LicentaTENDINŢE MANIFESTATE PE PIAŢA EUROPEANĂ A PRODUSELOR COSMETICE

7/28/2019 LicentaTENDINE MANIFESTATE PE PIAA EUROPEAN A PRODUSELOR COSMETICE

1/62

CUPRINS

INTRODUCERE...............................................................................................................5CAP. 1. TENDINE MANIFESTATE PE PIAA EUROPEAN A PRODUSELORCOSMETICE....................................................................................................................7

1.1 Piaa european a produselor cosmetice..................................................................71.2 Achiziii i fuziuni.................................................................................................121.3 Produsele naturale..................................................................................................121.4 Industria cosmetic european ..............................................................................13

CAP. 2. PREZENTAREA GENERALA A S.C. LOREAL ROMNIA.....................172.1 Scurt istoric...........................................................................................................172.2. Loreal n Romnia...............................................................................................202.3. Macromediul i micromediul firmei Loreal Romnia.........................................21

MICROMEDIUL.............................................................23

Distribuitori: Andrada SRL este distribuitorul zonal al firmei L'OrealRomania, importator oficial al produselor L'Oreal, Garnier,Maybelline................232.4. Analiza SWOT....................................................................................................232.5. Analiza indicatorilor economico - financiari........................................................24

Cifra de afaceri ............................................................................................24Venituri ........................................................................................................24Cheltuieli .....................................................................................................24Profit/Pierdere .............................................................................................25

Angajati .......................................................................................................252.6 Organizarea unei campanii publicitare pentru parfumul Shadow......................25

Stabilirea bugetului de cheltuieli al participrii la expozitia Romexpo..........................40

Total estimativ.............................................................................................................41CONCLUZII:........................................................................................41CAP. 3. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND STUDIEREA OBICEIURILORDE CUMPRARE A PARFUMURILOR......................................................................44

3.1 Stabilirea scopului i a obiectivelor cercetrii.......................................................443.2 Tipuri de scale folosite pentru elaborarea unui chestionar....................................45

CONCLUZII....................................................................................................................59BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................60

.........................................................................................................64

3


2/624


3/62

INTRODUCERE

Istoria parfumului se impleteste cu cea a omenirii: moneda de schimb,protector impotriva bolilor, potiune cu virtuti divine, mesager galant parfumul este infiecare epoca un martor al unei societati si ne informeaza sensibil asupra modului incare participa in domenii precum comertul, medicina, sacralitatea si sensualitatea. Olume fara parfum ar fi o luma fara istorie.

In civilizatiile antice, de la Egipt la Grecia, parfumurile nu existau asa cum lecunoastem noi. Flori, plante aromatice si rasini: aceastea sunt primele materii prime

brute care sunt dedicate cultului zeilor. Folosirea substantelor mirositoare se intensificasi produsele evolueaza rapid: fumigatii, uleiuri, balsamuri, lichioruri fermentate.naintede nceperea erei de aur a egiptenilor, parfumul a fost folosit n ritualuri pentru Zei sauFaraoni. Parfumul a fost foarte apreciat n timpurile biblice si exista multe referiri nBiblie la Parfumuri.

n Noul Testament cei trei magi crau cadouri de aur, varietati de tmie sismirna pruncului Isus. Cu mult nainte, Domnul i-a poruncit lui Moise: "Luai cu voicondimente dulci, stacte, onycha si rasina exotica cu tmie pura si tu l vei transforman parfum."Tmia este probabil cea mai cunoscuta planta la care s-a fcut aluzie in Biblie. Tmiaarsa a fost privilegiul preoilor n cele mai timpurii civilizaii. Obiceiul se folosete siastzi n Biserica Catolica si Biserica Cretina.

Motivul pentru care am ales parfumul ca si tema este deoarece parfumurile ma

ajuta sa imi arat personalitatea, starea de spirit si in functie de dispozitie imi aleg siparfumul. Consider ca parfumul este un accesoriu, la fel ca si o coafura, sau o bijuterie.In primul capitol prezint tendintele manifestate pe piata europeana a produselor

cosmetice , precedat de prezentarea generala a firmei Loreal in Romania.In finalprezint o cercetare de marketing privind studierea obiceiurilor de cumparare aparfumurilor.

5


4/626


5/62

CAP. 1. TENDINE MANIFESTATE PE PIAA EUROPEAN A

PRODUSELOR COSMETICE

1.1 Piaa european a produselor cosmetice

Produsele cosmetice au devenit indispensabile n secolul XXI. Produsele deigien ating un nivel fizic al vnzrilor de 5 miliarde de uniti pe an. Aceasta nseamnc, teoretic, fiecare persoan folosete cel puin un produs cosmetic n fiecare zi, iarsuma cheltuit cu cosmeticele este similar cu cea pentru pine. 450 de europenifolosesc zilnic produse ca: spun, ampon, balsam, past de dini, crem de ras,aftershave, parfum sau alt produs cosmetic.

Europa de Vest deine cea mai mare cot din vnzrile de produse cosmetice depe piaa global, chiar dac aceasta s-a diminuat de-a lungul anilor. n aceast regiune sevnd 30% din toate produsele existente pe pieele din ntreaga lume, n fruntea

clasamentului aflndu-se Germania, Frana, Marea Britanie, Spania, Italia.

Piaa european a produselor cosmetice s-a ridicat n 2010, conformstatisticilor Euromonitor International 2010, la 76,4 miliarde de Euro n timp ce piaaglobal a ajuns la 253 miliarde de EURO. Dup stagnarea vnzrilor valorice de pe

piaa global din 2009, creterea, n 2010, a fost de 5 %, iar, pn n anul 2014, sepreconizeaz c va ajunge la 20%. Aceast cretere nu a fost constant n toate rileeuropene. Europa de Est a cunoscut o cretere de 10-20% anual. Produsele care aunregistrat cea mai dinamic cretere au fost produsele pentru protecie solar,

produsele de ngrijire pentru copii i produsele cosmetice pentru brbai.

Pe piaa Europei de Vest, creterile vnzrilor de produse cosmetice nu au fostspectaculoase. Procentul de cretere anual, ntre anii 2007-2010, a fost, n medie, de2,475% sau 1,89 miliarde de Euro/an.

Figura 1.1 Creterea anual a vnzrilor de produse cosmetice din Europa de Vestntre anii 2007-2010 (vnzri valorice, miliarde Euro )

7

3,4 3,5

2

1

0

1

2

3

4

5

6

7

MLD.

2007 2008 2009 2010


6/62

Conform Mintel, piaa produselor cosmetice din UE a crescut n intervalul2000- 2005 cu 9.5%. n aceast perioad, Irlanda a nregistrat cea mai mare cretere,19,4%, urmat de Suedia i Olanda cu 16,5%, Spania, 15% i Danemarca, 12,2%. Dou

dintre cele mai mari piee, Germania i Marea Britanie, s-au aflat la polul opus n ceeace privete creterea cu 5,1% i, respectiv, 4,7%.Deodorantele i parfumurile s-au dovedit a fi mai importante n Spania,

plasndu-se pe ultimul loc in Marea Britanie. Exact invers stau lucrurile cu produseledin categoria cosmeticii decorative: vnzrile cele mai mari au fost in Marea Britanie iar

pe ultimul loc n Spania. n Frana, Scderea ratei de cretere pe piaa cosmeticelor nrile UE-15 poate fi explicat prin ritmul sczut de cretere al ntregii economiinaionale, cum ar fi n Germania sau Italia, unde consumatorii au cheltuit mai puin i autrecut de la produsele cosmetice din categoria premium la cele din categoria pestemedie. n 2010, Suedia a fost ara cu cea mai dinamic cretere din UE(7,6%), urmatde Spania cu 6,5%.

Elveia i Italia se cheltuiete cel mai mult pe produse pentru ngrijirea pielii, iarGermania deine locul de lider n ceea ce privete ntregul sector al produselorcosmetice.

Analiznd vnzrile de produse cosmetice pe ri, reiese faptul c Germania,Frana, Anglia, Italia i Spania dein 60% din totalul vnzrilor pe Europa.

11,101

10,109

9,176

8,492

7,113

2,434

1,69

1,599

1,527

1,314

1,248

1,1

0,935

0,892

0,718

0,546

0 2 4 6 8 10 12

Germania

Franta

Anglia

Italia

Spania

Olanda

Belgia/Lux

Elvetia

Suedia

Grecia

Austria

Portugalia

Danemaca

Norvegia

Finlanda

Irlanda

Figura 1.2 Vnzrile de produse cosmetice n Europa, pe ri, n 2010, lapreurile cu amnuntul (miliarde Euro):

8


7/62

Tabelul de mai sus ne reconfirm ipoteza c vnzrile de produse cosmetice nusunt direct proporionale cu mrimea populaiei, ci cu gradul de dezvoltare al economieidin ara respectiv. n primele 5 ri din ierarhie, putem vorbi despre o pia saturat,unde concurena dintre produse este acerb. Aici, strategiile de marketing cele mai

potrivite ale firmelor productoare de cosmetice sunt cele specifice etapei de maturitate

a ciclului vieii produsului: diversificarea continu a produselor prin inovaie idezvoltarea produselor prin mbuntirea calitii.Aruncnd o privire peste statisticile europene care arat modul n care se

cheltuiesc banii ntr-o gospodrie pe produse de larg consum, putem trage concluzia caprodusele cosmetice ocup un loc important, dup produsele farmaceutice, produseleelectrice i electronice, mbrcminte i nclminte, devansnd produsele de sticl i

porelan, produsele de curenie, textilele. n totalul vnzrilor bunurilor destinategospodriilor, cosmeticele dein, n medie, 6,3%.

Consumul mediu de cosmetice pe cap de locuitor, n Europa de Vest, atinge 150Euro, consum care crete de la an la an, n medie cu 2,5%. Elveia rmne liderul cu 220Euro/persoan, urmat de Norvegia cu 189 Euro i Frana cu 168 Euro (COLIPA 2004).

Tabelul 1.1Partea pe care o dein cosmeticele n totalul vnzrilor produselor de largconsum, 2008, pe ri

Produsecosmetice

mbrcminteinclminte

Produseelectrice ielectronice

Produse desticl/

porelan i decurenie

Textile

Produsefarmaceutice

Alteproduse ptgospodrie

Romnia 8,1 4,6 11,1 3,0 4,1 20,9 48,2Belgia 3,2 10,5 26,7 2,9 4,4 29,2 23,2Cehia 9,4 5,1 21,9 7,6 6,2 28,1 21,8Danemarca 4,6 19,5 16,9 3,4 2,8 29,4 23,4Estonia 6,8 8,1 19,2 4,4 4,1 21,2 36,2Spania 7,2 14,4 15,6 3,4 6,2 33,5 19,7Frana 6,1 10,6 12,0 4,7 2,9 33,4 30,2Cipru 13,4 7,4 14,8 13,0 5,0 20,1 26,2

Letonia 10,5 6,1 25,1 8,4 1,6 30,8 17,5Austria 5,1 6,8 16,8 4,3 4,2 33,9 29,0Portugalia 6,8 6,0 18,6 4,3 4,8 38,8 20,5Slovacia 0 4,3 14,3 20,4 4,0 44,7 12,4Finlanda 11,2 8,2 22,8 3,8 5,6 27,0 21,3Serbia 1,9 10,3 22,5 2,5 5,1 24,9 32,8Bulgaria 7,9 7,8 22,9 5,3 4,1 32,3 19,7

Norvegia 10,1 12,3 20 4,9 2,4 26,2 24,0

9


8/62

n Romnia, cu toate c se aloc cu dou procente mai mult din veniturile uneigospodrii pentru produse cosmetice fa de media european, vnzrile produselorcosmetice nu se apropie de media european pe cap de locuitor.

O alt excepie interesant de la media european este i faptul c n gospodriileromneti se cheltuiesc mai muli bani pe cosmetice dect pe mbrcminte inclminte. Acest lucru ar putea nsemna c, pentru consumatorul roman, esteimportant meninerea unor standarde sociale printr-o aparen plcut sau

meninerea sntii prin igien.

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00osme ce

Imbrcminte i nclminte

Electrice i electronice

Produse de sticla/portelan i de

curatenieTextile

Farmaceutice

Alte produse

Romania

Medie EU

Figura 1.3 Consumul de produse de strict necesitate. Comparaie Romnia-Uniunea European

Dac lum n calcul toate produsele de larg consum, observm c produselecosmetice ocup locul 12 ca importan, din 16 posibile, cu un procent al vnzrilor de2,4%.

10


9/62

15,9

13,5

12,5

117,7

6,7

6,6

6

4,6

4,3

3,3

1,8

1,7

1,6

0,6

2,4

0 5 10 15 20

Produse farmaceutice

Alte bunuri pentru gospodarie

Alte produse decat mancare, bauturi si tutun

Produse electrice si electrocasniceFructe si legume

Bauturi alcoolice si alte tipuri

Alte mancaruri: pes te, crustacee, moluste

Imbracaminte si incaltaminte

Produse lactate, oua, uleiuri comestibile si

grasimi

Carne si produse din carne

Tutun

Parfumuri si cosmetice

Textile

Produse din zahar, zahar si ciocolata

Portelan, sticlarie, tapet, produse de curatat

Cafea, ceai, cacao si condimente

%

Figura 1.4 Vnzrile cu ridicata a produselor de larg consum, pe categorii (Medie peUniunea European 25), n anul 2008

Conform Raportului anual COLIPA 2009, pe piaa european, produsele dengrijire a pielii reprezint categoria cea mai nsemnat de produse cosmetice, i, spre

deosebire de urmtoarele dou segmente ca i importan, produsele pentru ngrijireaprului i produsele de machiaj, au nregistrat o cretere dinamic, cu o rat de peste6,8%. n unele ri ca Spania, Marea Britanie, creterea a fost de 10%.

Ca urmare a dinamicii accelerate a acestui segment, marile companiimultinaionale, n 2010, si-au extins gamele existente. LOreal si Procter &Gamble (cumarca Olay) i-au extins mrcile care erau doar pentru ngrijirea tenului i pentrualte pri ale corpului. Produsele pentru fermitate, anticelulitice, au crescut cu 9,5% n2010 demonstrnd preocuparea crescut a consumatorilor pentru ngrijirea pielii.

n iunie 2010, marca Benefit a companiei LMVH s-a extins cu produsele pentrucorp Wonderbod, n februarie 2011 Beiersdorf a lansat sub umbrela mrcii JuvaJuvedical Renewing Body Serum i Renewing Body Cream pentru a oferi produse dinaceeai gam pentru ntregul corp.

Alt factor care a impulsionat creterea segmentului de produse pentru ngrijire apielii a fost preocuparea companiilor n dezvoltarea produselor anti-mbtnire.Produse cu formule elaborate au fost lansate pentru segmentul de mijloc ( Regeneristede la Olay, Anew de la Avon, Dermo Expertise de la LOreal) i pentru cel super-

premium cu produse de marc aparinnd unor doctori (dermocosmeticele). Un altmotiv al creterii susinute de pe acest segment l constituie faptul c brbaii au nceputs fie mai ateni cu pielea lor, crescnd vnzrile produselor de ngrijire dedicate lor.Acest segment deine un potenial enorm.

Creterile nregistrate pe piaa Est-European s-au regsit n creterile cifrei deafaceri a multinaionalelor din industria cosmetic. Produsele de ngrijire a pielii,mpreun cu cele pentru ngrijirea prului i de igien, deineau, n 2009, 73% din

11


10/62

cumprturile de cosmetice. Vnzrile produselor pentru pr au crescut, n medie, cu0,8% n UE.

n Frana, Germania, Olanda, acestea au nregistrat scderi de 2% iar nPortugalia, Spania, Danemarca, au crescut cu 6,4%.

Piaa parfumurilor a crescut, n 2009, cu 1,5%, ceea ce reprezint o cretere uor

mai ridicat dect n 2008 (0,9%). Acest segment a nregistrat creteri semnificative nMarea Britanie (11,1%) iar pe marile piee Germania i Frana doar 1,5-2,2%

1.2 Achiziii i fuziuni

Piaa cosmeticelor s-a confruntat, n ultimul timp, cu o serie de fuziuni sauachiziii realizate de ctre multinaionale pentru a-i consolida poziia. Cea mai mareachiziie a anilor 2000 a fost cea a companiei Gilette de ctre Procter&Gamble (57miliarde, n 2005). Compania LOreal si-a simit ameninat poziia de lider dup cecompania KAO a cumprat Molton Brown i Kanebo iar Coty a semnat un acord pentru

preluarea diviziei de odorizante de la Unilever. Astfel, n 2006, LOreal cumpr The

Body Shop pentru a-i ntri poziia pe segmentul produselor de ngrijire a pielii i de aurm tendina consumatorilor de a achiziiona produse verzi.

1.3 Produsele naturale

Conform unui studiu realizat de Organic Monitor, piaa european a cosmeticelornaturale sau organice a crescut cu peste 20% pe an, ajungnd, n 2010, s ating unmiliard de Euro. Acest sector este cel mai dinamic n Frana i Germania. n Franacreterea exponenial a avut loc n anul 2010, pe cnd, n Germania, creteri susinute

au avut loc n urm cu mai muli ani.

96%

4%

Produse cosmetice

Produse cosmetice

naturale/organice

Figura 1.5 Vnzarea produselor naturale/organice n Europa, 2010

Raportul Organic Monitor relev faptul c cele mai mari piee din Europa pentruprodusele naturale sunt Germania i Italia, nsumnd aproape 70% din aceast pia. ncomparaie cu ntreaga pia a produselor cosmetice, n Germania, produsele naturaledein 4% i se estimeaz ca, pn n 2015 s ating 10%.

12


11/62

70%

30%

Germania/ Italia

Alte tari EU

Figura 1.6 Produsele naturale/organice n rile europene, 2010

1.4 Industria cosmetic european

Producia Uniunii Europene de cosmetice, s-a situat n anul 2010 la valoarea de 1,3miliarde Euro iar aceasta a nregistrat un trend ascendent.

Figura 1.7 Evoluia produciei de cosmetice n UE (baza de comparaie , anul 2000 2010)

13

80

90

100

110

120

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010


12/62

Frana deine locul nti n ceea ce privete producia de cosmetice.Producia Uniunii Europene de cosmetice urmeaz ndeaproape tendinele

manifestate pe piaa cosmeticelor att din Europa, ct i din ntreaga lume. Dup

categoriile de produse, situaia se prezint astfel:

Tabelul 1.2 Valoarea produciei de produse cosmetice din UE pe categorii de produse(2008)

Nr. Categoria de produse cosmetice Valoareaproduciei(mil. )

1. Odorizante 4997,31.1 Parfum i ap de toalet 3625,21.2 Deodorante i antiperspirante 1372,12. Produse pentru machiaj 2034,62.1 Produse pentru machiajul ochilor i a buzelor 1285,92.2 Produse pentru machiajul feei (pudre) 266,92.3 Produse pentru manichiur i pedichiur 481,83. Produse pentru ngrijirea pielii 4926,84. Produse pentru pr 2069,54.1 ampon 1443,6

4.2 Produse de coafat i de ngrijire a prului 625,95. Produse pentru igiena oral 1600,75.1 Past de dini 1272,15.2 Alte produse pentru igiena dentar (spray de gura, ap de

gur)328,6

6. Produse pentru igiena corporal (spun) 1600,07. Alte produse cosmetice 748,7

TOTAL 17977,6

Produsele pentru ngrijirea pielii dein supremaia n producia de cosmetice dinUE. mpreun cu parfumurile i produsele pentru ngrijirea prului, reprezint 59% dintotalul produciei de cosmetice. Corelnd aceste date cu vnzrile din Europa ,observm c se produc mai multe parfumuri i produse de igien care se vnd n altezone ale lumii.

14


13/62

20%

8%

11%27%

12%

9%

9% 4%

Parfumuri (ap de toalet)

Deodorante i

antiperspirante

Produse pentru machiaj

Produse pentru ngrijireapielii

Produse pentru pr

Produse pentru igiena oral

Produse pentru igiena

corporal (spun)

Alte produse cosmetice

Figura 1.8 Producia de cosmetice din UE pe categorii de produse (2008)

Numr de angajai

n subsectorul produselor cosmetice erau angajai, n 2008, n UE, 266.600 depersoane, numr n cretere fa de anul 2006 cnd erau angajai 261.300, dintre care84.4% lucrau ntr-una din rile UE.

Figura 1.9Evoluia numrului de angajai din industria cosmetic european

Frana este cea mai specializat ar dintre cele 25 membre ale UniuniiEuropene, fiind productorul principal de produse cosmetice, nu numai din Europa, ci idin ntreaga lume. Frana deine peste un sfert (26,2%) din valoarea adugat n acestsubsector. Producia de cosmetice a crescut n Uniunea European n perioada 2000-2010 cu o medie de 2% pe an.

15

80

90

100

110

120

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010


14/62

Productivitatea muncii n acest sector a fost n 2008, 65.000 EURO pepersoan, n timp ce media cheltuielilor cu personalul s-a ridicat la 39500 EURO pepersoan. Remarcm faptul c productivitatea este uor mai sczut fa de anul 2006,cnd nregistra valoarea de 67.800, iar costurile cu fora de munc erau mai ridicate:42800 pe angajat. Deci rata productivitii raportat la costurile cu fora de munc , n

2008 era de 164,8% fa de 158.3% in 2006. Acest indicator a nregistrat cele mai marivalori n cteva din rile membre ale Uniunii Europene care au aderat n 2009, nspecial Cehia, Ungaria, Polonia i Slovacia (cu rate cuprinse ntre 205-281%).

n Uniunea Europeana, balana comercial pentru produse cosmetice estepozitiv. Excedentul de cosmetice a crescut cu o medie de 6,3%, pentru a atinge n 20108,9 miliarde Euro. Astfel, exportul Uniunii Europene a nregistrat valoarea de 12,2miliarde Euro.

Aproape trei sferturi din exportul de produse cosmetice au fost produsele deparfumerie i de ngrijire personal iar principalele destinaii ale exportului au fostSUA (17,6%) i Rusia (11,5%)Frana este ara care a exportat cele mai multe produse de ngrijire i parfumuri, 35,7% -

exporturi intra- i extra- UE, n timp ce Germania deine supremaia exporturilor laprodusele de igien. rile Uniunii Europene cu balana comercial negativ n ceea ceprivete produsele cosmetice sunt Grecia, Portugalia i Austria.

Tabelul 1.3 Comerul exterior al produselor cosmetice n UE, 2010

Produsecosmetice

ExportExtra UE(mil. )

Cota dinexportul

produselorindustriale(%)

Import ExtraUE(mil. )

Cota dinexportul

produselorindstriale (%)

Balanacomercial(mil. )

2007 10637 - 2929 - 77092010 12206 1,2 3291 0,3 8915

Figura 1.10 Comerul exterior al produselor cosmetice n UE, 2010

16

10637

2929

7709

12206

3291

8915

0

5000

10000

15000

20000

25000

Export Extra UE Import Extra UE Balana comercial

mil.E

uro

2010

2007


15/62

CAP. 2. PREZENTAREA GENERALA A S.C. LOREAL ROMNIA

2.1 Scurt istoric

Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, cisi un simbol al civilizatiei, o arta ai carei maestri erau respectati si aproape temuti, fiindvazuti in Antichitate ca detinatori ai tainelor zeilor, iar mai apoi, in Evul Mediu,devenind nu doar parfumieri, ci si alchimisti si magi. Epoca moderna si contemporana iitransforma pe parfumieri in specialisti foarte cautati si "vanati" de marile case

producatoare, un adevarat profesionist fiind foarte greu de pregatit si pastrat, intr-o lumein care concurenta este deosebit de puternica.

Un tnr chimistfrancez pe nume Eugne Schuller ainventat vopseaua de pr,n

1907,aceasta numindu-seAurole.Astfel, ncepe istoriaLOral. Eugene Schuller, creeaz i

produce propriile sale produse careerau vndute n saloanele denfrumuseare din Paris din aceavreme.Doi ani mai trziu Schuller anregistrat compania sa sub numelede Societatea Francez de Vopsea

Inofensiv pentru Pr,viitoarea firm LOreal.Principiile dup care se ghida compania lui Schuller sunt aceleai principii

ale firmei LOreal din ziua de azi, si anume cercetare i inovare n interesul frumuseii.n anul 1920 compania lui Schuller avea 3 chimiti, n anul 1950 echipa de cercetare acompaniei numra 100 de chimiti iar n prezent numrul lor este peste 2000.Dup cinci ani de cnd Eugene Schuller a creat produsele pentru colorarea prului, anceput s exporte produsele n 3 ri din Europa, i anume Olanda, Austria i Italia.

Civa ani mai trziu prin intermediul agenilor pe care firma i avea n lumeprodusele acesteia au fost introduse i pe pieele din SUA, America de Sud, Rusia iOrientul ndeprtat.Azi Grupul LOreal este prezent peste tot n lume prin intermediulsucursalelor i filialelor pe care le are n lume.LOreal a nceput cu produse pentru colorarea prului, dar n anul 1934 LOreal anceput s pun la dispoziia consumatorilor i produse pentru curarea i

nfrumusearea tenului.Grupul LOreal cuprinde peste 500 de brand-uri i mai mult de 2000 de produse

care fac parte din industria frumuseii, cum ar fi: vopsea de pr, produse de styling,produse pentru ngrijirea corpului, produse de parfumerie, cosmetice etc.Produsele LOreal pot fi gsite n saloanele de nfrumuseare i parfumerii pn lasupermarketuri i hipermarketuri.

Comunicarea este cuvntul cheie n istoria Grupului LOreal. Atunci cndpublicitatea era nc la nceput LOreal a nceput s-i fac cunoscut numele prinpostere promoionale, care sunt faimoase i n ziua de azi, realizate de graficieni caLoupot, Colin, Sanvignat care au ajutat firma LOreal s-i pun n ateniaconsumatorilor produsele pe care le producea.

n anul 1933 Schuller a deschis primul magazin al companiei LOreal care s-anumit Votre Beaute, un magazin care era devotat femeilor.

17


16/62

n anul 1950 cnd a aprut publicitatea prin intermediul filmului, LOreal aprofitat de aceast oportunitate i a debutat n aceast form de publicitate cu ocompanie pentru Ambre Solaire, produs care a fost reintrodus pe pia dup cel de-aldoilea rzboi mondial.Trei ani mai trziu firma LOreal ctig primul premiu Oscar

pentru publicitate.

Cotat la burs din 1994, Grupul dirijat de 10 ani de ctre Lindsay Owen-Jones, este apreciat de investitori pentru capacitatea sa de reacie la crize i realizrilesale.n 1998 Grupul ocupa locul 3 la Bursa din Paris(capitalizarea la burs fiind de 273miliarde franci francezi).

n 2002 Grupul a continuat s se extind n afara Europei i n America deNord.Pentru a face posibil acest lucru, n fiecare zon s-au concentrat, extins ispecializat capaciti de producie.

AMERICA LATIN odat cu nchiderea fabricii din Argentina,producia s-a concentrat n Brazilia;

AFRICA n Africa de Sud, fabrica LOreal s-a nchis, iar Carson s-areorganizat, devenind centrul de producie SOFTSHEEN CARSON

pentru Africa i Europa; EUROPA DE EST Capacitatea fabricii din Polonia s-a dublat, pentru

asigurarea pieelor Rusiei i Europei de Est; ASIA PACIFIC Fabrica Suzhou a devenit cel mai mare centru de

producie pentru Asia.Fabrica din Australia s-a nchis, datorit preurilormari ale materiei prime.

De cnd a fost fondat n 1907 de ctre chimistul francez Eugene Schuller,Grupul LOreal a continuat s investeasc n cercetarea cosmeticelor cu un singur scop:de a mbunti calitatea i eficacitatea produselor lor cu ajutorul inovaiei tiinifice. n

fiecare an Grupul LOreal aloc 3% din profit pentru cercetare i dezvoltare.Laboratoarele din Frana, S.U.A. i Japonia angajeaz n jur de 2800 deoameni de tiin i personal din aproximativ 30 discipline: chimie, biologie, fizic,medicin, toxicologie.

LOreal este liderul global n cosmetic i frumusee, un sector n careinovaia n domeniul modei, produselor i ambalajelor creeaz continuu schimbri nconcurena global a pieelor brand-urilor. Este un nume cunoscut n toate colurilelumii care nu are egal n lumea frumuseii.

Prezent n 120 de tri,LOreal Paris se bazeaz pe o singur filozofie:aceeade a inova i a oferi un produs ct mai eficient i la un pre foarte bun. Aceast filozofiea fost practicat de la nceputurile companiei.Este de asemenea un nume ce strlucete

prin diversitatea sa, prin bine-cunoscutele fee din toat lumea: Claudia Schiffer, GingLi, Heather Locklear, Milla Jovovich, Diana Hayden.

LOreal pentru c merit! este simbolul sinergiei dintre produselesuperioare i personaliti impuntoare. Este un mesaj care valorific femeia pe ntregulglob. Mai presus de orice, n spatele acestei afirmaii se afl angajamentul companiei,care, prin mrcile sale variate, glorific frumuseea femeii.

Creterea vnzrilor, combinat cu stimulente mult mbuntite au adus ocretere dubl a profitului, pentru al 18-lea an consecutiv.

n ceea ce privete inovaia, bugetul pentru cercetare a crescut substanial,mrcile au luat un numr mare de iniiative privind produsele, care s-au dovedit a fi demare succes(LOREAL PARIS, GARNIER Skin Naturals line, Oligo 25, Vichy,Majirouge Mix + vopselele LOREAL PROFESSIONAL, rujurile Water ShineDiamonds de la MAYBELLINE, tuburile cu arome de fructe de la LANCOME, Polo

18


17/62

Blue RALPH LAUREN i Sensi fragrance de la GIORGIO ARMANI) i au contribuitla creterea dinamic a vnzrilor, ntr-un mediu de afaceri mai dificil.

n 1998, compania a profitat de un efect pozitiv al creterii cu 1,2%datorit consolidrii unor noi filiale din Europa de Vest i America de Nord.

n 1999,LOreal a beneficiat de asemenea de un efect pozitiv de 0,4%

datorit consolidrii filialelor cosmetice i dermatologice de pe continentul american.Este necesar de subliniat acordul semnat n martie 1999 cu firma japonezKos care deinea monopolul pe piaa mrcii Maybelline.

ntr-o cutate permanent a excelenei, LOral Paris construiete viitorulfrumuseii. Angajamentul nostru i valorile noastre de autenticitate, de respect i de

proximitate fa de femeile i brbaii din lumea ntreaga ne-au permis s ajungemliderul mondial al universului frumuseii.

Asigurare i ncredere n sine

Filozofia LOral Paris este ca fiecare, indiferent de vrst, sex sau origine,"merit". Marca i propune s nsoeasc femeile i brbaii din toat lumea n toateetapele vieii lor. LOral Paris apr dreptul la frumusee; dreptul la toate tipurile defrumusee; dreptul fiecruia de a se dezvolta cu graie i siguran.

n topul inovaiei tiinifice, echipele noastre de cercetare de renumemondial folosesc ultimele descoperiri tiinifice pentru a dezvolta produse exclusive,vizionare i mai sigure, care sunt uor de neles i de utilizat: misiunea noastr este sfacem aceste inovaii tiinifice accesibile tuturor.

Lider n domeniul nostru, avem ca obiectiv s oferim cea mai larg gam deproduse, care exprim lumea bogat i diversificat n care trim.

Ambalajele de lux ale produselor noastre, standardele de calitate crescute alefabricilor noastre i conceptele inovatoare ale punctelor noastre de vnzare exprimviziunea noastr asupra frumuseii i excelenei, accesibile tuturor.

Art i cultur

Parteneriatul nostru de lung durat cu Cannes, cel mai prestigios festival decinema din lume, precum i fashion weeks* din marile capitale reflect pasiunea noastr

pentru creativitate i cultur.mpreun, construim dreptul la diferen, oferind tuturor dreptul la frumusee.

Festivalul de la Cannes

10 ani de pasiune pentru frumusee, asociat cu magia cinematografieiL'Oral Paris srbtorete anul acesta 10 ani de parteneriat cu Festivalul de la Cannes.Acest parteneriat s-a nscut dintr-o adevrat pasiune pentru cinema i dintr-un respect

pentru creaie, ancorat n valorile L'Oral.Cu ocazia ultimului festival, echipa, care cuprinde 25 de machiori profesioniti, a

efectuat 1400 de machiaje pentru 600 de personaliti!

19


18/62

2.2. Loreal n Romnia

Nume firma : LOREAL ROMANIA SRLCUI (cod fiscal): 9638038

Registrul comertului : J40/6064/1997Cod CAEN : Comer cu ridicata cu excepa comerului cu autovehicule i motocicleteCapital social : 8993000 leiAdresa SC LOREAL ROMANIA SRL Strada : FICUSULUI Numar : 40Cladire : ARIPA B Intrare : B Etaj : 1 Apartament : Oras : BUCURESTICod postal : 013975 Sector :Telefon fix : 0212040000

De cnd a fost preluat de LOreal n 1996, marca Maybelline a fost lansata nmai mult de 70 de ri:este marca care realizeaz n prezent mai mult de 50% dinvnzri exceptnd SUA, i care a devenit liderul n machiaj.

LOreal lanseaza o nou divizie. LOreal Romania a organizat recent spectacolde inaugurare a noii divizii LOreal Professional (ianuarie 2004). in fata unei audientecompuse din stilisti din top din Romnia, din reprezentanti ai celor mai renumitesaloane de coafura din Bucuresti si din tara si personalitati, noile produse au fost

prezentate de ambasadoarea LOreal Laetitia Guenaou. In Romania divizia LOrealProfessional isi propune s ofere celor mai bune saloane de coafura tot ceea ce aunevoie pentru a atinge excelenta si pentru a cunoaste succesul: produse de vopsire,

produse de styling si de ingrijire a parului, inspiratie artistica si servicii noi.

Firma LOreal din Romania reprezinta o filial a firmei LOreal Paris.

Capitalul firmei este format din 51% aciuni private si 49% actiuni la bursa.Capitalul alocat cercetarii reprezinta 30% din profitul brut.

Una dintre directiile de actiune pentru viitor o reprezinta educarea cosmetica afemeilor prin promovarea produselor publice, produse de calitate ce se adreseaza celeimai mari categorii de consumatori.

Firma furnizeaza sfaturi consumatorilor, instructiuni de folosire a produselordescriind adaptarea acestora pentru orice tip de piele, sfaturile i instruciunile fiind date

pe orice ambalaj si in pliantele publicitare pentru o utilizare mai usoara si mai eficientaa produselor.

Ca investitor strain, LOreal Paris a ales Romania ca piat de desfacere datoritafaptului c este prima piat cu potential dupa Polonia si Ungaria. Piata romaneasc esteo piat in devenire stabila, ce creste constant cu aproximativ 4,8% pe an (crescand cu4,6% n 2002).

Firma este ideal pozitionata e segmentele ce cresc rapid pe piata cosmeticelor sia avut un real succes datorita produselor sale de calitate.A penetrat piata romaneasca

prin produsele publice deoarece acestea erau cele mai accesibile si consumatorii si leputeau permitea.

L'oreal respecta toti participantii din sfera profesionala, inclusiv concurentii, insa acestia

incearca sa evite orice contact cu concurentii in care sa discute informatii confidentiale,evita determinarea clientilor sau furnizorilor sa incalce contractele cu concurentii.

20


19/62

Principalii concurenti ai companiei LOreal sunt Wella, Henkel, Schwartzkopf siLonda pe segmentul produselor de colorare a parului, Nivea pe segmentul cremelor,Avon, Max Factor si Oriflame pentru produsele de machiajsi Coty in domeniul

parfumurilor. Dar pe piata romaneasca au avut succes si companiile de tipul Body Shop,Beauty Shop. De exemplu, magazinele de cosmetice si parfumuri Beauty Shop au

incheiat anul 2007 cu o cifra de afaceri de 8 milioane de euro. Intrata pe piata in 2000,compania Beauty Shop, controlata de Sephora Franta, a deschis cate un magazin infiecare an.

Relatiile L'oreal cu furnizorii se extind dincolo de cumpararea si livrareabunurilor si serviciilor acestea facand parte din succesul pe termen lung al afacerii.Inspecial, va fi cercetat modul de alegere a furnizorilor si modul acestora de a-sidemonstra angajamentul de a face afaceri in mod responsabil.

Alegerea furnizorilor se face pe baza unei oferte de pret comparative si deschise,fondate pe criterii obiective de evaluare a performantei si calitatii serviciului; se asiguraca toate ofertele furnizorilor sunt comparate si apreciate in mod corect, fara favoritisme,

protejarea informatiilor confidentiale ale furnizorilor, in special asigurandu-se

respectarea drepturilor de autor si proprietatea intelectuala

Mrcile cele mai utilizate:

Produsele publice:LOreal Professional, Garnier, GemeyParfumuri:Lancome, Biotherm, Helena Rubinstain, Armani, Lanvin, CacharelCoafur:LOreal Professional, Kerastase, Redken

Ca investitor strin, LOreal Paris a ales Romnia ca pia de desfacere datoritfaptului c este prima pia cu potenial dup Polonia i Ungaria. Piaa romneasc esteo pia n devenire stabil, ce crete constant cu aproximativ 4,8% pe an

Branduri:

Principalele mrci ale firmei LOreal, foarte cunoscute la noi ct i n lume,sunt :- LOreal Garnier cu gama produselor dedicate persoanelor tinere(Garnier

Synergie), gama produselor parafarmaceutice i de parfumerie- Maybelline una din cele mai importante mrci att n lume ct i la noi din

punct de vedere al vnzrilor- Body Expertise este singurul brand ce concureaz n categoria produselor dengrijire a corpului ce promoveaz prima gam expert de produse profesionale.

2.3. Macromediul i micromediul firmei Loreal Romnia

MACROMEDIUL

Macromediul firmei reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) incorporabilice constituie climatul general in care acesta isi desfasoara activitatea.

Exista patru categorii de astfel de factori care influenteaza modul in care firmeleisi abordeaza activitatile de marketing. In literatura, ei sunt cunoscuti sub denumirea defactorii STEP:

Factorii socio-;culturali, care se refera la modelele de comportament aleconsumatorilor pe o anumita piata.

21


20/62

Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii.Factorii economici, care se concretizeaza intr-un sistem de fenomene (variabile)economice si modalitati de alocare a resurselor in societate.Factorii politico-;juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apereinteresele indivizilor si societatii in ansamblu.

Factori socio-culturali: n Romnia,cea mai mare parte a populaiei estecuprins ntre 18 i 50 de ani.Acetia in special femeile se ncadreaz n piaa int a

brandului Loreal. Datele arata ca cei mai multi cumparatori de produse Loreal din taranoastra sunt persoanele cu varsta pana in 50 de ani.Cumparatorii acestui brand , suntoameni care au un anumit grad de cunoastere a produselor de firma, si, in ceea ce

priveste Loreal, majoritatea oamenilor care sunt fie clienti potentiali, fie clienti existentiai brandului, stiu exact ce doresc sa cumpere.

Factori tehnologici: LOreal Professional, o prim marc reprezentat de onalt tehnologie, constituie o surs de inspiraie pentru cei mai de vrf stiliti din

ntreaga lume. n 2008, vnzrile de produse de marc au crescut mai repede dectcreterea pieei, cu lansri de succes ale coloranilor pentru pr i deschiderea unor noiactiviti.

In domeniul colorantilor, Majirouge Mix +, care realizeaza efecte mai intense side mai lunga durata, relansarea produsului Majiblond si succesul continu al

produsului Majilift , au revitalizat intregul sector de oxidanti in domeniulcolorantilor de par.

Linia de ngrijire a prului Serie Expert a atins un stadiu de cretere de 22%,susinut prin lansarea mtii de pr Vitamino color i a produsului Shine Blondn Europa, a succesului remarcabil a celor trei programe de ngrijire

intensiv Target Care, lansate n Japonia; Produsele de ngrijire a prului i-au ntrit poziia n Europa i au avut un

progres rapid n rile cu creteri puternice. Pentru dezvoltare susinut lansarea liniei X Tenso va determina Compania s

abordeze un segment de nalt potenial i s-i stabileasc referinele tehnice itehnologice pe pia.

Factori economici:

In ciuda perioadei de criza pe care o traverseaza economia nationala si impactulpe care il are asupra economiei autohtone, piata produselor cosmetice continua sareprezinte un domeniu activ si profitabil.Cea mai mare vnzare o au produsele publice,deoarece sunt destinate unei game mai largi de posibili clieni, apoi sunt urmate de ctre

produsele profesionale i apoi de produsele de lux, produse pe care nu i le poatepermite oricine, ci numai anumite persoane pentru care numai imaginea lor conteaz.

Factori politico-juridici:

22


21/62

In ultima vreme, compania Loreal a avut de-a face tot mai des cu problemecauzate de comertul ilegal cu produse falsificate din industria parfumeriei si acosmeticelor, desfasurat pe platformele de cumparaturi online.Statul roman are legi cu privire la interzicerea comercializarii produselorcontrafacute,cu privire l la protectia consumatorului,protectia concurentei.

MICROMEDIUL

Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza inmod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control.Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu auo deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai micromediuluisunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizisau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere).

Clientii : Sunt persoane care pun mare accent pe ingrijria sa, cei ce cumparaproduse Loreal de obicei provin din zona inalta educationala si de venit. Cei carecumpara produse LOral sunt in proportie de 75% femei si 25% barbati.

Distribuitori: Andrada SRL este distribuitorul zonal al firmei L'Oreal Romania,importator oficial al produselor L'Oreal, Garnier,Maybelline.

Concurenti: Cel mai puternic concurent este reprezentat de firma Beiersdorf cugama de produse Nivea, urmat apoi de Procter & Gamble cu gama Pantene, Oil of Olaz,Ellen Betrix, gama produselor farmaceutice Wich i nu n ultimul rnd de Wella cugama Wellaton, vopsea de pr, ampon i tratamente pentru pr.

2.4. Analiza SWOT

Puncte tari ale firmei:-sunt capabili sa fie de dimensiuni globale dar sa actioneze global;-lider de piata;-adopteaza cercetarea si dezvoltarea la diferite grupuri tinta;-inalta calitate;

-sistem de distributie eficient.

23


22/62

Puncte slabe ale firmei:-profiturile sunt usor sub unele ale rivalilor mai mici;-au o structura descentralizata care face controlul dificil;

Oportunitati:

-oamenii acorda din ce in ce mai multa imporanta calitatii si brandurilor de fixe;-grupuri tinta cu potential de crestere(populatia asiatica, barbatii si populatia mai invarsta).

Amenintari:-potential pentru monopol care le restrictioneaza intrarea in fuzionatori mari;-produsele L'oreal sunt produse de lux care pot fi afectate de o criza economica.

2.5. Analiza indicatorilor economico - financiari

DATE FINANCIARE

Indicatori dinContul de Profitsi Pierdere ai LOREALROMANIA SRL

2005 2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri 94.635.471 123.414.363 183.795.823 239.548.368 238.101.173Total venituri 95.410.370 124.451.422 185.203.487 247.072.013 251.071.836Total cheltuieli 88.537.498 113.156.759 164.364.818 217.131.164 229.544.255Profit brut 6.872.872 11.294.663 20.838.669 29.940.849 21.527.581Profit net 4.845.825 7.697.903 16.560.827 23.499.662 17.052.799Numar salariati 82 93 108 130 129* Valori exprimate in mii Lei.

Cifra de afaceriCifra de afaceri a L'Oreal Romania Srl este in continua crestere incepand cu anul 2005.Din anul 2005 pana in anul 2009, cifra de afaceri a crescut cu 143.465.702 lei. In

ultimul bilant contabil din anul 2009 cifra de afaceri a L'Oreal Romania Srl, a scazut cu1.447.195 lei, adica cu 99,3%, fata de anul precedent.

VenituriVeniturile L'Oreal Romania Srl sunt in continua crestere incepand cu anul 2005. Dinanul 2005 pana in anul 2009, veniturile au crescut cu 155.661.466 leiIn bilantul din anul 2009, veniturile realizate de L'Oreal Romania Srl, au crescut cu3.999.823 lei,adica cu 101%,fata de anul precedent.

Cheltuieli

Cheltuielile realizate de L'Oreal Romania Srl sunt in continua crestere incepand cu anul2005. Din anul 2005 pana in anul 2009, cheltuielile au crescut cu 141.006.757 lei.

24


23/62

In bilantul din anul 2009 cheltuielile L'Oreal Romania Srl, au crescut cu 124.131.091lei, adica cu105 %, fata de anul precedent.

Profit/Pierdere

L'Oreal Romania Srl a avut profit in toti anii in care a avut bilanturi declarate.

Conform bilanturilor declarate, L'Oreal Romania Srl nu a inregistrat pierderi in nici unan.

Angajati

Numarul mediu de angati a L'Oreal Romania Srl este in continua crestere incepand cuanul 2005. Din anul 2005 pana in anul 2009, numarul mediu de angajati a crescut cu 90Cei mai multi angajati au fost in anul 2008 - numar persoane angajate: 130.Cei mai putini angajati au fost in anul 2005 - numar persoane angajate: 40.Potrivit ultimului bilant contabil (anul 2009) numarul angajatilor L'Oreal Romania Srl, acrescut cu 22 persoane, adica cu 20,37 %, fata de anul precedent.

2.6 Organizarea unei campanii publicitare pentru parfumul Shadow

Marketingul- tinta presupune parcurgerea a trei etape principale: prima consta insegmentarea pietei, respective in identificarea si definirea acelor categorii deconsumatori care ar putea solicita anumite produse si pentru care este necesaraelaborarea unor mixuri de marketing. A doua etapa consta in alegerea pietei-tinta,respective a pietei/ pietelor pe care firma urmeaza sa patrunda. A treia etapa consta in

pozitionarea pe piata, adica in determinarea si formularea celor mai importante avantajede care produsele noastre beneficiaza pe piata.

Loreal isi propune lansarea pe piata a unui nou parfum dedicat femeilor :Shadow. Acesta se adreseaza in special femeilor puternice , seducatoare si rafinate. Arela baza elemente lemnoase (cedru si santal ),inima parfumului fiind alcatuita din esenteflorale(trandafir rosu si negru) iar la varf contine elemente citrice(cirese si flori de

portocala) combinate cu stropi de vanilie si lavanda.Parfumul se va gasi in magazine in variante de 30 ml la pretul de 150 lei , la 50

de ml care poate fi achizitionat la pretul de 190 lei si la 100 ml la pretul de 310 lei.Deoarece produsul reprezinta o noutate pe piata, se incearca adoptarea unei

comunicarii cat mai agresive, pentru a face produsul cunoscut in scurt timp. Aceastastrategie include mai multe tehnici de comunicare promotionala, care se bazeaza pe:

publicitate, promovarea vanzarilor, relatii publice.

SEGMENTAREA PIETEI

Piata este formata din cumparatori care difera intre ei in privinta dorintelor lor, aputerii de cumparare, a localizarii geografice, a comportamentului si a practicilor decumparare.

In vederea alegerii acelui segment de piata pe care firma sa-l poata deservi celmai bine, LOreal a tinut cont de caracteristiciile geografice, demografice si

psihografice ale consumatorilor, cat si de posibilile reactii ale acestora fata de avantajele

25


24/62

oferite de produs, ori de posibilitatile de utilizare a acestuia (caracteristicile decomportament).

ALEGEREA PIETEI TINTA

Segmentul de piata identificat in urma analizei acestor variabile este reprezentatde o anumita categorie avand urmatoarele caracteristici:- locuitori ai Romaniei- persoane din mediul urban- varsta cuprinsa intre 20 40 de ani- venit lunar > 2500 lei- nivel de educatie- studii medii superioare

Campania promotional se va desfasura in perioada 1 decembrie 2009-1decembrie 2010,si se vor utiliza urmatoarele mijloace:

difuzarea unui spot radio la urmatoarele posturi radio:Kiss

Fm, Radio 21 si Pro Fm; presa scrisa-reviste:Cosmopolitan,Avantaje; panouri publicitare publicitate media

Temele campaniei si executarea acesteia

Suporturile alese pentru desfasurarea campaniei publicitare sunt:

STABILIREA BUGETULUI

Din punct de vedere al accesibilitatii firmei la suporturile media prezentate maisus, s-au stabilit urmatoarele tarife:

revista Cosmopolitan - 1 pagina: 1.000 euro; pozitionarea pe pagina dindreapta: 5%

PRET TOTAL: 2*1050 euro = 2.100 euro/luna revista Avantaje -1/2 pagina: 600 euro; pozitionarea pe pagina din dreapta:5%

PRET TOTAL: 2*630 euro = 1.260 euro/luna

panou publicitar

- ecran luminos 800 euro/lunaPRET TOTAL:800 euro/luna

-panou standard 500 euro/lunaPRET TOTAL: 2*500 euro = 1.000 euro/luna

radio KISS FM - luni-vineri: orele 7-11 am; 3 anunturi:

3*5*100 = 1.500 euro/saptamana- sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi:

3*2*70 = 420 euro/saptamanaPRET TOTAL: 4*1.500+4*420=7.680 euro/luna

26


25/62

RADIO 21 -luni-vineri:orele 7-11 am;3anunturi:3*5*100=1.500 euro/luna

- sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi:3*2*20 = 120 euro/saptamana

PRET TOTAL: 4*1.500+4*120=6.480 euro/luna

PRO FM-luni-vineri:orele 7-11 am;3anunturi:3*5*80=1.200 euro/luna

- sambata-duminica: orele 16-19; 3 anunturi:3*2*20 = 120 euro/saptamana

PRET TOTAL: 4*1200+4*120=5.280 euro/luna

TOTAL CHELTUIELI PUBLICITARE PE LUNA: In luna in care firma foloseste pentru promovare, pe langa reclamele in reviste si

publicitatea la radio, si panourile publicitare:

2.100+1.260+800+1.000+7.680+6.480+5.280=24.600euro/luna In luna in care firma foloseste pentru promovare reclamele in reviste , publicitatea la

radio si unul dintre panourile publicitare:2.100+1.260+500+7.680+6.480+5.280=23.300 euro/luna

TOTAL CHELTUIELI PUBLICITARE PE AN: In cele 4 luni in care firma foloseste pentru promovare, pe langa

reclamele in reviste si publicitatea la radio, si panourile publicitare:24.600 euro*4 luni = 98.400 euro/an.

In celelalte luni ale anului in care firma foloseste pentru promovare reclamele inreviste, publicitatea la radio si unul dintre panourile publicitare:

23.300 euro*8 luni = 186.400 euro/an

TOTAL CHELTUIELI: 98.400+186.400 = 284.800 euro/an

TOTAL CHELTUIELI TELEVIZIUNE Campania se va desfasura timp de 1 an, de luni pana vineri se va difuza 1 spot

publicitar iar in week-end se vor difuza 2.(5.000euro*30)*12(luni) = 1.800.00010.000 euro * 52(sapt) =520.000

TOTAL CHELTUIELI CU TELEVIZIUNEA : 2.320.000 EURO/AN

In urma realizarii acestei campanii promotionale, se va masura eficientaacesteia prin efectuarea unei cercetari de marketing. Cercetarea va avea in vederedeterminarea gradului in care consunatorii cunosc si utilizeaza produsul lansat pe piatain urma derularii campaniei promotionale si cum aceasta a influentat nivelul deintelegere, opiniile, preferintele ori intentiile de cumparare ale consumatorilor vis-a-visde produsul respectiv.Totodata se va incerca sa se determine raportul dintre cheltuielilede marketing si vanzari.

Dupa incheierea acestei campanii se asteapta ca rezultatele sa fieurmatoarele :

27


26/62

-sa se ajunga la un grad de notorietate al marcii de 30%;-sa se atraga cat mai multi clienti efectiv

PUBLICITATEA

Publicitatea, component important a comunicaiei promoionale nntreprinderea modern, reprezint unul din mijloacele cele mai utilizate n activitateade pia unii specialiti considernd-o nervul politicii de comunicaie a ntreprinderii.Este considerat ca unul din mijloacele prin care ntreprinderea se implic i seraporteaz la evoluia relaiilor de pia, mbrind o ntreag palet de tehnici propriimai multor discipline.

Publicitatea este, de asemenea, un mijloc de comunicaie n mas. n forma samodern, mecanismul publicitii corespunde perfect criteriilor de comunicaie n mas,ntruct: mesajele publicitare nu sunt transmise unui anumit individ sau succesiv la maimuli indivizi, ci, n acelai moment, la un ntreg grup, mai mult sau mai puin numeros

de persoane; rapoartele ntre emitorul mesajului (ntreprinderea) i receptori(consumatori) nu sunt directe, ci ele se stabilesc prin intermediul unui canal decomunicaie de mas (presa, radio, T.V, etc.).

Obiectivele publicitii

Fiecare comerciant trebuie s-i orienteze orice aciune publicitar spre un scopprecis, bine gndit i justificat economic, att din punct de vedere al bugetului pe care lreclam, ct i din perspectica efectului ateptat. Astfel se va urmri, dupa caz:

Obictivele publicitii pot fi clasificate n funcie de menirea ei: informare,convingere sau reamintire.

Stabilirea bugetului de publicitate

Dup identificarea obiectivelor publicitii, trebuie s se stabileasc bugetul depublicitate pentru fiecare produs. Deciziile cu privire la elaborarea bugetelor publicitareatest optici i practici diferite de abordare, determinate att de resursele financiare alentreprinderilor, ct i de limitele unor metode de cuantificare riguroase a eforturilornecesare, de reflectare corect a aciunii conjugate a diferitelor instrumente

promoionale i a efectului permanent al aciunii lor, ceea ce ngreuneaz msurarea cuprecizie a rezultatelor obinute. Dei problema determinrii mrimii bugetului publicitareste apreciat ca esenial, totui, adesea nu se acord atenia cuvenit recuperrii

cheltuielilor prin atingerea pragului de eficacitate.

Dupa stabilirea bugetului publicitar printr-o decizie ulterioar se va repartiza acestbuget ntre diferitele mass-media i suporii lor. n procesul de realizare a unei aciunipublicitare, o prim etap important o constituie elaborarea mesajului sau, cu altecuvinte, crearea temei. Constituind o problem de tactic n ndeplinirea obiectivelorstrategice fixate, elaborarea mesajului i alegerea mijloacelor de comunicaiecorespunztoare pun n eviden o serie de tactici i metode care s materializeze i sdea eficien aciunii publicitare n ansamblul su.

28


27/62

Principalul mijloc de promovare a produsului firmei, este publicitatea inrevistele pentrufemei. S-a ales aceasta metoda deoarece: revistele ofer o segmentare

precis a audienei, publicitatea prin intermediul revistelor are o via lung datoritfaptului c revistele sunt pstrate o perioad mare de timp; datorit tehnologiei avansatedin domeniul printrii calitatea imaginilor din reviste este deosebit; cititorii revistelor

caut s se informeze, caut mesajul, sunt deschii s recepioneze mesajul.S-au ales revistele: Cosmopolitan si Avantaje, destinata in principal femeilor. Inaceste reviste se va afla un anunt care prezinta posibilitatea oferita de catre firmaclientului de a-si crea propriul parfum. Contractul cu cele 2 reviste este unul pe o

perioada de un an, cu plata pe luna, iar dupa 6 luni firma va beneficia de un disount de5% .

Anuntul publicitar va fi acelasi in fiecare luna, deoarece obiectul principal deactivitate al firmei este crearea de parfumuri prin amestecarea esentelor preferate aleclientului. Acesta va contine pe fundal portretul unei femei ce foloseste un parfum alfirmei LOreal. Tot in anunt se vor gasi informatiile de contact ale firmei i sloganulacesteia: Design to follow you like shadow!.

Anuntul va fi pozitionat pe pagina din dreapta a revistelor deoarece estecunoscut faptul ca atunci cand o persoana citeste o revista privirea acesteia cade intai pe

pagina dreapta.

A doua forma de publicitate este reprezentata de inchirierrea de panouripublicitare, folosite pentru promovarea principalei activitati a firmei. Acestea vor fi innumar de 3: unul pe Bulevardul Eroilor,langa Modarom, acesta fiind un ecran luminosce cuprinde mai multe reclame diferite,, cel de-al doilea in Piata Victoriei iar cel de-altreilea va fi instalat la Universitate. Reclama va fi diferita de cea din revista dar va aveaacelasi slogan Design to follow you like shadow!. In vederea inchirierii panourilor,s-a incheiat un contract cu firma InterallData, pe o perioada de 3 luni, insa anunturilevor fi expuse un an de zile, astfel:

In lunile decembrie,ianuarie,februarie si martie anuntul va fi expus la toate cele 3panouri

In celelalte luni anuntul va mai fi expus doar in Piata Victoriei si Universitate.S-au ales aceste perioade ale anului deoarece in lunile in curs sau care urmeaza vor

fi luni ale cadourilor.

Un alt mijloc de promovare folosit este publicitatea la radio. S-au ales posturileKISS FM,RADIO 21,PRO FM, pentru difuzarea reclamei deoarece sunt cele maiascultate posturi de radio i se adreseaza tuturor categoriilor de persoane.

PROMOVAREA VANZARILOR

Promovarea, ca unul din domeniile cele mai empirice ale aciunii marketingului,se exprim n ansamblul de aciuni i mijloace de informare i atragere acumprtorilor poteniali ctre punctele de vnzare, n vederea satisfacerii nevoilor idorinelor acestora i implicit a creterii eficienei economice a activitii ntreprinderii

productoare

29


28/62

Promovarea, considerat ansamblul de tehnici sau practici a marketingului, oriaciune de marketing, ori form de comunicare, urmrete depirea unui nivel alvnzrilor prin captarea ateniei i atragerea cumprtorilor poteniali, de ctre punctelede vnzare, informarea, convingerea, formarea i meninerea unei clientele atras de

produs i ntreprinderea productoare.

Promovarea vnzrilor const ntr-un ansamblul divers de instrumentestimulative, majoritatea pe termen scurt, destinate s impulsioneze achiziionarea mairapid sau ntr-un volum mai mare a unor produse sau servicii de ctre consumatoriiindividuali sau industriali.

ntr-o viziune mai recent, specialistul american Philip Kotler susine cpromovarea vnzrilor const n acordarea de stimulente pe termen scurt, n plus fade avantajele oferite de produsul sau serviciul respectiv, cu scopul de a ncurajaachiionarea sau vnzarea acestuia.

Promovarea vnzrilor presupune folosirea mijloacelor i tehnicilor de

stimulare, impulsionare i cretere a vnzrilor de bunuri i servicii, care formeazoferta unei organizaii.

Instrumentele de promovare a vnzrilor sunt utilizate de majoritateaorganizaiilor productori, distribuitori, detailiti, asociaii profesionale, organizaiinon profit etc.

Analiznd mai multe puncte de vedere, cele prezentate precum i altele, rezultc promovarea vnzrilor are o serie de particulariti distincte:

1. Obiectivul principal al promovrii vnzrilor este stimularea vanzrilor. Pentrurealizarea acestui obiectiv este necesar aplicarea unor tehnici sau recurgerea la oserie de intermediari i evenimente n procesul de vnzare, respectiv: forele devnzare, marii distribuitori, comercianii cu amnuntul, folosirea srbatorilor ca

pretext pentru promovarea vnzrilor.2. Promovarea vnzrilor nu se confund nici cu aciunile incluse n variabilele

politici de produs, politici de pre i nici cu publicitatea.3. Prin promovarea vnzrilor pot fi vizate mai multe categorii de inte, n funcie de

adresabilitatea avantajului, astfel: Avantajul oferit poate fi adresat consumatorilor; Avantajul poate fi n beneficiul distribuitorilor; Aciunea de promovare poate urmri stimularea forei de vnzare;

4. Pe o perioad determinat de timp, tehnicile de promovare a vnzrilor contribuiela conferirea produsului a unei valori suplimentare, fcndu-l mai atrgtor i mai

bine adaptat diferitelor situaii.

Dac publicitatea ofer o motivaie de cumprare, promovarea vnzrilor oferun stimulent de cumprare pentru potenialii clieni. n acest sens, n anumite cazuri,tehnicile de promovare a vnzrilor pot servi scopului de a completa aciunile

publicitare, contribuind la ntregirea i consolidarea imaginii i prestigiului organizaiei,n cadrul pieei pe care acioneaz.

Decizia de promovare a vnzrilor presupune stabilirea obiectivelor pe carentreprinderea urmrete s le realizeze, alegerea instrumentelor de promovare,

elaborarea programului de promovare i testarea preliminar a acestuia, implementareai evaluarea rezultatelor programului.

30


29/62

Principalele obiective de marketing urmrite de ntreprindere, prin utilizareatehnicilor de promovare a vnzrilor, sunt:

- mbuntirea imaginii produsului sau a mrcii;

- atragerea de noi cumprtori;- completarea celorlalte instrumente ale mixului promoional;- armonizarea activitii promoionale desfurate de distribuitori sau detailiti.

Dei instrumentele utilizate n activitatea de promovare a vnzrilor cupoane,concursuri, premii i altele de acest gen sunt foarte diverse, se paote prezenta treicaracteristici distincte:

Comunicarea: atrage atenia consumatorului i, de obicei, i furnizeazinformaii care l-ar putea orienta ctre produsul respectiv.

Stimulentul: conine o concesie, o tentaie sau o contribuie care are o anumitvaloare pentru consumator.

Invitaia: conine o invitaie expres de a achiziiona produsul chiar n acelmoment.

Firmele utilizeaz instrumentele de promovare a vnzrilor pentru a obine o reaciemai puternic i mai rapid din partea consumatorilor. Promovarea vnzrilor poate fiutilizat pentru a prezenta n mod incitant ofertele de produs i pentru a impulsionavnzrile care stagneaz. De obicei ns, promovarea vnzrilor are efect pe termenscurt, nefiind prea eficient n crearea unei preferine pe termen lung pentru o anumitmarc.

TEHNICI PROMOTIONALE

1. Definirea strategiei de participare la tg/expo Alegerea evenimentului potrivit (motivatie in concordanta cu

obiectivele)

Descrierea participarii (mod de punere in practica, functionare, detaliispecifice tg/expo)

2. Expunerea planului operational

Activitati

Durata (incadrarea in timp in ordine cronologica)

Responsabili (cei care pun in practica activitatea respectiva)

Resurse implicate (financiare, umane, materiale, tehnice, etc; specificefiecarei activitati)

De cnd a fost fondat n 1907 de ctre chimistul francez Eugene Schuller,Grupul LOreal a continuat s investeasc n cercetarea cosmeticelor cu un singur scop:de a mbunti calitatea i eficacitatea produselor lor cu ajutorul inovaiei tiinifice. n

fiecare an Grupul LOreal aloc 3% din profit pentru cercetare i dezvoltare.

31


30/62

Laboratoarele din Frana, S.U.A. i Japonia angajeaz n jur de 2800 de oamenide tiin i personal din aproximativ 30 discipline: chimie, biologie, fizic, medicin,toxicologie.

LOreal este liderul global n cosmetic i frumusee, un sector n care inovaian domeniul modei, produselor i ambalajelor creeaz continuu schimbri n concurena

global a pieelor brand-urilor. Este un nume cunoscut n toate colurile lumii care nuare egal n lumea frumuseii.Grupul LOreal cuprinde peste 500 de brand-uri i mai mult de 2000 de produse

care fac parte din industria frumuseii, cum ar fi: vopsea de pr, produse de styling,produse pentru ngrijirea corpului, produse de parfumerie, cosmetice etc.

Prezent n 120 de tri,LOreal Paris se bazeaz pe o singur filozofie:aceea de ainova i a oferi un produs ct mai eficient i la un pre foarte bun.Aceast filozofie a fost

practicat de la nceputurile companiei.Este de asemenea un nume ce strlucete prindiversitatea sa, prin bine-cunoscutele fee din toat lumea: Claudia Schiffer, Ging Li,Heather Locklear, Milla Jovovich, Diana Hayden.

LOreal pentru c merit! este simbolul sinergiei dintre produsele superioare i

personaliti impuntoare.Este un mesaj care valorific femeia pe ntregul glob.Maipresus de orice, n spatele acestei afirmaii se afl angajamentul companiei, care, prinmrcile sale variate, glorific frumuseea femeii.

Obiectivul firmei LOreal este prezentarea i promovarea celor mai noi tendine nfrumusee i snatate.Prin partic :- Cresterea vnzarilor cu 5% n perioada 20-24 mai 2009.- Cresterea numarului de clienti cu 10 % n perioada 20-24 mai 2009.- Obtinerea a cel putin 3 contracte cu firme de desfacere .

Evenimentul la care doreste firma sa participe este o expozitie de frumusete sisanatate intitulat C aravana sanatatii si frumusetei . Acesta se va desfasura la Iasi n

perioada 20-24 mai 2009.Acest fenomen complex este destinat n egal msur profesionitilor din sector, dari publicului larg interesat de produse si tratamente profesionale noi i servicii de ceamai bun calitate n ceea ce privete nfrumusearea i ngrijirea corpului.

Timp de 4 zile, la expoziia Caravana Frumuseii ca profesionalitii nfrumusee i wellness vom da ntlnire la o serie de manifestri complexe i unice:

prezentri de produse, echipamente, accesorii i servicii create pentru a pune n valoarefrumuseea trupului i a spiritului, show-uri de machiaj i coafur, body painting i nail

art, demonstraii (la standuri i pe scen) de tratamente cosmetice faciale i corporale.Participantii n calitate de expozant sau sponsor la Caravana Frumusetii vor aveaposibilitatea de a intra n contact cu profesionitii din domeniile estetic i wellness, dari cu cei dornici s afle i s utilizeze noile tehnici de nfrumuseare i ngrijire.Pentu a ne promova si mai bine pe piata in cadrul expozitiei vom realiza si o promotie

pentru a atrage si mai mult clientii .Ca tehnica promotionala am ales pachetele oferta deoarece astfel de pachete

ofera ceva in plus in momentul cumpararii, ceea ce poate atrage si mai mult si alticlienti noi.

La cumpararea orice mascara LOreal Paris primesti un cadou un fard pentrupleoape:Color Appeal Trio.

La orice lac de unghii Resist&Shine cumparat primiti cadou un dizolvant pentruunghii.

32


31/62

1.Definirea strategiei de participare la targuri/expozitii

Ca strategie am ales expozitia deoarece ea genereaza premisele pentru crestereavinzarilor , cresterea numarului de comenzi, ne permite lansarea de noi produse intr-unmod mult mai eficace decit promovarea business to business.ROMEXPO este pentru noi un bun prilej de a realiza noi contracte de parteneriat cu

firme atat din tara cat si din strainatate .Denumirea expozitie va fi Caravana frumuseteiAvand in vedere ca este o expozitie de cosmetice si apratura cosmetica ,expozantii nu

pot fi doar cei din industria cosmeticilor ci si publicul larg..Printre care vor fi prezentisi reprezentanii firmelor de cosmetice .

Programul expoziiei:- joi-vineri : 11-16- simbata-duminic : 11- 16

Contactarea expozantilor s-a facut pe mai multe cai.Pentru publicul larg: Publicitate Radio si Tv (Radiouri si televiziuni locale, PR

si Publicitate in presa scrisa locala, articole si advertoriale, machete publicitare), PR sipublicitate online (bannere, advertoriale, articole, comunicate de presa), Flyere,Promovare Outdoor (panouri, afise, bannere, caravane)==> presa din Iasi(machete si articole in ziarele Iasi,Ieseanu)==> spoturi la radio Zu si radio Kiss Fm Iasi

==> spoturi la Antena 1 ,ProTviasi==> comunicate si bannere pe www.121.ro si www.divahair.ro==> 100.000 flyere, 5000 de afise si caravane ce se vor plimba prin locatiile centrale aleIasului.

Pentru specialisti : Vom trimite invitatii pe e-mail si vom contacta telefonic toatesaloanele de infrumusetare, centre medicale, centre de intretinere si remodelarecorporala, SPA-uri, clinici de chirurgie, centre de relaxare, cabinete de nutritie, sali defitness.

33


32/62

La aceasta expoziiei Caravana Frumuseii vizitatorii vor avea parte de oofert diversificat a firmei LOreal:

Produse pentru ingrijirea tenului Produse pentru ingrijirea corpului Produse de machiaj Produse pentru ingrijirea parului Produse pentru colorarea parului Produse pentru coafat Produse autobrozante

Caracterizarea produselor participante la expozitie:

-Revitalift :crema reparatoare si anti-rid;

-Derma-Genese : ngrijire diferita pentru crearea de noi celule si a da pielii un aspectvizibil ntinerit;-Accord Parfait Mineral: Prima pudra minerala cu propietati benefice, care acopera caun fond de ten;-Visible Lift Serum: Descoperiti primul fond de ten cu serum antirid de la L'Oral Paris;-Mascara Volumissimex x4 : Intareste fiecare geana pentru gene de 4 ori mai groase siimbogatite somptuos.-Glam Shine 6h : Primul gloss cu o stralucire de 6 ore.-Color Appeal : Fard de pleoape cu textura micro-fina si effect satinat, culoarerezistenta.-Excell 10 : Culoare permanenta in doar 10 minute, acopera 100% firele de par alb.-Perfect Slim Laser : Primul concentrat cu putere de remodelare a corpului.-Studio Line Indestructible : Studiourile LOreal lanseaz gama Studio Line pentruoameni moderni, cu un stil de via sportiv: Indestructible Spray Volume, GelConcentrat,Indestructible Spray Creation ;-Color Vive-Sampon Filtru UV: Samponul pentru ngrijire protectoare pentru parcolorat;

Participarea la expozitie a firmei Loreal este valabila prin semnareacontractului si in urma achitarii integrale a taxei de inscriere, costul standului si a

celorlalte servicii comandate, in termenele prevazute in factura.Expozantul are obligatia de a semna si stampila contractul pina la data limita deinscriere stabilita de organizator. Organizatorul isi rezerva dreptul de a refuza

participarea sau de a modifica suprafata expozitionala stabilita prin contract in cazul incare se va depasi data de semnare a acestuia.

Tarifele de participare la expozitia Frumusetei-2009

Taxa de inscriere pentru firmele expozante

34


33/62

300 RON (include: nscrierea n catalogul expoziiei, 1 parking gratuit, 5 badge-uriexpozant) Suprafata de expunere fara amenajari200 RON/mp (chiria spaiului, fr nicio amenajare sau dotare)

IMPORTANT:

o Tarifele pentru nchirierea de spaiuexpoziional nu includ TVA;o Rezervarea standurilor se face n ordinea opiunilor si numai dup dovada achitrii acel puin 30% din valoarea contractuli.Exemplu de contract pentru participare la expozitie:

Organizarea standului:

35


34/62

Design-ul standului va fi personalizat n funcie de activitatea care dorim sa odesfasuram acesta finid o expozitie de cosmetice si aparatura cosmetica.

Materialul folosit pentru ridicarea standului este PVC-ul, acesta fiind acoperit cuo pnz viu colorat, culorile utilizate prezentind aspectul frumusetii .La aceasta expozitie , avnd n vedere obiectivele stabilite, firma LOreal a optat pentru

un stand de 40 mp, pentru proiectarea i construcia cruia s-a apelat la serviciile uneifirme specializate n domeniu. Cu o structur i un design nou, o estetic atrgtoare,geometric i bine proporionat, cu un grad ridicat de funcionalitate i adaptabilitate laobiectivele i cerinele firmei, standul este ndrzne i simplu, dar n acelai timporiginal. O component de baz a standului este prezentarea informaiilor i mesajelordestinate vizitatorilor profesionali, potenialii cumprtori.

Culoarea reprezentativ a firmei (rou) se regsete n elementele decorative.Mobilierul i echipamentul din stand este modern, de bun calitate, simplu i funcional,de culoare roie.n cadrul standului s-a delimitat un spaiu special proiectat pentru realizarea

prezentarilor, astfel nct micarea, lumina i zgomotul din afara standului s nu

afecteze calitatea prezentarilor i totodat s aib o deschidere destul de larg spreculoarele de acces pentru a atrage ct mai muli vizitatori. Echipamentele vor ficorespunztoare realizrii unor prezentri multimedia: videoproiector, computer,camer video, microfon, i boxe pentru obinerea unui sunet de calitate, care s nu fieafectat de zgomotul de afar, dar nici s nu deranjeze vizitatorii sau ceilali expozani.Funciile avute n vedere la concepia i proiectarea standului au fost:

funcia de expunere a produselor prezentate n stand; funcia de prezentare a firmei i a produselor pe care aceasta le comercializeaz; funcia de informare, care pune accent pe furnizarea de informaii prin

distribuirea materialelor de reclam i publicitate etalate n stand, proiecii de

filme, montarea pe pereii standului a unor panouri i aplice cu fotografii,legende i diagrame ce pot fi vzute de la distan i care pot transmitevizitatorilor un mesaj clar, simplu dar atrgtor i cuprinztor exponatelor;

funcia de comunicare, prin ntlniri i discuii cu vizitatorii profesionali ntr-unspaiu auxiliar destinat acestui scop.Pentru a ne face o idee despre standul ales de firma LOreal iat alctuirea

standard a acestuia aa cum este oferit de organizator: perei pe contur (cu excepialaturilor libere), mocheta colorat, numele firmei pe pazie (luminat) i o dotare nfuncie de suprafaa nchiriat dup cum urmeaz:

36

Suprafaa 20 m2Spoturi, suport brouri, suportmonitor LCD

1

Priza 220 V 1Mas 1Scaune 2Cuier 1Co de gunoi 1


35/62

Deschiderea la culoar pe care o are un stand expoziional reprezint frontiera de contactntre expozant i publicul vizitator. Numrul de ieiri la culoar i lungimea total aacestora influeneaz ntr-o relaie direct i de acelai sens probabilitatea de intrare ncontact cu vizitatorii.

innd cont de toate acestea LOreal a optat pentru un stand amplasat ntr-ozon pasiv, cu 2 ieiri la culoar pentru a evita aglomeraia la intrarea i ieirea din

stand.Standul nostru va beneficia de o echip de 4 persoane, angajai de baz ai firmei.

S-a optat pentru utilizarea propriului personal ntruct nimeni nu poate oferi detalii maielocvente i mai valoroase potenialului client dect o persoan ce are zilnic contact cu

brand-ul respectiv.Dou persoane se vor afla pe culoar n faa standului pentru a-i ntmpina i

a-i invita pe trectori la stand, iar celelalte dou persoane se vor afla n zona ghieuluide informaii i a materialelor publicitare expuse pentru a putea fi la dispoziiaclienilor.

37


36/62

Schita standurilor:

38


37/6239


38/62

Stabilirea bugetului de cheltuieli al participrii la expozitia RomexpoElaborarea unui buget de cheltuieli realist are o importan major n cadrul

programrii i participrii la expozitie. Acesta trebuie dimensionat astfel nct spermit atingerea obiectivelor propuse, dar totodat s nu fie exagerat de mare nct sgenereze risip i s creeze imposibilitatea recuperrii banilor.

Este recomandabil s se ia n consideraie mbinarea ct mai judicioas iarmonioas a urmtoarelor criterii de elaborare:A) dimensionarea cheltuielilor la un nivel ct mai sczut prin:

dimensionarea optim necesar ndeplinirii obiectivelor participrii cu cheltuieliminime,

dimensionarea la nivel optim a personalului de pregtire a participrii i deasigurare a activitii la stand,

selectarea celor mai puin costisitoare rute i modaliti de transport,

comandarea din timp a tuturor serviciilor i activitilor legate de participare, nacest caz organizatorii acordnd, de regul, anumite reduceri de tarife i facilitide ordin financiar ori nepercepnd majorri ale tarifelor,

selectarea celor mai eficiente i puin costisitoare modaliti de reclam ipublicitate, cu plasarea comenzilor i efectuarea plilor ct mai devreme, caz ncare mass-media acord, de regul, reduceri la tarifele normale;B) alocarea unor fonduri suficiente pentru ndeplinirea obiectivelor participrii.

Atunci cnd se va face evaluarea rezultatelor participrii, la expozitie, se vorcompara cheltuielile efective cu nivelul de ndeplinire a principalelor obiective avute nvedere la luarea deciziei de participare.Principalele categorii de cheltuieli privind

participarea firmei LOreal la Romexpo 2009 i ponderea acestora sunt prezentate ntabelul urmtor:

Bugetul de cheltuieli privind participarea firmei LOreal la Romexpo 2009Nr.Crt.

Categoria de cheltuieliSuma estimat(USD)

Pondereacheltuielilor (%)

1 Cheltuieli de baz, din care: 4500 59,211.1 Taxa de participare 200 2,63

1.2Chiria spaiului de expunere (40 mp*100$)

4000 52,63

1.3 Instalaii i consum energie electric 200 2,631.4 Alte cheltuieli 100 1,312 Cheltuieli privind standul, din care: 1300 17,12.1 Proiect, constriure, amenajare, demontare 1000 13,152.2 Echipare i decorare 300 3,943 Cheltuieli privind serviciile la stand 1150 15,132.3 Protocol pentru vizitatori 200 2,63

2.4Pot i comunicaii: expedieri, invitaii,convorbiri telefon, mesaje prin fax

150 1,97

2.5 Cheltuieli de reclam i publicitate 800 10,524 Cheltuieli cu personalul propriu 250 3,28

5Cheltuieli de transport, depozitare,manipulare, curenie

100 1,31

6 Alte cheltuieli neprevzute 300 3,97

40


39/62

Total estimativ 7600 100,00

2.Expunerea planului operational

Activitate Durata Resurse Responsabil1.Transmiterea informaiilorcu privire la organizarea idesfurarea expozitie,pliante panouri

1mai-20mai 1000 EUR Manager

2. Identificare produselorcare vor participa la promotie

20aprilie-1mai

500EUR Personal alntreprinderii

3. desfasurarea promotiei 20mai-24mai Personal al

ntreprinderii4. promovarea saitului 3mai-19mai 300 EUR Personal al

ntreprinderii5.Desfurarea trgului

propriu-zis.20mai-24mai 600 EUR Manager

Total 2400EUR

CONCLUZII:

Trgurile i expoziiile i vor consolida i dezvolta importana, adaptndu-se la

noile cerine datorate exploziei informaionale, diversificrii i creterii exigenelorobiectivelor i cerinelor principalilor beneficiari, ale vizitatorilor profesionali. Totodatele vor acoperi o palet din ce n ce mai larg de activiti i preocupri n plangeografic, economic, tiinific, industrial, tehnologic i social. Trebuie inut cont defaptul c motorul progresului este concurena, ntrecerea n care nvinge cel mai bun,cel mai imaginativ, cel cu prezena cea mai convingtoare.

n lumea afacerilor, dependente de accesul la informaie, de schimbul de valorimateriale i intelectuale, de necesitatea unei poziii ct mai favorabile n confruntareaconcurenial dur, trgurile i expoziiile continu s fie suportul marketingului icomercializrii produselor, serviciilor i ideilor, completate cu forme noi de manifestarealturi de manifestrile conexe.

Expozitia este un mediu, un segment al procesului i instrumenteleor denegociere, promovare, de maketing, care nglobeaz, combin n acelai loc i ntr-o

perioad scurt de timp (perioada sa de desfurare) cel puin urmtoarele categorii: produse i servicii expuse, distribuia i vnzrile, procesul de comunicare, culegerea informaiilor, posibilitatea cunoaterii preurilor i condiiilor de plat oferite sau practicate, stabilirea facil contacte personale de afaceri, cercetarea i prospectarea pieei, reclama i publicitatea,

41


40/62

activitatea de public relations, promovarea vnzrilor, armonizarea i satisfacerea intereselor i obiectivelor tuturor celor implicati n

activitatea de trguri.Fr ndoiala, show-urile comerciale sunt extraordinare. Tot mai multe

companii constat succesul dobndit prin participarea la prezentri comerciale iobserv profiturile importante pe care le genereaz investiia lor, artndu-idisponibilitatea pentru creterea fondurilor alocate unor astfel de manifestri. Acestecompanii tiu c pot nfptui n trei zile de prezen la un show comercial mai multdect ntr-o lun de marketing prin telefon.

Un aspect extrem de important n economia de pia este acela c, expoziiileofer oportuniti largi de utilizare a forei de munc dintr-o gam larg de domenii deactivitate, profesii i meserii.

Oamenii merg la expoziii comerciale pentru a lua decizii de cumprare imediatsau ulterioar.

Vizitatorii doresc s vad, s aud, sa simt, s guste i s cunoasc ceea ce estenou. Ei sunt interesai de disponibilitile pe care le ofer piaa pentru a le face viaa maiuoar i pentru a realiza lucrurile mai repede, mai bine, mai ieftin.

Pe de o parte, companiile care doresc s fac achiziii importante i trimitreprezentanii la expoziiile comerciale pentru a-i descoperi pe agenii economici din

bran. Pe de alt parte, vizitatorii consider c firmele ntlnite reprezint furnizoricredibili.

Vizitatorul poate ntlni pe cei care ar putea fi parteneri de afaceri, poate discutacu oficialitile de prim rang ale companiilor, poate examina i compara produsele,

poate discuta detalii tehnice cu proiectanii i inginerii i se pot lansa negocieripreliminare cu directorii de vnzri. Vizitatorii descoper c furnizorii sunt mai

deschii, mai dispui s discute planurile urmtoarelor lor produse att timp ctconcurena este aa de aproape i vizibil.Este demn de subliniat necesitatea stringent ca aciunea de informatizare,

utilizabil ca suport temeinic al comunicrii n cadrul expoziiilor, s fie permanent iperseverent sprijinit de creativitate, inovaie, pasiune, dedicaie, adaptabilitate,receptivitate la inovaiile altora, insatisfacie permanent asupra propriilor rezultateobinute, iscusin i pricepere n rndul conducerii executive, motivaie, stimulare isprijinire permanent, fr discriminri, a activitii, pregtirii profesionale,responsabilitii, comportamentului civilizat, onestitii, loialitii i ataamentului fade companie ale personalului de execuie.

Avantajele rezult din raportarea la alte mijloace de promovare a volumului

redus de cheltuieli efectuate conjugat cu multitudinea de condiii i posibiliti decomunicare oferite, de stabilirea de noi contacte de afaceri i de ncheierea de contractede vnzare cumprare.

Prin participarea consecutiv la expozitia naionala firma LOreal a dovedit nco data importana i profitabilitatea prezenei n cadrul acestei manifestri. Participrileanterioare au sprijinit cu succes promovarea imaginii companiei n rndul potenialilorclieni i a atras noi clieni pentru pordusele prezentate. Astfel se bucur de o cretereconstant a numrului de vizitatori la stand, precum i a numrului de oferte icolaborri ncheiate n perioadele imediat urmtoare.

Bazndu-se pe experienele pozitive avute n anii anteriori firma LOreal a deciss continue s fie prezent laexpozitia nationala . Prin participarea la Romexpo 2009

compania are ca obiective meninerea cotei de atragere a noilor clieni i concretizareaacestora n contracte ferme.

42


41/62

Trgurile i expoziiile vor continua s sporeasc importana n plan social prinoferirea de noi locuri de munc pentru un spectru larg de profesii i meserii, princontribuia substanial la creterea nivelului de trai i la schimbul mondial de valori iidei.

43


42/62

CAP. 3. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND STUDIEREA

OBICEIURILOR DE CUMPRARE A PARFUMURILOR

3.1 Stabilirea scopului i a obiectivelor cercetrii

SCOPULCERCETRII

Studierea obiceiurilor de cumparare a parfumurilor decatre persoane de sex feminin

OBIECTIVELECERCETRII

Determinarea intentiei de achizitionare a unui parfum

Determinarea frecventei de achizitionare a unui parfum

Determinarea influentarii pretului n decizia de

achizitionare a unui parfum

Determinarea influentarii calitatii n decizia deachizitionare a unui parfum

Determinarea influentarii mirosului n decizia deachizitionare a unui parfum

Determinarea influentarii ambalajului n decizia deachizitionare a unui parfum

Determinarea frecventei de cumparare a unui parfum

Stabilirea celor mai apreciate case de parfumuri

Stabilirea locurilor de unde se cumpara un parfum

Analiza modului n care vrsta influenteazaachizitionarea unui parfum

Analiza modului n care veniturile influenteazaachizitionarea unui parfum

Analiza modului n care tipul de categorie socio-profesionala influenteaza achizitionarea unui parfum

Determinarea tipului de parfum (cu alcool/fara alcool)preferat

Stabilirea preferintelor clientelor referitor la cantitateadozata ntr-o sticla

Identificarea principaelor motive de achizitionare a unuiparfum

44


43/62

UNITII DE OBSERVARE AL UNITII DE SONDAJ

UNITATEA DEOBSERVARE Un esantion de 20 de persoane de sex feminin

UNITATEA DE SONDAJ O persoana de sex feminin

3.2 Tipuri de scale folosite pentru elaborarea unui chestionar

Diferentierea semantica

5 4 3 2 1

Aprecierireferitoare la: Foartefavorabil Favorabil Nici nici Nefavorabil Foarte

nefavorabilPret 1 6 10 3 0

Calitate 17 2 1 0 0Ambalaj 6 6 8 0 0

Miros 15 3 2 0 0

Sp = (aproape nici nici, directia spre favorabil)

Sc = (aproape foarte favorabil)

Sa = (aproape favorabil)

Sm = (directia foarte favorabil)

Clientela apreciaza ca, pentru a alege un parfum conteaza foarte mult calitatea simirosul dar si ambalajul este important, iar pretul este satisfacator, chiar convenabil

pentru aceste produse de lux care sunt achizitionate de persoane cu venituri mari.

45


44/62

1. Faceti aprecieri de la 1 (foarte nefavorabil) la 5 (foarte favorabil) asupraurmatoarelor caracteristici n vederea achizitionarii unui parfum:

5 4 3 2 1Aprecieri

referitoare la

Foarte

favorabil

Favorabil Nici nici Nefavorabil Foarte

nefavorabilPret

CalitateAmbalaj

Scala lui Stapel+ 5 1 7+ 4 6 2+ 3 3 4+ 2 2 3+ 1 1 2Criteriu deevaluare

Pretulpracticat

Diversitateaofertei

- 1 1 1- 2 4 1- 3 2 0- 4 1 0- 5 0 0

Sp =

So =

Cei doi factori evaluati ca fiind favorabili mai ales prin prisma diversitatii

ofertei, rezultatul acesteia fiind aeste scorul global mediu.

46


45/62

2. Faceti aprecieri asupra importantei cu care cei doi factori: pretul si diversitateaofertei influenteaza achizitionarea unui parfum:

+ 5+ 4

+ 3+ 2+ 1Criteriu deevaluare

Pretulpracticat

Diversitateaofertei

- 1- 2- 3- 4- 5

Scala lui Likert

+ 2 + 1 0 - 1 - 2Acordtotal

Acord Indiferent Dezacord Dezacordtotal

1. Parfumurile originalesunt de foarte bunacalitate

10 5 3 2 1

2. Pretul nu este foarte

mare pentru acesteproduse de lux(raportul calitate preteste avantajos)

3 7 2 3 5

3. Parfumul vacontureaza

personalitatea

2 7 3 2 6

4. Parfumul cu alcoolpersista mai mult

4 9 1 4 2

S1 = (acord)

S2 = (usor indiferent)

S3 = (usor dezacord)

S4 = (usor indiferent)

47


46/62

n concluzie, decitia de cumparare a unui parfum

Documents

LicentaTENDINŢE MANIFESTATE PE PIAŢA EUROPEANĂ A PRODUSELOR COSMETICE