MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETARII STIINTIFICE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE STOICA DE HAŢEG” MEHADIA TEL/FAX 0255-523427 ; E-MAIL : liceul_mehadia@yahoo.com

Plan operaţional 2008 – 2009

PLAN DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

2015 - 2016

ACEST DOCUMENT A FOST APROBAT IN C.A. AL LICEULUI TEHNOLOGIC MEHADIA DIN DATA DE 07.10.2015

Autori : Dir. Prof. Feneşan Mihăiţă

LICEUL

TEHNOLOGIC

MEHADIA

2

MISIUNEA ŞCOLII

În conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale şi întreaga legislaţie în vigoare ne propunem: 1. Pregătirea teoretică şi practică a elevilor având ca finalitate formarea personalităţii acestora, a integrării lor rapide în sistemul socio - economic, pentru desfăşurarea unor activităţi utile. 2. Asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieţi. 3. Educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al toleranţei, al sistemului liber de opinii. 4. Cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natură şi a mediului înconjurător. 5. Dezvoltarea armonioasă a elevilor prin educaţie fizică, educaţie sanitară, educaţie civică, educaţie culturală, etc. 6. Educarea elevilor în spiritul tradiţiilor umaniste ale valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societăţii româneşti. 7. Conştientizarea şi motivarea personalului didactic, didactic auxiliar şi de instruire practică în vederea realizării obiectivelor educaţionale şi a tuturor sarcinilor care revin şcolii în contextul Reformei învăţământului. 8. Accesarea unor programe atât pentru eficientizarea procesului instructiv - educativ, cât şi pentru modernizarea şi dotarea şcolii. 9. Integrarea europeană prin realizarea unor parteneriate cu unităţile şcolare din Bulgaria, Serbia şi alte ţări europene. 10. Punerea în practică a Reformei învăţământului românesc, a tuturor dispoziţiilor şi reglementărilor luate la nivel local, judeţean şi naţional.

3

Partea 1 – CONTEXTUL

1.1. FORMULAREA SCOPULUI

Liceul Tehnologic Mehadia urmăreşte să asigure premisele necesare dezvoltării unui sistem de învăţământ modern, de calitate, deschis, axat pe promovarea valorilor democraţiei europene.

1.2.PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII

Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Haţeg” din Mehadia este situat în sud-estul

judeţului Caraş-Severin şi deserveşte o zonă întinsă pe o rază de circa 100 km. Scurt istoric: -instituţia de invăţământ a fost infiinţată in anul 1961 -Şcoala Medie Mehadia profil

real 1966 - liceul va primi numele”Traian Lalescu” 1971-se desfiinţează Liceul, transformându-se în Şcoala Generală cu cls. I-X 1989-se reînfiinţează Liceul Teoretic cu denumirea „Traian Lalescu” 2001-este reabilitată clădirea Liceului şi primeşte denumirea de Liceul Tehnologic

”Nicolae Stoica de Haţeg” pe care o păstrează şi în prezent. Directorii care au punctat istoria acestui liceu, aducând fiecare contribuţia la

dezvoltarea şi creşterea instituţională a acestuia: PERIOADA DIRECTOR 1958-1961 Dop Stângu Livia 1961-1962 Belea Vasile 1962-1963 Dragalina Floarea 1963-1966 Dop Nistor 1967-1974 Stângu Nicolae 1974-1988 Belchite Mihai 1988-1991 Vasile Mihaiela 1992-1995 Furboacher-Bochiş Adelheid 1996-1997 Belchite Mihai 1998-2006 Bochiş Adelheid 2006-2015 Feneşan Mihăiţă

Cultura organizaţională:

Motto “Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe…”

Culori: argintiu-albastru

Siglă

4

Materiale promoţionale: pliante,mape, calendare, pixuri, tricouri etc.

Cartea de onoare: la dispoziţia invitaţilor, partenerilor şi colaboratorilor externi

Cartea şcolii: deschisă absolvenţilor

Partener oficial media: ziarul „Vestea”

Tradiţii: - zilele liceului - ultima săptămână din luna mai - târgul de oferte educaţionale – decembrie - festivitatea sărbătorilor de iarnă - decembrie - festivitatea de premiere - iunie - balul bobocilor - octombrie

Obiceiuri: - voluntariat / lucrul în echipă, parteneriatul cu SC COOP CONSUM MEHADIA, Ocolul Silvic Mehadia şi P.N. Domogled - Valea Cernei - oferta educaţională, receptivă nevoilor comunitare

Liceul oferă instruire în profilurile Resurse naturale şi protecţia mediului şi Servicii. Şcoala recrutează elevi atât din localităţile aferente comunei Mehadia cât şi din localităţi situate pe o arie mai largă (Valea Almăjului, Valea Timişului, Valea Bistrei).

Şcoala noastră funcţionează în localitatea Mehadia, care are o populaţie de circa 2800 locuitori cu ocupaţie de bază agricultura, la care se adaugă sectorul servicii şi silvicultură.

În anul şcolar 2014 – 2015, au fost înscrişi un număr de 498 elevi la cursul de zi şi 156 elevi la cursul liceal seral. În cadrul unităţii de învăţământ activează un colectiv didactic format din 63 persoane şi un personal administrativ alcătuit din 7 persoane.

În anul şcolar 2000 – 2001 a fost finalizat Proiectul de Reabilitare a şcolii, care a avut drept consecinţe mărirea spaţiului educativ al liceului, precum şi oferirea de condiţii pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate în concordanţă cu cele mai noi cerinţe ale reformei actuale. Laboratorul de informatică a fost dotat cu 25 calculatoare de ultimă generaţie şi s-a creat posibilitatea realizării centrului de învăţare, înlesnindu-se noile abordări ale predării şi învăţării. Disciplinele matematică, fizică, chimie, biologie, geografie pot fi predate cu ajutorul calculatorului, datorită programului AEL. 1.3. ANALIZA REZULTATELOR ANULUI TRECUT Realizările anului 2014-2015 sunt:

respectarea şi aplicarea corectă a Curriculum-ului Naţional la toate nivelurile de învăţământ;

fundamentarea ofertei educaţionale şi a planului de şcolarizare în funcţie de nevoile comunitare;

reforma curriculară în învăţământul profesional şi tehnic, adaptată procesului instructiv-educativ are la bază ca obiectiv asigurarea egalităţii şanselor pentru toţi tinerii în vederea obţinerii unei bune calificări profesionale la nivelul standardelor europene, care să răspundă flexibil nevoilor individuale de dezvoltare personală şi profesională a elevilor;

5

procurarea de material didactic pentru cabinete şi laboratoare, cărţi pentru biblioteca şcolii;

parchetarea sălilor de clasă;

procurarea şi dotarea unui număr de 4 săli de clasă cu mobilier nou;

aprobarea şi implementarea proiectului „OM, NATURĂ, ECHILIBRU, SĂNĂTATE” din cadrul programului de Granturi de Dezvoltare Şcolară;

perfecţionarea profesorilor prin obţinerea gradelor didactice

cadrele didactice din aria curriculară Tehnologii au participat la cursuri de instruire;

s-au înregistrat rezultate bune la concursurile şi olimpiadele şcolare

promovarea examenelor finale de calificare profesională nivel 4 ruta progresiva. Viziunea curriculară a adus o schimbare de perspectivă extrem de importantă,

constând în faptul că nu se mai pot gândi conţinuturile izolate de obiective şi de strategii, fiindcă altfel rămânem cantonaţi într-o zonă a învăţării rigide, bazate pe memorizare, fără o interiorizare a elementelor oferite de conţinuturile şi de strategiile didactice, care să permită dezvoltarea unor capacităţi ale elevului. Viziunea curriculară a produs o schimbare radicală a proiectării didactice, accentul mutând – se dinspre conţinuturi spre formarea de capacităţi. În acest sens, importante sunt în primul rând tipurile de capacităţi, de aptitudini, pe care elevii şi le pot forma, conţinutul rămânând un vehicul al formării acestor capacităţi.

În activitatea desfăşurată s-a continuat concepţia de proiectare, organizare, desfăşurare şi evaluare a procesului de învăţământ, urmărindu-se ridicarea calităţii actului instructiv-educativ (proiectarea activităţilor didactice, îndrumarea activităţii la clasă şi a activităţii extraşcolare, evaluarea iniţială şi continuă a elevilor), parcurgerea programelor şcolare în concordanţă cu proiectarea didactică, formarea deprinderilor de muncă independentă a elevilor, utilizarea metodelor activ-participative care să ducă la obţinerea de rezultate la examenele finale şi atingerea standardelor educaţionale de către elevi.

6

1.4. PRIORITĂŢILE NAŢIONALE

În Planul Naţional de Guvernare, la capitolul Educaţie, Învăţământ Preuniversitar sunt cuprinse următoarele obiective:

1. asigurarea educaţiei pentru toţi; 2. dezvoltarea învăţământului în mediul rural; 3. sporirea eficienţei procesului instructiv-educativ; 4. dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic; 5. informatizarea învăţământului; 6. optimizarea managementului educaţional; 7. creşterea calităţii învăţământului preuniversitar; 8. creşterea calităţii şi eficienţei sistemului educaţional şi de formare profesională.

Ţinând cont de faptul că educaţia este recunoscută prin Constituţie ca o prioritate

naţională şi, luând în considerare principalele coordonate ale Planului Naţional de Dezvoltare, în noua etapă a reformei educaţiei se vor avea în vedere următoarele obiective prioritare:

Obiective

prioritare

Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a

realizării societăţii cunoaşterii în România

Asigurarea pregătirii resurselor umane prin

învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea permanentă

Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva Învăţării

permanente

Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării

cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor

sociale

7

Politicile naţionale în domeniul educaţiei se vor concentra pe următoarele priorităţi strategice: 1.5. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE

În ansamblul teritorial al României judeţul Caras-Severin are o poziţie sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Belareca . Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României, la intrarea Dunării pe teritoriul românesc, învecinându-se cu Republica Serbia la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord-est şi cu judeţul Timiş la nord-vest. Face parte din Regiunea Vest, alături de judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara. Partea de sud a judeţului este străbătută de Dunăre, are port la fluviu în Oraşul Moldova Veche şi graniţă cu Republica Serbia, având intrarea prin Vama Naidăş. Suprafaţa totală este de 8520 kmp, ceea ce reprezintă 3,6% din teritoriul naţional, situând judeţul pe locul trei în ierarhia judeţelor ţării.

Suprafaţa agricolă reprezintă 47% din suprafaţa totală a judeţului, adică 399.620 ha,

din care:127.240 ha arabil, 182.839 ha păşuni naturale, 75.990 ha fâneţe naturale, 1.222 ha vii, 2.329 ha livezi. Pădurile ocupă o suprafaţă de 382.019 ha, ceea ce reprezintă 45% din suprafaţa judeţului, situând judeţul pe locul doi în ţară, fiecărui locuitor al judeţului revenindu-i un hectar de pădure. Din punct de vedere geografic, Caraş-Severin este un judeţ montan (65,4% din suprafaţă), dar are şi largi zone depresionare (15,5%), dealuri (10,8%) şi câmpii (7,3%).

Clima este continental moderată cu nuanţe sub-mediteraneene.

Priorităţi

strategice

Realizarea echităţii în educaţie

Deschiderea sistemului educaţional şi de formare

profesională către societate, către mediul

social, economic şi cultural

Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi

cetăţenii; formarea competenţelor cheie

Fundamentarea actului educaţional pe baza

nevoilor de dezvoltare personală si profesională, din perspectiva dezvoltării

durabile şi a asigurării coeziunii economice şi

sociale

Creşterea calităţii proceselor de invăţare, precum şi a serviciilor

educaţionale

Asigurarea complementarităţii educaţiei

formale, informale; invăţarea permanenentă ca

dimensiune majoră a politicii educaţionale

8

Obiectivul general Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul

creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

PRIORITĂŢI 1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor 2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere 3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar 4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET 5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii 6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

PRIORITATEA 1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin POS DRU, POR

Obiectiv 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor

Obiectiv 12. Perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii

PRIORITATEA 2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere – finanţat prin POS DRU

Obiectiv 2.1 Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi

PRIORITATEA 3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţul Caras -Severin şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale administraţiei locale

Obiectiv 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi IT

Obiectiv 3.2 Extinderea accesului la formarea continuă

Obiectiv 3.3 Introducerea şi extinderea şcolilor cu internat săptămânal, ca formă de asistenţă a familiilor defavorizate sau aflate în dificultate

Obiectiv 3.4 Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor de etnie rroma

PRIORITATEA 4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRU, fonduri guvernamentale

Obiectiv 4.1 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii

PRIORITATEA 5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii – finanţat prin POS DRU,

Obiectiv 5.1 Scăderea ratei şomajului în rândul absolvenţilor din sistemul TVET

Obiectiv 5.2 Creşterea numărului de elevi care obţin nivelul 3 de calificare, în calificări deficitare pe piaţa muncii

Obiectiv 5.3 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune

PRIORITATEA 6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional

9

– finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnaţionala si Resurse Umane

Obiectiv 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european

Obiectiv 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivă

Obiectiv 6.3 Perfecţionarea resurselor umane prin transfer de expertiză cu şcolile din statele membre din UE şi din reţeaua ÎPT

10

PARTEA a-2-a

ANALIZA NEVOILOR

2.1. ANALIZA NEVOILOR - MEDIUL EXTERN În anul şcolar 2014-2015, în judeţul Caras-Severin s-au aplicat măsuri concrete vizând implementarea programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională. Îmbunătăţirea învăţământului de toate gradele a fost susţinută prin:

- generalizarea calităţii, ca atribut şi finalitate a formelor şi structurilor de formare iniţială, organizate potrivit prevederilor legale în vigoare

- dezvoltarea şi implementarea unui sistem de consiliere şi orientare şcolară - formarea continuă a personalului didactic - creşterea calităţii programelor de formare profesională, atât pentru formarea iniţială

cât şi pentru cea continuă - dezvoltarea şi restructurarea reţelei învăţământului rural, astfel încât să se asigure

accesul echitabil la educaţie, pentru copiii şi tinerii din mediul rural - combaterea abandonului şcolar - anticiparea necesarului de competenţe, corespunzător schimbărilor care se

previzionează pe piaţa muncii - implementarea societăţii informaţionale prin sistemul educaţional – instruirea la

distanţă şi continuă şi informatizarea învăţământului

2.2 Populaţia şi fenomenele demografice

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, în special procentul ridicat de populaţie rroma, trebuie intensificare măsurile pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate.

Din analiza evoluţiei populaţiei judeţului Caras-Severin actuală şi proiectată, pe grupe mari de vârstă pentru perioada 2012-2015, putem observa următoarele aspecte cu implicarii asupra sistemului TVET:

Procesul de îmbătrânire demografică coroborat cu tendinţa de descreştere a populaţiei determină reduceri semnificative ale populaţiei şcolare, ceea ce ar putea avea următoarele implicaţii: - reorganizarea sistemului educaţional care să ţină cont de tendinţele existente pe piaţa muncii, având totodată în vedere servicii de orientare şi consiliere, excedent de cadre didactice, abordarea unor nevoi educaţionale specifice. -dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Ponderea populaţiei feminine, atât în populaţia totală a judeţului Caraș-Severin cât şi în mediul rural, implică asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine.

Procentul ridicat de populaţie roma din judeţ necesită intensificarea măsurilor pentru a asigura accesul egal la educaţie prin programe de sprijin pentru grupurile dezavantajate, ca şi înfiinţarea de clase TVET pentru calificări specifice

Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară are implicarii directe şi imediate asupra reţelei şcolare, impunându-se restructurarea acesteia şi corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii.

11

2.3 ECONOMIA Evoluţia mediului economic este marcată de criza financiară pe plan mondial

continuată de fenomenului inflaţionist, cu toate obstacolele inerente generate de dinamica cursului valutar de pe pieţele internaţionale, precum şi de continua creştere a preţului petrolului şi a majorităţii produselor importate.

Accelerarea de la un an la altul a ritmului de inflaţie s-a reflectat în:

variaţia lunară a indicelui preţurilor de consum;

evoluţia cursului de schimb. Comparaţia pe judeţe a structurii VAB (valoarea adăugată brută) în 2012

evidenţiază următoarele aspecte relevante: din punct de vedere economic, judeţul Caras- Severin ocupă a treia poziţie din regiune privind ponderea VAB în agricultură şi silvicultură (10%), pondere peste media naţională şi apropiată de cea regională în industrie (31,6%), pondere semnificativă a industriei prelucrătoare (25,5%, a treia la nivel regional). În cadrul serviciilor (50,5% din VAB) comerţul este apropiat ca pondere în VAB de media naţională şi peste cea regională. Construcţiile: 8% (sub media regională).

Comparaţia cu structura VAB în Uniunea Europeană evidenţiază decalaje mari în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuţie procentuală la VAB se situează mult sub media UE-27. Este de aşteptat ca integrarea în UE să conducă în timp la diversificarea şi dezvoltarea serviciilor. Ponderea mare a industriei (printre cele mai mari din UE) corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani surprind pe de o parte potenţialul României, al regiunii şi al judeţului în acest sector, sugerând însă că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Cifrele privind agricultura vorbesc despre importanţa acestui sector în economia naţională, regional şi locală, chiar dacă pe termen lung este de aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze ponderea relativă în VAB.

În privinţa prognozelor pentru următorii ani, datele puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză sunt actualizate numai la nivel naţional (28 aprilie 2012 CNP). Singurele date disponibile şi acceptate oficial sunt prognozele Fondului Monetar Internaţional, pe baza cărora s-a fundamentat şi rectificarea bugetară din aprilie 2009. Pentru acest an este preconizată o creştere economică de 3,1%, iar anul următor, o stagnare economică, deci creştere zero. Cele mai afectate sectoare industriale de către criza globală pe care o traversăm, sunt industria auto şi de piese de schimb, industria siderurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea mobilei, precum şi alte ramuri industriale.

Din punct de vedere economic, Carasul se numără printre judeţele ţării care constituie un punct slab de atracţie pentru investitori.

Peste 95% din totalul unităţilor sunt orientate spre industria prelucrării lemnului, producţia de mobilier, construcţii metalice, etc. În anul 2012 activau 7387 unităţi în domeniul comerţului din care 99% sunt majoritar private care au obţinut o cifră de afaceri în valoare de aproximativ 5300 mii RON, ceea ce înseamnă în medie 717 mii RON pe o unitate activă.

In anul 2015, la nivelul judeţului activau aproximativ 7300 de firme (din care 4250 IMM-uri), în aceste firme regăsindu-se un număr de 127000 de persoane angajate.

Totalul investiţiilor brute în firmele din judeţ s-a ridicat în 2007 la 2.909.488 lei, cea mai mare pondere a acestora fiind în industria prelucrătoare (1.080.548 lei) şi în comerţ (616.952 lei).

12

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul 2013-2020-2030 prezintă ca obiectiv strategic încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile a României, ca stat membru UE. Pentru judeţul Caras-Severin, aceste obiective constituie ţinte urmărite prin programe de dezvoltare pentru toate domeniile de activitate. Pentru anul 2020, obiectivul pe termen mediu îl constituie atingerea nivelului actual al ţărilor Uniunii Europene, iar pentru 2030 obiectivul îl constituie apropierea semnificativă de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre UE.

Acest domeniu se caracterizează prin: Existenta in cadrul economiei judeţului a unei tradiţii a industriei grele si uşoare Resurse naturale si materii prime variate Existenţa, în special în municipii şi oraşe, a unei baze tehnico-materiale pe vechile

platforme industriale ce ar putea fi exploatată. Disponibilitatea autorităţilor publice locale pentru dezvoltarea parteneriatului public -

privat şi transpunerea programelor de dezvoltare socio-economică la nivel local şi regional, în perspectiva integrării europene

Judeţ marcat de industrializarea forţată din anii ’60; Declin puternic al angajărilor în industrie; OPORTUNITĂŢI:

- Potenţial de dezvoltare a unor grupuri de IMM-uri (clustere) în judeţ; - Posibilităţi de realizare a parcurilor industriale şi parcurilor tehnologice;

Infrastructura de transport, tehnică , edilitară, de comunicaţii şi de mediu Acest domeniu se caracterizează prin: Traversarea judeţului de către coridoare pan-europene Inexistenţa unei autostrăzi în regiune; Porturi slab dezvoltate; Lipsa infrastructurii de bază în mediul rural ce împiedică dezvoltarea industrială în

afara oraşelor; Deficienţe mari în alimentarea cu apă potabilă şi o reţea de canalizare slab

dezvoltată în special în mediul rural;

Oportunităţi

- Integrarea Europeană care va determina atât o creştere a comerţului trans-frontalier, intrarea pe pieţe europene cât şi atragerea de fonduri pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului;

Agricultura Judetul Caras-Severin îşi păstrează în continuare caracterul predominant agrar, cu toate că activitatea generală în acest domeniu nu s-a adaptat total la economia de piaţă, la noile condiţii create de trecerea terenurilor agricole în proprietatea privată.

Puncte tari

Costuri scăzute pentru terenurile agricole

Asocierea între fermieri pentru creşterea profitabilităţii în agricultură;

13

Posibilitatea practicării meseriilor de prelucrare a lemnului;

Puncte slabe

Probleme serioase cu sărăcia rurala, servicii sociale precare; Probleme de mediu afectând apa, aerul si solul; Rentabilitate scăzută a agriculturii datorită fărâmiţării terenurilor, unităţilor;

productive mici, mecanizării reduse, forţei de muncă îmbătrânite; infrastructurii slab dezvoltate;

Silvicultura Zootehnia şi silvicultura (fondul forestier al Judetului Caras-Severin fiind al doilea din țară) constituie de asemenea puncte de interes pentru cei care doresc să investească în aceste domenii de perspectivă. Turismul Oportunităţi: - Perspective bune pentru dezvoltarea agroturismului şi turismului. - Potenţial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor în principalele oraşe; - Extinderea Internet-ului care ar putea suplini lipsa altor posibilităţi de comunicare; Ameninţări:

Slabă educaţie antreprenorială ;

Lipsa de facilităţi oferite investitorilor străini poate reduce volumul investiţiilor ;

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.Analizând ritmurile susţinute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţiile prognozate prevăd în continuare în perioada 2010-2014 ritmuri susţinute de creştere a PIB în toate regiunile ţării. Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivel judeţean pe ramuri de activitate în perioada 2010-2015 evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB în servicii şi în construcţii, în paralel cu scăderea ponderii industriei.

În cadrul serviciilor, faţă de ponderea la nivel regional este mai bine reprezentată activitatea de hoteluri şi restaurante, iar comerţul1 are o pondere apropiată de media regională. Evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Cifrele privind agricultura vorbesc despre importanţa acestui sector în economia naţională şi regională, chiar dacă pe termen lung este de aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze ponderea relativă în VAB. Evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Cifrele privind agricultura vorbesc despre importanţa acestui sector în economia naţională şi regională, chiar dacă pe termen lung este de aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze ponderea relativă în VAB.

14

2.4 PIAŢA MUNCII Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional.

Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei. O abordare cuprinzătoare a analizelor de piaţă a muncii pentru scopurile planificării strategice în învăţământul profesional şi tehnic include:

Analiza principalilor indicatori oferiţi de sursele statistice oficiale pentru piaţa muncii, alături de principalii indicatori care definesc contextul demografic şi economic

Analiza indicatorilor relevanţi din surse administrative privind evoluţia comparativă, pe ocupaţii, a locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri

Analiza datelor oferite de anchetele în întreprinderi

Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali

Populaţia activă, populaţia ocupată:

Tendinţa de scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, cu disparităţi

majore pe sexe şi medii rezidenţiale:

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul

femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut

semificativ în rural.

Tranziţia la economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii în judeţul Caras-Severin, determinând modificări semnificative de volum şi structură a principalilor indicatori ai forţei de muncă. În acelaşi timp, un rol important l-a avut evoluţia populaţiei, care a scăzut an de an, tendinţa manifestându-se cu o intensitate mai mare pentru populaţia masculină, datorită atât sporului natural negativ cât şi migraţiei externe.

În ceea ce priveşte şomajul, fenomen social cu influenţe negative asupra dezvoltării societăţii, rezultat direct al proceselor de restructurare ale economiei, se poate observa o scădere a ratei şomajului.

Piaţa muncii din judetul Caras-Severin reflectă în mare tendinţele de la nivel regional.

Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au dat şi în

judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Şcolile din învăţământul profesional şi agenţii economici au un interes reciproc.

Piaţa muncii are nevoie de elevi calificaţi şi şcolile trebuie să asigure acest lucru. Deşi

direcţia schimbării este greu de precizat, este foarte important ca şcolile şi agenţii

economici să creeze o infrastructură de comunicare şi cooperare. În unele domenii (legumicultură, construcţii) în perioada octombrie-aprilie şomajul

este previzibil. De asemenea, şomajul este accentuat pentru muncitorii necalificaţi. Deşi domeniile mecanic şi electric prezintă persoane disponibilizate, în urma

analizei ofertei de locuri de muncă vacante, rezultă că domeniile mecanic şi electric nu mai necesită modificări ale ponderilor din PLAI . Pregătire cadrelor pentru domeniul ,,sănătate şi asistenţă socială,, se realizează prin învăţământul postliceal, preponderent prin forma cu taxa. Asistăm la o creştere a cererii la învăţământul ,,cu taxa,, elevii urmăresc integrarea pe piaţa muncii europene, iar şomajul înregistrat este nesemnificativ comparativ cu numărul absolvenţilor.

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii.Implicaţii pentru ÎPT

15

Având în vedere dinamica pieţei muncii se impune: adaptarea sistemului

educaţional care să ţină cont de tendinţele existente pe piaţa muncii; oferirea de servicii de

orientare şi consiliere pentru domeniile prioritare de dezvoltare; recalificarea excedentului

de cadre didactice pentru vechile calificări; abordarea unor nevoi educaţionale specifice (

spre exemplu nevoia de personal calificat în asistenţa socială şi medicală;

din cauza procentului ridicat de populaţie rurală în judeţul Caras-Severin, se impune

acordarea unei atenţii sporite pentru a asigura accesul populaţiei din mediul rural la

Învăţământul Profesional şi Tehnic în condiţii optime, precum şi o multitudine de opţiuni în

vederea angajarii lor ulterioare în agricultură, prelucrarea produselor agricole, silvic şi

prelucrarea lemnului, comerţ, agroturism etc.

asigurarea unor calificări specifice populaţiei feminine este necesară având în vedere

ponderea populaţiei feminine din totalul şomerilor, rata de ocupare fiind semnificativ mai

mică decât cea a populaţiei masculine.

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi

implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar

participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

adecvarea calificării cu locul de muncă

reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii

recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală

diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală. În urma aspectelor prezentate în acest capitol vom prezenta în continuare ponderile locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă pentru

16

a avea o imagine de ansamblu asupra cererii pieţei muncii, cu rezerva că această se recomandă a fi revizuită în urma evoluţiilor lunare până în luna noiembrie când se doreşte o reactualizare a ţintelor propuse.

2.5. EDUCAŢIA

Contextul european Context şi Priorităţi ale formării profesionale

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării profesionale

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale 3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii 4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET

Contextul naţional Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:

Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România.

Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente.

Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea permanentă.

Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor sociale.

Realizarea echităţii în educaţie.Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor.

Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în România.

Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente.

Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea permanentă.

Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor sociale.

Realizarea echităţii în educaţie.

Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor.

În perspectiva abordării unitare a analizei sistemului de învăţământ profesional şi tehnic şi a direcţiilor de acţiune necesare a fost adoptat un set comun de indicatori privind educaţia

Populaţia şcolară

Începând cu anul şcolar 2000/2001 populaţia şcolară totală a judeţului a cunoscut o dinamică negativă fenomen manifestat în paralel cu scăderea populaţiei totale a judeţului. Scăderea totală pe toate nivelurile de pregătire este de 16,37% pe perioada de timp studiată.

Raportat pe nivele de educaţie numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal şi gimnazial au cunoscut cele mai mari scăderi, cu 27,77% respectiv 22,96%, urmate de populaţia şcolară de nivel primar cu 21,29%, în timp ce populaţiile şcolare de nivel preşcolar şi liceal au înregistrat creşteri de 14,46 %, respectiv 2,71 %.

Acest aspect trebuie avut în vedere de factorii implicaţi în planificare/finanţare: Ministerul Educaţiei şi Cercetării Științifice, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Comunităţile

17

Locale pentru redimensionarea reţelei şcolare şi alocarea fondurilor necesare derulării actului educaţional.

Începând cu anul şcolar 2007/2008 numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal a crescut datorită finanţării de la bugetul de stat.

In intervalul 2008 – 2015 numărul absolventilor clasei a VIII-a va scădea cu aproximativ 700 elevi ce corespunde unui procent de 9%. Cauzele reducerii numărului de absolvenți sunt: -procesul de îmbătrânire al populatiei României - migraţia internaţională a fortei de muncă Indicatori de intrare Număr de elevi care revin unui cadru didactic

Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic poate furniza informaţii importante cu privire la eficienţa utilizării resurselor alocate IPT. La nivelul judetului Caras-Severin, în învăţământul liceal, numărul de elevi pe cadru didactic a scăzut în perioada anilor şcolari 2013/2014-2014/2015 de la 13,35 la 11,87.

Există diferenţe între numărul de elevi /cadru didactic la învătământul prescolar si cel liceal. Este necesar să fie identificate cauzele acestor diferenţe, şi să se identifice intervenţiile adecvate pentru ambele situaţii:

- în cazul valorilor foarte mici, măsuri pentru a creşte eficienţa utilizării resurselor; - în cazul valorilor relativ mari, să fie analizate implicaţiile asupra calităţii IPT. În mediul urban clasele functionează, cu foarte mici exceptii, cu efective de elevi conform normativelor. În mediul rural există unităţi şcolare cu număr foarte mic de elevi . Astfel în judeţ funcţionează unităţi şcolare cu una, două sau trei clase, cu efective reduse de elevi, fară dotări minime necesare şi parteneriate cu agenţi economici. O atenţie deosebită se va acorda alocării cifrei de şcolarizare la unităţile de învăţământ cuprinse în programe şi proiecte, pentru a valorifica investiţiile realizate în resursele umane, în infrastructură şi dotările cu echipamente didactice. Analizele realizate vor determina reorganizarea reţelei şcolare în mediul rural şi urban, prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces. Totodată se vor avea în vedere şi proiecţiile demografice până în 2025.

Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţul Caras-Severin (parteneriatul dintre şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor, profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene.

La nivelul reţelei şcolare asistate TVET s-au încheiat un număr de 138 parteneriate şi conveţii de colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini:

elaborarea curriculumului de dezvoltare locală;

membrii în consiliile de administraţie;

organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică;

colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor;

cursuri de calificare şi reconversie profesională;

contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări;

participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;

18

membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social;

perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf. Asigurarea calităţii în ÎPT

Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea” si a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se aplică pentru toate cele 7 principii. Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii. Centrele de resurse şi şcolile de aplicaţie din Programul Phare TVET care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din regiune. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire. Având în vedere prevederile art.16 alin.(1) şi (2) din H.G. nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, autorizaţia de funcţionare provizorie acordată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, acordă unităţii de invăţământ preuniversitar dreptul de a desfăşura procesul instructiv-educativ pentru fiecare nivel de învăţământ/specializare/calificare profesională şi de a organiza, după caz, examene de admitere la studii. În conformitate cu dispoziţiile art.23 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat, unităţile de învăţământ autorizate, sunt monitorizate şi controlate de A.R.A.C.I.P în colaborare cu inspectoratele şcolare, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acordării autorizaţiei de funcţionare provizorie.

2.6.Serviciile de orientare şi consiliere Activitatea în centrele de asistenţă psihopedagogică

În ceea ce priveşte Orientarea şcolara şi profesională ( CJAPP) se observă interesul inspectoratului şcolar pentru creşterea numărului de posturi de consilieri, sociologi şi psihopedagogi.

19

Datorită implementării în sistemul educaţional a unor programe de atragere şi menţinere în sistemul educaţional a populaţiei rroma în regiunea Sud-Vest se depun eforturi majore pentru includerea lor.

Statistici privind elevii minorităţilor naţionale de la şcolile cu limba de predare

română care studiază limba maternă. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului pentru perioada 2003-2008. Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor , sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. Se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării (unitare la nivel naţional) a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii Sud Vest , s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire

2.7.Oferta şcolilor din ÎPT din judeţul CARAS –SEVERIN Evoluţia planurilor de şcolarizare Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza recomandărilor din PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. La liceu tehnologic, numărul elevilor înscrişi în clasa a IX-a a avut o evoluţie diferită în ceea ce priveste ponderile pe profile, înregistrându-se o scădere relativ constantă pentru profilul tehnic şi o evoluţie fluctuantă la profilurile servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului. Se remarcă însă creşterea uşoară pe perioada ultimilor doi ani şcolari a profilurilor servicii şi resurse şi protecţia mediului, creştere determinată de cererile de forţă de muncă pentru calificările din aceste profiluri.

Măsurile întreprinse de inspectoratele şcolare in scopul funcţionarii Comitetul Local de

Dezvoltare a Parteneriatului Formarea Profesionala, organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ profesional şi tehnic, în parteneriat cu mediul economic.

Au avut loc şedinţe în cadrul CLDPS în care s-au dezbatut propunerile de îmbunătăţire a relaţiilor şcoală – agent economic. Au incercat sa se realizeze corelari intre oferta educationala a școlilor si cererea de pe piata muncii, prin validarea propunerilor planurilor de scolarizare solicitate de directorii unitătilor de învățământ.

Fiecare unitate de invatamant a realizat parteneriate cu agentii economici. 1. Respectarea cadrului legislativ în vigoare la nivelul unităţii de învăţământ

20

In unitatile scolare exista documente in baza carora s-au incheiat parteneriatele scoala – întreprindere. Aceste documente care sa ateste parteneriatul cu agenţii economici se referă la: - Metodologia privind fundamentarea cifrei de scolarizare - PRAI, PLAI - Convenţii de desfăşurare a instruirii practice la agentul economic; - Graficul de desfăşurare a practicii; - Vizite de documentare; - Adrese din partea agenţilor economici ce solicită şcolarizarea în anumite calificări

necesare; - Adrese de monitorizare a absolvenţilor (angajări), - Adrese aprobate de I.S.J. cu componenţa comisiilor de absolvire.

Au fost semnate protocoale de colaborare cu diferite firme avand ca obiective : contributii la imbunatatirea bazei materiale a scolii, colaborare in scopul relizarii planului de scolarizare, sprijin pentru participarea elevilor la concursurile scolare.

2.8. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală – agent economic. În vederea relaţiilor de parteneriat şcoală-agent economic, se propun următoarele

direcţii de acţiune: educaţia pentru muncă a elevilor; dezvoltarea deprinderilor tehnice şi profesionale în domeniile şi meseriile alese; combaterea indisciplinei şi dezordinii la locul de muncă; asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a instruirii elevilor în cadrul practicii comasate în atelierele agentilor economici; asigurarea unei instruiri practice la standarde optime în meseriile fiecărei grupe; colaborarea între specialişti care, împreună cu cadrele didactice de specialitate vor instrui elevii în viitoarele meserii; respectarea ordinii şi regulilor de protecţia muncii la locul de muncă, de către fiecare elev.

Principalele concluzii din analiza ÎPT al judeţului Caras-Severin Conform datelor din PRAI proiecţia ratelor medii de creştere a PIB pentru următorii ani, în perspectiva anului 2015 prevăd creşteri în gradul de ocupare al populaţiei în domeniile:

transport, depozitare, comunicaţii hoteluri şi restaurante intermedieri financiare comerţ construcţii industria prelucrătoare

Pentru aceste domenii prioritare de dezvoltare se prognozează o dezvoltare/reorientare a ofertei şcolare pentru anumite grupuri şcolare din judeţ.

Privind dotarea în ÎPT sunt necesare mai multe măsuri, printre care: creşterea resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT, inclusiv prin

accesarea fondurilor structurale care reprezintă o oportunitate de dezvoltare a ÎPT; diversificărea surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse

suplimentare, extrabugetare; optimizarea ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor

reţele de şcoli.

21

2.9 ANALIZA NEVOILOR – AUTOEVALUARE INTERNĂ Predarea şi învăţarea

Elevilor li s-au pus la dispoziţii informaţii şi îndrumări despre toate programele de învăţare ale specializărilor şi calificărilor din unitatea şcolară;

Participarea elevilor la iniţierea în programul de învăţare la care au fost înscrişi, programe care au răspuns parţial aspiraţiilor şi potenţialului elevilor;

Aplicarea programelor de învăţare bazate pe imaginea oferită de evaluarea iniţială la toate disciplinele;

Promovarea programelor opţionale pentru învăţământul tehnic;

Învăţarea centrată pe elev a fost promovată parţial;

Elevii au fost implicaţi în evaluarea progresului pe care îl realizează fiind familiarizaţi cu forme variate de evaluare şi autoevaluare formativă şi sumativă;

Elevilor li s-au pus la dispoziţie informaţii şi îndrumări despre programele de învăţare existente în unitatea şcolară; Materiale şi resurse didactice

Sprijin acordat elevilor în realizarea portofoliilor, mapelor didactice, lucrărilor de proiect, în vederea obţinerii certificatului de competenţe profesionale;

Asigurarea unor săli de clasă corespunzătoare desfăşurării procesului instructiv-educativ, din punct de vedere al luminozităţii, încălzirii, dimensiunilor şi dotării cu mobilier specific;

Asigurarea unui climat de siguranţă fizică;

Crearea şi menţinerea unei atmosfere de colaborare între toate cadrele didactice în vederea promovării celor mai valoroase idei şi soluţii, între cadrele didactice şi elevi, între cadrele didactice şi părinţi;

Organizarea de acţiuni comune profesori-elevi în scopul creării unui mediu de lucru plăcut şi constructiv. Rezultatele elevilor

Rezultate deosebite la faza judeţeană şi obţinerea calificărilor la faza naţională a olimpiadelor şi concursurilor profesionale şi a premiilor la competiţiile sportive;

Participarea la o gamă largă de activităţi extracurriculare la nivel de şcoală, local şi judeţean;

Rezultatele la învăţătură pe cicluri şi ani de studiu la finele anului şcolar 2014 – 2015 se prezintă astfel:

procent de promovabilitate: - liceu zi – 98,13% - liceu seral –87,57%

examen de bacalaureat – 47% examen de competenţe profesionale – 98,55%

22

Consilierea şi orientarea oferită elevilor

Orientarea profesională a elevilor este în atenţia tuturor cadrelor didactice din şcoala noastră. În acest sens, la toate clasele terminale au fost aplicate teste de interese şi aptitudini care îi ghidează pe elevi în alegerea profesiei. Totodată li s-a prezentat elevilor mapa cu profilurile ocupaţionale, acestea cuprinzând informaţii detaliate despre fiecare meserie sau profesie în parte şi informaţii suplimentare cu privire la locurile unde se mai pot documenta în privinţa profesiei alese.

Comunicarea permanentă la toate nivelurile, monitorizarea elevilor prin: informaţii, informare şi consiliere eficientă;

Încurajarea elevilor pentru asumarea responsabilităţii învăţării;

Participarea elevilor la programele privind construirea carierei;

Accesul permanent la informaţii privind examenele finale;

Conceperea, organizarea şi prezentarea materialului privind oferta şcolară 2015 – 2016 şi a ofertei pentru disciplinele opţionale; Calificări şi curriculum

La stabilirea calificărilor profesionale şcoala noastră urmăreşte Strategia de Dezvoltare a Judeţului Caras-Severin în scopul corelării calificărilor cu nevoile reale ale pieţei muncii pe termen mediu şi lung. Au fost alese calificări profesionale necesare în domeniile cu dinamică constantă sau pozitivă (resurse naturale şi protecţia mediului, servicii)

Activitatea se desfăşoară în concordanţă cu noile cerinţe care au ca scop asigurarea dobândirii de către elevi de competenţe şi abilităţi specifice exercitării specializărilor pentru care se pregătesc. Activitatea cadrelor didactice se desfăşoară pe baza planificărilor calendaristice conform programelor şcolare , pornind de la obiectivele cadru ale disciplinelor şi obiectivele de referinţă atât pentru orele din trunchiul comun cât şi pentru cele din CDL şi CDS care au avizul Consiliului de Administraţie şi ISJ Caras-Severin. Au fost promovate strategii didactice active care să ducă la o mai mare eficienţă a actului educativ plasând elevul în centrul procesului instructiv educativ şi o abordare multidisciplinară în măsură să asigure realizarea unor conexiuni între diferitele discipline ale ariei curriculare.

S-au elaborat convenţii de colaborare şi protocoale între şcoala noastră şi partenerii sociali (agenţi economici) în vederea elaborării în parteneriat a CDL-ului şi derulării instruirii practice a elevilor în condiţii similare cu cele de pe piaţa muncii.

Respectând priorităţile din Planul Regional de Acţiuni pentru Dezvoltarea Învăţământului Tehnic şi Profesional, cererea pe piaţa forţei de muncă, tradiţia şcolii, opţiunile elevilor, dotarea tehnico-materială, resursele umane existente, în anul şcolar

23

2015 – 2016 funcţionează următoarele clase, grupate pe nivele de calificare, prezentate în anexa 4.

Resurse fizice şi umane

încadrarea personalului didactic pe baza competenţelor dobândite;

întocmirea schemelor orare şi orarului şcolii respectând cerinţele psihopedagogice;

respectarea programului de către toţi actorii actului educaţional;

derularea unui proces instructiv axat pe dobândirea competenţelor cheie alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;

lărgirea domeniului ocupaţional prin derularea unor activităţi cu caracter educativ;

conştientizarea cadrelor didactice tinere despre importanţa formării continue şi a obţinerii gradelor didactice;

mediatizarea cursurilor de formare organizate de către Casa Corpului Didactic sau alte instituţii de învăţământ superior;

încercarea de a crea oportunităţi de participare a corpului profesoral la programele de formare interne şi internaţionale ( burse Comenius);

derularea de parteneriate cu agenţi economici care pot sprijini şcoala cu diferite echipamente sau pot contribui la recondiţionarea celor existente;

utilizarea fondurilor extrabugetare pentru achiziţionarea de noi echipamente şi aparatură necesare în laboratoare şi ateliere;

derularea proiectelor în vederea accesării fondurilor oferite de către Comunitatea Europeană şi MECS pentru dezvoltarea bazei materiale care să asigure dobândirea de competenţe şi abilităţi practice de către elevi Structura personalului şcolii se prezintă după cum urmează:

63 cadre didactice calificate dintre care 38 titulari şi 25 suplinitori

Pregătire profesională a cadrelor didactice este următoarea gradul I – 29 cadre didactice gradul II – 9 cadre didactice gradul definitiv – 16 grade didactice debutanţi –9 cadre didactice Media de vârsta a cadrelor didactice sub 25 ani – 5 cadre didactice între 25 – 35 ani – 30 cadre didactice între 35 – 45 ani – 18 cadre didactice peste 45 ani – 10 cadre didactice

Personal didactic auxiliar – 2 persoane: 1 secretară, 1 administrator financiar

Personal nedidactic – 7 persoane Parteneriate şi colaborare

cu părinţii Unitatea noastră de învăţământ a elaborat strategii de atragere a părinţilor în activităţile de identificare a metodelor de reducere a absenteismului, a abandonului şcolar şi creşterea performanţei şcolare. Împreună cu întregul corp profesoral s-au identificat metodele mai sus menţionate; prin discuţii purtate de către diriginte cu fiecare dintre părinţi s-au putut identifica aptitudinile personale ale fiecărui elev, iar elevii au fost incluşi în activităţile extraşcolare care să le stimuleze încrederea în forţele proprii. Cu sprijinul

24

părinţilor se desfăşoară activitatea de igienizare a sălilor de clasă şi de îmbunătăţire a bazei tehnico-materiale a şcolii.

Cu instituţii care se pot implica în procesul instrutiv – educativ al elevilor şi în viaţa şcolii: Biserică, Poliţie, Primarie etc..

cu agenţii economici Învăţământul preuniversitar asigură necesarul forţei de muncă pentru agenţii

economici, deci pentru o derulare a parteneriatului benefică pentru ambele părţi este necesară o mai activă implicare a agenţilor economici. În cadrul şcolii noastre sunt în derulare următoarele structuri de parteneriat:

a. Parteneriate privind instruirea practică a elevilor.

- parteneriat cu SC Coop Consum Mehadia

- parteneriat cu Ocolul Silvic Mehadia

b. Parteneriate educaţionale

- educaţia ecologică: Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei

- educaţia pentru sănătate: Direcţia de sănătate publică judeţeană.

Parteneriate pentru finanţarea şcolii

- Consiliul Local

- Consiliul Reprezentativ al Părinţilor

d. Parteneriate sociale

- parteneriat cu Primăria locală – serviciul de asistenţă socială

e. Parteneriate pentru securizarea mediului educaţional

- parteneriat cu poliţia locală

- parteneriat cu Primăria locală

. parteneriat cu Serviciul de protecţie civilă

f. Parteneriate de dezvoltare şcolară

- Liceul „Hercules” Băile Herculane

- Liceul Bilingv Româno-Croat Carasova

2.10. ANALIZA PORTOFOLIULUI DE PRODUSE Într-un context educaţional unde nu există o adevărată economie de piaţă, principalul

scop este acela de a asigura tuturor elevilor o serie adecvată de oportunităţi, competiţia nefiind factorul motivant principal. Aceasta înseamnă că unele produse care se încadrează în categoria copiilor problemă sau chiar în cea a câinilor trebuie susţinute de unele şcoli pentru a asigura menţinerea acestora. Totuşi, există concurenţă între furnizorii privaţi şi publici de educaţie şi formare şi din ce în ce mai mult, elevii vor avea mai multe opţiuni.

25

2.11. ANALIZA SWOT

Puncte tari

Un număr mare de cadre didactice titulare au definitivatul, gradele I şi II.

Cadrele didactice care au participat la stagiile de formare organizate de C.C.D. în colaborare cu I.Ş.J. Caras-Severin

Director numit prin concurs şi format în managementul educaţional şi administraţie publică locală.

Existenţa programelor ( în cea mai mare parte) editate de M.Ed.C.S. în concordanţă cu Curriculum Naţional .

Rezultatele bune şi foarte bune obţinute de elevii liceului la concursurile şi olimpiadele şcolare – faza judeţeană şi naţională.

Rezultatele bune şi foarte bune la examenele finale – absolvire, atestat în meserii.

Absolvenţi ai liceului integraţi socio-profesional sau admişi la diverse facultăţi.

Relaţii de parteneriat eficiente cu diverşi sponsori, unităţi şcolare, Biserică, Poliţie, etc.

Biblioteca liceului cu 22.000 volume.

Cabinete şi laboratoare bine dotate şi funcţionabile.(Anexa 5)

Prestări de servicii către populaţie (închiriat canină, spaţii, vânzări produse din ferma şcolii, efectuat lucrări mecanice, transporturi, etc.).

Preocuparea conducerii liceului pentru conservarea, dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a liceului.

Buna colaborare cu I.Ş.J. Caras-Severin şi C.C.D, Consiliul local şi organele locale.

Programe de pregătire suplimentară a elevilor.

Redactarea revistei „ Vestea”.

Abonamente la reviste de specialitate.

Obţinerea de fonduri extrabugetare prin activităţi autofinanţate.

Realizarea ,,Ofertei şcolare,, în deplin consens cu cerinţele elevilor absolvenţi ai gimnazului şi părinţilor acestora.

Reducerea simţitoare a cadrelor didactice suplinitoare, prin titularizare.

Un număr mare de cadre didactice care au participat la cursurile de perfecţionare organizate de C.C. D.

Cabinete de informatică (1) şi racordarea la internet.

Puncte slabe

Cadre didactice reticente la reformă.

Abandon şcolar datorat dificultăţilor materiale.

Lipsa de interes şi motivaţie manifestată de unii elevi pentru procesul instructiv-educativ.

Atitudinea total neadecvată a unor părinţi în raporturile cu şcoala.

Foarte mulţi elevi care nu au posibilităţi materiale să-şi procure manuale şi rechizite şcolare.

Oportunităţi

Noua structură a anului şcolar.

Curriculum Naţional.

Organizarea zilei „Porţilor deschise” .

26

Relaţii de parteneriat eficiente cu agenţii economici din zonă.

Autonomia şcolară , în contextul modificării Legii Învăţământului şi Statutului personalului didactic.

Sprijinul I.Ş.J. Caras-Severin, al C.C.D. în realizarea unor probleme care depăşesc competenţa conducerii şcolii.

Participarea la programe cu finanţare europeană. Ameninţări

Lipsa de interes a unor cadre didactice pentru propria formare profesională.

Posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar datorită condiţiilor socio-economice actuale.

Slaba motivaţie financiară a personalului didactic.

Dezinteresul manifestat de unele cadre didactice pentru dezvoltarea şcolii.

Lipsa abilităţii de a lucra în grup şi în echipă a unor cadre didactice cu responsabilităţi în şcoală.

Lipsa de interes a părinţilor şi elevilor pentru meseriile cu profil agricol.

Insuficienţa fondurilor alocate de Consiliul local.

Mulţi elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate.

2.12. REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE Obiectivul strategic al Uniunii Europene este ca „ Uniunea Europeană să devină

cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă şi o mai mare coeziune socială”. În acest context programul Phare TVET, program multianual care se derulează în România din 2001, asigură îndeplinirea obiectivului propus de către Uniunea Europeană şi necesar integrării ţării noastre în Uniunea Europeană. O creştere economică se poate realiza numai printr-o retehnologizare care, la rândul ei, presupune noi competenţe din partea angajaţilor. Formarea iniţială ţine cont de aceste aspecte şi are ca obiectiv prioritar dobândirea de noi competenţe la elevii din sistem, competenţe care să le permită o integrare socio-profesională la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

Pentru îndeplinirea acestor deziderate trebuie eliminate următoarele probleme care s-au identificat la nivelul unităţii noastre de învăţământ:

I.

populaţia şcolară este în scădere;

rata abandonului şcolar este în creştere;

număr relativ mic de elevi din mediul rural cuprinşi în ÎPT.

metode de predare învăţare neadaptate nevoilor elevilor ;

necesitatea dezvoltării competenţelor şi abilităţilor în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiei pentru cadrele didactice;

educaţia antreprenorială a profesorilor şi elevilor este deficitară;

27

număr insuficient de cadre didactice specializate în orientarea şi consilierea profesională pentru sistemul TVET

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate – Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin POS DRU, POR (prioritatea 1) având ca obiective creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor, precum şi perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii II.

starea infrastructurii şcolii neadaptate cerinţelor derulării procesului instructiv –educativ în sistemul TVET;

dotarea laboratoarelor – cabinetelor nu este adaptată noilor cerinţe;

fondul de carte este insuficient şi nu există o bibliotecă virtuală. În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate - Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţul Caras-Severin şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale administraţiei locale având ca obiective îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi IT, precum şi extinderea accesului la formarea continuă III.

insuficienta implicare a agenţilor economici în procesul de instruire practică;

dezinteresul angajatorilor de a investi în formarea profesională;

insuficienta implicare a partenerilor sociali în îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii;

insuficienta implicare a angajatorilor în stabilirea planului de şcolarizare. În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate - Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET având ca obiectiv dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii IV.

abilităţile specifice şi competenţele generale ale absolvenţilor nu corespund locurilor de muncă prezente şi viitoare;

accentul este pus pe cunoştinţe şi nu pe abilităţi;

insuficienta cunoaştere a condiţiilor necesare ocupării unui loc de muncă.

nivelul scăzut al investiţiilor în municipiu şi judeţ;

Deschiderea către o economie de piaţă

Creşterea economică rapidă În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate - Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii – finanţat prin POS DRU, având ca obiective creşterea numărului de elevi care obţin nivelul 4 de calificare, în calificări deficitare pe piaţa muncii, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune.

V.

28

Lipsa de parteneri din statele membre ale UE pentru unitatea şcolară

Insuficienta experienţă în vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate

Lipsa materialelor informative referitoare la modul de desfăşurare a procesului instructiv-educativ din unităţile şcolare TVET din UE

În baza problemelor identificate s-a stabilit ca prioritate - Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional – finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnaţionala si Resurse Umane având ca obiective valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european, perfecţionarea resurselor umane prin transfer de expertiză cu şcolile din statele membre din UE şi din reţeaua ÎPT

29

PARTEA a 3-a

PLANUL OPERAŢIONAL

1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin PO DRU, POR

Obiectiv 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor

Ţinta:

Creşterea gradului de cuprindere a elevilor din mediul rural în învăţământul TVET din şcoala noastră;

Context:

populaţia şcolară este în scădere;

rata abandonului şcolar este în creştere;

educaţia antreprenorială a profesorilor şi elevilor este deficitară;

Acţiuni Rezultat Data Responsabil Parteneri

Identificarea cadrelor didactice care să se implice în ,,observarea “ pieţei muncii

Cunoaşterea gradului de inserţie a absolvenţilor Creşterea numărului de absolvenţi angajaţi în primul an de absolvire Numărul ce curricule dezvoltate în parteneriat cu agenţi economici

Decembrie 2015 Echipa managerială ISJ Caras-Severin AJOFM Agenţi economici Camera de Comerţ şi Industrie CLDPSFP Coordonator Phare TVET Şcolile Generale din judeţ Comitetul Reprezentativ al Părinţilor

Stabilirea sarcinilor grupului constituit

Ianuarie 2016 Echipa managerială

Implicarea partenerilor în alegerea calificărilor şi elaborarea curriculum-lui

Ianuarie 2016 Echipa managerială

Elaborarea planului de şcolarizare în conformitate cu PRAI şi PLAI

Februarie 2016 Echipa managerială Responsabili arii curriculare Comisia de asigurare a calităţii

30

Participarea la târgul de ofertă educaţională

Mai 2016 Echipa managerială

Colaborarea cu şcolile generale din municipiu şi judeţ pentru prezentarea ofertei de şcolarizare

Mai – iunie 2016 Echipa managerială Şefii ariilor curriculare

Implicarea părinţilor în programele şcolii privind reducerea abandonului şcolar

Permanent

Consilierul educativ, diriginţii claselor

Obiectiv 1.2 Perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii

Ţinta:

80% din cadrele didactice pregătite prin sisteme de formare continuă;

Pregătirea unui specialist în orientare şi consiliere profesională la nivelul unităţii de învăţământ

Context:

metode de predare învăţare neadaptate nevoilor elevilor ;

necesitatea dezvoltării competenţelor şi abilităţilor în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiei pentru cadrele didactice;

educaţia antreprenorială a profesorilor şi elevilor este deficitară;

număr insuficient de cadre didactice specializate în orientarea şi consilierea profesională pentru sistemul TVET

Acţiuni Rezultat Data Responsabil Parteneri

Participarea cadrelor didactice la programele de formare continuă organizate de ISJ, CCD Dolj, CNDIPT / UIP

Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare şi formare profesională a cadrelor didactice

Septembrie 2015 Echipa managerială Responsabilii de comisii metodice

ISJ Caras-Severin Casa Corpului Didactic Caras-Severin CLDPSFP Unităţi de învăţământ cuprinse in sistemul TVET

Organizarea, la nivelul şcolii de cursuri pentru

Mai – iunie 2016 Echipa managerială Cadre didactice de

31

utilizarea calculatorului de către toate cadrele didactice

specialitate

Crearea unui sistem informaţional, de comunicare şi colaborare între toate unităţile de învăţământ din sistemul TVET

Mai 2016 Echipa managerială

Aplicarea metodelor didactice moderne în sistemul ÎPT pentru creşterea calităţii procesului de învăţământ

Permanent Echipa managerială Formatori Responsabilii de comisii metodice

2. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţul Caras-Severin şi reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale administraţiei locale

Obiectiv 2.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi IT

Ţinta:

Dotarea cu mobilier nou a corpului II

Efectuare de reparaţii curente a spaţiilor de învăţământ şi spaţiilor auxiliare.

Context:

starea infrastructurii şcolii neadaptate cerinţelor derulării procesului instructiv –educativ în sistemul TVET;

dotarea laboratoarelor – cabinetelor sunt adaptate parţial noilor cerinţe;

fondul de carte este insuficient şi nu există o bibliotecă virtuală

Acţiuni Rezultat Data Responsabil Parteneri

Analiza infrastructurii clădirilor, a spaţiilor de

Un climat adecvat procesului instructiv-

Iunie 2016 Echipa managerială

Consiliul local Primăria

32

învăţământ şi a dotărilor existente

educativ Crearea unui învăţământ modern, european reabilitarea atelierelor şcoală prin programe europene

Firme de construcţii

Activitatea de proiectare tehnică : expertiză în construcţii, proiectul tehnic, detalii de execuţie

Iunie 2016 Echipa managerială Experţi autorizaţi

Atragerea de finanţări din partea agenţilor economici şi a comunităţii locale pentru îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii

Decembrie 2015 Echipa managerială

Sensibilizarea şi motivarea colectivului de elevi şi cadre didactice pentru păstrarea bazei materiale existente

Permanent Echipa managerială Personalul muncitor al şcolii

Amenajarea atelierului de lăcătuşărie cu fonduri proprii şi prin programe europene

Mai – iunie 2016 Echipa managerială Cadre didactice

Realizarea proiectelor de granturi POS DRU

Iulie 2016 Echipa de proiecte

Obiectiv 2.2 Extinderea accesului la formarea continuă

Ţinta:Participarea tuturor cadrelor didactice la cursurile de formare continuă

Context:

Nevoia învăţării centrate pe elev.

Experienţă insuficientă a cadrelor didactice cu privire la învăţarea centrată pe elev.

Nevoia dezvoltării competenţelor şi abilităţilor în domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării pentru cadrele didactice.

Lipsa educaţiei antreprenoriale a profesorilor.

33

Cunoştinţe insuficiente ale cadrelor didactice referitoare la modalităţile de orientare şi consiliere profesională prin sistemul TVET.

Cadre didactice insuficient pregătite pentru noile schimbări din învăţământ.

Acţiuni Rezultat Data Responsabil Parteneri

Participarea cadrelor didactice la programele de formare continuă organizate de IŞJ Caras-Severin, CCD Caras-Severin şi obţinerea unor rezultate de performanţă.

Număr de cursuri de pregătire efectuate.

Număr de profesori formaţi

Număr de profesori diriginţi specializaţi în orientare şi consiliere profesională.

Iunie 2016

Director Fenesan Mihăită Cons.ed. Lalescu Dan Iulian

ISJ Caras-Severin

CCD Caras-Severin

Şcoli similare din regiunea S-V

Şcoli partenere

Protocol

Universităţi (Resita Timisoara‚Craiova, Arad , Bucureşti)

Desfăşurarea unui proces instructiv – educativ de calitate care să asigure elevilor abilităţi şi competenţe specifice calificărilor cerute pe piaţa muncii

Permanent

Echipa managerială

Adaptarea strategiilor didactice şi a curriculum-ului la particularităţile de vârstă şi nivelul de cunoştinţe al elevilor de liceu în vederea îmbunătăţirii randamentului şcolar.

Permanent

Echipa managerială

Organizarea unor schimburi de experienţă cu alte şcolii din regiunea S-V

Mai 2016

Echipa managerială Cons.ed. Iancuţa Viorel

34

4. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii – finanţat prin POS DRU

Obiectiv 4.2. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune

Ţinte :

Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVET

Context :

Deschiderea către o economie de piaţă

Creşterea economică rapidă

Acţiuni Rezultat Data Responsabil Parteneri

Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în CDL a noi conţinuturi

Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVET

2015

Echipa managerială Cadrele didactice

ISJ, CLDPS, CCD, Administratia pulica, CLDPS

Acordarea de facilităţi tinerilor absolvenţi în deschiderea propriei afaceri

2015

35

5. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional – finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnaţionala si Resurse Umane

Obiectiv 5.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european

Ţinte :

Număr de vizite de studiu, schimburi de experienţă

Număr de persoane participante la vizitele de studiu, stagii, diseminări

Număr de materiale care s-au elaborat după vizitele de studiu, în vederea diseminării

Acţiuni Rezultat Data Responsabil Parteneri

Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru unităţile de învăţămât TVET

Număr de vizite de studiu, schimburi de experienţă Număr de persoane participante la vizitele de studiu, stagii, diseminări Număr de materiale care s-au elaborat după vizitele de studiu, în vederea diseminării

2015 Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate

anual

Unităţile de învăţământ, ISJ, CCD

36

Obiectiv 5.2. Perfecţionarea resurselor umane prin transfer de experienţă cu şcolile din statele membre din UE şi din reţeaua ÎPT

Ţinte :

Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu

Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu

Număr broşuri editate şi materiale

Context : Colaborarea externă cu angajatori, este facilitată de inspectorat, şcoala putând dezvolta independent parteneriate. Asigurarea unei integrări rapide în sistemul educaţional european

Acţiuni Rezultat Data Responsabil Parteneri

Organizarea de stagii de formare pentru membrii C.L.D.P.S. Caras-Severin pentru procesul de monitorizare şi evaluare a documentelor de planificare şi pentru asigurarea corelării PRAI, PLAI, PAS

Număr de şcoli implicate Număr de activităţi realizate în cadrul reţelei şcolare Număr broşuri editate şi materiale

anual

I.S.J. Caras-Severin

Organizarea de campanii de informare privind exemplele de bună practică din UE , regiune şi judeţul Caras-Severin

anual I.S.J. Caras-Severin

Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu partenerii C.L.D.P.S. Caras-Severin

Semestrial I.S.J. Caras-Severin

37

PARTEA a 4-a CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

În elaborarea planului am consultat:

cadrele didactice în vederea stabilirii priorităţilor strategice, a obiectivelor ţintă care ar trebui urmărite pentru realizarea misiunii pe care şcoala şi-a asumat-o;

comunitatea părinţilor din clasele terminale şi de început de ciclu pentru a determina aşteptările acestora de la unitatea şcolară şi modul în care acestea au fost atinse; au fost stabilite aspectele pe care părinţii ar dori să fie ameliorate în viitor;

partenerii şcolii pentru stabilirea planului comun de acţiune în vederea dobândirii competenţelor cheie de către elevi şi a nevoilor de competenţe la nivel local

Planul operaţional va fi monitorizat de către o echipă formată din trei cadre didactice, care şi-au adus contribuţia şi la realizarea lui. Se va realiza o evaluare lunară la nivelul fiecărei catedre, care va prezenta concluziile într-un raport scris. Directorul adjunct este responsabil cu monitorizarea operativă.

Evaluările parţiale vor fi analizate în Consiliul de administraţie în vederea stabilirii plusurilor şi minusurilor ca şi a măsurilor de redresare.

Întregul plan de acţiune al şcolii va fi monitorizat de director, care are sarcina de a interveni ori de câte ori este necesar pentru ameliorarea rezultatelor obţinute şi stabilirea direcţiilor de acţiune viitoare, concluziile desprinse fiind analizate şi în Consiliul profesoral de la finele semestrului.

În şedinţa Consiliului de administraţie din luna iunie 2016 se va analiza gradul de realizare a obiectivelor propuse pentru anul şcolar 2015-2016 şi vor fi stabilite obiectivele şi planul de acţiune pentru anul şcolar 2016 – 2017.

38

OBIECTIVE

SPECIFICE ACŢIUNI COMPARTIMENTUL

COMISIA

RESURSE

materiale financiare umane

crearea cadrului

informaţional

pentru cadrele

didactice care

doresc să se

perfecţioneze în

continuare

popularizarea

informaţiei

Comisia de perfecţionare

şi cercetare

Oferte de

formare cont.

proprii Iancuţa Viorel–

resp.comisie

asigurarea

pachetului de

documente

necesare înscrierii

la gradele didactice

consiliere şi

elaborarea

documentelor

pentru grade

didactice

Consiliul de

Administraţie

Comisia de perfecţionare

Documente tip proprii Iancuţa Viorel–

resp.comisie

însuşirea

standardelor de

performanţă de

către cadrele

didactice conform

fişei postului

stagii de

formare

continuă

Comisia de perfecţionare

şi cercetare

proprii proprii Iancuţa Viorel–

resp.comisie

asigurarea unor

condiţii optime

pentru integrarea

cadrelor didactice

debutante în

sistemul

educaţional

consiliere

şcolară

Comisia de perfecţionare

şi cercetare

proprii proprii Iancuţa Viorel–

resp.comisie

asigurare unor

programe de

formare pentru

cadrele didactice

necalificate

popularizarea

informaţiei

Comisia de perfecţionare proprii proprii Iancuţa Viorel–

resp.comisie

39

Anexa 1

Numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în ÎPT

Specificaţie

Număr de elevi cuprinşi la inceputul anului şcolar

2012/2013 2013/2014 2014/2015

Plan Realiz Plan Realiz Plan Realiz

2005/2006 2005/2006 2006/2007 2006/2007 2007/2008 2007/2008

Total elevi cuprinşi în cl. a IX-a

84 70 84 79 84 70

Total elevi cuprinşi în cl. a IX-a în ÎPT, din care:

A. Elevi cuprinşi în cl. IX ruta progresivă, din care, pe domenii

mecanică

electromecanică

electronică automatizări

chimie industriala

materiale de construcţii**

electric

construcţii,instalaţii şi lucr.publice

agricultură

silvicultură

comerţ

turism şi alimentaţie

ind. alimentară

fabric.prod.din lemn

ind.textilă şi pielărie

tehnici poligrafice

estetica şi igiena corpului omenesc

teologic

B.Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care:

-tehnic

-servicii 84 70 28 25 56 47

-resurse naturale şi protecţia mediului

56 54 28 23

40

Anexa 2

Ponderea personalului didactic calificat in TVET

Anul scolar SPECIALITATEA

CATEDREI (POSTULUI)

Total Norme / posturi

didactice

CALIFICAŢI, din care

Suplinitori necalificaţi***) Total

Calificaţi Titulari*)

Suplinitori calificaţi**)

2012/2013

Profesori discipline tehnologice

5 5 1 4

Maistri instructori 2 2 - 2

2013/2014

Profesori discipline tehnologice

7 7 1 6

Maistri instructori 2 2 - 2

2014/2015

Profesori discipline tehnologice

6 6 1 5

Maistri instructori 2 2 - 2

Procentual (raportat la total norme didactice)

Anul scolar SPECIALITATEA

CATEDREI (POSTULUI)

Total Norme / posturi

didactice

CALIFICAŢI, din care

Suplinitori necalificaţi***) Total

Calificaţi Titulari*)

Suplinitori calificaţi**)

2012/2013

Profesori discipline tehnologice

4,28 4,28 0,22 4,06

Maistri instructori 2,55 2,55 - 2,55

2013/2014

Profesori discipline tehnologice

5,38 5,38 0,64 4,74

Maistri instructori 2,06 2,06 - 2,06

2014/2015

Profesori discipline tehnologice

4,86 - 0.55 4,31

Maistri instructori 2,11 2,11 - 2,11

41

Anexa 3

EVOLUŢIA RATEI DE SUCCES ÎN PERIOADA ANILOR ŞCOLARI 2011-2014

EVOLUŢIA REZULTATELOR LA TESTELE NAŢIONALE

Criteriul 2012/2013 2013/2014 2014/2015

EV

AL

UA

RE

NA

ŢIO

NA

LE

Total absolvenţi, din care : 39 33 39

-pe sexe masculin 22 17 25

feminin 17 16 14

-după mediul de

rezidenţă al elevilor

rural 39 33 39

Total absolvenţi promovaţi, din care : 39 39 37

-pe sexe masculin 22 17 24

feminin 17 16 13

-după mediul de

rezidenţă al elevilor

urban

rural 39

33 37

Total absolvenţi promovaţi, din care :

-pe sexe

-după mediul de

rezidenţă al elevilor

42

EVOLUŢIA REZULATELOR LA EXAMENUL DE BACALAUREAT

Criteriul

ANUL ŞCOLAR

2012/2013 2013/2014 2014/2015

EX

AM

EN

UL

DE

BA

CA

LA

UR

EA

T

Absolvenţi

Total absolvenţi, din care : 73 39 60

-pe sexe masculin 53 22 40

feminin 25 15 20

-după mediul de

rezidenţă al elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala

34 25 45

din alte localităţi,

din care: 65 14 15

urban 7 7 0

rural 15 7 15

Promovaţi la

examenul de

bacalaureat

Total absolvenţi promovaţi, din care : 10 14 22

-pe sexe masculin 9 3 14

feminin 9 11 8

-după mediul de

rezidenţă al elevilor

din localitatea

unde este situată

şcoala

7 10 12

din alte localităţi,

din care: 3 4 10

urban 1 1

rural 2 3 10

Ponderea

absolvenţilor

promovaţi la

examenul de

bacalaureat

Total absolvenţi promovaţi, din care :

-pe sexe

43

CUPRINS

Partea 1 – CONTEXTUL

1.1. FORMULAREA SCOPULUI...................................................................................3 1.2. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII...........................................................................3 1.3. ANALIZA REZULTATELOR ANULUI TRECUT.....................................................4 1.4. PRIORITĂŢILE NAŢIONALE..................................................................................6 1.6. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE.........................................7 PARTEA a-2-a ANALIZA NEVOILOR 2.1. ANALIZA NEVOILOR - MEDIUL EXTERN..............................................................10 2.2 POPULAŢIA ŞI FENOMENELE DEMOGRAFICE ..................................................10 2.3 ECONOMIA..............................................................................................................11 2.4 PIAŢA MUNCII.........................................................................................................14 2.5. EDUCAŢIA................................................................................................................16 2.6. SERVICIILE DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE.......................................................18 2.7. OFERTA ŞCOLILOR DIN îpt DIN JUDEŢUL Caraș-Severin ……………………....19 2.8. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DE PARTENERIAT ŞCOALĂ – AGENT ECONOMIC...........................................................................................................20 2.9 ANALIZA NEVOILOR – AUTOEVALUARE INTERNĂ............................................21 2.10. ANALIZA PORTOFOLIULUI DE PRODUSE..........................................................24 2.11. ANALIZA SWOT......................................................................................................25 2.12. REZUMATUL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE...26 PARTEA a 3-a PLANUL OPERAŢIONAL.................................................................................................................29 PARTEA a 4-a CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE............................................................37 PROGRAMUL ACTIVITĂŢII DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE...................................38 ANEXA 1............................................................................................................................39 ANEXA 2............................................................................................................................40 ANEXA 3............................................................................................................................41