Josef Mengele Josef Mengele (n. 16 martie 1911, Günzburg, Bavaria - d. 7 februarie 1979, Bertioga Brazilia) supranumit „Îngerul morții” a fost un medic german care, în calitate de căpitan SS, a inițiat și condus odioasele „selecții” ale evreilor deportați din toatăEuropa pentru exterminarea (Endlösung der Judenfrage) lor de la Auschwitz- Birkenau. A efectuat experimente inumane pe deportați, mai ales pe cupluri de gemeni. La 17 ianuarie 1945, Mengele și-a recuperat notițele despre cercetările sale și a fugit în Argentina, care a respins cererile de extrădare formulate de Germania Federală. În 1959 a plecat în Paraguay, apoi în Brazilia. Declarat unul dintre cei mai mari criminali de război, a fost „vânat” sistematic, dar nu a fost prins. Un cadavru exhumat în 1985 în Brazilia a fost identificat ca fiind cel al lui Mengele, anul morții fiind stabilit cu aproximație, 1979. Mengele la Auschwitz-Birkenau În 1943 a fost trimis în complexul de lagăre de concentrare nazist din Auschwitz, Silezia, pentru a înlocui un medic care era bolnav. La 24 Mai 1943 a devenit medic militar al așa-zisului „lagăr al țiganilor” din centrul concentraționar Auschwitz-Birkenau. În august 1944 acest lagăr a fost închis și toți prizonierii gazați. Mengele a devenit apoi ofițerul-șef al medicilor de la Birkenau, însă nu și la Auschwitz, unde șef era Eduard Wirths. Mengele și-a primit reputația de „înger al morții” ca urmare a celor 21 de luni petrecute la Auschwitz, în cursul cărora a desfășurat o activitate ce nu avea nimic în comun cu munca unui medic obișnuit. Scopul principal al lagărului era exterminarea deținuților. Mengele făcea frecvent parte din echipa de medici care făcea „selecția”, adică hotăra la sosirea prizonierilor în lagăr cine să fie reținut pentru muncă și cine să fie trimis direct în camerele de gazare. Mengele a profitat de ocazia de a-și continua studiile asupra eredității, folosind deținuții drept cobai. Era interesat îndeosebi de gemeni. Începând cu anul 1943, gemenii erau selectați și puși în barăci speciale. A studiat și o boală numită Noma, care îi afecta în special pe copiii de romi din lagăr. Deși Noma e o boală bacteriană ce afectează copiii suferinzi de malnutriție și stres, a încercat să demonstreze că principala cauză era pretinsa lor „inferioritate rasială”. Experimentele lui Mengele aveau valoare științifică dubioasă. Printre ele se numărau injectarea unor substanțe chimice direct în ochii copiilor în
Aici este povestea doctorului ucigas din perioada nazista, dr. Josef Mengele, supranumit "Ingerul mortii".
Citation preview
Josef Mengele
Josef Mengele(n.16 martie1911,Gnzburg,Bavaria- d.7
februarie1979,BertiogaBrazilia) supranumit ngerul morii a fost
unmedicgermancare, n calitate de cpitanSS, a iniiat i condus
odioasele selecii aleevreilordeportai din
toatEuropapentruexterminarea(Endlsung der Judenfrage) lor de
laAuschwitz-Birkenau. A efectuat experimente inumane pe deportai,
mai ales pe cupluri de gemeni. La 17 ianuarie1945, Mengele i-a
recuperat notiele despre cercetrile sale i a fugit nArgentina, care
a respins cererile de extrdare formulate deGermania Federal. n1959a
plecat nParaguay, apoi nBrazilia. Declarat unul dintre cei mai mari
criminali de rzboi, a fost vnat sistematic, dar nu a fost prins. Un
cadavru exhumat n1985n Brazilia a fost identificat ca fiind cel al
lui Mengele, anul morii fiind stabilit cu aproximaie,1979.Mengele
la Auschwitz-Birkenau n 1943 a fost trimis n complexul de lagre de
concentrare nazist din Auschwitz, Silezia, pentru a nlocui un medic
care era bolnav. La 24 Mai 1943 a devenit medic militar al
aa-zisului lagr al iganilor din centrul concentraionar
Auschwitz-Birkenau. n august 1944 acest lagr a fost nchis i toi
prizonierii gazai. Mengele a devenit apoi ofierul-ef al medicilor
de la Birkenau, ns nu i la Auschwitz, unde ef era Eduard Wirths.
Mengele i-a primit reputaia de nger al morii ca urmare a celor 21
de luni petrecute la Auschwitz, n cursul crora a desfurat o
activitate ce nu avea nimic n comun cu munca unui medic obinuit.
Scopul principal al lagrului era exterminarea deinuilor. Mengele
fcea frecvent parte din echipa de medici care fcea selecia, adic
hotra la sosirea prizonierilor n lagr cine s fie reinut pentru munc
i cine s fie trimis direct n camerele de gazare. Mengele a profitat
de ocazia de a-i continua studiile asupra ereditii, folosind
deinuii drept cobai. Era interesat ndeosebi de gemeni. ncepnd cu
anul 1943, gemenii erau selectai i pui n barci speciale. A studiat
i o boal numit Noma, care i afecta n special pe copiii de romi din
lagr. Dei Noma e o boal bacterian ce afecteaz copiii suferinzi de
malnutriie i stres, a ncercat s demonstreze c principala cauz era
pretinsa lor inferioritate rasial. Experimentele lui Mengele aveau
valoare tiinific dubioas. Printre ele se numrau injectarea unor
substane chimice direct n ochii copiilor n ncercarea de a le
schimba culoarea, diverse amputri de membre i alte operaii brutale
i cel puin o tentativ de a transforma o pereche de gemeni n siamezi
prin sutura venelor lor. Operaia a euat, rezultnd infectarea grav a
minilor copiilor n cauz. Un alt experiment monstruos a fost
introducerea deinuilor n cazane cu ap fierbinte pentru a vedea pn
la ce temperatur rezist omul nainte s moar. Conform depoziiei unei
foste lucrtoare din lagr, Mengele a fcut experimente i pe femei,
mai ales n octombrie 1943. Femeile selectate credeau c vor fi
scutite de o zi grea de munc, dar n realitate erau supuse unor
proceduri de sterilizare i ocuri electrice. Unele mureau la scurt
timp dup aceea, altele mai trziu din cauza unor infecii grave.
Mengele s-a interesat i de pitici, odat cu sosirea familiei Ovitz,
o familie de artiti de circ romni. Erau n numr de 10, dintre care 7
erau scunzi. i numea adesea familia mea de pitici. Pentru el,
acetia reprezentau o ilustrare perfect a anormalului. Subiecii
cercetrilor lui Mengele aveau condiii de via mult mai bune dect
restul deinuilor. Dar medicul nu i considera fiine umane, ci
material pentru experimentele lui. Nu ezita niciodat s i ucid doar
n vederea efecturii unei disecii.
