Embed Size (px)
Citation preview
JoHN Hrccs
|ohn Higgs este scriitor, romancier, jurnalist 9i
istoric britanic. A devenit cunoscut pentru volumele
I Have America Surrounded: The Life of Timothy
Leary (2006), The KLF: Chaos, Magic and the Band
who Burned a Million Pounds (2013) 9i pentru roma-
nuJ The Brandy of the Damned (2012).
Ca jurnalist, Higgs a scris pentru The Guardian,
The Independent, The Daily Mirror 9i pentru revista
Mojo.Vorbitor apreciat, Higgs a fost invitat la numeroase
evenimente gi festivaluri, printre care Wilderness,
Secret Garden Party, Festivalul Brighton, Festivalul
literar Port Eliot gi LonCon3 (Convenfia Mondiali de
Science Fiction).inainte de a se indrepta spre activitatea de scriitor,
a creat seria emisiuni radio X-Marks the Spot 9i a lu-
crat caproducitor al mai multor jocuri video.
M XSY'MKXKAX-rKRbI"ArX\&A SKCOITJTEJT K
Traducere din limba englezd dePatricia Neculae
@cBucure$ti
2019
446 John Higgs
substanle psihedelice 1 5, 261
sufism 291
Super Mario Bros. 353-358,360,370
superpozilie 156,158suprarealism 63, t29, 135Sutherland, Halliday 258, 260
gtiinlifi co -fant astic I 49, 16 4,
t66, 167, 17 0, 17 l, 173, 180,21 4, 222, 245, 248, 27 l, 335,385,4r7
rtelescoape 90, 2I2, 213, 224televiziune l5l, 173, 17 4, 188,
225, 27 8, 285, 356, 357, 39rteoria Gaia 316-318, 423,433teoria intregului 377teoria jocurilor Il2, 230, 23 l,
403,4t9teoria relativiti!ii 32, 36, 42,
4s, 46, 7 t, 229, 37 r, 37 5, 37 6
Thatcher, Margaret lBI, 284,292-295, 298, 342, 350 -352,
372,379,422,426The Beatles 116, 205, 265,
283-285,294,421Titanic 13,91Tolkien, J.R.R. 186
Trocchi, Alexander l9l, 418Trocchi, Lynl94Twain, Mark 75
Uniunea European62SUniunea Sovietici 227 ,230,
236, 240, 241, 243, 309, 37 9
\fValens, Richie 280
Vdrsta de aur 129-131,134,269,4r4,4rs
Verne, lules 170, 210, 214,215, 233, 261, 295, 325, 385
Visul american 207, 337, 338viteza luminii 40, 4L, 149, 229Volcker, Pavl342
wWall Street 101, 108
Wallace, Mike 104
Wallis, Hal 190
Waltz, Sasha l2l,414Warhol, Andy 377-379Watergate 394Watts, Alan 287Webern, Anton 59
Weimar 237,333Weir, Bob 271
Weizmann, Chaim 46, 410Welles, Orson 166
Wells, H.G. 27, 28, 17 0, L7 L, 410
Whitehead, Alfred North 139
Wilhelm, Richard 77, 79, 135,205
Wilson, Colin 68, 199,4I1,418Wilson, Woodrow 76Woolf, Virgini a 262, 263, 43 5
Woolsey, |ohn 66Worsley I-ucy 1lWren, sir Christopher 23
Wyngarde, Peter 27 2, 421
YYeats, WB. 96, 97, I23, 435
CupmNs
Introducere
l. Relativitate. Desfiinlarea omphalos-vlui . " . . . . .
2. Modernism. $ocul noului
3. Rizboi. Sus flamural
4. Individualism.Ficevrei! ....... 96
5. Incongtient. Dincolo de opresiune, e libertatea . ' . 118
6. Incertitudine. Pisica este 9ivie, 9imoarti, . . . .... 139
7. $tiin{ifico-fantastic. Cu mult timp in urmi,intr-o galaxie indepirtati .......164
8. Nihilism. Nu-mi pun pielea la bitaie
pentrunimeni! . '.......I879. Spaliu. Venim cu gAnduri pagnice
pentruintreagaomenire ........20910. Sex. in o mie noui sute Eaizeci 9i trei
(deci nilel camlirrziu pentru mine) . . . . .25I
1.1. Adolescenli.
Wop-bom-a-loo-mop-a-lomp-bom-bom . ... -.. 277
12. Haos. Unfluturebate din aripiinTokyo ' ... '...299
9
1.9
47
/J
448 lohn Higgs
13. Dezvoltare. Investitorul de azi nu beneficiazl
de pe urma cregterii de ieri . . . . . .322
14. Postmodernism. intAmplarea a fbcut
ca domnul Mcluhan sifie chiar aici .. . '... '...35315.Re{ea. Oplanet[deindivizi .....381
Note;;isursebibliografice.... .......40gBibliografie ,..... ' '.428Mullumiri .... -. -..436
Indice . .....437
1. RELATIVITATE.DE s El tNlenrn o MP HALOS-ULUI
in dup[-amiaza zilei de 15 februarie 1894, MartialBourdin, un anarhist francez, gi-a pirisit locuinla de
pe strada Fitzroydin Londra, unde stltea cu chirie. Avea
cu el o bombi artizanaldqi o mare sumi de bani. Afariera o cildurl inibugitoare, iar, la Westminster, Bourdin
s-a urcat intr-un tramvai descoperit tras de cai, carel-a
dus de partea cealalti a rdului, in Greenwich.
Dupi ce a cobordt din tramvai, a traversat Parcul
Greenwich, inspre Observatorul Regal. Bomba a ex-
plodat inainte de vreme, Bourdin fiind inci in parc.
I-a sfbrtecat mdna stdngi gi o mare parte din abdo-
men, lisind Observatorul neatins. Un grup de gcolari
l-a gisit intins pe jos; era confuz 9i cerea si fie dus
acasi. SAnge gi rimigile din trupul siu au fost depis-
tate pe o distan
20 lohn Higgs
,,o tAmpenie atAt de sAngeroasi, incdt n-aveai cum siinlelegi care era sursa ei, prin nici un proces ralio-nal ori chiar irafional de gdndire [...] Nu avem decAt
imaginea unui om sfhrtecat pentru nimic, nici micarpentru o aga-zisd convingere, fie ea anarhisti sau de
alt fel".
Pe Conrad nu-l intriga politica lui Bourdin' inlele-
sul termenului de,,anarhisrn" s-a schimbat pe parcursul
secolului trecut, denotAnd, acum, absenla oricirei re-
guli: toati lumea face cewea. Pe vremea lui Bourdin,
anarhismul viza mai degrabi respingerea structurilorpolitice, decdt revendicarea unor libertlli personale.
Anarhigtii din secolul al XIX-lea nu voiau libertate
totali, ci doar sdL nu fie controlafi. Conform unui slo-
gan din epoci, ei nu recunogteau ,,nici un zeu, niciun stipdn'. Din perspectiva teologiei cregtine, acegtia
sdvdrqeau picatul mindriei. Asta era rilzvrdtitea Sa-
tanei, motivul pentru care fusese alungat din rai: non
serviam,,,nu mi voi supune".
Conrad nu a fost uimit nici de dorinfa lui Bourdinde a plasa o bombi. Era apogeul unei perioade pline
de atacuri anarhiste cu bombi, care incepuse in 1881,
cu asasinarea larului rus Alexandru al Il-lea, durindpAni la izbucnirea Primului Rizboi Mondial. Toate
acestea au fost alimentate atdt de faptul ci dinamita era
foarte accesibili, cAt Ei de conceptul anarhist al ,,pro-
pagandei prin fapti", potrivit ciruia actele de violenfd
individuale contau, intrucAt ii inspirau pe ceilal$.
Anarhistul Leon Czolgosz, pentru a da un exemplu,
O istorie alternativd a secolului XX 21
l-a asasinat, in septembrie 1901, pe William McKinley,pregedintele Statelor Unite.
Chestiunea frapantd era, de fapt, urmitomeai ca
anarhist dotat cu o bombi, in Londra, ce ciutai simergi spre Observatorul Regal? Ce avea acesta fali de,
sd zicem, Palatul Buckingham sau Palatul Westmin-ster? Acestea erau, amdndoui, mai aproape de locuinfalui Bourdin, erau mai cunoscute gi simbolizau puterea
statali. De ce nu le vizase pe acestea? Se pirea ci intre-zdrise ceva referitor la Observatorul Regal, indeajuns
de semnificativ, cAt si-qi rigte viafa pentru a-l distruge.Evenimentele gi relatirile vizdnd atacul cu bombS
de la Greenwich acordi prea pufini atenlie fintei luillourdin. Explozia e descrisi, fictiv, in romanul luiConrad, care l-a influenfat pe teroristul american Ted
Kaczynski, cunoscut drept Unabomber. Alfred Hitch-cock a adaptat povestea pentru filmul siu din 1936,
Sabotage, actualiz?Lndparcursul atacatorului prin Lon-dra prin schimbarea tramvaiului tras de cai cu unrutobuz modern. La Hitchcoch bomba explodeaziqi mai devreme, in autobuz, pe cAnd acesta trecea pe
Strand - o relatare infricogitoare ce precedi un inci-clent petrecut cu 60 de ani mai tdrzitt, cind un teroristdin IRA se arunci, accidental, in aer, intr-un autobuz,
c:hiar lAngi aceasti arteri.Chiar dacl linta atacului cu bombi era lipsiti de
sens pentru Conr,ad, asta nu inseamni ci gi pentrullourdin era la fel, Dupi cum avea si afirme William(iibson, scriitor american cyberpunk ,Viitorul este
rlcja aici. Doar ci nu este distribuit simetric". Ideile
22 lohn Higgs
se rispAndesc asimetric gi circuli cu o vitezi impre-vizibili. Poate ci Bourdin a intrezirit o semnificaliecare ii sc[pase lui Conrad. La inceputul secolului XX,logica inbaza cireia igi alesese Bourdin linta intri inatenfia lumii.
PimAntul strlbitea spaliul cuvitezi. La nivelul lui,domnii iqi verificau ceasurile de buzunar, si vadi cAt
e ora.Era 31 decembrie 1900. PimAntul se invdrtea in
jurul Soarelui, iar pe cadranele ceasurilor se invdr-teau limbile micufe. CAnd ambele au indicat ora 12,
insemna ci PimAntul, dupi ce strdbituse mii de kilo-metri, ajunsese in pozilia stabiliti, incheindu-gi ciclulanual. in acel moment, incepea secolul XX.
in istoria antic6, existi un concept denumit ompha-
/os. Acesta desemneazi centrul lumii sau, mai precis,
ceea ce considera lumea culturali a fi centrul lumii.Din perspectiva religiei, omphalos-ul reprezenta, tot-odati:,legitura dintre cer Ei pimint. Mai era denumitgi ,,buricul pdmAntului" sau axis mundi, stAlpul lumii,fiind reprezentat printr-un obiect precum un stilp sau
o piatri.Omphalos-ul este un simbol universal, comun
aproape tuturor culturilor, cu localiziri variate, totugi.
Pentru |aponia antici, acesta era Muntele Fuji. Pentrutriburile amerindiene sioux, Dealurile Negre. in mito-logia greaci, Zeus trimite doi vulturi si caute centrullumii. Acegtia se ciocnesc deasupra oragului Delphi,care devine omphalos-ul grecilor. Iar, la romani,
O istorie alternativd a secolului XX 23
omphalos-al era Roma, de vreme ce toate drumurileduceau aici. Mai tdrziu, hirlile cregtine au avut incentru Ierusalimul.
in ajunul Anului Nou din 1900, omphalos-ul glo-
bal era Observatorul Regal din Greenwich, localizatin Londra.
Observatorul Regal este o clidire elegantiL, fon-
dati de Carol al ll-lea in 1675 Eiconceputi, inilial, de
sir Christopher Wren. La 1900, lumea era md:surati
prin raportare la o linie care traversa aceasti clidirecle la nord la sud. Standardul internalional fusese sta-
bilit la o conferinfi linuti la Washington, cu 16 ani
rnai deweme, cAnd delegafii din 25 de ldri votaseripentru Greenwich ca meridian zero. Santo Domingo
ir votat impotrivi, iar Franla gi Brazilia s-au ablinut,
clar intAlnirea a fost mai mult o formalitate;72o/o dinllota maritimi mondial[ folosea hirli navale pe care(]reenwich apirea cu latitudinea de zeto grade, iar
Statele Unite igi stabiliseri deja fusul orar in funcliecle acest punct.
Greenwich era, pe atunci, centrul lumii, un lea-
giin al gtiinlei cu patronaj regal. Avea vedere peste'lhmisa, in Londra, capitala celui mai mare imperiudir-r istorie. Secolul XX a inceput abia cdnd ceasurile
din aceast[ clidire i-au semnalat inceputul, ceasuri
cilre erau calibrate in funclie de pozilia stelelor aflate
exact deasupra. Acest omphalos modern gi gtiinfificrru pierduse legitura dintre cer qi pimint.
Astlzi, cind vizitdm Observatorul, la amurg sau pe
rirrrp de noapte, vedem meridianul zeto ca pe o razd
24 lohn Higgs
de laser verde, dreapti gi fixi, intretiind cerul. incepe
chiar din dreptul observatorului gi este perfect alini-atdla zero grade latitudine. Aceasti razd ntt exista in1900, bineinfeles. Pe atunci, aceasti linie era o idee,
o proiecqie mentali cu aplicabilitate in lumea reald.
Din ea plecau, spre vest 9i est, multe linii longitudi-nale similare, imbrifig1nd globul rotund gi intAlnin-du-se de cealalti parte a lui. Acestea se intersectau
cu o serie similari de linii latitudinale, pornind de
la ecuator, spre nord gi spre sud. Aceast[ ampld relea
imaginari didea un fus orar universal gi un sistem de
pozif ionare care sincron iza intreaga planet6.
in ajunul Anului Nou din 1900, lumea din toate
collurile pimAntului era iegiti pe strizi, si intAmpine
noul secol. Dupi aproape 100 de ani, festivitdlile care
marcau intrarea in noul mileniu au amt loc in ajunul
Anului Nou din 1999, in loc de 2000. Evenimentul
era celebrat cu un an mai devreme 9i, propriu-zis, era
o gregeali, dar oamenilor nu prea le-a pisat. CAnd cei
de la Observatorul din Greenwich au explicat ci seco-
lul XXI nu incepea, practic, decit la 1 ianuarie 2001,
au fost considerali pedanfi. Prin opozifie,la inceputul
secolului XX, Observatorul reprezenta o autoritate,
iar lumea sirbi,torea dupi cum dictau cei de aici'
Greenwichul conta. Aga se face c6, plini de satisfacfie,
membrii societifii victoriene de atunci gi-au verificatceasurile, agteptAnd ora exacti, 9i au fost martori lanagterea unei noi ere.
O istorie alternativd a secolului XX 25
in mare, noua epoci pirea una ordonati, structu-rati. Viziunea victoriani asupra lumi i avealabazdpa-tru stAlpi: monarhia, biserica, imperiul gi pe Newton.
Stalpii pireau de nezdruncinat. in cAliva ani, im-periul britanic avea si acopere un sfert din intregglobul. in ciuda umilinlei aduse de rizboiul burilor,nu mulli gi-au dat seama cdt de mult avusese impe-riul de suferit gi chiar mai pufini au infeles ci pri-buEirea acestuia era iminentd. Pozilia Bisericii pireala fel de siguri, in ciuda progreselor gtiinfifice. Deqi
autoritatea Bibliei fusese contrazisi de Darwin gi de
progresele geologiei, societatea nu considera politicoss[ insiste prea mult asupra unor asemenea chestiuni.t,egile lui Newton fuseserd testate meticulos, iar Uni-versul bine ordonat gi exact pe care-l descriau p[reaele necontestat. E adevirat c[ au existat citeva parti-cularitdli neobignuite care i-au incurcat pe oameniide gtiinfi. De exemplu, orbita planetei Mercur se do-vedea a fi destul de diferiti faln de ceea ce crezuse lu-mea. in plus, mai era, desigur, gi chestiunea eterului.
Eterul e o substanfi teoretic[, un soi de urzeali ce
line universul laolalti. Omenirea a ajuns la conclu-zia ci trebuie si existe. Experimentele au aritat, inruenumirate rAnduri, ci lumina circuli sub formi de
rundi. O undi de lumind are nevoie de un mediu princare si circule, la fel cum unda oceanicd are nevoie
dc api gi unda sonori, de aer. Undele de lumini care
traverseazi spa{iul, dinspre Soare spre Pimdnt, tre-huie si stribati un mediu, iar acesta este eterul. Pro-blema e ci experimentele fbcute pentru a demonstra
26 John Higgs
existenfa eterului au eguat unele dupi altele. Totuqi,
acest lucru nu a fost vdzut ca un obstacol serios. Era
nevoie doar de o mobilizare mai mare 9i de experi-
mente mai inteligente. Revelarea eterului a fost la fel
de agteptati ca revelarea bosonului Higgs, inainte
de existen(a Marelui Accelerator de Hadroni de la
CERN. Iudecata oamenilor de Etiinli postula ci tre-
buie si existe, aga ci a meritat conceperea unor expe-
rimente tot mai scumpe, pentru a-llocaliza'Oamenii de qtiinli afigau un aer increzdtor la in-
ceputul noului secol. Dispuneau de o bazd solidi de
cunoEtinle care ar fi rezistat oriciror adiugiri sau in-frumusefdri. Dupi cum se spune cbar firemarcat lor-dul Kelvin in cadrul unei prelegeri din 1900, ,,nu mai
e nimic de descoperit in fizici, acum' Nu mai avem de
fbcut decAt m[surltori din ce in ce mai precise"' Ase-
menea viziuni erau comune. ,,Legile fundamentale qi
fenomenele fizice mai importante au fost deja desco-
perite - scria, in 1903, Albert Michelson, un fizician
american de origine germani -, ele sunt acum bine
stabilite, iar posibilitatea de a fi substituite prin noidescoperiri este mai mult decAt redus6." Despre as-
tronomul Simon Newcomb se spune cd at fi afirmat,
in 1888, cd,,suntem, probabil, aproape de a atinge li-mita cunogtinfelor din astronomie".
Max Planch marele frzician german' a fost sfrtuitde Philipp von folly, indrumitorul siu, si nu se dedice
studiului fizicii, pentru ci,,deja se descoperise aproape
tot ce era de descoperit, nemaifiind decAt cAteva golurineimportante de umplut". Planck i-a rispuns ci nu-gi
O istorie alternativd a secolului XX 27
dorea si descopere lucruri noi, ci doar si infeleagimai bine fundamentele cunoscute alefizicii. NeavAnd,
probabil, cunogtinfd de zicala potrivit cireia, cAnd
omul igi face planuri, Dumnezeu rdde, a ajuns unulclintre pirinfii fondatori ai fizicii cuantice.
Oamenii de gtiin!6 se agteptau, totugi,la noi desco-
periri. Cercetirile lui Maxwell privind spectrul elec-
tromagnetic sugerau ci existl noi forme de energie
la ambele capete ale scalei, care intdrziau, insi, si se
supuni ecua{iilor sale. Tabelul periodic al lui Mende-
lcev sugera ci existau noi forme de materie undeva inUnivers, care agteptau si fie descoperite gi denumite,cl postulAnd, totodati, ci noile substanle aveau si se
potriveasci perfect in tabel, supundndu-se modeluluilcestuia. $i teoria germenilor a lui Pasteur, precum qi
tcoria evolulionisti a lui Darwin prevedeau existenlaunor forme de via!6 necunoscute, propundndu-qi sd
lc categoriseasci odati cu descoperirea 1or. Cu alte(uvinte, viitoarele constatiri gtiinlifice aveau si fienrinunate, dar nu gi surprinzitoare. Baza de cunog-tinle a secolului XX avea si fie aceeagi cu aceea a se-
r'olului al XIX-lea, urmAnd si fie completati doar cu
I rr lbrmalii nerelevante.
lntre 1895 gi 1901, H.G. Wells a scris o serie de
tilr[i, printre care gi Ma;ina timpului, Rdzboiul lumi-lor, Omul invizibil gi Primii oameni tn Lund. Cu aceste
l'omane, a deschis calea citre SF, un nou gen de ideiqi cle speculalii tehnologice, pe care secolul XX avea
sil-l primeasci cu bralele deschise. in 1901, a elabo-rrrt seria de articole numiti,,Anticipiri: experimente
28 John Higgs
profetice", prin care incerca si prezicit tot ce avea sd
se intAmple in anii ce vor urma, cdpitAnd reputaliade futurist de frunte al epocii. AnalizAnd aceste eseuri
retrospectiv gi sirind, cu tact, peste unele pasaje de
un rasism extrem, observim ci a avut dreptate in pri-vin[a multor preziceri fbcute. Wells a prezis existen{a
maginilor zburitoare gi a rizboaielor aeriene. A pre-
vdzut c6, odati cu maginile gi trenurile, populalia se
va muta din oraqe in suburbii. A prezis dictaturi fas-
ciste, un rinboi mondial in jurul anului 1940 9i cre-
area Uniunii Europene. A prezis chiar gi o mai mare
libertate sexuali pentru birbafi gi femei, o profefie pe
care a fbcut tot posibilul s-o confirme angajAndu-se
intr-o grimadd de relalii extraconjugale.Dar sunt multe lucruri pe care Wells n-a reugit si le
ptezicd: relativitatea, armele nucleare, mecanica cuan-
tici, microcipurile, giurile negre, postmodernismul 9iaqa mai departe. Acestea n-au fost neapirat de nepre-
vdzttt, cAt, mai degrabi, imprevizibile. Previziunile luiaveau multe in comun cu agteptirile lumii gtiinfifice,in sensul ci Wells a extrapolat prin prisma celor cu-
noscute atunci. Dupi spusele atribuite lui sir ArthurEddington, un astrofizician englez, universul avea sise dovedeasci nu doar mai ciudat decit ne imaginim,ci chiar ,,mai ciudat decdt ne putem imagina".
Descoperirile noi, imprevizibile, nu aveau si fiefhcute in Greenwich qi nici in Marea Britanie, undecei cu rang inalt erau mullumi{i de structura lumii.Nu aveau si fie frcute nici in Statele Unite, cel pufinnu la inceput, degi incipienta exploatare a cdmpurilor
O istorie alternatittd a secoluluiXX 29
petrolifere din Texas, din acea perioadi, urma si aibiun mare impact asupra lumii, in viitor. La incepu-
lul secolului XX, preocuparea pentru experimente
qi pentru dezbaterca ideilor radicale se manifesta inerrfenele, in universitili gi prin reviste din Germaniaqi din liri europene vorbitoare de limba germani, ca
lilvefia gi Austria.Dacd ar fi sd desemnlm un orag ln care si fi luat
rraqtere secolul XX, atunci prima propunere, in acest
$ens, ar fi Zirich, un ora$ cu istorie, care se intindepe ambele maluri ale riului Limmat, chiar la nord de
Alpii elvelieni. in i900, era un orag prosPer, cu strizi
9i clldiri dispuse liniar, impozante gi frumoase, inrrcelaqi timp. Aici, la Politehnica din Zirich, Albertliinstein, pe atunci in vArsti de 2l de ani, 9i prietena
lui, Mileva Marii, incheiau anul cu cele mai proaste
rezultate din grupa lor.
Pe atunci, cariera lui Einstein nu pirea promi!6-toare. Era un tAnir rebel qi nonconformist, care re-
nunlase deja atdt la religia iudaici, cAt qi la cetifeniagermani. Cu gase luni inainte, in iulie 1899, provo-
rrase, din neatenlie, o explozie in laboratorul de fizic6,
vltimAndu-gi mAna dreaptl qi nemaiputAnd s[ cdnte
pentru o vreme la indrigita sa vioari. Personalitatea
lui boemi l-a fbcut si intre in conflict cu autoriti(ilercademice gi l-a impiedicat si oblind o slujbi ca fizi-cian, dupi ce a absolvit, in cele din urmi, facultatea.
Nu exista nici un semn ci lumea gtiinlifici avea si fieinteresat[ de acest tAnir incipilAnat 9i belicos.
