Anul XV Numărul 14 (206) 9 octombrie 2012

După cum multă lume ştie deja, la Bi-serica Ortodoxă din Chişoda, de doiani şi jumătate încoace, se desfăşoarăcu succes un program de catehizare acopiilor, acţiune care face parte dinProiectul naţional „Hristos împărtăşitcopiilor”, demarat de Patriarhia Orto-doxă Română şi realizat cu sprijinuldirect al Primăriei Giroc.La parohia Chişoda acest program afost dedicat şi adaptat copiilor cu vârs-ta cuprinsă între 4 şi 10 ani. Dar, spreuimirea noastră, la acesta au participatcu mult entuziasm şi copii cu vârstemai mari, dar şi micuţi ce au venit demână cu mămicile lor.Programul se desfăşoară începând din6 octombrie, în fiecare sâmbătă, între

orele 10 şi 12, fiind realizat într-unmod interactiv. În prima oră copiii pre-zenţi participă la Sfânta Liturghie, încadrul căreia se împărtăşesc, pri-mindu-L în acest fel în sufletul lor pe

Hristos cu toată puterea Sa dumne-zeiască. Şi pentru că sunt plini deenergie, în acest timp, în funcţie de te-matica zilei, cei mici desenează, colo-

rează, modelează plastilină, lipesc au-tocolante sau desfăşoară alte activităţi.Urmează apoi a doua parte a progra-mului, în care, prin proiecţii power-point sau diverse filmuleţe şi desene

animate, vor descoperi povestea dinspatele muncii pe care ei au depus-opână atunci. Şi pentru că celor mici leplac gustările, se bucură de acestea în

ultima parte a programului nostru.Astfel, prin joacă, glume, vizionări şipovestiri, avem grijă ca în sufletele co-piilor să sădim seminţele iubirii, alecredinţei şi ale cunoaşterii lui Dumne-zeu, ca în final să dobândească atât cu-noaşterea Scripturilor, cât şi o moralăsănătoasă.Aducându-ne aminte că Iisus Hristosa spus „Lăsaţi copiii să vină la mine,că a unora ca aceştia este împărăţia ce-rurilor”, pe această cale vă invit şi pedumneavoastră să lăsaţi copiii să sebucure de prezenţa lui Hristos în ini-mile lor, participând la catehezele dinfiecare sâmbătă.

Preot Dragoş DEBUCEAN

La Biserica din Chişoda începe un nou an de catehizare a copiilor

Ionel Pascota – vicecampionEuropean de Est

În urmă cu o săptămână, în Serbia, la Batajnica, a avut locetapa cu numărul cinci şi, totodată, finala CampionatuluiEuropean de Est.Echipa de la Giroc a fost reprezentată de sportivul IonelPascota, la clasa 600 cm3 Supersport, cu o motocicletaYamaha R6. Ziua dedicată calificărilor l-a avut pe IonelPascota în pole position, însă la ultima sesiune de calificare,la ieşirea dintr-un viraj, Pascota a pierdut aderenţa roţii dinfaţă şi a căzut. Din fericire, accidentul a fost fără urmărigrave. Mecanicul Mircea Doncean s-a ocupat de reparareamotocicletei, înlocuind toate piesele distruse. Deşi moto-cicleta a fost pregătită pentru cursa de a doua zi, echipa nu

era sigurădacă Ionelva lua star-tul, acestaacuzând du-reri la mânadreaptă.În final, sprebucuria tu-turor, pilotuldin Giroc afost prezent

pe grila de start, iar după o plecare ratată şi o clasare înprima tură pe locul opt a început o cursă de recuperare apoziţiilor pierdute. În ultima tură, la ultimul viraj, giro-ceanul a depăşit un sportiv sârb şi a terminat cursa petreapta a treia a podiumului. Acest loc a adus pentru Girocun nou titlu de vicecampion European de Est.Clasamentul final al Campionatului European de est dinanul 2012 este următorul: Nenad Stojanovic, Serbia – 96 depuncte; Ionel Pascota, România – 77 de puncte şi ToprakRazgatloglu, Turcia – 75 de puncte.“A fost un an greu din toate punctele de vedere, iar faptulcă am abandonat o etapă din Turcia, la Istanbul, m-a înde-părtat de titlul de campion. Vreau să le mulţumesc tuturorsusţinătorilor care au fost alături de noi în 2012 în Campio-natul European de Est, în special domnului primar al Co-munei Giroc, Iosif Ionel Toma, şi Consiliului Local Giroc”,a declarat Ionel Pascota după etapa din Serbia.

A. BORBELY

Girocenii pe scenaFestivalului-concurs

„Lada cu zestre”, ediţia a VI-a

Opt perechi de dansatori ai An-samblului vor participa, în ziua de9 octombrie, la Bucureşti, la filmă-rile pentru emisiunea “D`ale luiVăru”, care se va difuza la postulEtno TV, în data de 11 octombrie.

Ansamblul „Ghiocelul”la Etno TV

Detalii în pagina 8

Primul clinchet declopoţel pentru şcoliledin Giroc şi Chişoda

paginile6-7

Girocenii, laureaţi la BuziaşFestivalul Papricaşului şi Vinului, ediţia a IV-a

pagina11

2 DIALOG CU CETĂŢENII

- continuare din numărul trecut -Noua orientare confesională a ro-mânilor va determina însă îngrijorări închiar sânul conducerii Bisericii Ro-mano-Catolice, care considera că încănu era momentul oportun să se producăacest eveniment, aşa după cum rezultădin manifestările protestatare ale preo-ţimii catolice din Secuime (7) şi ale Sta-tusului romano-catolic – reprezentanţacatolicilor din Dieta Transilvaniei (8).Reiese cu claritate că cele trei naţiuniprivilegiate percepeau actul Unirii drepto ameninţare a statu-quo-ului, întrucâtdin aceasta decurgeau consecinţe so-ciale şi politice care le dezavantajauconsiderabil.Ostilitatea făţişă a popoarelor istoricedin Imperiu faţă de atitudinea românilorla o religie receptă îl determină pe mitro-politul Atanasie să insiste la Curte să fieredactată o Diplomă, care să prevadă

explicit drepturile şi avantajele acordateBisericii Unite. Răspunsul la această so-licitare este Prima Diplomă Leopoldină,semnată de împăratul Leopold, arhiepis-copul primat Kollonich şi vicecance-larul Kálnoky, la 16 februarie 1699 (9).Conţinutul documentului împărătescfăcea referire la toţi catolicii de ritrăsăritean – români, greci, ruteni –garantându-le drepturi de care se bucurăclerul religiilor recepte. Guberniul şiDieta au împiedicat prin toate mij-loacele posibile ca acest decret imperialsă fie aplicabil în Transilvania.Marele Sinod de la Alba Iulia din 4 sep-tembrie 1700 la care au participat unnumăr de 54 de protopopi şi 1.563 depreoţi a fost considerat prima întrunire aromânilor ardeleni căreia i se poateatribui o semnificaţie politică, fiind ceadintâi manifestare publică oficială încare ei figurează ca naţiune (10). Hune-

dorenii, sibienii şi braşovenii care auluat parte la acest sobor iniţial s-au opusUnirii, însă marea majoritate prezentă asusţinut ideea apropierii de Roma. Lasugestia comandantului militar al Tran-silvaniei – contele Rabutin de Bussy –şi a iezuitului Karl Neurantter, Atanasiedecide să-i înfăţişeze el însuşi împăra-tului hotărârile Sinodului, plecând înacest scop la Viena în ziua de 5 februa-rie 1701, însoţit de vicarul Meletie deNeurantter, de provizorul fiscal ŞtefanRaţiu şi Mihai Puiu (11). Ajuns în capi-tala imperială, ierarhul de la Alba Iuliaavea să treacă prin furcile caudine aleunui sever rechizitoriu care avea dreptobiect pârele adunate în contra sa. Ast-fel, fusese pus în faţa alternativei de a ficondamnat şi ţinut în exil sau de a fiachitat acceptând orice condiţii impuse.Alege varianta a doua, conferindu-i-setitlul de consilier imperial şi primind

confirmarea papală devine capul Bisericiiromâne din Ardeal, dar nu ca mitropolit,ci ca episcop, supus arhiepiscopului ma-ghiar din Estergom.

Viorel CHERCIU- va urma -

NOTE7. B. Jancsó, Erdély története, Cluj,1931, p.186, apud M. Someşan,Op.cit.8. M. Someşan, Op. cit., p. 40.9. N. Nilles, Symbolae ad illustran-dam historiam Ecclesiae orientalis interris coronae S. Stephani, I,Oeniponte-Innsbruck, 1885, p. 224,apud M. Someşan, Op.cit.10. M. Someşan, Op. cit., p. 42.11. T.V. Damşa, Biserica Greco-catolică din România în perspectivăistorică, Timişoara, Editura de Vest,1994, p. 42.

Ortodocşii şi uniţii – copărtăşie istorică şi relaţii viciate (2)

DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăA şti să te smereşti înseamnă să ştii să-L urmezi pe Iisus Hristos.(Sf. Vasile cel Mare)

***Virtutea adevărată are ca rod nepătimirea şi cunoştinţa. (CuviosulTeognost)

***Sufletul pătimaşului e fabricat de gânduri rele. (Sf. Talasie Libia-nul)

***Smerita cugetare este o rugăciune neîntreruptă. (Sf. Maxim Mărturisitorul)

***Cel mai mare viciu este de a voi să pari virtuos fără să fii. (Sf. Va-sile cel Mare)

Gândul răstigniriiDeseori, avva Paisie era îngândurat, vărsând lacrimi dedurere. Văzându-l, ucenicii l-au întrebat:- Avva, de ce porţi în sufletul tău atâta suferinţă şi tristeţe?Atunci avva Paisie a zis: - Omenirea nu se mai gândeşte larăstignirea Domnului Iisus. Ne aducem aminte în PostulMare, în Vinerea Patimilor, dar apoi uităm. Ar fi mai multăpace şi iubire în lume şi în sufletul oamenilor, dacă gândul larăstignirea Domnului, la patimile Sale de bunăvoie pentru noi,le-am purta fiecare în minte şi în inimă. De accea, vă îndemnla gândul răstignirii, gând care să rodească în noi pacea su-fletelor şi bucuria inimii.

ppiillddee ccrreeşşttiinnee

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul alXI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe ţăr-mul Mării Marmara, în apropiere de Cons -tantinopol (azi Istanbul). Se spune că, pecând avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva aauzit într-o biserică cuvintele Mântuitoru-lui: "Oricine voieşte să vină după Mine săse lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-miurmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cu-vinte o determină să-şi dăruiască hainelesale săracilor.După o vreme, se retrage în pustie. Ur-mând sfaturile unor vieţuitori aleşi, se în-

dreaptă spre ţinutul Pontului, oprindu-sela mănăstirea Maicii Domnului din Hera-cleea, unde va rămâne cinci ani. De aici aplecat spre Ţara Sfântă, în dorinţa de a-şipetrece restul vieţii în locurile sfinte.După ce a văzut Ierusalimul, s-a aşezatîntr-o mănăstire de călugăriţe în pustiulIordanului.Din puţinele informaţii privitoare la viaţaei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîn-toarcă în locurile părinteşti. Sfântul Var-laam scrie în Cazania sa: "Să laşi pustia şila moşia ta să te întorci, că acolo ţi se cadesă laşi trupul pământului şi să treci dinaceastă lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit".Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epi-vat, fără să spună cuiva cine este şi deunde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oa-menii şi cu Dumnezeu, şi-a dat sufletul.A fost îngropată ca o străină. Potrivittradiţiei, se spune că un marinar a murit

pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat înmare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar unsihastru care trăia acolo i-a rugat pe niştecreştini să-l îngroape după rânduialacreştinească. Săpând ei o groapă, au găsittrupul Prea Cuvioasei Parascheva nepu-trezit şi plin de mireasmă. Cu toate aces-tea, au pus alături de ea şi trupulcorăbierului. Dar, în noaptea următoare,unuia din creştinii care săpaseră groapa,cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis oîmpărăteasă, şezând pe un scaun luminatşi înconjurată de îngeri, iar unul dintre

aceştia îl mustra pen-tru că n-a scos dingroapă trupul Cuvioa-sei Parascheva. Iarîmpărăteasa pe care ovăzuse în vis, şi carenu era alta decât Cu-vioasa Parascheva, i-a poruncit să ia de-grabă trupul ei şi să-laşeze undeva la loc decinste.Credincioşii au înţe-les că este un semndumnezeiesc, faptpentru care au luat

trupul Cuvioasei din mormânt şi l-auaşezat în biserica Sfinţii Apostoli din Kalli -crateia. Îndată au avut loc vindecări minu-nate, în urma rugăciunilor care se făceaulângă cinstitele sale moaşte.Domnitorul Vasile Lupu, ctitorind la Iaşibiserica "Sfinţii Trei Ierarhi" şi amintindu-şi deIoan Asan, care la vremea sa a strămutatmoaştele Prea Cuvioasei Parascheva de laEpivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun,care a adus moaştele Sfântului Ioan celNou de la Cetatea Albă la Suceava, a făcutdemersurile necesare la Patriarhia din Constan-tinopol ca moaştele Sfintei Parascheva săfie strămutate la Iaşi. Astfel, acestea au fostaduse în Moldova şi aşezate, pe 14 oc-tombrie 1641, în Mănăs tirea “Sfinţii TreiIerarhi”. În anul 1887, moaştele Sfintei Cu-vioase Parascheva au fost mutate în Cate-drala Mitropolitană din Ia şi, acolo unde ande an creştinii vin în pelerinaj.

M. STURZA

Sfânta Cuvioasă Parascheva -14 octombrie Am aflat de lacrimile tale, sfântă,

Ce au curs din dragoste prea multă,Când la rugăciune te plecaiŞi-n biserică îngenuncheai...

Una din aceste lacrimi sfinteRugăciune a rodit, fierbinte,Şi în inima mea sărăcită,Care vrea să fie miluită.

Sfântă Parascheva de la Iaşi,Singur la necaz să nu mă laşi,Ci roagă pe bunul DumnezeuCa să rabd, cu pace, orice greu!

Să am şi eu milă de săraci,Aşa cum tu ai putut să faci,Când ţi-ai dat hăinuţa cea aleasăPentru alta, veche, zdrenţăroasă...

Rugăciune către SfântaParascheva de la Iaşi

Sfântă Parascheva de la Iaşi,Singur, la necaz, să nu mă laşi!

3DIALOG CU CETĂŢENII

În cadrul şedinţei Consiliului LocalGiroc din luna septembrie, desfăşuratăvineri, 28 septembrie, pe ordinea de ziau fost următoarele proiecte de hotă-râre: rectificarea bugetului local pe tri-

mestrul III anul 2012; retragereadreptului de folosinţă al domnuluiMihai Baicu asupra parcelei înscrise înCF 403593 nr. cad. 403593 în suprafaţăde 184 mp şi darea acestuia în folosinţăgratuită, în baza Legii nr. 15/2003, înfavoarea domnului Zoltan Budi; acor-darea unui ajutor de urgenţă familiei

doamnei Mihaela Silaghi; aprobareasumei de 3.600 de lei pentru premiereaLotului SVSUGiroc, câştigătorului lo-cului III la etapa naţională a concur-

surilor profesionale pentru situaţii deurgenţă 2012; participarea ConsiliuluiLocal al comunei Giroc la programul„Biblionet – lumea în biblioteca mea”;constatarea dreptului de proprietate

asupra unor imobile;modificarea parţialăa HCL nr.205/30.04.2011; înce-tarea protocolului nr.2233/24/16.09.2003 şiîncheierea unui con-tract de închirierepentru Căminul Cul-tural Giroc. Trei pro-iecte de hotărâre aufost respinse în ca-drul şedinţei, şianume: proiectul pri-

vind retragerea dreptului de folosinţăal domnului Victor Ruşeţ asupra par-celei înscrise în CF 405535 nr. top.405535 în suprafaţă de 329 mp şi dareaacesteia în folosinţă gratuită pe o pe-rioadă de 30 de ani în favoarea dom-nului Gheorghe Silviu Cîrcu; proiectulprivind retragerea dreptului de folo-

sinţă al doamnei Flo-rentina Scîrţu asupraparcelei înscrise în CF405555 nr. top. 405555în suprafaţă de 319mp şi darea acesteia înfolosinţă gratuită pe operioadă de 30 de aniîn favoarea domnuluiBogdan Scîrţu şi pro-iectuldehotărâreprivindretragerea dreptului defolosinţă al domnului

Robert Oros asupra parcelei înscris înCF 405003 nr. cad. 405003 în suprafaţăde 500 mp.

V. TOMOIAGĂ

Din agenda Consiliului Local

S-a reînfiinţat Poliţia rurală GirocPostul de Poliţie Giroc s-a redeschis începândcu 1 septembrie 2012. În urmă cu aproximativun an, posturile de politie de la sate au fost în-chise din raţiuni financiare, au spus guver-nanţii. La acea vreme, Poliţia Comunală Giroca intrat în subordinea Secţiei 1 Rurală Timi-şoara, la nivelul comunei rămânând un singurpoliţist cu funcţie de execuţie. Ceilalţi poliţişticare au lucrat până atunci la Giroc au fosttransferati la Secţia 1 Rurală Timişoara. Ofi-cialii Ministerului Administraţiei şi Internelorşi cei ai Poliţiei Române au ajuns acum la con-cluzia că modificarea pe care au făcut-o în 2011 a avut efecte total in-verse celor vizate, ducând la o creştere a infracţionalităţii în mediulrural. În Timiş, cele 88 de posturi de poliţie au fost reactivate, iar pelângă poliţiştii care asigură activitatea vor fi aduse şi ajutoare noi, prinîncadrarea unor proaspeţi absolvenţi ai şcolilor de poliţie. Postul depoliţie din Giroc va avea patru agenţi, iar până la finele anului se vanumi şi un şef de post. Până la această numire, interimatul îl asigurăîmputernicitul la comanda postului de Poliţie Rurală Giroc, AurelianGîrd. Alături de el activează agentul-şef Florin Dobra, agentul-şefVasile Boici şi agentul principal Anda Toader. Poliţiştii preiau şi re-zolvă plângerile şi sesizările cetăţenilor, efectuează cercetări în dosarepenale cu autori cunoscuţi sau necunoscuţi, având atribuţii şi pe linie decirculaţie rutieră, de prevenire a comiterii faptelor antisociale sau asigu-ră ordinea la manifestările publice. În fiecare zi, programul Postului dePoliţie Giroc este între orele 8-16, după acest interval cetăţenii putândapela, în caz de urgenţă, la numărul unic 112. V. TOMOIAGĂ

Anul acesta, multe dintre recolte au fostafectate de seceta prelungită şi, ca ur-mare, a fost activată schema pentru acor-darea de ajutoare de minimis. Ajutoareledeminimis se acordă producătorilor agri-coli pentru compensarea efectelor fe-nomenului de secetă manifestat în anul

agricol 2011- 2012 asupra culturilor agri-cole, certificat prin informările detaliateprivind aria de răspândire, categoria şiintensitatea fenomenului de secetă, co-municate de Administraţia Naţională deMeteorologie. Sumele se vor acorda

pentru suprafeţe de culturi agricole înteren arabil de minimum un hectar şi ma-ximum zece hectare, în cuantum de 100de lei/hectar. În vederea obţinerii ajutoa-relor de minimis, producătorii agricolivor întocmi un dosar (plic) cu următoa-rele documente: cerere tip pentru ajutor

de minimis în agricultură;dovadă cont activ bancă/tre-zorerie/CEC; copie a BI/CIa solicitantului sau împuter-nicire/procură notarială şicopie de BI/CI a reprezen-tantului legal; copie a cereriiunice de plată pe suprafaţăpentru anul 2012, certificată„conform cu originalul” deAgenţia de Plăţi şi Interven-ţie pentru Agricultură; ade-verinţă în original, conformRegistrului Agricol, care săateste suprafaţa de teren uti-lizată de solicitant, din care

să reiasă că deţin suprafeţele de culturiagricole în teren arabil.Dosarele se depun la Direcţia AgricolăJudeţeană Timiş până în data de 15 oc-tombrie inclusiv.

Inspector, Maria HANEŞ

Ajutoare pentru compensarea efectelor secetei

Orarul autobuzelor SC Giroceana petraseele Chişoda - Timişoara,

Giroc - Timişoara şi retur

Călătorii curselor care fac legătura între localităţile comunei noastre şiTimişoara au la dispoziţie şapte staţii pe ruta Giroc - Timişoara şi returşi trei pe ruta Chişoda - Timişoara şi retur.

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124/2011 pentru modificarea şi completareaunor acte normative care reglementează acor-darea de beneficii de asistenţă socială se modi-fică Legea nr.61/1993 privind alocaţia de statpentru copii, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, Legea nr. 416/2001privind venitul minim garantat, cu modificărileşi completările ulterioare, Ordonanţa de ur-genţă a Guvernului nr. 148/2005 privindsusţinerea familiei învederea creşterii copi-lului, aprobată cu modi-ficări şi completări prinLegea nr. 7/2007, cumodificările şi comple-tările ulterioare, Ordo-nanţa de urgenţă aGuvernului nr. 111/2010 privind concediulşi indemnizaţia lunarăpentru creşterea copilului, aprobată cu modi-ficări şi completări prin Legea nr. 132/2011 şiLegea nr. 277/2010 privind alocaţia pentrususţinerea familiei, cu modificările ulterioare.OUG nr.124/2011 a reglementat ca principaleaspecte raportarea beneficiilor de asistenţă so-cială (alocaţia de stat pentru copii, alocaţiapentru susţinerea familiei, venitul minimgarantat şi indemnizaţia pentru creştereacopilului şi stimulentul lunar) la indicatorul so-cial de referinţă şi aplicarea unui indice socialde inserţie; introducerea ca şi condiţie demenţinere a drepturilor, plata taxelor şi im-pozitelor locale către bugetele locale de cătrepersoanele care sunt îndreptăţite la beneficiisociale (în vederea implementării prevederilorart. 9 alin. (9) din Legea asistenţei sociale).În cadrul dezbaterilor parlamentare au fostpropuse amendamente cu care MinisterulMuncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a fost deacord. Acestea vizează ca aspecte prioritare:flexibilizarea condiţiei de achitare a impo-zitelor şi taxelor locale (astfel, verificarea seva face doar în cazul familiilor şi persoanelorsingure care au dreptul stabilit de cel puţin 6luni şi vor fi excluse de la această verificarefamiliile monoparentale. De asemenea, se re-glementează o perioadă de graţie de 60 zile încare se pot plăti aceste datorii către bugetele

locale, timp în care beneficiarul îşi va primidreptul); stabilirea cuantumului indemnizaţieipentru creşterea copiilor la 85% din mediaveniturilor nete ale persoanei, cu menţinerealimitelor maxime reglementate în prezent, de1.200 de lei pentru concediul până la îm-plinirea de către copil a vârstei de 2 ani şi3.400 lei pentru concediul până la împlinireade către copil a vârstei de 1 an; acordarea sti-mulentului de inserţie şi pentru persoanele care

au optat pentru concediulpână la împlinirea decătre copil a vârstei de 2ani; eliminarea limităriila trei naşteri a situaţiilorpentru care se acordăconcediul şi indemnizaţiapentru creşterea copiilorşi acordarea indemniza-ţiei pentru creşterea copi-ilor pentru toate situaţiile

care conduc la acordarea acestui drept; acor-darea sumei suplimentare de 600 de lei, pe pe-rioada suprapunerii cazurilor în care persoanase află cu un copil în perioada de concediu şiindemnizaţie în baza OUG nr.148/2005 şinaşte/adoptă/ia în plasament sau tutelă uncopil, în baza OUG nr.111/2010.Această reglementare va asigura aplicarea uni-tară a Deciziei Curţii Constituţionale nr.495/2012 şi va avea efecte doar pentru situa-ţiile aflate în plată sau pentru cele care se vorproduce după adoptarea legii.Impactul bugetar suplimentar este de aproxi-mativ 11 milioane de lei pentru 2012 şi deaproximativ 67 de milioane de lei pentru2013.Estimările conţin însă o marjă de eroare careeste dată, pe de o parte, de numărul de naş-teri care se va înregistra în cursul anului2013, iar pe de altă parte, de numărul de per-soane care pot îndeplini condiţiile de acor-dare prevăzute de actul normativ şi deopţiunea exprimată a acestora (concediul de 1an sau 2 ani sau opţiunea pentru stimulentulde inserţie).Influenţele estimate pot fi însă suportate dinalocările bugetare fără afectarea bugetului destat.

Lavinia DAVID

Indemnizaţia pentru creşterea copiluluia crescut la 85% din venitul net

26 septembrie, ZiuaEuropeană a LimbilorÎncepând cu anul 2001,ziua de 26 septembrieeste dedicată celebrăriilimbilor europene. Dece? Pentru că Europaeste posesoarea uneiadevărate bogăţii ling-vistice: 23 de limbi ofi-ciale şi de lucru şi peste60 de comunităţi autoh-

tone, care vorbesc olimbă regională sauminoritară. Tocmaipentru a atrageatenţia asupra aces-tei imense bogăţiilingvistice, UniuneaEuropeană şi Con-siliul Europei aulansat, în anul 2001,iniţiativa AnuluiEuropean al limbi-lor. Pentru a face

încă un pas înainte şipentru că limbile stau labaza construcţiei euro-pene, din această iniţia-tivă a luat naştere ZiuaEuropeană a Limbilor.Obiectivele sale sunt:sensibilizarea publiculuifaţă de plurilingvism înEuropa, cultivarea diver-sităţii culturale şi ling-vistice, încurajarea învăţării limbilor străine de către toţieuropenii, la şcoală sau în afara acesteia.Elevii şcolii din Chişoda au sărbătorit an de an această zi, prinfelurite activităţi plăcute şi profitabile. Anul acesta provocareaa fost crearea de benzi desenate, folosind cele două limbi euro-pene de largă circulaţie pe care le învaţă: engleza şi franceza.S-a lucrat frumos, cu seriozitate, iar momentul a fost imortalizatprin câteva fotografii realizate în timpul activităţii.

Prof. Gabriela VLASIE

Peste 150 de elevi şi cadre di-dactice de la şcolile din Giroc şiChişoda au participat la campa-nia de ecologizare Let’s Do ItRomânia 2012, desfăşurată înziua de 29 septembrie. Echipelede copii, coordonate de profe-sori, au curăţat de gunoaie maimulte zone de pe raza celor douăaşezări, locurile în care cetăţeniicertaţi cu bunul simţ au depozi-tat deşeurile fiind inventariate înprealabil. Copiii au muncit cuspor şi au fost, la final, răsplătiţipentru efortul lor. Trebuie să rea-mintim că una dintre priorităţileadministraţiei locale din Giroceste aceea de a avea o comună nudoar bogată şi frumoasă, ci şi,sau mai ales, dacă vreţi, curată.Iar copiii giroceni şi chişozeni,prin exemplul pe care l-au dat şide această dată, au arătat că pen-tru ei este deosebit de important

să locuiască într-o comună curată.Cei 81 de elevi de la Şcoala dinChişoda au fost coordonaţi de pro-fesorii Marieta Deneş, GabrielaVlasie, Liviu Râmneanţu, GeorginaIanculescu şi Cristina Lupu Savin,iar cei 64 de elevi de la Şcoala dinGiroc au fost îndrumaţi de profeso-rii Petrişor Dorin Treta – directorulinstituţiei, Melentina Costa, BiancaCîmpeanu şi Florica Ilcău.Transportul echipelor la punctele decolectare s-a făcut cu ajutorul auto-buzelor puse la dispoziţie de SCGiroceana SRL, iar tractorul socie-tăţii a dus sacii cu deşeuri pe plat-forma de la CET, de unde au fostridicaţi de Retim. Primăria Giroc acontribuit cu saci pentru gunoi, mă-nuşi de protecţie, precum şi cu apăşi sucuri pentru elevii şi dascăliiparticipanţi la ediţia din acest an acampaniei de ecologizare.

V. TOMOIAGĂ

“Let’s Do It Romania” 2012, la Giroc şi Chişoda

5DIALOG CU CETĂŢENII

Părinte Ionel Maftei, când aţi avutprima legătură cu biserica?Dragostea pentru Credinţă şi pentruDumnezeu mi-au transmis-o, încă demic, părinţii mei. Din fragedă prunciemergeam la biserica din Săcălaz. Amcântat în strană de când eram copil.L-am iubit şi îl iubesc pe Dumnezeu şimi-am dorit întotdeauna să devin preot.A rânduit Dumnezeu să fiu preot la Par-toş, unde Sfântul Iosif cel Nou este ce-lebrat chiar de ziua mea de naştere, la15 septembrie. Şi tot ca o rânduială alui Dumnezeu, la examenul de capaci-tate preoţească am avut un subiect legatde Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş,unde eu eram preot.

Vorbind despre meserie şi vocaţie,unde aţi aşeza preoţia?Consider, şi nu cred că greşesc, că preo-ţia este făcută doar din vocaţie, din dă-ruire şi har şi nu poate fi numită, subnici o formă, drept meserie. Noi îl slu-jim pe Dumnezeu şi nu ne putem as-cunde de El nici în fapte, nici cugândul.Atunci când simţi că ai darul dea-i sluji lui Dumnezeu, trebuie să te laşicălăuzit de dragoste pentru El, trebuiesă îi urmezi credinţa...

Aţi fost preot la Partoş şi Birda...La Partoş am participat la refacerea bi-sericii, a mănăstirii şi a casei parohiale,afectate după cutremurul din 1993. LaBirda, de asemenea, am contribuit la re-novarea integrală a bisericii cu HramulNaşterea Maicii Domnului, am cumpă-rat toate cele de trebuinţă: veşminte,sfintele vase, mochetă, climă, sistem deîncălzire centrală. La Sângeorge, tot înParohia Birda, capela care era din pă-mânt a fost demolată, iar în locul ei, înanul 2008, din mai până în octombrie,am ridicat o biserică nouă, nu mare, darfrumoasă, care a fost sfinţită de ÎPS Pai-sie Lugojanul.

Consideraţi că oamenii sunt mai cre-dincioşi decât înainte de 1989?Am copilărit în comunism, în anii cândSfânta Biserică şi Credinţa erau opri-mate. Dar cine a vrut cu tot dinadinsulsă meargă la Biserică şi să creadă înDumnezeu, a făcut-o şi în acea pe-rioadă. După 1989 s-a simţit o apro-piere de biserică, s-au construit multebiserici noi, iar oamenii care le trec pra-gul sunt mai mulţi... Poate a contribuitla acest lucru şi faptul că s-a reluat pre-darea religiei în şcoli, iar oamenii nu aumai fost obligaţi să meargă duminica şide sărbători la muncă.

Ce veţi încerca să faceţi pentru eno-riaşii din Giroc?O să încercăm să oficiem în fiecare lună

Taina SfântuluiMaslu, cu atât maimult cu cât suntem înanul Sfântului Maslu.Vom face, de aseme-nea, săptămânal, câteo Liturghie pentrucopii, pentru a-L îm-părtăşi pe Cristos înmod real şi practic.În timp, vom căuta săalcătuim şi un cor decopii pe lângă bise-rică şi aş dori să sus-ţin în continuarecopiii care vin la cer-cul de pictură reli-gioasă de pe lângăbiserica din Giroc.Vedeţi, sunt vremile acestea de criză şi,nu-mi place s-o spun, stăm destul deprost cu banii la biserică.

Cum aţi simţit enoriaşii din parohiaGiroc?Oamenii de aici sunt, în primul rând,buni şi buni creştini. Am stat de vorbăcu foarte mulţi dintre ei. Am încercat şicred că am reuşit să mă apropii de ei.Încerc să păstrez, în acelaşi timp, tradi-ţia locului, pentru că marea parte a eno-riaşilor sunt băştinaşi, dar totodatăîncerc să-i atrag spre biserică şi pe ceinou-veniţi în localitate, să formăm cutoţii o mare familie, o familie întru cre-dinţă şi Dumnezeu. Pentru că pome-

neam de tradiţii, amin-tesc aici Hramul bisericiişi Rugile satului, sfinţi-rea caselor la Boboteazăsau manifestările deZiua Crucii. Vom ţine,de asemenea, slujbe spe-cifice şi de Ziua morţi-lor, iar în fiecare an vomîncerca să ţinem o Litur-ghie specială pentru ceicununaţi cu un anînainte, pentru tinerii că-sătoriţi. Spuneam că oa-menii de aici sunt bunicreştini, iar Biserica estefoarte frumoasă... Dar,din păcate, a devenitprea mică. Populaţia din

Giroc aproape s-a triplat în ultima pe-rioadă şi continuă să crească... Cred călocalitatea are nevoie de o Casă a Dom-nului mai mare, pentru că de sărbători,la slujbe, lăcaşul devine neîncăpător.

Un mesaj pentru credincioşii dinGiroc...O să-i slujesc cu dragoste şi credinţăatât timp cât mă va lăsa Dumnezeusă-i duc spre credinţă şi mântuire, dupăcum îmi va da înţelepciune şi putere. Eumă îndrept cu credinţă şi suflet deschisspre ei şi, în acelaşi timp, îi rog să vinăcu încredere la Biserică, pentru că doarcredinţa este calea cea dreaptă.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAGĂ

„Să formăm cu toţii o mare familie,o familie întru credinţă şi Dumnezeu”Interviu cu părintele Ionel Maftei, preotul paroh al Parohiei Giroc

Parohia Giroc are, începând cu 1 august 2012, unnoupreot paroh, în persoana părintelui IonelMaf-tei. Pentru ca girocenii să-l cunoascămai bine, amstat de vorbă cu domnia sa, rugându-l să se pre-zinte enoriaşilor pe care îi păstoreşte acum.Ionel Maftei s-a născut în 15 septembrie 1970, laTimişoara. Clasele primare le-a urmat la Şcoaladin Săcălaz, treapta I a liceului la Liceul Industrialnr. 1 dinTimişoara, iar treapta a II-a, la Liceul deFilologie-Istorie dinTimişoara.A urmat Faculta-tea de teologie din cadrul Universităţii „Aurel

Vlaicu” dinArad şi are unmasterat în teologie sis-tematică la Oradea.A fost hirotonit diacon în 19 iulie 1995, iar preot afost hirotonit o zi mai târziu, la Catedrala Mitro-politană dinTimişoara.Apoi, timp de patru ani, până în 1999, a slujit capreot la Partoş. Între anii 1999 şi 2011 a fost preotla Birda, iar între 2011 şi 2012 a slujit ca preot laBiserica Dacia Timişoara. Părintele Ionel Mafteieste căsătorit cuDaniela Florica şi are două fetiţe,pe LaviniaTeodora şi Mădălina Ioana.

Timp de două zile, la Giroc, în organizarea Serviciu-lui Judeţean deAmbulanţă Timişoara, s-a derulat ceade-a doua ediţie a “Competiţiei naţionale întreechipaje de ambulanţă de tip B1-B2”. La evenimentau participat echipaje de ambulanţă din 18 judeţe. În-trecerea medicală a fost structurată pe două domenii:resuscitarea cardio-respiratorie şi politraumatismulmajor. Echipele, alcătuite din medici, asistenţi şi am-bulanţieri, au lucrat atât cu manechine, cât şi cu volun-tari. În total, la cele două categorii, au intrat încompetiţie 29 de echipaje, dintre care 12 de tip B1(alcătuite din trei membri – medic, asistent şi ambu-lanţier) şi alte 17 de tip B2 (formate din doi membri– asistent şi ambulanţier). Acestea au încercat să re-zolve în mod optim, contra cronometru, cazurile pro-puse de “scenarişti” şi să obţină un loc în rândulcâştigătorilor.“O primă ediţie a Competiţiei Naţionale a Serviciilorde Ambulanţă a avut loc anul trecut la Piatra Neamţ,iar acum este rândul Timişului să găzduiască şi să ju-rizeze cursa pentru premii, la care s-au înscris nunumai echipe din judeţele mari, ci şi din altele, de di-

mensiuni modeste. Un juriu compus din vârfurileServiciului de Ambulanţă Timiş a analizat felul încare s-au respectat paşii de protocol, dar şi evoluţiafiecărui medic, asistent şi ambulanţier în parte. Ideeaconcursului a pornit de la aceea a evaluărilor profe-sionale anuale care se fac personalului din acest sec-tor medical, pe care am extins-o la nivelul uneicompetiţii interjudeţene gândită ca un schimb de ex-perienţă profitabil pentru toţi angajaţii din domeniu”,

a declarat dr. Leonida Iancu, şeful Serviciului deAm-bulanţă al Judeţului Timiş.Scenariul după care s-a derulat concursul a fost ace-laşi pentru fiecare echipaj. Competiţia a fost susţinu-tă de UMF “Victor Babeş”, Colegiul MedicilorTimiş, OAMR Timiş, Consiliul Judeţean Timiş şi Di-recţia de Sănătate Publică Timiş.Judeţele participante la această a doua ediţie a com-petiţiei naţionale destinate echipajelor de pe ambu-lanţă au fost: Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud,Braşov, Bucureşti-Ilfov, Constanţa, Galaţi, Cluj,Gorj, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Prahova, Sălaj,Sibiu, Suceava, Vaslui şi Timiş.“Competiţia a avut darul de a crea emulaţie în rândulparticipanţilor şi de a le pune la încercare spiritul deconcurs. Pentru medicii de pe ambulanţe, aceste în-tâlniri au şi rolul de schimb de experienţă. Totul este înbeneficiul pacienţilor”, a conchis dr. Leonida Iancu,în cadrul conferinţei de presă premergătoare eveni-mentului, susţinută la Hotel Trio din Giroc.

Vasile TOMOIAGĂ

Cei mai buni medici, asistenţi şi ambulanţieri din ţară s-au întrecut la Giroc

6 DIALOG CU CETĂŢENII

La festivitatea de deschidere a anuluişcolar 2012-2013 la Giroc, pe lângă nu-meroşii elevi ai şcolii, unii plini de en-tuziasm, alţii vădit marcaţi de emoţiileînceputului de şcoală, au mai fost pre-zenţi părinţii elevilor, cadrele didacticeşi oficialităţile locale. Din partea con-ducerii Primăriei Giroc a fost prezentprimarul comunei, domnul jurist dr.Iosif Ionel Toma, viceprimarul comunei,domnul inginer Ilie Gâlcă, şi o parte din-tre consilierii locali. Gazde ospitaliereau fost domnul profesor Petrişor DorinTreta, noul director al Şcolii GimnazialeGiroc, şi directoarea adjunctă a şcolii,doamna profesoară Marieta Deneş.Printre oaspeţi s-au numărat inspectoa-rea şcolară doamna prof. Ramona Va-siescu, părintele paroh al ParohieiGiroc, Ionel Maftei, profesori pensio-nari care au activat la şcolile din Giroc şiChişoda.Noul director al Şcolii Gimnaziale dinGiroc şi al structurilor arondate acesteia(Grădiniţa PP Giroc, Grădiniţa PP Chi-şoda şi Şcoala Gimnazială Chişoda),profesorul Petrişor Dorin Treta, le-a uratbun venit oaspeţilor de seamă, profeso-rilor, părinţilor şi elevilor prezenţi la ce-remonia de deschidere a noului anşcolar. Pentru că viaţa şcolii din Giroc afost marcată, recent, de tragedia pierde-rii unuia dintre elevi, directorul şcolii le-acerut participanţilor la deschiderea fes-tivă să păstreze un moment de recule-gere în amintirea celui care a fostSeiman Alexandru Mihai, care anulacesta urma să păşească în clasa a IV-a.Apoi, preotul paroh Ionel Maftei a datbinecuvântarea pentru începerea nouluian şcolar.Primarul Iosif Ionel Toma a fost cel cares-a adresat, în momentele următoare,elevilor, dascălilor şi părinţilor: „Sun-tem cu toţii aici, într-un moment festivşi emoţionant în acelaşi timp: început denou an şcolar. Un moment de bucurie,dar şi de meditaţie în acelaşi timp. Ins-truirea copiilor, a tinerilor din comunanoastră, este foarte importantă şi ea ne-cesită o preocupare majoră atât din par-tea părinţilor şi a profesorilor, cât şi dinpartea noastră, a autorităţilor locale.Cred că am reuşit să asigurăm la Giroccondiţii materiale pentru elevi, competi-tive cu cele mai bune şcoli din judeţ şichiar din oraş. În aceste condiţii este fi-resc să aşteptăm ca şi rezultatele elevilorsă fie pe măsură. Cu atât mai mult cu câtşcoala giroceană are o veche şi bogatătradiţie, iar în timpul în care a fost di-rector domnul profesor Octavian Gruiţa,ea a cunoscut o dezvoltare constantă şi aavut rezultate dintre cele mai bune.Vrem şi sunt sigur că putem să aducem

şcoala de la Giroc acolo unde îi estelocul, adică în frunte. În acest sens, în-cepând cu anul şcolar 2012-2013 avemun director nou la Şcoala cu claseleI-VIII Giroc, pe domnul profesor Petri-şor Dorin Treta, venit la noi din oraşulCiacova, unde a fost timp de aproape undeceniu directorul Liceului teoretic„Alexandru Mocioni”. Este un cadru di-dactic bine pregătit şi are o bogată acti-vitate managerială în învăţământ. Spercă împreună vom reuşi!”La microfon au urmat prof. Ramona Va-siescu, inspector în cadrul IŞJ Timiş,Andreea Nicula, reprezentanta elevilorde la Şcoala Gimnazială Giroc, învăţă-toarea Liliana Antal, care a strigat cata-logul bobocilor din clasa pregătitoare,învăţătorii Daniela Simionese şi SorinErsegean, pentru strigarea catalogului laclasele I.„În anul școlar 2011-2012, statistica aconsemnat la Şcoala Gimnazială Girocşi la structurile arondate o populaţie şco-lară de 708 copii. Dintre aceştia, 342 decopii au frecventat grădiniţele, 192 deelevi au fost înscrişi la învăţământul pri-mar, iar 174 de elevi au urmat ciclulgimnazial.Cei 12 absolvenţi ai clasei a VIII-a de laGiroc sunt astăzi liceeni în Timişoara,patru la licee teoretice, iar opt la colegiitehnice. Menţionez, pentru că merită,după mediile de admitere, trei nume:Darian Crăciun, cu media de admitere9,84 - elev la Liceul ”Grigore Moisil”Timişoara, Andrei Cosmin Berariu, cumedia de admitere 9,23, şi Diana Avră-muţ, cu media de admitere 9,21 - ambiielevi la Colegiul Naţional ”C.D. Loga”Timişoara.Faţă de anul şcolar precedent, consem-năm cu bucurie o creştere însemnată anumărului de elevi, cu 77 de copii. În-cepem, deci, actualul an şcolar cu untotal de 785 de copii, dintre care 337 depreşcolari, 260 de elevi la ciclul primarşi 188 de elevi în clasele V- VIII”, a pre-cizat domnul director.Fiind la începutul misiunii sale didacticeîn comuna noastră, profesorul PetrişorDorin Treta a făcut şi câteva referiri laacest aspect: „Devenind dascăl şi direc-tor la această şcoală, mă încearcă unsentiment de mândrie nedisimulată, ţintamea fiind prestarea unui învăţământ decalitate, pentru a încerca să răsplătimprin rezultate eforturile incredibile, daradevărate, ale comunităţii locale, înfrunte cu domnul primar dr. Iosif IonelToma, precum şi ale Consiliului Local”,a spus domnia sa. „Trebuie să remarcămcă elevii din clasa pregătitoare, noutateaabsolută a învăţământului românesc, cuvârsta între 6 şi 7 ani, îşi încep astăzi ac-tivitatea într-o sală nouă, modernă, partea unei construcţii noi. Nici elevii nu aufost uitaţi, la Şcoala din Giroc urmând

să fie finalizat, cât de curând, un noucorp de clădire, care va găzdui activităţiAfter School. După cum vedeţi, avemdestule motive de bucurie pentru copiiicomunei noastre, în prima zi de şcoală.Dacă domnul primar a menţionat că îngraniţele judeţului Timiş nu crede căexistă şcoli şi grădiniţe mai bine dotateca la noi, îmi permit să extind aria geo-grafică (ca unul ce am vizitat, cu ocaziaschimburilor de experienţă, şcoli dinAnglia, Franţa şi Elveţia) şi să spun că laGiroc şi la Chişoda avem condiţii euro-pene”.În mod deosebit, noul director al ŞcoliiGimnaziale a ţinut să salute distinsa pre-zenţă a unor foste cadre didactice aleşcolii: profesor director OctavianGruiţa, prof. Mariana Ionescu, prof.Ioan Murariu şi prof. Silvestru Ştevin,la rândul său fost director al instituţiei.„Doresc mult succes tuturor copiilor şielevilor în noul an şcolar, precum şi pă-rinţilor acestora”, a spus, în final, direc-torul Petrişor Dorin Treta.Anul şcolar la Giroc a început cu urmă-toarele cadre didactice: la clasa pregăti-toare: înv. Liliana Antal; la clasa I-A:înv. Sorin Ersegean; la clasa I-B: înv.Daniela Simionese; la clasa a II-a: înv.Zorina Ciolac; la clasa a III-a: înv. Iu-dita Monea; la clasa a IV-a: înv. BiancaCâmpeanu; la clasa a V-a: dirig. prof.Melentina Costa; la clasa a VI-a: dirig.prof. Miloranca Golban; la clasa a VII-A: dirig. prof. Mihaela Crăciun; la clasaa VII-a B: dirig. prof. Ioan Oprea; laclasa a VIII-a: dirig. prof. Violeta Li-seţchi; la Grupa mică A: educ. LauraGherban şi educ. Lăcrămioara Babescu;la Grupa mică B: educ. Simona Leon-tescu; la Grupa mică C: educ. Lidia Bli-dăran; la Grupa mijlocie A: educ.Mihaela Manzur şi educ. Sofia Uţică; laGrupa mijlocie B: educ. EleonoraMimiş şi educ. Simona Blaj; la Grupamare A: educ. Lenuţa Terteci şi educ.Alina Moroşanu; la Grupa mare B:educ. Rodica Pienaru şi educ. AndreeaManolea; la Grupa mare C: educ. JaninaTerteci şi educ. Florina Berindeiu. Înanul şcolar 2012-2013 predau următoriidomni şi doamne profesoare: prof. Mi-loranca Golban – religie ortodoxă; prof.Melentina Costa – chimie şi fizică; prof.Mihaela Crăciun – limba franceză; prof.Ioan Oprea – matematică; prof. VioletaLiseţchi – limba şi literatura română;prof. Liviu Rămneanţu – istorie şi geo-grafie; prof. Octavian Gruiţa – geogra-fie; prof. Doru Drămnesc – matematică;prof. Otilia Constantinescu – limba en-gleză; prof. Lelia Lal – educaţie tehno-logică; prof. Pavel Drăghici – educaţieplastică; prof. Boris Babici – educaţie fi-zică; prof. Mircea Sturza – educaţie mu-zicală; prof. Emanuel Nicolescu –religie baptistă; prof. dr. Petrişor DorinTreta - limba şi literatura română.

Primul clinchet de clopoţel pentru şcolile din Giroc şi ChişodaOdată cu venirea toamnei,ca în fiecare an, s-a auzit şi primul clinchet de clopoţel al pri-mei zile de şcoală. Început de an şcolar 2012-2013 la Giroc şi Chişoda! O nouă, şi nuuşoară,perioadă de instruire pentru toţi copiii şi tinerii din comuna noastră.Şi cum pro-cesul educaţional este unul dintre cele mai complexe şi anevoioase, el desfăşurându-seîn timp, la desăvârşirea lui trebuie să participe, pe lângă elevi, cu întreaga responsabili-tate, toţi factorii de răspundere.Preşcolarii şi şcolarii de la instituţiile de învăţământ din Giroc şi Chişoda au trecut dinnou, în 17 septembrie, pragul şcolilor pentru anul educaţional 2012-2013. Grădiniţeleşi şcolile i-au aşteptat în straie noi, totul strălucind de curăţenie.Pe toată durata vacan-ţei de vară, autorităţile locale s-au îngrijit ca acolo unde s-a impus să fie efectuate lu-crări de reparaţii, igienizare şi curăţenie.Anul şcolar 2012-2013 a început atât pentru elevi, pentru părinţi şi, deopotrivă, pentruprofesori.Copiii şi tinerii care trec astăzi pentru prima dată pragul şcolii sunt nerăbdă-tori să deprindă tainele abecedarului. Unii sunt emoţionaţi, alţii timoraţi, dar cu toţiidornici de a pătrunde tainele învăţăturii.Elevii mai mari sunt pe de o parte dornici să pă-răsească băncile şcolii din Giroc şi să se instruiască mai departe,dar în acelaşi timp nos-talgici după locul natal şi momentul în care li s-a pus pentru prima oară condeiul înmână.Părinţii sunt şi ei emoţionaţi şi nostalgici deopotrivă.Emoţionaţi pentru că suntalături de copiii lor la început de an şcolar, dar şi nostalgici, pentru că retrăiesc, la rân-dul lor, anii petrecuţi în instituţia de învăţământ din comuna noastră. Sunt cicluri carese repetă şi nimeni nu poate uita prima zi de şcoală,primul clinchet de clopoţel,emoţiilede la teze şi bucuria de a fi absolventul unei şcoli.

Giroc

7DIALOG CU CETĂŢENII

Festivităţi similare celor de la ŞcoalaGimnazială din Giroc s-au ţinut şi la ins-tituţia de învăţământ din Chişoda. Ală-turi de domnul primar Iosif Ionel Tomaşi de domnul director Petrişor DorinTreta au mai participat directoarea ad-junctă a instituţiei, prof. Marieta Deneş,şi preoţii Traian şi Dragoş Debucean,precum şi numeroşi consilieri locali.Alături de elevi au fost părinţii şi rudeleacestora. După slujba religioasă cu pri-lejul noului an şcolar, oficiată de preoţiiTraian şi Dragoş Debucean, celor pre-zenţi li s-a adresat primarul comunei,domnul Iosif Ionel Toma: „Suntem cutoţii în pragul unui nou an şcolar. Ceimai mici dintre elevi, cei care păşescpentru prima oară pe poarta şcolii, suntplini de emoţii şi năzuinţe. De noi de-pinde ca trecerea lor prin şcoală să ducăla rezultatele aşteptate, iar ei să devină,mâine, tinerii cu care să ne putemmândri. Repet ceea ce am spus la Giroc,şi anume că, începând cu acest an şcolar,avem un director nou al acestei unităţide învăţământ, în persoana domnuluiprofesor Petrişor Dorin Treta. Este uncadru didactic de nădejde şi cu multăexperienţă atât la catedră, cât şi la con-ducerea unei şcoli. Cu atât mai mult cucât a fost până acum directorul unuiliceu. Ştiu că nu este prea uşor să fii înaceste zile director de şcoală, dar esteinadmisibil să ne trezim că avem înclasa a VIII-a elevi care abia ştiu să ci-

tească ori să socotească. Tocmai deaceea, părinţii, profesorii, autorităţile lo-cale, alte instituţii din localitatea noas-tră, trebuie să facem un „front” comunîn jurul acestei instituţii fundamentalecare este şcoala. Avem obligaţia şi vomreuşi ca, împreună, să aducem la Girocşi Chişoda învăţământul la standardelede astăzi.Şi, atunci când vorbesc despre şcoală,despre educaţia şi cultura copiilor noştri,a tinerilor noştri, trebuie să înţelegem cutoţii că este vorba despre viitorul colec-tivităţii noastre, al comunei şi al nostru,al tuturor. Nu se poate să mergem înaintefără copii temeinic educaţi şi înarmaţicu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, pen-tru că educaţia, învăţătura, cultura, re-prezintă verigi importante în dezvoltareacomunei şi a vieţii în general.În încheiere, doresc noilor şcolari sătreacă cu bine peste emoţii, tuturor elevi-lor rezultate cât mai bune, profesorilor săaibă doar premianţi, iar părinţilor, copiisănătoşi şi să se poată mândri cu ei”.La Chişoda, anul şcolar 2011-2012 a în-ceput cu 145 de elevi, rămânând 142 lasfârșitul acestuia. Dintre şcolari, un eleva rămas repetent, după susţinerea exa-menului de corigenţă, procentul de pro-movabilitate pe subunitate fiind de99,29%. Cei 19 absolvenţi ai clasei aVIII-a au devenit liceeni după cum ur-mează: trei la licee teoretice, trei la Co-legiul Economic „F.S. Nitti” Timişoaraşi 13 la colegii tehnologice. Se începeanul şcolar cu 180 de elevi, dintre care105 la ciclul primar, 75 la gimnaziu, iar

la grădiniţă cu 120 de preşcolari.În Chişoda funcţionează şi creşa,sub conducerea Consiliului LocalGiroc, cu un număr de 30 de copiiînscrişi, iar grădiniţa se poatemândri, începând din acest an, cu unbazin de înot pentru copii.La Şcoala Gimnazială Chişoda anulşcolar 2012-2013 a început cu ur-mătoarele cadre didactice: la GrupamicăA: educ. Simona Cheie şi educ.Oana Simion; la Grupa mică B:educ. Cosmina Mărguş; la Grupamijlocie: educ. Ileana Cionca şieduc. Andreea Ghibirdic; la Grupamare: educ. Camelia Donoiu; laclasa pregătitoare – înv. ClaudiaDrăgan; la clasa I – înv. GeorgetaBarna; la clasa a II-a – înv. Delia

Florina Ion; la clasa a III-a - înv. Gab-riela Condrea; la clasa a IV-a – înv. Cris-tina Lupu-Savin; la clasa a V-a – dirig.prof. Liviu Rămneanţu; la clasa a VI-a –dirig. prof. Boris Babici; la clasa a VII-a – dirig. prof. Georgina Ianculescu; laclasa a VIII-a – dirig. prof. GabrielaVlasie. Cadrele didactice care predau lastructura gimnazială Chişoda sunt ur-mătoarele: prof. Constanţa Onose –limba şi literatura română; prof. MirceaSturza – educaţie muzicală; prof. Gra-ţiela Nenu – matematică; prof. SimonaDuiuleasa – fizică; prof. Mihaela Cră-ciun – cultură civică; prof. MelentinaCosta – fizică şi chimie; prof. PavelDrăghici – educaţie plastică; prof. Mi-loranca Golban – religie ortodoxă; prof.Lelia Lal - educaţie tehnologică; prof.Emanuel Nicolescu – religie baptistă;prof. dr. director Petrişor Dorin Treta –limba franceză; prof. director-adjunctMarieta Deneş – matematică; prof.Liviu Rămneanţu – istorie şi geografie;prof. Boris Babici – educaţie fizică;prof. Georgina Ianculescu – biologie;prof. Gabriela Vlasie - limba franceză şilimba engleză.Profitând de deschiderea noului an şco-lar, doamna director adjunct MarietaDeneş l-a felicitat pe elevul Denis DeanAlboni, din clasa a V-a, pentru rezulta-tele obţinute la concursurile de şah des-făşurate în timpul vacanţei de vară(cinci locuri întâi la Giroc şi la Reşiţa).Acest elev va participa în perioada 7-19noiembrie 2012 la concursul internaţio-nal de şah de la Maribor (Slovenia).La Chişoda, în acest an şcolar va func-ţiona programul after school, în cadrulcăruia s-au înscris elevi de la clasele I şia II-a îndrumaţi de către învăţătoareleGeorgeta Barna şi Delia Florina Ion.De asemenea, cu prilejul deschideriinoului an şcolar, au fost aduse mulţu-miri şi domnului primar dr. Iosif IonelToma pentru excursia la Viena oferităpremianţilor de clasele V-VIII de la şco-lile din Giroc şi Chişoda, precum şi pen-tru crearea condiţiilor excepţionale destudiu şi de îngrijire pentru elevii şipreşcolarii din comună. Putem spune cădomnia sa a acţionat după dictonul: „Nurefuzăm nimic pentru şcoală şi, implicit,pentru educaţie”.

Pagini realizate dePetru Vasile TOMOIAGĂ

Primul clinchet de clopoţel pentru şcolile din Giroc şi ChişodaŞcoala reprezintă pentru noi toţi un nesecat izvor de înţelepciune şi cunoaş-tere. Ea este izvorul de la care ne sorbim, însetaţi, cunoştinţele şi înţelepciu-nea.Mergem cu toţii spre şcoală cu convingerea că la terminarea ei vom fimaiinstruiţi, mai educaţi şi mai buni.Educatoarele, învăţătorii şi profesorii reprezintă un factor hotărâtor în dez-voltarea şi instruirea tinerelor vlăstare, iar şcoala dinChişoda a avut, de-a lun-gul timpului, dascăli cu vocaţie, care au depus mult suflet în procesul deînvăţământ şi au tratat cu importanţa cuvenită această nobilă meserie.Profesorii sunt artizanii care modelează sufletul copilului şi îl fac dornic de acunoaşte, dornic de a învăţa. Suntem cu toţii datori să participăm la educareaşi instruirea copiilor noştri.Părinţii trebuie să aibă grijă să-i deprindă din fragedă pruncie cu cei atât depomeniţi în viaţă „şapte ani de acasă”, profesorii să le transmită cunoştinţeleşi înţelepciunea lor, iar autorităţile locale să aibă grijă ca elevii să dispună decele mai bune condiţii pentru a-şi desăvârşi educaţia.

Chişoda

8 DIALOG CU CETĂŢENII

Girocenii pe scena Festivalului-concurs „Lada cu zestre”, ediţia a VI-a, 2012Comuna noastră a avut o prestaţie remarcabilă

în finala ediţiei din acest an

Organizat de Consiliul Judeţean Timiş şi Centrul de Cultură şi Artă al judeţuluiTimiş, tradiţionalul festival-concurs „Lada cu zestre” a ajuns la cea de-a şaseaediţie.An de an, numărul participanţilor la această manifestare a crescut, ajungândîn această ediţie la 68 de localităţi. După fazele zonale, la secţia de coregrafie aurămas 57 de localităţi, care au prezentat 140 de formaţii. Dacă la început au par-ticipat aproximativ 4.500 de iubitori de folclor, pentru faza finală au mai rămas încompetiţie doar aproximativ 3.000 de concurenţi.Girocul a avut o prezenţă numeroasă şi de valoare la ediţia a şasea a festivalului-concurs. Laureaţi de patru ori cu Marele Premiu, girocenii s-au înscris, şi deaceastă dată, cu şanse mari la cucerirea laurilor supremi, graţie evoluţiilor avuteîn concurs. La secţiunea coregrafie, desfăşurată sâmbătă, 22 septembrie, pe scenaSălii „Lira”, Girocul a prezentat formaţii la toate secţiunile din concurs şi, pe lângăprestaţia de excepţie a Ansamblului „Ghiocelul”, au fost prezenţi şi dansatorii dela grădiniţa din localitate, de la şcoală, precum şi formaţia de seniori. Cu toţii auprezentat o serie de dansuri bănăţene autentice, a căror coregrafie a fost semnatăde maestrul Victor Jicheran. Soroacele, brâurile ori crihalma aduse în faţa pub-licului şi juriului de cei mai mici dintre dansatorii ansamblului, de cei tineri ori decei maturi au stârnit ropote de aplauze şi aprecieri unanime din partea juriului. Totla această secţiune, Girocul a pus în scenă un moment coregrafico-liric, cu ulcioare,intitulat “Vetre Străbune”, după un scenariu semnat de profesorul Ciprian Cipu.Suportul muzical al prestaţiei reprezentanţilor comunei Giroc a fost asigurat detaraful Ansamblului „Ghiocelul”, condus de Adrian Scorobete.Vorbind despre această nouă ediţie a festivalului-concurs cu profesorul CiprianCipu, directorul Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Timiş, acestea ne-a dec-larat: „Cu fiecare an manifestarea creşte tot mai mult. Dar ceea ce este mai im-portant e că festivalul-concurs a crescut simţitor în calitate. Dacă în urmă cu şaseani porneam aproape de la zero, acum fiecare comună din judeţul nostru participăla festivalul-concurs Lada cu Zestre. Trebuie să mărturisesc că am plecat cu emoţiişi o anume strângere de inimă la cea de-a şasea ediţie a acestui festival, deoareceperioada de criză financiaro-economică din aceşti ultimi ani şi-a pus amprenta şia influenţat şi activităţile culturale. Iar acest lucru nu doar pe plan local, ci şinaţional. Datorită Agendei culturale aprobată de Consiliul Judeţean Timiş, carela nivel judeţean însumează peste 3.500 de acţiuni finanţate, la care se adaugădragostea şi dăruirea unor primari şi, nu în ultimul rând, a referenţilor şi instruc-torilor culturali, am reuşit să nu resimţim o scădere a numărului de formaţii, in-terpreţi şi creatori de frumos în arta populară”.

Artă, cultură şi muzică giroceanăAdoua parte a finalei din acest an a Festivalului-concurs „Lada cu zestre” s-a des-făşurat în zilele de 29 şi 30 septembrie, cu secţiunea expoziţii, gastronomie, recitări,teatru, formaţiuni corale, solişti şi instrumentişti, recitatori în grai, creaţii artistice.Şi de această dată, Girocul a fost prezent cu un număr mare de concurenţi, dar, înacelaşi timp, deosebit de valoroşi. Tradiţia giroceană a fost din nou adusă în scenă,la fiecare dintre categoriile de concurs.Comuna noastră a adus în curtea interioară a Şcolii Populare de Artă din Ti-mişoara costume tradiţionale, ceramică, veşminte bisericeşti, ponevi, icoane, o co-lecţie de cărţi, almanahuri şi fotografii de epocă, aranjamente florale. Tradiţiaculinară din Giroc a fost prezentă şi ea la ediţia din acest an a Festivalului „Ladacu zestre”. Gospodinele din comuna noastră au pregătit bucate alese şi au prezen-tat şi câteva produse care nu lipseau de pe mesele de nuntă, la parastasuri ori la po-menile pe care oamenii le ofereau de Paşte şi de Crăciun în amintirea celor răposaţi.De asemenea, au fost prezentate şi „şpaisul din Giroc”, dar şi băuturi – vinuri şiţuică – preparate în gospodăriile girocenilor.Reprezentanţii comunei noastre au făcut spectacol şi duminică, 30 septembrie, pescena sălii de spectacole a Şcolii Populare de Artă. Au intrat în scenă fanfara, ta-raful, formaţiile instrumentale, soliştii vocali şi instrumentişti, dar şi cele două co-ruri.Merită menţionaţi, cu această ocazie, cei care au reprezentat încă o dată cu cinsteGirocul şi Chişoda la Festivalul-concurs “Lada cu zestre”: copiii de la Grădiniţadin Giroc, Ansamblul Folcloric “Ghiocelul”, Ansamblul de Tineret “Ghiocelul”,Formaţia de Soroc din Giroc, soliştii dansatori de la Şcoala din Chişoda, Grupulde dansuri bătrâneşti, Cercul de pictură şi modelaj al Bisericii Ortodoxe “SfântulDimitrie”, Vasilica Popescu - aranjamente florale, Cristina Şchiop - sculptură înlemn, Claudia Vasilescu - iconografie, Marius Matei - costume populare, fotogra-fii, cărţi, Alina şi Attila Bajko - iconografie, Petru Avrămuţ - macrameuri, PetruChira - poezie în grai, Grupul instrumental al Bisericii Penticostale Chişoda - fa-milia Chifan, Fanfara “Ghiocelul”, Orchestra populară “Ghiocelul”, Grupul vocalal Grădiniţei Giroc, Loredana Sur - solistă, Cristian Ghiţoaica - solist, Desanca La-lici - solistă, Ţveia Petrovici - solist şi instrumentist, acordeon, Corina Caragea - so-listă, Florin Pistrilă - solist, Zorica Savu - solistă, Marius Sperneac - instrumentist,clarinet, Corala “Giroceana”, Grupul de fluieraşi Chişoda, Bogdan Dumitrean - ins-trumentist, fluier, Fabriţio Marincu - instrumentist, pian,Angela Ciubariu Jumugă- instrumentist, vioară, Daniel Cuibariu - instrumentist percuţionist, Grupul depercuţie, Corul Bisericii Ortodoxe “Sfântul Dimitrie”, George Lână - poezie, PaulaPopescu - poezie, Cercul de teatru al Şcolii din Giroc, Ionela Damian, Bianca Se-coşan, fraţii Cărăbaş, fraţii Crişan, Roxana şi Bianca Rotariu, Mario Popescu,An-dreea Lazea, Larisa Bogdan, Adina Goian, Lucian Dumitrescu, Marinela Pop,Andreea Sanislav,Alexandru Găluşkă, Paul Szalay,Alexandra Costăchel, RominaIlinca, Bogdan Oneţiu, Raul Toma, Denisa Sterpu, Robert Perţe, Silvia Rus, DenisaNicoară, Dani Petrov,Andreea Nicula,Adrian Cabău, Ionel şi Mihai Şipoş, CristianMarincu, Alexandru Marincu, Viorica Codrea, Roxana Flonta, Ofelia Marincu,Răzvan Ibraşi, Cristina Popa, Dariana Drăguţ, Petronela Rămneanţu, NicoletaŞipoş, Cătălin Cherciu - aceştia din urmă la secţiunea culinară.Reprezentanţii noştri au demonstrat încă o dată că Girocul este, de departe, co-muna care păstrează şi duce mai departe în modul cel mai responsabil moştenirealăsată de moşii şi strămoşii noştri. Petru Vasile TOMOIAGĂ

Anton BORBELY

9DIALOG CU CETĂŢENII

Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu îngăduinţa şisprijinul domnului primar Iosif Ionel Toma şia Consiliului Local Giroc, credincioşii paro-hiei Chişoda, încă o dată, şi-au alinat sufletelela două dintre cele mai vestite mănăstiri dinţară.Prima mănăstire la care ne-am închinat a fostMănăstirea Brâncoveanu sau Sâmbăta de Sus,aşa cummai este ea cunoscută de către credin-

cioşi. Pentru că ai aici am şi înnoptat, am avutbucuria sufletească de a participa atât la rugă-ciunile de seară, cât şi la slujba de a doua zidimineaţa. De aici, în drumul spre casă, amavut nespusa bucurie de a primi binecu-vântarea părintelui Arsenie Boca, la mormân-tul căruia ne-am închinat, atunci când ampoposit la Mănăstirea Prislop. La ambelemănăstiri am primit şi am şimţit binecu-vântarea lui Dumnezeu în sufletele noastre.Am trăit mulţi dintre noi, cei care am fost înacest pelerinaj, sentimente duhovniceşti pecare nu le putem exprima în cuvintele nece-sare pentru a arăta cât mai bine bucuria pe caream avut-o atunci când ne-am închinat în loculîn care au trăit şi au crescut spiritual doi din-tre stâlpii ortodoxiei româneşti: Părintele Teo-fil Pârăianu, de la Mănăstirea Brâncoveanu, şiPărintele Arsenie Boca, de la Prislop. Au fostdoi dintre cei mai mari duhovnici pe care i-aavut această ţară, prin credinţa şi îndemnurilecărora mulţi au găsit calea mântuirii.Dar pentru că cele două mănăstiri în care ne-am închinat sunt unele reprezentative pentruviaţa monahală din România, prezentăm, încele ce urmează, câteva date istorice ale aces-tora.

Mănăstirea Brâncoveanusau Sâmbăta de Sus

Primele dovezi directe sunt datate în anul1654, când satul şi moşia din Sâmbăta de Susau intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu,bunicul lui Constantin Brâncoveanu, boier deloc din sudul Carpaţilor. Acesta se spune că aconstruit o bisericuţă din lemn pe valea râuluiSâmbăta, probabil pentru călugării sihaştri deaici.În jurul anului 1696, vechea biserică, construi-tă probabil din lemn, a fost refăcută în piatrăşi cărămidă de domnitorul Constantin Brân-coveanu (1688-1714), menţionat în scrieridrept cel mai vechi dintre ctitorii mănăstirii dela Sâmbăta de Sus. În-trucât vechea inscripţiedin vremea lui Constan-tin Brâncoveanu a dis-părut, nu se cunoaşte preabine anul ctitoriei, ceeace a dat naştere la maimulte supoziţii.Pentru întărirea şi sal-varea Ortodoxiei de noulpericol, cel al catoli-cizării, apărut prin tre-cerea Transilvaniei substăpânirea Habsburgilor(1683), domnitorul Cons-tantin Brâncoveanu atransformat şi reorganizatvechea mănăstire ortodoxă de la Sâmbăta deSus, cu călugări sihaştri, într-o mănăstire maimare, cu viaţă de obşte. După aceea, voievo-dul martir înfiinţează la mănăstire o şcoală degrămătici, un atelier de pictură în frescă şi omică tipografie pe care le instalează în nouaincintă, după modelul brâncovenesc folosit întoate ctitoriile domneşti.La Praznicul Adormirii Maicii Domnului, 15

august 1714 - când domnitorul ConstantinBrâncoveanu împlinea 60 de ani - a avut loc laConstantinopol martiriul său împreună cu celal celor patru fii ai săi: Constantin, Ştefan,Radu, Matei şi al ginerelui său, sfetniculIanache.Mănăstirea a avut din păcate aceeaşi soartă caşi cea a ctitorului ei. La sfârşitul secolului alXVII-lea, în urma intrării Transilvaniei sub

“protectoratul” Austriei (9mai 1688), înceta în Transil-vania pericolul reprezentatpână atunci de conducereacalvină. Noua stăpânirecatolică a Transilvaniei a în-ceput, imediat după preluareaputerii, încercările de atra-gere a populaţiei româneştiortodoxe majoritare la catoli-cism. În vara anului 1761,generalul austriac Bukow adispus desfiinţarea mănăsti-rilor, pe care le considera fo-care primejdioase de

menţinere a conştiinţei ortodoxe în provinciape care o pacificase prin forţă. Ordinul cereaca mănăstirile de lemn să fie arse, iar cele dezid şi piatră să fie demolate. În Făgăraş or-dinul a fost executat de contele NicolaeBethlen, căpitan suprem, în iunie 1761. Mână-stirea Sâmbăta de Sus a fost cruţată de dis-trugere la 1761, foarte probabil la intervenţiafamiliei Brâncoveanu, proprietara moşiei şi asatului Sâmbăta. Rămasă singura mănăstireortodoxă din Ţara Făgăraşului, prestigiul cti-toriei brâncoveneşti a crescut şi mai mult.Văzând că mănăstirea a scăpat de distrugereala care au fost condamnate celelalte lăcaşurisimilare din Ţara Făgăraşului, ctitorii au luatmăsuri pentru înfrumuseţarea ei, singura luc-rare cunoscută fiind pictarea sfântului lăcaş,realizată de inimosul egumen Visarion, cu aju-torul boierilor Brâncoveni, Nicolae şiManolache, la 1766. Ceea ce a uşurat dis-trugerea mănăstirii a fost faptul că după 1772(adică în perioada în care mănăstirea eraameninţată cu desfiinţarea) moşia Sâmbăta deSus ieşise temporar din stăpânirea familieiBrâncoveanu (până în 1802). Cel care a con-tribuit cel mai mult la distrugerea mănăstirii afost episcopul unit Grigore Maior, care a făcutnumeroase intervenţii pentru a-şi realiza dorin-ţa. În opinia sa, nedistrugerea mănăstirii ar fiscandalizat întreaga ţară a Oltului. Printr-oprea înaltă resolutiune din 12 decembrie 1782,Curtea de la Viena dispunea desfiinţarea încuprinsul întregii monarhii a tuturor acelor or-dine de călugări şi călugăriţe care duc numaiviaţă contemplativă, fără a contribui cu cevaplauzibil la binele aproapelui şi a societăţiicivile. Cu toate intervenţiile făcute de boieriiNicolae şi Emanuil Brâncoveanu către guver-nul Transilvaniei, mănăstirea nu a putut fi sal-vată. Distrugerea ei s-a petrecut în noiembrie1785.Dintre toate clădirile mănăstirii, biserica,având ziduri solide, nu a putut fi demolată, cidoar avariată. Ea a rămas în ruină vreme deaproape un secol şi jumătate, când pe zidurile

ei ruinate au început să crească arbori. Dupădemolarea clădirilor mănăstirii, nu au lipsitîncercările de refacere a sfântului lăcaş. În oc-tombrie 1817, călugăriţa ortodoxă MariaBorşoş din Făgăraş a cerut voie împăratului dela Viena să reclădească cu mijloacele salemănăstirea şi biserica, urmând ca după aceeasă locuiască aici împreună cu alte zece

călugăriţe. Dar cererea ei a fost respinsă, ast-fel încât mănăstirea a rămas mai departe întrista situaţie în care se afla de la 1785.Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, fostamănăstire a fost vizitată de mitropolitul An-drei Şaguna, care constata că aceasta era pusti-ită cam de vreo 85-90 de ani. În decursul celor140 de ani de părăsire în ruine de la data dis-trugerii, se cunosc mai multe încercări derestaurare a mănăstirii. Cinstea de a deveni aldoilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu de laSâmbăta de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr.Nicolae Bălan, al cărui ţel era reorganizareamonahismului în Transilvania. Lucrările derefacere a bisericii au început în vara anului1926, când s-au dezgropat din ruine zidurilevechii biserici, s-au refăcut părţile ce lipseau şis-a ridicat acoperişul. Sfinţirea bisericii şi anoilor clădiri a avut loc la 15 august 1946,când se sărbătorea hramul mănăstirii.În anii 1962-1963 s-au făcut alte lucrări derenovare şi consolidare a mănăstirii. De-a lun-gul timpului şi până în prezent lucrările aucontinuat, astfel încât astăzi biserica vecheeste înconjurată de o incintă de clădiri careadăpostesc şi noua biserică paraclis.Noul şi modernul ansamblu mănăstiresc,având în mijloc bisericuţa brâncovenească -reuşită îmbinare a tradiţiei cu modernitatea, avechiului cu noul, a istoriei cu actualitatea -se prezintă tuturor vizitatorilor ca o imaginedin altă lume şi ca un colţ de rai. Frumuseţeaedificiului este dublată de farmecul naturii,unde murmurul râului Sâmbăta se împleteştecu şoapta de rugăciune a călugărilor, oferindastfel credincioşilor şi vizitatorilor care poposescaici ceva din frumuseţea şi pacea raiului.

Mănăstirea PrislopEste situată într-una din regiunile cele maipitoreşti din ţara noastră. De la Haţeg – spremiazăzi – se deschide minunata depresiune aHaţegului sau „Ţara Haţegului”,leagănul poporului român, care seîntinde până la poalele MunţilorRetezat.În acest spaţiu original şi încărcat deistorie al poporului nostru, SfântulNicodim, reorganizatorul şi îndrumă-torul monahismului românesc din adoua jumătate a veacului al XIV-lea,a ctitorit Mănăstirea Prislop, la 13kilometri de Haţeg, după ce zidiseMănăstirile Vodiţa, Topolniţa, Vişinaşi Tismana, precum şi Vratna şiMănăstiriţa din Serbia.Deşi o perioadă de 150 de ani nu arecorrespondent în documente, e sigurcă mănăstirea şi-a continuat lucrareaei misionară de întărire a vieţiiduhovniceşti a credincioşilor şi deapărare a Ortodoxiei.O mărturie e faptul că Domniţa Zamfira, fiicadomnitorului muntean Moise Vodă Basarabdin Bucureşti, refugiată în Ardeal dupămoartea tatălui ei, a auzit de Mănăstirea Pris-lop şi de izvorul cu putere vindecătoare delângă aceasta. A venit să vadă mănăstirea şi,fiind impresionată de frumuseţea ei, a băut şiapă din izvorul din apropiere. Vindecându-sede boala de care suferea, Domniţa Zamfira arestaurat biserica mănăstirii între anii 1564-1580, devenind a doua ctitoră a MănăstiriiPrislop.Domniţa Zamfira a împodobit biserica cu opictură nouă în frescă, executată de vreun zu-grav din Ţara Românească şi a dăruit bisericiio icoană a Maicii Domnului făcătoare de mi-nuni, care a fost dusă în 1762 la Blaj, după in-cendierea bisericii din ordinul generaluluiBukow, guvernatorul Transilvaniei, şi restitui-tă în 1913 cu prilejul unei restaurări.Stareţul mănăstirii era pe vremea aceea Ioande la Prislop, care a înmormântat-o pe Dom-niţa Zamfira la anul 1580, iar la anul 1585 aajuns mitropolit al Transilvaniei laAlba-Iulia.În 1587 a zidit catedrala din Alba-Iulia sireşedinta mitropolitană, cu ajutorul lui MihaiViteazu, pe care l-a întâmpinat la anul 1600 cuprilejul intrării sale triumfale în Alba-Iulia.De la anul 1600 până la anul 1700 urmează iarun secol în care nu prea mai avem ştiri despreMănăstirea Prislop. În 1759, pictura bisericiide pe vremea Domniţei Zamfira a fost refă-

cută de zugravul Simeon de la Piteşti. În anul1762, în timpul tulburărilor religioase de lamijlocul secolului al XVIII-lea, legate deapariţia greco-catolicismului, ca măsură derepresalii împotriva rezistenţei şi a refuzuluicălugărilor ortodocşi de aici de a trece lagreco-catolicism, biserica a fost incendiată dinordinul generalului Bukow. Ca urmare, pic-tura a fost distrusă, rămânând numai opt scenedin „Acatistul Maicii Domnului”.Din 1762 mănăstirea a aparţinut BisericiiGreco-Catolice până când actul istoric alrevenirii preoţilor şi credincioşilor uniţi la Bise-rica Ortodoxă strămoşească, din octombrie1948, a avut urmări binefăcătoare şi asupraMănăstirii Prislop, care a reintrat în făgaşul eiortodox de obârşie. După două secole de îns-trăinare forţată, ctitoria Sfântului Nicodim şi aDomniţei Zamfira redevenea mănăstire orto-doxă, aşa cum fusese mai bine de trei veacurişi jumătate.La 25 noiembrie 1948, Mitropolitul de atuncial Ardealului, Nicolae Bălan, a adus personalla Prislop, pentru restaurarea mănăstirii aflatăîntr-o stare jalnică, pe Ieromonahul ArsenieBoca, până atunci stareţul reînviatei mănăstiribrâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus, care cudouă veacuri în urmă avusese aceeaşi soartăca şi Prislopul, fiind distrusă cu tunurile dinordinul aceluiaşi general Bukow.Ca stareţ al mănăstirii, Părintele Arsenie, li-cenţiat în teologie la Sibiu şi absolvent alAcademiei de Arte Frumoase din Bucureşti,începe imediat înfrumuseţarea locului şirestaurarea mănăstirii, ajutat de fratele Nico-lae Zaharia, tot de la Mănăstirea Brâncoveanu– Sâmbăta de Sus.În 1950, din lipsă de călugări, Prislopul devinemănăstire de călugăriţe, prin hotărârea Epis-copului Andrei Magieru al Aradului. În pe-rioada 1950-1959 s-a realizat organizareamănăstirii ca mănăstire de maici cu viaţă deobşte şi s-a înfiinţat o şcoală monahală. În1952, Părintele Arsenie a conceput şi zidit o

clopotniţă pe stâncăria unui deluşor de lângăbiserică, spre miazăzi, cu un deosebit aspectdecorativ, ca o sinteză între arhitectura biseri-cilor din lemn maramureşene şi cea a biseri-cilor ridicate pe stâncile de la Muntele Athos.În anul 1955 a început restaurarea bisericii decătre Direcţia Monumentelor Istorice din Bu-cureşti, spre a-i reda aspectul arhitectonic şipictural iniţial, ca în felul acesta să fie pusă încircuitul marilor valori istorice şi artistice dinţara noastră. După decretul 410 din 1959, timpde mai mulţi ani, în clădirile mănăstirii a fostun azil de bătrâni.În 1976 s-a redeschis mănăstirea de maici. Încontinuare, maicile au fost preocupate în per-manenţă de păstrarea patrimoniului cultural-artistic aflat la Prislop şi de înfrumuseţareabisericii. În 1987 s-a adus şi s-a montat cadrulsculptat al porţii de lemn de la intrare, în stilmaramureşan, model realizat tot de PărinteleArsenie.În 1991 s-a înfiinţat Seminarul TeologicMona-hal „Sfânta Ecaterina”, cu o şcolarizare decinci ani. În 1995, s-a început construirea uneiclădiri noi cu săli de clasă, bibliotecă, sală delectură şi meditaţie, pentru o mai bună des-făşurare a activităţii şcolare. Sunt, lăcaşuriledescrise mai sus, două dintre cele mai puter-nice mărturii ale spiritualităţii ortodoxeromâne a-l căror prag dacă îl veţi călca veţiputea simţi Duhul lui Dumnezeu şi binecu-vântarea Sa.

Preot Traian DEBUCEAN

Pelerinajul credincioşilor din Parohia Chişoda

10 DIALOG CU CETĂŢENII

În urmă cu câteva numere, la ini-ţiativa domnului Petru Vasile To-moiagă, relatam câteva impresiidintr-o interesantă călătorie în ţinu-turile californiene şi nu numai.Probabil, mulţi dintre cititorii careau avut curiozitatea să le parcurgăse întrebau de ce aceste impresiide călătorie? În copilărie am fostimpresionat de povestirile buniciimele, care-mi relata despregirocenii care au călătorit înAmerica imediat după 1990: moşMinda, moş Bâzoni-Americanu’sau moş Boca, tatăl ei, decistrăbunicul meu, şi mulţi alţii.Moş Boca a stat în America 24 deani (probabil între anii 1912-1936), în zona oraşelor Chicago,Detroit, Cincinnati, fiind pasionat de călătorii, fi-indcă, după spusele bunicii, a călătorit cu vaporulpână în ţinuturile îngheţate, unde era ceaţă şi în-tuneric. S-a întors acasă fără prea multă ago-niseală. Se spunea că, atunci când a coborât dinbirja care îl aducea acasă din Timişoara până înfaţa casei, unul din geamantanele pe care le aveaera plin de pălării. Fiindcă în relaţiile cu sătenii, înanii cât a mai trăit, folosea mereu expresia ALLRIGHT, aceasta i-a devenit porecla până la sfârşi-tul vieţii. (Moş „Orait”). Am regretat mereu că nuam cunoscut mai multe despre experienţa ameri-cană a acestui strămoş, aş fi vrut să ştiu unde alocuit, cu ce s-a ocupat şi mai ales pe unde a călă-torit etc. Din păcate, informaţiile orale s-au şters,iar scris nu mi-a rămas nimic.

Iată, deci, de unde îndemnul de a lăsa scrisecâteva impresii dintr-o călătorie de la Giroc la SanFrancisco, în anii 2004 şi 2012, care sper că aufost citite şi de foştii mei elevi, de prieteni sau citi-tori interesaţi ai ziarului ,,Dialog cu cetăţenii”.Înainte de a trece la relatarea altor impresii din re-centa călătorie sau din precedenta, am să prezintcâteva date despre statul California.Statul California este aşezat pe ţărmul de vest alSUA, cu o largă ieşire la Oceanul Pacific, avândo sufrafaţă de 411.100 kilometri patraţi. Este altreilea stat ca întindere după Alaska şi Texas, darcel mai populat. Ţărmul este udat de CurentulCaliforniei, un curent rece ce se întinde pe olungime de 550-650 kilometri, cu o viteză de dep-lasare de la Nord spre Sud de 0,9 kilometri pe oră,având o temperatură a apei între 12 şi 26°C. Re-lieful este predominant înalt, format din MunţiiCoastelor în Vest şi Munţii Sierra Nevada în Est,iar între cele două lanţuri muntoase se întindezona depresionară numită Sacramento Valley şiSan Joaquin Valey. În Sud este Deşertul Colorado.Altitudinea maximă este de 4.418 metri în VârfulMount Whitney. Clima este în majoritate sub-

tropicală, cu precipitaţii puţine, plouă mai alesiarna, dar în cantităţi reduse. În Sud, clima estearidă. Populaţia Californiei număra, în anul 2010,37.253.956 de locuitori (aproape dublul populaţieiRomâniei), din care 57,6% albi, 6,2% negri, 1%americani nativi, 13% asiatici şi 22,2% aparţinândaltor rase. Din punct de vedere economic, statulCalifornia este a şaptea putere economică mondia-lă. Subsolul este bogat în sare, petrol, gaze natu-rale, nisip şi pietriş. Producţia de aur, care cândvaera celebră, este acum doar simbolică. Industriacaliforniană produce avioane, nave, electronice,computere, aparatură medicală, ciment, produseale industriei alimentare şi industriei lemnului.California este renumită pentru cercetări în dome-niul biotehnologiei şi pentru cercetările spaţiale

(în acest domeniu de referinţă fiind Pasadena),precum şi în producţia cinematografică şi TV,celebre fiind studiourile Hollywood. Agricultoriicalifornieni cultivă citrice, cereale, bumbac,floarea soarelui, sfeclă de zahăr, pomi fructiferi şiviţă de vie. Se creşte un număr mare de bovine.Din cauza climatului arid, majoritatea culturilorsunt irigate. Fermele sunt mari, mecanizate, au-tomatizate şi cu o mare productivitate, fiind spe-cializate într-una sau cel mult două culturi. ÎnCalifornia se produce 1/3 din produsele vegetaleşi de fructe ale SUA, acestea fiind obţinute în cul-turi irigate. Tot aici se obţine 90% din producţiade vin, iar California ocupă locul al doilea la pro-ducţia de citrice, după Florida. Transporturile autoşi aeriene californiene determină marea mobili-tate a populaţiei din acest stat. Aici se află cea maimare concentrare de autovehicule din lume şi ceamai complexă reţea de autostrăzi de pe glob. Căileferate şi-au pierdut din importanţă dupăAl DoileaRăzboi Mondial, însă, după 1970, în jurul oraşu-lui San Francisco a fost creat un sistem de caleferată rapid, terestru, aerian şi suboceanic (pe subGolful San Francisco). Turismul este foarte dez-voltat, fiind o importantă sursă de venituri. Dis-

neyland-ul şi Sea World, cel maimare acvariu din lume, aflat laSan Diego, atrag un mare numărde vizitatori. Mai mult de un sfertdin suprafaţa Californiei este înpreajma unor locuri de recreerede pe ţărmul oceanului sau rezer-vaţii naturale, acestea fiind vizi-tate anual de peste 50.000.000 deturişti. În concluzie, se poatespune că statul California este,,Golden State”, statul de aur alAmericii.

Piaţa demaşinide la Dublin

Într-una din dumincile libere,după ora 7, plecăm la piaţa de maşini de laDublin, aflată la vreo 22 de mile distanţă de loculunde noi locuiam la rudele noastre. Piaţa esteamenajată într-un teren închis, asfaltat, de ocurăţenie impecabilă, fără urmă de hârtii, peturisau resturi de ţigări. În acest spaţiu erau peste 300de maşini de toate tipurile, dar mai ales ameri-cane, germane, coreene şi japoneze. Toţi cei carevor să cumpere o maşină din această piaţă îşiprocură prin internet, cu câteva zile înainte, listacu toate autoturismele care sunt de vânzare în du-minica respectivă. Informaţiile cuprind date pre-cum: marca, anul de fabricaţie, caracteristicitehnice şi suma ce trebuie plătită pentru înscriereamaşinii. Acestea sunt proprietatea unor firme şipot fi văzute de potenţialii cumpărători între orele

7,30 şi 9, timp în care se poate intra în ele, pot fipornite, deschisă capota şi verificate şi sub alte as-pecte, exceptând deplasarea prin incintă. La ora8,55 vizitatorii sunt poftiţi, prin intermediul staţieide amplificare, într-un spaţiu special amenajat,sub forma unui amfiteatru, în careu. Pe cele treilaturi, pe bănci, stau cumpărătorii, iar în faţa lor,într-un spaţiu liber, la microfon stă spicherul, careface din această licitaţie un adevărat show. Într-olimbă engleză pe care o înţelege doar el şi cei bunicunoscători ai limbii, cu o viteză greu de imaginat,începe să prezinte maşinile ce sunt aduse în faţamulţimii de şoferii firmei. Maşinile ajung pe rândîn mijlocul careului, spicherul strigă prima sumă,dacă nimeni nu oferă nimic, el coboară preţulpână în momentul când un cumpărător face primaofertă, după care începe să urce din sută în sută,până la ultima ofertă, când o altă persoană spe-cializată din cadrul firmei anunţă adjudecareamaşinii. În medie, licitaţia pentru o maşină ţinemai puţin de două minute. Dintre toate maşinileprezentate aici, niciuna nu rămâne nevândută.Preţurile variază de la câteva sute de dolari, lacâteva zeci de mii.

Prof. Octavian GRUIŢA

JJuurrnnaall ddee ccăăllăăttoorriiee CALIFORNIA

11DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0733 666478

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie;Octavian GRUIŢA, Gabriel TOMESCU, CodruţaTOMESCU, Viorel Dorel CHERCIU - cultură;

Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Comuna Giroc a fost reprezentată cucinste la cea de-a patra ediţie a Festi-valului Paprikaşului şi Vinului de laBuziaş, care s-a desfăşurat duminicatrecută.La invitaţia Asociaţiei pentru Dezvol-tarea Zonei Buziaş, Girocul a deplasatîn oraşul-staţiune formaţii de dansuriale Ansamblului „Ghiocelul”, soliştivocali, dar şi o echipă de bucătari carea participat la întrecerea culinară.Cum se obişnuieşte la astfel de mani-festări, oamenii au participat în numărmare la momentele pregătite cu acestprilej.Au fost cazane încinse în care auclocotit un papricaş mai bun ca altul,dar şi mici şi bere, vin fiert, must şistruguri. Ediţia din acest an a Festiva-lului Paprikaşului şi Vinului a avutparte de o zi însorită şi s-a bucurat deprezenţa a mii de localnici, vizitatoridin comunele învecinate, dar şi timi-şoreni. Încă din dimineaţa zilei de du-minică, în parcul central al oraşului dinzona Cazinoului au avut loc degustărişi spectacole culinare.Atmosfera a fostîntregită de spectacole folclorice sus-ţinute de formaţii renumite din Banat.Printre ele, şi „Ghiocelul” din Giroc,alături de interpreţii de muzică popu-lară Loredana Sur şi Florin Pistrilă,acompaniaţi de formaţia condusă deAdrian Scorobete. Dansatorii noştri auprezentat pe scenă o suită de jocuri dinBanatul de pustă şi din zona Făgetului,iar fetele au încântat spectatorii cu ocrihalmă. Au fost momente apreciatede întreaga asistenţă, care a răsplătit cuaplauze efortul artistic al echipelor şisoliştilor giroceni.Şi pentru că principalul scop al eveni-mentului a fost acela de a pune la în-cercare măiestria culinară a bucătarilorînscrişi în concurs, să spunem că şi laacest capitol Girocul a strălucit. Pre-paratele delicioase pregătite la ceaunde Nicoleta Şipoş şi Petrică Ciorogaruau făcut deliciul nu doar al participan-ţilor care au apucat să guste din ele, darşi, lucru cel mai important, al membri-lor juriului. Astfel, papricaşul de vită,de porc şi de peşte - preparate de Ni-coleta Şipoş şi Petrică Ciorogaru, careau reprezentat în concurs PrimăriaGiroc, prin SC Lavaseko Patrik SRL,au fost răsplătite cu premiile întâi alecategoriilor la care au concurat. Pe lo-curile următoare s-au situat SC Mon-

rovia Impex SRL – Pensiunea Nora Ti-mişoara şi SC Eutibelis SRL din Timi-şoara – Eugen Otves. Au mai fostacordate următoarele distincţii: Pre-miul inimii - SC Caia Univers SRL dinArad; Premiul Veveriţei - TVR 3 PFIoan T. Mihali, alias Uica Mihai.A fosto competiţie acerbă, la care au maiparticipat următoarele echipe de bucă-tari: SC Caffe Corint SRL, SC JackAMG SRL, SCMary-Min SRL – Pen-siunea Paradis, Distileria Szicsek, SCTratament Balnear Buziaş SA, SCPhoenix SA, SC Pizza Iolo SRL – Zol-tan Juhasz, SC Jicom SRL – MariusOvidiu Jichici, SC Obsesia SRL, SCFisab SRL – Ionuţ Filipescu, SC EminiWork Wear – Cristian Petrovici, Pri-măria Sacoşu Turcesc – restaurantPuiu Bănăţeanu şi SC Cara ProdimpexSRL.Pe toată durata zilei, formaţiile de mu-zică populară, soliştii vocali şi ansam-blurile de dansuri au întreţinutatmosfera, evoluând pe scena din Bu-ziaş. Alături de Ansamblul „Ghioce-lul”, au fost prezenţi la ediţia din acestan a manifestării Ansamblul FolcloricProfesionist „Banatul”, AnsamblulFolcloric „Cununa Timişului”, dinGhiroda, Ansamblul Folcloric „Reşi-ţeana” al Şcolii Populare de Artă „IonRomânu” din Reşiţa, Ansamblul Folc-loric „Flori Bănăţene” din TopolovăţuMare, Ansamblurile Folclorice „Boc-şana” şi „Vermeşana”, judeţul Caraş-Severin, Ansamblul Folcloric „HoraBelinţului”, Ansamblul Folcloric „Lu-gojana”, Ansamblul Folcloric „Soro-cul” al CARP Timişoara, Şcoala deDans „Just Dance” Timişoara şi Rit-muri de societate şiAnsamblul Folclo-ric „Bujoreanca” al CARP Timişoara.Organizatori au fost Asociaţia pentruDezvoltarea Zonei Buziaş (SC Trata-ment Balnear Buziaş SA, comuna Sa-coşu Turcesc, CCIAT, SC Phoenix SA,CARP Timişoara), în colaborare cuPrimăria oraşului Buziaş. Spectacolula fost prezentat de Liliana Savu Badea,colaboratoare la organizarea eveni-mentului.A fost şi această ediţie a FestivaluluiPaprikaşului şi Vinului de la Buziaş unprilej pentru Giroc de a demonstramodul în care în comuna noastră tradi-ţiile – de această dată cele culinare –sunt păstrate şi duse mai departe.

Vasile TOMOIAGĂ

Girocenii, laureaţi la BuziaşFestivalul Paprikaşului şi Vinului,

ediţia a IV-a

12 DIALOG CU CETĂŢENII

LLaarriissaa BBoorrţţoocc22,,33 aannii,, GGiirroocc

IIooaannaa TTeeooddoorraa şşii IIooaann OOccttaavviiaann SSttaanncceeaa22,,88 aannii,, CChhiişşooddaa

SSaannddaa FFoonncceeaa66 aannii,, GGiirroocc

În ziua de 16 iunie 2012, la DudeştiiNoi, a avut loc un concurs interjudeţeande şah rapid, organizat pe trei secţiuni:A) Seniori şi juniori peste 12 ani; B) Ju-niori cu vârste între 9 şi 12 ani; C)Boboci (copii cu vârste până în 8 ani).Pentru a încuraja participarea localni-cilor şi a jucătorilor amatori, organiza-torii au limitat nivelul competiţiei.Astfel, au putut să ia parte la întreceredoar concurenţi cu maxim categoria Isau neclasificaţi. Au participat şahişti dela cluburi din Timişoara, Arad, Nădlac,Dudeştii Noi, Giroc, Giarmata Vii,Dumbrăviţa şi Şag.În această companie, reprezentanţiiClubului de Şah Giroc au reuşit săcâştige toate trei secţiunile, dar bătălianu a fost uşoară, chiar dacă triplul suc-ces girocean sugerează contrariul. La

secţiunea Boboci,timişoreanca Roxa -na Maria Popa, carenu a împlinit încă 6anişori, a marcatpen tru clubul deşah din Girocprimul loc, cu 6puncte din 7 posi-bile, deşi printre

oponenţii ei s-auaflat şi copii cudoi-trei ani maimari.La secţiunea Ju-niori 9-12 ani,giroceanul PaulParaschiv nu alăsat nici o şansăcelorlalţi 19 con-

curenţi, adjudecându-şi primul loc, cu 7victorii din 7 posibile. Paraschiv a fostsecondat de către chişozeanul Denis Al-boni, care a ocupat locul II în clasa-mentul general al secţiunii, cu 6 punctedin 7 posibile, la mare distanţă de restulplutonului (locul III a acumulat doar 4,5puncte). Pe locul IV în clasamentul gen-eral, cu 4,5 puncte, dar prima clasatădintre fete, s-a situat giroceancaAlexandra Paraschiv.Tripleta este completată de către dejatitratul şahist chişozean Robert Matiş,care la numai 14 ani reuşeşte să se im-pună în faţa seniorilor şi a juniorilormai vârstnici, în secţiunea principală acompetiţiei. Punctajul său final (5,5puncte din 7 posibile, pentru un primclasat între 27 de concurenţi) arată călupta la vârf a fost strânsă.

Antrenor, Zamfir MOLDOVAN

Vara şahistă giroceană (2)Trofeul Amatorilor la Şah Rapid – Dudeştii Noi – Ediţia I

Nini Dica, locul doi laTrofeul “Victor Hănescu”CS Dyadora Giroc a obţinut locul treipe echipe, la Campionatele Naţionale

Clubul Sportiv Dyadora Giroc aparticipat, recent, la CampionatulNaţional pe echipe de dublu, undea câştigat finala mică, iar sportivulNini Dica a fost finalist al “Tro-feului Victor Hănescu”, turneu decategoria A la U12. Competiţiile s-au desfăşurat la Curtea de Argeş.Nini Dica, favorit numărul 5, areuşit trei victorii, cu care a accesîn finală, pe care a pierdut-o însăcu 5-7, 2-6 în faţa lui TheodorFoia, de la Performer Iaşi. Juniorii

timişoreni au avansat până în fazele finale şi în întrecerile res -pective de dublu ale aceluiaşi turneu dotat cu “Trofeul VictorHănescu”, din cadrul Campionatului Naţional al F.R. Tenis, laU12. În Campionatul Naţional pe echipe de dublu judeţul nos-tru a fost reprezentat de Clubul Sportiv Dyadora, condus devicepreşe dintele F.R. Tenis, Ovidiu Şola. Din echipa clubuluiDyadora au făcut parte Nini Dica, Filip Jianu, Sandra Bătrânuşi Patricia Zeriu. Tabloul acestui Campionat Naţional a fost deopt echipe, jucându-se trei meciuri în fiecare tur şi anumedublu băieţi, dublu fete şi dublu mixt. Dyadora Team a obţinutun important loc trei. În primul tur a trecut cu 3-0 de TC Bucureşti, prin victoriile lui Jianu cu Dica, Bătrânu cu Zeriurespectiv Zeriu cu Jianu, iar semifinala a pierdut-o cu 0-3 înfaţa campionilor naţionali, LPS CSS Constanţa. Finala mică afost în schimb adjudecată de copiii de la clubul girocean, cu 2-1 în dauna lui CSS Mediaş, prin dublul băieţi Jianu – Dica res- pectiv dublul mixt Zeriu – Dica. Nini Dica este la al doileapodium în cadrul campionatelor naţionale, în timp ce toţiceilalţi componenţi ai echipei au urcat pentru prima datătreapta unui podium la un campionat naţional.

Ultimele trei partide din turul campionatului Divi-ziei D au adus echipei din Chişoda două puncte înclasament, deşi, prin prisma evoluţiilor, puteaaduna mai multe. Mai întâi a fost un semieşec peterenul celor de la Auto Timişoara. În Freidorf s-aîncheiat 3-3, gazdele reuşind egalarea în ultimulminut de joc. “Am pierdut două puncte, nu neaşteptam să nu batem după cum am evoluat şi cur-sul jocului”, a declarat la final delegatul chişozeanAdrian Rus, pentru presa sportivă locală. Deşi n-a condus, Auto a reuşit să revină în două rînduri, dela 0-1 respectiv 1-3… Evoluţia scorului a fost ur-mătoarea: 0-1, Furdean, în minutul 17; 1-1, Moţ,minutul 22; 1-2, Mariş, minbutul 58; 1-3, Magdaş,minutul 66; 2-3, Matei, minutul 86; 3-3, Leleczi,minutul 90. Chişoda ar fi putut totuşi câştiga pefinal, când rezerva Abu Lebda a scăpat singur, dara fost faultat la marginea careului. FC Chişoda aevoluat în alcătuirea: Sârbu – Petruş, Viţan – cpt.,Berceanu, Vereşteanu – Furdean (82, Ilcău),Glodean, Aldea, Ilie (46, Magdaş) – Gherman (80,Udrea), Mariş (80, Abu Lebda). Pe bancă: Holca –

Danciu, Jaravete.Sâmbătă, 22 septembrie, Chişoda a jucat din nouîn deplasare, cu Real Dragşina. La capătul unuimeci frumos, cu multe ocazii, oaspeţii s-au înclinatîn faţa gazdelor, pierzând la limită, scor 1-2. FCChişoda a avut o bară, prin Mariş, la scorul de 0-0, iar imediat după ce a fost egalată, cu puţineminute înaintea pauzei, a ratat un penalty, princăpitanul Viţan. Magdaş, în minutul 27, a deschisscorul pentru echipa noastră, dar Bobu a egalat înminutul 39, după o greşeală a lui Glodean. Primulminut de prelungire al partidei aducea golul de 2-1, reuşit de Severin în urma unei lovituri de colţ.În acest meci, au jucat pentru FC Chişoda: Sârbu– Furdean, Petruş, Viţan, Berceanu (Ilcău) – Gher-man, Glodean, Aldea, Vereşteanu – Mariş (AbuLebda), Magdaş. Pe bancă: Holca – Golea, Dan-ciu, Bulaichi, Udrea. În etapa a noua, FC Chişodaa remizat, 0-0, pe teren propriu, în compania celorde la FC “Marcel Băban” Jimbolia, iar în etapa azecea a învins, cu 4-2, în deplasarea de la SpartakGottlob. (A.B.)

Patru meciuri, cincipuncte pentru FC Chişoda

FC Giroc a obţinut, în ultimele două etape ale turuluiCampionatului Judeţean de fotbal două rezultate “înoglindă”. Astfel, dacă jocul cu AS Glentoran Caranis-a încheiat 3-0, în schimb dep lasarea de la liderul se-riei, Cocoşul Orţişoara, s-a încheiat cu acelaşi scor,însă în defavoarea băieţilor noştri. Revenind la meciulde pe teren propriu, cel cu AS Glentoran Carani, săspunem că după o repriză încheiată cu scorul de 0-0,în care ambele formaţii au trecut pe lângă deschidereascorului, elevii pregătiţi de Orlando Trandu au tratatmai bine jocul în partea a doua, reuşind să deschidăscorul în minutul 62, prin Alexandru Moricz. Alin Co-

cora (min. 73) şi Alexandru Duţu (min. 79) au stabilitscorul final al partidei. FC Giroc a evoluat în alcătuirea: Popescu – Dumitru,Gherghe, Cocora, Aga, Ioviţă, Pascu, Ardelean,Maftei, Duţu, Cătău. Au mai jucat: Moricz, Soreanu,Vasescu, Fere. Antrenor: Orlando Trandu. Practic,jocul de la Orţişoara nu a avut istoric, formaţia gazdăÎn etapa a şaptea, formaţia noastră a pierdut, scor 2-4,pe teren propriu, în faţa echipei Tricoul 1 Iunie, iar înetapa a opta a reuşit să recupereze aceste puncte pier-dute, după ce a învins, în deplasarea de la Iecea Mare,cu scorul de 2-0. (A.B.)

Două calde, două reci pentru FC Giroc