JUDEŢUL PRAHOVA STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ …

JUDEŢULPRAHOVA

STRATEGIADEDEZVOLTAREDURABILĂA

COMUNEICIORANI2014‐2020

S C S P R I N T E N I N F O M A R S R L P L O I E Ş T I

STRATEGIADEDEZVOLTAREDURABILĂACOMUNEICIORANI–JUDEŢULPRAHOVA

2

CUVÂNTÎNAINTE

În preocuparea privind dezvoltarea şi

bunăstarea comunităţii locale, Primăriacomunei Ciorani a procedat la constituireaunui grup de iniţiativă având drept scopdeclanşarea procesului consultativ privindelaborarea Strategiei Locale de DezvoltareDurabilă.

Strategia, elaborată cu ajutorul efectiv al comunităţii locale,precumşidinsugestiilevenitedelacetăţeni,reprezintăundocumentcomplex, careprezintăviziuneadedezvoltarea comuneinoastre, încontextnaţionalşieuropean.

Strategia stabileşte direcţia competitivă, dictează planificareainvestiţiilor,îţispunecumsăcomunicilanivelinternşiextern,asupracărorlucruritrebuiesăteconcentrezi.

Suntemconştienţică trebuiesă investim înviitor, îngeneraţia

demâine, şi să exploatăm avantajele competitive pe care le avem:poziţionareageografică,terenuribune,intravilanşiextravilan,forţădemuncăfoartebinepregătităşiocomunitatedeschisă.

Strategianevaajutasăconstruimunviitormaibunpentrunoi,acumşiînaniicevorveni. Deabilitatea şideterminareanoastră înprocesuldepunere înpractică a acestui document, depinde atingerea obiectivului final:Comuna Ciorani va fi o localitate prosperă din punct de vedereeconomic, capabilă săofere locuitorilor săi confortuldea trăi launstandardcalitativridicat,posibilitateadeastudiaşioportunitateadeasedezvoltaprofesional, într‐ocomunitateresponsabilă,guvernatădeautorităţipublicelocaletransparenteşioneste. PrimarulcomuneiCiorani, MarinVoicu


3

SUMAREXECUTIV

NecesitateaelaborăriiStrategieidedezvoltarepetermenlungacomuneiCioraniaapărutcaocontinuarefireascăaprogramelorpecarecomunitateaşile‐apropusînperioadaanterioară.

Strategia ţine cont, fără a se limita exclusiv la acestea, de CadrulFinanciar Multianual 2014‐2020; Mecanismele financiare asociate saupartenere Uniunii Europene; Programele de finanţare ale GuvernuluiRomâniei, inclusiv atragere de capital investiţional privat; Politica decoeziune 2014‐2020 a Comisiei Europene; Orientările StrategiceComunitare;StrategiaEuropa2020;StrategiapentruDezvoltareDurabilăa Uniunii Europene revizuită; Strategia Naţională pentru DezvoltareDurabilă a României, Orizonturi 2013‐2020‐2030; Cadrul NaţionalStrategic de Referinţă 2007‐2013 şi Cadrul Naţional Strategic deReferinţă2014‐2020.

S‐aavutînvederenecesitateaabsorbţieibaniloralocaţideUniuneaEuropeană prin intermediul proiectelor de investiţii, având caobiectivepropuseîncorporareaorganicăaprincipiilorşipracticilordezvoltăriidurabile în ansamblul programelor şi politicilor publice ca statmembru al UE şi atingerea nivelului mediu actual ţărilor UniuniiEuropenelaprincipaliiindicatoriaidezvoltăriidurabile.

Scopul iniţierii de către Primăria Comunei Ciorani a

proiectuluideelaborareastrategieipetermenlungesteaceladeaasiguracomuneioviziunestrategicăpe termen lung şicoerenţă înpromovarea proiectelor de investiţii la nivelul Autorităţii PubliceLocale, astfel încât să se asigure dezvoltarea economică şi socialădurabilăacomunei.

Procesul de planificare strategică pentru comuna Cioranipresupune identificarea direcţiilor, obiectivelor şi proiectelor dedezvoltarestrategicăcepresupunaplicareapetermenscurt(înintervalul2014‐2016) şi termen mediu (în intervalul 2017‐2020) a priorităţiloridentificate.

Învederearealizăriiacestuidemersstrategic,s‐auparcursetapelede analiză a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a României, CadruluiStrategic Naţional de Referinţă, a Planului Naţional de Dezvoltare,


4

Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia şi Strategiei deDezvoltare a Judeţului Prahova, identificarea obiectivelor, colectareadatelornecesare întocmiriianalizeisituaţieiactuale, formulareaviziunii,realizareaanalizeisituaţieicurenteîncomună,identificareadisparităţilor,efectuareaanalizeiSWOT,formulareadirecţiilordedezvoltare,stabilireacriteriilordeprioritizareaproiectelor,planificareafinanciarăşistabilireaunormăsuri demonitorizare şi evaluare a procesului de implementarestrategică.Obiectivelestrategiei:

Obiectivul elaborării documentului „Strategia de dezvoltare acomuneiCiorani2014‐2020”esteaceladeaseidentificaproblemelecucare se confruntă locuitorii şi Autoritatea Publică Locală, potenţialul decare dispune comuna, punctele tari şi punctele slabe ale acesteia îndiferite sectoare: infrastructură, mediu, resurse umane, agricultură,mediudeafacerietc.

Prin strategie, se propun proiecte care, odată elaborate şi

implementate, au ca scop eliminarea sau ameliorarea efectelor negativealepunctelorslabealecomunei,valorificarealamaximumapotenţialuluide care dispune, fapt ce duce la creşterea calităţii vieţii locuitorilor,creşterea nivelului de trai şi alinierea la normele impuse de UniuneaEuropeană.

ViziuneapropusăpentrucomunaCioranieste:“Comuna Ciorani va fi o localitate prosperă din punct de vedereeconomic, capabilă săofere locuitorilor săi confortuldea trăi launstandardcalitativridicat,posibilitateadeastudiaşioportunitateadeasedezvoltaprofesional, într‐ocomunitateresponsabilă,guvernatădeautorităţipublicelocaletransparenteşioneste.”

ObiectivulstrategicalcomuneiCioranieste:“Utilizareaeficientăatuturorresurselorfiziceşiumane,pentru

realizareauneidezvoltărieconomiceşisocialedurabile,caresăducăpetermenlunglacreştereastandarduluideviaţăalpopulaţiei.”


5

Obiectivelespecifice

Dezvoltarea infrastructurii de bază: apă, electricitate, canalizare,distribuţiegaze,căidetransport;Acţiunideprotecţieamediuluişireabilitareazonelorexpuseriscurilornaturale;Exploatareapotenţialuluiagricol;Îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ, prin reabilitarea,modernizareaşidotareaunităţilorşcolare;Îmbunătăţireasistemuluisanitar;Stimularea dezvoltării sectorului IMM‐urilor, prin programe care săsprijinecreareaşidezvoltareaacestora;Îmbunătăţirea activităţii programului de management al deşeurilor(colectareaîncondiţiidesecuritatesanitară);Amenajareaşiextindereaspaţiilorverzi; Programepentru stimularea antreprenoriatului, programepentru re‐orientareprofesională,pentrudezvoltarearesurselorumaneşiocupareaforţei de muncă şi programe ce facilitează accesul pe piaţa muncii apersoanelorvulnerabile;Modernizareaşiextindereainfrastructuriisportive.Contextpolitic

Prin Strategia de Dezvoltare a comunei Ciorani se urmăreşteimpulsionareaşicoordonareadezvoltăriigeneraleajudeţuluişiregiunii,prin valorificarea potenţialului comunei, pentru a obţine o dezvoltareteritorialăechilibrată.

Bazatpeprincipiulsubsidiarităţii,aufostluateînconsiderareaceleacţiuni care cad înmod special în sarcina competenţelorautorităţilor şiorganismelor locale, caracteristicile naturale, social‐economice şiculturaledincomună,darşiutilizarearesurselorinterne.

Aplicarea strategiei impune, fără echivoc, cooperare între actoriilocali: administraţia publică locală, celelalte instituţii de la nivelulcomunei, agenţii economici, organizaţii non‐profit şi societatea civilă înansamblu, cât şi o intensă colaborare cualţiparteneri, lanivel regional,naţionalşialUniuniiEuropene.


6

Strategia cuprinde principalele direcţii de dezvoltare viitoare alecomunei. Scopul imediat al strategiei este acela de a pune la dispoziţiaPrimărieicomuneiCioranişifactorilorsocio‐economicidincomună,uninstrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii necesaredezvoltăriiarmonioaseşiechilibrateacomunei.Necesitateaacordăriideasistenţăfinanciară:

Realizarea obiectivelor strategiei este posibilă numai prinimplicarea unor importante fonduri financiare prin care să poată fisusţinutemăsurilenecesare.

Acestesumenupotfiasiguratedoardinbugetulcentralşibugetelelocale, în consecinţă apare necesitatea atragerii de asistenţă financiarădinfondurileUniuniiEuropeneşidinaltesursedefinanţaredisponibile.Concluzii:

Dezvoltarea comunei nu reprezintă doar o problemă aautorităţilorlocale,ciţinedevoinţaşicapacitateacomunităţiideadefiniobiectivestrategiceşidealetranspuneînprogrameoperaţionale.

Comuna Ciorani se confruntă cu probleme specifice uneicomune înprocesdedezvoltare.Comunitatea locală trebuiesă‐şiasumeaceastăpoziţionareşisăofolosească.

ComunaCioranideţineunpotenţialdeosebitînceeacepriveştedezvoltarea unor activităţi economice conexe agriculturii (sau de altănatură, ex. servicii, turism) ce sebazeazăpe resurseumane şi potenţialnaturaldeosebit.

Comuna deţine un potenţial ridicat de creştere a calităţiidemocraţieilocale(bazatpeniveluldepregătirespecificăacetăţenilor).

Creşterea calităţii vieţii în comuna Ciorani este un elementstrategicindispensabildezvoltăriiviitoareacomunei.

Succesul strategiei, la nivel tactic şi operaţional, depinde decapacitatea comunităţii de a forma grupuri comune de lucru(administraţie – organizaţii, instituţii interesate) care să implementezeprogramele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, să leevaluezeşisălecorectezeîntimp.


7

Metodologiaprocesuluideplanificarestrategic:

Procesul de planificare strategică este un demers continuu care,pornind de la stabilirea viziunii de dezvoltare a comunei, urmăreşteobiective,priorităţi şiplanurideacţiune, toateacesteaconcentrate într‐un sistem a cărui realizare presupune ambiţie, efort şi capacitatea desurmontare a dificultăţilor ivite în cale. Acest proces de planificarestabileşte cadruldecoordonare încareacţiunile şimăsurilevorduce lamaterializarea în termenul stabilit a obiectivelorpropuse şi asumatedecătreautoritateapublicălocală.

Demersul de planificare strategică pentru comuna Ciorani s‐aefectuatprinaducerealaunnumitorcomunaintereselorpărţilorcepotfiimplicate în implementarea strategiei: autoritatea publică locală,comunitatealocală,mediulasociativşimediuleconomic.

Elaborarea „Strategiei de dezvoltare a comunei Ciorani 2014‐

2020”s‐arealizatînmaimulteetape,astfel:

1. Identificarea obiectivelor de dezvoltare ale cadrului strategicnaţional, regional şi judeţean şi stabilirea unor repere cuantificabileaferenteacestorliniistrategice.

2. Stabilireadomeniilorde interespentrudezvoltarea strategică acomuneiCiorani,înconcordanţăcuobiectivelededezvoltarestrategicălanivelnaţional,regionalşijudeţean.

Înaceastăetapăaufostidentificateşasedomeniimajoredeinteresînvedereaaplicăriimăsurilorde intervenţie care să constituiemaiapoibazademersuluistrategicalcomuneiCiorani:

‐Dezvoltareadurabilăalocalităţii;‐Creştereaocupăriiforţeidemuncăşidezvoltarea

resurselorumane;‐Sprijinireaafacerilor;‐Sprijinireaeducaţiei;‐Diminuareasărăcieişicreştereaincluziuniisociale;‐Creştereaeficienţeienergetice.


8

Acestea corespund, de altfel, şi cu domeniile de dezvoltare ajudeţului Prahova şi a Regiunii şi sunt, de asemenea, în concordanţă cuStrategia de Dezvoltare Durabilă a României. Obiectivele stabilite seregăsescşiînStrategiaEuropa2020,lacareţaranoastrăsealiniază:

Ocupareaforţeidemuncă:o o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândulpopulaţieicuvârstecuprinseîntre20şi64deani.

Cercetareşidezvoltare:o alocareaa3%dinPIB‐ulUEpentrucercetareşidezvoltare.

Schimbărileclimaticeşiutilizareadurabilăaenergieio reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sauchiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurileînregistrateîn1990;

o creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la20%;

o creştereacu20%aeficienţeienergetice.Educaţie:

o Reducereasub10%arateidepărăsiretimpurieaşcolii;o creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studiisuperioareînrândulpopulaţieiînvârstăde30‐34deani.

Luptaîmpotrivasărăcieişiaexcluziuniisociale:o reducereacucelpuţin20demilioaneanumăruluipersoanelorcare suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi aexcluziuniisociale.

3.Procesuldecolectareainformaţiilornecesarerealizăriievaluării

preliminareasituaţieiactualeacomuneiCiorani.Acestprocesaavutlabazăurmătoareleacţiuni:

Colectareadatelorcevizeazăinformaţiiprivind:a.Zonageograficăîncareseaflăcomuna;b.Resurselenaturaledecaredispune;c. Infrastructura:de transport, telecomunicaţii, comunicaţiidateşi

internet, tehnico‐edilitară, pentru iniţiere şi dezvoltare în afaceri,educaţională,sanitară,socialăşidecultură;

d.Analizadatelorstatistice;e.Documentesau informaţii furnizatedecătreautoritateapublică

locală;


9

f. Studii, planuri, strategii, rapoarte publicate de către instituţiiabilitate,dindiferitedomeniide interes,careactivează lanivelnaţional,regional, judeţean sau local (Cadrul Strategic Naţional de Referinţă,Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, Strategia deDezvoltareaRegiuniiSudMunteniaşiStrategiadeDezvoltareaJudeţuluiPrahova,ProgrameleOperaţionale);

g. Paginile web ale Ministerului Economiei şi Finanţelor,MinisteruluiTransporturilor.

4.FormulareaviziuniidedezvoltareacomuneiCiorani.

5. Realizarea analizei situaţiei actuale a comunei Ciorani înceea ce priveşte domeniile de interes identificate anterior, pe bazainformaţiilorcolectate.

6. IdentificareadisparităţilorcomuneiCiorani faţădeStrategiaNaţională de Dezvoltare Durabilă a României, Strategiile de dezvoltareregională şi judeţeană. Această etapă are în componenţă următoareleproceduri:

a.StabilireaindicatorilordereferinţăpentrucomunaCioranifaţădecareseefectueazăanalizasituaţieiactuale;

b. Analiza situaţiei curente pe baza tuturor informaţiilorcolectate;

c. Identificareadisparităţilorlanivel local faţădeobiectiveledereferinţăstabilitelaniveldecomună.

7. Realizarea analizei SWOT pentru fiecare domeniu de interes:

analiza presupune identificarea punctelor tari (factorii care creează unavantaj competitiv al comunei Ciorani, care conferă atractivitate), apunctelor slabe (factorii care aduc obstacole în calea dezvoltăriidomeniului de interes), a oportunităţilor (factorii care pot potenţaavantajele competitive identificate la nivelul punctelor tari) şi aameninţărilor (factorii care prezintă o posibilă piedică sau o tendinţănefavorabilăcepoateapăreaîndezvoltareadomeniuluideinteres).

Înstabilireapunctelortarişislabes‐auavutînvederedisparităţileîntresituaţiaactualăşiobiectivelededezvoltarestabiliteîndocumentelestrategice. Ca şi instrument de lucru, s‐au folosit tabele comparativepentrufiecaredomeniustrategicdedezvoltareacomuneiCiorani.


10

8.FormulareadirecţiilordedezvoltareacomuneiCiorani.

9.Stabilireaproiectelordedezvoltarelocală.Înurmaprelucrăriişi interpretăriidatelorseobţin informaţiicare

permitidentificareaproiectelorcareaucascopvalorificareapotenţialuluieconomic, social al comunei, ameliorarea sau eliminarea efectelornegative a punctelor slabe, dezvoltarea comunei prin valorificarea şiexploatareapunctelortari.

10.Stabilirea criteriilordeprioritizareaproiectelorpropuseînetapadetrasareadirecţiilordedezvoltareacomuneiCiorani.

11. Stabilirea unor măsuri de monitorizare şi evaluare aprocesului de implementare a propunerilor de dezvoltare strategică acomuneiCiorani.


11

I.ANALIZAECONOMICO‐SOCIALĂALOCALITĂŢII

CAPITOLUL1.DESCRIEREGENERALĂ1.1.Situaţiasocio‐economicăalocalităţiiLocalizare

Comuna Ciorani se află în extremitatea sudică a județului, pemalurile râului Cricovul Sărat, în zona cursului său inferior, aproapedevărsarea în râul Ialomița. Satele se află pe malul stâng al râului, darcomunaareteritoriișipemaluldrept,fiindudatăînparteasasud‐vesticășiderâulIalomița.

ComunaCioraniseînvecineazăcuurmătoarelelocalităţi:‐lanord–comunaAlbeştiPaleologu;‐nord–est–comunaFulga‐lanord–vest–comunaBărăitaruşicomunaDrăgăneşti‐lasud–est–comunaSălciile‐lasud–comunaAdâncata,judeţulIalomiţa‐lasud–vest–comunaBrazii,judeţulIalomiţaComunaCioranisecompunedinsatele:‐CioraniideJos–reşedinţădecomună;‐CioraniideSus;

Dategeomorfologice

Comuna Ciorani este situată pe unitatea morfologică a CâmpieiRomâne.

Ca structură, solurile sunt destul de diversificate, în funcţie depredominarea aluviunilor grosiere sau fine şi de vechimea acestora.


12

Astfel, în zona riversană râurilor ce traversează teritoriul apar solurinisipoase, aluviuni şi soluri aluvionare. Din cauza structurii grele aacestoraşi a substratului impermeabil,peunele suprafeţeaparstagnăritemporare sau permanenete de apă, dând caracter de lacovişte, solurigrele, gleizate. În stânga Cricovului, ca tip zonal de sol întâlnimcernoziomullevigat,cuunconţinutmijlociuînhumusşiazot,moderatînpotasiu şi slab aprovizionat în fosfor. În general, pe întreaga suprafaţă,humusulvariazăîntre1,2şi4,8%.

Studiileauarătatuneledeficienţedesubstanţenutritivecearputeafiînsăcorectateprinlucrărideameliorareasolurilor.Deşinuseridicălacalitatea celor din Bărăganul ialomiţean, solul comunei Ciorani areînsuşiri favorabileuneifolosirivariateşisuficientpotenţialnutritivcaresă asigure în anii normali producţii bune şi foarte bune la majoritateaculturilorpracticate.

Suprafaţă

SuprafaţatotalăacomuneiCioraniestede8046hectare,dincareterenurile agricole reprezintă aproximativ 89,49%, iar fondul forestier,3%dintotalulsuprafeţeineagricole.

Situaţiautilizăriiteritoriuluiadministrativalcomuneiînanul2012(ha)

Categorie HectareSUPRAFAŢĂTOTALĂ 8046Suprafaţăagricolă 7201Suprafaţăarabilă 6471Suprafaţăpăşuni 674Suprafaţăvii 56Suprafaţăneagricolă 845Suprafaţă–ape,bălţi 167Suprafaţăpăduri 244Suprafaţăconstrucţii 280Suprafaţăcăicomunicaţie 154

imp59%

tere

cate

tereocupaces

ocup

Sup

şi pfăcu

săp

STRATEGI

La nivportantă r%dinsupr

Structuenurilora

Comunegoriidef

Din toenurile arpat cu păstearepreUnpot

pa,lanive

prafaţaco

Dincerprin analiuteanteri

‐aspecprezinted

‐pămâ

IADEDEZVO

elul juderezervă nrafaţasatura pe forabilecuna Cioranfolosinţălotalul surabile, cuăşuni. Ceaezentândtenţialdeelulanulu

omuneiC

rcetărileiza informor,suntdctulgenerdenivelăriânturilesu

OLTAREDUR

eţului Pranaturală atotală,resolosinţe144.171ni se înclanivelulprafeţeioponderamaimic56dehecosebitalui2012,u

Ciorani20

efectuatemaţiei gedereţinutralaltereimportanuntîngen

RABILĂACO

13

ahova, tera teritoriuspectiv27agricoleha(51,6%adrează,judeţuluiagricole,rede89,că pondectare.comuneiuntotalde

012

eprinobseotehniceurmătoaenuluipente,cuouneralbune

OMUNEICIOR

renul agrului judeţ79.134hapune în%dinsupaşadar, îiPrahovacea ma49%dinre o au t

îlconstite244hec

servaţiilee cunoscureleaspeteritoriuuşoarăîncepentruf

A

P

V

P

A

C

C

RANI–JUDEŢ

ricol reprţean, carea.evidenţă

prafaţaagîn mediaa.ai maretotal, urmterenurile

tuiefondutare.

directeaută în zocte:ulcomuneclinareşifundare;

Arabil

Pasuni

Vii

Paduri

Ape, balti

Constructii

Cai comunicat

ŢULPRAHOV

rezintă ce acoperă

ă predomgricolă).suprafeţe

ponderematede te ocupate

ulforestie

asupra teonă în ce

eiesteplaperfectst

ie

VA

ea maiă peste

minanţa

elor pe

e o auterenule cu vii,

er,care

renuluiercetări

an,fărătabil;


14

‐ în subteranul imediat şi mediu nu există zăcăminte de sărurisolubile,caresăsedizolveîncontactcuapelesubteraneşidesuprafaţăşicaresăpoatădadeformaţiinedoritelasuprafaţaterenului.Reţeauahidrografică

Lungimea cursurilordeapă care traversează judeţulPrahovaestede 1.786 km, suprafaţa bazinului hidrografic este de 3.350 kmp, iarsuprafaţalacurilorestede13kmp.

Întregsub‐bazinulhidrograficPrahova‐Teleajenareosuprafaţăde3738 kmp şi face parte din bazinul Ialomiţa‐Buzău, cuprins întrelocalităţile Predeal şi Adâncata. Respectiva suprafaţă acoperă 79% dinsuprafaţaadministrativăajudeţuluiPrahova.

Reţeaua hidrografică puternic dezvoltată formează un bazin deformă palmată cu direcţia de curgere NV ‐ SE. Principalele râuri careconstituiesub‐bazinulPrahoveisuntPrahova,Doftana,Teleajen,CricovulSărat.

Reţeaua hidrografică a comunei Ciorani este destul de bine

dezvoltată,teritoriulcomuneifiindstrăbătutchiarprincentrulsău,delanord‐vest la sud,deCricovul‐Sărat.Deoarecesuprafaţă terenuluieste îngeneralnetedă, cuondulaţii abia sesizabile, inclinareapantei fiindmică,de 0,3%, Cricovul‐Sărat prezintă puternice meandrări şi divagări alecursullui,inclusivînzonasatului.

Lamargineacomunei,apaacestuianupoatefifolositălairigatsaupentru adăpat animale deoarece are un conţinut ridicat de săruri (Cl‐117,8 mg% şi SO‐29, 62%), fiind puternic sălcie. În ultimul timp, s‐aobservat o oarecare reducere a salinităţii datorate modificărilor dincursul său superior, ca urmare a cutremurului din 4 martie 1977,presupunându‐seoîndepărtaredesamburiledesare.Nivelulstratuluideapă potabilă oscilează între 8‐12 metri în Cioranii de Sus, Silişte şiChirnogi,12‐18mşimaialesînjurulcoteide23mdelanivelulterenuluiînparteacentralăşisud‐esticăalocalităţii,undeînurmăcu40‐50deanieraurenumitefântâniledela ,,Vădana"şi ,,Bâlea"pentruapa lorbunălapreparareahranei, spălat şi adăpareaanimalelor, faţăde celemaipuţinadâncicareaveauapăsălcie.


15

Astăzi, cvasitotalitatea fântânilordinacestperimetruse forează la19‐23 metri. În afara vetrei satului, apele freatice variază între 0,4‐1metruînpărţilecelemaijoaseşi9‐10metriînpărţilecelemaiînalte,cunivelul hidrostatic variabil în funcţie de precipitaţii. La ploile puternice,Cricovul‐Sărat produce eroziuni, întreaga cantitate de apă şi materialsolid aflat în suspensie fiind cărată spre câmpie unde se varsă înalţândluncile,fenomenobservabil.

Clima

Situat pe cele trei trepte principale de relief, teritoriul judeţuluiPrahovaaparţine înproporţiede80%sectoruluide climă continentală(ţinuturile de câmpie şi subcarpaţii) – zonă în care se încadrează şicomuna Ciorani ‐ şi în proporţie de 20 % sectorului de climăcontinental‐moderată(ţinuturilemontane).

Dinpunctdevedereclimatic, localitatease încadrează înregiuneacu climă temperat ‐ continentală, cu ierni în general reci şi vericălduroase. Trecerea de la iarnă la vară se face brusc, primăvara fiindscurtă.

Teritoriulcomuneiestecaracterizatprinurmătoarelevalori:Regimultemperaturilor:‐temperaturamedieanuală: +10,50C‐temperaturaminimăabsolută: ‐30,00C‐temperaturamaximăabsolută: +39,40CAdâncimeamaximădeîngheţ: 90centimetri–1metruRegimulprecipitaţiilor:‐ Cantitatea de precipitaţii medii multianuale, măsurate într‐o

perioadădezeceani,estecuprinsăîntre500mmşi600mm.Regimulvânturilor:Vânturiledominantebatpedirecţiilenord–vestşinord,iarviteza

medieestede22m/sec.Presiuneadereferinţăavântului:0,30kPa.Dateseismice ComunaCiorani, conformNormativului 100‐92, se încadrează înzonaseismicădecalculB,coeficientulseismicfiindKs=0,25.


16

Repereistorice LanorddesatulCioraniideSus,întreşoseaşiCricovulSăratafostdescoperit un sit cuprinzândaşezăridin epocapretracică, tracică, daco‐romană,străromânească,careconfirmăintensitatealocuiriizonei,pecareoatestăşiaspecteculturaleinedite.

Cândauluatfiinţăceledouălocalităţicompenentealecomuneinuse ştie cu exactitate, dar denumirea lor exista de mult, fiind atestatădocumentar pe la sfârşitul veacului al XV‐lea, când, prin 1592 – 1593AlexandrucelRău,înurmaunorjudecăţi,întăreafostuluicomisaldoileaMoga,părţideocinilaCioranişiHodopeni.

În patrimoniul Muzeului de Istorie şi Arheologie al judeţuluiPrahova se găsesc două zapise de vânzare – cumpărare de pământ laCiorani,însecolulalXVII‐lea.Primuledatat13februarie1671,princareun anume Cazan din Breneşeşti, împreună cu feciorii săi, vindeau luiCoposşifraţilorluiNeagoeotDetecoiu(satpeatuncilângăValeaScheilor–Călugăreni)atreiapartedinmoşiadecâmpdelaCiorani,„careocenăaufostanoastrădemoşiedelaRadulotCiorani”.

Aldoileazapis,din10februarie1672,consfinţeavânzareaa20destânjeni din moşia Ciorăneanca, „care merge din apa Prahovei până laCălmăţuiu”,decătreDobromiralluiNeagoePodgoreanulşifiulacestuia,Radu. Printre semnatarii zapisului se numărau Dobre Gârboveanul otCioranişiBorce(a)iuzbaşaotCiorani,încalitatedemartori.

SeştiecăînsecolulalXVIII‐lea,CioraniideJoseraoaşezaredestuldedezvoltată,astfelcăîn1746s‐asimţitnevoiaconstrucţieiunuilăcaşdeînchinăciuneaici.

La 8 aprilie 1782, biv vel banul Dumitrache Ghica cumpăra de laPredaPodgoreanul a treiaparte amoşiei „Sutilila iCiorăneasca, care săporpcleşteacumTufeleluiFrone”dinjudeţulSaac.Câtevazilemaitârziu,acelaşifostmarebanobţineaadouatreimeamoşieice„mergedelaJolojipânăînapaCălmăţuiuluişipedinsussăhotăraştecumoşiamănăstireaBrebuluişipedejossăajungăcumoşialuiScuipici”,delabivvelvameşulPârvul sin Sandul, al doilea proprietar al moşiei. La 5 iunie 1782,DumitracheGhicaobţine şi a treiaparte amoşiei, de la celde‐al treileaproprietar,polcovniculManolache.Astfel,banulGhicaobţineîntotal246destânjeniîndouăluni.DupămoarteadomnitoruluiGrigoreGhicaîncepeconflictulîntre„epitropiicaseirăposatului”şiţăraniidinCioraniideSus,dinpricina„mutăriihotaruluidespărţitordintremoşiaFulgaşiCiorani”,


17

în care scop este trimis la faţa locului pentru a lua măsurile cuvenite,ConstantinLipănescu,daracestamărturiseşteînraportuldin5mai1828că„n‐apututdescoperiniciunadevăr”,întrucâtmartoriisecontraziceau.

ProcesulacontinuatînPrahova,dupădesfiinţareajudeţuluiSaac,la1ianuarie1845,şis‐aîncheiatabiaprinanul1858.

Înprimăvaralui1818,CricovulSăratserevărsasepesteţariniledinjur,provocândmaridaune„dinpricinafaptuluicăniştegurialebălţiidepe moşia Cioranii de Jos, prin care se scurgea Cricovul în Prahova,fuseserăastupateşi,maiales,dinpricinauneimoridepemoşiaRăşaniabeizadeleiCostacheCaragea”.

La solicitarea celor ale căror pământuri fuseseră inundate,domnitorul trimite o comisie la faţa locului, din care făcea parte şiGheorghe Lazăr, în calitate de inginer, pentru a constata cauza reală arevărsării apelor, deoarece inginerul Moritz von Ott, din partea luiCostacheCaragea,afirmacăeas‐ardatoracursuluisinuosalCricovuluişinu îndiguirilor realitzate pentru moara din Răşani. Cercetarea a fostfăcutăînziuade26martie188şiadoveditcăcelesusţinutedeinginerulluiCarageasuntneîntemeiate.

În 1864 sunt împroprietăriţi 115 locuitori pe moşia bisericiiCreţulescudinBucureşti.

La1872,Cioraniide Jos şiCioraniideSus făceauapartedinplasaCricov.Înacelaşian,inginerulI.PopoviciîntocmeşteplanulşihotărniciamoşieiCioraniideSus,proprietateabisericiiCreţuleştilordinBucureşti.

La12mai1872,începeunprocesîntreproprietarulmoriicuaburidinCioraniideSusşi95deţăraniînvinuiţideacestapentruindiferenţăînvremea în care instalaţia fusese cuprinsă şi arsă de flăcări. SentinţaTribunaluluiPrahova,favorabilăproprietaruluimorii,afostanulatăabiaprin 1873, de către Curtea de Apel, Secţia a III‐a din Bucureşti, ţăraniifiindabsolviţidepretenţiileabsurdealepăgubaşului.

La 6/18 aprilie 1888, ţăranii din Cioranii de Sus, dar şi din altelocalităţidi jurserăscoală.SubprefectulplăşiiPodgoria–Cricovsolicităgarnizoanei Ploieşti, de urgenţă, trupe de intervenţie. Răsculaţii suntînfrânţicusprijinulcălăraşilor.Seaplicăbătăi,seexecutăarestări.Presalocalăsemnaleazăabuzuri:unuldincârciumariilocaliestebătutşiarestatpentru faptul că fiind la Fulga în momentul torturării ţăranilor, laînapoiereasaînCioraniarfiinstigatpesătenilarăscoală.


18

În 1906, inginerul hotarnic Mih.St. Tulbure întocmeşte hotărniciamoşieiCioraniideJos,proprietateaconteseiMariaOdondeMontesquieu–Ferensac,născutăprincipesăBibescu.

După răscoalele din 1907, locotenentul topograf Neagu Dumitruîntocmeşte, în 1910, hotărnicia şi planul izlazului comunal al satuluiiHueni (comuna Ciorani), acordat sătenilor din proprietatea EpitropieibisericiiCreţulescudinBucureşti.

În acelaşi an, ia fiinţă în comună obştea şărănească „Frăţia”, alecăruistatuteşiactconstitutivsedepunlaTribunalulPrahovaînvedereaînregistrării ca persoană juridică. Şi tot în 1910 se expropriază nişteterenuri din Ciorani pentrumontarea conductei de alimentare cu apă astaţieiCFRRCioraniideJos.IarîntoamnăîncepeprocesulintentatEforieibisericii Creţulescu din Bucureşti „intituţie de binefacere”, pentru că aarendatmoşiasaCioraniideSusaltorpersoaneparticularedecâtobşteaţărănească „Frăţia”, aşa cum prevedea şi avizul nr. 6921 din 1910 alConsiliuluiSuperioralAgriculturii,procescesevaîncjeiala5iulie1913.

La sfârşitul anului următor, pe 17 decembrie 1911, încep noiexproprieri de terenuri în comună, necesare constuirii decantorului dinsatulCioraniideJos.

Monumente

În Cioranii de Jos există biserica „Adormirea Maicii Domnului”înălţatăîn1746desoţiastolniculuiTudoracheGiulianaşifiullor,comisulIoan.În1902afostmodificată,adăugându‐i‐seatuncipridvorul,absidelelaterale şi fiind zugravită din nou. Este cuprinsă în litsamonumenteloristoricelanumărul2414–arhitectură.

Biserica din Cioranii de Sus, deşi nu este cuprinsă în listamonumenteloristorice,esteridicatăînaintede1832,cândestepomenităîntr‐undocumentaflatînpăstrareaAcademieiRomâne.

Încomună,aufostconstruiteşitreimonumentealeeroilor:‐ Monumentul învăţătorului IonTraşcă, edificat în1978, laCioraniide

Jos,decătreIonBrezuleanu‐ CruceaeroilordinprimulrăzboimondialdincimitirulsatuluiCioranii

deJos‐ Monumentuleroilordinceledouărăzboaiemondialeridicatîncurtea

bisericii.


19

1.2.Factoriaipotenţialuluieconomiclocal1.2.1.Resursenaturale1.2.1.1.Resursenaturaledesuprafaţă

Resurselenaturalede suprafaţă ale comunei sunt reprezentatedefondul forestier şi cel agricol al comunei, cu o ponderemare în totalulsuprafeţei.

1.2.1.2.Resursenaturalealesubsolului

În subteranul comunei Ciorani nu există unităţi stratigrafice deinterespentru eventualele exploatări de substanţeminerale utile şi nicivolumesolubilecare,subinfluenţaapelorsubterane,săpoatădanaştereunorgoluricupotenţialdeprăbuşire.1.2.2.Infrastructura1.2.2.1.InfrastructuraînRegiuneaSudMuntenia

1.2.2.1.1.InfrastructuradetransportşicomunicaţiiÎncadrulregiuniiSudMuntenia, transportulrutier,aflat înultimii

aniîntr‐ocontinuădezvoltare,tindesădevinăliderîndomeniupefonduldeclinuluiînregistratdetransportulferoviar.

Astfel, la sfârşitul anului 2011, reţeaua de drumuri publicemăsura12.707km,situândRegiuneapelocul2dinţară,cuunprocentde15,18%din total. Reţeaua rutieră asigură o bună comunicare în special întrecentrele urbane din Regiune, facilitând totodată accesul din şi însprediversecentreimportante,cumarfiBucureşti,portulmaritimConstanţaşi, nu înultimul rând,Giurgiupunct de trecere al frontierei cuBulgariaprinintermediulpoduluiPrietenieiGiurgiu–Ruse(rutierşiferoviar),podcetraverseazăDunăreaînsectoruldegraniţădintreRomâniaşiBulgaria.Din totalul drumurilor publice din Regiune, 21,96% erau drumurinaţionale,iar78,04%drumurijudeţeneşicomunale.

În ceea ce priveşte densitatea drumurilor publice din regiune,aceasta eramai ridicată decât valoarea înregistrată la nivel naţional, înanul2011(36,9km/100kmpfaţăde35,1km/100kmp).


20

Densitatea drumurilor reprezintă şi un indicator de măsurare aaccesibilităţii, fiind considerate zone foarte accesibile cele care au unprocent ridicat al densităţii drumurilor. Astfel, analizând distribuţiateritorialăadensităţiidrumurilorpublice,înSudMuntenia,seconstatăcăvalorile cele mai mari s‐au înregistrat în judeţele Argeş (50,9 km/100kmp),Prahova(46,8km/100kmp)şiDâmboviţa(46,1km/100kmp),iarcelemaimici valori în judeţele Călăraşi (25,9 km/100 kmp) şi Ialomiţa(25,9km/100kmp),acesteaînregistrândaceeaşivaloare.

Se remarcă diferenţe semnificative între nordul regiunii, cu odensitate foarte ridicată a reţelei dedrumuri şi parteade câmpie, undereţeaua de drumuri este foarte răsfirată. Explicaţia constă în tipologiadiferităaaşezărilordinceledouăsub‐regiunişiconformaţiateritoriului:în timp ce în zonamontană satele sunt numeroase şi de tip răsfirat, cunumeroasedrumuricareleleagă,înzonadecâmpiesuntaşezăripuţine,dardedimensiunimaimari,concentrateteritorial.

Stareatehnicăareţeleidedrumuripublice,lafineleanului2011,eraîn general nesatisfăcătoare, situaţia pe categorii fiind următoarea:drumurimodernizateînlungimede4.219km,reprezentânddoar33,20%din lungimea totală,drumuri cu îmbrăcăminţiuşoarerutiere în lungimede 4.101 km, reprezentând 32,27%, drumuri pietruite în lungime de3.304kmreprezentând26%şidrumuridepământ în lungimede1.083km,reprezentând8,53%.

Lungimea drumurilor publice din regiunea Sud Muntenia, în

perioada2004‐2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatistică,TEMPO‐Online


21

Din totalul drumurilor naţionale din regiunea Sud Muntenia, lasfârşitulanului2011,96,09%eraumodernizate,dintrecareînprocentde100%înjudeţeleDâmboviţaşiPrahova.

Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale din regiune, măsura olungimetotalăde9.916km,dintrecare15,50%modernizată,iar40,46%cuîmbrăcăminţiuşoarerutiere.Laniveldejudeţ,celemaimiciponderiareţeleidedrumurijudeţeneşicomunalemodernizatăaufostînregistrateîn judeţele Argeş (2,94%), urmat de judeţele Călăraşi (4,63%) şiDâmboviţa(10,35%).

Lungimea, starea şidensitateadrumurilor lanivelul judeţelor

regiuniiSudMuntenia,înanul2011

*cuîmbrăcăminţiuşoarerutiereSursa:DirecţiaRegionalădeStatisticăCălăraşiReţeauadedrumuriexistentăşipoziţiageograficăaRegiuniiasigură

acesteia o bună deschidere internă şi internaţională. Regiunea SudMunteniaareopoziţiegeograficăstrategică,fiind,pedeoparte,oregiunede graniţă, iar, pe de altă parte, amplasată în imediata proximitate amunicipiului Bucureşti, capitala României şi una dintre cele maiimportantemetropoledinEuropaCentralăşideEst.

Principalele căi rutiere internaţionale care străbat regiunea şi carefacilitează accesuldin şi înspre aceasta lanivel naţional şi internaţionalsunturmătoarele:

• E60: (Franţa, Elveţia, Austria, Ungaria) – Borş ‐ Oradea – Cluj‐Napoca–Turda–Târgu‐Mureş‐Braşov–Ploieşti–Bucureşti–Urziceni–Slobozia–Constanţa;


22

•E70:(Spania,Franţa,Italia,Slovenia,Croaţia,Serbia)–Timişoara–Drobeta‐Turnu Severin –Craiova – Alexandria – Bucureşti – Giurgiu –(Bulgaria,Turcia,Georgia);

•E81:(Ucraina)–Halmeu–Livada–SatuMare–Zalău–Cluj‐Napoca– Turda – Sebeş ‐ Miercurea Sibiului – Sibiu – Piteşti – Bucureşti –Constanţa;

•E85:(Lituania,Belarus,Ucraina)–Siret–Suceava–Roman–Bacău–Buzău–Urziceni–Bucureşti–Giurgiu–(Bulgaria,Grecia);

•E574:Bacău–Oneşti–TârguSecuiesc–Braşov–Piteşti–Craiova;•E577:Slobozia–Brăila–Galaţi–(RepublicaMoldova,Ucraina);•E584:(Ucraina,RepublicaMoldova)–Galaţi–Slobozia.Regiunea beneficiază de avantajele oferite de autostrăzile A1

(Bucureşti–Piteşti),A2(Bucureşti–Constanţa),A3(Bucureşti–Ploieşti)şi în viitor de Autostrada Sudului (Bucureşti ‐ Alexandria – Roşiori deVede ‐ Slatina ‐ Craiova ‐ Lugoj). Un alt drum important ce străbateRegiuneaesteDN5,fiinddrumulnaţionaldinRomânia,careleagăcapitalaBucureştideoraşulGiurgiu,aflatpemalulDunării,lagraniţacuBulgaria,fiind continuat dincolo de Giurgiu prin intermediul Podului PrietenieiGiurgiu–RuseşipeteritoriulBulgariei.

InfrastructuradetransportlanivelulregiuniiSudMuntenia

Sursa: Studiu privind Stadiul Actual de Dezvoltare al Infrastructurii în Regiunea Sud‐

MunteniaşiPerspectivedeDezvoltare


23

AccesibilitatearutierăZonele compacte de la nivelul regiunii SudMuntenia care nu au

acces direct sau conexiuni laterale la reţeaua de drumuri europene şinaţionalesunt:

•parteadenorda judeţuluiTeleormanşiparteadesuda judeţuluiArgeş,înperimetruldelimitatdeAutostradaA1,DN61,DN6şiDN65A;

•parteadevestajudeţuluiTeleorman,teritoriuldelimitatdeDN54,DN65A,DN6şiValeaOltului;

•parteadeestajudeţuluiTeleormanşidevestajudeţuluiGiurgiu–teritoriudelimitatdeDN6,DN5B,DN5CşiDN51;

•parteadevestajudeţuluiCălăraşi–înzonadelimitatădeDN4,A2şiDN31;

•parteacentral‐nordicăşideesta judeţuluiPrahova–înzonamontană şi a Subcarpaţilor – teritoriul dintre DN1A, 1B şi ValeaBuzăului;

• partea central‐nordică a judeţului Argeş ‐ zona montană şipiemontană,întreDN73şiDN7Cetc.

Toate aceste zone sunt exclusiv rurale, cu o economie agricolăprecară şi se confruntă, tradiţional, cuun exodal forţeidemuncăcătremediulurban, carea condus laungrad foarte accentuatde îmbătrâniredemografică.

CompaniaNaţionalădeAutostrăzişiDrumuriNaţionaledinRomânia(CNADNR), care administrează reţeaua de drumuri naţionale, clasificădrumurileîndouăcategorii:

•Drumurinaţionaleprincipale:‐DN1:Bucureşti ‐Borş–estecelmaiaglomeratdrumnaţionaldin

Româniaşiparcurgeregiuneadelasudlanord,întrelimitajudeţuluiIlfovşiceaajudeţuluiBraşov,pecirca100km.Traseulsăusesuprapunecucelal DE60, iar pe distanţa dintre limita judeţului Ilfov şi Comarnic esteprevăzut cu 4 benzi (două pe sens). În ultimii 10 ani, drumul a fostmodernizat, inclusivcu lucrăridecreştereasiguranţei traficului, lacareseadaugădrumuldecenturăalmunicipiuluiPloieşti(12,9km),conectatlaAutostradaA3;

‐DN2:Bucureşti‐Siret–estecelde‐aldoileacelmaiaglomeratdrumnaţionaldinRomâniaşiparcurgeregiuneapeodistanţăscurtă(50km),înjudeţulIalomiţa.Esteoşoseacu4benzişisesuprapunepestetraseulDE85;


24

‐ DN3: Bucureşti ‐ Constanţa – este un drum naţional mai puţincirculat,cuosingurăbandăpesens,careseîntindepecirca115km;

‐ DN4: Bucureşti ‐ Olteniţa – este un drum naţional, care parcurgeregiuneapeodistanţăde45km,cuosingurăbandăpesens;

‐DN5:Bucureşti‐Giurgiu–esteundrumnaţionalcu4benzi,similarunuidrumexpres,careesteintenscirculatşicaretraverseazăregiuneapeo distanţă de 43 km. Acesta a fost recent modernizat recent printr‐unproiectISPA,careaimplicatextindereasala2benzipesenspeodistanţăde 39,5 km şi construcţia unei variante de ocolire a comunei Adunaţii‐Copăceni (3 km). De asemenea, există un proiect de modernizare aPoduluidelaGiurgiu;

‐ DN6: Bucureşti ‐ Cenad – este cel de‐al patrulea cel mai circulatdrum naţional din ţară şi străbate regiunea pe circa 100 km. DN6 sesuprapunepetraseulDE70şidispunedeobandăpesens.PrinProgramulOperaţional Sectorial de Transport se finanţează, în prezent,modernizareaDN6pesegmentulAlexandria–limităjudeţulOlt(circa50km),construcţiavariantelordeocolireAlexandria(13,3km)şiRoşioriideVede(14,4km).Deasemenea,s‐aelaboratunproiectşipentrurealizareauneivariantedeocolireaoraşuluiMihăileşti(3,2km);

‐DN7:Bucureşti‐Nădlac–estecelde‐altreileacelmaicirculatdrumdinRomâniaşicaresesuprapune,pesegmentulPiteşti–limitajudeţuluiVâlcea,cuDE81.Întotal,drumulstrăbatecirca135kmdinregiuneaSudMuntenia.Esteundrumcuobandăpesens,pentrucareexistăunproiectde lărgire la 4 benzi în sectorul Bâldana ‐ Titu (22 km), precum şi ovariantădeocolire(6km)înoraşulTitu;

‐DN1A:Bucureşti ‐Braşov–esteundrumnaţional importantprinprisma faptului că este cea mai eficientă alternativă la DN1, având olungime de 115 km pe teritoriul Regiunii. Drumul nu a beneficiat înultimiianidelucrăricomplexedereabilitareşimodernizare;

‐DN1B: Ploieşti ‐ Buzău – este un drum intens circulat, care seîntindepe40kmînestulregiuniişicaresesuprapunecuDE577.Drumulare4benzipedistanţaPloieşti‐AlbeştiPaleologu,sectorcareestecelmaiintenscirculat;

‐ DN1D: Ploieşti ‐ Urziceni – un drum important, prin prismafaptuluicăesteoalternativădeaevitazonaaglomeratăaBucureştiului,reducândsemnificativdistanţadintrezonaTransilvanieişiaMuntenieişiDobrogea.Areodistanţăde45kmşinuabeneficiatdelucrăriampledemodernizareînultimiiani;


25

‐DN2A:Urziceni–Constanţa–cuolungimede115kmpesuprafaţaregiunii,esteunuldintrecelemaicirculate10drumuridinRomânia,fiindoalternativălaAutostradaA2.AcestasesuprapunepestetraseulDE60.Înprezent,serealizeazălucrăridemodernizarelaPodulpesteDunăredelaGiurgeni(1,5km);

‐DN2C:Slobozia‐Buzău–străbateRegiuneapeodistanţădedoar30km,însăasigurăaccesullaStaţiuneaAmara;

‐ DN3A: Lehliu ‐ Gară – Feteşti – paralel cu Autostrada A2, pe odistanţăde79km;

‐DN3B:Călăraşi–Feteşti‐Urziceni–cuolungimede98km,mergede‐alungulDunării;

‐DN21şi21B:Călăraşi ‐Brăila–se suprapuneparţial cuDE584şiareolungimede71km.SectorulSlobozia–Bărăganul(21km)seaflă,înprezent,încursdereabilitare;

‐DN71:Bucureşti‐Sinaia–areolungimede103kmpeteritoriulregiuniişiesteundrumintenscirculat,maialesînzonaTârgovişte.Este,alăturideDN1A,unadintrealternativelelaDN1pentrudeplasareaîntreBucureştişiBraşov.Înprezent,seexecutălucrăridereabilitareaacestuidrum, cu fonduri de la bugetul de stat. De asemenea, există un proiectpentru realizareaunei variantedeocolire a oraşuluiPucioasa (3km) şiTârgovişte(12km);

‐DN72:Ploieşti–Găeşti–cuolungimede77km,esteunimportantdrum de legătură între DN1, DN7 şi Autostrada A1, într‐o zonă denspopulată;

‐DN72A:Târgovişte‐Câmpulung–cuolungimede60km,constituieoalternativălaDN1şiDN71;

‐ DN73: Piteşti – Braşov – se suprapune cu DE574 şi este unimportant drum de legătură între DN1 şi DN7, făcând legătura întreOltenia, Muntenia, Transilvania şi mai departe către Moldova. Drumuleste intens circulat, mai ales pe sectorul din apropierea municipiuluiPiteşti, până la intersecţia cu DE73D către Mioveni. În prezent, sederuleazăunproiectde lărgireadrumului la4benzipeacestsectorde7,3km.Înplus,întreguldrumseaflăîncursdereabilitarecufinanţaredelabugetuldestat;

‐ DN7C (”Transfăgărăşan”) – este unul dintre cele mai cunoscutedrumuridinţară,cuoimportantfuncţieturistică,darşidelegăturăîntreMunteniaşiTransilvania;


26

‐DN65:Piteşti–Craiova(30kmînregiuneaSudMuntenia)–esteundrumintenscirculatşi facelegăturaîntreOlteniaşiAutostradaA1cătreBucureşti. Acesta se suprapune cu DE574 şi este propus pentru a fitransformat,peviitor,îndrumexpres;

‐ DN65B – face legătura între DN65 şi A1, în jurul municipiuluiPiteşti.

Drumurilenaţionaleprincipaleînregistreazăvaloriridicatedetraficşi au beneficiat de investiţii importante în reabilitarea lor, astfel încâtstarealortehnicăasigurăcondiţiicorespunzătoarededeplasare,ceeacelefaceadevărateculoarededezvoltare.

•Drumurinaţionalesecundare:Drumurile naţionale secundare asigură legăturile dintre autostrăzi,

drumuri naţionale principale sau diferite oraşe din regiune şi din afaraacesteia.Acesteaînregistrează,îngeneral,valoriredusedetraficşinuaubeneficiat de lucrări ample de reabilitare şi modernizare în ultimuldeceniu.

ÎnregiuneaSudMunteniasegăsescurmătoareledrumurinaţionalesecundare: DN54, DN51A, DN65A, DN52, DN51, DN65E, DN5C, DN5B,DN61, DN41, DN5A, DN31, DN31A, DN21B, DN21A, DN67B, DN65D,DN73C, DN73D, DN65B. Toate aceste drumuri (cu excepţia DN5A şiDN73D – parţial pietruite şi care au o sarcină maximă admisă de 8tone/osiasimplămotoare)suntmodernizateşipermitosarcinămaximăadmisăde9tone/osiasimplămotoare.

Înanii2005şi2010,CompaniaNaţionalădeAutostrăzi şiDrumuriNaţionale din România, cea care administrează reţeaua de autostrăzi şidrumurinaţionaledinţară,arealizatrecensămintedecirculaţie.

Zonele de congestionare a traficului de la nivelul regiunii SudMuntenia erau, conform recensământului de trafic din 2005,următoarele:

a)drumuricuuntraficmediuzilnicdepeste27.000deautovehicule:‐DN1Bucureşti–Ploieşti‐limităjudeţBraşov;‐AutostradaA1Bucureşti‐Piteşti(înapropiereamunicipiuluiPiteşti

şiînzonametropolitanBucureşti);‐DN1BPloieşti‐Mizil;‐DN73Piteşti‐Mioveni.b) drumuri cu un trafic mediu zilnic între 13.000 şi 27.000 de

autovehicule:‐DN2Bucureşti‐limităjudeţBuzău;


27

‐DN1APloieşti‐Cheia;‐ZonaperiurbanăamunicipiilorTârgovişte,Slobozia,Feteşti,Piteşti.Rezultatelerecensământuluirutier,elaboratdeCompaniaNaţională

de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, realizat cinci ani maitârziu,în2010,indicăfaptulcănus‐auprodusmodificărimajoreînceeace priveşte intensitatea traficului în regiune, precum şi ierarhiadrumurilornaţionaledinperspectivaacestuicriteriu.

Traversatăşideprincipalelemagistraleferoviarealeţării,regiunea

are un real avantaj datorită facilitării de către acestea a legăturii cuimportante zone şi centre urbane ale ţării şi asigurării unui transportrapid. Magistrala cu lungimea cea mai mare care traversează regiuneaeste şi cea care asigură legătura cu principala poartămaritimă a ţării ‐portulConstanţa.

Reţeauadecăi feratearegiuniiestebinedezvoltată, liniileaflate înexploatare însumând, la sfârşitul anului 2011, o lungime de 1.251 km,regiuneadeţinânddinacestpunctdevedere,11,6%dintotalulpeţară.

Liniiledecaleferatăelectrificatedincadrulregiuniiauolungimede439km(10,92%dintotalullanivelulţării),pondereaacestorade35,09%din totalul liniilor de cale ferată fiind superioară mediei pe ţară. Deremarcat este faptul că în judeţul Argeş reţeaua feroviară este completneelectrificată.

Înraportcusuprafaţaregiunii,liniiledecaleferatăaveauodensitatede36,3km/1000kmp,fiindinferioarămedieipeţarăde45,2km/1000kmp.

Lungimea,starea şidensitateacăilor ferate lanivelul judeţelor

regiuniiSudMuntenia,înanul2011

ţţ Sursa:DirecţiaRegionalădeStatisticăCălăraşi


28

Urmareadescreşteriitransportuluiferoviarşiastăriiprecareaunorsectoaredecaleferatăînperioadaanalizată2004–2011,lungimeatotalăacăilor ferate înexploatareascăzutcu452dekilometri,de la1.703dekilometri la 1.251 de kilometri, scăderea substanţială fiind înregistratăîntreanii2004‐2005.

LungimeacăilorferateînexploataredinregiuneaSudMuntenia,

înperioada2004–2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăFaţă de 2004, în anul 2011, cea mai mare lungime de cale ferată

închisă era deţinută de judeţul Prahova (185 km), urmat de judeţulTeleorman (100 km). Au existat şi situaţii optimiste, precum judeţulIalomiţa în care lungimea totală de cale ferată a crescut, în intervalulanalizat,cu16km.

AccesibilitateaferoviarăÎn ceea ce priveşte accesibilitatea feroviară (în kilometri), modelul

teoreticreprodusmaiînfigurademaijos,evidenţiazăfaptulcăparteadesud şi est a regiunii SudMuntenia (CuloarulDunării) este celmaipuţinaccesibilă,distanţapecaleaferatăfaţădeanumitepunctedinţarăfiindde800 ‐ 850 km, ceea ce înseamnăun timpdedeplasaredepeste10 ore,ceeacefaceacesttipdetransportineficient.Prinurmare,oseriederelaţiidinaceastăzonăaufostconcesionatecătreoperatoriprivaţi.


29

Accesibilitateaferoviarăkilometrică,înregiuneaSudMuntenia


MunteniaşiPerspectivedeDezvoltareÎn ceea cepriveşteaccesibilitatea la reţeauade transportaerian, în

regiunenufuncţioneazăniciunaeroportcivilpentrutransportaeriandemarfă şi călători, dar aceasta beneficiază de serviciile celui mai mareaeroport internaţional din România (aeroportul Otopeni), amplasat laminimum60kmşimaximum120kmdecapitalelejudeţelorRegiunii.

Reţeaua hidrografică a regiunii nu permite transportul naval îninteriorulacesteia,darlalimitadesudbeneficiazădeprincipalăarterădenavigaţieeuropeană,Dunărea,careasigurăşifacilitează,prinintermediulporturilorfluvialeTurnuMăgurele,Zimnicea,Giurgiu,OlteniţaşiCălăraşi,schimburile comerciale cu ţările europene riverane. Infrastructuranesatisfăcătoare a porturilor fluviale şi reducerea treptată a activităţiiacestora,suntfactoricareaucontribuitlascădereagraduluideutilizareapotenţialuluiexistent.

Accesibilitatea la căile fluviale este asigurată direct doar pentrulocalităţiledinparteadesudaregiuniiSudMuntenia,princele5porturi(TurnuMăgurele,Zimnicea,Giurgiu,OlteniţaşiCălăraşi).

Aleipietonale/pistebicicliştiLa acest moment, nu există o centralizare cu privire la lungimea

totală a aleilor pietonale şi pistelor pentru biciclişti din regiunea SudMuntenia. Cu toate acestea, pot fi menţionate cele mai importanteproiectederulateînacestsens,înultimuldeceniu:

‐PistadebicicliştiCălăraşi‐Modelu;


30

‐ Pista de biciclete (Str. Independenţei ‐ Castanilor: 3 km)Ploieşti–finanţatădinProgramulPHARE;

‐PistadebicicletePădureTrivalePiteştişiParcChindiaTârgovişte–realizatecufonduridelabugetullocal;

‐ Pistă de biciclete (circa 200 km) în Olteniţa,Plopeni, Lipăneşti,Măgurele, Răcari, Doiceşti, Ulmi, Prundu, Vărăşti, Comana, Runcu,Târgovişte, Giurgeni, Vlădeni, Ciochina, Conţeşti, Făcăeni, Drăganu,Colibaşi ‐ proiecte depuse spre finanţare la Administraţia NaţionalăpentruFonduldeMediu.

TransportpublicLa nivelul regiunii SudMuntenia, transportul public local, în anul

2011, era asigurat, în principal, de autobuze şi microbuze. Transportulpublic asigurat prin tramvaie şi troleibuze se regăsea doar în judeţulPrahova,avândîndotare11tramvaieşi49troleibuze.

Înanul2011,număruldeautobuzeşimicrobuzedinregiuneerade430,cu163maipuţinefaţădeanul2004,laniveljudeţean,celemaimulteautobuze şimicrobuze regăsindu‐se în judeţelePrahova (194) şiArgeş(115),lapolulopusfiindjudeţulGiurgiu(12).

NumăruldeautobuzeşimicrobuzedinregiuneaSudMuntenia,

înperioada2004–2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăÎn ceea cepriveşte numărul depasageri transportaţi, în perioada

analizată2004–2011,s‐a înregistratocreşterecu35,19%,ajungândla114.345,2 mii de persoane, cea mai mare parte dintre aceştia fiindtransportaţideautobuzeşimicrobuze(85.330,2miidepersoane).


31

NumărulpasagerilortransportaţiîntransportulpubliclocaldinregiuneaSudMuntenia,înperioada2004‐2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăStrăziAnalizândsituaţiastrăzilororăşeneştidinregiuneaSudMuntenia,

se observă o uşoară creştere a lungimii acestora, cu 6,59%maimult înanul2011faţădeanul2004,astfelregiuneasesituasubmedianaţionalăde11,37%.

În ceea ce priveşte starea tehnică a acestora, în anul 2011, eraumodernizate doar 66,07%din străzile orăşeneşti din regiune, pondereacea mai ridicată fiind deţinută de judeţele Argeş (78,88%), Dâmboviţa(72%) şi Giurgiu (75,38%), iar la polul opus se afla judeţul Ialomiţa(43,09%).

1.2.2.1.2.InfrastructuradeutilităţipubliceAlimentareacugazenaturaleLa nivelul regiunii SudMuntenia, numărul localităţilor în care se

distribuiau gaze naturale a crescut de la 108 localităţi în 2004, la 158localităţi în 2011, atingând o pondere de 27,87%, depăşind astfelpondereaînregistratălanivelnaţionalde27,57%.

Distribuţia gazelor naturale era prezentă mai mult în localităţilejudeţelor din nordul regiunii, iar în ceea ce priveşte cantitatea gazelornaturale distribuite 61,12% erau folosite pentru uz industrial şi doar38,88%pentruuzcasnic.


32

Înmediulurban,distribuţiagazelornaturaleeraprezentăîn91,67%

localităţi, deficitare fiind judeţele Călăraşi cu o pondere de 80% alocalităţilorîncaresedistribuiaugazenaturale,Ialomiţacuoponderede71,43%,respectivPrahovacu92,86%.

Spredeosebiredemediulurban,înmediulrural,situaţianueraatât

debună, în2011,undedoar21,97%dintre localităţibeneficiaudeacestserviciu, valori peste media naţională (22,20%) regăsindu‐se doar înjudeţele dinnordul regiunii: Argeş cu28,42%,Dâmboviţa cu 48,78% şiPrahovacu42,22%.

Gradul de dotare al localităţilor în care se distribuie gaze

naturaledinregiuneaSudMunteniapentruanul2011Regiune /J

udeţSursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăAlimentareacuenergietermicăÎn perioada analizată, numărul localităţilor în care se distribuia

energie termicăa scăzut continuu,de la28 localităţi în anul2004 la15localităţi în2011,acest fapt fiinddatoratnumăruluimareal locuitorilorcareopteazăpentruinstalaţiipropriideenergietermică.

Ponderea localităţilor din regiune în care se distribuie energietermică a ajuns, în anul 2011, la 2,65%, mai mică cu 0,56% decâtpondereanaţională.


33

În mediul urban, distribuţia energiei termice se realiza într‐unprocentfoartescăzut,doar25%dintotalullocalităţilor,aceastăponderefiindinfluenţatăfoartemultşideinexistenţadistribuţieienergieitermiceîn judeţul Ialomiţa, dar şi de ponderile scăzute din judeţele Argeş cu14,29%, Dâmboviţa 14,29% şi Prahova 14,29%, restul judeţelorînregistrândvaloridepeste50%.

În mediul rural, distribuţia energiei termice se regăsea doar lanivelula3dintrelocalităţilejudeţuluiArgeş.

Gradul de dotare al localităţilor în care se distribuie energia

termicădinregiuneaSudMunteniapentruanul2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăAlimentareacuenergieelectricăDin perspectiva producţiei de energie electrică, regiunea Sud

Muntenia joacăunrolesenţial,prinprismacapacităţilorşipotenţialuluidecaredispune,maialesînsectorulenergiilorregenerabile.

Înultimii10ani,acestecapacităţis‐audublat,princonstrucţiauneicentralepegaze,primadeacestgencucapitalprivat,definalizareaunoramenajări hidroenergetice, a unor centrale în cogenerare şi a începeriilucrărilorlaproiectedindomeniulenergiilorregenerabile.

Infrastructura de producere a energiei electrice din regiunea SudMunteniaestealcătuitădinurmătoareleunităţi:

a) unităţi de producere a energiei hidro – administrate de S.C.HIDROELECTRICAS.A.–cuoputereinstalatăde655MW–amplasatemaialesînnordulregiunii(Argeş,Dâmboviţa,Prahova);


34

Pentru perioada următoare, HIDROELECTRICA are în planconstrucţiauneinoihidrocentraleperâulOlt, laTurnuMăgurele– Islaz(Teleorman), carevaaveaoputere instalatăde28,8MW.Deasemenea,există proiecte pentru şase microhidrocentrale (Valea Pechii, Lăzăreşti,Vlădeni,Mihăeşti,Opreşti,Băjeşti)peRâulTârgului(judeţulArgeş)–cuoputereinstalatătotalăde5,02MW,înparteneriatpublic‐privat.

De asemenea, în zona Turnu‐Măgurele a demarat în anii ‘70construcţia uneinoi hidrocentralepeDunăre. Proiectul (cu o capacitateinstalatăde circa880MW)a fost abandonat înurmacu20deani, însăexistă interes de ambele părţi – română şi bulgară, pentru reluareaacestuia.

Unaldoileaproiect,cuocapacitatede265MW,vizazonaCălăraşi‐Silistra.

b)centraletermoelectricepebazădelignit:CentralaTermoelectricaDoiceşti (Dâmboviţa) – aflată în administrarea TERMOELECTRICA.Aceastaareoputereinstalatăde200MWşidispunedeunblocdearderea lignitului, instalat in 1979. Centrala a fost construită pentru a deservijudeţele învecinateşipentruaexploata lignituldinmineledinMuntenia(Şotânga, Filipeşti, Schitu‐Goleşti, Ceptura etc.), actualmente închise.Centrala este momentan în conservare, din cauza costurilor mari deoperare.

TERMOELECTRICA a demarat deja o procedură de selecţie a unuiinvestitorstrategicpentruacreaosocietatemixtăcaresăinvesteascăînmodernizareacentralei,princonstrucţiaunorcapacităţideproducţiede500MWpecărbune,eventualşicuintegrareaminelordelignitdinzonă.

Compania COCA‐COLA a realizat, în anul 2010, o centralătermoelectricădemicidimensiuni(putereinstalatăde6,1MW),însistemdecogenerare,lafabricasadinPloieşti.

CentraledecogenerareaufostconstruiteşideGrupulINTERAGROlaZimnicea (14 MW), Turnu Măgurele (20,25 MW), pentru a deserviunităţile de producţie ale societăţii. Aceeaşi companie are în proiectconstrucţia unei termocentrale pe cărbune la Turnu Măgurele, cu ocapacitateinstalatăde1.320MW.

c) centrale de cogenerare pe bază de gaze: Centrala Ciorani(Prahova),operatădecompaniaOMVPETROM,cuoputere instalatăde860MW,operaţionalăintegraldin2012.Aceastaaimplicatoinvestiţiedecirca 500 mil. Euro, inclusiv cu finanţare de la Banca Europeană deInvestiţii.


35

De menţionat e şi faptul că în Mioveni funcţionează Fabrica deCombustibil Nuclear şi o Staţiune de cercetare în domeniu aNUCLEARELECTRICA, înfiinţată în 1970 pentru a asigura necesarul decombustibilalcentraleinuclear‐electricede laCernavodă. Înprezent,serealizează investiţii pentru dublarea capacităţii de producţie, înperspectivadeschideriiadouănoireactoarelacentralsus‐menţionată.

Prin materializarea proiectelor sus‐menţionate, precum şi a celorprezentatelapunctualA.2.4.,capacitateadeproducţieaenergieielectricedin regiuneaSudMuntenia arputeacreşte cupână la3500MW, triplăfaţădeceaexistentăînprezent.Înplus,acesteaarcontribuilacreştereacalităţii mediului, utilizând resurse regenerabile şi/sau tehnologiimoderne.

ReţeauaelectricădetransportdinRomânia

Sursa:TranselectricaReţeaua de distribuţie a energiei electrice din regiunea Sud

Muntenia este gestionată de 3 companii diferite, dintre care două aucapitalprivatşiunadestat:

‐ELECTRICA–FilialadeDistribuţieşiFurnizareaEnergieiElectriceMunteniaNord–înjudeţelePrahovaşiDâmboviţa;

‐CEZDISTRIBUŢIE–înArgeşşiTeleorman;


36

‐ENELMUNTENIASUDşiENELDOBROGEA–înGiurgiu,IalomiţaşiCălăraşi.

Regiunea Sud Muntenia dispune de resurse însemnate de

producere a energiei electrice din surse regenerabile, cu precăderehidro, solare şi de biomasă agricolă şi forestieră, potrivit Studiuluiprivind evaluareapotenţialului energetic actual al surselor regenerabiledeenergieînRomânia,elaboratdeMinisterulEconomiei.

PotenţialulsolaralregiuniiSudMunteniaesteunuldintrecelemairidicate din România, mai ales în partea de sud a acesteia (judeţeleTeleorman,Giurgiu,Ialomiţa,Călăraşi,suduljudeţelorArgeş,Dâmboviţa,Prahova), care se află în zona II de radiaţie solară, cu o intensitate de1.300/1.350kWh/m²/an.

PotenţialulsolarînregiuneaSudMuntenia


MunteniaşiPerspectivedeDezvoltarePotenţialul eolian al regiunii Sud Muntenia este unul mediu în

contextnaţional,cuexcepţiapărţiidenordaacesteia(zonamontanădinnorduljudeţelorPrahova,DâmboviţaşiArgeş).


37

PotenţialuleolianînregiuneaSudMuntenia


MunteniaşiPerspectivedeDezvoltarePotenţialuldebiomasăalregiuniiSudMunteniaestede5.352,3de

terajouli(Tj),dintrecarepeste95%estereprezentatdebiomasaagricolă.Cel mai mare potenţial îl au judeţele Călăraşi (1.386,2 Tj), Ialomiţa(1.057,3)şiTeleorman(865,6).Dealtfel,judeţulCălăraşiseaflăpeloculIIlanivelnaţionaldinperspectivaresurselordebiomasăagricolăvegetală,cu934.000tone/an.

PotenţialuldebiomasăînregiuneaSudMuntenia


MunteniaşiPerspectivedeDezvoltarePotenţialulmicrohidroenergeticalregiuniiSudMunteniaesteunul

relativ ridicat, mai ales în zona de nord a acesteia (Argeş, Dâmboviţa,


38

Prahova).Râurilecupotenţialpentruconstrucţiadenoicentraleelectricesunt: Râul Târgului, Prahova,Teleajen, Dâmboviţa, Ialomiţa,Doftana,Argeşetc.

PotenţialulmicrohidroenergeticînregiuneaSudMuntenia


MunteniaşiPerspectivedeDezvoltare1.2.2.1.3.InfrastructuradetelecomunicaţiiÎn ceea ce priveşte activităţile de telefonie, la nivelul regiunii Sud

Muntenia,lafineleanului2011,s‐auînregistrat504.900deconexiunidetelefonie,reprezentând10,77%dinceleînregistratelanivelnaţional.

PondereagospodăriilorcuacceslareţeauadeInternetdinregiuneaSudMunteniaaatins,în2010,nivelulde32,9%(submedianaţionalăde38,9%),cuaceastăvaloareocupândpenultimulloclanivelnaţional.

ConformEurostat, ponderea gospodăriilor care au acces la reţeaua

deInternetdinregiuneaSudMunteniapentruanul2011ajungeala45%,regiuneaocupândastfellocul4lanivelnaţional.

Un alt indicator furnizat de către Eurostat face referire la tipulconexiunii la Internet, ponderea gospodăriilor cu acces la Internet înbandălargă(termenuldeconexiunelaInternetînbandălargăsereferălaaccesullaInternetdemareviteză,fiindnecesardeexemplulaîncărcareaşi descărcarea conţinutului de tipmedia) din regiunepentru anul 2011atingeaunnivelde35%,regiuneaclasându‐sepelocul2lanivelnaţional.

Termenul de utilizator al Internetului este definit ca persoană ce autilizatInternetulînultimeletreiluni,iarceldeutilizatoralInternetului


39

înmodregulatestedefinitcafiindcelcarefoloseşteInternetulcelpuţinodată pe săptămână, indiferent de locaţie. Atfel, prin datele statisticeoferite de Eurostat, ponderea persoanelor care utilizează regulatInternetulpentruanul2011,seobservăodetaşareaocupanteiprimuluiloc, respectiv regiunea Bucureşti Ilfov (55%) faţă de celelalte regiuni,continuarea clasamentului fiind următoarea: regiunea Vest (40%),regiunea Centru (36%) şi regiunea Sud‐Est (36%), regiunea Nord‐Est(35%), regiunea SudMuntenia (34%) şi regiunea Nord Vest (34%),ultimullocfiindocupatderegiuneaSudVestOltenia(33%).

1.2.2.1.4.InfrastructuradesănătatePotrivit datelor statistice, în anul 2011, regiunea Sud Muntenia

dispunea de o reţea de unităţi sanitare compusă dintr‐un număr de 57spitale(46înmediulurbanşi11înmediulrural),2policlinici(ambeleînmediulurban),37dispensare(26înmediulurbanşi11înmediulrural),1.687 cabinete de medicină de familie (811 în mediul urban şi 876 înmediulrural),1.087cabinetestomatologice(836înmediulurbanşi251în mediul rural), 902 cabinete medicale de specialitate (877 în mediulurbanşi24 înmediulrural),1.131farmaciişipuncte farmaceutice(632înmediulurbanşi499înmediulrural)şi336laboratoaremedicale(293înmediulurbanşi43înmediulrural).

Lanivelde judeţ celemaimulteunităţisanitare erau înArgeş şiPrahova,iarcelemaipuţineînGiurgiuşiIalomiţa.

Analizândevoluţiareţeleideunităţisanitaredinregiunede‐alungul

intervalului2004–2011,seconstatăocreştereanumăruluiacestora,cuexcepţiaspitalelor,policlinicilorşiadispensarelormedicale.

Laniveldejudeţ,celemaimaricreşteriînceeacepriveştenumăruldeunităţisanitares‐auînregistrat în judeţeleArgeşşiPrahova, lapolulopusfiindjudeţeleGiurgiuşiTeleorman.


40

Creşterea/descreşterea numărului unităţilor sanitare dinjudeţeleregiuniiSudMunteniaînanul2011faţădeanul2004

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăPrintre localităţile cu acces dificil la asistenţa medicală primară în

anul2011senumărauurmătoarelelocalităţi:comunaBugheadeSusdinjudeţulArgeş,comunaPlătăreştidinjudeţulCălăraşi,comuneleButimanu,Perişani, Răscăeţi, Râu Alb şi Vulcana‐Pandele din judeţul Dâmboviţa,comunele Cosoba şi Singureni din judeţul Giurgiu, comunele Bărbuleşti,Borăneşti, Bueşti, Ciocârlia, Colelia, Drăgoeşti, Giurgeni, Răduleşti şiSărăţenidinjudeţulIalomiţa,comuneleCosminele,Lapoş,Salcia,Taleaşi Vadu Săpat din judeţul Prahova şi comunele Beciu, Fântânele,Frăsinet şi Purani din judeţulTeleorman.Astfel 5,39%dintre comuneleregiuniinubeneficiaudeasistenţămedicalăprimară.

Personalulmedico‐sanitardinregiuneaSudMuntenia,înanul2011,era alcătuit dintr‐un număr de 4.499 medici, 1.156 stomatologi, 1.202farmacişti,iarnumărulpersonaluluisanitarmediuafostde15.634.

Numărulpersonaluluimedico‐sanitardin judeţeleregiuniiSud

Munteniaînanul2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatistică


41

La nivel regional, faţă de anul 2004, în anul 2011 s‐a înregistrat ocreştereanumăruluipersonaluluimedico‐sanitar.Laniveljudeţean,celemaimari creşteri s‐au înregistrat în judeţele Prahova şi Argeş, iarcelemaimiciînjudeţeleGiurgiuşiCălăraşi,judeţulIalomiţafiindsinguruljudeţ în care personalul medico‐sanitar a descrescut datorită scăderiiconsiderabileapersonaluluisanitarmediu.

Înceeacepriveştenumăruldemedicila1000delocuitori,regiunea

ocupaultimul loc lanivelnaţionalcu1,39medici înanul2011.Laniveljudeţean, media regiunii a fost depaşită doar de Argeş (2,13 medici la1000delocuitori),ultimullocfiindocupatdejudeţulCălăraşi(1medicla1000delocuitori).

Referitor la numărul de paturi în spitale la 1000 de locuitori,

regiunea ocupa ultimul loc la nivel naţional cu doar 4,48 paturi în anul2011.Adâncind analiza lanivel regional se constată depăşiri alemedieiregiuniiînjudeţeleArgeş(5,40paturi),Dâmboviţa(4,81paturi),Prahova(4,71 paturi) şi Teleorman (4,95 paturi), valori inferioare medieiregăsindu‐se în judeţele Călăraşi (3,76 paturi), Giurgiu (2,93 paturi) şiIalomiţa(2,76paturi).

1.2.2.1.5InfrastructurasocialăÎn ceea ce priveşte infrastructura socială pentru anul 2010, în

regiuneaSudMunteniafuncţionau13căminepentrupersoanevârstnice,numărul acestora fiind în creştere faţădeanul2006, în care funcţionaudoar8căminepentrupersoanevârstnice.Dintotalulde13unităţi,înanul2010, 4 unităţi funcţionau în subordinea DGASPC, 8 în subordineaconsiliilor locale şi doar unul a fost înfiinţat de o organizaţienonguvernamentală.

Numărul căminelor pentru persoane vârstnice din regiunea Sud

Muntenia, lanivelulanului2010,reprezenta8,61%dintotalulnaţional,regiuneaocupândlocul6înclasamentulregiunilor.

Coborând analiza la nivel judeţean cele mai multe cămine seregăseauînjudeţeleDâmboviţaşiIalomiţa(fiecarecucâte4cămine),iar


42

la polul opus situându‐se judeţele Argeş şi Prahova unde nu existăniciuncămin.

Înceeacepriveştenumărulmediulunardebeneficiariaicăminelor

dinregiune,acestaaînregistratocreşterede31,55%înanul2010faţădeanul2006,atingândcifrade467beneficiari,ceimaimulţidintreaceştiaregăsindu‐se în judeţul Ialomiţa (246 beneficiari), urmat de judeţeleCălăraşi (83 beneficiari), Dâmboviţa (64 beneficiari), Giurgiu (50beneficiari) şi Teleorman (24 beneficiari), iar ultimul loc este ocupatjudeţele Argeş şi Prahova fără beneficiari din cauza inexistenţeicăminelorpentrupersoanevârstnice.

Numărul beneficiarilor căminelor din regiunea Sud Muntenia, la

nivelul anului 2010, reprezenta 6,2% din totalul naţional, situândregiuneapelocul7din8lanivelnaţional.

Lasfârşitulanului2010,regiuneaSudMunteniaesteceacarelanivelnaţional deţine cea mai mare pondere a persoanelor cu handicap(16,4%),numărulacestoracrescândfaţădeceldinanul2005cu58,8%.Dinpunctdevederealrepartiţieipesexe,pestejumătatedinpersoanelecu handicap erau femei (54,84%), iar în ceea ce priveşte vârsta 92,5%erauadulţi,restulfiindcopii.

Referitor la instituţionalizarea persoanelor cu handicap, 97,49% se

regăseau în familii – neinstituţionalizaţi şi 2,51% în instituţii –instituţionalizaţi.

1.2.2.1.6.InfrastructuradeînvăţământLanivelulregiuniiSudMuntenia,înperioadaanalizată2004–2011,

datorită închiderii unor unităţi şcolare, în special în mediul rural,numărulunităţilorşcolaredinregiuneascăzutcu836.

Astfel, înanul2011,numărultotaldeunităţişcolareafostde1.056(din care 45,27% erau localizate în mediul urban şi 54,73% în mediulrural).CelemaimultedintreacesteaaufostînregistrateînjudeţeleArgeş(202)şiPrahova(240), lapolulopussituându‐sejudeţeleCălăraşi(99)şiGiurgiu(86).


43

NumărulunităţilorşcolaredinregiuneaSudMunteniapetipurideînvăţământ,înanul2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăLa nivelul regiunii Sud Muntenia, în anul şcolar 2010/2011

personalul didactic avea o pondere de 13,18% din totalul naţional,clasândregiuneapelocul3lanivelnaţionalcu32.638decadredidactice(54,5% în mediul urban şi 45,5% în mediul rural), cele mai multeregăsindu‐se în judeţele Argeş şi Prahova, la polul opus fiind judeţulGiurgiu.

Înanulşcolar2010/2011faţăde2003/2004,personaluldidactica

înregistrat o scădere cu 5.495 cadre didactice, cele mai mari valorifiindconsemnateînjudeţeleArgeşşiDâmboviţa.

NumărulpopulaţieişcolaredinregiuneaSudMunteniaînanulşcolar

2010/2011 avea o pondere de 13,22% din totalul naţional, clasândregiunea pe locul 3 la nivel naţional cu 505.704 persoane (57,62% înmediul urban şi 42,38% în mediul rural), cea mai mare populaţieşcolarăînregistrându‐seînjudeţeleArgeşşiPrahova,iarceamaiscăzutăînjudeţulGiurgiu.

Ca şi în cazul cadrelor didactice, o scădere a înregistrat şi numărulpopulaţiei şcolare, reducându‐se cu 90.566 persoane în anul şcolar2010/2011încomparaţiecuanulşcolar2003/2004,judeţelecucelemaisemnificativescăderifiindArgeş,Dâmboviţa,PrahovaşiTeleorman.


44

1.2.2.1.7.FonduldelocuinţeFonduldelocuinţealregiuniiSudMunteniaeraestimat,lasfârşitul

anului2011, la1.301.029locuinţe, încreşterecu2,68%faţădesfârşitulanului2004.

Dinnumărul totalal locuinţelor,maimultde jumătate (60,23%)seaflauînmediulrural,confirmândtipologiapredominantruralăaregiunii,singura excepţie fiind în judeţul Prahova unde ponderea locuinţelordinmediulurbanerade51,11%.

Dinfondullocativexistent, locuinţeleaflateînproprietatemajoritarprivată reprezentau98,51%, iar restul de1,49%se aflau înproprietatemajoritardestat.

Adâncindanalizalaniveljudeţean,mediaregionalăîn2011,înceeace priveşte ponderea localităţilor în proprietate majoritar de stat eradepăşitădoardejudeţeleDâmboviţa,IalomiţaşiGiurgiu.

Fondul de locuinţe după tipul de proprietate în regiunea Sud

Munteniapentruanul2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăLa nivelul Regiunii, fondul locativ existent la sfârşitul anului 2011,

releva îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei, în toatejudeţele din cadrul regiunii, diferenţiat însă, ca intensitate, de la unjudeţlaaltul.

Astfel, la sfârşitul anului 2011, pe o locuinţă din fondul locativexistentseînregistrau,lanivelderegiune,înmedie2,83camere.Mediilecelemaimari lanivelul judeţelorau fost înregistrate în judeţeleGiurgiu


45

(cu3,13camerepeolocuinţă)şiCălăraşi(cu2,91camerepeolocuinţă),iarlapolulopuss‐aaflatjudeţulArgeş(cu2,61camerepeolocuinţă).

Mărimea locuinţelor, exprimată prin suprafaţa medie locuibilă cerevinepeo locuinţă,acrescutdiferenţiat încadrul tuturor judeţelordinregiune.Astfel,celemaimarivalorialesuprafeţelormedii locuibilepe o locuinţă s‐au înregistrat în judeţele Prahova (40,69 mp) şiDâmboviţa (39,37 mp), iar pe ultimul loc s‐a situat judeţul Teleorman(34,70mp).

Ținândseamade suprafaţa locuibilădisponibilăpeo locuinţă, apardiferenţe în ceea ce priveşte suprafaţa medie locuibilă ce revine pe ocameră de locuit, cele mai spaţioase camere de locuit regăsindu‐se înjudeţele Argeş şi Prahova (unde în medie unei camere îi revenea osuprafaţă locuibilă de 14,29 respectiv 14,26 mp), iar cele mai mici înjudeţulCălăraşi(cuomediede12,12mp).

În anul 2011, în regiunea SudMuntenia, au fost date în folosinţă6.610 locuinţe, dintre care 6.479 din fonduri private, deţinând astfelponderea cea mai mare din total (98,02%), majoritatea acestora fiindconstruiteînmediulrural(70,86%).

Numărul locuinţelor terminate din fonduri publice a fostreprezentativ înmediul urban (95,42%).Din totalul de 131de locuinţeterminate din fonduri publice la nivel regional au fost date în folosinţădoarînjudeţeleCălăraşi(3),Dâmboviţa(40),Prahova(84)şiTeleorman(2),lapolulopussituându‐secelelaltejudeţealeregiunii,undenus‐adatînfolosinţăniciolocuinţăfinalizatădinfonduripublice.

1.2.2.1.8.InfrastructurapentrusituaţiideurgenţăConformdatelor puse la dispoziţie de cele 7 Inspectorate Judeţene

pentruSituaţiideUrgenţădinregiuneaSudMuntenia,acesteadispundeurmătoareainfrastructurăpentruderulareaactivităţilorcurente:

a) Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ”Cpt. PuicăNicolae” Argeş: • 5 detaşamente de pompieri: Piteşti, Bradu, Curtea deArgeş,CâmpulungşiMioveni;•osecţiedepompierilaCosteşti;•2gărzideintervenţie:TopolovenişiVedea;•4punctedelucru:Aninoasa,Rucăr,StolnicişiTigveni.

b)InspectoratulJudeţeanpentruSituaţiideUrgenţă”BarbuȘtirbei”Călăraşi: •2detaşamentedepompieri:Călăraşi şiOlteniţa; •2 secţiide


46

pompieri: Dragalina şi Lehliu‐Gară; • 3 gărzi de intervenţie: Borcea,BudeştişiChiselet.

c) Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ”Basarab I”Dȃmboviţa: • 5detaşamentedepompieri: Târgovişte,Moreni, Pucioasa,TituşiGăeşti;•6gărzideintervenţie:Voineşti,Corneşti,Răcari,Potlogi,VişinaşiFieni.

d) Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ”Vlaşca”Giurgiu:•2detaşamentedepompieri:GiurgiuşiBolintinDeal;•3gărzide intervenţie:Găujani,Roatade Jos şiGhimpaţi; •unpunctde lucru laMihaiBravu.

e)InspectoratulJudeţeanpentruSituaţiideUrgenţă”BarbuCatargiu”Ialomiţa: • un detaşament de pompieri la Slobozia; • 3 gărzi deintervenţie: Slobozia, Țăndărei şi Feteşti; • o secţie de pompieri laUrziceni.

f) Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ”ȘerbanCantacuzino”Prahova:•6detaşamentedepompieri:Ploieşti1,Ploieşti2, Câmpina, Sinaia, Mizil şi Vălenii de Munte; • 5 gărzi de intervenţie:Băicoi, Peleş, Urlaţi, Măneciu şi Slănic; • 4 echipaje: Plopeni, Teşila,LipăneştişiCheia.

g) Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă ”A.D. Ghica”Teleorman: • 5 detaşamente de pompieri: Alexandria, Turnu Măgurele,RoşiorideVede,ZimniceaşiVidele;•ogardădeintervenţielaPiatra.

1.2.2.1.9.MEDIU:Alimentarecuapă/canalizareÎnceeacepriveşte infrastructurademediu,regiuneaSudMuntenia

dispunedeodotaredestuldeslabăprivind instalaţiiledealimentarecuapă potabilă, în 2011 din cele 567 de localităţi ale regiunii, doar unprocent de 67,90% fiind dotate cu astfel de instalaţii (locul 4 la nivelnaţional).

Această situaţie este cauzată de slabele investiţii în mediul ruralpentru realizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă (doar64,93%),întimpceînmediulurbantoatelocalităţiledispundereţeledealimentarecuapăpotabilă.

Ponderilecelemaimicidinmediulrurals‐au înregistrat în judeţeleGiurgiu (27,45%) şi Teleorman (32,61%), celelalte judeţe având valorimaimarifaţădemediaregiunii.


47

Graduldedotarecu instalaţiidealimentarecuapăpotabilăal

localităţilordinregiuneaSudMuntenia,2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăCapacitatea instalaţiilor publice de producere şi distribuţie

centralizatăaapeipotabileînregiuneaSudMuntenia‐anul2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăLanivelulanului2011,reţeauasimplădedistribuţieaapeipotabile

din regiunea SudMuntenia măsura 11.143,2 km, respectiv 16,9% dintotalulceleiexistentelanivelnaţional.Faţădeanul2007,lungimeareţeleia înregistrat o creştere cu 12,1%, pe fondul investiţiilor publicesemnificative alocate extinderii şi modernizării reţelelor de apă dinregiune.


48

Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile din regiuneaSudMunteniaera,în2011,de1.014.668mc/zi,înscăderecu10,7%faţăde anul 2007. Scăderea s‐a produs pe fondul reducerii consumuluipopulaţieişiaieşiriidinuzaunorinstalaţiiuzatefizicşimoral.

În ceea ce priveşte cantitatea de apă potabilă distribuităconsumatorilordinregiuneaSudMuntenia,seconstatăcăaceastaa fostde 94.384miimc în anul 2011, dintre care 76,7%pentru consumatoriicasnici, iar 23,3% pentru cei non ‐ casnici. Din totalul apei distribuite,80% a mers către consumatorii cu apometre, sub media naţională de87,5%;

Deasemenea,de remarcateste şi faptul că judeţul cu ceamaimare cantitate de apă potabilă distribuită consumatorilor estePrahova cu 27.500miimc, ceea ce reprezintă 29,14% din totalulcantităţiideapădistribuitălanivelulregiuniiSudMuntenia.JudeţulîncareestedistribuităceamaimicăcantitatedeapăpotabilăesteGiurgiucu4.314miimc,ceeacereprezintănumai4,57%dintotalulcantităţiideapădistribuitălanivelulregiuniiSudMuntenia.

În ceea ce priveşte volumul de apă distribuit consumatorilor pejudeţe,dindatelepuseladispoziţiedeInstitutulNaţionaldeStatistică,lanivelulanului2011,sepoateconstatacă judeţul fruntaşesteDâmboviţacu122.148miim3/an, întimpce înGiurgiuse înregistreazăcelmaimicvolumdeapădistribuitde3.323miim3/an.

CanalizareaLanivelul anului 2011, regiuneaSudMuntenia înregistra unnivel

scăzut de dotare şi în cazul sistemelor de canalizare publică de doar16,93%, situându‐se astfel pe locul 5 la nivel naţional. Acest lucru sedatoreazăfaptuluicăinvestiţiiledinmediulruralsuntinferioaremediuluiurban,deaicişidiferenţelesemnificativedintremediulurbanşicelruralînceeacepriveştegraduldedotarealsistemelordecanalizare.Astfel,înmediulurbaninstalaţiiledecanalizarepublicăerauprezenteînproporţiede91,67%,judeţelecarenuatingeaumaximulfiindCălăraşi,DâmboviţaşiIalomiţa,pecândînmediulruralprocentuleradenumaidoarîn10,02%dincomuneleregiunii,celemaimultedintreacesteadinjudeţeleArgeşşiPrahova.


49

Gradul de dotare cu instalaţii de canalizare publică allocalităţilordinregiuneaSudMunteniaînanul2011

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăLungimea simplă a conductelor de canalizare din regiunea Sud

Munteniaera,înanul2011,de2.386,1km,respectiv10,31%dintotalulcelei existente la nivel naţional. Faţă de anul 2007, lungimea reţelei decanalizare din regiune a crescut cu 10,2%, pe fondul investiţiilor înextindereaconductelorînlocalităţilecarebeneficiazădeastfeldereţea.

Numărullocuitorilordeserviţicuserviciipublicedecanalizareşi

epurareapeuzateafost,înanul2011,de923.750depersoane,ceeacereprezenta doar 28,48% din populaţia stabilă a regiunii SudMuntenia, sub media naţională de 43,6%. Din totalul abonaţilor dinregiune,96,33%aveauacceslareţeadecanalizarecuepurare,întimpdedoar 33.906 persoane (3,67%) deversau apele uzate în reţele fărăepurare. În ceeacepriveşte tipul staţieideepurare,256.087deabonaţi(29,02%) aveau acces la sisteme de canalizare cu treaptă primară deepurare, iar 626.301 la sisteme cu treaptă secundară de epurare(70,98%).

În ceea ce priveşte volumul de ape uzate evacuate pe judeţe, dindatele puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică, la nivelulanului2010,sepoateconstatacăjudeţulfruntaşesteArgeşcu44.324miim3/an, în timp ce în Giurgiu se înregistrează celmaimic volumde apeuzateevacuatede2.528miim3/an.


50

Lanivelul anului2010, în regiuneaSudMuntenia funcţionau86destaţii de epurare, care au generat un volum de ape uzate evacuate de112,2mil.mc. Faţă de anul 1999, volumul de apă reziduală evacuată ascăzutcu40,4%.Pejudeţe,celmaimarevolumdeapeuzateevacuates‐aînregistratînjudeţulArgeş(30,3mil.mc),iarcelmairedusînGiurgiu(2,5mil.mc). Faţă de anul 1999, volumul apelor uzate evacuate a scăzut întoatejudeţele,darmaialesînArgeşşiPrahova,undeconsumuldeapăînindustrie,implicitşivolumuldeapeuzateevacuate,ascăzutsemnificativ.

Înceeacepriveştecantitateadeagenţipoluanţievacuatăînapeledesuprafaţă(emisari)decătrecele86destaţiideepuraredinregiune(tabelanexe),seobservăcăcelmaimarefactorpoluant lanivelulregiuniiSudMunteniaesteamoniul.

Încazulapelordesuprafaţădinregiune,problemeledepoluareapar,înspecial,pecursuriledeapăcestrăbatarealulschelelorpetroliere(dincauza impurificării cu săruri şi produs petrolier), pârâurile din acestezonefiindcaracterizatederegimdecurgeretemporarăşidebitereduse,precum şi datorită deversării apelor uzate insuficient epurate dincategoria celor menajere generate de localităţile urbane. La acestea seadaugăactivităţileeconomicedin industriachimică, industriaextractivă,industria alimentară, zootehnia şi agricultura. Principalii receptori aiapeloruzateepuratesuntbazinelehidrograficeVedeaşiDunăre.

În prezent, se află în faza de implementare o serie de proiecte de

investiţii pentru extinderea/modernizarea staţiilor de tratare a apelor,co‐finanţatedinfonduriUE,respectiv:

‐construirea/modernizareastaţiilordetratareaapeişiastaţiilordeepurare (inclusiv treaptă terţiară) la Sinaia, Breaza, Câmpina, Plopeni,Văleni deMunte, Urlaţi, Mizil – prin accesarea de fonduri europene decătreSCHidroPrahovaSA,prinPOSMediu2007‐2013,Axaprioritară1,Proiectulde investiţii „ReabilitareaşimodernizareasistemelordeapăşicanalizareînjudeţulPrahova”;

‐prinproiectul „Extindereaşi reabilitareasistemelordealimentarecu apă şi canalizare în judeţul Giurgiu”, co‐finanţat din ProgramulOperaţionalSectorialMediu2007‐2013,aufostrealizaţipaşiimportanţiînalimentareacuapăpotabilăalocalităţilorşiasigurareacalităţiiapelordeversateînDunăre,înaglomerărileGiurgiu‐Slobozia,Bolintin‐ValeşiMihăileşti;


51

‐ proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cuapăşicanalizareînjudeţulCălăraşi”,finanţatdinPOSMediu2007‐2013,Axaprioritară1,vizeazăextindereaşireabilitareastaţiilordeepuraredinCălăraşi,Fundulea,Olteniţa,Urziceni,Lehliu‐Gară,Budeşti;

‐ prin proiectul “Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi asistemuluidecanalizareînjudeţulTeleorman,România”,proiectfinanţatprinProgramulOperaţionalSectorialMediu2007‐2013,suntîncursdeextindere şi reabilitare staţiile de epurare din aglomerările Alexandria,TurnuMăgurele,RoşiorideVede,Zimnicea,Videle;

‐ în judeţul Ialomiţa, în cadrul proiectului „Reabilitarea şimodernizarea sistemului de apă şi canalizare în regiunea Constanţa‐Ialomiţa, cofinanţat din POS Mediu 2007 ‐ 2013, se execută lucrări deconstrucţie/modernizare a staţiilor de epurare din Slobozia, Feteşti,Ţăndărei,Urziceni;

‐ prin proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şiapăuzatăînjudeţulDâmboviţa”,co‐finanţatdinPOSMediu2007‐2013,se lucrează lamodernizareastaţiilordeepuraredinTârgovişte,Moreni,Găeşti,Pucioasa,FienişiTitu;

‐ în judeţul Argeş, prin proiectul „Extinderea şi reabilitareainfrastructuriideapă şi apăuzată în judeţulArgeş”, co‐finanţatdinPOSMediu 2007 ‐ 2013, se modernizează şi extind staţiile de epurare dinPiteşti,Bradu,Costeşti,Topoloveni.

CONCLUZII:Infrastructuradetransportşicomunicaţiiînregiune‐reţeauarutierăasigurăobunăcomunicare în special întrecentrele

urbanedinregiune, facilitândtotodatăaccesuldinşi însprediversecentreimportante,cumarfiBucureşti,portulmaritimConstanţaşi,nuînultimulrând,Giurgiu punct de trecere al frontierei cuBulgaria prin intermediulpodului Prieteniei Giurgiu – Ruse, pod rutier şi feroviar peste Dunăre însectoruldegraniţădintreRomâniaşiBulgaria;

‐lungimeadrumurilorpubliceînperioada2004‐2011aînregistratocreştereprogresivă;

‐ reţeaua drumurilor publice este mai densă în partea de nord aregiuniiîncomparaţiecuparteadesudaacesteia;

‐ densitatea reţelei de drumuri din regiune se situează pestemedianaţională;


52

‐stareatehnicăareţeleidedrumuripublice,lafineleanului2011,eraîn general nesatisfăcătoare, din totalul drumurilor publice doar 33,20%suntmodernizate, încă există judeţe (Argeş, Călăraşi,Giurgiu, Ialomiţa şiTeleorman)încaredrumurilenaţionalenusuntîntotalitatemodernizate;

‐prinamplasareasaînproximitateamunicipiuluiBucureşti,regiuneaSudMunteniaestestrăbătutădeoreţearadialădecăidecomunicaţiicareo leagă de restul regiunilor din România, prin drumuri europene şimagistraledecaleferată;

‐ regiunea se află la intersecţia a trei coridoare pan‐europene detransport(IV,VIIşiIX)demareimportanţă;

‐urmareadescreşteriitransportuluiferoviarşiastăriiprecareaunorsectoaredecaleferatăînperioadaanalizată2004–2011,lungimeatotalăacăilorferateînexploatareascăzut;

‐regiuneaestetraversatădemagistralaculungimeaceamaimareşicea care asigură legătura cu principala poartămaritimă a ţării ‐ portulConstanţa;

‐ ponderea liniilor de cale ferată electrificate din regiune estesuperioarămedieinaţionale;

‐înraportcusuprafaţaregiunii,liniiledecaleferatăaveauodensitatede36,3km/1000km2, fiind inferioarămedieinaţionalede45,2km/1000km2;

‐ în regiune nu funcţionează niciun aeroport civil pentru transportaeriandemarfăşicălători,daraceastabeneficiazădeserviciileceluimaimareaeroportdinRomânia(aeroportulOtopeni),amplasatlaminimum60kmşimaximum120kmdecapitalelejudeţelorregiunii;

‐regiuneaestestrăbătutădefluviulDunărea,reprezentândprincipalaarterădenavigaţieeuropeanăcareasigurăşifacilitează,prinintermediulporturilor fluvialeTurnuMăgurele,Zimnicea,Giurgiu,Olteniţa şiCălăraşi,schimburilecomercialecuţărileeuropeneriverane;

‐pe teritoriulregiuniiSudMunteniaexistăunnumărde5punctedetrecereafrontiereidestatcuBulgaria,respectiv:

•TurnuMăgurele(Teleorman)–Nikopol–fluvial;•Zimnicea(Teleorman)–Sviştov–fluvial;•Giurgiu(Giurgiu)–Ruse–fluvial,rutierşiferoviar;•Olteniţa(Călăraşi)–Tutrakan–fluvial;•Călăraşi(Călăraşi)–Silistra–fluvial.


53

‐ transportulpublic local, înanul2011,eraasigurat, înprincipal,deautobuze şi microbuze; doar în judeţul Prahova fiind asigurat şi printramvaieşitroleibuze;

‐numărulpasagerilortransportaţiîntransportulpubliclocalacrescutcu35,19%înperioada2004–2011;

‐ străzile orăşeneşti au înregistrat o creştere de 6,59% în perioada2004–2011şidoar66,07%dintreacesteasuntmodernizate.

Infrastructuradeutilităţipublice‐ la nivelul regiunii Sud Muntenia, numărul localităţilor în care se

distribuiau gaze naturale a atins o pondere de 27,87%, depăşind astfelpondereaînregistratălanivelnaţionalde27,57%;

‐reţeauadedistribuţieagazelornaturaleestemultmaidezvoltatăînjudeţeledinnordulregiunii;

‐ 61,12% din cantitatea gazelornaturale distribuite în regiune eraufolositepentruuzindustrialşidoar38,88%pentruuzcasnic;

‐înmediulurban,distribuţiagazelornaturaleeraprezentăîn91,67%dintrelocalităţi,pecândînmediulrural,situaţianueraatâtdebună,doar21,97%dintrelocalităţibeneficiaudeacestserviciu;

‐ înperioadaanalizată2004 ‐2011,numărul localităţilor în care sedistribuia energie termică a scăzut continuu, acest fapt fiind datoratnumăruluimare al locuitorilor care optează pentru instalaţii proprii deenergietermică;

‐ ponderea localităţilor din regiune în care se distribuie energietermicăaajuns,înanul2011,la2,65%,maimicăcu0,56%decâtpondereanaţională;

‐ înmediulurban,distribuţiaenergieitermiceserealizadoar în25%dintotalullocalităţilor,pecândînmediulrural,distribuţiaenergieitermiceseregăseadoarlanivelula3dintrelocalităţilejudeţuluiArgeş.

Infrastructuramediu/alimentarecuapă/canalizare:1. Înpofida investiţiilor realizate înperioada2007–2013, regiunea

încă dispune de un nivel scăzut de dezvoltare al infrastructurii demediu. Din punct de vedere teritorial, problemele se manifestă cupregnanţăînparteadesudaregiunii(judeţeleGiurgiuşiTeleorman)şiînmediulrural.Astfelcă,înperioada2014–2020investiţiiledindomeniuartrebui să se concentreze către extinderea şi modernizarea


54

infrastructurii de alimentare cu apă, canalizare şi epurare, cuprecădereînmediulruralşiînjudeţeledinparteadesudaregiunii.

2.Deasemenea,managementulintegrataldeşeurilorcontinuăsă

fieunadintreproblemeledemediuprioritarealeregiunii,operaţiunilede colectare selectivă şi reciclare realizându‐se înprezentdoar înmediulurbandinanumitejudeţedinregiune(Dâmboviţa,Ialomiţa,Prahova,Argeşşi Giurgiu). Totodată, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare esteîncăscăzut înmediulrural,deşeurile fiinddepozitate îngospodăriisau înlocuri neamenajate. Din acest punct de vedere, investiţiile din perioada2014 –2020 se vor concentrape finalizarea implementării sistemelordemanagementintegrataldeşeurilordintoatejudeţeleregiunii,precumşipedezvoltareaserviciilordesalubrizareînmediulrural.

3. În ceea cepriveşte calitatea factorilordemediu, existăprobleme

referitoare lapoluareaapelordesuprafaţă,poluaregenerată înmareparteatâtdeexploatăriledehidrocarburicâtşidedeversărileapeloruzatemenajere,insuficientepurate.

Totodată, la nivelul regiunii există un număr mare de situricontaminate (361 de situri ce acoperă o suprafaţă de 678,9 hectare, culocalizare predominantă în judeţele Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu şiTeleorman)înurmaactivităţilorindustriale.

Cât priveşte poluarea aerului, aceasta se datorează activităţilorindustriale energofage, traficului auto intens din zonele urbane şiutilizăriicombustibiluluisolidlasistemeledeîncălzirealepopulaţiei.Dinacestmotiv,investiţiiledinperioada2014–2020vorfidirecţionateşicătredecontaminareasiturilor,promovăriieficienţeienergeticeşiutilizăriienergiilorregenerabile.

4.VulnerabilitateamarearegiuniiSudMuntenialariscurilenaturale

se datorează în egală măsură infrastructurii deficitare de protecţie lainundaţii,defrişărilorpesuprafeţemarideteren,câtşiformelordereliefşischimbărilor climatice (se face referire la aridizare, deşertificare,cutremureşiavalanşe).

Astfel,investiţiilevizatepentruperioada2014–2020vorfiîndreptateşi către creşterea capacităţii locale şi regionale de prevenire a riscurilornaturale.


55

1.2.2.2.InfrastructurăîncomunaCioraniInfrastructuradetransport

Accesul în comună, comunicaţiile rutiere şi transporturile demărfurisaucălătorisefacpeurmătoareledrumuriclasificate:‐ DN1D–facelegăturaîntreDN1BşiDNUrziceniSlobozia–lungime

aprox.7km‐ DJ 148 – face legătura între centrul comunei şi staţia CF – lungime

aprox.5km‐ DJ 201 A – face legătura între centrul comunei şi comuna Adâncata

(Ialomiţa)–lungimeaprox.4km‐ DC 78 A – face legătura între centrul localităţii şi comuna Fulga şi

comunaSălciile–lungimeaprox.5km.‐

Comunaareaccesdirectlareţeauaferoviarădetransport.Traficul feroviar este atât de călători, cât şi de marfă, ceea ce

faciliteazăşimaimultlegăturacomuneiculocalităţileînvecinate.Principaleledisfuncţionalităţialereţeleistradalesuntgeneratede:‐ profile necorespunzătoare parţial pe drumurile judeţene şi

drumurilecomunale;‐intersecţiineamenajatecorespunzător;‐insuficienţamarcajelorrutierepedrumuriledincomună;‐desfăşurareacirculaţieipietonaleşiceaabicicliştilorpecarosabil.

Reţeledetelecomunicaţii,comunicaţiidateşiInternet

Reţeaua de telefonie fixă din comună este reprezentată deRomtelecom,iarreţeauadetelefoniemobilăesteceadelanivelnaţionalşi asigurată de: Orange, Vodafone etc. Furnizorii de servicii de InternetsuntCosmote,VodafoneşiOrange.

La nivelul comunei Ciorani, în toate satele, şcolile, grădiniţele,

cabinetelemedicale, instituţiilepubliceşiprimăriaauacces laconexiunideInternet.


56

Infrastructuratehnico‐edilitarăacomuneiCioraniAlimentareacuapăpotabilă

Înprezent,alimentareacuapăsefaceînsistemcentralizat,însănuîntoatăcomuna.Alimentareacuenergieelectrică

Reţeaua electrică are în totalitate locuinţele din comună. Satelecomunei Ciorani sunt alimentate cu energie electrică din sistemulnaţional,prinintermediulposturilordetransformaredetipaerian.Alimentareacugaze

Comuna Ciorani beneficiază în prezent de sistem centralizat dedistribuţie a gazelor naturale. Gazele naturale sunt utilizate pentruprepararea hranei, pentru prepararea apei calde menajere şi pentruconsumuritehnologiceîntottimpulanului,iarpentruîncălzireaclădirilorîntimpulsezonuluirece.Reţeauaînsumeazăolungimede54,8km.

Canalizare

ComunaCiorani nu este deservită de instalaţie de canalizare. Seareînvedereînfiinţareaacesteiaşiracordulgospodăriilor.

Locuinţe LanivelulcomuneiCiorani,datelecentralizateîn2011auarătatcăperazacomuneisunt2547locuinţe,cuosuprafaţătotalăde89.418m.p.

Din totalul locuinţelor centralizate la nivelul comunei, 6 sunt înproprietateastatului,restulaflându‐seînproprietateprivată.

Situaţiaconstrucţiilornoi

2005 2008 2011

Autorizaţii de construire eliberatepentruclădirirezidenţiale

5 23 18

Locuinţeterminate 12 15 24


57

Avândînvederecăfondullocuibilesteîntr‐ostaremedieşiindiciide locuire indică un confort sub media pe regiune, se apreciază căpopulaţia va continua îmbunătăţirea nivelului de confort al locuinţelorexistenteprinreparare,consolidare,modernizare,extinderialespaţiuluilocuibil,darşiextindereareţelelorutilitare.1.2.2.3.InfrastructuraeducaţionalăîncomunaCiorani

În comuna Ciorani funcţionează două şcoli, liceul tehnologic şidouăgrădiniţe.

Majoritateaacestorunităţiprezintă iluminatartificialbun,grupurisanitarecorespunzătoare,lipsaunorsistemedeprotecţieantiefracţie,iardotareaşcolilorcumaterialedidacticeestesatisfăcătoare.

Înceeacepriveştepopulaţiaşcolară,situaţiaesteurmătoarea:

PopulaţiaşcolarăîncomunaCioraniDenumire 2005 2008 2011

Grădiniţe 178 239 265

Primarşigimnazial 664 682 638

dincare:

*primar 345 334 346

*gimnazial 319 348 292

Numărul copiilor care merg la grădiniţă este oscilant, în creştere

constantăînsă,înperioadaanalizată.Numărulelevilorcareurmeazăînvăţământulprimaresteconstant,

înfiecareananalizat,cuoscădereevidentăanumăruluielevilorînscrişiînînvăţământulgimnazialînultimiiani.

Înceeacepriveştepondereaelevilorînpopulaţiacomunei,aceasta

estereprezentatăînsituaţiademaijos:


58

PondereaelevilorînpopulaţiacomuneiCioraniDenumire 2005 2008 2011

Grădiniţe 2,48% 3,41% 3,76%

Primar 4,82% 4,77% 4,91%

Gimnazial 4,45% 4,97% 4,14%

Din toţi copiii care urmează o formă de învăţământ în cadrulcomuneiCiorani,ceamaimarepondereauavut‐oînprimiianianalizaţiceicareurmeazăînvăţământulprimar,iarînultimiianianalizaţi,ascăzutuşornumărulelevilorînscrişilacursurileînvăţământuluigimnazial.

Ponderea celor înscrişi la învăţământul preşcolar a crescutconstant,caprocent,constantăînultimiicincianianalizaţi.

PersonaluldidacticlaunităţileşcolaredincomunaCioraniDenumire 2005 2008 2011

Înv.preşcolar 8 10 10

Înv.primar 16 15 5

Înv.gimnazial 24 33 7

TOTAL 61 72 39

GraficcupersonaluldidacticdincomunaCiorani–2011

Prescolar

Primar

Gimnazial


59

EvoluţianumăruluisălilordeclasăîncomunaCiorani: 2005 2008 2011Sălideclasă 19 20 36Laboratoareşcolare 3 3 5Ateliereşcolare 2 4 4PCTotal ‐ 36 55

Numărul sălilor de clasă şi a laboratoarelor şcolare a crescut înultimiidoianianalizaţi.

BiblioteciledincomunaCioraniDenumire 2005 2008 2011Bibliotecitotal 3 3 3Bibliotecăpublică 1 1 1

În comună funcţionează o bibliotecă publică şi în total, incluzândbibliotecile şcolare, de trei biblioteci, cu unnumăr de 23.735 volume şi1.330cititori, înanul2011,aceştiadinurmătotalizând9.040devolumeeliberate.Bibliotecapublicăestedeservitădeunangajatbibliotecar.Culturăşiartă Încomună,funcţioneazăşiuncentrucultural însatulreşedinţădecomună,aflatînstarefoartebunăşicudotărilenecesare.Eladăposteştesală de festivităţi, sală de conferinţe, sală de şedinţe şi pentru activităţiextraşcolareşi,deasemenea,bibliotecă.1.2.2.5.Infrastructurasanitară

InfrastructurasanitarăacomuneiCioraniestereprezentată:3cabinetemedicaleindividuale;2cabinetedestomatologie;1cabinetoftalmologie2farmaciiaflateînproprietateprivată;1dispensarveterinarînsatulPopeşti.


60

Personalulmedicalesteformatdin:3medicidefamilie;2farmacişti;6cadrepersonalmediusanitar.

1.2.2.6.Instituţiipubliceşiserviciideinteresgeneral

Instituţiile publice din cadrul comunei sunt primăria şi consiliullocal,poliţiaMAIşipoliţialocalăşioficiulpoştal.

LanivelullocalităţiifuncţioneazăşiosucursalăaBănciiRomânede

Dezvoltare,cuunbancomat.Deasemenea,suntamplasateşifuncţioneazălanivelulcomuneibancomatealeRaiffeisenBankşiCECBank.


61

CAPITOLUL2.DEZVOLTAREAECONOMICĂÎNANSAMBLU

Pentru a proiecta strategia de dezvoltare pentru următoareaperioadăestenecesarsă înţelegemcadruldedezvoltare înansamblu, lanivelnaţional.RaportulStrategicNaţional,elaboratîn2012,estesursadelacares‐aplecatpentruacestobiectiv.

În perioada 2009‐2012, produsul intern brut al României acunoscutoevoluţieoscilantă.După înregistrareaunui ritmmediuanualdecreşterede+7,2%înperioada2006‐2008,aurmatocădereabruptăîn2009 cu ‐6,6%, anul 2010 consemnând din nou o diminuare cu ‐1,6%.Tendinţas‐ainversatîncepândcu2011cândPIBacunoscutocreşterede+2,5%urmatăpeprimeledouătrimestrealeanului2012deunavansde+0,3%întrimestrulIşi+1,1%înceldealdoilea.

FactoruldeterminantcareacontribuitlascădereadrasticăaPIBîn

2009 a fost diminuarea cererii interne cu ‐12%, ceea ce a antrenat şi oreducerecu‐20,5%aimportuluidebunurişiservicii.Înperioada2009‐2011 investiţiile au scăzut substanţial, formarea brută de capital fixînregistrândundeclinde‐9,2%.Înceeacepriveşteconsumulfinal,ritmulmediuanualdescădereînintervaluldetimpmenţionatafostde‐2,85%.Evoluţiaprodusuluiinternbrut‐modificăriprocentualefaţădeperioadacorespunzătoareaanuluiprecedent 2006 2007 2008 20092010 2011 Trim I

2012TrimII2012

Cererea internă,dincare:

12,9 14,2 7,3 ‐12,0 ‐1,5 3,1 1,2 1,3

Consumprivat

12,7 11,9 9,0 ‐10,1 ‐0,4 1,3 0,5 2,2

Consumguvernamental

‐4,1 ‐0,1 7,2 3,1 ‐4,4 ‐3,5 ‐1,2 ‐2,4

Formarea brutădecapitalfix

19,9 30,3 15,6 ‐28,1 ‐2,1 6,3 12,2 15,5

Export debunurişiservicii

10,4 7,8 8,3 ‐6,4 14,0 9,9 ‐2,2 ‐0,5


62

Import debunurişiservicii

22,6 27,3 7,9 ‐20,5 11,9 10,5 ‐0,3 0,2

PIB

7,9 6,3 7,3 ‐6,6 ‐1,6 2,5 0,3 1,1

Industrie

7,2 5,4 1,9 ‐1,4 4,8 5,0 ‐0,2 0,3

Agricultură

3,4 ‐15,3 20,7 ‐3,3 ‐6,3 11,3 4,0 ‐1,6

Construcţii

23,4 33,9 26,2 ‐9,9 ‐7,3 2,7 0,0 3,6

Servicii

6,8 7,0 5,4 ‐7,4 ‐2,3 ‐0,1 ‐1,3 0,1

Sursa:INS

În perioada 2009‐2011, valoarea adăugată brută din sectorulconstrucţiilora înregistratoscăderemedieanualăde ‐5%,determinată,în parte, de stoparea investiţiilor imobiliare şi, pe de altă parte, delimitarea sau lansarea cu întârziere a investiţiilor publice în domeniulconstrucţiilordeinfrastructură.Înaceeaşiperioadă,şisectorulserviciilora cunoscut undeclinmajor, celmai accentuat înregistrându‐se în 2009,media anuală a perioadei fiind de ‐3,3%. O evoluţie pozitivă a fostconsemnatăînindustrie,careînintervalul2009‐2011,areuşitorevenirecu un ritm mediu anual de creştere de +2,8%. Agricultura, puternicdependentă de factorii climatici, a cunoscut doi ani, 2009 şi 2010, descădere cu o medie de ‐4,8% recuperată în anul 2011, excepţional dinpunctdevederemeteorologicîncares‐aînregistratocreşterecu+11,3%faţă de anul anterior rezultând în ansamblul perioadei 2009‐2011 ocreşteremedieanualăde+0.3%.

Înperioada2009‐2011,comerţulexteriordebunuriaînregistratun avans semnificativ, pe fundalul scăderii PIB, cu o medie anuală de+2%.Astfel,înanul2009,atâtexporturile,câtşiimporturiledebunuriauconsemnat o evoluţie negativă faţă de anul anterior. Începând cu anul2010 această tendinţă s‐a schimbat radical, valoarea exporturilorcrescând constant în ultimii trei ani chiar dacă, în primaparte a anuluicurent, avansul a încetinit din cauza persistenţei crizei în zona Euro,principala regiune de export a României (71% din valoarea exportuluiRomâniei şi 72,7% din importuri, în anul 2011). La rezultatele pozitiveînregistratedeexportatoriacontribuitşidepreciereamonedeinaţionalecucirca13,4%,înperioada2009‐30iunie2012comparativcuanul2008,


63

situaţiecareadeterminatşi reducereasubstanţialăadeficituluidecontcurent.ComerţulexteriordebunuriModificări procentualefaţădeaceeaşiperioadădinanulprecedent(%)

2007 2008 2009 2010 2011 Semestru I2012

Exportdebunuri

14,3 14,1 ‐13,8 28,5 21,2 0,9

Importdebunuri

26,0 11,5 ‐31,9 20,3 17,2 1,0

Deficitul de cont current,%dinPIB

‐13,4 ‐11,6 ‐4,2 ‐4,4 ‐4,3 3,9

RON/EURCurs de schimb mediuanual

3,3373 3,6827 4,2373 4,2099 4,2379 4,3888

Cursinfoeuro

3,3325 3,6657 4,2151 4,2150 4,2281 4,3708

Notă:modificărileprocentuales‐aucalculatpebazavalorilorexprimateîneuro.Sursa:InstitutulNaţionaldeStatistică,BNR,ComisiaEuropeană

Deficituldecontcurentafost înanul2009,cuaproximativ70%mairedusfaţăde2008dincauza,înprincipal,areduceriisemnificativeaimporturilor de bunuri şi servicii, ajungând astfel în 2009 la ‐4,2% dinPIB.În2010,acestindicatoraînregistratocreşterede11,7%faţădeanulanterior,pentrucaîn2011avansulsăîncetineascăla8,1%,determinândpractic o stagnare a deficitului la ‐4,3%. În primul semestru al anului2012,deficituldecontcurenta înregistratoreduceresemnificativă faţădeaceeaşiperioadăaanuluianterior(‐35%),ajungândla3,9%dinPIB.

În perioada 2009‐2011, rata de ocupare (conform BIM) aînregistrat o evoluţie oscilantă în timp ce şomajul a fost în continuăscădere. În2009,din totalulpopulaţieicuvârstecuprinse între15şi64de ani şi apte de muncă, doar 58,6% figurau în categoria persoanelorocupate,timpîncarerataşomajuluierade6,9%.În2011,ratadeocuparea scăzut la 58,5%, iar rata şomajului a crescut la 7,4%. Per total, piaţaforţei demuncă la nivelul ţării s‐a caracterizat, în semestrul I al anului2012, printr‐o rată de ocupare de 59% şi o rată a şomajului de 7,2%plasându‐seîncontinuaresubmediaUEde10,4%.


64

Per total, piaţa forţei de muncă la nivelul ţării s‐a caracterizat, însemestrulIalanului2012,printr‐oratădeocuparede59%şiunnivelalşomajuluide7,2%.

În legătură directă cu rata de ocupare se află vârsta medie depensionarecare înRomânia înregistreazăunnivel foartescăzut. Înanul2011, aceasta erade56,1 ani în timp ce limitaprevăzutăde lege a fostpentrubărbaţide65deanişirespectiv63deanipentrufemei.

Sprecomparaţie, înPoloniapopulaţiaseretragedepepiaţa forţeidemuncălaovârstămediede59,3deaniîncondiţiileîncareareaceleaşilimitelegale.

Rataşomajuluiînregistratafostde7,8%lasfârşitulanului2009scăzând la 7% în 2010 şi 5,2% în 2011. În anul 2012, rata şomajuluiînregistrat a continuat să scadă ajungând la 4,6% la sfârşitul lunii iunie(nivelapropiatde4,4%înregistratîndecembrie2008).

În perioada 2009‐2011,preţuriledeconsum s‐aumajorat cu unritm mediu anual de +5,8%. În această perioadă, preţurile mărfuriloralimentareaucrescutînmediecu+3,9%,celealemărfurilornealimentarecu +7,4% iar în cazul serviciilor preţurile s‐au majorat cu +6,1%. Înprimulsemestrualanului2012,preţuriledeconsumaucrescutcu+2,2%faţă de perioada similară a anului anterior. Defalcat pe categorii aleprincipalelor ramuri economice, mărfurile alimentare au înregistratscaderialepreţurilordepânăla‐1,1%iarlacelenealimentarepreţuriles‐au majorat cu +3,6%. Tendinţa de creştere s‐a menţinut şi în cazulserviciilor,tarifeleacestoraauavansatcu+5,5%.

Conform Ministerului Finanţelor Publice, în perioada 2009‐2011,deficitulbugetargeneralconsolidatalRomâniei a înregistratotendinţădescădere.CapondereînPIB,deficitulbugetarafostde9%înanul2009,ascăzutla6,8%în2010ajungândlaovaloarede5,5%înanul2011.

Pentru a preîntâmpina deteriorarea situaţiei economice şi finan‐ciare,înanul2009,autorităţileromâneauagreatunpachetfinanciarpeoperioadăde2anicuFondulMonetarInternaţional,UniuneaEuropeanăşialte instituţii financiare internaţionale (BIRD, BEI, BERD) în valoare de19,95mld.euro,obiectivulacestuiafiindasigurareastabilităţiimacroeco‐nomice în condiţiile crizei economice internaţionale. În cadrul acestuipachetdefinanţareexternă,BEIşiBERDaucontribuitcu1mld.deeuropentrususţinereasectoruluiprivat.


65

La data de 10 martie 2011, autorităţile române au solicitatfinalizarea anticipată a Acordului Stand‐by cu Fondul MonetarInternaţional şi aprobarea simultană a unui nou Acord Stand‐By de tippreventiv,cuduratade24luni(aprobatîn25martie2011),învaloarede3.090,6mil.DST(aproximativ3,5mld.euro).

Complementar sprijinului FMI, pe 12 mai 2011, Consiliul UE aaprobat alocarea pentru România a unei asistenţe financiare de tippreventiv, pe termen mediu de până la 1,4 mld. euro, aceasta fiindcondiţionată de implementarea unui program complex de politicieconomice, concentrat în special pemăsuri de reformă structurală carevizeazăîmbunătăţireapieţeimunciişiaproduselor,precumşimajorarearezistenţeişipotenţialuluidecreşterealeconomieiromâneşti.

Înscopulaccesării împrumuturiloracordate înprincipaldeFMIşiUE,Românias‐aangajatsămenţinădeficitulbugetar înanumite limiteprinimplementareaunormăsuridereducereacheltuielilorpublicecadeexemplu diminuarea salariilor şi a numărului angajaţilor dinadministraţia publică, introducerea grilei unice de salarizare afuncţionarilor publici, eliminarea subvenţiilor de la bugetul de statacordate pentru încălzirea locuinţelor, eficientizarea sistemuluiajutoarelorpentrupopulaţiadefavorizată,recalculareapensiilorspeciale,limitarea pensionărilor anticipate, utilizarea eficientă şi îmbunătăţireaabsorbţieifondurilorUEetc.Pondereaveniturilor,cheltuielilorbugetareşiadeficituluibugetarînPIB‐%dinPIB‐ 2005 2006 2007 2008 2009 20102011 TrimI

2012TrimII2012

Venituribugetare

32,4 33,3 35,3 33,6 32,1 33,3 32,3 43,4 35,8

Cheltuielibugetare

33,6 35,5 38,2 39,3 41,1 40,1 37,9 45,3 38,5

Deficitpublic

‐1,2 ‐2,2 ‐2,9 ‐5,7 ‐9,0 ‐6,8 ‐5,5 ‐1,9 ‐2,7

Sursa:MinisterulFinanţelorPublice

În perioada 2009‐2011, tendinţa veniturilor bugetare a fost decontinuăcreştere,de la32%înPIBîn2009, la32,9%înPIBîn2011. În


66

schimb,cheltuielilebugetareauînregistratoevoluţieoscilantă.Pondereaacestora în PIB a crescut de la 39,4% în 2009 la 39,5% în 2010 (pefundalul diminuării PIB) pentru ca în 2011, o dată cu implementareareformelorstructuraleagreatecuUEşiFMI,cheltuielilepublicesăscadăla37,9%dinPIB.

La sfârşitul anului 2011, datoria guvernamentală calculatăconform metodologiei UE, a fost de 33,4% din PIB (193,14 mld. lei),România având unul dintre cele mai mici niveluri de îndatorare caprocent în PIB din UE după Estonia (6,1%), Bulgaria (16,3%) şiLuxemburg(18,3%).Înansamblulperioadei2009‐2011,tendinţadatorieiguvernamentale a fost de creştere accentuată, înregistrând unul dintrecelemaimariavansurilanivelulUniuniEuropene.

Strategia fiscal‐bugetară în perioada 2009‐2012 a urmărit

refacereacredibilităţiişistabilităţii finanţelorpublicepetermenscurtşimediu, prin promovarea unei combinaţii demăsuri coerentemenite săconducălao limitareadeficitelorbugetare, laodiminuareanevoiinetede finanţare a sectorului guvernamental, în condiţiile eficientizăriialocării resurselor, o pondere importantă fiind dedicată investiţiilorpublice.

În ceeacepriveştepolitica fiscală,viziuneaGuvernului s‐a centratpeasigurareaunuimediustimulativşinediscriminatoriu,concentrându‐seînacelaşitimppemăsurideconsolidareatransparenţei,stabilităţiişipredictibilităţiisale. Înplus,dezvoltareasustenabilăa finanţelorpubliceare o importanţă primordială ţinând cont de perspectivele demograficenefavorabile.Consolidareabazeideimpozitareşiamoduluideaşezareaimpozitelor şi taxelor este în continuare esenţială pentru asigurarearesurselor necesare dezvoltării economice şi îndeplinirii sarcinilorstatului şi a angajamentelor asumate de România în calitate de statmembrualUE.ConsecinţaestecăRomâniaareunriscfiscal(indicatorulse situează la 0,54 puncte) apropiat de media Uniunii Europene (0,51puncte).

Cutoateacestea,crizaeconomicăaimpusconcentrareaeforturilorde politică publică spre implementarea unui set de măsuri anti‐criză,coroborat cu condiţionalităţile impuse prin memorandumurile definanţareexternăîncheiatecuFMI/CE/BM.Pachetuldemăsuriadoptatşiaplicat în perioada 2010‐2012, deşi a presupus eforturi fără precedent,paresăfiblocateconomiapeocreştereredusă,carenuestedenaturăsă


67

conducă la recuperarea rămânerilor înurmă, la creştereaşidezvoltareadurabilăaţării.Acestaesteşimotivulpentrucare,înprezent,selucreazăla un nou model de creştere economică („creştere incluzivă”) care săcreeze locuri de muncă cu valoare adăugată şi un grad mai înalt deocupare.

Faţădecontextulanalizeimacro‐economiceaCSNR2007‐2013,care

evidenţia o evoluţie pozitivă a creşterii economice şi a climatului socio‐economicgeneral,identificândoposibilitatelimitatădeintervenţieaunorfactoriexterniperturbatori,numaievoluţiasocio‐economicărealădin2007şi începutulanului2008s‐a înscris întendinţeleprevizionate lamomentulstabiliriipriorităţilorstrategice,întimpceperioada2009‐2012afostdinceîn ce mai afectată de efectele crizei financiare şi economice globale,deteriorarea mediului economic şi financiar internaţional fiind încă îndesfăşurare.Competitivitateaeconomieiromâneşti

Crizaeconomicăseverădinperioada2009‐2012,manifestatăprinscădereacererii,condiţiimairestrictivedecreditaredinparteabăncilor,lipsa acută de lichidităţi, a afectat semnificativ mediul de afaceri.Pricipalele pârghii, susceptibile a stimula creşterea competitivităţiieconomiceşianume,pedeoparte,investiţiileînCDIşiTICşi,pedealtăparte, atitudinea antreprenorilor şi apetitul lor la risc, au fost puternicconfruntatecuefecteledurealecrizeieconomico‐financiare.

PotrivitRaportuluiGlobalalCompetitivităţii2012‐2013realizatdeWorldEconomicForum,Româniaseaflăpelocul78din144deţări.Lanivelul UE, România a reuşit să depăşească o singură ţară, respectivGrecia, puternic afectată de criza economică declanşată în anul 2008.Conform raportului menţionat, economia românească înregistreazărezultatemaibunelacapitoluleficienţă(pelocul64înlume)şimaislabeînceeacepriveşteinovaţia(poziţia106înlume).Capitaluluman/Părăsireatimpurieaşcolii

Rata de abandon timpuriu al şcolii a înregistrat o tendinţă descădereuşoarădela23%în2002la17,5%în2011(cu4ppmairidicatdecât media UE). Acest fenomen înregistrează şi o diferenţă de gen, el


68

fiind mai pronunţat pentru populaţia masculină, 18,5% în 2011, decâtpentruceafemininăcareînacelaşianafostde16,6%.Formareacontinuă

DintrestatelemembreUE,Româniaseaflăpe loculaldoileadupăBulgariaînierarhiaţărilorcucelemaiscăzutevalorialeindicatoruluicemăsoară învăţareapetotparcursulvieţii (LifeLongLearning),respectiv1,6%înanul2011pentrugrupadevârstă25‐64deani.

Pentrucomparaţie,înacelaşian,Bulgariaaînregistratovaloarede1,2%, în timp ce înDanemarca indicatorul de învăţare pe tot parcursulvieţiiafostde32,3%,celmairidicatniveldinUE.

Egalitateadeşanse

Conform unui studiu realizat în 2011 de către Banca Mondială,România înregistrează un indice al diferenţei salariale dintre bărbaţi şifemeide10%,întimpcelanivelulUEmediaestede17,5%.

În ceea ce priveşte integrarea femeilor pe piaţamuncii, în cadrulcursurilor de formare profesională organizate de ANOFM, pondereafemeilorîntotalulparticipanţilorafostîncontinuăscădere.

Astfel,în2009nivelulînregistratafostde58,9%,ajungândîn2011la 56,9%. De asemenea, numărul persoanelor cu dizabilităţi care auparticipatlaastfeldeprogrameafostde283în2011şireducându‐sela32depersoanepeparcursulprimelorlunialeanului2012.

Ocupareşişomaj

Înperioada2009‐2011,ratadeactivitateapersoanelorînvârstădemuncă(15‐64ani)nuaînregistratfluctuaţiiconsiderabile,situându‐seînjurul valorii de 63%. În cel de‐al doilea trimestru al anului 2012, acestindicatoracrescutpânăla64,6%.

Rata de ocupare a înregistrat, în perioada menţionată, o evoluţieoscilantă.Astfel,în2009valoareaafostde58,6%,înanul2010acrescutcu0,2puncteprocentuale,urmândcaîn2011săscadăla58,5%.În2012,trimestrulII,ratadeocupares‐amajorat,ajungândlaunnivelde60%.

În perioada 2009‐2011, rata şomajului a crescut de la 6,29% în2009, la7,61% în2010,pentruca în2011să scadă la5,32%. Înprimul


69

semestru al anului 2012, scăderea a continuat ajungând la o medie de4,99%.

În ceea ce priveşte nivelul de trai al persoanelor ocupate, dintreţărileUE,Româniaaavutîn2011ceamairidicatăratăasărăcieipentrupopulaţiadinacestsegment,respectiv19%,nivelmairidicatdecâtceldinanul2010(17,3%)sau2009(17,9%).

Spre comparaţie, în acelaşi an 2011, România a fost urmată deSpaniacu12,3%şideGreciacu11,9%,mediaUEfiindde8,7%.

ServiciulPublicdeOcupare

Prin implementareaProgramuluiNaţionalpentruOcupareaForţeideMuncă au fost încadratepe piaţamuncii, în perioada 2007‐2012, unnumăr mediu anual de aproximativ 370.000 persoane. ANOFM adezvoltatprogramedeformareprofesionalăprincaresăasigureiniţierea,calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor încăutarea unui loc de muncă. În perioada 2007 – septembrie 2012,239.246persoaneaubeneficiatdecursurigratuite.

Incluziunesocială

Barometruldeincluziunesocialăaarătatfaptulcă, în2010,tineriişipersoanelepeste45deaniîntâmpinaucelemaimarigreutăţiîngăsireaunui loc demuncă. Din cauza constrângerilor bugetare,măsurile activepentruocuparea forţeidemuncă,nuau fost finanţate în2009şiau fostamânatesaudoarparţialfinanţateîn2010.Dreptrăspuns,tineriipleacă(sau intenţionează să plece) în străinătate, iar populaţia de peste 45deani recurge la agricultura de subzistenţă (atunci când este posibil).ComisiaEuropeanăacomunicatcă, la începutulanului2010,2,1mil.deromânilucrauînaltestatemembrealeUE27.

Din studiul menţionat anterior, rezultă şi faptul că populaţia deetnieromăprezintăcelmairidicatriscdeexcluderesocială.Aceastaareaccesinegal laeducaţie, lapiaţamuncii, laserviciisocialeşidesănătate.Încazulpersoanelordeetnieromă,numai55%dintreromiiangajaţinuaveauuncontractdemuncăşi45%deţineaudoarslujbeocazionalesautemporare(faţăde5%dintreromâni).


70

Aspecteregionale

Cel mai important indicator de analiză al disparităţilor regionale,PIB/locuitorlanivelteritorial,aînregistratoevoluţieasemănătoareceleinaţionale.

Astfel, în perioada 2009‐2012, la nivelul fiecărei regiuni s‐amanifestat,într‐unritmlent,ocontinuăcreştere.În2011,regiuneacareadeţinut cea mai ridicată rată de creştere faţă de anul anterior a fostCentrucuomodificarede13,08%încondiţiile încare înBucureşti‐Ilfovmajorareaafostdedoar8,08%.

PIB/locuitoracrescutcontinuudin2004pânăîn2009,anîncare,datorităcrizeifinanciareşieconomicemondiale,aînregistratoscădereînmajoritatearegiunilordedezvoltare.

În2010situaţias‐aîmbunătăţit,toateregiunileînregistrânduşoarecreşteri.Pentru2012,prognozelemaioptimistedelaînceputulanuluiaufost revizuite în jos, caurmare a secetei severe care a afectatproducţiaagricolăşiacrizeiprofundecaresemanifestăînzonaEuro,estimându‐seostagnareaeconomieilanivelultuturorregiunilordedezvoltare.

Indicelededisparitateregională,calculatcaraportdintreregiuneacea mai dezvoltată (Bucureşti‐Ilfov) şi cea mai puţin dezvoltată (Nord‐Est) în termeni de PIB/locuitor, consemnează o evoluţie oscilantă peparcursulperioadei2009‐2012,ocreşteredela3,76înanul2009la3,89în2010urmatădeoscăderela3,74în2011.

Lasfârşitulanului2009,investiţiilestrăinedirecteseconcentrauîn proporţie de 63,42% în regiunea Bucureşti‐Ilfov, cu 9.665 euro pelocuitor,deaproape4,16orimairidicatdecâtmedianaţională.LapolulopusseaflaRegiuneaNord‐Estcunumai1,95%dintotalulISD.

În 2011 repartiţia ISD/loc la nivel teritorial, nu s‐a modificatsemnificativfaţăde2009.SeconstatătotuşiouşoarăscădereaponderiiISD în Regiunea Bucureşti‐Ilfov în favoarea celorlalte regiuni careînregistreazămicicreşteri.

Cuprivirelarataşomajului,în2009,toateregiunilededezvoltaredin România cu excepţia Bucureşti‐Ilfov, înregistrau valori superioaremedieinaţionale,situaţiecareîn2011s‐amodificatuşor,regiunileNord‐Vest, Sud şi Vest alăturându‐se regiunii Bucureşti‐Ilfov cu valori submedianaţională.Referitorlaratadeocupare,înperioada2009‐2011,ceamaimareponderea fost înregistrată înregiuneaBucureşti‐Ilfov (63,8%în2009,64,3%în2010,respectiv64,7%în2011).


71

Deosebiriîntreregiunileţăriiseînregistreazăşiînceeacepriveştespiritul antreprenorial, măsurat prin numărul de IMM/1000 locuitori.CelemaimulteIMM‐urisegăseauînRegiuneaBucureşti‐Ilfov(indicatorulfiindîn2011deaproximativ2,22orimairidicatdecâtmedianaţională),urmatăderegiunileNord‐Vest,VestşiCentrucaredeasemeneadeţineauvalorisuperioarenivelulmediudinRomânia.

IndicatoricheieaidezvoltăriiregionaleînRomânia(medianaţională=100) ‐%‐Regiune PIB/locuitor Rataşomajului IMM/1000 locuitori Populaţierurală

Anii 20092011 2009 2011 2009 2011 2009 2011Nord‐Vest

91,24 88,89 104,4 84,6 109,83 109,20 103,94 103,93

Centru

96,90 99,62 108,8 117,3 101,36 103,89 90,14 90,52

Nord‐Est

62,76 61,64 110,3 111,5 60,68 62,58 126,34 126,57

Sud‐Est

80,28 81,52 108,8 117,3 85,76 88,34 99,96 100,00

Bucureşti‐Ilfov 235,97 230,38 45,6 38,5 266,78 222,09 130,34 130,16

Sud‐Muntenia 85,31 87,92 104,4 125,0 68,81 67,89 17,54 18,38

Sud‐VestOltenia

76,06 74,37 120,6 148,1 67,12 67,08 116,40 115,50

Vest

109,69 115,31 102,9 71,2 103,39 105,52 82,11 82,77

Nivelul redus al investiţiilor străine directe atrase, predominanţaactivităţilorruralecuvaloareadăugatămică,deficituldecompetenţealeresurselorumaneşigradulscăzutdedotarearegiunilorcuinfrastructurădebază(îndeosebitransport,mediu,educaţie,sănătate),constituiefactoricare afectează şi accentuează încă disparităţile de dezvoltare întreregiunile ţării care fără excepţie, includ judeţe heterogenedin punct devedereadezvoltăriieconomice. Înanul2011,înRomânia,oponderede55%dintotalulpopulaţieilocuiaînmediulurban,înregistrândastfelunuldintrecelemaiscăzutegradedeurbanizaredintreţărileEuropei.

Disparităţiurban‐ruralIndicator(%) 2009 2011

Urban RuralNaţional Urban Rural Naţional

Populaţietotală

55,05 44,95 100,00 55,00 45,00 100,00

Ratadeactivitate

62,1 64,6 63,1 63,9 62,6 63,3


72

Ratadeocupare

57,1 60,7 58,6 58,2 58,8 58,5

RataşomajuluiBIM

8,1 5,9 7,2 8,9 6,1 7,7

Localităţicuinstalaţiidecanalizarepublică

96,25 16,40 24,43 96,56 19,29 27,07

Localităţicuinstalaţiidealimentarecuapăpotabilă

99,06 65,52 68,90 99,06 69,45 72,43

Localităţiîncaresedistribuieenergietermică

31,56 0,38 3,52 29,06 0,31 3,21

Spredeosebiredepopulaţiadinmediulrural,populaţiaurbanăse

caracterizează printr‐un gradmaimare de şcolarizare, beneficiază de oinfrastructură edilitară superioară din punct de vedere calitativ şicantitativ, precum şi de mai multe oportunităţi pentru ocupare. Decealaltăparte,populaţiaruralăprezintăungradridicatdeîmbătrânire,oratămaiscăzutăanatalităţiişiodependenţăcrescutăfaţădeactivităţileagricole,cuprecădereagriculturadesubzistenţă.

Disparităţile urban‐rural sunt mult mai pregnante atunci cândvorbimdespredotăriledeinfrastructură,acesteainfluenţândsemnificativcalitateavieţiipopulaţiei.Discrepanţemajoreîntremediulruralşimediulurbanseînregistreazăînceeacepriveştecalitateainfrastructuriirutiere,dotarea localităţilor cu reţele integrate de canalizare, apă potabilă şienergietermică.2.1.Structuraeconomicăşifuncţiunileeconomice2.1.1Contextuleconomicregional

Regiunea Sud Muntenia generează circa 13% din PIB‐ul

economiei naţionale. Din punct de vedere structural, agricultura are ocontribuţie mare la realizarea produsului intern brut regional, datorităcondiţiilor naturale ale regiunii şi calităţii solului, care sunt favorabiledezvoltării tuturor ramurilor agriculturii. Astfel, suprafaţa agricolă de2,448.5miidehectarereprezintă71,1%dinsuprafaţatotalăaregiuniişideterminăcaracterulagricolalregiunii,plasândregiuneapeloculîntâiîncadrulceloroptregiunidedezvoltare.


73

PondereaînPIB‐uleconomieinaţionale

Industriaregionalăparticipăcucirca29deprocentelarealizarea

PIB‐ului,multpestemedianaţională(circa25%),reprezentândunadincelemairidicatecontribuţii.Industriaregiuniiestefoartediversificatăşicuprinde aproape toate activităţile industriale: extracţia şi prelucrareapetrolului şi a gazelor naturale, a cărbunelui, a calcarului, argilei,nisipurilor şi a sării, prelucrarea produselor agroalimentare şiconfecţionarea de produse textile, prelucrarea lemnului, fabricarea demaşini,echipamenteşimijloacedetransport,producţiadeutilajpetrolierşichimic,producţiadefrigidereşicongelatoare,producţiadeautomobile,producţiadeenergieelectrică,termică,gazeetc.

ZoneleDefavorizatedinregiuneaSudMunteniaScopul înfiinţării zonelor defavorizate l‐a reprezentat sprijinirea

refacerii economice a zonelor rămasemult în urmă în ceea ce priveştenivelullordedezvoltare,prinacordareadefacilităţifiscaleşifinanciareînvedereaatrageriideinvestiţiiînzoneleafectate,zoneleizolate,lipsitedemijloacedecomunicaţieşicuoinfrastructurăslabdezvoltată.

ÎnconcordanţăcuprevederileO.U.G.nr.24/1998,cumodificărileşicompletările ulterioare, pe baza criteriilor geografice, demografice,economice şi sociale, în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia au fostdeclarate4zonedefavorizateacărorduratădeexistenţăafostcuprinsăîntre3şi10ani.

Ariile identificate ca fiind zone defavorizate se confruntau cumariprobleme de ordin economic şi social, dovedind incapacitate de a seredresasingureşideaseadaptalanoilecondiţiiimpusedemecanismelepieţei.Ajutorulregionalafostdestinatdezvoltăriiregiunilordefavorizate,


74

prinsprijinirea investiţiilorşicreăriide locuridemuncă într‐uncontextdurabil. Acesta a promovat extinderea, modernizarea şi diversificareaactivităţilorfirmelorlocalizateînaceleregiunişiaîncurajatnoilefirmesăsestabileascăacolo.

În cazul regiunii SudMuntenia, investiţiile, locurile de muncă şinivelul dezvoltării economice au prezentat o tendinţă de creştereaccentuatăînperioada2001‐2004,dupăcareaurmatunandescădere(datorită încetării ajutoarelor de operare în 2005) şi apoi, începând cu2006,valorileauînceputdinnousăcrească.

Negocierea Capitolului 6 privind concurenţa şi ajutorul de stat,cuprins în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană,armonizareapoliticilordestatcupoliticaUE,înperioada2003‐2004,aconduslaplafonarea,diminuareaşiulterioreliminareaajutoarelordestatpentruinvestitoriidinzoneledefavorizate.

Evoluţia numărului de întreprinderi active în regiunea Sud

Muntenia,înintervalul2004‐2011

Sursa:INSAnalizalaniveljudeţean,la2011,relevăfaptulcăpeprimeledouă

locuri s‐au poziţionat judeţele Prahova, cu 14.964 întreprinderiactive şi Argeş cu 12.271 întreprinderi active, urmate la o distanţăsemnificativă de Dâmboviţa – 5.976 întreprinderi active, în timp ceultimul loc la nivel regional a fost ocupat de Ialomiţa cu numai 3.725întreprinderiactive.

Începriveştestructuraîntreprinderilordupădomeniuldeactivitateseremarcăunelespecializăriteritoriale.Astfel,judeţulcucelmaimaregrad de diversificare economică a fost Prahova, care a înregistrat


75

celemaimariponderialenumăruluideîntreprinderipentru16dincele18sectoaredeactivitate.Lapolulopus,s‐asituat judeţulGiurgiucu cel mai mic număr de întreprinderi active pentru jumătate dindomeniile de activitate, fiind astfel judeţul cu cel mai scăzut grad dediversificareeconomică.

Numărul de întreprinderi active la nivel judeţean în 2011,

regiuneaSudMuntenia

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăSituaţia la 2011, a distribuţiei întreprinderilor active pe sectoare

economice la nivelul celor şapte judeţe ale regiunii Sud Muntenia,accentueazăatâtrepartizareainegalăaîntreprinderilorînplanteritorial,dar şi evidenţiază existenţa dezechilibrelor semnificative cu privire laconcentrarea teritorială a întreprinderilor. De exemplu, mai mult de33% dintre întreprinderile active la nivel regional din sectorul„Servicii”eraulocalizateînjudeţulPrahova,întimpceGiurgiudeţineacirca 6% dintre acestea. De asemenea, judeţul Prahova se situa peprimul loc şi în domeniile „Industrie”, „Construcţii” şi „Comerţ”,urmat de Argeş şi Dâmboviţa, acesta din urmă fiind, înmedie, la 20 deprocentedistanţăfaţădeleader.

Dezechilibrele semnificative din punct de vedere al spiritului şi alniveluluiantreprenorialînregiuneaSudMunteniaşi,îndeosebi,încazuljudeţelor componente, pot fi ilustrate prin analizarea densităţiiîntreprinderilor active la 1000 de locuitori, acesta fiind un indicatorrelevantşiîncaracterizareaatâtadimensiuniipieţelorregionale,câtşiaevoluţieiînprofunzimeasectoruluiîntreprinderilorlanivelregional.


76

În intervalul analizat, respectiv 2004 – 2011, în Sud Muntenia,densitatea întreprinderilor a urmat acelaşi trend ca cel de la nivelnaţional,şianume:ascendentpânăîn2008‐cuocreşteredeaproximativ37% faţă de 2004 ‐ urmat de o evoluţie descendentă până în 2011 înprincipal pe fondul crizei economice mondiale – cu o scădere deaproximativ16%, ceea ce a determinat atingerea valorii anului 2006 înmateriededensitateaîntreprinderilor.

Situaţialanivelulanului2011esteprezentatăînfigurademaijos:Harta densităţii întreprinderilor active din regiunea Sud

Muntenia,înanul2011

Densitatealanivelulregiunii–15,29întreprinderiactive/1.000locuitoriSursa:CalculepropriiADRSudMunteniapebazadatelordelaINSLanivelulregiuniiSudMuntenia,dinamicaînmatriculărilordefirme

înperioadaanalizată2004–2011,afostoarecumconstantă.Societăţinois‐au înfiinţat atât în perioadele de expansiune economică, atunci cândcererea a crescut, cât şi în perioadele de recesiune. Media anuală aînmatriculărilorpentruîntregintervalulafostdeaproximativ15.900defirme (PF şi AF, SRL, SA, SCS, SNC şi filiale). Pentru anul 2011, datelestatistice de laONRC, indică o creştere cu 10,41%anumărului total deînmatriculăricomparativcu2010,procentulcelmaimaredeunităţinouînfiinţate fiind deţinut de întreprinderile din categoria IMM, carereprezentauaproapejumătatedinnumărultotal.

Din numărul total de agenţi economici înregistraţi în anul 2011, înSudMuntenia, 52% au fost persoane fizice autorizate şi 48% societăţi


77

comerciale, aproape toate întreprinderile noi având un singur sediu –94,1%. Referitor la distribuţia pe medii de rezidenţă, 59,3% dintreîntreprinderile nou create au fost în mediul urban şi 40,7% în mediulrural, important de evidenţiat fiind faptul că ponderea întreprinderilornou create în mediul rural a înregistrat o uşoară creştere faţă de anulprecedent (+2,7%). Un aspect pozitiv se remarcă şi în cazul proporţieigenerale a noilor întreprinderi al căror sediu era locuinţamanagerului,valoareceaînregistratoscădereînanul2011cu9,4puncteprocentualefaţădeanulprecedent, în timpceponderea întreprinderilornoicare îşidesfăşoarăactivitatealaunsediuindependentacrescutsemnificativdela0,6%în2010,la16,4%în2011.

Dinpunctdevederealdistribuţieiîntreprinderiloractivenoucreate,pesectoaredeactivitate,lanivelulregiuniiceimaimulţiagenţieconomiciau fost înmatriculaţicuactivitateaprincipalăcomerţ(50,3%),urmaţidecei cu activitate în industrie, la egalitate cu construcţiile (14,4%), întransporturi (12,2%), iar cei mai puţini în alte servicii (4,4%) şi înhotelurişirestaurante(4,3%).Faţădeanul2010,s‐aconstatocreştereaponderiisectoarelorConstrucţii(+7,6%)şiTransporturi(+4,7%),acesteafiind celemai atrăgătoare la nivelul regiunii SudMuntenia, în timp cepentru celelalte categorii trendul a fost de scădere, ceamai accentuatăînregistrându‐seînComerţ(‐10,7%).

La nivel judeţean, celemaimulte înmatriculări s‐au operat, înanul2011, înPrahova (3.933)şiArgeş (3.385), iar celemaipuţine înCălăraşi(1.124)şiIalomiţa(1.020).

La nivel de regiune şi judeţe componente, dinamica a fost pozitivă

pentru2011,semncăeconomiaaratasemnedestabilizareşiredresare,susţinută în principal de creşterea producţiei industriale şi a cifrei deafaceridinacestsector.

La nivel regional, în 2011, rata de creare a întreprinderilor noi,calculatăfaţădestoculexistentla1ianuarie1995,s‐asituatlaunnivelde4,4%(naţional36,1%), înuşoarăcreşterecomparativcuanulprecedent(+0,4%),ocupândlocul4lanivelnaţionaldupăregiunileBucureşti–Ilfov(6,5%), Nord–Vest (6,5%) şi Nord–Est (4,6%). Evoluţia în perioadaanalizată2004–2011,ilustreazăfaptulcăratadecreareaavutotendinţăoscilantă,valoareaceamaimareînregistrându‐seînanul2008(5,3%),iarceamaimicăîn2006(3,9%).


78

2.1.2.PoluldecreşterePloieştiÎn cadrul regiunii SudMuntenia, polul de creştere Ploieşti are o

poziţiestrategică,deoareceseaflă laodistanţăde60kmdemunicipiulBucureşti–capitalaRomânieişi la110kmdemunicipiulBraşov–poluldecreşterealregiuniiCentru.

Totodată, municipiul Ploieşti face parte dintr‐o zonă cu profildominant industrial, situată în partea centrală a judeţului Prahova şiconcentrează principalele centre industriale şi de servicii din regiune,fiindcaracterizatprintr‐ungradridicatdepopulareşidezvoltareurbană.

Din punct de vedere al profilului reţelei de localităţi, polul decreşterePloieştiareurmătoareastructură:

Localităţiurbane‐1municipiuşi3oraşe:− municipiul Ploieşti, reşedinţă de judeţ – principal centru

economico‐social cu funcţiuni complexe industriale şi terţiare –administrative,politice,cercetare‐dezvoltare,învăţământsuperior;

− Băicoi şi Boldeşti‐Scăeni: oraşe cu profil dominant industrial‐agrare;

− Plopeni: oraş cu activităţi predominant industriale şi servicii deimportanţălocală.

Localităţirurale‐10comunecusatelecomponente:−satecuactivităţipredominantindustriale–BraziideSus,Braziide

Jos,Negoieşti,Popeşti(comunaBrazi),Bucov,Chiţorani,Pleaşa(comunaBucov);

− sate cu activităţi agricole – industriale – terţiare: AriceştiiRahtivani, Berceni, Blejoi, Dumbrăveşti, Valea Călugărească, Păuleşti,TârgşoruVechi,Bărcăneşti.

Suprafaţapoluluidecreştere,înanul2011

Localităţi Suprafaţa Suprafaţă Suprafaţătotală(ha) totală totală

agricolă(ha) neagricolă(ha)Ploieşti 5828 1588 4240Băicoi 6536 4963 1573Boldeşti‐Scăieni 3490 2208 1282Plopeni 473 10 463AriceştiiRahtivani 8133 6863 1270Bărcăneşti 3725 3153 572Berceni 3102 2321 781


79

Blejoi 2024 1391 633Brazi 4547 3441 1106Bucov 4903 3783 1120Dumbrăveşti 2951 1770 1181Păuleşti 5398 3957 1441TârgşoruVechi 4846 3844 1002ValeaCălugărească 5208 4167 1041TOTAL 61164 43459 17705Sursa:DirecţiaJudeţeanădeStatisticăPrahovaNumărultotaldelocuitori, lanivelulpoluluidecreşterePloieşti, în

anul 2011, era de 347.938 persoane, din care 165.657 locuitori de sexmasculinşi182.821desexfeminin.

Numărultotaldesalariaţi,înanul2011,afostde102.002persoane,întimpcenumărulşomerilor înregistraţi înacelaşian, lanivelulpoluluidecreşterePloieştiaatinsnivelulde5.561persoane,dincarefemei2.800(50,35%).

În ceea ce priveşte infrastructurade apăpotabilă, canalizare şi

gaze,înanul2011,conformdatelordelaDirecţiaJudeţeanădeStatisticăPrahovasituaţiaseprezentaastfel:lungimeatotalăareţeleisimplededistribuţie a apei era de 1.004,40 km, lungimea totală simplă aconductelor de canalizare totaliza 398,20 km, iar lungimea totală aconductelordedistribuţieagazelorînsuma1.037,30km.

Situaţia infrastructurii socialede sănătate, la finele anului 2011,eraurmătoarea:8spitaleşiunităţimedico‐socialeproprietatepublică,untotal de 862 cabinete medicale (stomatologice, ambulatorii, centre desănătate, laboratoare şi dispensare) din care 244 proprietate publică şi618proprietateprivată,untotalde198farmacii,punctefarmaceuticeşidepozitefarmaceutice,dincare12proprietatepublicăşi186proprietateprivată.

În cadrul polului de creştere Ploieşti, infrastructura social‐educaţională cuprindea 29 grădiniţe şi creşe, 41 şcoli (ciclu primar şigimnazial), 26 licee, 1 şcoală de arte şimeserii, 4 şcoli postliceale şi uninstitutînvăţământuniversitar.

Referitorlainfrastructuradelocuinţe,lasfârşiulanului2011,existaun număr total de 129.890 de locuinţe, din care 2.447 proprietăţimajoritaredestatşi127.443proprietăţimajoritareprivate.


80

Infrastructura turistică era reprezentatădeunnumăr totalde29unităţidecazare,dincare16hoteluri,8motelurişi5pensiunituristice.

La nivelul polului de creştere, ponderea cea mai mare în cifra deafaceri, în2010,reveneaindustrieiextractive,deprelucrareaţiţeiuluişicocsificareacărbunelui,urmatădeactivităţiledeproducere,transportşidistribuţieaenergieielectrice,termice,agazelornaturaleşiaapei.

Prelucrarea petrolului (cu obţinerea de benzine, motorine, păcură,uleiuriminerale,etc.)reprezintăoactivitatedetradiţie,înaceastăramurăfuncţionândimportanteunităţi,cumsunt:OMVPETROM,Petrotel‐LukoilşiRompetrolVega.

Dispunând de materii prime, industria alimentară, de băuturi şitutuns‐adezvoltatdestuldemult,iarcâtevadintreinvestiţiileimportanteîndomeniuaufostrealizatedefirmeprecum:CocaColaHBC,BergenbierSA, Tymbark Maspex Romania, Halewood Romania Grup, AlexandrionGrupRomania,BritishAmericanTobacco.

O altă ramură importantă a industriei este cea de maşini şiechipamente(utilajpetrolier,minierşichimic,rulmenţigrei,echipamenteşipiesedeschimb)reprezentatălanivelulpoluluidecreşteredeinvestiţiistrăine realizatede firmedemarcăprecum:TimkenRomania,CameronRomania, Kraftanlagen Romania, Johnson Controls, Yazaki, LufkinIndustries,DongguanPlateMakingCo.,KalsonicKamsei.

În domeniul industriei de confecţii textile s‐au făcut investiţii înultimiianicucapitalbritanic,italian,germanturcşicipriot.FirmeprecumOztasar, Smart, Modexim, Romanian Trade Garments au realizat unexportsusţinutalarticolelorde îmbrăcăminterealizate,rezolvândastfelparţialproblemaşomajuluifeminindinzonă.

Foarte dinamice în peisajul economiei polului de creştere, suntfirmele din: industria materialelor de construcţii ‐ Holcim Group,industria de detergenţi ‐ Unilever Romania şi industria de ambalaje ‐Mayr‐MelnhofPackagingSRL.

Îndomeniulutilităţilor,înpoluldecreştere,investiţiiimportanteauînregistratDalkiaTermoPrahovaşiAPANOVAPloieşti.

Domeniul imobiliar este, de asemenea, reprezentat de investitoriimportanţicumarfi:AlinsoGroup,WDPDevelopmentRo,DIBO.

Îndomeniul comerţului suntprezenţiceimaimulţidintreretaileriiimportanţi de pe piaţa românească: Metro Cash & Carry, Praktiker,Carrefour, Bricostore, Selgros, Kaufland, Interhome, Real, Baumax, Obi,Artsani,BillaInterRex,Profi,Penny,MegaImage,Lidl.


81

Structura agriculturii în polul de creştere este dată de varietateaformelor de relief, zona fiind renumită prin producţia de vinuri de ocalitate superioară (Ploieşti, Valea Călugărească). Produsele oferite desectorul agricol sunt variate – de la cereale şi alte produse agricole lacarne,preparatedincarne,fructe.

ProblemeleevidenţiatelaniveluljudeţuluiPrahova:− gruparea activităţilor economice în special în jurul municipiului

Ploieşti;−gradridicatdepoluare;−traficintens;−subestimarearoluluiIMM‐urilorîneconomiajudeţului;−investiţiistrăinenumeroaseînramuraindustrieiuşoare,înspecial

confecţiitextile;− dezvoltarea sectorului comerţ focalizată în municipiul Ploieşti şi

localităţiledinnordulacestuia;−gradredusdevalorificareaforţeidemuncă;− existenţa unor localităţi cu probleme economice şi sociale de

dezvoltare:− declin industrial sever, şomaj masiv, determinat deînchidereaunităţilordinsectoruldeapărare;−zonecuostructurăeconomică fragilă,dependentădeun singur sector industrial sau de o singurăîntreprindere.

Priorităţipentrurelansareaeconomică:−Dezvoltareaunoractivităţiproductivecaresăvalorificepotenţialul

local:fructe,legume,cereale,produseanimale,agregatemineraleetc.).−Modernizareainfrastructuriiînzoneleindustriale;−Retehnologizareaunorîntreprindericaresăcreezecadrulfavorabil

atrageriideinvestitori;− Promovarea unor politici specifice de dezvoltare echilibrată şi

durabilăînraportcuparticularităţilelocale;− Accelerarea procesului de retehnologizare şi dezvoltare a

ramurilordebazăaleeconomiei.− Creşterea productivităţii solului prin lucrări de îmbunătăţiri

funciare(îndiguiri,desecări‐drenaj,combatereaeroziuniisolului).−Desfăşurareadeactivităţipentrueliminareasurselordepoluare;


82

IndustriaÎnceeacepriveştedistribuţiaîntreprinderilorpeclasedemărime,

în judeţul Prahova, sunt predominante microîntreprinderile (0‐9salariaţi), deţinând o pondere de 85,8% din numărul total al unităţiloractive. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă 13,6%, iar cele mari(peste250desalariaţi)doar0,6%.

Structura economică a judeţului Prahova este caracterizată dedominarea industriei. Complexă şi diversificată, industria estereprezentatăprintoateramurileei.

Ponderea cea mai mare în producţia industrială o deţine ramuraprelucrăriiţiţeiului,urmatădeceaaindustrieialimentare,abăuturilorşitutunului, maşini şi echipamente, chimică şi prelucrarea cauciucului,extractivă, textile şi produse textile, metalurgie, construcţii metalice şiproduse din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), prelucrarealemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale ne‐metalice,celuloză,hârtie,cartonşipoligrafieşialteactivităţiindustriale.

Probleme:‐Reducereaactivităţiiunorîntreprinderiindustriale;‐Dependenţaanumitorlocalităţidinjudeţdeexistenţaunuiasaumai

multorsectoareindustrialeacăroractivitateesteîndeclin;‐ Utilizarea timp îndelungat a unor tehnologii poluante de către

anumiteîntreprinderiacondusladegradareapronunţatăacondiţiilordemediu;

ProblemasectorialăcucareseconfruntăastăzişicomunaCioraniesteaceeacăunelelocalităţipotrămâneînurmă,dinpunctdevederealdezvoltării, datorită lipsei unor măsuri concrete pentru dezvoltareasectoruluiprivat.

Priorităţi pentru îmbunătăţirea aportului industriei la

dezvoltareaeconomicăajudeţului:− Dezvoltarea activităţilor în cadrul parcurilor industriale şi

extindereacunoilocaţii;− Folosirea forţei de muncă de înaltă calificare în scopul evitării

fenomenuluidedepopularealocalităţilor;− Dezvoltarea de noi activităţi economice industriale bazate pe

valorificarearesurselorlocale;


83

− Susţinerea dezvoltării IMM‐lor, componentă definitorie a politiciiindustriale şi economice care influenţează pozitiv ritmul creşteriidurabile;

−Reconstrucţiaecologicăasiturilorpoluateneutilizateşipregătireapentrunoiactivităţi(ex.ValeaCălugărească);

−Construirea/modernizarea/extindereadeclădirişianexeaferente,carevorfiutilizatedeoperatoriieconomici,cuprecădereIMM‐uri,pentruactivităţideproducţieşi/sauprestareserviciiînstructuriledesprijinireaafacerilor din judeţul Prahova care vor fi dezvoltate în zonele în careexistăocerererealăpentrulocaţiideafaceri;

− Dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajareaactivităţilor non‐agricole, în scopul creşterii numărului de locuri demuncăşiavenituriloradiţionale;

− Crearea şi diversificarea serviciilor prestate de către micro‐întreprinderipentrupopulaţiarurală.

−Investiţiiînactivităţinon‐agricoleproductiveînmediulrural:‐Industriauşoară(articoledepielărie,încălţăminte,lână,blană,tricotaje,produsedeuzgospodăresc,produseodorizanteetc.);‐ În activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase ‐începânddelastadiuldecherestea(ex.mobilă);‐ Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice,producereadeambalajeetc.

− Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, deartizanat şi a altor activităţi tradiţionale non‐agricole cu specific local(prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumentemuzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora (micimagazinededesfacereapropriilorproduseobţinutedinacesteactivităţi);

− Servicii pentru populaţia rurală (croitorie, frizerie, cizmărie,reparaţiimaşini,unelteşiobiectecasniceetc.).2.1.3.StructuraeconomicăacomuneiCiorani

Condiţiilenaturalede relief şipoziţionareageograficăaudetermi‐

natfuncţiunileeconomicealecomunei.Principalafuncţiuneeconomică:‐centrudeproducţieagricolă.


84

2.2.Dezvoltareaeconomicăîncâtevasectoarealeeconomiei Perazalocalităţii,îşidesfăşoarăactivitateasocietăţicuprofilagricol,servicii,comerţ.Celemaiimportantesunt:Denumire Domeniudeactivitate

S.C.AGRICOLAÎNFRATIREA

Prestăriserviciiagricole

S.C.LAURVANICOSRL Comerţcuamănuntul

S.C.NUTUSRL Produceşicomercializeazăprodusedemorăritşipanificaţie

S.C.ITALROMEDICASRL

Fabricareadeechipamente,subamsambleşipiesedeschimb,articoledemenajşiuzcasnic

S.C.GVSMICROFILTRATIONESRL

Fabricareaplăcilor,foliilor,tuburilorşiprofilelordinmaterialplastic,ambalajelordinmaterialplastic

S.C.ROMPETROLDOWNSTREAMSA

Comerţcuamănuntulalcarburanţilor

S.C.VISCAMPISRL Creştereaporcinelorşia păsărilor

CIORANISOC.COOPDECONSUM

Comerţcuamănuntul

SOCAGR.20MAI Prestăriserviciiagricole

S.C.CULINISCOM Comerţcuamănuntul

S.C.ALTINISCONST. Conctrucţiideclădiriişilucrăridegeniu2.2.1.Industrie

Acestsectoresteslabreprezentatlanivelulcomunei.2.2.2.Comerţ

Activitatea comercială se desfăşoară în de unităţi comercialeparticulare,mai numeroase şimai adaptate nevoilor populaţiei în satulreşedinţă,grupateînspecialînzonacentralăalocalităţii.


85

2.2.3.ServiciiPerazacomuneiîşidesfăşoarăactivitateaşiunnumărdemeseriaşi

şi prestatori de servicii care îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr.300/2004.

2.2.4.Turism

În prezent,comunaCiorani nu dispunede activităţi turistice saudeagrement.

Concluzii:

SepotdezvoltaînCioraniactivităţideserviciişimicăproducţie,devalorificarearesurselorlocale,apotenţialuluiumanşialforţeidemuncădiverscalificatăsaudearăspundeunornevoilocale.

Sepotdezvoltaactivităţide:‐transportîncomun;‐alimentaţiepublică;‐ serviciide consultanţă saupersonale: cabinetedeavocatură,

notariat,expertizăcontabilă,cadastruşiproiectareetc.;‐benzinării;‐serviceauto.Se doreşte prin aceasta creşterea ponderii sectorului terţiar,

reducerea ratei şomajului, creşterea veniturilor populaţiei şi aniveluluidetraialacesteia,creştereaveniturilorbugetuluilocal.


86

CAPITOLUL3.POPULAŢIE,RESURSEUMANEŞIPIAŢAFORŢEIDEMUNCĂ3.1.Populaţieşiresurseleumane

3.1.1.Evoluţiapopulaţiei

Evoluţia societăţii româneşti de‐a lungul ultimilor ani a fostinfluenţatăatâtdereformeleeconomice,darmaialesdecrizaeconomică,fenomenesoldatecuprofundetransformăripepiaţamuncii.Modificareacondiţiilor sociale au avut drept consecinţă reducerea sporuluidemografic natural şimai cu seamă accentuareamigraţiei temporare şidefinitive, cu efecte directe asupra scăderii constante a populaţiei şi pecale de consecinţă a populaţiei active. Analizând structura pe grupe devârsteapopulaţieiactiveseconstatătendinţeevidentedeîmbătrânireaacesteia.

Resurseledemuncă,respectivpopulaţiaînvârstădemuncă,includebărbaţiiînvârstăde16‐64anişifemeileînvârstăde16‐59ani,conformlegislaţieiînvigoareînanul2011.Pefondulscăderiidrasticeanatalităţiide după 1989, ponderea resurselor de muncă în total populaţie aînregistrat o creştere. Fenomenul a fost similar şi în regiunea SudMuntenia unde ponderea resurselor de muncă a crescut în perioada2004‐2006,arămasrelativeconstantăînurmătoriipatruani,şiacrescutdinnouînperioada2008–2011.

Astfel, în anul 2011, regiunea SudMuntenia s‐a clasat pe locul 2întreceleoptregiunidedezvoltareînceeacepriveştevolumulresurselordemuncă (2085,6mii de persoane), după regiuneaNordEst. Totodată,referitor la repartizarea pe sexe, regiunea Sud Muntenia a urmattendinţelenaţionale,conformcărora,înanul2011,resurseledemuncădesex masculin erau uşor mai ridicate decât cele de sex feminin, aceeaşisituaţieînregistrându‐seşilanivelulfiecăruijudeţcomponent.

În ceea ce priveşte rata de ocupare a resurselor de muncă, înregiunea Sud Muntenia s‐a păstrat aceeaşi evoluţie descrescătoareînregistratăatâtlanivelnaţional,câtşilaniveleuropean.


87

Astfel, în anul 2011 regiuneaSudMuntenia a ocupat locul 6 întrecele opt regiuni de dezvoltare (55,4%), situându‐se mult sub medianaţională(59,6%).Deasemenea,ratadeocuparearesurselordemuncăde sex masculin (56,2%) a fost mai ridicată decât rata de ocupare aresurselordemuncădesexfeminin(54,5%).

Totodată, înceeacepriveşterepartizareapemediiderezidenţă,seconstată faptul că trendul a fost de creştere a ratei de ocupare aresurselordemuncăînmediulurbanşideuşoarădescreştereînmediulrural.

Înceeacepriveşteratadeactivitatearesurselordemuncă, înanul2011, regiuneaSudMuntenia a ocupat locul 6 (59,2%) în rândul celoropt regiuni de dezvoltare, situându‐semult submedia la nivel naţional(62,8%).Totodată,înanul2011,înceeacepriveşterepartizareapesexe,rata de activitate a resurselor de muncă a fost mai ridicată în rândulbărbaţilor (60,4%), decât în rândul femeilor (57,9%), fiind în uşoarăscăderefaţădeanul2010.

OcuparearesurselordemuncăînRegiuneaSudMunteniaa)Ratadeactivitateapopulaţiei(15‐64deani)pejudeţe,medii

derezidenţăşipesexe;Perioada2004‐2011afostmarcatădeoevoluţieoscilantăarateide

activitate a populaţiei cu vârsta 15‐64 de ani. Astfel, cea mai scăzutăvaloare a fost înregistrată în anul 2005 (64,3%), iar cea mai ridicatăvaloarea fost înregistrată înanul2007(66,3%). Înanul2011, lanivelulregiuniiSudMuntenia ratadeactivitateapopulaţieicuvârstacuprinsăîntre15‐64deania fost62,1%,astfelsituându‐sesubmediade lanivelnaţional(63,3%).Înceeacepriveştediferenţiereapemediiderezidenţă,ratadeactivitateapopulaţiei15‐64deania fostmai ridicată înmediulurban(64,3%) faţădemediul rural (60,2%).Totodată, acest indicatoraatinsvalorimairidicate,lanivelregional,înrândulpopulaţieimasculine(70,6%) comparativ cu rata de activitate a populaţie de sex feminine(53,4%).

b)Ratadeocupareapopulaţieipe judeţe,mediiderezidenţă,

sexe,categoriidepopulaţie,pesectoarealeeconomiei;În perioada analizată, aşa cum rezultă din analizarea graficului

nr.4.25sepoateobservacăatât lanivelnaţional,câtşi lanivelregional,


88

ratadeocupareapopulaţiei(15‐64deani),aurcatconstantpânăînanul2008la61,%înregiuneaSudMuntenia,apoiascăzutuşorpânăla55,3%înanul2011.

Referitor larepartizareapemediiderezidenţă, sepoateobserva întabelulnr.4.3faptulcă,înanul2011,ratadeocupareapopulaţiei(15‐64deani)afostmaiscăzutăînmediulrural(54,2%),comparativcumediulurban(56,6%).Totodată,înceeacepriveşteratadeocupareapopulaţiei(15‐64deani),pesexe,sepoateobservafaptulcă,înanul2011,ratadeocupare în rândul populaţiei de sex masculin (62,9%) era mult mairidicată,decâtratadeocupareapopulaţiei(15‐64deani)desexfeminin(47,6%).

În funcţie de sectorul de activitate, se constată faptul că, în 2011,

similar cu tendinţa înregistrată la nivel naţional, ponderea cea mairidicată apopulaţiei ocupate civile a lucrat în agricultură, silvicultură şipescuit (429,6 mii persoane, reprezentând aproximativ 37,1% dinpopulaţia ocupată civil la nivel regional), în industrie 254,7 mii depersoaneşiîncomerţ135,4miidepersoane.

La polul opus s‐au aflat tranzacţiile imobiliare, unde îşi desfăşurauactivitatea 3.300 de persoane şi activităţi de spectacole, culturale şirecreativecu6.200depersoane.

Subefectulcrizeieconomice,numărulpersoanelorocupateascăzut

în ultimii ani în cele mai multe activităţi economice: industrie, comerţ,transporturi,tranzacţiiimobiliare,administraţiepublicăşiînvăţământ.Cutoateacestea,existădomeniiprecumhotelurişirestaurante,intermedierifinanciareşi,surprinzător,sănătateîncarepopulaţiaocupatăaînregistratcreşteri.

c)Numărulmediualsalariaţilorpe judeţe,mediiderezidenţă,

sectoarealeeconomiei,sexeÎnperioada analizată, evoluţia număruluimediu a salariaţilor de la

nivelulregiuniiSudMuntenias‐aînscrisîntendinţaînregistratălanivelnaţional.Astfel, înperioada2004‐2008aavutlococreşterecontinuăanumăruluimediualsalariaţilor,până la601.000persoane înanul2008,urmândapoi o scădere constantă în anii2009şi2011, până la514.078persoane.Astfelînanul2011,regiuneaSudMuntenias‐asituatpelocul


89

4, lanivelnaţional, în ceeacepriveştenumărulmediudesalariaţi, fiinddepăşitădeBucureşti‐Ilfov,Nord‐VestşiCentru.

În ceea ce priveşte repartizarea număruluimediu al salariaţilor pecele şapte judeţe componente ale regiunii Sud Muntenia, se poateobservafaptulcă,înanul2011,majoritateasalariaţiloreraconcentratăînjudeţele dezvoltate din nordul regiunii, respectiv Prahova (156.988persoane)şiArgeş(124.853persoane),reprezentând54,8%dinnumărulmediualsalariaţilordelanivelulregiuniiSudMuntenia.Lapolulopuss‐au situat judeţele din partea de sud, slab dezvoltate, precum Giurgiu(30.577persoane)şiCălăraşi(40.611persoane).

În ceea ce priveşte repartizarea număruluimediu al salariaţilor pesexe,înanul2011,înregiuneaSudMuntenia271demiidesalariaţieraudesexmasculin,întimpcenumărulmediualsalariaţilordesexfemininafostuşormaiscăzut243demiidepersoane.

În ceea ce priveşte repartizarea salariaţilor pe activităţi aleeconomieinaţionale,sepoateobservafaptulcăînanul2011,înregiuneaSud Muntenia, majoritatea salariaţilor era concentrată în industrie34,3%,încomerţcuridicataşicuamănuntul,reparareaautovehiculelorşia motocicletelor 14,8%, în învăţământ 8,3% şi în sănătate şi asistenţăsocială 8,1%. La polul opus, cel mai mic număr de salariaţi a fostconcentratînurmătoareleactivităţi:0,5%întranzacţiiimobiliare,0,8%îninformaţii şi comunicaţii şi 1% în activităţi de spectacole, culturale şirecreative.

Din punct de vedere al indicatorului numărul mediu al salariaţilordinregiuneaSudMunteniaseremarcăoîmpărţirestructuralăaregiuniiîntrejudeţeledinnordulsău–Argeş,DâmboviţaşiPrahova–şiceledinsud–Călăraşi,Giurgiu,IalomiţaşiTeleorman.Astfel,judeţeledenordseremarcă ca având un număr mediu al salariaţilor ridicat în industrie,construcţiişicomerţ,cumenţiuneacăjudeţulDâmboviţasepoziţioneazăîn intervalul de tranziţie către judeţele de sud. În ceea ce priveşteagricultura, judeţelede câmpieprezintăvalori ridicateale indicatorului.Ialomiţa şi Călăraşi prezintă cea mai dramatică scădere a număruluimediualsalariaţilor,aceste judeţe înjumătăţindu‐şinumăruldeangajaţiînagricultură.

Înacelaşitimpseconstantăospecializareajudeţelorpeactivităţialeeconomiei naţionale şi anume: Prahova în turism (hoteluri şirestaurante),Argeşînsilviculturăşiexploatareforestieră,iarjudeţeledinsud, Călăraşi, Ialomiţa şi Teleorman în agricultură (agricultură şi


90

vânătoare). Conform datelor statistice cu privire la numărul mediu desalariaţi ocupaţi în principalele sectoare de activitate, judeţul Giurgiuînregistrează celemai ridicate date pentru sectoarele comerţ, industriaprelucrătoareşi industriaextractivă, clasându‐sesubmediaregională lanivelulfiecăruisector.Deasemenea,judeţulDâmboviţasesitueazăpestemedia regională în silvicultură şi exploatare forestieră, cu un numărmediudesalariaţideaproximativdouăorimaimicdecâtcelînregistratînprimul judeţ clasat (Argeş). Judeţul Dâmboviţa, ca număr mediu desalariaţi ocupaţi în industrie (în special industriile prelucrătoare şiextractivă),respectivînconstrucţiisesitueazăpelocultrei,dupăjudeţelePrahovaşiArgeş.

d) Rata şomajului BIM, pe categorii de vârstă a populaţiei,

judeţe,mediiderezidenţăşisexeCaurmareadezechilibrelorapărutepepiaţaforţeidemuncă(unde

ofertadeforţădemuncădepăşeştecererea),aparefenomenulşomajului.Transformărilesocio‐economiceşicrizaeconomicau influenţatputernicfenomenulşomajuluiatâtlanivelnaţional,câtşilanivelregional.

În România şi în alte state din Uniunea Europeană, măsurarea

volumului şomajului se realizeazăprin indicatorul: şomajulBIM (BiroulInternaţionalalMuncii).

Astfel, din analiza indicatorilor statistici, sepoateobserva faptul cărata şomajuluiBIM înperioada analizată a avutun trenddescendent înperioada 2005‐2008, apoi, pe fondul efectelor crizei economice aînregistratocreşterecontinuăpânăînanul2011(10,4%),ocupândlocul2 la nivel naţional, depăşind cu mult media naţională (7,4%). Deasemenea,sepoateobserva faptulcă înanul2011rataşomajuluiBIMafost uşor mai ridicată în rândul bărbaţilor (10,5%), decât în rândulfemeilor(10,3%).

Totodată, se observă o rată scăzută a şomajului BIM în rândulpopulaţiei cuvârsta cuprinsă între55‐64deani (4,7% ‐ locul3 lanivelnaţional),precumşioratăcrescutăaacesteiaînrândulpopulaţieitinere15‐24deani(32,9%‐locul2lanivelnaţional).


91

Evoluţia ratei şomajului BIM în regiunea Sud Muntenia, pegrupedevârstă(%)

Sursa:InstitutulNaţionaldeStatisticăÎnceeacepriveştediferenţiereapemediiderezidenţă,seremarcăo

ponderemaimarearateişomajuluiBIMînmediulurban(11,9%‐locul1la nivel naţional), comparativ cu ponderea înregistrată în mediul rural(9,2%‐locul2lanivelnaţional).Deasemenea,pondereamaimarearateişomajuluiBIMînmediulurbans‐aînregistratînrândulpopulaţieitinerede15‐24deani,iarceamaiscăzutăatâtînrândulpopulaţieibătrâne55‐64deani,câtşiapopulaţieide25‐34deani.

În mediul rural, în anul 2011, ponderea cea mai ridicată a rateişomajuluiBIMafostînregistratăînrândulpopulaţieitinere15‐24ani,iarceamai scăzută, în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 55‐64 deani. La nivelul comuneiCiorani, conformdatelor centralizate în urmarecensământuluidin2011,figureazăunnumărde6720depersoane. EvoluţiapopulaţieistabileîncomunaCiorani

2005 2008 2011Populaţiastabilăla1

iulie7163 7005 7052

dincarefemei 3638 3566 3575


92

Elementedemograficecomparative 1960 1970 1975 1980 2002 2011Totalpopulaţie

8117 8599 8936 8506 7162 6720

Se constată că populaţia a fost în creştere continuă între 1960 şi1975, urmând ca între recensămintele din 2002 şi 2011, numărulpersoanelorsăscadăuşor.CăsătoriişidivorţuriîncomunaCioraniLanivelulcomunei,situaţiacăsătoriilorşidivorţuriloraratăastfel: Căsătorii DivorţuriAnul2005 34 12Anul2008 42 13Anul2011 23 6

Număruldivorţurilor înregistrate lanivelulcomuneiCiorani este

maimicîn2011,darînacelaşitimpşinumărulcăsătoriilorscadedelaanlaan.Stabilirişiplecăricureşedinţa/domiciliul

Din datele statistice înregistrate la nivelul comunei Ciorani, înultimiianinumărulstabilirilor/plecărilorestevariabil,cuoscilaţiimari.

Stabiliricureşedinţa Plecăricureşedinţa

Anul2005 54 58Anul2008 24 52Anul2011 30 52

Stabiliricudomiciliul PlecăricudomiciliulAnul2005 91 74Anul2008 82 100


93

Naşteri/Deceselanivelullocalităţiiînultimiicinciani

Din datele statistice înregistrate la nivelul comunei Ciorani, înultimiicincianisituaţiaaratăastfel:

Naşteri DeceseAnul2005 74 114Anul2008 77 116Anul2011 77 104

3.1.2.Prognozapopulaţiei Tendinţele demografice negative manifestate şi înregistrate înultimuldeceniulanivelulregiunii,darşilanivelulîntregiiţăriseregăsescşi lanivelulcomuneiCiorani.Astfel,populaţiastabilă,cavolumtotal,ascăzutconstant,diferenţaindicăopierderedemograficăînsemnată. De asemenea, semenţine şi la nivel local fenomenul accentuat deîmbătrânireapopulaţiei,cuefectenegativepetermenlung;generaţiilecuunvolummicdecopiivortrebuisăsusţinăeconomicgeneraţiileactualedeadulţi,multmainumeroase.3.2.Forţademuncă

În cadrul comunei,8,6%dintre locuitori lucrează şiobţinvenituridin agricultură, în timpde72%au alte locuri demuncă, în principal înservicii.

Forţademuncăsalariatăestedistribuităînmajoritateînagriculturăşiindustrie,darestecalificatăşiîndomeniica:

Comerţ:*Comerţulcuamănuntul;*Comerţulcuridicataacombustibililor;*Comerţulcuridicataaanimalelor;*Comerţcuamănuntulalcărnii.

Industrie:*Fabricareapâinii;*Construcţiideclădiri;*Prelucrareaşiconservarealegumelorşifructelor;


94

*Fabricareadeelementededulgherieşitâmplărie;Servicii:

*Lucrărideinstalaţiielectrice;*Întreţinereaşireparaţiaautovehiculelor;*Coafurăşialteactivităţideînfrumuseţare;

Sectorulagricol:*Creştereaanimalelor;*Activităţiînfermemixte;*Cultivareaplantelor.

PopulaţiaactivăcarenuareunlocdemuncăperazalocalităţiifacenavetasprePloieştişilocalităţileînvecinate.

NumărulsalariaţilordincomunaCiorani 2005 2008 2011Salariaţitotal 252 267 515agricultură 30 31 31industrie 15 20 24comerţ 40 74 4trasportşidepoz. 20 8 15administraţie 21 21 21învăţământ 74 78 79hotelurişirestaur. ‐ 15 7sănătateşiasistenţăsocială 17 14 3activ.profesionale ‐ ‐ 260

Referindu‐ne la şomaj, situaţia în comuna Ciorani stă după cumaratădateleurmătoare:Numărulşomerilorcareprimescindemnizaţii,încomunaCiorani

2011Numărtotalşomerilasfârşitul

anului,dincare

245

Femei 115Bărbaţi 130


95

CAPITOLUL4.STRUCTURAAGRICULTURII4.1.Sectorulagricol

Dezvoltarea rurală este un obiectiv important în Uniunea

Europeană având în vedere faptul că peste jumătate din populaţia UEtrăieşteînzonerurale,acoperindpeste90%dinteritoriu.

Spaţiulruralreprezintăuncapitalimportantdinpunctdevederealmediului ambiant, având un impact deosebit în ceea ce priveşteconservarea resurselor naturale şi a valorilor culturale, precum şi îndezvoltareaturismului.

La nivelul naţional, din datele de la Recensământul agricoldesfăşuratîn2010aureieşiturmătoareleconcluzii:

*Numărulexploataţiilor agricolea fostde3859043,maimic cucirca14%faţădecelînregistratlaRecensământulGeneralAgricol2002.

‐numărulexploataţiiloragricolefărăpersonalitatejuridicăafostde3828345,cu14,2%maimicdecâtînanul2002;

‐numărulexploataţiiloragricolecupersonalitatejuridicăafostde30698,cu34,8%maimaredecâtînanul2002.

Reducerea numărului exploataţiilor agricole s‐a datorat, înprincipal,comasăriiunorexploataţiiagricolefărăpersonalitatejuridică.

*Suprafaţaagricolăutilizatăaexploataţiiloragricoleafostmaimică cu aproape 4,5% faţă de cea înregistrată la RecensământulGeneralAgricol2002.

Situaţia comparativă a suprafeţei agricole utilizate, la nivelnaţional, pe principalele categorii de folosinţă, în anii 2002 şi 2010 seprezintăastfel:

Indicatori U.M.Totalexploataţii

agricole

Exploataţiiagricolefărăpers.

juridică

Exploataţiiagricolecupers.

juridică2002 2010 2002 2010 2002 2010

Numărulexploataţiiloragricole

mii 4485 3859 4462 3828 23 31

Suprafaţaagricolăutilizată

miiha 13931 13306 7709 7450 6222 5856


96

‐terenarabil

miiha 8774 8306 5437 4725 3337 3581

‐păşunişifâneţe

miiha 4644 4506 1878 2307 2766 2199

‐culturipermanente miiha 344 312 225 236 119 76

‐grădinifamiliale

miiha 169 182 169 182 ‐ ‐


cerevineînmediepeo

ha 3,11 3,45 1,73 1,95 274,43 190,78

*)S‐acalculatlaunităţiledemăsură:hectarşinumăr

* Suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe oexploataţieagricolănus‐amodificatsemnificativ.

Suprafaţaagricolăutilizatăcearevenitînmedie,înanul2010,peoexploataţieagricolăafostde3,45ha,comparativcu3,11haînanul2002.

Pecategoriideexploataţiiagricole:‐ suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţieagricolă fărăpersonalitate juridicăa fostde1,95ha,comparativcu1,73haînanul2002;‐ suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţieagricolă cu personalitate juridică a fost de 190,78 ha, comparativ cu274,43haînanul2002.

* Numărul exploataţiilor agricole cu suprafaţă agricolăutilizatămaimicăde1haesteînscădere,iarnumărulcelordemaridimensiuniesteîncreştere.

Numărulexploataţiiloragricoledemicidimensiuni,careauutilizatosuprafaţăagricolădepânăla1hectar,s‐adiminuatînanul2010faţădeanul2002cucirca150miiexploataţii(6,9%),eledeţinândîncontinuareo pondere foarte importantă de circa 54% din totalul exploataţiiloragricolecusuprafaţăagricolăutilizată.

O contribuţie importantă la scăderea numărului de exploataţiiagricoledemicidimensiuniaavut‐onumăruldeexploataţiiagricolecareau utilizat o suprafaţă agricolă mai mică de 0,1 ha, acestea deţinând oponderedecirca19%.

În anul 2010, numărul exploataţiilor agricole care au utilizat osuprafaţă agricolă de cel puţin 50 ha, a înregistrat faţă de anul 2002 ocreşteresemnificativă,decirca51%.


97

Datele înregistrate în anul2010, dinpunctde vedere a suprafeţeiagricole utilizate pe clase demărime, arată că fenomenele semnalate lanumărul de exploataţii agricole, se menţin şi la suprafeţele agricoleutilizatepeaceleaşiclasedemărime,astfel:

‐oscădereimportantăauavutsuprafeţeleagricoleutilizatesub0,1ha;‐suprafaţaagricolăutilizatădepânăla1hectarascăzutcu6,7%;‐ suprafaţa agricolăutilizatăde celpuţin50haa crescut cupeste

3%,aceastadeţinândopondereafoartemare,de52,8%.* Peste 60% din suprafaţa agricolă utilizată se află în

proprietateaexploataţiiloragricole.Înanul2010,dinpunctdevederealmoduluidedeţinere,60,1%din

suprafaţaagricolăutilizatăafostînproprietateaexploataţiiloragricoleşi27,4%luatăînarendă,comparativcuanul2002,când69,5%s‐aaflat înproprietatea exploataţiilor agricole şi 14,7% era luată în arendă. Restulsuprafeţelor,careaufostutilizateprinconcesiune,luateînparte,cutitlugratuitsauprinaltemoduridedeţinere,auavutoponderedecirca12%în2010,comparativcuaproximativ16%înanul2002.

În anul 2010, suprafaţa agricolă utilizată aflată în proprietateaexploataţiiloragricolefărăpersonalitatejuridicăareprezentat42,7%dinîntreaga suprafaţă agricolă utilizată, în timp ce la exploataţiile cupersonalitatejuridică,aceastaareprezentat17,7%.

*Suprafaţaagricolăneutilizată.Suprafaţa agricolă neutilizată, înregistrată la Recensământul

General Agricol 2010, inclusiv cea a unităţilor care nu au îndeplinitcondiţiiledeaputeaficonsiderateexploataţiiagricole,afostde896miiha,iarsuprafaţaagricolăînrepausafostde953miiha.

* Exploataţiile agricole cu suprafaţă agricolă utilizată şi

suprafaţaagricolăutilizatăpemacroregiunişiregiunidedezvoltareînanul2010.

Indicatori U.M.

Macroregiunea1

Macroregiunea2

Macroregiunea3

Macroregiunea4

Nord‐Vest

CentruNord‐Est

Sud‐Est

Bucureşti‐Ilfov

SudMun‐tenia

Sud‐Vest

OlteniaVest

ExploataţiiagricolecuSAU

mii 521 375 775 444 29 761 555 264


98


miiha

1808 1627 1940 2195 62 2334 16081732

Dindateleprezentate reiese faptul că, atâtnumărulde exploataţii

agricole cu suprafaţă agricolăutilizată, cât şi suprafaţa agricolăutilizatăsuntdistribuiteînconformitatecuspecificulzonei.

Seevidenţiazămacro‐regiunea2,caredeţinecelemaimariponderi,atâtlanumărultotalalexploataţiiloragricole(32,7%),câtşilasuprafaţaagricolăutilizată(31,1%),iarcaregiunidedezvoltarepeprimelelocurisesitueazăregiunileNord‐EstşiSudMuntenia.

* În anul 2010 efectivele de bovine şi porcine au scăzut cu

30,7%,respectivcu35,3%,iarceledeovineşicaprineaucrescutcu16,2%, respectiv cu 66,8% faţă de cele înregistrate laRecensământulGeneralAgricol2002.

Situaţiacomparativăaefectivelordeanimalepeprincipalelespecii

şipăsări,la1decembrie,înanii2002şi2010seprezintăastfel:

Indicatori U.M.Totalexploataţii

agricole

Exploataţiiagricolefărăpersonalitatejuridică

Exploataţiiagricolecupersonalitatejuridică

2002 2010 2002 2010 2002 2010Bovine

miicapete 2871 1990 2737 1817 134 173

Ovine

miicapete 7238 8412 7009 8172 229 240

Caprine

miicapete744 1241 739 1212 5 29

Porcine

miicapete8260 5345 7000 3516 1260 1829

Păsări

miicapete82407 79191 59658 48877 22749 30314

Familiidealbine

mii777 1301 767 1286 10 15


99

* Efectivele de bovine, porcine şi ovine pemacro‐regiuni şiregiunidedezvoltare.

În anul2010, distribuţia efectivelordebovine,porcine şi ovine înprofil teritorial, pe macro‐regiuni şi regiuni de dezvoltare, se prezintăastfel:

Bovine Porcine OvineMacroregiunea

1667 1208 3163

Nord‐Vest 347 680 1338Centru 320 528 1825

Macroregiunea2

733 1452 2504

Nord‐Est 501 557 1217Sud‐Est 232 895 1287

Macroregiunea3

244 1077 826

Bucureşti–Ilfov 7 137 26SudMuntenia 237 940 800Macroregiunea

4346 1608 1919

Sud‐VestOltenia

196 687 602

Vest 150 921 1317Dindateleprezentatesepotsemnalaurmătoareleaspecte:‐ se constatăo concentrarea efectivelordebovine în regiuneade

dezvoltare Nord‐Est (25,2%), urmată de regiunea de dezvoltare Nord‐Vest(17,4%)şiCentru(16,1%);

‐ din analiza efectivelor de porcine se evidenţiază regiunile dedezvoltare Sud Muntenia (17,6%) şi Vest (17,2%) cu cele mai mariefectivedeporcine,darşiregiuneadedezvoltareSud‐Est(16,7%)unde,deasemenea,segăsescconcentrateefectivemarideporcine;

‐efectiveledeovinesuntpreponderenteînregiunilededezvoltaredinmacroregiunile1şi2,respectivCentrucu21,7%,Nord‐Vestcu15,9%,Sud‐Estcu15,3%şiNord‐Estcu14,5%.

4.1.1.ProducţiaagricolăînregiuneaSudMunteniaValoarea producţiei agricole a regiunii Sud Muntenia a înregistrat, în

perioada2004–2011,oevoluţieoscilantă,păstrândacelaşitrendînregistrat


100

lanivelnaţional,valoarea în2011fiindcu14,35%maimaredecât în2004(faţădeocreşterede13,83%lanivelnaţionalînacelaşiinterval).

Înanul2011,valoareaproducţieiafostde14.605miilei(19,09%dinvaloarea producţiei agricole a României), regiunea Sud Munteniasituându‐seastfelpelocul1lanivelnaţional.

Contribuţia agriculturii, silviculturii şi pisciculturii în formareaProdusului InternBrut(PIB) lanivelulregiuniisesitua, înanul2010, la8,01%,faţăde1,7%lanivelulUE.

Dâmboviţa este judeţul cu cea mai mare pondere din valoareaproducţiei agricole regionale (16,55%), urmat de Argeş (14,58%), peultimeledouălocurisituându‐sejudeţeleCălăraşi(aprox.16%)şiGiurgiu(aprox.11%).

Din totalul producţiei agricole la nivelul regiunii, cea mai marepondereodeţineasectorulvegetalcu75,14%,comparativcu70,82%lanivelnaţional,urmatdeproducţiaanimalăcu24,08%faţăde28,47%lanivel de ţară şi sectorul de servicii agricole cu 0,78% faţă de 0,71% lanivelnaţional.

După forma de proprietate, sectorul privat avea o ponderecovârşitoare de 98,3% din valoarea producţiei agricole regionale, pestemedianaţionalăde97,83%.

ValoareaproducţieiagricoleobţinuteînregiuneaSudMuntenia,înanul2011(miilei)



101

Ponderea judeţelor în valoarea producţiei agricole regionalerealizate,în2011

Înanul2011,au fostcultivate95,55%dintotalulsuprafeţeiarabile

dinregiuneaSudMuntenia.Producţiavegetalăafostorientatăînspecialspre culturile cu cereale pentru boabe – pe o suprafaţă de 65,41% dinsuprafaţa totală cultivată la nivel regional (principalele culturi sunt înordine:grâulşisecara,porumbul),aplanteloruleioase–25%dintotal,aplantelor de nutreţ ‐ 6,13% şi a legumelor – 2,7% din suprafeţelecultivate.Laniveldejudeţe,culturiledecerealeboabeauocupatcelemaimari suprafeţe în judeţele din sudul regiunii, îndeosebi în Teleorman(62,86%dinsuprafaţacultivată lanivel judeţeanşi22,1%dinsuprafaţacultivată la nivel regional) şi Călăraşi (64,85%din suprafaţa de la niveljudeţeanşi21,7%dinsuprafaţacultivată lanivelderegiune).Osituaţiedetaliatăpejudeţesepoateobservaîntabeluldemaijos:

Producţiile vegetale la hectar au avut evoluţii diferite de‐a lungul

perioadeianalizate2004‐2011,înregistrându‐sescăderiînsemnateîncazulproducţiilordeporumb(‐84,04%în2011faţăde2004),grâu(‐71,45%în2011faţăde2004)şiacelordeorz‐orzoaică(‐71,27%în2011comparativcu 2004). Creşteri ale producţieimedii s‐au înregistrat în cazul planteloruleioase, excepţie floarea‐soarelui (+12,62%), cartofi (+6,76%). Cea maiimportantă creştere au avut‐o culturile de legume în solarii (+61,38% în2011comparativcu2006)13.Producţiileobţinute,precumşievoluţiade‐alungul perioadei analizate la principalele culturi sunt foarte mici încomparaţiecupotenţialulregiunii,ceeacedenotăoproductivitatescăzutăaagriculturii.Deasemenea,producţiiletotaleînregistreazămarifluctuaţiidelaunanlaaltulinfluenţatedeniveluldotărilortehnicenecorespunzătoareşi


102

amoduluideexploatarepracticat,afragmentăriiterenurilorşiacondiţiilorclimatice(maialesînaniisecetoşi).

4.1.2.AgriculturalaniveluljudeţuluiPrahovaJudeţul Prahova este situat într‐o zonă în care legumicultura,

pomicultura, viticultura şi zootehnia reprezintă activităţi economiceimportante.

Obiectivul fundamental care stă la baza desfăşurării activităţii înagricultură îl reprezintă redresarea şi asigurarea condiţiilor pentrurelansareaagriculturii,înconcordanţăcupotenţialulnatural,economicşiuman de care dispune judeţul Prahova, în scopul asigurării securităţiialimentareapopulaţieişicreareadisponibiluluipentruexport.

Probleme:‐ deficitul de umiditate climatic care se resimte în perioada vară‐

toamnă,uneoriprimăvara;‐neutilizareaoptimăaterenuriloragricole;‐ activitate deficitară (cantitativă şi calitativă) în domeniul

agriculturiişialprelucrăriiproduseloragricole;‐ diminuarea efectivelor de animale din cauza bazei furajere

insuficiente, a islazurilor comunale degradate şi a păşunilor naturaleneîntreţinuteşisupusefenomenuluideeroziune;

‐ infrastructură insuficientă pentru prelucrarea şi valorificareaproducţieizootehnicedincadrulgospodăriilorcomunale;

‐dimensiunearedusăaexploataţiiloragricoleindividuale;‐ diversificarea excesivă a opţiunii proprietarilor în cultivarea

anumitorplante,cuconsecinţeîndiminuareacalităţiiproducţieiagricole;‐ gradul redus de utilizare a amenajărilor de irigaţii şi dificultăţi în

aplicareaudărilorînperioadasecetoasădatoritămulţimiideproprietarişidiversităţiiculturilor.

Priorităţi:‐menţinereaviabilităţiispaţiuluirural;‐ creşterea volumului producţiei destinate comercializării pentru ca

fermeledesemi‐subzistenţăsădevinăviabileeconomic;‐diversificareaproducţieiînfuncţiedecerinţelepieţeişiintroducerea

denoiproduse;


103

‐încurajareaînfiinţăriigrupurilordeproducătoridinsectorulagricolînvedereaobţineriideprodusedecalitate;

‐ îmbunătăţireamanagementuluigeneralalexploataţiiloragricole şiatingereaperformanţei;

‐diversificareaactivităţilorfermelor;‐intervenţiiconcreteînspaţiulruralpentruasigurareaunuistandard

deviaţăcorespunzătorşiconsolidareaspecificităţiirurale.

4.2.AgriculturaîncomunaCiorani Pelângăfuncţiuneadecentruindustrial,comunaCioraniestebinereprezentată şi în sectorul agrozootehnic, având suprafaţa terenuluiagricolde75%dintotalulfonduluifunciar. Încadrulterenuluiagricol,pondereaoreprezintăterenurilearabile,de93%.

Potenţialul economic poate fi apreciat prin caracteristicilecantitativeşicalitativealeterenurilordefolosinţăagricolă. Suprafaţaagricolă:7201hadincare: ‐arabil 6471ha ‐păşuni 674ha ‐vii 56ha Lanivelulcomuneiîşidesfăşoarăactivitateapatrusocietăţicuprofilagricol:‐ Societatea Agricolă Înfrăţirea Cioranii de Jos: cultivă 1918 hectare,

distribuiteîn2012astfel: Grâu842ha Orz120ha Porumb317ha Floarea‐soarelui485ha Ovăz15ha

‐ SocietateaAgricolă20Mai:cultivă958hectare,ocupateîn2012cu: Grâu412ha Orz114ha Porumb183ha Floarea‐soarelui240ha


104

Lucernă80hao De asemenea, are ca domeniu secundar şi creşterea

animalelor,înregistratefiind708ovine

‐ SocietateaAgricolăCiorani:cultivă459hectare,cu: Grâu41ha Orz2ha Porumb102ha Legume7ha Floareasoarelui145ha Grâudetoamnă157ha

‐ SCCOMCEREALSA:areînproprietatedepozitedecereale.

Lanivelulgospodăriilorindividuale,cifrelearatăîn2012astfel:‐ Grâu405ha‐ Floarea‐soarelui25ha‐ Orz14ha‐ Porumb505ha‐ Cartofi2ha‐ Legume65ha‐ Plantenutreţ40ha‐ Vii56ha‐ Păşuninaturale497haPomicultură Lanivelulcomuneiestebinereprezentatăşipomicultura,cu:meri–1925, peri – 681, piersici – 226, cireşi – 3581, zarzări – 7220, pruni –4044,nuci–220,aluni–40,alţipomifructiferi–395.Efectivedeanimale Acesta era compus la nivelul anului 2012 din: bovine – 499,cabaline – 147, ovine – 1463, caprine – 687, păsări – 6193, familii dealbine–420.


105

CAPITOLUL5.SITUAŢIAMEDIULUI

5.1.Zonecriticepeteritoriullocalităţii5.1.1.Zonecriticesubaspectulpoluăriiatmosferei

Traficulintensdeautovehiculedetonajmareşinumărulîncreştere

al autovehiculelor ce tranzitează comunapeDrumulNaţional, provoacăefectenegativeca:poluarecunoxe,poluarefonică,slăbireainfrastructuriistradale,viteza,fiindpermanentpericoldeaccidente.5.1.2.Zonecriticesubaspectulpoluăriiapelordesuprafaţăşisubterane

Casursedepoluareaapelorsuntconsiderateevacuărilepringurile

devărsarecolectoareaapelormenajereuzatedincauzalipseicanalizării,adeşeurilorumanesauanimalearuncatedirectînapaCricovuluiSărat.

Deteriorarea calităţii apei pe termen lung, în cazul în careevacuăriledeapeuzateşimenajerevacontinuasăsefacănecontrolat.

Datorită lipsei drenajului corespunzător al apelor pluviale, acoloundecondiţiilegeograficeopermit,existăpericolulinundaţiilorşibăltirii.


106

CAPITOLUL6.DISPARITĂŢITERITORIALE

Din punct de vedere administrativ ‐ teritorial, astăzi, configuraţiaadministrativăaRomânieisecompunedin41dejudeţe,lacareseadaugămunicipiul Bucureşti, 268 de oraşe, din care 97 demunicipii, 2.698 decomuneşi13.089desate.

Pentru atingerea obiectivelor de bază ale politicii de dezvoltareregională, România a fost împărţită în 8 regiuni de dezvoltare, prinasocierea voluntară a judeţelor corespunzătoare. Spre deosebire decomune,oraşe,municipiişijudeţe,regiunilededezvoltarenusuntunităţiadministrativ‐teritorialeşinuaupersonalitatejuridică.

Regiunilededezvoltare

RegiuneaNord‐Estcuprindejudeţele:Bacău,Botoşani,Iaşi,Neamţ,Suceava,Vaslui.

Regiunea Sud‐Est cuprinde judeţele: Brăila, Buzău, Constanţa,Galaţi,Tulcea,Vrancea.

RegiuneaSud‐Munteniacuprindejudeţele:‐Argeş‐Călăraşi‐Dâmboviţa‐Giurgiu‐Ialomiţa‐Prahova‐Teleorman.Regiunea Sud‐Vest Oltenia cuprinde judeţele: Dolj, Gorj,

Mehedinţi,Olt,Vâlcea.RegiuneaVestcuprindejudeţele:Arad,Caraş‐Severin,Hunedoara,Timiş.Regiunea Nord‐Vest cuprinde judeţele: Bihor, Bistriţa, Cluj,

Maramureş,SatuMare,Sălaj.Regiunea Centru cuprinde judeţele: Alba, Braşov, Covasna,

Harghita,Mureş,Sibiu.Regiunea Bucureşti‐Ilfov cuprinde judeţele: Ilfov, Municipiul

Bucureşti.


107

RegiuneaSudMunteniaRegiunea Sud Muntenia este situată în partea de Sud‐Est a

României,învecinându‐selaNordcuRegiuneaCentru,laEstcuRegiuneaSud‐Est, laSudcuBulgaria, limitafiinddatădegraniţanaturală ‐ fluviulDunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud‐Vest. Prezenţa în Sudul regiunii afluviuluiDunăreaîiconferăacesteiaposibilitateadeaaveacomunicaţiicucele opt ţări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre ‐ MareaNeagrădeaaveaieşirelaMareaNeagrăşideciacceslaPortulConstanţa‐principalapoartămaritimăaţării.

Existenţa în centrul regiunii, dar nefăcând parte din aceasta, acapitalei ţării, Bucureşti, parte componentă a Regiunii Bucureşti‐Ilfov,constituie,prininfrastructurasocialăşiinstituţională,unrealavantaj.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud Muntenia esteformată din: şapte judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu,Prahova şiTeleorman),16municipii, 32deoraşeşi519de comunecu2.019desate.

Regiunea cuprinde trei forme majore de relief: munte 9,5 %, deal19,8%, câmpie şi luncă 70,7%. Dacă pentru cele patru judeţe din Sud(Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman), forma caracteristică de reliefestecâmpia,celelaltetreijudeţedinNord(Argeş,DâmboviţaşiPrahova)cuprindatâtcâmpia,câtşidealurileşimunţii,înaceastăzonăgăsindu‐secelemaimarialtitudinimutoasealeţării:vârfurileMoldoveanu(2.544m)şi Negoiu (2.535 m) din Masivul Făgăraş şi vârful Omu (2.505 m) dinMasivulBucegi.

Reţeaua hidrografică bogată a regiunii este dominată de fluviulDunărea în care se varsă principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeş,Dâmboviţa, Ialomiţa şi Prahova), fiind completată de o serie de lacurinaturaleşiantropicecufolosinţăcomplexă.

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestorafaccaresurselenaturalealeregiuniisăfiediversificate.Zonamontanăşide deal concentrează resurse naturale ale subsolului (petrol, gazenaturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marnecalcaroase,sulf,acumulăridegipsşiizvoareminerale)importantepentruindustriaenergetică,chimicăşiamaterialelordeconstrucţii.

Alături de resursele subsolului, de o importanţă deosebită şi cuinfluenţe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice se aflăresursele solului. Astfel, suprafaţa agricolă concentrată preponderent în


108

judeţele din sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a regiunii din care80,2%reprezintăterenarabil.

Regiuneadispunederesursebogateşiimportantedeapă(3,4%dinsuprafaţa regiunii), care, prin utilizarea în diferite domenii, au un roldeosebitîndezvoltareaeconomicăaacesteia.

Floraşifaunadeomarediversitateconstituieoaltăbogăţienaturalăa regiunii. Terenurile ocupate cu păduri şi vegetaţie forestieră deţin19,3%din suprafaţa regiunii, reprezentândo sursă importantădemasălemnoasăşiunmediupropicepentrufaunadeinterescinegetic.

Infrastructura tehnico ‐edilitarădinzonaruralăaregiuniiSudMuntenia

Potrivitdatelor statistice, înanul2011, în regiuneaSudMuntenia,dincele519comune,337comune(64,93%)eraudotatecu instalaţiidealimentare cu apă potabilă, 52 comune (10,02%) cu instalaţii decanalizarepublică,în114comune(21,97%)sedistribuiaugazenaturale,iarîn3comune(0,57%)sedistribuieenergietermică.

Judeţul cu ceamaimareponderedinpunctdevederea comunelorcare beneficiazăde o infrastructură tehnico ‐ edilitară diversificată esteArgeş, în timp ce judeţeleTeleorman şiGiurgiuocupăultimele locuri laacestaspect.

NumăruldecomuneşisatedinjudeţeleregiuniiSudMuntenia,lasfârşitulanului2011



109

Graduldedotare cuutilităţial localităţilor dinmediul ruralalregiuniiSudMuntenia,înanul2011

Zonelipsitededotăritehnico–edilitarea.ReţeauadeapăÎn anul 2011, numărul unităţilor administrativ‐teritoriale din

regiuneaSudMunteniaconectatelareţeauapublicădealimentarecuapăerade385,ceeacereprezintădoar67,9%dintotalulde567existenteînregiune. Dacă în ceea ce priveştemediul urban, gradul de conectare lareţeaua de apă este de 100%, toate cele 48 de localităţi urbane avândacceslaaceasta, înmediulruraldoar64,9%dincomunedispuneaudeoastfeldereţea.Totuşi,faţădeanul2004,numărulcomunelorconectateacrescutcu79,pefondulinvestiţiilorîndomeniulinfrastructuriideprofil.

Pe judeţe, gradul de conectare al localităţilor la reţeaua publică dealimentarecuapăvariaîntre27,5%înjudeţulGiurgiuşi84%înjudeţeleCălăraşişiIalomiţa.

Faţă de anul 2004, numărul de localităţi conectate la reţeaua dealimentare cu apă a crescut cel mai mult în Ialomiţa, unde au fostconectate17noicomuneşis‐amenţinutînjudeţulGiurgiu.


110

b.ReţeauadecanalizareLa nivelul anului 2011, doar 96 dintre cele 567 de unităţi

administrativ‐teritoriale(16,9%)dinregiuneaSudMunteniadispuneaudereţeadecanalizare,dintrecare44dinmediulurban(91,7%dintotaloraşe)şi52dinmediulrural(10%dintotalcomune).Faţădeanul2004,numărullocalităţilorcarebeneficiazădereţeadecanalizareascăzutcu2înmediulurban,prinrenunţarea launelereţeleuzate fizic şimoralşiacrescutcu4înmediulrural.

Cele mai multe localităţi conectate la reţeaua de canalizare seregăsesc în judeţul Prahova (36), iar cele mai puţine în Giurgiu (3).Graduldeconectareal localităţilor lareţeauadecanalizarevariază între34,6%înPrahovaşi5,6%înGiurgiu.

Faţădeanul2004,numărullocalităţilorconectatelareţeauapublicădecanalizarea crescutdoar înArgeş (4),Dâmboviţa (3), Ialomiţa (2)şiPrahova(1),prinînfiinţareaunorastfeldereţeleînlocalităţiruraleşiascăzutînTeleorman(‐3),Călăraşi(‐1)şiGiurgiu(‐1).

ZonecugradaccentuatdesărăcieSingurulstudiudeamploarecarecuantificăşianalizează,lanivelde

unitateadministrativteritorială,fenomenulsărăcieidinRomȃniaestecelrealizat în anul 2003 de către Universitatea din Bucureşti şi InstitutulNaţionaldeStatistică.Principalelecriteriideierarhizareaceloraproape3.000deunităţiadministrativ‐teritorialedinRomȃniaaufost:

•consumulindividual;•variabileledemografice;•caracteristicilemembrilorgospodăriilor;•calitatealocuinţelor;•caracteristicileeconomicealelocalităţilor.În conformitate cu acest studiu, rata sărăciei din regiunea Sud

MunteniaesteprintrecelemairidicatedinRomânia,cuoratăde0,37înmediulrural(loculIVlanivelnaţional,dupăregiunileNord‐Est,Sud‐Estşi Sud‐Vest) şi 0,24 în mediul urban (locul II la nivel naţional, dupăregiuneaSud‐VestşilaegalitatecuregiuneaSud‐Est).Dupăcumsepoateobserva,mediulruralestecelmaiafectatdefenomenulsărăciei.

Pe judeţe, ceamai ridicată rată a sărăciei rurale se înregistrează înjudeţeleCălăraşişiIalomiţa(0,45),iarceamaiscăzutăînPrahova(0,34).


111

SectoareeconomicecutradiţieînregiuneaSudMuntenia•Producţiadeutilajpetrolierşichimic;•Poducţiadeprodusepetro‐chimice;•ProducţiadeautomobileDacia;•Producţiaagricolăvegetală;•Turismmontansibalnear.

Avantajecomparativealeregiunii

•Graddeacoperireridicatcureţeledetelecomunicaţii;•Acceslaprincipalăpoartăaerianăaţării‐aeroportulHenryCoandă

Bucureşti;•ExistenţaunorsegmentealecoridoareloreuropenedetransportIVşi

IX,precumşiexistenţasegmentuluideautostradăA1(Bucureşti‐Piteşti)şi A2 (Bucureşti ‐ Drajna), reţele de drumuri naţionale şi europenemodernizate;

•Existenţaterenuriloradecvateagriculturiiecologice.Culturăşitradiţie

Cunoscută în trecut drept Valahia sau Ţara Românească,Muntenia are o istorie bogată şi fascinantă. În Nord, poalele MunţilorFăgăraşoferă,laArefu,unfundaldramaticpentrucastelulluiVladŢepeş,domnitor român cunoscut în străinătate, mai ales datorită asocierii cupersonajul Dracula al lui Bram Stoker, în vreme ce în Sud un numărimpresionantdesituriarheologiceau începutsăatragădince încemaimulţiarheologişiturişti.

Celebra legendă a Meşterului Manole inspirată de construcţiaMânăstării Curţii de Argeş, alături de Turnul Chindiei, parte a curţiidomneşti din vechea cetate a Târgoviştei şi numeroasele festivaluri şisărbători tradiţionale săteşti aduc permanent în actualitate tradiţiilelocului. PeValeaPrahovei,reprezentativesteComplexulPeleş‐ansamblularhitectural construit de regele Carol I pemalul stâng al pârâului Peleşîntr‐unlocdeosebitdepitoresc.

Ca obiective turistice reprezentative ale judeţului Prahova, putemamintişi:


112

‐ în masivul Piatra Mare, sub culmea Gatul Chivei, în baza unuiabruptdecâtevazecidemetri,estePeşteradeGheaţă.

‐ în Câmpina, se află Biserica romano‐catolică „Sfântul Anton dePadova”cuovechimede104ani(construcţias‐aterminatînanul1906,proiectsusţinutdeing.AntonRaky)construităînstilromanic.

‐ Castelul Iulia Hasdeu, creaţia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu,construitînmemoriafiiceisale,IuliaHasdeu(numitşi"CastelulMagului”de la Câmpina), reprezintă una dintre construcţiile unicat realizateaproape exclusiv pe baza informaţiilor şi planurilor transmise de cătreIulia(din"lumeadedincolo")încadrulşedinţelordespiritismorganizatedetatălsău.AiciascrisB.P.HasdeulucrareadeesoterismSicCogitoşitotaiciarealizatprimeleexperienţedepsiho‐fotografie.

‐ în Buşteni, Zidita din piatră de carieră, este o copie redusă aMânăstirii Horezu, prin arhitectura, dotările interioare şi vechimea sa,intrândînrândulmonumentelorremarcabilealejudeţuluiPrahova.

‐înBuşteni,CastelulCantacuzinoafostclăditînanul1911înparculal cărui proprietar a fost Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis“Nababul”, din cauza averii sale impresionante. Se spunea că ar fi pututpavaîntreagacurteaferentăcasteluluicumonedelesaledeaur.


113

II.SINTEZAPROGRAMULUIDEDEZVOLTAREALOCALITĂŢII2014‐2020

AnalizaSWOT

AnalizaSWOT(strengths=punctetari,weaknesses=puncteslabe,opportunities=oportunităţi,threats=ameninţări)pentruidentificareaşidefinireaobiectivelorstrategiei,pornindde la influenţamediuluiextern,factoricecreeazăoportunităţişiameninţăripentrudezvoltare,împreunăcu factorii interni ai dezvoltării, identificaţi ca punctele tari şi puncteleslabe ale comunei. Imaginea obţinută are avantajul de a fi sintetică şiexpresivă.

Pentru o analiză eficientă, aplicarea ei s‐a făcut pe sectoare deactivitate, chiar dacă în chestionarele aplicate, din motive sociologice,sectoareleaufostgrupateînmoddiferit.

Înurmaprelucrăriichestionarelorstructuratepesectoarele:

‐Dezvoltareteritorială;

‐Socio‐demografie;

‐Patrimoniuculturalşiconstruit;

‐Infrastructurăpublică;

‐Dezvoltareeconomică;

‐Managementpublic,

precum şi a interviurilor structurate desfăşurate cu persoanereprezentative din comunitatea locală, au rezultat următoarele privindanalizaSWOT:


114

Domeniu Punctetari Puncteslabe Oportunităţi Ameninţări

DEZVOLTARETERITORIALĂ

‐AmplasamentulcomuneiCioraniînRegiuneadeDezvoltareSudMuntenia,unadintrecelemaicompetitivedinţară

‐poziţionareaperuterutieredeinteres

‐Existenţaunuitraficgreucaretraverseazăînmodpermanentcomuna

‐Existenţanumeroaselordocumentededezvoltareajudeţuluişiregiunii,ceincludedirecţiipentrucomunaCiorani

‐Polarizareurbanăexcesivă

SOCIO‐DEMOGRAFIE,CULTURĂ,EDUCAŢIE

‐Gradulridicatdeimplicaresocială

‐Creştereagraduluiderezidenţăînmediulrural

‐Existenţaunorasocieripebazădevoluntariatcuactivităţisocio‐culturaleşieducative

‐Gradulridicatdeomogenitateetnică

‐Stareaşidotareaunităţilordeînvăţământesteexcelentă,pestemedie

‐Existenţaunuifenomendemigraţiunesezonierăaforţeidemuncăînafaraţării

‐‐Lipsaunorserviciisocialepentrupersoaneleînvârstăşidefavorizate

‐Lipsaunorprogramedesusţinereaperformanţei

‐Cunoaştereainsuficientălanivelulcomunităţiiareprezentativităţiiculturaleşilipsaunor

‐Derulareadeprogrameeducaţionalepetemedesănătate,prevenireînşcolişinunumai

‐Identificareaunorsursedeîncurajareadezvoltăriipersonale

‐Încheiereadeparteneriatecuinstituţiidestatsauprivatepentruorganizareadeprogramedeperfecţionare,reconversie,formareprofesională

‐Polarizareaforţeidemuncăînmunicipiulreşedinţădejudeţ

‐Efecteleproblemelordesănătatesepotvedeapetermenlung,cuimplicaţiimultiplelanivelulcomunităţii

‐Orientareatinerilorcătrezoneurbane

‐Pierdereatradiţiilorlocurilorprinurbanizarea


115

‐Cunoaştereaşiparticipareaactivăacetăţenilorlasărbătorileorganizatelanivelullocalităţii

programedepopularizarelaniveluljudeţului

pentruşomeri

‐Derulareaunorprogramedesusţinereaperformanţeişcolare:sistemdeburse,recompenseetc.

accelerată

PATRIMONIULNATURALŞIDECONSTRUCŢII,SPORT ŞIAGREMENT

‐ Amplasamentulcomuneiîntr‐uncadrunaturaldeosebit

‐Existenţaunorresursenaturaleşiagricoleimportante

‐Fertilitatearidicatăasolurilor

‐Regimultermicmoderat

‐Existenţaspaţiilordesportşisălilorpentrueducaţiefizicădelaşcoli

‐Înfiinţareaspaţiilorverzişiderecreere

‐ Apariţiaunorzonecupotenţialderiscprinbăltiri

‐Poluareaaeruluişiaapelordesubterandecătretraficulridicat

‐Lipsauneieducaţiiecologiceşideprotecţieamediuluilanivelulpopulaţieicomunei

‐ Proiectdereabilitareurbană:aspaţiilordejoacă,parcări,rampedegunoi

‐Amenajareadespaţiiderecreereşiagrement

‐Dotareainstituţiilordeutilitatepublicăcupanourifotovoltaicepentrueconomisireaenergieişidiminuareacheltuielilor

‐Infrastructuracreatăpoatefifolosităsubcapacitate

‐Migraţiafamiliilortinerecătrezonecufacilităţimaimari

INFRASTRUCTURAPUBLICĂ

‐Existenţareţeleidealimentarecuapă

‐Lipsareţeleidealimentarecuapăîntoatălocalitatea

‐Extindereareţeleidealimentarecuapă

‐Nealinierealanormeleeuropeneprivind


116

‐Existenţareţeleideenergieelectrică100%

‐Existenţareţeleidealimentarecugazenaturale

‐Existenţainfrastructuriirutierebinedezvoltată

‐Existenţaşistareareţeleideiluminatpublic

‐Lipsareţeleidecanalizare

‐Dotareanecorespunzătoarecurampedegunoi,coşuri,pubelelanivelulcomunei

‐Înfiinţareareţeleidecanalizare

‐Planificareadelucrărideîntreţinereadrumurilordincomună

‐Posibilitateamontăriideindicatoarerutiereînzonelecupotenţialderiscacirculaţiei

‐Amenajareadeşanţurişitrotuare

infrastructura

DEZVOLTAREECONOMICĂ

‐ Existenţaunuimediudeafaceridinamic

‐Existenţauneiplatformeeconomice

‐ Afectareamediuluieconomicînultimiiani,cauzatăderecululeconomic–crizalanivelmondial

‐Creştereaşomajului

‐ Demarareadeproiectedeinvestiţiipentrudinamizareamediuluideafaceri

‐Programdepromovareaoportunităţilordinmediuldeafacerilocal

‐Programdepopularizareafacilităţilorporniriiuneiafaceriîncomună(infrastructură,

‐Migraţiatinerilorcătrezonecareoferăcondiţiisuperioare

‐Schimbarealegislaţiei

‐Scădereanumăruluidelocuridemuncădisponibileacumînsectorulpetrochimie

‐Repoziţionareapepiaţa


117

poziţionare,costuri)

‐Programedesusţinereaabilităţilorantreprenoriale,înparteneriat

economicăaunorsocietăţicarepotaducebeneficiiimportantebugetuluilocal

MANAGEMENTLOCAL

‐Implicareaautorităţilorlocaleînasigurareacondiţiilordeviaţădecente

‐ExistenţaînaparatulPrimărieiaoamenilorbinepregătiţişiîncontinuăperfecţionare

‐PromovareaunuicomportamentdecentşiapropiatdecetăţeanalangajaţilorPrimăriei

‐Asigurareacondiţiilordesiguranţăpublicălanivelulcomunităţii

‐Implicareamarea

‐Slabaremuneraţieaangajaţilordinadministraţialocalăduceuneorilareducerearandamentuluiacestora

‐Necunoaştereasauinsuficientacunoaştereaangajaţilorreferitoarelastrategiilepetermenlungaleadministraţiei

‐Lipsaîncurajăriişirecompensăriiangajaţilor

‐Insuficienţasalariaţilorînanumitecompartimente

‐Schimbarealegislaţieiîntr‐unritm

‐AdoptareaunormăsuridemotivareafuncţionarilordincadrulPrimăriei

‐Programedeconsultarelanivelulfiecăruisatprivindmăsurilenecesarepentrurezolvareaproblemelorcomunităţii

‐Implementareasistemuluidecontrolinternmanagerial

‐Stabilireaunuigraficdelucruinter‐departamentepentrusoluţionareacâtmaieficientăasarcinilordeserviciu

‐Graduldenemulţumirealfuncţionarilorfaţăderetribuirealaloculdemuncăpoateaveaefecteprivindscăderearandamentuluiacestora


118

comunităţiiînluareadeciziilorlanivellocal

accelerat ‐Popularizareaactivităţiiadministraţieilocaleînrândulcomunităţii:site,publicare,afişare


119

III.VIZIUNEASTRATEGICĂAREGIUNIISUDMUNTENIA

PENTRUPERIOADA2014‐2020

Elaborată sub coordonarea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională

Sud Muntenia în strânsă colaborare cu partenerii regionali, strategiafurnizeazăcadrulcoerentpentrudezvoltareaviitoarearegiunii. Înacestsens, acest document de programare reprezintă baza strategică pentruelaborarea proiectelor de finanţare din fonduri externe/comunitare,naţionale şi locale ce au drept scop dezvoltarea durabilă a regiunii SudMuntenia. Strategia urmăreşte ghidarea într‐o manieră pragmatică, acomunităţilordinregiune,astfelîncâtintervenţiileşiactivităţilenecesarecreării unei regiuni dinamice şi prospere să se concentreze asuprapriorităţilorcheiededezvoltare.

Totodată, acest document strategic îşi propune să continue şi săactualizeze direcţiile de dezvoltare formulate atât de documentelestrategicedelanivelnaţional(PlanulNaţionaldeDezvoltare2007–2013şiCadrulNaţionalStrategicdeReferinţă),câtşideceledelanivelregional(Planul de Dezvoltare Regională 2007 – 2013, Strategia Regională deInovare2008–2013,PlanulRegionaldeAcţiunepentruOcupareaForţeideMuncăşi IncluziuneSocială2009–2011,PlanulRegionaldeAcţiunepentru Învăţământ 2009 – 2013). De altfel, asigurarea continuităţiiviziunii strategice în domeniul dezvoltării regionale reprezintă una dinrecomandărilemajorealeComisieiEuropene,careasubliniatconstantîndialogul instituţional cu România, importanţa existenţei şi continuităţiiviziunii strategice îndomeniul dezvoltării regionalepe termen lung (20deani),precumşinecesitateautilizăriiexperienţeiacumulateînperioada2007‐2013.

4.1.1.PRINCIPIILEOPERAŢIONALEALESTRATEGIEIÎnceeacepriveşteabordareadelacaresepleacăînfundamentarea

strategiei,aceastapropuneoviziuneintegratoare,ceincludeinvestiţiicepot fi finanţatedinmaimultesurse(buget local,bugetnaţional, fondurieuropene,precumşialte instrumentede finanţare).Astfel, înterminidedezvoltareeconomică, strategiava implicadezvoltareaunei abordăripetermenlungîncontextualunuimediueconomicschimbătorşivafipusă


120

înaplicareprintr‐oseriedemecanismeceincludeProgrameleFondurilorStructuralealeUniuniiEuropene (ProgrameleOperaţionaleSectoriale şiRegionale); finanţări ale Uniunii Europene pentru cooperareinterregională (INTERREG, URBACT , ESPON, INTERACT etc); PoliticaAgricolă Comună a Uniunii Europene (PAC), incluzând ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală; programe de finanţare naţională şi alteprogramedeajutor.

Totodată, strategia se va baza pe un număr de patru principiioperaţionalecarevorghidalanivelregionalacţiuniledeimplementareaacesteia.Principiileoperaţionalesunt:

•Parteneriat;•Concentraretematică;•Integrareşicorelare;•Inovare.ParteneriatRevitalizareaeconomică,socialăşiteritorialăaregiuniivafiobţinută

prin continuarea întăririi parteneriatului regional şi menţinerea uneicolaborări efective la nivel strategic şi operaţional. Astfel, Planul deDezvoltare Regională 2014 – 2020 urmează să fie implementat şicoordonat în baza abordării parteneriale care va asigura că energia,resursele şi experienţa partenerilor regionali, vor fi orientate spredezvoltareadurabilăaregiunii.

ConcentraretematicăStrategiavaurmărisăasigureconcentrarearesurselorcuprecădere

spreunnumărlimitatdepriorităţitematice,ceseaflăînstrânsălegăturăcupriorităţileStrategieiEuropa2020,StrategieiUniuniiEuropenepentruregiunea Dunării şi cu ţintele naţionale asumate de România prinProgramul

Naţional de Reformă 2011 – 2013. Astfel, investiţiile vor fidirecţionateînspecialcătrezonelecunecesităţişioportunităţisporiteşipe activităţile care conduc la reducerea disparităţilor şi la creştereaimpactuluişibeneficiiloreconomice.

IntegrareşicorelareIntegrarea va implica asigurarea unor legături efective şi eficiente

între programe, printr‐un cadru care să susţină şi să contribuie la


121

regenerarea socio‐economică a regiunii. Pe de altă parte, deoareceimplementarea Planului de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 esterealizată în mare parte prin finanţarea din fonduri europene, estenecesarăcorelareaPDRcupoliticadecoeziuneaUniuniiEuropene.Astfel,în vederea identificării obiectivelor de dezvoltare regională ale regiuniiSud Muntenia, obiective care să fie în concordanţă cu obiectivelestrategicealeUniuniiEuropene,înprocesuldeelaborarealstrategieiaufost avute în vedere obiectivele europene, promovate prin StrategiaEuropa 2020 şi Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şiasumatedeRomâniaprinProgramulNaţionaldeReformă2011–2013.Totodată, s‐aasiguratcorelareacuobiectivele tematiceşipriorităţiledeinvestiţii, promovate prin propunerile de regulamente pentru perioada2014–2020.

InovareStrategiasevabazapeoabordareinovatoareînimplementare,cese

vaconcentrapedezvoltareacapacităţiideinovarearegiuniişigenerareadenoisursedecreştere.Necesitateaieşiriidincrizafinanciarăşinevoiade a răspunde provocărilor globale au făcut ca inovarea să devinămaiimportantă ca niciodată. Problemele legate de schimbările climatice,securitatea alimentară şi energetică, sănătate şi îmbătrânirea populaţieipotfisoluţionateprinintermediulinovării.

OBIECTIVULSTRATEGICGENERALStimularea unui proces de creştere economică durabilă şi

echilibratăaregiuniiSudMuntenia,bazatăpe inovareşifavorabilăincluziunii sociale, care să conducă la creşterea prosperităţii şicalităţiivieţiilocuitorilorsăi.

Acest obiectiv este corelat cu abordarea europeană privindcreşterea competitivităţii regiunilor şi promovarea echităţii prinprevenirea marginalizării zonelor cu probleme de dezvoltareeconomicăşisocială.

Astfel, obiectivul implică asigurarea unui standard de viaţă ridicat,prin creştere şi dezvoltare economică, socială şi teritorială echilibrată,bazatăpeinovare,utilizareaeficientăaresurselorşifavorabilăincluziuniisociale.


122

Scopulstrategicreflectăabordareaconcentrată,integratăşiflexibilăpentru:

•îmbunătăţireacompetitivităţiişicapacităţiiinovatoareaeconomieiregiuniiînvedereacreşteriieconomice;

•reducereadisparităţiloreconomiceşisocialeexistenteîninteriorulregiuniişicreştereagraduluide includereacomunităţilordezavantajateînviaţaeconomicăaacesteia;

• protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bio‐diversităţii;

•folosirearaţionalăaresurselornaturale.OBIECTIVELESTRATEGICESPECIFICEAtingerea obiectivului strategic general se va face printr‐un set de

obiectivestrategicespecifice,carereflectăcombinaţiaaspiraţiilorsociale,economiceşidemediualeregiunii.

Prinobiectivelespecifice,Planulurmăreşteeliminareafactorilorcareblochează dezvoltarea pe ansamblu a regiunii, exploatând totodatăavantajelecarefurnizeazăoportunităţidedezvoltare.

Împreună, cele şapte obiective specifice vor contribui la obţinereaprosperităţii regiunii, asigurând totodată o dezvoltarepe termen lung acomunităţiloracesteia.

Obiectivele strategice specifice care vor ghida implementareaPlanului şi care printr‐o abordare cuprinzătoare şi integrată urmărescrevitalizareaeconomicăşisocialăaregiunii,sunt:

1.CreştereaatractivităţiişiaccesibilităţiiregiuniiSudMunteniaprindezvoltareamobilităţiişiconectivităţiipopulaţiei,bunurilorşiserviciilorconexeînvedereapromovăriidezvoltăriidurabile;

2.Dezvoltareapolicentrică şi echilibratăa reţeleide localităţiurbane;

3.Creşterea economiei regionale prin stimulareacompetitivităţii IMM‐urilor autohtone şi consolidarea cercetării –dezvoltării–inovării;

4. Protejarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturale şi apatrimoniuluinatural;

5.DezvoltareacapitaluluiumandinregiuneaSudMunteniaprincreşterea accesului şi a participării la educaţie şi instruire pe totparcursulvieţiişistimulareaocupăriiforţeidemuncă;


123

6. Îmbunătăţirea accesului la asistenţă medicală şi serviciisocialedecalitateşipromovareaincluziuniisociale;

7. Creşterea rolului aşezărilor rurale şi a contribuţieiagriculturiilaeconomiaregiuniiSudMuntenia.


124

IV.PRIORITĂŢILEDEZVOLTĂRIICOMUNEICIORANI

2014‐2020

CAPITOLUL1.Obiectivulstrategic

Avândînvederesituaţiasocio‐economică,disparităţileexistentela nivelul comunei, obiectivele dezvoltării regionale, legislaţiaexistentă şi integrarea în Uniunea Europeană, obiectivul strategicglobal al comunei Ciorani este: utilizarea eficientă a tuturorresurselor fizice şi umane pentru realizarea unei dezvoltărieconomice şi sociale durabile, care să ducă pe termen lung lacreşterea standardului de viaţă al populaţiei şi la armonizareacoeziuniieconomiceşisocialelanivelulcomunei.

Orientarea de bază a strategiei o constituie identificareapunctelortarialecomunei învedereavalorificăriioportunităţilordecreştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe, prin eliminareafactorilorcareblocheazădezvoltarea.

În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unormăsuri care să permită redresarea economică a comunei şiîmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând înconsiderareprotecţiasocialăşiconservareamediului.

Măsurileprincareseurmăreşte implementareastrategieivizează

următoarelecâmpurideacţiune:‐infrastructura;‐mediul;‐ sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselorumane;‐sănătate,asistenţăsocialăşiincluziunesocială;‐învăţământ,cultură;‐turism;‐eficientizareaşimodernizareaadministraţiei.


125

1.1.ProfilulstrategicalcomuneiCioraniCARACTERISTICIPOZITIVE:

Existenţaunuipotenţialimportantîndomeniulresurselorumane

Forţademuncăestedisponibilă, iarpopulaţiaarecapacitatemaredemuncă, favorizânddezvoltarea şi înalta profesionalizare a resurselorumaneşicreareaunuiavantajcompetitivînacestsens.

ExistenţaunuipotenţialeconomicEstedatoratăunuisectoragricol foarteprezent, cupotenţialuriaş

de dezvoltare, dar şi a posibilităţilor de dezvoltare a unor structuri deindustrializare a produselor agricole obţinute la nivelul comunei.Aşezarea comunei, dar şi resursele naturale şi potenţialul economicdeosebit şi facilităţile oferite investitorilor impununmediu atractivdinpunctdevedereeconomic.

ExistenţaunuipotenţialadministrativComunaCiorani dispunede forţă demuncă calificată în domeniul

administraţiei publice, iar administraţia publică locală este disponibilăpentruaoferifacilităţiinvestitorilorstrategici.CARACTERISTICINEGATIVE:

Infrastructura socială: lipsa unor servicii sociale pentrupersoaneledefavorizate,persoaneleînvârstă.

Infrastructura de afaceri este afectată de criza din ultimii ani,manifestată înmajoritatea agenţilor economici, cu creşterea implicită aşomajului.

Infrastructura sanitară: sunt insuficiente cadrele medicale lanivelullocalităţii.

Mediu: lipsa unor spaţii verzi în toate satele comunei, lipsa deimplicareacomunităţiiînceeacepriveştemediulsaunecunoaşterea.


126

PriorităţilestrategicededezvoltarePrioritateaI–DezvoltareainfrastructuriilocaleMăsura 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii detransportşicomunicaţii

Obiectivespecifice:‐ reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cuscopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovăriicreşteriieconomiceşicreăriidelocuridemuncăsustenabile;‐modernizareaşiîntreţinereadrumurilordincomună;‐ sprijinirea sectorului de servicii regionale care asigură crearea şidezvoltareadereţeledecomunicaţii.1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico‐edilitare şi de protecţie amediului

Obiectivespecifice:‐ asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii comuneiCiorani,prinarmonizareacustandardeleeuropeneîndomeniulcalităţiiapeipotabile,atratăriiapelormenajereşiîngestionareadeşeurilor;‐implementareaacquis‐uluicomunitarîndomeniulprotecţieimediului;‐creştereaoportunităţilordeinvestiţii,înspecialîndomeniulturismuluişialactivităţilordeprotecţieamediului.‐extindereareţeleidealimentarecuapăşiceacugazenaturale‐ înfiinţarea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare aapeloruzate‐îmbunătăţireareţelelorelectrice.1.3.Dezvoltarea şimodernizarea infrastructuriieducaţionale,sociale şidesănătate

Obiectivespecifice:‐ îmbunătăţirea condiţiilor de învăţământ şi a calităţii pregătiriiprofesionale;‐oportunităţiegalepentrueleviiaflaţiînsituaţiidefavorizate;‐ reabilitarea infrastructurii şcolilor şi procurarea de echipamentenecesareînprocesuldeînvăţământ(tehnicădecalcul,echipamenteetc);‐diversificareaşiadecvareametodelorşitehnicilordeevaluare,înspecialcelecareîncurajeazăcreativitatea;


127

‐promovareaparticipăriiactiveaelevilor,atâtlaevaluareacurentă,câtşilaexamenelenaţionale;‐ dezvoltarea managementului şcolar şi a actului decizional la nivelulunităţilordeînvăţământ;‐identificareaunornoisursedefinanţareaunităţilordeînvăţământ,prinaccesareadefonduriderulateprinprogramedefinanţareexterne;‐ îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional, prin perfecţionareacontinuă a cadrelor didactice şi identificarea unor noi modalităţi derecompensareşimotivareacelorcurezultatedeosebite;‐dezvoltareamanagementuluiunităţilorsanitareşiîmbunătăţireaactuluidecizional în vederea gestionării optime a fondurilor necesaredesfăşurăriiactivităţiispecifice;‐ îmbunătăţirea parteneriatelor dintre sistemul sanitar oferit de stat şiONG‐uri, în vederea derulării unor programe destinate ajutorăriipersoanelor defavorizate (copiii din familiile de romi, persoane cudizabilităţi,persoaneînvârstăcudizabilităţi);‐ creşterea implicării autorităţilor locale în organizarea şi susţinereaserviciilor sociale, prin dezvoltarea de parteneriate public‐private, cuONG‐uricaredesfăşoarăactivităţideasistenţăsocială;‐perfecţionareapersonaluluiimplicatînactivităţideasistenţăsocială,înspecialdelanivelulautorităţilorlocale.Prioritatea II ‐ Creşterea ocupării forţei demuncă şi dezvoltarearesurselorumaneMăsura: 2.1. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncădisponibileşidezvoltareasistemuluideformareprofesionalăiniţialăşicontinuă

Obiectivespecifice:

‐ sprijinirea tinerilor şomeri şi a persoanelor aflate în şomaj de lungăduratăpentrua (re)intrapepiaţa forţeidemuncăprinschemespecialede pregătire profesională, consiliere, tutoriat, mediere şi plasare înmuncă;‐ creşterea adaptării între pregătirea profesională a forţei de muncă şicerinţeledepepiaţamuncii;‐pregătireprofesionalăşireprofilarepepiaţamuncii.


128

2.2.ÎmbunătăţireaşiextindereasistemuluideserviciisocialeObiectivespecifice:

‐ creşterea gradului de implicare a administraţiei locale şi a sectoruluineguvernamental în sprijinirea grupurilor dezavantajate şi întărirearoluluiacestoraînacordareadeserviciisociale;‐asigurareaegalităţiişanselorşiaintegrăriisocialeatinerilor,femeilorşiapersoanelorcunevoispeciale.2.3.Achiziţionareadecompetenţespecializateîndomeniuladministrăriişidezvoltăriiafacerilor

Obiectivespecifice:

‐creareaunuicadrupotrivitşiauneiatitudinipozitivefaţădeîncepereaşidezvoltareauneiafaceri;‐susţinereaaccesuluipersonaluluidinIMM‐urişimicileafaceridefamilielaserviciide instruireşiconsultanţă, înscopulvalorificăriipotenţialuluilorîndomeniulproducţieişiserviciilor;‐diminuareadecalajuluideinstruireapersonaluluidedecizieşiexecuţiefaţădeceldinUniuneaEuropeană.PrioritateaIII–SprijinireaafacerilorMăsura:3.1.Crearea şidezvoltarea IMM‐urilor în sectorulproductiv şideservicii

Obiectivespecifice:

‐ dezvoltarea IMM‐urilor, cu scopul de a crea noi locuri de muncă şi aprotejalocuriledemuncăexistente;‐creştereaperformanţeiforţeidemuncă;‐stimulareaspirituluiantreprenorial;‐îmbunătăţireamanagementului;‐ susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor însectoarelepublicşiprivat.


129

3.2.DezvoltareaafacerilorprincreareaunorlocaţiispecificeObiectivespecifice:

‐ atragerea de noi investiţii prin asigurarea unor locaţii dotatecorespunzătordinpunctdevederetehnic;‐creareadenoilocuridemuncă;‐creştereanumăruluidefirmenepoluantecarecreeazăvaloareadăugatămare.PrioritateaIV–Dezvoltareadurabilăalocalităţii

Obiectivespecifice:

‐creştereaatractivităţiizoneipentruatragereainvestitorilor;‐promovareasustenabilităţiipe termen lungacomuneiCiorani înceeacepriveştedezvoltarearesurselorumaneşiocupareaforţeidemuncă;‐ dezvoltarea şi eficientizarea capacităţii administrative a autorităţiilocale.


130

IV.PLANULDEACŢIUNEPENTRUDEZVOLTAREACOMUNEICIORANI2014‐2020

IV.1.Liniidirectoare:

Comuna Ciorani reprezintă o zonă atractivă pentru investiţii şi arputeaatrageunnumărmaredeinvestitori.

AvantajeleoferitedecomunaCioranisunt:

mediuldeafacerifavorabilinvestiţiilor;forţădemuncădisponibilăşiînaltcalificată;potenţialeconomicridicat;poziţionareageografică;disponibilitatepentrucolaborareaautorităţilorpublicelocale.

ObiectiveleprincipalealedezvoltăriicomuneiCioraniconstăîn:

dezvoltareainfrastructuriidebazăşiasigurareaaccesuluineîngrăditalpopulaţiei şi consumatorilor economici la această infrastructură (apă,electricitate,distribuţiegaze,căidetransport,canalizare);accesullalocuinţă;protecţiamediului;reducereasărăciei;regenerareacomunei(regenerareacapitaluluinatural,aterenurilorşiaresurselordeapă).

Atingerea obiectivelor propuse este posibilă prin încurajarea şidezvoltarea parteneriatului: în cadrul comunităţii locale (administraţiepublicălocală‐societatecivilă/ONG‐comunitatedeafaceri‐instituţiideînvăţământ,cultură),cu localităţiledinzonăşi încadrulregiunii,cualteoraşedinţarăşistrăinătate(oraşeînfrăţite).

Având învederecăoaşezareurbanăsaururalănuesteunsistemînchis,iarrealizareaobiectivelorgeneraleseîntemeiazăpeaplicareaunuimanagement care să conducă la dezvoltare, politicile, planificareastrategică,precumşirealizareaprogramelorşiproiectelorsevorfacecurespectareaurmătoarelorprincipii:


131

dezvoltare durabilă, astfel încât pe termen lung să se producăschimbări majore de cultură şi atitudine, în ceea ce priveşte utilizarearesurselordecătrepopulaţieşioperatoriieconomici;

întărirea capacităţii instituţionale prin management eficient,definireaşiadaptareaserviciilorpubliceînraportcuresurselefinanciareactuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu doleanţele şicerinţelecomunităţii;

crearea unei reţele de comunicaţii între localităţi în scopulschimbuluideinformaţiicuprivirelautilizareacelormaibunepractici;

realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public‐privat;

realizareaacelorprogrameşiproiectepecaresectorulprivatnulepoatefinanţa;

integrarea politicilor, atât pe orizontală, pentru a se realiza unefectsinergicsimultanîntresectoare,câtşipeverticală,avândînvederecorelareaşiintegrareapoliticilordedezvoltareacomuneicupoliticilededezvoltarealejudeţuluişialeregiuniidincarefaceparte;

managementulresurselor,cepresupuneintegrareafluxurilorderesurse energetice,materiale, financiare şi umane, inclusiv într‐un ciclunatural;

utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţintadurabilităţii, respectiv emiterea de reglementări pentru eco‐taxe şifuncţionareautilităţilorpubliceînsistemdepiaţă,evaluareainvestiţiilordupăcriteriidemediu, luarea înconsiderareaproblemelordemediu laîntocmireabugetuluilocal;

design‐ularhitectonicdurabilîntemeiulcăruiasestabilescreguliprivitoarelamaterialeledeconstrucţii,desing‐uluneiclădiri,bioclimatul,densitatea clădirilor într‐un areal, orientarea spaţială a clădirilor,„structuriverzi”înjurulclădirilor,microclimat,eficienţăenergetică;

realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura uneicomunităţi,oripentruarecuperamoştenireaculturalăşitradiţiileîntregiicomunităţilocale;

interzicerea multiplicării serviciilor publice, dacă acestea nuservescuneinevoilocale;

fixarearegulilordeutilizareraţionalăaterenurilorpentrutoateproiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, cainstrumentdeplanificarespaţială;

analizacapacităţiitehnicedeexecuţie;


132

evaluareaeficienţeiutilizăriiresurselorfinanciareşiumane; evaluareaviabilităţii financiareaunuiprogramsauproiectprin

prismaveniturilorfiscalobţinute;identificareanevoilorcomunităţiilocaleşiapriorităţiloracesteia;

corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoilecomunităţii;

evaluareanevoilorcomunităţilorsăraceşiacapacităţiilocalităţiide a asigura accesul acestora la locuinţă, locuri de muncă şi serviciilepublicedebază;

protecţiamediului; realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul

privat, ori realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat,pentruatransferacosturileuneiinvestiţii,dacăexistăoportunitateadeaobţineprofituriviitoare;

asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii(informaţii topografice, informaţii statistice privind economia locală şiregionalăetc).

IV.2.Portofoliudeproiecte:

Pentruutilizarea lamaximapotenţialului şi a resurselor comuneieste necesar să se realizeze şi să se implementeze proiecte în diferitedomenii:economic,social,cultural,resurseumane,infrastructură,turism,educaţie, cultură etc. s‐au identificat pentru orizontul 2013‐2020următoareleproiecte:‐ Asfaltareastrăzilordincomunăşiauliţelorsăteşti,peolungimedecca.30km;

‐ Înfiinţarea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii deepurareaapeloruzate;

‐ Modernizareareţeleideiluminatpublicşieficientizareaacesteiacumontareadelămpieconomice;

‐ Extindereareţeleidealimentarecugazenaturale;‐ Extindereareţeleidealimentarecuapăpotabilă;‐ Încheierea unui parteneriat cu instituţii de profil pentruformareaşiperfecţionareaprofesională;

‐ Implementareasistemuluidecontrolinternmanagerial;‐ Realizareanomenclatoruluistradalşiaschiţeloraferente;


133

‐ Implementarea unui program de eficientizare a valorificăriiproducţiiloragricoleobţinutelanivelullocalităţii;

‐ Implementarea unui program de eficientizare a activităţiiadministraţieipublicelocale;

‐ Dotareacupanouri fotovoltaiceaprincipalelor instituţiipublicepentrudiminuareacheltuielilorcuîntreţinerea;

‐ Implementarea unui proiect de popularizare a avantajeloreconomice şi facilităţilor acordarea agenţilor economici caredesfăşoarăactivităţilanivelulcomunităţii.

O parte din Programele Operaţionale care pot fi accesate pentru

dezvoltarea economico‐sociale a comunei Ciorani şi diminuareadisparităţilorîntreregiunileRomânieisunt:

PROGRAMULOPERAŢIONALREGIONAL(POR)Axa 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echipareainfrastructuriiserviciilorsociale.

* Modernizarea/extinderea clădirilor pentru înfiinţarea de noicentresociale;

* Crearea/modernizarea facilităţilor de acces pentru persoane cudizabilităţi;

* Amenajareaunoratelieredelucruîncadrulcentrelorsociale.Axa 3.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echipareainfrastruc‐turiieducaţionalepentruformareprofesionalăcontinuă.

* Consolidarea, modernizarea, extinderea clădirilor (toate tipurilede infrastructură pentru învăţământul obligatoriu, exceptândCampusurilepentruÎnvăţământProfesionalşiTehnic);

* Dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătireaprofesională,echipamenteIT;

*Reabilitareaşimodernizareaşcolilordincomună;*Modernizareasălilordesport;*Creareacampusurilorpentruînvăţământprofesionalşitehnic.

Axa 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniuluicultural,precumşicrearea/modernizareainfrastructurilorconexe.


134

* Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor depatrimoniu;

*Amenajăripeisagistice;*Dotăriinterioare;*Construcţiautilităţiloranexe(parcări,grupurisanitare,punctede

informare,indicatoare).Axa 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii deturismpentruvalorificarearesurselornaturaleşicreştereacalităţiiserviciilorturistice

Investiţiiîninfrastructuradeutilitatepublică*Amenajarea înscop turisticaobiectivelor turisticenaturaleprin:

instalaţii de iluminat, încălzire, ventilaţie, crearea/modernizareagrupurilorsanitare,creareapunctelordecolectareagunoiuluimenajer;

* Construirea/modernizarea punctelor de observare/ filmare/fotografiere;

*Creareaşidotareaplatformelordecampare, inclusivautilităţilorspecifice (grupuri sanitare, apă curentă, iluminat, puncte de colectare agunoiuluimenajer).

Investiţiiîninfrastructuradeutilitatepublică/privată*Construireadepiscine,ştranduri,bazinedekinetoterapie;*Construireterenuridesport;* Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a

utilităţiloraferente;* Crearea/modernizarea traseelor de cură de teren, a locurilor de

recreereşipopas,afacilităţilordeutilizareaizvoarelorminerale;*Construirepistepentrucicloturism;*Creareacentrelordeinformareturistică.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITI‐VITĂŢIIECONOMICE(POSCCE)Axa 3.2.1. Susţinerea implementării de soluţii e‐guvernare şiasigurareaconexiuniilabroadband.

* Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea,configurareaşimanagementulproiectului;


135

*Achiziţionareadeserviciideconsultanţăînvedereamonitorizăriidezvoltăriisoluţiilorinformaticeşiaaudităriifinaleînvedereapuneriiînfuncţiuneasistemului;

* Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnăturăelectronicăşiplatăelectronică;

*Achiziţionarea,instalareaşiconfigurareainfrastructuriisoftware,hardwareşidecomunicaţii;

* Construirea reţelei LAN necesară pentru implementareaproiectului;

*Realizareaunuiwebsite/portal,achiziţionareadomeniuluipentruacestwebsite;

* Instruirea personalului care va utiliza produsele softwareimplementate.Axa 3.2.2. Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publiceelectronicemoderne.

*Achiziţionareadeaplicaţiiculicenţelesoftwareaferentenecesarepentrurealizareaproiectului;

*Achiziţionareaşiimplementareadesoluţiidesemnătură;*Achiziţionarea, instalareaşiconfigurarea infrastructuriisoftware,

hardwareşidecomunicaţii;* Instruirea personalului care va utiliza produsele software

implementate.PROGRAMULOPERAŢIONALDEZVOLTAREACAPACITĂŢIIADMINISTRATIVE(POSDCA)1.1. Îmbunătăţireaprocesuluide luareadeciziilor lanivelpolitico‐administrativ

* Elaborarea unui set de instrumente, metode şi a unui cadruinstituţional (inclusiv planificarea strategică şi bugetare pe programe)specificuneiabordăriorientatecătrepoliticipublice,caresăducălaomaibună reglementare (inclusiv la reducerea costurilor administrative) înadministraţiapublică.1.3.Îmbunătăţireaeficacităţiiorganizaţionale

* Dezvoltarea şi furnizarea programelor de instruire (inclusivrealizaredecurriculaşimaterialedidactice)îndomeniirelevantepentru


136

administraţia publică, cum ar fi achiziţiile publice, ECDL, limbi străine,dezvoltareadeproiecte,licitareaşimanagementulproiecteloretc;

*Schimbuldebunepractici,seminarii;* Consultanţă şi studii pentru realizarea de analize/diagnoze

instituţionaleşiimplementareapropunerilorrezultate.PROGRAMNAŢIONALPENTRUDEZVOLTARERURALĂ(PNDR)3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor debază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare amoşteniriirurale

* Înfiinţareadenoidrumuri,extindereaşi îmbunătăţireareţeleidedrumurideintereslocal;

* Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice deapă;

*Primaînfiinţare,extindereaşiîmbunătăţireareţeleipublicedeapăuzată;

* Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiuneşi/sauareţeleipublicedeiluminat;

*Primaînfiinţareşiextindereareţeleipublice localedealimentarecugaz;

*Investiţiiînstaţiidetransferpentrudeşeuri;* Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru

populaţiarurală;*Renovareaclădirilorpublice,amenajărideparcări,pieţeetc.;* Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din

resurseregenerabilecapartecomponentăaunuiproiectintegrat;* Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor

sociale;*Construcţiadegrădiniţenoişidotareaacestora;* Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public

pentrucomunitatealocală;*Achiziţionareadeutilajeşiechipamentepentruserviciilepublice;*Renovarea,modernizareaşidotareaaşezămintelorculturale;* Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de

patrimoniucultural;


137

* Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţiapatrimoniuluicultural.

PROGRAMULOPERAŢIONALSECTORIAL(POSDRU)Axa2.1.Tranziţiadelaşcoalălaviaţaactivă:

*Activităţicaresprijină:învăţarealaloculdemuncă,dezvoltareaşiimplementarea CDL (identificarea timpurie a nevoilor pieţei muncii),furnizareaserviciilordeorientareşiconsiliereprofesională;

* Formarea profesională cu rol în învăţarea la locul de muncă, amentorilorcaredesfăşoarăactivităţideformare;

* Monitorizarea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, inclusivstudiideurmărire.Axa2.2.Prevenireaşicorectareapărăsiriitimpuriiaşcolii:

*Dezvoltareaşifurnizareaserviciilordeorientare,consiliereşiasistenţăeducaţională învedereaprevenirii fenomenuluidepărăsire timpuriea şcolii(pentru persoanele cu risc de părăsire timpurie a şcolii şi pentru familiileacestora);

* Dezvoltarea şi furnizarea activităţilor de tipul „grădiniţa defamilie”;

* Promovarea şi susţinerea dezvoltării parteneriatului de tipulşcoală – comunitate ‐ părinţi şi realizarea de activităţi educaţionaleintegrate, în parteneriat, pentru prevenirea abandonului şi părăsiriitimpuriiaşcolii,înspecialînînvăţământulpreşcolarşisecundarsuperior;

*Reintegrareatinerilordelincvenţiîneducaţie;* Dezvoltarea activităţilor de tipul „şcoală de vară/duminică” şi de

grădiniţă, în special pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile şifamiliiloracestora.Axa5.2.Promovareasustenabilităţiipetermenlungazonelorruraleînceeacepriveştedezvoltarearesurselorumaneşiocupareaforţeidemuncă.

* Dezvoltarea şi implementarea campaniilor de informare şiconştientizare în şcolile din zonele rurale privind oportunităţile deeducaţieşiformareprofesionalăşideocupareîndomeniilenon‐agricole;

* Furnizarea serviciilor de informare şi consiliere profesională,consiliereîncarieră,consilierepentrudezvoltareapersonalăşialtetipuri


138

deserviciidesprijin,cuprecăderepentrupersoanelenouintratepepiaţamuncii şi pentru membrii familiilor acestora, în vederea facilităriimobilităţiilorocupaţionale,sectorialeşigeografice;

* Furnizarea programelor de formare profesională pentrupersoanele ocupate în agricultura de subzistenţă, în sectoarele non‐agricoleundeexistăoportunităţipepiaţamunciilocalăsauregională.Axa6.1.Dezvoltareaeconomieisociale:

*Furnizareaserviciilordeocupare,precuminformareşiconsiliereprofesională, asistenţă, mentorat, tutorat, orientare profesională,consilierepsihologică,consilierepsihiatrică,medierealocurilordemuncă.Axa 6.2. Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilorvulnerabilepepiaţamuncii:

*Campaniipentrupromovareaunuistildeviaţăsănătos,prevenireariscurilordeîmbolnăvireşipromovareanecesităţiicontroalelormedicaleregulate;

* Dezvoltarea şi furnizarea serviciilor care facilitează, accesulpersoanelorvulnerabilelaformareaprofesională.

IV.3.Viziuneacomunitară:ViziuneacetăţenilorcomuneiCioraniesteînspirituldezvoltăriizonei

din punct de vedere economic şi social, prin mai buna valorificare aresurselor locale, atragerea investiţiilor şi investitorilor, revigorareatradiţiilor,punereaînvaloareapoziţionăriigeografice,îndeplinrespectfaţădemediulînconjurător.

Atâtstrategiadedezvoltarelocală,câtşimecanismeleinstituţionaleimplicate înprocesulde implementaretrebuiesăţinăcontde intereselecomunităţii,careaufostexprimateprinintermediulsondajuluideopinieşiseregăsescînportofoliuldeproiecteprioritarealecomunei.

Au fost aplicate 100 de chestionare cetăţenilor comunei pentru a

afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare alecomuneiînurmătoriiani.

Rezultateleanalizeichestionarelorsuntsintetizateastfel:


139

Întrebare

Foarteimportant

Important Puţinimportant

Lipsitdeimportanţă

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:ASFALTAREA

STRĂZILORDINCOMUNĂŞIAULIŢELORSĂTEŞTI,PEOLUNGIMEDECCA.30KMpentrudezvoltareacomunei?

48%

52%

0%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:ÎNFIINŢAREA

REŢELEIDECANALIZAREŞICONSTRUIREAUNEISTAŢIIDEEPURAREAAPELOR

UZATEpentrudezvoltareacomunei?

52%

48%

0%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:MODERNIZA‐REAREŢELEIDEILUMINAT

PUBLICŞIEFICIENTIZAREAACESTEIApentruCiorani?

45%

55%

0%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:EXTINDEREA

REŢELEIDEALIMENTARECUGAZENATURALEpentrudezvoltareacomunei?

53%

47%

0%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:EXTINDEREA

REŢELEIDEALIMENTARECUAPĂPOTABILĂ

pentrudezvoltareacomuneiCiorani?

35%

56%

9%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:ÎNCHEIEREAUNUI

PARTENERIATCUINSTITUŢIIDEPROFILPENTRUFORMAREAŞIPERFECŢIONAREAPROFESIONALĂ

pentrudezvoltareacomuneiCiorani?

42%

43%

15%

0%


140

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:IMPLEMENTAREASISTEMULUIDECONTROLINTERNMANAGERIALpentru

dezvoltarecomuneiCiorani?

51%

39%

10%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:REALIZAREANOMENCLATORULUI

STRADALpentrudezvoltareacomunei?

64%

46%

0%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:

IMPLEMENTAREAUNUIPROGRAMDE

EFICIENTIZAREAVALORIFICĂRII

PRODUCŢIILORAGRICOLEOBŢINUTEpentrucomună?

48%

52%

0%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:IMPLEMENTAREA

UNUIPROGRAMDEEFICIENTIZAREAACTIVITĂŢII

ADMINISTRAŢIEIPUBLICEpentrudezvoltareacomuneiCiorani?

54%

45%

1%

0%

Câtdeimportantconsideraţicăesteproiectul:IMPLEMENTAREA

UNUIPROIECTDEPOPULARIZAREA

AVANTAJELORECONOMICEŞIFACILITĂŢILOR

ACORDAREAAGENŢILORECONOMICICARE

DESFĂŞOARĂACTIVITĂŢILANIVELULCOMUNITĂŢIIpentrudezvoltareacomuneiCiorani?

58%

42%

0%

0%

Câ

ST

C

CIMN

1

STRATEGI

âtdeimpoesteproiTRĂZILOR

ULIŢELUNG

pentrud

Laaceadinrepon

imp

âtdeimpcăe

DERNIZAILUMINAIENTIZARONTARENOMICEp

La100%dinvievaţia

IADEDEZVO

ortantconectul:ASFRDINCOELORSĂTIMEDECdezvoltar

astăîntrendenţiauportantac

portantcoesteproieAREAREŢATPUBLREAACESEADELĂMpentrudecomune

aaceastăntrecetăţeauconsideproiectim

OLTAREDUR

nsideraţiFALTAREOMUNĂŞITEŞTI,PECCA.30Keacomun

Cioranebare100uconsidercestproie

onsideraţiectul:MO‐ŢELEIDEICŞIEFI‐STEIACUMPIECO‐ezvoltareaiCiorani?întrebareeniiinter‐eratacestmportant

RABILĂACO

141

căEAIAEOKMneini?0%ratct.

i‐E‐U‐a?e‐t.

OMUNEICIOR

CâcoprREŞISTAPdeCio10int

ace

RANI–JUDEŢ

âtdeimponsideraţioiectul:ÎNEŢELEIDCONSTRTAŢIIDEPELORUZzvoltareaorani?00%dintrtervievaţiestproiec

ŢULPRAHOV

ortantcăesteNFIINŢARECANALUIREAUEPURARZATEpenacomunei

recetăţeniauconsictimporta

VA

REALIZARENEIREAntrui

niideratant.

ieŢ

CUA

con

cons

STRATEGI

Câconsideraectul:EXTŢELEIDEAAPĂPOTdezvol

Laace92%din

nsideratim

sideratim

IADEDEZVO

tdeimpoaţicăesteTINDEREAALIMENTTABILĂpltareacom

Cioeastăîntrerepondenmportant

pr

mportant

OLTAREDUR

ortantepro‐ARE‐TAREentrumuneiorani?ebarenţiauacestroiect.

acestpro

RABILĂACO

142

oiectpentr

OMUNEICIOR

CâtconiectŢECUtruCioLadinconpro

CciePSPPFvLd

rudezvol

RANI–JUDEŢ

tdeimponsideraţictul:EXTINLEIDEAGAZENA

udezvoltaorani?aceastăînnrepondensideratimoiect.

Câtdeimponsideraţectul:ÎNCPARTENESTITUŢIIPENTRUFPERFECŢIFESIONALvoltareacoLaaceastădinrepondltareacom

ŢULPRAHOV

rtantcăesteprNDEREALIMENTAATURALEareacomu

ntrebareenţiaumportant

portantţicăesteCHEIEREAERIATCUDEPROFFORMARIONAREALĂpentruomuneiCăîntrebardenţiaumunei.

VA

ro‐RE‐AREEpen‐unei

100%

tacest

pro‐AUNUIUIN‐FILREAŞIAPRO‐udez‐Ciorani?re85%

ciect

STRORIA

repim

prREEF

NU

1

STRATEGI

Câtonsideraţtul:IMPLESISTEMUOLINTERALpentru

com

întrebpondenţiamportant

Câcons

oiectul:IMEAUNUIPFICIENTIZRIFICĂRILORAGRUTEpent

Laace100%din

IADEDEZVO

deimporţicăesteEMENTAULUIDECRNMANAudezvolt

muneiCiorLaace

bare90%auconsidacestpro

âtdeimposideraţicăMPLEMEPROGRAZAREAVRIIPRODURICOLEOtrudezvol

comeastăîntrereponden

OLTAREDUR

rtantpro‐REACON‐AGE‐arearani?eastă%dinderatoiect.

ortantăesteENTA‐AMDEVALO‐UCŢI‐OBŢI‐ltarea

munei?ebarenţiauconside

RABILĂACO

143

ratimpor

OMUNEICIOR

rtantaces

RANI–JUDEŢ

Câtdeimconsideraiectul:REMENCLASTRADAŢELORAtrudezvomunei?Laaceast100%dinauconsidacestpro

stproiect

ŢULPRAHOV

mportantaţicăesteEALIZAREATORULUALŞIASCAFERENToltareaco

tăîntre‐bnrepon‐dderatimpoiect.

pentruco

VA

epro‐EANO‐UIHI‐TEpen‐o‐

aredenţiportant

omună.

FO

pen

dezv

dint

STRATEGI

Câtde

sideraţicDOTARE

OTOVOLTPALEL

trudezvoLaa

100%drăspuns

imvoltareac

trecetăţe

IADEDEZVO

eimportacăesteprEACUPATAICEAPLORINSToltareacoaceastăîndintrecetăcăproiecmportantcomuneiC

niaurăsp

OLTAREDUR

antcon‐roiectul:ANOURIPRINCI‐TITUŢIIomunei?trebareăţeniauctulestetpentruCiorani.

punscăp

RABILĂACO

144

roiectule

OMUNEICIOR

CâtsideIMPPROZARMINLOCcom

99%sidepro

CâtsideIMPPROZARGENCARVITMUtareLaa

esteimpo

RANI–JUDEŢ

deimporeraţicăesPLEMENTOGRAMDREAACTNISTRAŢCALEpenmunei?

Laacea%dinrepoeratimpoiect.

deimporeraţicăesPLEMENTOIECTDEREAAVANŢILOREREDESFĂTĂŢILANNITĂŢIIeacomunaceastăînrtant.

ŢULPRAHOV

rtantcon‐steproiecTAREAUNDEEFICIETIVITĂŢIIIEIPUBLntrudezvo

astăîntreondenţiaortantace

rtantcon‐steproiecTAREAUNEPOPULAANTAJELOECONOMIĂŞOARĂANIVELULpentrudeeiCioranntrebare1

VA

‐ctul:NUIENTI‐IAD‐LICEoltarea

ebareaucon‐st

‐ctul:NUIARI‐ORA‐ICIACTI‐CO‐ezvol‐i?100%


145

IV.4.ProiectederealizatdecătreAutoritateaLocalăacomuneiCioranipânăîn2020

FIŞAPROIECTELORASFALTAREASTRĂZILORDINCOMUNĂŞIAULIŢELORSĂTEŞTI,PEOLUNGIMEDECCA.30KMIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect

PrimăriaConsiliulLocalalComuneiCiorani

ŢaraRegiuneaproiectuluiJudeţulLocalitatea

RomâniaRegiuneaSudMunteniaPrahovaCiorani

Categoriaproiectului Deinvestiţii:DADereparaţii:NU

Tipulproiectului Proiectnou:DAÎncontinuare:NUÎncursdeexecuţie:DA

Sursedefinanţare Bugetlocal30%Bugetdestat70% Fondurieuropene/structuraleCreditebancareParteneriate

DESCRIEREAPROIECTULUIObiective Necesitatealucrărilorde

întreţinereadrumurilordinlocalitateesteuşordeînţelesdacăluămînconsideraremultitudineadeavantajepecareaceastaoaduce:desfăşurareatraficuluidemicgabaritşidemaretonajîncondiţiioptime,normale,avândînvederesituaţiadrumuriloreuropene;încurajareadezvoltăriieconomicezonale;facilitareaaccesuluilalocaţiiledeinteres


146

major(ex.:sediulprimăriei,dispensar,şcoalăetc.);accesulrapidalserviciilordeurgenţă:Ambulanţă,Poliţie,Pompieri.Lucrărileşiserviciileplanificatepotfi:serviciipregătitoareaferenteîntreţineriişireparăriidrumurilorşianexeloracestora;lucrărişiserviciiprivindîntreţinereacurentă;lucrărişiserviciiprivindîntreţinereaperiodicăadrumurilor;reparaţiicapitale.

Rezultateobţinute accesulpopulaţieilainfrastructuradebazăscădereafactorilorderiscpentrusănătateapopulaţieiîmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalelocuitorilorcomuneiCiorani

Potenţialiibeneficiariaiproiectului/grupulţintă

locuitoriicomuneiCioraniagenţiieconomicişipotenţialiiinvestitori

Activităţileproiectuluirămasedeexecutat

realizareastudiuluidefezabilitateelaborareaproiectuluitehnicaprobareaînceperiiproiectuluicontractareaproiectuluiorganizarealicitaţiilormonitorizare,evaluare,controlauditulproiectului

Durataproiectului/Termendefinalizare

2020

Stadiuldematuritatealproiectului

Idee:DASPF:DASF:NUPT:NUDE:NUExecuţie:NU


147

Justificareanecesităţiiimplementăriiproiectului

ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăîntreţinereaşimodernizareadrumurilorcomunale.


148

ÎNFIINŢAREA REŢELEI DE CANALIZARE ŞI CONSTRUIREA UNEISTAŢIIDEEPURAREAAPELORUZATEIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăria

ConsiliulLocalalcomuneiCioraniŢaraRegiuneaproiectuluiJudeţulLocalitatea



TipulProiectului Proiectnou:DAÎncontinuare:NUÎncursdeexecuţie:NU

Sursedefinanţare BugetlocalBugetdestat100%sauFondurieuropene/structurale100%CreditebancareParteneriate

DESCRIEREAPROIECTULUI Obiective Prinrealizareaacestuiproiect,se

doreştecreştereacondiţiilordeviaţăpentrulocuitoriisatuluişialiniereaacestoralastandardeleasiguratedealtezoneruraledinregiuneşidezoneurbane,înconformitatecuplanulstrategienaţionalşieuropean.Deasemenea,sedoreştealinierealastandardeleimpusedelegislaţieeuropeanăîndomeniulmediului.

Rezultateobţinute Creştereacondiţiilordeviaţăşiaccesullainfrastructuradebazăalocuitorilor.Protecţiamediului.


149

Respectareanormelorreferitoarelasiguranţaşisănătateapopulaţiei.


locuitoriicomuneiCioranipotenţialiiinvestitoriagenţiieconomicidinzonă

Activităţileproiectului realizareastudiuluidefezabilitateelaborareaproiectuluitehnicpregătireaşidepunereacereriidefinanţareaprobareaînceperiiproiectuluicontractareaproiectuluiorganizarealicitaţiilormonitorizare,evaluare,controlauditulproiectului


Termen:2020


Idee:DASPF:NUSF:NUPT:NUDE:NUExecuţie:NU


ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Încadrulconsultăriiopinieipublicerealizatăînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantărealizareareţeleidecanalizare.


150

MODERNIZAREAREŢELEIDE ILUMINATPUBLICŞIEFICIENTIZAREAACESTEIACUMONTAREADELĂMPIECONOMICEIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăria

ConsiliulLocal al ComuneiCioraniŢaraRegiuneaproiectuluiJudeţulLocalitatea



Tipulproiectului Proiectnou:DAÎncontinuare:NUÎncursdeexecuţie:NU

Sursedefinanţare Bugetlocal100%BugetdestatFondurieuropene/structuraleCreditebancareParteneriate

DESCRIEREAPROIECTULUIObiective Prinrealizareaacestuiproiect,se

urmăreşteîmbunătăţireaaccesuluipopulaţieilainfrastructuradebază,conformnormeloreuropene.

Rezultateobţinute reabilitareaşiconsolidareareţeleideiluminatstradalcreştereasiguranţeicetăţenilorcomuneiscădereacheltuieliloraferenteiluminatuluipublic


locuitoriicomuneiCioranipotenţialiiinvestitoriagenţiieconomicidinzonăturiştiiaflaţiîntranzitperazacomunei.

Activităţileproiectului realizareastudiuluidefezabilitateelaborareaproiectuluitehnic


151

aprobareaînceperiiproiectuluicontractareaproiectuluiorganizarealicitaţiilormonitorizare,evaluare,controlauditulproiectului


Termen:2016

Stadiuldematuritatealproiectului Idee:DASPF:NUSF:NUPT:NUDE:NUExecuţie:NU


ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Deasemenea,încadrulconsultăriiopinieipublicerealizatînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantămodernizareasistemuluipublicdeiluminatstradal.


152

EXTINDEREAREŢELEIDEALIMENTARECUGAZENATURALEIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăria





Sursedefinanţare Bugetlocal10%Bugetdestat90% Fondurieuropene/structuraleCreditebancareParteneriate

DESCRIEREAPROIECTULUI Obiective Prinrealizareaacestuiproiect,se

doreştecreştereacondiţiilordeviaţăpentrulocuitoriisatuluişialiniereaacestoralastandardeleasiguratedealtezoneruraledinregiuneşidezoneurbane,înconformitatecuplanulstrategienaţionalşieuropean.Deasemenea,sedoreştealinierealastandardeleimpusedelegislaţieeuropeanăîndomeniulmediului.

Rezultateobţinute CreştereacondiţiilordeviaţăşiaccesullainfrastructuradebazăalocuitorilorProtecţiamediului.Respectareanormelorreferitoarelasiguranţaşisănătateapopulaţiei.


153



Activităţileproiectului realizareastudiuluidefezabilitateelaborareaproiectuluitehnicaprobareaînceperiiproiectuluicontractareaproiectuluiorganizarealicitaţiilormonitorizare,evaluare,control auditulproiectului


Termen:2015



ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Încadrulconsultăriiopinieipublicerealizatăînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăextindereareţeleidealimentarecugazenaturale.


154

EXTINDEREAREŢELEIDEALIMENTARECUAPĂPOTABILĂIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăriaşi

ConsiliulLocalalComuneiCioraniŢaraRegiuneaproiectuluiJudeţulLocalitatea




Sursedefinanţare Bugetlocal5%Bugetdestat95%Fondurieuropene/structuraleCreditebancareParteneriate

DESCRIEREAPROIECTULUI Obiective Extindereasistemuluide

alimentarecuapăpotabilăînsistemcentralizatestedeosebitdeimportant,pentrucreareacondiţiiloradecvatedeviaţăpentrulocuitoriişiconsumatoriieconomici,carevorbeneficiadepeurmainfrastructuriiedilitare.Deasemenea,vacreşteatracţiazoneipentrualteinvestiţii.

Rezultateobţinute accesulpopulaţieilainfrastructuraedilitarăscădereafactorilorderiscpentrusănătateapopulaţieiîmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalelocuitorilorcomuneiCioraniatragereadeinvestitoricreareadelocuridemuncă


155

protejareamediuluiPotenţialiibeneficiariaiproiectului/grupulţintă


Activităţileproiectuluirămasedeexecutat

realizareastudiuluidefezabilitateelaborareaproiectuluitehnicaprobareaînceperiiproiectuluipregătireaşidepunereacereriidefinanţarecontractareaproiectuluiorganizarealicitaţiilormonitorizare,evaluare,controlauditulproiectului


2018



ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Deasemenea,încadrulconsultăriiopinieipublicerealizatînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăextindereasistemuluicentralizatdealimentarecuapăpotabilă.


156

ÎNCHEIEREAUNUIPARTENERIATCUINSTITUŢIIDEPROFILPENTRUFORMAREAŞIPERFECŢIONAREAPROFESIONALĂIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăriaşi





Sursedefinanţare BugetlocalBugetdestatFondurieuropeneCreditebancareParteneriate100%

DESCRIEREAPROIECTULUI Obiective Facilitareaaccesuluiadulţilorîn

căutareaprimuluilocdemuncăsauacelorcaredorescsăsecalificeîntr‐onouămeserieesteimportantăpentruasigurareadeforţădemuncăcalificatăîndomeniileceruteastăzipepiaţamunciişipentrureducereaşomajuluidelungăduratăşiaefecteloracestuia.Înacestsens,CioranipoateîncheiaunprotocoldecolaborarecuCameradeComerţşiIndustriePrahovasaualteinstituţiicareasigurăformareprofesionalăpentrucolaborareaînactivităţieducaţionalecevizează


157

domeniile:investiţii,sănătate,învăţământşicultură.Activităţipropuse:‐cursurideformareşireconversieprofesională;‐excursiitematice;‐organizareade„şcolidevară”,reuniunitradiţionale,concursuritematice.

Rezultateobţinute accesulpopulaţieilaeducaţiecreştereagraduluideocupareapopulaţieiîmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalelocuitorilorcomuneiCioraniatragereadeinvestitori


locuitoriicomuneiCioraniagenţiieconomicidinzonăinstituţiilepublicedincomună

Activităţileproiectului realizareastudiuluidefezabilitateelaborareaproiectuluitehnicaprobareaînceperiiproiectuluicontractareaproiectuluiorganizarealicitaţiilormonitorizare,evaluare,controlauditulproiectului


2017

Stadiuldematuritatealproiectului Idee:DASF:NUPT:NUDE:NUExecuţie:NU


Încadrulconsultăriiopinieipublicerealizatînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantă


158

organizareadecursurideformareşiperfecţionareprofesionalăaadulţilor.


159

IMPLEMENTAREASISTEMULUIDECONTROLINTERNMANAGERIALIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăriaşi






DESCRIEREAPROIECTULUI Obiective Uncontrolinternmanagerial

(reglementatdeOMFP946/2005)dinzonainstitutiilorpublice(controlinterninstituţiipublice)areunimpactmajorpentrucredibilitateaprimăriei,aactivităţilorpecareaceastaledesfăşoară.Standardeledecontrolinternmanagerialdauastfelnaştereunuidispozitivprincarecetăţeniipotaveagarantareafaptuluicabunurileşiintereselelesuntprotejate.

Rezultateobţinute accesulpopulaţieilainfrastructuraadministrativăcreştereaeficacităţiiactivităţilorrealizateînsistematragereadeinvestitori


160


locuitoriicomuneiCioraniagenţiieconomicidinzonăinstituţiilepublicedincomună



2014



ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Deasemenea,încadrulconsultăriiopinieipublice,realizatăînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăimplementareasistemuluidecontrolmanagerialintern.


161

REALIZAREA NOMENCLATORULUI STRADAL ŞI A SCHIŢELORAFERENTEIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăriaşi




Tipulproiectului Proiectnou:NUÎncontinuare:DAÎncursdeexecuţie:DA


DESCRIEREAPROIECTULUI Obiective Actualizareanomenclatorului

stradalesteomăsurăfireascădeinventariereadrumurilor,străzilor,aleiloretc.dinlocalitate,dedenumireaacestoraşidenumerotareaclădirilor,terenuriloraflatepeacestea.Sevarealizaobazădedatecaresăcuprindăinformaţiileobţinuteîncadrulproiectului,sevorîntocmifişastrăzii/drumului/aleiietc.,sevoratribuidenumiri,înconformitateculegislaţiaînvigoare.Rezultateleestimate:creştereagraduluidesiguranţăacetăţenilor


162

facilitareacetăţenilorlaserviciişiadministraţiediminuareatimpuluiderezolvareaproblemelorcetăţenilor

Rezultateobţinute accesulpopulaţieilainfrastructuraadministrativăfacilitareadoleanţelorinvestitorilorşiinstituţiilorpubliceîmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalelocuitorilorcomuneiCiorani


locuitoriicomuneiCioranipotenţialiiinvestitoriagenţiieconomicidinzonăinstituţiilepublicedincomună



2014



ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Deasemenea,încadrulconsultăriiopinieipublicerealizatînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantărealizareanomenclatoruluistradal.


163

IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE EFICIENTIZARE AVALORIFICĂRII PRODUCŢIILOR AGRICOLE OBŢINUTE LA NIVELULLOCALITĂŢII

IDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect PrimăriaşiConsiliulLocalal

ComuneiCioraniŢaraRegiuneaproiectuluiJudeţulLocalitatea




Sursedefinanţare Bugetlocal40%BugetdestatFondurieuropene/structuraleCreditebancareParteneriate60%

DESCRIEREAPROIECTULUIObiective Realizareauneiclădiri/depozitîn

caresăsepoatăfacecolectareaşipre‐colectareaproduseloragricoledelacetăţeniicomuneişipăstrarealorînbunecondiţiivoraveaefectebeneficeasupradezvoltăriieconomiceazoneiprin:creştereagraduluidevalorificareaproduselorobţinutepeplanlocalcreştereaatractivităţiipentruinvestitori,iaractivitateaacestoravageneraşiveniturilabugetullocal

Rezultateobţinute accesulpopulaţieilainfrastructuraedilitarăcreştereaveniturilorobţinutede


164

cetăţeniicomuneişiinvestitori,cubeneficiiimediateasupracomunităţiiîmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalelocuitorilorcomuneiCiorani


locuitoriicomuneiCioranipotenţialiiinvestitoriagenţiieconomicidinzonă instituţiilepublicedincomună

Activităţileproiectului realizareastudiuluidefezabilitateelaborareaproiectuluitehnicaprobareaînceperiiproiectuluicontractareaproiectuluiorganizarealicitaţiilormonitorizare,evaluare,control auditulproiectului


2020



ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Deasemenea,încadrulconsultăriiopinieipublice,realizatăînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăcolectareaproduseloragricoleşiatragereadeinvestitoripentruindustrializareaacesteiasaudistribuţiapepieţeledeprofil.


165

IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE EFICIENTIZARE AACTIVITĂŢIIADMINISTRAŢIEIPUBLICELOCALEIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect

PrimăriaConsiliulLocalalcomuneiCiorani

ŢaraRegiuneaproiectuluiJudeţulLocalitatea



TipulProiectului Proiectnou:NUÎncontinuare:DAÎncursdeexecuţie:DA

Sursedefinanţare Bugetlocal100%BugetdestatFondurieuropeneCreditebancareParteneriate

DESCRIEREAPROIECTULUI Obiective Sedoreşteasigurareaunorcondiţii

optimepentrufiecaresectordeactivitate,înconformitatecuspecificulşicomplexitateaactivităţiidesfăşurate,instruireafuncţionarilorpubliciprinîncheiereadeparteneriatepublic–privatecuinstituţiideprofilşiimplementareadeproiectedeschisecătrecomunitate.Deasemenea,prinacestproiectsedoreşteatragereacomunităţiicătreimplicareaînluareadeciziilor,consultareacetăţeneascăşipopularizareaacţiuniloradiministraţieilocale.

Rezultateobţinute îmbunătăţireacondiţiilordemuncă


166

pentruangajaţiiPrimărieiaccesulpopulaţieilaserviciiadministrativecompetente


locuitoriicomuneiCioraniangajaţiiinstituţieiagenţiieconomicidinzonă



Termen:2018


Idee:DASPF:NUSF:NUPT:NUDE:NUExecuţie:încurs


ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Încadrulconsultăriiopinieipublice,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăîmbunătăţireaserviciiloradministraţieilocaleşicreştereavizibilităţiiactivităţiiacesteiaîncomunitate.


167

DOTAREA CU PANOURI FOTOVOLTAICE A PRINCIPALELORINSTITUŢII PUBLICE PENTRU DIMINUAREA CHELTUIELILOR CUÎNTREŢINEREAIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăria





Sursedefinanţare Bugetlocal5%BugetdestatFondurieuropene95%CreditebancareParteneriate

DESCRIEREAPROIECTULUIObiective Prinimplementareaproiectuluide

dotareainstituţiilorpublicecupanourifotovoltaiceseurmăreştealinierealapoliticilecuprinsedestrategiaregionalăşiceanaţionalăprivindprotecţiamediuluişi,deasemenea,diminuareacheltuielilordeîntreţinere,încălzireşialimentarecuapăcaldăpecarelesuportăînprezentadministraţialocală.Panourilesolarefotovoltaicepotproducecurentşiînzilelenoroase,captândluminadifuzăprintrenori.Panourilesolarefotovoltaiceproduccurent


168

continuucareestetransformatdeinvertorîncurentalternativde220V/50Hz(folositînuzcasnic).

Rezultateobţinute întreţinereainfrastructuriilocalităţiiaccesulpopulaţieilainfrastructuradeînvăţământ,sanitarăetc. diminuareacheltuielilor.


locuitoriicomuneiCioraniinstituţiiledinlocalitate

Activităţileproiectului realizareastudiuluidefezabilitate elaborareaproiectuluitehnicaprobareaînceperiiproiectuluipregătireaşidepunereacereriidefinanţarecontractareaproiectuluiorganizarealicitaţiilormonitorizare,evaluare,controlauditulproiectului


Termen:2019



ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Deasemenea,încadrulconsultăriiopinieipublice,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăachiziţiaşimontareaunorpanourifotovoltaicelainstituţiiledeperazacomunei.


169

IMPLEMENTAREA UNUI PROIECT DE POPULARIZARE AAVANTAJELOR ECONOMICE ŞI FACILITĂŢILOR ACORDATEAGENŢILORECONOMICICAREDESFĂŞOARĂACTIVITĂŢILANIVELULCOMUNITĂŢIIIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăria






DESCRIEREAPROIECTULUIObiective Prinrealizareaacestuiproiect,se

urmăreşteconversiafuncţionalăaspaţiilorşiterenurilorcomuneişitransformarealocalităţiiîntr‐ozonăfuncţională,productivănepoluant.Sedoreşteamenajareaacestoracuutilităţileşispaţiiledeserviciiaferenteşipopularizareapotenţialuluizonei,pentruatragereadeposibiliinvestitori.Deschidereaadministraţieilocalecătreîncheiereadeparteneriatepentruimplementareaunorproiecteproductiveînaceastăzonăvaaduceşibeneficiimateriale,atât


170

pentrubugetullocal,câtşipentrutineriicareastfelşi‐arputeagăsiunlocdemuncăperazalocalităţii.

Rezultateobţinute reabilitareaşiconsolidareainfrastructuriidebazăcreştereaîncasărilorlabugetullocalconsolidareaclădiriloraflateînpatrimoniu





Termen:2018



ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Deasemenea,încadrulconsultăriiopinieipublicerealizatînprocesuldeelaborareastrategieidedezvoltarelocală,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăimplementareaacestuiproiect.


171

ÎNTREŢINEREAŞIMENŢINEREASPAŢIILORVERZIÎNCOMUNĂIDENTIFICAREŞILOCALIZAREPROIECTSolicitantul/Manageruldeproiect Primăria






DESCRIEREAPROIECTULUI Obiective Tehnologiatotmaiavansatăşi

industriaşi‐aupusamprentaînmodnegativasupranaturii,cuefectenefastepentruom.Calitateaaeruluiinfluenţeazădirectstareadesănătateapopulaţiei.Poluarea,cutoateaspecteleei,esteunuldinfactoriiasupracărorasepoateintervenicumijloacesimpleşilaîndemânatuturor.Mărireasuprafeţelordespaţiiverziamenajate,perdeleledeverdeaţăsuntlocuriidealederecreere,relaxareşipetrecereatimpuluiliber.Lucrăripropuse:terasamente,toaletareaarborilorexistenţi,realizareadealei,amenajareadefântâniarteziene,


172

platformedelimitatedeborduri,acoperitecupietriş,montarebănci,montarecişmeleapăpotabilă,montarecoşuripentrugunoimenajer,montarepavilioncumasăşibănci, amenajarespatiiverzi

Rezultateobţinute îmbunătăţireaaspectuluicomuneiîmbunătăţireacondiţiilordeviaţăalelocuitorilorcomuneiCiorani.


locuitoriicomuneiinstituţiilepublicedincomunăturiştiişipersoaneleaflateîntranzit



Termenprobabil:2018



ProiectulestecuprinsînStrategiadeDezvoltareLocalăaComuneiCiorani.Încadrulconsultăriiopinieipublice,majoritateapopulaţieiintervievatăarăspunscăesteimportantăamenajareaspaţiilorverzi.


173

Valoarea proiectelor este stabilită de studiile de fezabilitate,acesteadinurmăreprezentândanexelafişeledeproiect.

IV.5.GRUPURILEDELUCRU:

Prima întâlnire publică în vederea elaborării Strategiei deDezvoltareDurabilăaComuneiCiorani2014‐2020,organizatădegrupuldeiniţiativă,apermiscomunităţiisăvalidezecomponenţaComitetuluideCoordonareşimetodologiadeelaborareaStrategiei.

Conform acestei metodologii, comitetul de coordonare a propuspersoanele care, prin expertiza şi experienţa profesională dovedite, voravea un aport semnificativ în implementarea strategiei de dezvoltaredurabilă.

DinComitetuldeCoordonarefacparte:‐‐‐‐‐

şimembriiConsiliuluiLocal: ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐


174

IV.6.Monitorizarea, evaluarea şi implementarea Strategiei de

dezvoltareacomunei:Aprobarea strategiei de dezvoltare va presupune începerea

demersului de implementare a direcţiilor de dezvoltare propuse şiderulareaacţiunilorpropriu‐zisedestinaterealizăriiacestora.

Finalizarea procesului strategic de dezvoltare a comunei implică

necesitateaunuiprocescoerentdeevaluarea implementăriiproiectelorpropuse. Activitatea de evaluare, însă, nu trebuie să apară ca uneveniment spontan, doar la momentele de încheiere a unor etape dinplanificareastrategică, ciesteoportunsăconstituieunefort cucaracterpermanent,de‐alungulimplementăriistrategiei.

Înurmaactivităţilordemonitorizarevorieşilaiveală,fărăîndoială,

probleme sau necesităţi de reconfigurare sau adaptare în anumiteprivinţe a direcţiilor strategice, ca efect normal în urma dinamiciiînregistratede‐alungultimpuluiîncomună.Acestenecesităţideadaptarea direcţiilor strategice trebuie semnalate de către factori de deciziecompetenţi în evaluarea întregului proces de aplicare a planificăriistrategice.

Înacestsens,seimpuneefectuareaunoranalizeintermediarecare

săenunţestadiulîncareseaflăoperaţiunileprogramelorşiîncemăsurărezultateleseapropiede indicatoriienunţaţipentru fiecaredomeniudeintervenţie.

Oastfeldeactivitatedemonitorizareşievaluareconsiderămcăeste

oportunaseefectuadecătreocomisiedesupraveghere,stabilităîncădela începutul procesului de planificare strategică, ale cărei contribuţiitrebuiesă fie:efectuareaderapoartecuprivire lastadiul încareseaflăprocesul de implementare faţă de obiectivele stabilite în strategie;revizuirea şi adaptarea planurilor de acţiune strategică; reformulareaobiectivelor încazul încareacest faptse impune;revizuirea termenelorde implementare în funcţie de evenimentele apărute pe parcurs;consultareaşicomunicareapermanentăcuautorităţilepublicelocaleşicupărţile implicate şi afectate de evoluţia procesului de implementare


175

strategică. Este recomandată implicarea tuturor părţilor interesate înprocesuldeevaluare(beneficiari,responsabili,parteneri,finanţatorietc.).

În vederea unei bune evaluări este necesară stabilirea unor

indicatori cuantificabili sau cel puţin uşor de identificat în momentulmonitorizării şi al evaluării, astfel încât procesul de evaluare să poatăfurnizainformaţiicâtmaifideleasupragraduluidesuccesal îndepliniriiobiectivelor programelor propuse. Evaluarea trebuie corelată în modnecesarcuobiectivelepropuseşicuefectelecesedorescafigenerate.


176

STRATEGIADEDEZVOLTAREDURABILĂACOMUNEIAFOSTREALIZATĂ

ÎNCOLABORARECUSPRINTENINFOMARPLOIEŞTI

Datedecontact: ‐0244.546.501 ‐0788.299.801

StradaDiligenţeinr.18,Ploieşti

[email protected]

Documents

JUDEŢUL PRAHOVA STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ …