vremea despărţirii.

▶ „prăbușită în sânge, la pământ, sub colţii fi arei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei” sugerează:

a) dorea să-l mai vadă pentru ultima dată; b) nu se putea liniști până nu-l vede plecând; c) nu se mai putea mișca; d) inima ei de mamă dorea să-l vadă scăpat de pericol.

6. Scrie însușirile iedului, așa cum apar în text sau cum le deduci.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Scrie comparaţiile extrase din text.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Descrie o căprioară, având în vedere și mediul de viaţă, modul de hrănire, modul de înmulţire.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Alcătuiește un enunţ în care să utilizezi alt sens al cuvântului colţ.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Scrie un enunţ cu forma i-au:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Încercuiește varianta corectă.

▶ În inima căprioarei „încolţește un simţământ stăruitor de milă”, pentru că:

a) trebuia să se despartă de puiul ei; b) iedul era încă mic și neajutorat; c) iedul n-o mai asculta; d) venise de mult vremea despărţirii.

▶ „prăbușită în sânge, la pământ, sub colţii fi arei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei” sugerează:

a) dorea să-l mai vadă pentru ultima dată; b) nu se putea liniști până nu-l vede plecând; c) nu se mai putea mișca; d) inima ei de mamă dorea să-l vadă scăpat de pericol.

6. Scrie însușirile iedului, așa cum apar în text sau cum le deduci.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. Scrie comparaţiile extrase din text.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Descrie o căprioară, având în vedere și mediul de viaţă, modul de hrănire, modul de înmulţire.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

34

COMENZI – CARTEA PRIN POȘTĂ on

ai o n i r u ror a I I B t an ar și nt nr

www.ecredu.ro

Documents

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - Auxiliare si... · Acolo s-a născut Fram, în insula înconjurată de sloiuri. S-a născut noaptea, iar noaptea durează acolo o jumătate de an