Embed Size (px)
Citation preview
Lect. dr. Catalin [email protected]
Structura CURSActivitate didactica: Curs (14 activitati) + Laborator (14 activtati)
Modalitate evaluare: Sustinere proiect + evaluare cunostinte teoretice
Obiectiv: Însuşirea elementelor teoretice si practice care sa permita dezvoltarea de aplicatiimultimedia
EvaluareEvaluare Proiectproiectul se sustine in ultimele 2 saptamani ale Semestrului I; comisia de evaluare este formata din profesorul de curs siasistentul de la seminar; proiectul este individual;
Cerinte Proiectrealizarea unei aplicatii multimedia Web interactive intr‐un mediu WEB ‐Microsoft Expression Web sau Adobe Dreamweaver; Implementarea principalelor elemente multimedia: sunet, imagine, video, animatie; Asigurarea unui nivel ridicat de interactivitate pentru utilizator;
Continut cursConceptul de multimediaElemente hardware şi softwareImaginea. Sunetul.Video digitalSisteme software pentru aplicaţiile multimedia. Adobe Flex, Adobe Flash, Adobe Director, Microsoft PopFly.Dezvoltarea aplicatiilor multimedia pentru prezentare, publicitate si reclama.
Bibliografiewww.acs.ase.rowww.google.comwww.adobe.combooks.google.comhttp://www.wikipedia.org/I. Smeureanu G. Drula , Multimedia : concepte si practica, Ed. Cison, 1997 ISBN 973‐96370‐8‐6Tay Vaughan, Multimedia: Making it Work, Sixth Edition, McGraw‐Hill, 2004Tay Vaughan, Multimedia – ghid practic, Teora, 2004, Bucuresti
Suport seminarExemplu GIF animatExemplu butonWeb 2.0Exemplu Tilt ShiftExemplu Flash ‐ Shape TweenExemplu Flash ‐Motion GuideExemplu Flash ‐ TintExemplu Flash ‐MiscareExemplu Fllex ‐ Grafic liniar
MultimediaCombinatie de texte, grafica digitala, sunet, animatie sivideo furnizata de catre computer sau prin orice altemijloace electronice sau digitale
Manipulare digitala a elementelor de tip text, imagini, grafica, sunet, animatie si video
Cunostinte necesareCreativitate + imaginatieUtilizare tehnologii informaticeUtilizare dispozitive digitaleTalent organizatoricManagement de proiecteDocumentare si arhivare
ConcepteInteractive multimedia (rich media) – utilizatorulproiectului multimedia controleaza ce elemente si cand ii sunt furnizateHypermedia – proiect interactiv in care exista o structurade elemente prin care utilizatorul poate naviga (World Wide Web)Proiect multimedia ‐ combinatia intre software, mesaj sicontinut ce este livrata utilizatorului final
ConcepteScenariu / Storyboard – defineste cum interactioneazautilizatorul cu aplicatiaGUI (Graphical User Interface) – ceea ce primeste vizualutilizatorul si cum este prezentat continutul pe monitorPlatforma –mediu hardware si software care ofera suportpentru proiectul multimedia (stabileste limitele a ceea cese poate sau nu face)Authoring tools – instrumente ce permit gestiuneaindividuala a elementelor multimedia si a interactiunii cu utilizatorul
Proiecte Multimediadupa domeniul training(educativ)medical (tomograf,ecograf – cu periferice specializate)industrial (scheme de flux tehnologic folosind simulari)geografic (harti digitale)servicii, reclama, vanzari
dupa destinatie si interactivitatede interes public si personallocale si telematice(la distanţă)de tip videoconferinta
Proiecte Multimediadupa nivelul de interactivitate:liniar = proiectul este vizualizat fara a interveni(noninteractive)nonliniar = utilizatorul are control asupra derulariiproiectului (Interactive)
Resurse hardwareDispozitive periferice + componente hardware:Pentru imagini fixe: scanner, aparat foto digital,scaner de film, dispozitiv mobilPentru sunet:placa de sunet(funcţionează ca un convertor analog‐digital), microfonPt video: placă de captura şi numerizare video, camere video, tuner TV
Resurse softwarePrograme de control a perifericelor(drivere)Software multimedia(ca extensie a S.O.)Soft utilitar pentru comunicaţiiPentru video: Adobe Premiere/MovieMaker/VirtualDubPentru sunet: Adobe Soundbooth
Software de creaţie multimedia care organizează proiectul:de‐a lungul unei axe a timpului (secvenţialitatea elementelorîn funcţie de factorul timp) – Adobe Flash, Adobe Directorpe baza unei simulari prin captura ecran si sunet – CamtasiaStudio
Premise1965 – se definesc principiile fibrei optice1977 – este lansat Apple II, primul cu interfata color1981 – primul PC IBM1983 – CD (compact disc) lansat pe piata1984 – se pun bazele Internetului (reteaua ARPA)1985 – Commodore Amiga primul computer multimedia1985 – CD‐ROM (compact disc read‐only memory)1986—The Academic American Encyclopedia prima enciclopedie pe CD‐ROM. 1988 – Macromind (fosta Macromedia) lanseaza Director, un instrument pentrumultimedia authoring.
Premise1991 – apare World Wide Web 1991 – este inventat formatul MP31993 – Mosaic primul Web browser cu grafica1995 – Disney lanseaza Toy Story, primul film realizat in totalitate pe calculator (77 minute = 4 ani + 800,000 ore pentru a genera grafica)1996 – camera digitala devine accesibila publicului larg1996 – este lansat DVD video1998 – primul MP3 player
Formate de stocare a resurselormod de a codifica informaţii pentru a fi stocate pe calculatorformatele oferă informaţii referitoare la tipul fişierului, dar şi la modul în care datele au fost codificate şi comprimate (formatul este codat si intern in sursa)pentrua fi recunoscut tipul formatului, fişierele au asociată o extensie
Formate de stocare a resurselorCele mai cunoscute formate de fişier sunt:pentru imagini: bmp, jpeg, gif, png, tiff;pentru sunete: wma, mp3, wav, flac;pentru video: wmv, avi, mpegpentru animatie: fla, dir
ImagineModele de culori
RGBCMYKHSBLabGrayscaleWeb‐safe
Imagine
Palete de culori utilizate(gamut):A – Ciel Lab B – Imagini digitaleC – Dispozitive
Documentatie Adobe Photoshop
ImagineRGButilizeaza 3 culori de baza (Red, Green, Blue)fiecare culoare are o intensitate intre 0 si 255pentru valori egale R=G=B se obtin tonuri de gri
R
G
B0 255
255
255
negru
alb
ImagineRGBsunt culori aditivelipsa celor 3 tipuri de lumina genereaza negru (0 pentru fiecare culoare)prezenta celor 3 tipuri de lumina la intensitate maxima (255) genereaza albmai multe palete de culori: Adobe RGB, sRGB, ProPhoto RGButilizat de dispozitivele vizuale
Documentatie Adobe Photoshop
ImagineCMYKutilizeaza 4 culori de baza (Cyan, Magenta, Yellow, Black)fiecare culoare are o intensitate intre 0% si100%sunt culori substractiveutilizat de dispozitivepentru imprimare
Documentatie Adobe Photoshop
ImagineRGB vs CMYK
Documentatie Adobe Photoshop
ImagineHSBmodel construit in jurulproprietatilor Hue, Saturation, Brightnessbazat pe perceptiaumana a culorii
Modelul HSB
H – HueS – SaturationB ‐ Brightness
Documentatie Adobe Photoshop
ImagineLab Colormai este definit si CIE L*a*b (Lightness, a –componenta verde‐rosu, b – componenta albastru‐galben)L variaza intre 0 si 100, iar a si b intre +127 si ‐ 128bazat pe perceptia umana a culoriivalorile numerice din acest model descriu toateculorile pe care le poate vedea o persoanaeste un model independent de dispozitiv
ImagineGrayscaledefineste tonurile de griintr‐o imagine cu o adncime a culorii de 8 biti pot exista 256 tonuri de gritonul de gri poate fi reprezentat ca procent culoareneagra (0% ‐ 100%)fiecare pixel gri are o luminozitate intre 0 (negru) si255 (alb)
ImagineWeb‐safeset limitat culori derivat din RGButilizeaza un set de 256 culorisetul de culori este utilizat de toate browser‐ele
ImagineCaracteristiciNuante culori (Hue)Luminozitate (Brightness)Saturatie (Saturation)Contrast (Contrast)Balanta culori (Color balance)
ImagineNuante culori (Hue)nivelul de culoare reflectat de un obiect sau transmisprin acesta
Documentatie Adobe Photoshop
Palete de culori utilizate:A – SaturatieB – Hue (Nuante de culori)
ImagineSaturatie (Saturation)descrie intensitatea sau “puritatea” unei culorireprezinta nivelul de gri in raport cu nuanta, avandvalori intre 0% (gri) 100% (intensitate maxima)
Luminozitate (Brightness)luminozitatea inchisa/deschisa a unei culori masurateintre 0 % (negru) si 100% (alb)
ImagineContrast (Contrast)masoara diferenta intre luminozitatea zonelor inchisesi a celor deschise
Balanta culori (Color balance)analizeaza distributia paletei de culoriculoarea predominanta afecteaza nuantele celorlalteculori
Imagineselectie
culoare initialaculoare noua
optiune culori sigureWeb
tonuriculoare
paleta culori
valoareculoare
ImagineHistograma unei imagini
umbre tonuri de mijloc lumini
numar pixeli
Imagine
ImagineTipurie de imagine
Matriceala (bitmap)Vectoriala
Algoritmi compresie
ImagineFormatul bitmap:o matrice informaţională simplă, fiecare element desemnând culoarea pixelului respectivimaginea e voluminoasă;imaginea este dependentă de scala de vizualizarenu se poate adapta unei scări variabile de vizualizarecu cat creste gradul de comprimare , cu atât scade calitatea imaginii obţinută la decompresie.
ImagineFormatul bitmap:Echipamentele(destinate achiziţionării de imagini fixe din exterior lucrează cu imagini în format bitmap):
Scanner (DPI – Dots Per Inch)Scanner de filmeAparat digital (JPG, Raw)camera Web
ImagineFormatul bitmap:
Formate de stocare a imaginii de tip bitmap:BMPICO (pentru pictograme – 32 X 32)TIFF ( legat de scanare Tag Image File Format)DIB ( Device Independent Bitmap)DDB ( Device Dependent Bitmap)JPG (Joint Photographic Experts Group, format bitmap comprimat după algoritmul JPEG)GIF ( pentru transferul la distanţă a bitmapurilor)PNG (Portable Network Graphics)
http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_graphics_file_formats
ImagineExemplu poza bitmap foarte marePresident Barack Obama's Inaugural Address by David Bergman
compusa din 220 imaginidimensiune 59,783 X 24,658 pixels 1.47 gigapixelshttp://gigapan.org/viewGigapan.php?id=15374
Imagine ‐ Bitmapsalveaza imagini digitaleBMP (Microsoft Windows Bitmap) mai este cunoscut sub denumirea DIB (device ‐independent bitmap)are extensia: .bmp sau .dibcontinutul este necomprimat şi de aceea, acestea ating dimensiuni foarte marimarimea fisierului depinde atat de dimensiunea imaginii, in pixeli, cat si de adancimea culorii (bit depth sau color depth)
Imagine ‐ BitmapAdancimea culorii (bit depth sau color depth):numarul de biţi folosiţi pentru a descrie fiecare pixel (punct individual) dintr‐o imagineare valori egale cu 1, 4, 8, 24 sau, 32 biţi.
imagini alb/negru ‐ 1 bit imagini cu 16 culori ‐ 4 biti folosesc 16 culoriimagini cu 256 culori ‐ 8 biţi 256 culoriimagini cu 16,7 * 106 culori (câte un octet pentru roşu, verde şi albastru – modelul RGB) ‐ 24 biţi imagini cu zona de transparenta (model RGB + 1 octet pentru transparenta) ‐ 32 biti
Imagine ‐ BitmapBMP au urmatoarea structura:File Header (14 octeti) – conţine informaţii generale despre fişier; primii 14 octeţi;Info Header (40 octeti) – conţine informaţii despre imagine;Color Palette – descrie paleta de culori ce va fi folosită;Bitmap Data – conţine imaginea, pixel cu pixel.
Imagine ‐ Bitmap42 4D 46 00 00 00 00 00‐00 00 36 00 00 00 28 00 00 0002 00 00 00 02 00‐00 00 01 00 18 00 00 00 00 00 10 00 00 00 00 00‐00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 0000 00 00‐00 00 00 00 00 00 FF FF FF 00 00 00 00 00
2 pixeli
2 pixeli
Imagine ‐ BitmapCompresia / decompresia imaginilorALGORITMI:
cu pierdere de informaţie fără pierdere de informaţie
asimetrici (durează mai mult comprimarea)simetrici (timp comprimare ≡ timp decomprimare )
Imagine ‐ BitmapAlgoritm Obiectul Categorie
RLE, Huffman text, imagine fara pierdereJPEG imagini fixe color şi în
niveluri de gri cu pierdere
bazat pe fractali imagini fixe color sau în niveluri de gri cu pierdere
DVI video, imagini animate color cu pierdere
MPEG video, imagini animate color cu pierdere
ADPCM sunet cu pierdere
MPEG ‐Audio sunet cu pierdere
Imagine ‐ BitmapTehnici pentru compresia / decompresia imaginilor
HOFFMANcodaj variabilspeculează frecvenţa de apariţie a unor simboluri.arbore binar dezechilibrat
RLE(Run Length Encoding)date cu diversitate mică in cadrul fisierului şi factor mare de repetabilitateeficient cand se folosesc putine culori
Imagine ‐ BitmapTehnici pentru compresia / decompresia imaginilor
RGB555micsorează numărul de biti la 5 pe care se memorează o culoare fundamentală din spectrul RGB
JPEGAlgoritm de compresie hibrid alocand 2 tehnici
transformarea cosinus discret (TCD)codaj Huffmanrata de compresie de 15:1
MJPEG(Motion JPEG)standardul pentru animaţie
Imagine ‐ BitmapVCX (PC PaintBrush File Format):format recunoscut pe platforma Windows –PaintBrushtrateaza imaginea codificată pe 8 biţi (256 de culori), de dimensiune maximă 64000 * 64000 pixelialgoritmul de compresie utilizat de acest format este RLE
Imagine ‐ BitmapTIFF (Tag Iinage File Format)cunoscut pentru stocarea şi transferul imaginilor scanateformat foarte puternic în ceea cepriveşte codificarea imaginilor şi foloseşte mai mulţi algoritmi de compresie: RLE, LZW (Lempel‐Ziv‐Welch) sau JPEG.are avantajul de a fi recunoscut pe toate tipurile de platforme ‐> transfer ridicat
Imagine ‐ BitmapICO (Icon Resource File) este un format bitmapimagini de dimensiune mica folosit de Windows pentru reprezentarea icon‐urilor programacceptă definiţia unei imagini în numeroase rezoluţii şi în culori diferitecel mai usor se obtin din imagini normale printransformare (http://www.favicon.co.uk/)
Imagine ‐ BitmapJPG (Joint Photographics Experts Groupformat pentru imaginile bitmap, comprimate conform standardului JPEGpermite utilizarea unor rate de compresie JPEG diferiterata de compresie se stabileste în funcţie de spaţiul pe hard disc / de calitatea imaginiis‐a impus ca un standard al unui tip de compresie şi a unui format de fişier.
Imagine ‐ BitmapGIF (Graphics Interchange Format) format foarte raspandit peWebfolosit pentru transferul de imagini bitmap, de maxim64K * 64K, între noduri situate la distanţăaccepta rate mari de compresie. dezvoltat de CompuServe pentru a faciiita tranzitul informaţiilor grafice în domeniul telecomunicaţiilor. compresie prin metoda LZW
Imagine ‐ BitmapPNG (Portable Network Graphics)format deschisutilizeaza compresie fara pierdere de informatieutilizat in aplicatii Web pentru transferul imaginilordestinat pentru a inlocui formatul GIF
Imagine ‐ VectorialFormatul vectorial:tine cont de semantica imaginii (desene → puncte şi funcţii matematice )imaginea este mai mica ca dimensiune; imaginea este independenta de scala de vizualizare.NU poate inlocui bitmap‐ul pentru ca nu totul se poate reduce la puncte şi funcţii (ex: peisaje)culoarea si pozitia pixelilor este determinata de functiimatematice
Imagine ‐ Vectorialprin procesul de vectorizare se poate converti o imagine raster (suprafaţă de pixeli) într‐o imagine vectoriprocesul presupune aproximarea formelor şi componentelor imaginii bitmap prin funcţii matematicealăprin vectorizarea se poate reduce dimensiunea până Ia 1:200vectorizarea este realizata de instrumente speciale(http://vectormagic.com, Adobe Illustrator)
ImagineFormate de stocare a imaginii de tip vectorial :
DXF ( Drawing Exchange Format – pentru soft Autocad facut de Autodesk)EPS (Encapsulated PostScript – format pt Adobe şi lb. PostScriptCGM (Computer Graphic Metafile) pt a transferaimaginea intre diferite platformeSVG (Simple Vector Graphics) definit pentru o nouageneratie de grafica pentruWeb
ImagineInstrumente Automate Adobe PhotoshopWeb galeryPhotomergeHDR (High Dynamic Range Imaging)ZoomifyGIF animat
Audio ‐ SunetCaracteristici:FrecventaLungime banda (Wavelength)AmplitudineIntensitateVitezaDirectiePitch
Audio ‐ SunetFrecventa
[WIKI]
Audio ‐ SunetLungime banda
[WIKI]
Audio ‐ Sunet
[http://personal.cityu.edu.hk/~bsapplec/characte.htm]
Audio ‐ SunetFrecventa:Se masoara in Hz (Hertz)1 Hz ‐>o oscilatie pe secundaSpectrul uman de perceptie a frecventei: 20 ‐ 20,000 Hz
Audio ‐ SunetAmplitudine
[WIKI]
Audio ‐ SunetMaterial Viteza (m/s)
Aer 344
Apa 1,372
Beton 3,048
Sticla 3,658
Fier 5,182
Plumb 1,219
Otel 5,182
Lemn(esenta tare) 4,267
Lemn(esenta moale) 3,353
Audio – Sunet digital
[WIKI]
Audio ‐ CodecPermite codarea si decodarea sunetului ce este stocatintr‐un anumit tip de fisierImplementeaza si metode de compresie a sunetului
Fara pierdere de informatieCu pierdere de informatie
Un format de fisier audio utilizeaza de obicei un codec
Audio ‐ CodecMP3MPEG‐1 or MPEG‐2 Audio Layer 3Standard definit in 1993 si folosit intens pe InternetFoloseste un algoritm de compresie cu pierdere de informatie (lossy compression): la 128 kbit/s fisierulaudio mp3 este de aprox 11 ori mai mic decat fisierulaudio neprelucrat (.cda)Compresia se bazeaza pe eliminarea unor frecvente considerate peste capacitatea majoritatii oamenilor de a fi percepute
Audio ‐ CodecMP3Compresia se face prin stabilirea unui bit rate cestabileste cati Kb (Kilobiti) se vor folosi pentru fiecaresecunda de audioExista o relatie stransa intre calitate si dimensiunefisierValori posibile pentru bit rate: 32, 40, 48, 56, 64, 80, 96, 112, 128, 160, 192, 224, 256 and 320 kbit/spt CD audio bit rate‐ul este de 1,411.2 kbit/s
Audio ‐ CodecMP3Poate folosi variable bitrate (VBR) sau constant bitrate (CBR)1997 primul audio player – Winamp1998 primul MP3 player portabil – MPMan
Audio ‐ CodecFLACFree Lossless Audio CodecLansat in 2001 dar o versiune stabila a fost lansata in 2007Implementeaza un algoritm de compresie fara pierderede informatie (lossless data compression) – calitateidentica cu cea a fisierului audio neprelucratReduce dimensiunea fisierului audio cu pana la 50%
AudioFormate de fisiere audio:Reprezinta modalitati de stocare a sunetului in format digitalClasificare in functie de compresia folosita
Fara compresie: WAV, AIFF, .cda (Audio CD Track) (~ 10 MB pt un minut);Cu compresie (maxim 2:1) fara pierdere de informatie(lossless compression): FLAC, Apple Lossless, MPEG‐4 SLS, MPEG‐4 ALS, MPEG‐4 DST, Windows Media Audio Lossless (WMA Lossless);Cu compresie cu pierdere de informatie: (lossy compression): MP3, Windows Media Audio (WMA);
Videoreprezintă elementul cel mai spectaculos al multimedieibazat pe derularea rapida a unor imagini (frame‐uri)Peste 12‐15 cadre/secunda ochiul uman nu mai distingecadrele individuale ‐> animatieimpune calităţi şi performanţe deosebite ale maşiniio secvenţă video care deţine cadre de dimensiune 720*486 pixeli şi se derulează cu o rată de transfer de 30 cadre pe secundă este nevoie să se proceseze 21 MB pe secundă
Videoîn cazul televiziunii, imaginile video sunt reprezentate în formă analogică reglementată prin standarde internaţionale pentru difuzare şi afişarevideo‐ul pe calculator se bazează pe tehnologia digitalăcele două tehnologii pe care se bazează video se combină în televiziunea digitală de înaltă definiţie HDTV ‐ High Defmition Television
Videoreprezentarea digitală a imaginilor în mişcare şi a sunetelor asociate lor are numeroase avantaje. Astfel putem menţiona înalta fidelitate a acestora şi posibilităţile deosebite de prelucrare şi editare a lor.conversia dintre video analog şi video digital prezintă un număr de dificultăţi tehnice, generate în principal de diferenţele dintre cele doua sisteme.modul de afişare şi de redare a culorilor pe monitorul televizorului (NU LCD sau Plasma) şi pe monitoarele calculatoarelor este DIFERIT
Videoecranelor calculatoarelor şi câteva sisteme video utilizează un semnal video alcătuit din trei culori de bază ‐ roşu, verde, albastru (RGB), care sunt controlabile individualbanda TV şi majoritatea sistemelor video utilizează un semnal compus, în care luminozitatea (strălucirea) şi chrominanţa (culoarea), împreună cu informaţiile de sincronizare sunt combinate într‐un singur semnal
Videoafişarea semnalului perceput de către cele două sisteme se face diferit şi din punctul de vedere al modului de baleiaj al ecranului:
în tehnologia analogică, ecranul este întreţesut, în sensul ca două seturi de linii alternate formează banda ‐baleiaj întreţesut 2/1 (permite ca o imagine video să fie difuzată la o rată redusă a cadrelor, sub 25‐30 fps (frameper secundă), fără o pâlpâire sesizabilă ochiului)pe ecranele calculatoarelor însă, liniile video sunt prezentate secvenţial, una după cealaltă ‐ baleiaj progresiv
Videomodul de baleiaj întreţesut (interlaced) presupune ca imaginea să apară de la început în întregime, dar din ce în ce mai clară, până la forma ei finalămodul de baleiaj secvenţial (progressive)presupune ca imaginea să apară linie după linie, de claritate maximă, dar abia în final completă
Video
Baleaj intretesut(interlaced)
http://justsayyes.wordpress.com/2007/06/28/demonstration‐of‐an‐interlaced‐video‐and‐deinterlaced‐video/
Video
Baleaj intretesut(interlaced)
http://cpn.canon‐europe.com/content/education/technical/progressive_video.do
VideoComparaţii între tehnologiile analogă şi digital după:Modul de redare al culorii:
Analog : luminaţă/crominanţăDigital : semnal RGB
Modul de baleaj(de afişare a imaginii pe ecran)Analog : întreţesut – linii pare apoi linii impare ‐> rată de refresh micăDigital : baleaj prograsiv(linie cu linie de sus în jos)
Rezoluţia(liniile de scan)Analog : PAL ‐625 linii,NTSC – 525 liniiDigital : PC – de la 480 în sus.
VideoSunt 3 tipuri de semnale video consacrate :Component‐VIDEO (fiecare componentă primară constitue un semnal video distinct):
Pt analog YUV (Y‐luminanţă,UV‐crominaţă)Pt digital RGB
Composite‐VIDEO (se mixează cele 3 componente într‐un singur semnal)S(separated)‐VIDEO ( are semnal separat de luminanţă şi semnal separat de crominanţă).
Video ‐ analog
[Wiki]
YUV
A fost definit pentru a putea transmitesemnal color intr‐o infrastructura carefolosea doar imagini alb‐negru
Video ‐ analogComposite – Video• Foloseste cabluri RCA• Intre DVD Player – TV, Camera Video ‐ TV
S – Video• Foloseste cabluri S‐Video• Intre PC – TV, Camera Video ‐ TV
Video ‐ analogSemnalul video furnizat de sistemele de conversie poate lua diferite forme, fie semnal video compus codificat PAL, SECAM sau NTSC, fie în componente analoge RGB.Standarde pentru TV analogic ce definesc modul în care informaţia este codificată pentru a produce un semnal electronic:
PALSECAMNTSC
VideoPrincipiul este de a modula o undă purtătoare a unei frecvenţe centrate în jurul valorii de 4 Mhz, prin componentele de chrominanţă Db şi/sau Dr, recunoscute şi ca U şi V.unda este combinată cu luminanţa Y constituind un singur semnal video. codajul semnalelor video color Y, Db, Dr este denumit codaj în componente analogesemnal analogic nu poate fi radiodifuzat, deoarece acest lucru ar necesita folosirea a trei emitori simultani
VideoNTSC (National Television Standards Comittee)adoptat în 1953un singur cadru video este format din 525 de linii orizontale şi se derulează cu o rată de aproximativ 30 cadre pe secundă (29.97)45 sunt utilizate pentru sincronizarea informaţiei, restul de 480 fiind propriu‐zis destinate fiecărei imaginiConstruirea cadrelor se realizează prin combinarea a două câmpuri de câte 240 de linii fiecare, unul par şi altul impar
VideoSECAM (Sequential Color and Memory)introdus prin anii 60, este un sistem cu 525 de liniirata derulării cadrelor pe secundă este de 25
PAL (Phase Alternate Line)introdus pe piaţa europeană în 1966trasează 625 de linii pe imagine, la o rată de25 cadre pe secundădoar 576 linii sunt considerate active, utilizateefectiv pentru definirea unei imagini, celelalte 49 de linii fiind rezervate,ca linii de sincronizare
VideoHDTV (High Definition Television)sistem programat, bazat pe tehnologia televiziunii digitaleau rezoluţii ce pot fi utilizate şi pentru grafica pe calculatorcanalele imagine lucreaza cu un semnal digital
VideoHDV (High Definition Video)Siteme video cu rezolutie mare: 1,280×720 pixeli (720p) sau 1,920×1,080 pixeli
Video mode Dimensiune(W×H) Pixeli Generare Frame rate (Hz)
720p 1,280×720 921,600 Progresiv23.976, 24, 25, 29.97, 30, 50, 59.94, 60, 72
1080i 1,920×1,080 2,073,600 Interlaced
25 (50 fields/s), 29.97 (59.94 fields/s), 30 (60 fields/s)
1080p 1,920×1,080 2,073,600 Progresiv23.976, 24, 25, 29.97, 30, 50, 59.94, 60
VideoObţinerea unui video numeric (digital) de calitate dintr‐un semnal video analogic este influenţată de:fluxul de imagini(25‐30 cadre pe secundă)rezoluţia de crominanţă(care determină nr de culori ce constitue imaginea)rezoluţia spaţială( care determină modul de baleere al liniilor din care se construieşte imaginea;calitatea imaginilor.
VideoCompresia video:Speculează şi elimină un anumit tip de redundanţă.Pentru video redundanţă :
Spaţială = intracadru (bazează fie pe eliminarea detaliilor nesemnificative)Temporală = intercadru (diferenţele semnalate într‐o imagine în raport cu precedenta)
Se are în vedere ca filmul chiar comprimat să‐şi păstreze consistenţa, adică să pot accesa o imagine în fluxul comprimat.
VideoCompresia video:compresie cu pierdere de informaţii (lossycompression)compresie fara pierdere de informatie
Algoritmii de compresie video real‐time cunoscuţi sunt: JPEG, MPEG, DVI, M‐JPEG; se bazează pe cele două tipuri de redundanţă comprima informaţia video digitală, cu rate cuprinse de la 50:1 până Ia 200:1
VideoStandardul pentru compresie video este MPEG care a apărut în mai multe
varianteMPEG1 → comprimare video, sunet asincronMPEG2 → obţinerea video digital la calitatea transmisiilor TVMPEG3 → legat de televiziunea digitală de înaltă rezoluţie.MPEG4 → legat de transmisie video la distanţă prin Internet(reţele de calc)
Algoritmul de compresie este hibrid de tip predicţie‐transformare şi foloseşte mai multe tehnici cum ar fi:Analiza spectrală (care prin funcţii de tip transformare cosinus discret surprinde repetabilitatea;Codaj Hoffman pentru dateCodaj diferenţiat( se reţin elementele care fac diferenţa între cadre)Codaj predictiv (analizează anumite elemente care se schimbă).
VideoCodec‐uri fara pierdere de informatie:AVIzlibCamStudio GZIPCorePNGFastCodecMSU Lossless Video CodecPICVideoTSCC TechSmith Screen Capture CodecZMBV (Zip Motion Block Video) CodecJPEG 2000YULS
VideoCodec‐uri cu pierdere de informatie:CinepakH.264 ‐MPEG‐4 AVC (Advanced Video Coding) sauMPEG‐4 Part 10, approved for Blu‐rayMJPEGJPEG 2000 intra frame video codec MPEG‐1 Video (MPEG‐1 Part 2)MPEG‐1 Video (MPEG‐1 Part 2)
Cinema Craft EncoderFFmpeg
VideoCodec‐uri cu pierdere de informatie:
MPEG‐2 Video (MPEG‐2 Part 2) ‐H.262Cinema Craft EncoderFFmpegInterVideo Video DecoderLigos LSX MPEG‐2MainConcept MPEG‐2TMPGEnc
MPEG‐4 ASP (Advanced Simple Profile) or MPEG‐4 Part 2DivXFFmpeg MPEG‐4HDX4Nero DigitalXvid
VideoRealVideoSnowWavelet CodecSorenson Video, Sorenson SparkTarkinFfmpegTruDef high definition fractal video codecVC‐1 (SMPTE standard, subset of Windows Media Video)VC‐3 SMPTE standard
Avid DNxHDFFmpeg
Windows Media Video (WMV)
VideoAccesul direct la diferite cadre ale unui flux video presupune indexarea invariabilă în timp a imaginilor fixe.
Sunt cunoscute 2 sisteme de reperaj:bazat pe timp numit – TIME CODE (se asociază fiecărui cadru un nr codificat BCD (Binary Code Decimal), care exprimă ora,minutul,sec,milisecunda; este memorat pe o pistă audio paralelă – generator sau lector de time code.)bazat pe frame‐uri – FRAME CODE (presupune asocierea pentru fiecare cadru a unui număr natural în secveţăcrescătoare)
Video – medii de stocare digitale
Blu‐ray Disc HD DVD DVD
Capacitate 25 GB 15 GB 4.7 GB
Bitrate maxim ‐ Transfer de date 53.95 Mbit/s 36.55 Mbit/s 11.08 Mbit/s
Bitrate maxim ‐ Audio + Video + Subtitluri
48 Mbit/s 30.24 Mbit/s 10.08 Mbit/s
Bitrate maxim ‐ Video 40 Mbit/s 29.4 Mbit/s 9.8 Mbit/s
Rezolutie video 1920 x 1080 1920 x 1080 720×480 (NTSC)720×576 (PAL)
Frame rate 24 p, 50/60i 24p, 50/60i 24 p, 50/60 i
Video – PremiereCaracteristici montaj video:Imagine:
Dimensiune cadruViteza rulare – nr cadre/secundaCuloare – Color depthStandard – DV, NTSC, PALCodec
Sunet:Frecventa – bitrate, kHzAmplitudine
Animatie digitalaConcepte
Preia conceptele de la videoSe bazeaza pe cadre cheie (keyframes) pentru a modificaproprietati ale elementelor de pe scena
Tehnici de animatie:Modificare de formaModificare de culoareModificare pozitie (cu utilizare de traiectorii)
Recapitulare ‐Multimedia1. Concepte generale
Ce reprezinta ?ConcepteClasificare si tipuri de proiecteResurse hardware + software
2. ImagineModele de culori (RGB, CMYK, HSB, Lab, Grayscale, Web‐safe)Caracteristici (Hue, Brightness, Saturation, Contrast, Color balance, Bit depth, Rezolutie)Tipuri de imagine (bitmap, vectoriala)Formate de stocare (TIFF, ICO, JPG, GIF, BMP, PNG, EPS, SVG)Compresie
Recapitulare ‐Multimedia3. Sunet
1. Caracteristici (frecventa, wavelength, amplitudine, intensitate, viteza, directie, pitch)
2. Codec (MP3, FLAC)3. Compresie4. Formate fisiere
4. Video1. Concept2. Caracteristici (viteza, rezolutie)3. Reprezentare (analogic, digital)
Recapitulare ‐Multimedia4. Video
Mod de reprezentare culoare (RGB, YUV)Mod de afisare a imaginii ‐ baleaj(intretesut ‐interlaced, progresiv)HDVTipuri de compresie video (spatiala, temporala)Codec video (DivX, Xvid,Ffmpeg, Cinepak)
5. AnimatieSoftwareTehnici de animatie
FonturiColectii de simboluri (glyph) ce sunt reprezentarivizuale ale unui caracter
a a a a a a a a a a a
FonturiMonospatiate (latime fixa)
Fiecare caracter ocupa acelasi spatiu orizontalTipice pentru masini de scrisUtilizat pentru titluriFont monospatiat: Lucida Typewriter
ProportionaleSpatiul orizontal depinde de latimea caracteruluiPentru texte ‐> mai usor de cititDimensiune mai mica a textuluiFont proportional: Lucida Bright
FonturiCu serif
Reprezinta linii mici adaugate la capetele formelorasociate caracterelorOriginare din inscriptiile romane ‐> fonturi romanePermit citirea usoara a textelor mari ???Nu sunt indicate pentru rezolutii mici
C C C Cserif
FonturiFara serif (sans serif)
in sec XIX erau denumite grotesqueAu evoluat odata cu dezvoltarea unor modele maielegante si rafinateFonturi cunoscute: Helvetica, Arial, Tahoma, Verdana, Calibri
C C C C
FonturiFonturi cursive (handwritten)
Reproduc scrisul de manaUtilizate pentru a personaliza mesajul
Font cursiv: Script MT BoldFonturi decorative (display sau novelty)
Modificari ale fonturile serif sau sanserifUtilizate pentru a scoate in evidenta textul
FonturiDimensiune
Stabilita de evolutia tipografiei digitale ‐ PostScriptMasurata in puncte (pt – points)Un pt reprezinta 1/72 dintr‐un inch ~ 0.3528 mmDistanta dintre randuri de text se masoara in pica (pc) = 12 ptDimensiunea unui font (12 pt Times Roman) reprezintadistanta dintre partea de sus a celui mai inalt font si bazacelui mai mic.
Serif vs. Sans‐serif
[www.smashingmagazine.com]
Fonturi
[www.smashingmagazine.com]
Fonturi
Fonturi
[Wiki]
FonturiInstrumente de analiza:
http://www.snook.ca/technical/colour_contrast/colour.htmlhttp://www.typetester.org/
Layout“Users are pleased by the design but drawn to the content” , Sitepoint ‐ Principles Of Beautiful Web.DesignNavigatie intuitiva in cadrul proiectului multimediaTema comuna pentru proiectEchilibruPropotionalitate
Raportul de aur (divin) = 1.62O zona poate fi despartita in 2 prin impartirea lungimiiei la 1.62
Layout
[Sitepoint]
Layout
[Sitepoint]
LayoutData Mai mare 1024x768 800x600 640x480 Necunoscut
January 2010 76% 20% 1% 0% 3%
January 2009 57% 36% 4% 0% 3%
January 2008 38% 48% 8% 0% 6%
January 2007 26% 54% 14% 0% 6%
January 2006 17% 57% 20% 0% 6%
January 2005 12% 53% 30% 0% 5%
January 2004 10% 47% 37% 1% 5%
January 2003 6% 40% 47% 2% 5%
January 2002 6% 34% 52% 3% 5%
January 2001 5% 29% 55% 6% 5%
January 2000 4% 25% 56% 11% 4%
http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp
Rezolutie monitoare
LayoutData 16,777,216 65,536 256
January 2010 97% 3% 0%
January 2009 95% 4% 1%
January 2008 90% 8% 2%
January 2007 86% 11% 2%
January 2006 81% 16% 3%
January 2005 72% 25% 3%
January 2004 65% 31% 4%
January 2003 51% 44% 5%
January 2002 43% 50% 7%
January 2001 37% 55% 8%
January 2000 34% 54% 12%
http://www.w3schools.com/browsers/browsers_display.asp
Bit depth monitoare
Layout ‐ Fix
http://www.lebloe.com/
Layout ‐Fluid
http://clearleft.com/
LayoutProiectul trebuie sa fie utilizabilUnde ma uit? Unde dau click? Ce fac?http://www.marcecko.com/#/http://www.creativewithak.com/http://contentof.com/http://demo.northkingdom.com/ihuvudetpatoyota/index_en.htmlhttp://prismgirl.org/
Marketing viralTehnici de promovare rapida a unui produs prinintermediul produselor multimedia si al clientilorCaracteristici:
Impact mareCosturi reduseMultimedia – video / animatieUtilizeaza servicii Internet (YouTube, retele socialevirtuale – Tweeter, Facebook)
Marketing viral
Produsemultimedia
Marketing viralPagina de 1.000.000 $
Lansat de Alex Tew in 2005PaginaWeb cu rezolutia 1.000 x 1.000 pixeli1 pixel = 1$http://www.milliondollarhomepage.com/
Marketing viralGuitarMasterPro.net
45.000.000 persoane au vizionat clipul in 3‐4 aniDynamite surfing – Quicksilver
10.000.000 vizualizari in cateva luniDo the test (transport public)
4.000.000 vizualizari in 3 luniThreshers 40% voucher
“o greseala de marketing” aparentaOficial voucher‐ul era pentru anumiti parteneri
Marketing viralThe best job ever
Campanie in 2009 pentru promovarea insulelor AustralieneWill it blend
Campanie de promovare a unui siteSheep art
Campanie de promovarea a tehnologiei LED de catreSamsung
The Dark KnightCea mai mare campanie virala de promovare a unui filmExtrem de complexa insa cu costuri reduse
Marketing viralIWearYourShirt.com
Jason Sadler in 2009Se inchiria pt o zi in care purta tricoul ales de cumparatorTaxa crestea de la o zi la altahttp://iwearyourshirt.com/calendar/2010‐11
Ikea Facebook ShowroomCampanie globala bazata pe reteaua FacebookCosturi de cateva mii de EURO
Marketing viralMarc Ecko – Still free
Secventa video in care Air Force One era marcat cu graffitiPeste 7000 de stiri in lumea intreaga114 milioane de vizualizari
Tehnici noi multimediaVideo la 360 0
http://www.yellowbirdsdonthavewingsbuttheyflytomakeyouexperiencea3dreality.com/http://media.yb.nl/360ski/Augmenting Realityhttp://www.bmw.co.uk/bmwuk/augmented_reality/homepagehttp://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=rRcognsyqNY
