Leptospiroza suina

Cuprins1. Definitie ........................................................................................................pag. 2 2. Etiologie ........................................................................................................pag. 3 3. Caractere epidemiologice ..............................................................................pag. 4 4. Patogeneza .....................................................................................................pag. 6 5. Tabloul clinic .................................................................................................pag. 7 6. Tabloul anatomopatologic .............................................................................pag. 9 7. Diagnostic. Prognostic ...................................................................................pag. 11 8. Profilaxie ........................................................................................................pag. 12 9. Combatere ......................................................................................................pag. 13 10. Bibliografie ..................................................................................................pag. 14

2

1. Definitie: Leptospiroza este o boala infecto contagioasa, larg raspandita in toate zonele globului, ce afecteaza atat mamiferele domestice si salbatice, cat si omul, manifestata prin simptome diferite, in functie de serotipul infectant, varsta si starea fiziologica a indivizilor infectati. Este produsa de microorganisme spirochetomorfe, din genul Leptospira, si tradusa clinic prin stari de septicemie, tulburari nervoase, renale, febra, hemoglobinurie, anemie, icter si avort. Leptospiroza suina, cunoscuta si sub numele de boala porcarilor, cu semne de meningoencefalita, se caracterizeaza prin tulburari nervoase si de reproductie.

3

2. Etiologie: Leptospiroza porcilor este produsa cel mai frecvent de doua serotipuri de leptospire: Leptospira pomona si Leptospira tarassovi. De la porci au mai fost izolate si Leptospira icterohaemorrhagiae si Leptospira canicola. Porcii pot fi infectati si cu alte leptospire, pe care, de asemenea, le pot gazdui si apoi elimina in exterior. Prin examene serologice, s-au decelat infectii cu L. grippotyphosa, L. bataviae, L. sejroe, L. australis, L. saxkoebing, L. ballum, L. hebdomadis, L. autumnalis, L. poi, dar incidenta infectiilor cu aceste serotipuri este mult mai mica. Este posibila si infectia mixta, cauzata de doua (L. pomona, L. tarassovi) sau chiar de trei serotipuri de leptospire (L. pomona, L. tarassovi, L. canicola). Infectia leptospirica mixta este posibila deoarece intre cele mai multe serotipuri nu exista inrudiri antigenice si, deci, nu produc imunitate incrucisata.Fig. 1. Leptospira evidentiata prin imunofluorescenta directa cu ser polivalent conjugat

3. Caractere epidemiologice: Sunt receptivi porcii de toate varstele. Sunt mai sensibili purceii sugari si grasunii intre 3 si 7 luni, care fac forme clinice de boala. In schimb, in focarele enzootice, purceii sugari sunt relativ refractari la infectie, ca urmare a imunitatii dobandite de la mame. Receptivitatea scroafelor gestante la infectie variaza in functie de faza de gestatie, fiind mai mare in ultima faza de gestatie.

4

Sursele de infectie sunt reprezentate de porcii sanatosi, dar purtatori de leptospire, mai rar alte specii: cainele, taurinele, cabalinele. Patrunderea infectiei intr-un efectiv indemn se realizeaza prin intermediul porcilor sanatosi purtatori. Acestia sunt cei trecuti prin boala, sau cei cu infectii inaparente. Leptospiruria incepe la 8-9 zile dupa infectie, se mentine 3-4 luni dupa vindecare si poate dura pana la 6-12 luni. Difuziunea leptospirelor in mediul exterior este posibila si prin unele produse de origine animala: lapte, carne, material seminal sau prin alte excremente contaminate, prin avortoni sau invelitori fetale. S-au evidentiat leptospire si in apele neepurate ale marilor unitati de crestere a porcilor. Leptospiroza suina are caracter enzootic, fara tendinta de difuziune in afara, dar cu caracter stationar. Transmiterea se realizeaza prin contact direct, intre individul sanatos si cel bolnav sau purtator, prin monta, prin insamantarea artificiala cu material seminal infectat. Infectia se transmite vertical, pe cale transplacentara, de la mama la fat sau de la fat la fat, prin coabitare. Se mai poate transmite prin ingestie de apa si furaje contaminate, sau prin muscatura rozatoarelor. Indirect, leptospiroza se poate transmite apei, sau prin solului, furajelor intermediul asternutului infectate.

5

4.Patogeneza: Leptospirele patrund in organism prin mucoase si piele, indiferent de poarta de intrare in organism, ajung repede in circuitul sanguin (in primele 10 minute), se multiplica si se instaleaza leptospiremia. Prin intermediul sangelui, leptospirele ajung in ficat, splina, rinichi si alte organe, unde, prin multiplicare, determina tulburari organice si functionale. In sange, ca si in marile organe, leptospirele se gasesc in primele 8 10 zile, dupa infectie faza septicemica. Incepand cu a 5-a zi dupa infectie, apar anticorpii specifici, care lizeaza leptospirele din sange, ficat si splina. Leptospirele ajunse in rinichi6

traverseaza spatiile intercelulare ale endoteliilor glomerulului, intra in tubii contorti, unde se fixeaza, se inmultesc, trec in urina si cauzeaza leptospiruria. La suine, se poate stabili un echilibru biologic gazda parazit, cu un efect patogen redus asupra rinichiului sau a functiei renale, ce transforma animalul intr-un rezervor de leptospire. In perioada cand leptospirele se gasesc in sangele periferic, datorita actiunii hemotoxinei (prezenta mai ales la tulpinile de L. pomona) sunt distruse un numar mare de eritrocite, cauzand anemia, hemoglobinuria si icterul. Prin produsii de dezagregare toxici, reprezentati, in principa, de endotoxinele prezente in peretele celular al leptospirelor patogene, sunt lezati peretii vaselor sanguine si, ca urmare, apar hemoragii si necroze ale pielii si mucoaselor. La animalele gestante, ca urmare a modificarilor autolitice a invelitorilor fetale, infectia poate duce la avort. Moartea este corelata cu leziunile hepatice si cardiovasculare in primele zile de boala si cu leziunile renale si uremie in convalescenta. Printre mecanismele posibile ale letalitatii prin leziuni renale, sunt discutate si interventia complexelor imune circulante, ca si posibilitatea aparitiei unor anticorpi antimembrana bazala glomerulara.

5. Tabloul clinic: Perioada de incubatie este cuprinsa intre cateva zile si 2-3 saptamani. Clinic, leptospiroza poate evolua sub mai multe forme.

7

Forma acuta, mai rar intalnita, apare sub forma icterigena, si indeosebi la purceii sugari. Debuteaza prin febra (41-42C), somnolenta, apatie si depresiune. Ulterior, se observa coloratia subicterica sau icterica a pielii si mucoaselor, adinamie, diaree si, uneori, hemoglobinurie. Evolutia dureaza 1 7 zile si se termina, in peste 80% din cazuri, prin moarte. Forma subacuta este, de regula, anicterica. Apare la tineret si produce o mortalitate mare. Frecvent apar tulburari nervoase: tulburari in echilibru, mers in manej, convulsii, miclonii, crize epileptiforme, ataxii, pareze, paralizii ale trenului posterior. Unele animale pot prezenta tulburari digestive, reprezentate de diaree cu fecale apoase, de culoare cenusie sau hemoragice, si necroze cutanate, localizate in regiunea crupei, regiunea dorsala, perineala sau cervicala, dar si necroza cozii sau a urechilor.purcei Fig. 2. Paralizia trenului posterior la

Forma cronica este, de regula, urmarea formei subacute si se caracterizeaza printr-un apetit diminuat, slabire progresiva si manifestari in functie de localizarea procesului infectios.a.

Localizarea

genitala

(forma

abortigena, avortul leptospiric) se manifesta prin avort, fatari de purcei neviabili, purcei mumifiati si mortalitate la purcei in primele zile de viata. Avorturile apar in a 2-a perioada a gestatiei, incepand din a 10-a saptamana de gestatie, si pot fi insotite sau nu, de unele modificari, cum ar fi: febra, hemoglobinurie si icter. Avortul este, in majoritatea cazurilor, complet, fetusii fiind eliminati in totalitate impreuna cu invelitorile. O parte din scroafe pot fata la termen, insa purceii sunt vii, dar neviabili, sau morti, mumifiati sau in putrefactie.

8

b.

Localizarea oculara este o sechela tardiva a leptospirozei, caracterizata prin

formarea unei iridociclite uni sau bilaterale, care poate duce la cecitate sau cataracta. Forma latenta, din punct de vedere clinic, este decelabila numai cu ajutorul reactiilor serologice si este intalnita adesea la porcii supusi ingrasarii. Uneori, boala este semnalata la animalele sacrificate, pe baza leziunilor si a icterului.

6. Tabloul anatomopatologic: Modificarile lezionale difera in functie de varsta, sex, stare fiziologica si de gravitatea si forma de evolutie a bolii.9

In formele acute si subacute, se intalnesc leziuni de tip septicemic, exprimate prin hemoragii punctiforme pe seroase si mucoase (bucala, intestinala, a vezicii urinare), ca si in tesutul conjunctiv subcutanat. In forma icterica, leziunea cea mai caracteristica este icterul mai mult sau mai putin pronuntat al pielii si a tesutului conjunctiv subcutanat, al serioaselor si al mucoaselor. Frecvent, se observa degenerescenta hepatica si miocardica, uneori splenomegalie si inflamatia limfoganglionilor. Rinichii sunt mariti in volum, de culoare rosiatica sau galbuie si cu hemoragii punctiforme, discrete, prezente atat sub capsula, cat si pe suprafata de sectiune. Ficatul este marit in volum, de culoare rosie galbuie, cu aspect lutos si cu friabilitate marita.Fig. 3. Degenerescenta grasa a ficatului

Leziunile reprezentate hiperemiate hemoragic. de si

cutanate zone infiltrate sero

sunt puternic

In forma cronica, leziunile sunt discrete, de cele mai multe ori decelabile numai histopatologic. Rinichiul prezinta fie focare de nefrita interstitiala, fie focare de necroza, cu aspect neregulat, localizate in corticala, si confera organului un aspect patat, denivelat. La vier, ca leziune macroscopica destul de caracteristica, se semnaleaza orhita si prezenta de focare discrete de scleroza testiculara.

10

La femelele gestante, care au avortat, in afara leziunilor hepato renale se mai deceleaza si leziuni uterine: endometrita cataral hemoragica, metrita nodulara in focare, sau chiar necrotica, edeme, hematoame utero placentare, placentita hemoragica si/sau necrotica si coloratia subicterica sau icterica a salpinxului Avortonii pielea si a au peretelui uterin. anemica,

icterica, cu infiltratii gelatinoase subicterice, colectie cavitatile mucoase, rinichii seroasa in interne, ficatul si

hemoragii pe seroase si distrofici,Fig. 4. Aspectul avortonilor in infectia leptospirica

musculatura cu aspect fiert.

11

7. Diagnosticul: Diagnosticul cert se stabileste numai prin metode de laborator, capabile sa identifice si serotipul infectant. Metodele folosite depind de stadiul evolutiv al infectiei si urmaresc fie izolarea serotipului infectant din sange sau urina, fie evidentierea anticorpilor specifici in sangele circulant, sau reproducerea infectiei prin inocularea la cobai. Diagnosticul diferential trebuie facut fata de boala lui Aujeszky la purce, listerioza si bruceloza (in caz de avorturi), babesioza (foarte rara la porc), paratifoze, hipovitaminoze si intoxicatii (in formele subacute si cronice). Pentru analize, la laborator se vor trimite avortoni, organe (ficat, rinichi) de la animalele sacrificate si probe de sange, o conditie foarte importanta fiind ca materialul patologic sa fie foarte proaspat. Reactia de microaglutinare microscopica este folosita in diagnosticul infectiei acute. Anticorpii sunt decelabili incepand cu a 10-a zi dupa infectie, atingand un maxim in mai putin de o luna, dupa care descresc brusc, in 3 4 saptamani, apoi ritmul de scadere devine mai lent. Se poate realiza inocularea materialului patologic la cobaii tineri, intraperitoneal, urmarindu-se apoi, prin termometrie zilnic, timp de 9 10 zile. Atunci cand apare febra, se executa frotiuri din sange, pentru examenul microscopic direct, sau hemocultura (insamantari). In faza de leptospirurie, se pot evidentia leptospirele din urina prin examenul microscopic direct al sedimentului, prin examen cultural sau realizandu-se proba biologica pe cobai. Prognostic: Prognosticul este grav in leptospiroza care evolueaza cu icter, rezervat in formele anicterice si cu manifestari nervoase si benigne.

12

8. Profilaxia: Masurile generale presupun supravegherea efectivului prin controale serologice periodice: -vierii de reproductie se testeaza in totalitate si 10% din scroafele de reproductie, de 2 ori pe an; -10% din porcinele de reproductie, in cazurile de vanzare cumparare, la furnizor, cu cel multe 30 de zile inainte de livrare, cu reperare la beneficiar, dupa 35 40 zile; -porcinele importate, in perioada de carantina profilactica; -intregul efectiv de reproductie, cand apar avorturi. De asemenea, se impune deratizarea si interzicerea comercializarii animalelor contaminate. Ca masuri specifice, se practica vaccinarea antileptospirica cu vaccin inactivat (Leptovac) ce cuprinde serotipurile Leptospira pomona si Leptospira tarassovi. Pentru a proteja embrionii in prima jumatate a gestatiei, se recomanda ca tineretul femel de reproductie sa fie vaccinat inainte de monta, de doua ori, la interval de 21 de zile, cu doza de 2 ml. In continuare, scroafele multipare se revaccineaza la fiecare gestatie, in a doua perioada (a 58 60-a zi), cu o doza unica (2 ml). Vierii de reproductie se vaccineaza trimestrial.Fig. 5. Vaccinul Leptovac (inactivat) ce cuprinde serotipurile L. pomona si L. tarassovi.

13

9. Combatere: In cazul aparitiei bolii, aceasta se declara. Se vor examina zilnic animalele din efectiv, inclusiv prin termometrie, iar animalele bolnave vor fi izolate si tratate cu antibiotice (penicilina G, ampicilina, eritromicina, streptomicina, tetraciclina, etc.). Inceput precoce, tratamentul poate intrerupe evolutia bolii si poate asigura insanatosirea in cateva zile, fara comlicatii organice. Gradul de eficacitate a tratamentului cu antibiotice este in relatie directa cu precocitatea instituirii antibioticului, cu doza si timpul de administrare. In formele cu evolutie cronica sau latenta, in care leptospirele se gasesc cantonate in tesuturi in care circulatia sanguina este limitata sau dificila, rezultatele tratamentului antiinfectios sunt inconstante, iar in multe cazuri, pot fi negative, germenul fiind la adapost de actiunea substantei. In caz de aparitie a leptospirozei la suine, manifestata prin avort, nasterea de purcei neviabili, se recomanda ca femelele care au avortat sa fie izolate si tratate cu antibiotic, iar restul efectivului sanatos sa fie vaccinat de doua ori, la interval de 21 de zile. Vaccinarea se repeta la interval de 6 luni, timp de 2 ani. Scroafele care au avortat si au fost tratate se utilizeaza in continuare la reproductie, intrucat la acestea gestatia decurge normal, ele fiind puternic imunizate fata de leptospiroza.

14

Bibliografie: 1. Perianu Tudor Boli infectioase ale animalelor, Bacterioze Vol. I, Ed. Venus, Iasi, 2003 2. Savuta Gheorge Epidemiologie veterinara, Ed. PIM, Iasi, 20073. http://www.ansvsa.ro/?pag=47&id_t=96&id_d=4247

15