of 28/28
Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti REFERAT RESURSE AGROTURISTICE + LEGISLATIE 1

Judetul ilfov

  • View
    743

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Judetul ilfov

Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

REFERAT RESURSE AGROTURISTICE + LEGISLATIE

Student:Radulea Adrian Grupa:83181

CuprinsCapitolul 1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN JUDETUL ILFOV..........3 Capitolul 2.IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN JUDE SI GRADUL LOR DE CLASIFICARE............................................14 Capitolul 3.STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE.....................................16 Capitolul 4.CONCLUZII SI RECOMANDARI.........................................................................19 Bibliografie...................................................................................20

2

Judetul ilfovCapitoluL1.IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN JUDETUL ILFOV1.Prezentare IstoricCea dinti meniune documentara referitoare la judeul Ilfov, cunoscut pn astzi, se afla ntr-o diplom a principelui rii Romneti Basarab cel Tnr (epelu), data la 23 marte 1482 la Gherghia. Diploma de ntrire a proprietilor mnstirii Snagov face referire la judeul Ilfov si iari oricte sate are sfnta mnstire n judeul Elhov, iar la ele s se ia birul de la vecinii mnstirii de ctre birarii care vor fi, s-l aduc la sfnta mnstire, cat va sta sfnta mnstire, sa fie pentru lucrarea viilor mnstirii.... . Forma slavo-romana Elhov indic etimologia toponimului, de la slavonescul ielha arin i turcitul ova - vale, ceea ce arunc o lumin asupra formarii judeului de-a lungul vii cu arini, aceea a rului Ilfov. Ca urmare a poziiei sale geografice favorabile i aezarea n jurul Bucuretiului, devenit cetate de scaun n sec. XV, zona s-a dezvoltat, devenind cu timpul cea mai populat. Implicit se dezvolt o dens reea de drumuri, a cror principal ncruciare se afl la3

confluena Dmboviei cu Colentina. Cmpia Vlsiei era strbtut de principalele drumuri comerciale de uscat dinspre Europa Centrala ctre Asia Mica. Drumurile dinspre Transilvania, care coborau pe vile carpatice ale Buzului, Teleajnului, Prahovei i Dmboviei erau de asemenea dirijate ctre Cmpia Vlsiei. Epoca evului mediu amintete despre luptele domnitorilor mpotriva nvlirilor strine dar i de interesele economice i rivalitile politice, care se reflectau i in extinderea i organizarea primelor uniti administrativ teritoriale aprute n aceast perioad.

Asezare geograficaJudeul Ilfov, actualmente cel mai mic jude al Romniei, se afl n Cmpia Romn. n monografia Romniei din 1972 sunt menionate ca vecine ale Judeului Ilfov, judeele Ialomia la est, Buzu, Prahova i Dambovita la nord, Giurgiu la vest i Clrai la sud. De asemenea, se precizeaz c acesta se ntinde pe o suprafa de 8.225 km, fiind n dimensiunea pe care o deinea atunci, al cincilea ca mrime din Romnia. Nou ani mai trziu, al cincilea jude al Romniei ca suprafa, a fost dezmembrat n avantajul judeelor limitrofe i micorat la o unitate teritorial-administrativ care nconjoar zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. n 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov n Judeul Ilfov, revenind deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Judeul Ilfov cuprinde 34 de aezri rurale i opt orae: Buftea (reedina oficial, dei administraia i are sediul n Bucureti), Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Mgurele, Popeti-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593 km. Judeul se gsete n regiunea de sud-est, chiar n centrul Cmpiei Romne, lng Bucureti. Coordonatele sale goegrafice sunt 4417 4446 latitudine nordic i 2552 2627 longitudine estic. n ziua de astzi, Ilfov se nvecineaz cu judeele Prahova (N), Dmbovia (V), Giurgiu (S-V) i Ialomia i Clrai (E). Clima este temperat-continentala cu o medie anual a precipitaiilor de 460-500 mm. Ruri importante sunt Dmbovia i Colentina (care aprovizioneaz cu ap oraul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov i Cldruani n partea nordic a judeului. Judeul este strbtut i de rul Ialomia mpreun cu afluentul su Gruiu.

Harta judetului ilfov

4

Populatie

ClimaZona judetului Ilfov prezinta caracteristicile unui climat temperat continental secetos, cu veri calde si ierni aspre, specifice Cmpiei Romne. 5

Temperaturi medii: - anuala 10 C; - maxima 42 C; - minima absoluta 33 C (1942 Moara Domneasca). Vnturile dominante bat din directia nordest cu o frecventa de 21,9%. Mediile lunare ale vitezei vntului nregistrate sunt de 4,7 m/s. Numarul mediu de zile cu vnt tare (11 16 m/s) este de 77,2. Iernile sunt reci, geroase cu temperaturii medii de 3- 0 C. Verile sunt calde cu un pronuntat caracter continental arid, cu temperaturi medii de 20 23 C.

1.2 Resurse agroturistice natural ale judetuluiReteaua hidrografica Din punct de vedere hidrografic, judetul Ilfov este situat ntre rurile Arges si Ialomita, fiind brazdat de rurile Sabar, Ciorogrla, Dmbovita, Colentina, Cociovalistea, Snagov si Mostistea. Lungimea retelei hidrografice este de 567 km., din care 333 km. n bazinul Arges, 208 km. n bazinul Ialomita si 26 km. n bazinul Mostistea. Datorita diferentei mici de nivel pe care curg rurile s-au format un numar mare de lacuri, peste 100 de lacuri, majoritatea naturale, ale caror lucii de apa totalizeaza 3.972 ha. si care nmagazineaza un volum de 89,5 mil. mc. de apa. n judetul Ilfov sunt peste 75 km. diguri de aparare pe cursurile de apa si 98 km. albii de ruri calibrate si amenajate.Dintre lacuri putem aminti: LACUL CLDRUANI (IlfovGrditea) Liman fluviatil, cu o suprafa de 224,0 ha i un volum de 4,5 mil. mc. LACUL MOGOOAIA (IlfovMogooaia) 23523l1119x Lac amenajat. Lac de origine antropic, are o suprafa de 103 ha, din care 40 ha asanate i un volum de ap de circa 2,5 mil. mc. LACUL SNAGOV (IlfovSilitea Snagovului) Lac natural. Lungimea lacului este de 13 km, suprafaa 570 ha, 100 mil. mc ap. LACUL IGNETI (BLTENI SCROVITEA) (IlfovPeri) Lac amenajat. Liman fluviatil lung de mai muli kilometri.

Rezervaii naturale1. PDUREA CLDRUANI (IlfovGrditea)6

Rezervaie natural. Suprafa de 468 ha pdure, format predominant din stejar, amestec cu cer, arar ttresc etc., reprezentnd un rest din vechii codrii ai Vlsiei. n interiorul ei se dezvolt o abunden de arbuti i un variat covor vegetal. 2. PDUREA MOGOOAIA (IlfovMogooaia Rezervaie natural (forestier). Pdurea se ntinde pe o suprafa de 20 ha fiind alctuit din brazi, pini, mesteceni, paltini, stejari etc. 3. PDUREA RIOASA (IlfovBuftea) Rezervaie natural. Pdurea are o suprafa de 54 ha i este alctuit din stejar, carpen, arar, ulm i salcm. Numele deriv de la aspectul noduros al copacilor care au pe scoar muli licheni i muchi. 4. PDUREA SNAGOV (IlfovSilitea Snagovului) Rezervaie natural. Rmi a vechiului codru al Vlsiei, suprafa de 10 ha. Arbori monumentali: stejar, frasin, tei. O suprafa de 100 ha pe malul lacului care cuprinde insulele de fag este considerat zon tiinific. ntr-un col al pdurii este amenajat parcul Snagov.

VegetatiePadurile judetului Ilfov fac parte din renumitii Codrii Vlasiei, n prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, artar, salcm, tei), n amestec sau n masive. Stejarul specia predominanta formeaza masive n padurile Snagov, Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcmul si teiul se ntlnesc n masiv n padurea Scrovistea. Vegetatia ierboasa este predominant reprezentata de graminee si leguminoase. Vegetatia hidrofila din luncile rurilor si lacurilor este formata din specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu nuferi si stnjenei de balta. Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar, iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate cu cerb precum si cu caprior, vulpe, veverita. Pasarile, ce dau adevarate concerte n paduri si luminisuri sunt ciocrlia de padure, privighetoarea, ciocanitoarea, etc.

FaunaEste constituit n general din specii termofile: orbetele, oarecele pitic, oarecele de pdure, obolanul de cmp, turturica, privighetoarea, ciocnitoarea, gaia roie, guterul i oprla de pdure. Fauna pajitilor de lunc, a stufriurilor i zvoaielor grupeaz specii tipice. Multe dintre psrile care triesc n aceste locuri atrag dupa ele rpitoare: gaia neagr, codalbul, oimul rndunelelor,7

acvila iptoare i cucuveaua comun. Puin variate, mamiferele se impun prin cteva specii: mistreul, dihorul, hrciogul, popndul, oarecele de cmp, iepurele i vulpea.

Foto

Barajul arges Cornetu

8

manastirea Tiganesti

lacul Snagov

9

Apus de soare lacul caldarusani

10

Manastirea Caldarusani

1.3 Resurse agroturistice antropice ale judetului Vestigii arheologicePrezentele arheologice semnalate pe actualul teritoriu al judeului Ilfov, care dateaz din paleolitc (Pantelimon, Magurele), neolitc, culturile Boian (Glina-Caelu) i Gumelnita (Buftea, Aluniu-Mgurele, Baloteti), epoca bronzului, culturile Glina i Tei (Glina, Vidra, Pantelimon, Popeti-Leordeni), situate n preajma rurilor Dmbovia, Colentina, Sabar, Ciorogrla, epoca fierului (Popeti-Leordeni, Dobroieti-Fundeni), epoca getodacica (Buftea, Mgurele, Baloteti), epoca daco-romana (Afumai, Cernica-Cldararu), epoca medieval (Afumati, Bragadiru), atest existena numeroaselor aezri pe aceste meleaguri cu soluri fertile, cu un important fond forestier i o bogat reea hidrografic.

11

Dintre elementele materiale descoperite, cea mai remarcabil pies, o raritate datnd din neolitc, este vasul antropomorf, cunoscut sub numele de Zeia de la Vidra, expus la Muzeul Municipiului Bucureti. Mai putem aminti sceptrul de bronz gsit la Mogooaia (din perioada sec. IV-VI a. Ch.), numeroase monede, fragmente de ceramic lucrat manual sau la roat, unelte din piatr i metal. Alte mrturii arheologice: necropole, locuine de suprafa i bordeie, gropi de provizii, cuptoare etc., aparinnd diferitelor epoci, dovedesc continuitatea locuirii actualului teritoriu al judeului. Aceste vestigii ne permit s reconstituim trecutul istoric al acestui inut, ele contribuind alturi de cele gsite n celelalte zone, la cunoaterea istoriei milenare ale poporului nostru. Ca urmare a poziiei sale geografice favorabile i aezarea n jurul Bucuretiului, devenit cetate de scaun n sec. XV, zona s-a dezvoltat, devenind cu timpul cea mai populat. Implicit se dezvolt o dens reea de drumuri, a cror principal ncruciare se afl la confluena Dmboviei cu Colentina. Cmpia Vlsiei era strbtut de principalele drumuri comerciale de uscat dinspre Europa Centrala ctre Asia Mica. Drumurile dinspre Transilvania, care coborau pe vile carpatice ale Buzului, Teleajnului, Prahovei i Dmboviei erau de asemenea dirijate ctre Cmpia Vlsiei. Epoca evului mediu amintete despre luptele domnitorilor mpotriva nvlirilor strine dar i de interesele economice i rivalitile politice, care se reflectau i in extinderea i organizarea primelor uniti administrativ teritoriale aprute n aceast perioad. Cartografic, reprezentarea judeului Ilfov apare odat cu harta rii Romneti, datorat stolnicului Constantin Cantacuzino i aprut la Padova n 1700, iar lista complet a localitilor ilfovene s-a putut ntocmi prin cercetarea hrii ruse din 1853. De-a lungul timpului evoluia administrativ teritoriala a Romniei, a dat judeului Ilfov diferite configuraii. In 1981 este desfiinat, redus ca suprafa i mpreun cu Bucuretiul formeaz Sectorul Agricol Ilfov. i recapt statutul de jude prin Legea 24/1996. Monumente istorice Monumentele istorice, in sensul Legii nr. 422 din 24 iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice, sunt bunuri imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriul Romaniei sau in afara granitelor, proprietati ale statului roman, semnificatve pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala. Conform aceleiasi legi, acestea se clasifica in doua grupe valorice, astfel: grupa A - monumentele istorice de valoare nationala si universala; grupa B - monumentele istorice reprezentatve pentru patrimoniul cultural local. Lista Monumentelor Istorice din anexa Ordinului MCC nr. 2314/2004, publicat Monitorul Oficial al Romaniei nr.646 bis din 16 iulie 2004, este structurata pe judete, iar in cadrul acestora, pe 4 categorii, in functie de natura lor:12

I. Arheologie; II. Arhitectura; III. Monumente de for public; IV. Monumente memoriale/funerare. Legea nr.5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a III-a zone protejate, publica lista monumentelor istorice de valoare nationala si universala (grupa A), judetul Ilfov avand urmatoarele nominalizari la categoria arhitectura: Ansamblul fostei manastri Snagov, comuna Snagov; Ansamblul Palatului Brancovenesc, comuna Mogosoaia; Biserica Sf. Eftmie Fundenii Doamnei, sat Fundeni, comuna Dobroesti. Tot aici, la capitolul unitati administratv teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de interes national sunt nominalizate comunele Mogosoaia si Snagov. Lista Monumentelor Istorice publicata in anul 2004 completeaza lista, din Legea nr. 5/2000, cu monumentele istorice de valoare nationala si universala (grupa A) din judetul Ilfov, dupa cum urmeaza: Categoria I. arheologie Situl arheologic, punct La Carna, oras Buftea; Situl arheologic, punct Movila Filipescu, sat Alunisu, comuna Magurele; Situl arheologic, punct Tellul-Glina, sat Balaceanca, comuna Cernica; Situl arheologic, punct Manastrea Iezerul, sat Caldararu, comuna Cernica; Situl arheologic, punct Pe malul stang al Sabarului, comuna Domnesti; Situl arheologic, punct Chitila Ferma, comuna Mogosoaia; Situl arheologic, punct Padurea Tanganu, comuna Pantelimon; Asezare,epoca geto-dacica, sat Tanganu, comuna Cernica; Situl arheologic, punct Tell-ul Vidra, sat Vidra, comuna Vidra. Categoria II. arhitectura Ansamblul fostului Palat Stirbei, oras Buftea; Ansamblul fostei curti a Stolnicului C-tin Cantacuzino, comuna Afumati; Manastrea Balamuci, sat Balta Neagra, comuna Nuci; Manastrea Caldarusani, sat Lipia, comuna Gruiu; Biserica Nasterea Maicii Domnului a fostului schit Turbati, sat Silistea Snagovului, comuna Gruiu; Biserica Sf. Nicolae a fostului schit Balteni, sat Balteni, comuna Peris. Lista Monumentelor Istorice 2004 a judetului Ilfov cuprinde urmatorul numar de monumente istorice, clasificate in cele 4 categorii: Arheologie 557 pozitii cu 140 situri arheologice Arhitectura 125 pozitii cu 17 ansambluri, 108 monumente Monumente de for public 17 pozitii cu 17 monumente Monumente memoriale/funerare 14 pozitii cu 2 ansambluri, 12 monumente 13

MuzeeMuzeul de arta brancoveneasca (Palatul Mogosoaia)Cuprinde obiecte reprezentative care completeaza cadrul arhitectonic si atmosfera medievala caracteristica acestui pretios monument. Sunt expuse piese de argintarie, sculptura, tesaturi vechi si broderii in fir de aur si argint, hrisoave, tiparituri rare, cu miniaturi originale foarte valoroase.

Capitolul 2.IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN JUDE SI GRADUL LOR DE CLASIFICAREPENSIUNEA SNAGOV LAC-3 margarete- infiintata in 2008 cu ajutorul ProgramuluiSAPARD ofera servicii la standarde europene. Situata chiar in vecinatatea Bucurestiului 28 km, are avantajul de a dispune de o mare varietate de locurii de recreere si divertisment,locuri pentru practicarea diferitelor sporturi pe tot parcursul anului, precum si vizitarea unor edificii culturale,religioase si istorice . In apropierea pensiunii se afla un club de echitatie se pot face plimbarii prin Padurea Snagov si admira fauna fazani, iepuri, caprioare.

Pensiunea de Vis-4 margareteeste amplasa la 19 km de Piata Unirii si la 7 km de Aeroportul Otopeni, intr-o zona superba a orasului Buftea, din apropierea Domeniului Stirbei. Finisajele de lux din piatra naturala si marmura combinate intr-un design modern, ofera turistilor un spatiu atat plin de eleganta cat si ozonificat de vestitii Codrii ai Vlasiei. Pensiunea este conceputa ca o oaza care sa ofere celor care o viziteaza tot confortul unei relaxari spirituale departe de zgomotul si poluarea care ne afecteaza zi de zi. Aici se intalnesc vedetele mediapro pentru as-i juca rolurile sau pentru a petrece timpul liber. Dispunand de 10 locuri de cazare (8 camere duble si doua apartamente dotate cu mobilier din lemn cu design deosebit, tv, internet, telefon, minibar, aer 14

conditionat, dusuri cu hidromasaj, balcon cu vedere deosebita, restaurant, foisor, piscina, sala de fitness, sala de conferinte, parcare pazita, loc de joaca pentru copii este singurul loc din Buftea si din imprejurimi care are asemenea dotari la un standard de 4 margarete.

Alte pensiuni: Pensiune Gabriela 3 - margareteSituata in centrul orasului Otopeni la 10 minute distanta de aeroport,ofera cazare in conditii civilizate, avand 6 camere cu capacitate de 16 locuri

Pensiunea Floarea Soarelui(tancabesti) -3 margarete

Pensiunea Charter (Otopeni)- 3margarete

15

Pensiunea Casa Verde Star(otopeni)-3 margarete

Pensiunea Alexandra (otopeni) 3 margarete

Capitolul 3.STADIUL VALORIFICARII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEDesi turismul rural a inregistrat cresteri, acesta prezinta un potential considerabil care nu este suficient exploatat. Sectorul turistic in anul 2005, comparativ cu anul 1998, a inregistrat o crestere a numarului structurilor de cazare (+35,4%), a nivelului capacitatii de cazare (+0,95%) si numarul locurilor de cazare in pensiunile turistice a ajuns la 22.061 in anul 2005, dintre care 50,5% in spatiul rural (INS Anuarul Statistic al Romaniei, 2006). Dezvoltarea turismului in pensiuni in mediul rural depinde de caracteristicile specifice ale fiecarei regiuni, folclor, regiuni etnografice si produse agricole. La nivelul judetului ilfov dezvoltarea turismului rural, depinde foarte mult deexistenta si calitatea pensiunilor turistice si de prezenta unor tipuri variate de activitati, de folclor, de existenta regiunilor etnografice si de practicarea agriculturii si viticulturii. In ceea ce priveste impartirea pe regiuni a numarului de pensiuni in mediul rural, la nivelul anului 2005, se prezinta astfel: Zona Bucuresti Ilfov detine 0,5%, Zona Vest 4%, Zona Sud-Vest 4%, Zona Sud-Est 8,9%, Zona Sud 10,3%, Zona Nord-Est 14%, Zona Nord-Vest 14,8%, Zona Centru 43,7%, ceea ce arata o dezvoltare diferentiata. 16

Potentialul turistic al judetului Ilfov este legat de asezarea sa pe locul vechilor Codrii ai Vlasiei si a zonelor de padure ramase, precum si a prezentei in regiune a lacurilor si a vechilor manastiri ortodoxe impreuna cu muzeele acestora. O atractie deosebita o reprezinta pescuitul, sporturile nautice, vanatoarea si accesul la valori culturale de patrimoniu. Avem ca principale puncte de atractie : Caldarusani, Raioasa, Cernica, Snagov si Mogosoaia, ce reprezinta complexe alcatuite din paduri, lacuri si manastiri. Cele mai importante paduri sunt cele de la Caldarusani, Snagov si Raioasa. Sunt alcaturite din diverse specii de arbori, unele foarte rare, avand o flora si fauna foarte bogata. Padurea Snagov face parte dintr-o rezervatie naturala, conservand atat flora cat si fauna. Lacul Snagov face parte din aceeasi rezervatie, conservandu-si minunata flora, in special nuferii albi si galbeni, lotusul si stuful. Manastirile au fost constituite incepand cu evul mediu, pe malurile si insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au muzee in care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte de cult si arta sacra. MANASTIREA SNAGOV Reprezinta cea mai pretioasa piesa din salba manastirilor ce inconjoara Bucurestiul. Situat in nordul judetului Ilfov, la 30 km de Bucuresti, lacasul bisericii manastirii Snagov, adevarata bijuterie de arhitectura medievala, domina ostrovul din mijlocul lacului, incarcat de istorie si legenda. Manastirea Snagov a fost ridicata pe locul unei stravechi asezari dacice. Descoperirile din 1933 au dat la iveala fundatiile unui edificiu monahal, precum si monede din timpul domnitorului Mircea cel Batran, perioada din care provine si cea mai veche atestare a manastirii. Actuala biserica a fost refacuta din caramida, in stil bizantin, atonit, intre 1517 - 1521, de catre domnitorul Neagoe Basarab (1512 - 1521), suferind mai apoi prefaceri in timpul lui Vlad Tepes si Mircea Ciobanul. In teritoriul monumentului conservat, care a suferit numeroase transformari si restaurari, se pot distinge fresce din secolul al XV-lea, precum si portretele lui Neagoe Basarab cu fiul sau Teodosie si ale lui Mircea Ciobanul cu familia sa. Faima manastirii Snagov este legata de personalitatea aprigului voievod Vlad Tepes, care a fortificat edificiul, a construit un pod, un turn de clopotnita, o fantana, un tunel de refugiu, precum si o inchisoare pentru tradatori si raufacatori. Ucis in padurea din preajma Baltenilor, in 1476, Vlad Tepes a fost inmormantat la Snagov, unde se afla lespedea sa funerara. Cercetarile nu au confirmat insa existenta trupului voievodului, care a fost urmarit si dupa moarte de ura dusmanilor. Tot aici, si-a gasit sfarsitul, in decembrie 1662, si batranul postelnic Constantin Catacuzino, victima a intrigilor boierilor in lupta pentru domnie. Martora tacuta a capriciilor istoriei si loc de refugiu in vremi de restriste, manastirea Snagov a cunoscut perioade de stralucire sau decadere, capatand o aureola de sublim tragic. Inca din 1643 Matei Basarab instalase aici o tipografie dar apogeul cultural a avut loc in timpul lui Constantin Brancoveanu, cand staret al Snagovului a fost eruditul carturar Antim Ivireanul (1650 - 1716), devenit mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti. El a tiparit carti in greaca, slavona si araba care au dus faima mesterilor de la Snagov pana in Grecia, Asia Mica si Egipt. Din pacate, destinul tragic al marelui ctitor de cultura, care a fost Antim Ivireanul, ucis de turci in 1716, aminteste de sacrificiul continuu al carturarilor care au rezistat vremurilor potrivnice, cultivand hrana spirituala a romanilor. Biserica afectata de cutremure a fost refacuta de mai multe ori. MANASTIREA CALDARUSANI

17

Reprezinta una dintre cele mai pretioase ctitorii feudale ale judetului Ilfov, fiind situata la 35km de Bucuresti, in partea de nord-est, intr-o peninsula inconjurata de apele lacului Caldarusani. Se spune ca la inceput, peninsula a fost un ostrov, despartit de mal de o fasie ingusta de apa. In jur se intindeau codrii seculari ai Vlasiei, refugiu al haiducilor si al celor prigoniti de soarta sau porniti in bejenie. Pe aceste meleaguri, pline de farmec si pitoresc, a hotarat domnitorul Matei Basarab sa ridice sfanta Manastire intru lauda sfantului mare mucenic Dimitrie, izvoratorul de Mir. Lacul a fost cumparat de catre domnitor in anul 1637. Matei Basarab, ctitor si iubitor de cultura, pomeneste intrun hristov din 1641 despre manastirile inchinate, printre care se regaseste si cea de la Caldarusani. Manastirea a reprezentat un important centru de cultura unde s-au acumulat colectii bogate de manuscrise bisericesti realizate de calugari, tiparituri religioase. PALATUL STIRBEY In anul 1845, principele Barbu Stirbey (1844 - 1856) devine proprietarul mosiei de la Buftea, unde si-a amenajat probabil o casa de vara. Edificiul actualului palat a fost ridicat in anul 1864, de fiul acestuia, Alexandru Stirbey, in ambianta unui frumos parc de arbori seculari. Cladirea, cu arhitectura sobra, are fatada cu ancadramentele de piatra, cu motive decorativesimple, care dau edificiului rafinament si eleganta. In parc a fost construita si o capela, realizata in stil eclectic, cu influente bizantine, gotice si de Renastere, avand o scara dubla din marmura de Cararra. Dupa 1895, proprietarul mosiei devine fiul sau, Barbu Stirbey, care a realizat aici, una din marile ferme ale tarii. El a fost primul care a introdus in Romania cultura bumbacului si a orezului. A infiintat pepiniere de vita americana, o laptarie si o moara, iar in 1902 a construit o fabrica de vata si pansamente. Barbu Stirbey s-a bucurat de increderea si prietenia familiei regale a Romaniei, fiind numit sfetnicul acesteia si chiar prim-ministru. Dupa anul 1950 palatul a fost amenajat pentru protocol, iar dupa anul 1990 ca hotel, iar parcul a fost deschis pentru public. PALATUL FAMILIEI ALEXANDRU GHICA Palatul se afla in comuna Moara Vlasiei atestata pentru prima oara in 1622. Pana in anul 1807 mosia era a boierului Ianache Mavrodin, care o vinde lui D. Ghica. Acesta o lasa mostenire lui Alexandru Ghica, domn al Tarii Romanesti (1834 - 1842) si apoi caimacam (1834 - 1858). Dimitrie Ghica incepe constructia palatului, ca resedinta de vara, intr-o arhitectura clasica franceza, avand o terasa orientala spre gradina si perfect incadrata in peisagistica locului. In anul 1924 palatul a fost donat Academiei Romane in administrarea careia se afla si in prezent. MANASTIREA CERNICA

Situat la 12 km de Bucuresti, lacasul face parte din teritoriul administrativ al comunei Pantelimon. Pe malul sudic al lacului Cernica, pe un patrimoniu care inainteaza in mijlocul apelor, se afla pretioasa rezervatie arheologica formata dintr-o vasta necropola neolitica. Manastirea Cernica a fost construita initial in 1608, din lemn, cu hramul "Sfantul Nicolae", de catre Cernica Stirbei (mare vornic al lui Mihai Viteazul si al lui Radu Serban) si refacuta intre anii 1781 - 1786. Pe acest loc astazi se afla biserica "Sfantul Nicolae" din Ostrov, edificiu de mari proportii, construit in 1815, in timpul domnitorului Ion Gheorghe Caragea. Biserica principala a manastirii Cernica, cu hramul Sfantul Gheorghe, a fost ridicata intre anii 1831 - 1842, de catre Calinic si arhiereul18

Ioanichie Stratonichios. Avariata de cutremurul din 1838, biserica a fost refacuta sub domnia lui Alexandru Ghica, in 1842 si restaurata cu tot ansamblul manastiresc, de catre patriarhul Justinian, intre anii 1965 - 1967. Portretele ctitorilor acestei biserici, aflate in pronaos sunt opera pictorului Sava Hentia. Un loc aparte il reprezinta cimitirul manastirii, rezervat la inceput monarhilor, care a primit pentru odihna vesnica personalitati ale tarii precum : mitropolitul Nifon, marele ban Tudor Vacarescu, scriitorul Gala Galaction, pictorul Ion Tuculescu, etc.

Capitolul 4.CONCLUZII SI RECOMANDARIDesi detine o arie restransa din punct de vedere al suprafetei ,iar relieful, cu exceptia catorva lacuri si paduri este dominat de campie, judetul ilfov poate surprinde turistul prin frumusetea lacurilor Snagov ,Mogosoaia si Caldarusani, prin minunatele manastiri de la Tiganesti,Caldarusani sau Ciorogarla ,si poate totodata sa ofere nu sejur de relaxare si recreere prin pensiunile din nordul judetului-de la Otopeni si Snagov. Din punctul meu de vedere , fiecare loc are frumusetea lui unica.In judetul ilfov as putea recomanda ca obiective turistice Manastirea Tiganesti deoarece are un instoric interesant iar Stilul neobizantin in care este construit biserica ii confera un statut deosebit;dar si lacul Snagov care este un loc foarte bine intretinut, curat si poate dezvalui un colt de natura primitor.

19

Bibliografie: http://www.ilfov.insse.ro http://wikipedia.org/http://www.ilfov.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=1326 http://www.scritube.com/geografie/turism/ILFOV852311192 1.php www.antrec.ro http://www.antrec.ro/ro-16-antrec-ilfov.html http://www.ilfov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx? ID=40&lacas=true

20