Jocuri şi Concursuri

Jocuri şi Concursuri

BelgiaLegislaţie naţională - Lege privind jocurile de noroc 1999

Joc de noroc 3 Criterii: existenţa unui joc/pariu, a unei mize (sume de bani care revine

câştigătorului) şi prezenţa unor elemente aleatorii (hazardul) care nu joacă un rol secundar în derularea jocului, în determinarea câştigătorului sau în stabilirea valorii câştigului;

Implicaţii legale: Jocurile de noroc sunt interzise, cu excepţia celor autorizate de Comisia pentru jocurile de noroc.

Concursuri Criterii: implică o participare activă, fizică sau intelectuală, din partea

jucătorilor iar şansa nu joacă un rol important; Implicaţii legale: sunt autorizate în baza regulilor care decurg din

principiul libertăţii de practică a comerţului.Loterie

Criterii: efortul de participare se restrînge la simpla cumpărare a unui bilet de loterie;

Implicaţii legale: sunt interzise cu excepţia celor organizate de loteria naţională.

BelgiaLegislaţie naţională - Lege privind jocurile de noroc 1999

Jocurile prin intermediul mijocelor de telecomunicaţie (SMS, MMS, televiziune, Internet, etc.) nu fac excepţie de la regulile prezentate mai sus.

Cele 3 criterii sunt prezente: prezenţa unui joc/pariu, hazardul joacă un rol mai degrabă sistematic decât secundar şi existenţa unei mize constituite de costul apelului sau al SMS-ului, de obicei cu valoare adăugată. Deoarece costul de participare depăşeşte preţul normal al unei conversaţii telefonice standard, al unui SMS ori MMS şi ţinând cont că este, de regulă, necesar să apelezi de mai multe ori pentru a avea o şansă reală, această practică se asimilează unei mize.

Implicaţii: sunt interzise.

Belgia - În practică:

ÎÎn plan intern - n plan intern - în baza unor plângeri adresate Comisiei pentru jocuri de noroc împotriva unor posturi (VTM, VT4, VRT, RTL-Tvi, RTBF), acesta s-a adresat Parchetului (posturile riscă o amendă de până la 3 mil. Euro)

ÎÎn plan n plan europeaneuropean - - (cu referire la posturile străine recepţionate în Belgia): a)a) Directiva 31/2000Directiva 31/2000 – – privind comerţul electroniccomerţul electronic, , include principiul recunoaşterii mutuale conform căruia o intreprindere stabilită într-un alt stat membru - şi care respectă legislaţia acelui stat – se poate adresa pe cale electronică rezidenţilor dintr-un alt stat, chiar dacă legislaţia este mai restrictivă. Numai că art. 3 precizează că domeniul de aplicare al directivei nu acoperă „jocurile de noroc cu câştiguri în bani, loteriile şi pariurile”;b)b) Directiva TDirectiva Televiziunii eleviziunii FFără Frontiereără Frontiere – nu oferă o soluţie prin faptul că impune principiul libertăţii de recepţie şi de retransmisie iar jocurile de noroc nu sunt o materie acoperită de directivă.

Jurisprudenţa europeană

Decizia din 2003 a Curţii europeane de justiţie în cazul C 243/01[1] Gambelli Italia (Stanley, Anglia), versus Italia, Belgia, Franţa, Filanda, Elveţia, Portugalia, Suedia, Spania, Luxemburg, Comisia Europeană prin care dispunea că interzicerea de participare la jocurile de noroc, însoţită de sancţiuni penale, organizate într-un alt stat membru decât cel în care este stabilit pariorul constituie o restrîngere a liberei circulaţii a serviciilor.

Comisia europeană şi statele europene reprezentate la proces au invocat, printre altele, că impunerea la nivel naţional a unui sistem restrictiv de autorizare urmăreşte atingerea unor obiective de interes general, limitarea ofertei de jocuri de noroc şi protejarea intereselor jucătorilor, obiective care sunt proporţionale cu scopul urmărit şi nediscriminatorii în raport cu naţionalitatea jucătorilor.

[1] Sursa: http://curia.eu.int/jurisp/

Belgia - Perspective (decembrie 2005)

Modificarea legii jocurilor de noroc în care vor fi fixate condiţiile pe care va trebui să le respecte jocurile propuse prin intermediul telefoniei în cadrul programelor de televiziune, astfel încât publicul să fie protejat: în principal, tariful utilizatorului final nu va mai putea depinde de durata apelului. În plus, Comisia pentru jocurile de noroc discută în momentul de faţă cu principalele posturi şi operatori de telefonie mobilă detaliile unui cod de conduită (coreglementare).

Reglementare CSA Belgia privind jocuri şi concursuri (2000)

• Cerinţe de ordin general protecţia vieţii private respectarea demnităţii umane şi a bunelor maniere jocul şi miza trebuie să fie reale preţul nu poate fi modificat, cu excepţia cazurilor de forţă

majoră accesul la joc trebuie să înceteze îndată ce premiul a fost

câştigat

• Descrierea jocului data începerii concursului, perioada şi durata jocului criterii de participare, publicul vizat organizatorii descrierea premiilor şi valoarea lor

Reglementare CSA Belgia privind jocuri şi concursuri (2000)

• Desfăşurarea jocului descrierea modalităţilor de participare frecvenţa participării (o dată, sau de mai multe ori) modalităţile de câştig numărul de premii/persoană/familie identificarea câştigătorului şi înscrierea în fişele de evidenţă

• Controlul exercitat controlul trebuie exercitat de o persoană sau un serviciu identificat,

conform legislaţiei în materie procedura de tratare a reclamaţiilor formularul de înscriere la concurs (adeziunea de participare) modalitatea de înştiinţare a câştigătorului folosirea numelui sau a imaginii câştigătorului

FRANŢA

Legisalaţia franceză interzice jocurile de noroc neautorizate.

Concursurile care fac apel la cultura generală sau dexteritatea jucătorului sunt legale dacă sunt gratuite şi nu implică obligaţia de a cumpăra un produs sau serviciu. În accepţiunea justiţiei franceze, costul corespondenţei sau a convorbirii telefonice constituie taxă de participare şi, în consecinţă, plasează în ilegalitate astfel de concursuri.

Operatorii au imaginat un sistem care să le plaseze la limita legalităţii: rambursarea la cere a contravalorii costurilor de participare (de conexiunea sau de apel) şi separarea formularului de participare de formularul de comandă, altfel, sunt pasibili de o amendă de 37500 euro. Disponibilitatea la o conexiune nelimitată şi care nu atrage o suprataxă nu implică obligaţia de a rambursa contravaloarea.

Reglementare CSA Franţa privind jocuri şi concursuri (2002)

1. emisiuni propriu-zise de jocuri şi concursuri emisiuni cu participare în platou a participanţilor / emisiuni interactive

a căror derulare şi conţinut sunt influenţate, în direct, de telespectatori

emisiunea trebuie identificată prin generice de început/sfârşit produsele/serviciile oferite nu pot proveni decât de la societăţile

care sponsorizează emisiunea în cazul altor produse / servicii marca nu poate fi precizată sau

vizualizată eliminarea oricăror referiri comerciale2. secvenţe de jocuri şi concursuri difuzate în alte emisiuni produsele/serviciile oferite nu pot proveni decât de la societăţile care

sponsorizează emisiunea inserţia în emisiune a unui concurs nu o califică drept o emisiune de

jocuri şi concursuri produsele/serviciile nu pot fi vizualizate decât punctual şi discret, cu

precizarea că sunt oferite de sponsorii emisiunii

Reglementare CSA Franţa privind jocuri şi concursuri (2002)

3. module de jocuri şi concursuri alipite unei emisiuni sau independente de orice emisiune

se apreciează că o astfel de practică are scopul de a promova produsele/serviciile, constituie publicitate mascată şi în consecinţă se interzice difuzarea lor; prin excepţie, se poate alipit un astfel de modul unei emisiuni dacă:

este separat prin generice

întrebările formulate sunt în relaţie directă cu emisiunea

modulul este sponsorizat de aceeaşi persoană care sponsorizează emisiunea

Marea Britanie

BBC (Codul producătorului)producătorul este obligat să respecte dispoziţiile Legii loteriei,

prin care se interzic concursurile care au la bază jocurile de noroc la care participarea este condiţionată de o donaţie, contribuţie sau achiziţie

utilizarea apelurilor cu valoare adăugată poate fi interpretată ca o condiţionare financiară a accesului

dacă totuşi astfel de servicii sunt utilizate: abilitatea trebuie să determine alegerea câştigătorului, altfel poate fi interpretat ca fiind un joc de noroc;

producătorul va apela la acest tip de serviciu doar dacă un alt serviciu similar, fără valoare adăugată nu poate fi asigurat

competiţiile bazate pe predicţii despre evenimente viitoare sunt interzise

BBC (Codul producătorului)

• durata de utilizare va fi minimă (de regulă un minut) iar valoarea totală a convorbirii nu trebuie să depăşească valoarea unei scrisori

• nu se va încuraja publicul să apeleze din nou sau la un alt număr• servicii cu valoare adăugată nu se utilizează în emisiuni de

dezbatere, în emisiuni educative, de învăţământ, de acţiuni sociale (cu excepţia programelor în scop caritabil, cu respectarea legii în materie)

• condiţii financiare: nu trebuie urmărit obţinerea unor venituri, profitul obţinut se utilizează exclusiv pentru susţinerea financiară a producţiei

• informare corectă: costul/minut şi costul maxim al apelului, vocal şi vizual, afişat pe orizontală simultan cu numărul de telefon; la radio - explicit şi ca o informaţiei principală

OFCOM (Codul de programe)

Jocuri şi concursuri valoarea premiilor în concursurile pentru copii va fi considerabil mai mică

decât a celor ce se oferă adulţilor premiile vor fi potrivite vârstei sumele în numerar nu sunt acceptabile premiile se descriu în manieră informativă, non-promoţională obligaţia de a respecta condiţiile prevăzute în codul privind

sponsorizarea Utilizarea serviciilor telefonice cu suprataxă în cadrul programelor Titularul de licenţă trebuie să controleze şi are responsabilitatea

pentru aranjamentele legate de serviciul respectiv şi pentru mesajele prin liniile telefonice cu suprataxă (inclusiv pentru toate problemele legate de conţinut).

Orice serviciu telefonic cu suprataxă trebuie să fie pe deplin conform Codului de Practică elaborat de către Comitetul Independent de Supervizare a Standardelor pentru Servicii Telefonice (ICSTIS).

Utilizarea serviciilor telefonice cu suprataxă în cadrul programelor

• Un mesaj cu suprataxă poate fi folosit numai pentru a furniza informaţii utile telespectatorilor şi în conexiune directă cu programul

• Costul apelului pentru serviciul cu suprataxă trebuie comunicat în mod clar şi simultan cu numărul de telefon. În cazul în care apelul este interactiv (este necesar ca telespectatorul să furnizeze un răspuns), trebuie furnizat preţul total pe minut şi / sau costul integral estimativ pentru un apel complet. În cazul în care apelul nu este interactiv, informaţia referitoare la preţ trebuie să includă şi costul integral, estimativ, pentru apelant.

• Un serviciu cu suprataxă nu poate fi utilizat pentru promovarea unui produs sau serviciu.

ROMÂNIA

Hotărârii Guvernului nr. 251/1999 privind condiţiile de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc, modificată Hotărârea nr. 348 din 11 aprilie 2002

Art.1 - Prin joc de noroc se înţelege procedura de atribuire a unor câştiguri de orice fel, în funcţie de anumite elemente aleatorii - indiferent de modul de producere a acestora - cu perceperea, sub orice formă, a unor taxe de participare, directe sau disimulate.

Prin taxă de participare directă se înţelege suma de bani percepută direct de la jucător de către organizator în schimbul dreptului de participare la joc.

Prin taxă de participare disimulată se înţelege suma de bani percepută suplimentar pentru vânzarea unor produse care permit dreptul de participare la jocurile de noroc, precum şi tarifele percepute pentru utilizarea liniilor telefonice sau a altor mijloace de telecomunicaţie asimilate acestora ori pentru prestarea unor servicii a căror finalitate constă în dreptul de participare la un joc de noroc.

ROMÂNIA

Art. 2 - Organizarea oricărui joc de noroc implică, în general, existenţa următoarelor elemente: joc, miză, mijloace, organizator şi participant.

Art. 5 - Exploatarea jocurilor de noroc se poate face numai în baza autorizaţiei emise de Ministerul Finanţelor, respectiv licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc, prevăzută în anexele nr. 1a) şi 1b), denumită în continuare licenţă.

Art. 6 - Jocurile de noroc se clasifică după cum urmează:

e) jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, organizate prin intermediul liniilor telefonice sau al altor mijloace de telecomunicaţie.

ROMÂNIA

Art. 8 - Nu sunt considerate jocuri de noroc şi sunt permise fără autorizare următoarele tipuri de jocuri:

a) tombolele organizate în şcoli, în grădiniţe sau în alte colectivităţi şi care au un caracter distractiv şi nonprofit pentru organizatori;

b) jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor maşini, aparate, dispozitive de orice fel şi care nu presupun câştiguri bazate pe elemente aleatorii, având ca scop testarea forţei, inteligenţei şi dexterităţii participantului;

c) acţiunile cu caracter publicitar organizate de diferiţi agenţi economici, în scopul stimulării vânzărilor, care nu presupun taxă de participare pentru jucători şi nici majorarea preţului pe care produsul l-a avut anterior desfăşurării acţiunii publicitare.

E. Jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, organizate prin intermediul liniilor telefonice sau al altor mijloace de telecomunicaţie

ART. 73 - Activităţile tip jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, organizate prin intermediul liniilor telefonice sau al altor mijloace de telecomunicaţie, se supun autorizării în condiţiile prezentei hotărâri. ART. 74 - Taxa de autorizare aferentă activităţilor prevăzute la art. 73 se calculează prin aplicarea procentului de 15% la încasările totale estimate la data autorizării, dar nu mai puţin de 150.000.000 lei, ... Sumele totale încasate din contravaloarea minutelor de convorbiri telefonice realizate reprezintă venituri brute ale organizatorului de astfel de acţiuni, iar contractele încheiate cu societăţile de telecomunicaţii, precum şi cu societăţile de radio, de televiziune şi cu cele de publicitate vor fi considerate contracte de prestări de servicii.

E. Jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, organizate prin intermediul liniilor telefonice sau al altor mijloace de telecomunicaţie

ART. 76 - Numele organizatorului, premiile, data desemnării câştigătorilor, tariful pentru minutul de convorbire telefonică, precum şi numărul licenţei pentru exploatarea jocurilor de noroc vor fi făcute publice în momentul lansării concursului.

Tragerile la sorţi pentru desemnarea câştigător se vor face sub directa supraveghere a unor comisii din care vor face parte, în mod obligatoriu, câte un reprezentant al direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor şi al Ministerului de Interne, precum şi un specialist în soft, reprezentant al agentului economic care a efectuat verificarea şi certificarea programului. Acest specialist va confirma valabilitatea programului folosit la extragerea respectivă.

LEGE Nr. 166 din 9 noiembrie 1999(regimul de autorizare)

ART. 7 - Controlul respectării regimului legal al activităţilor din domeniul jocurilor de noroc se exercită de către organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor şi ale Ministerului de Interne.

ART. 8 - Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau a condiţiilor prevăzute în licenţă atrage răspunderea penală sau administrativă, după caz.

ART. 9 - Desfăşurarea fără licenţă a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

Bunurile şi valorile care au servit la săvârşirea sau care rezultă din exercitarea activităţilor ilicite prevăzute la alin. 1 se confiscă.

LEGE Nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comerţul electronic

· Comunicările comerciale care constituie un serviciu al societăţii informaţionale sau o parte a acestuia, în măsura în care sunt permise, trebuie să respecte cel puţin următoarele condiţii:

a) să fie clar identificabile ca atare; b) persoana fizică sau juridică în numele căreia sunt făcute să

fie clar identificată; c) ofertele promoţionale, precum reducerile, premiile şi

cadourile, să fie clar identificabile, iar condiţiile care trebuie îndeplinite pentru obţinerea lor să fie uşor accesibile şi clar prezentate;

d) competiţiile şi jocurile promoţionale să fie clar identificabile ca atare, iar condiţiile de participare să fie uşor accesibile şi clar prezentate;

e) orice alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare.


• ART. 11- Principii generale• (1) Furnizorii de servicii sunt supuşi dispoziţiilor legale referitoare la

răspunderea civilă, penală şi contravenţională, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

• (2) Furnizorii de servicii răspund pentru informaţia furnizată de ei înşişi sau pe seama lor.

• ART. 17 - Autorităţi competente• (1) Autoritatea de reglementare în comunicaţii şi tehnologia informaţiei,

denumită în continuare Autoritatea, este competentă să supravegheze şi să controleze respectarea de către furnizorii de servicii a prevederilor prezentei legi şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia, să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 22.

• (10) Autoritatea sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale.

• (13) Pentru scopurile aplicării prezentei legi, până la înfiinţarea Autorităţii atribuţiile acesteia sunt îndeplinite de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

•


• ART. 18 - Coduri de conduită• (1) Asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale cu caracter

profesional ori comercial sau cele constituite în scopul protecţiei consumatorilor, a minorilor sau a persoanelor cu handicap pot elabora coduri de conduită în colaborare cu Autoritatea şi Ministerul Justiţiei, în vederea aplicării corespunzătoare a prevederilor prezentei legi.

• (2) Autoritatea şi Ministerul Justiţiei vor urmări includerea în codurile de conduită prevăzute la alin. (1) în special a unor prevederi referitoare la:

• a) soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară;• b) întreruperea, temporară sau permanentă, a transmiterii într-o reţea

de comunicaţii sau a stocării informaţiei furnizate de un destinatar al serviciului, în special prin eliminarea informaţiei ori blocarea accesului la aceasta, a accesului la o reţea de comunicaţii sau a prestării oricărui alt serviciu al societăţii informaţionale;

• c) protecţia destinatarilor cu privire la efectuarea comunicărilor comerciale;

• d) protecţia minorilor şi a demnităţii umane.•


• (3) Autoritatea şi Ministerul Justiţiei susţin:

• a) traducerea codurilor de conduită în limbi de circulaţie internaţională;

• b) facilitarea accesului la codurile de conduită prin mijloace electronice;

• c) popularizarea codurilor de conduită la nivel naţional şi transmiterea acestora, precum şi a evaluărilor privind aplicarea şi impactul lor practic către statele membre ale Uniunii Europene şi către Comisia Europeană.

Documents

Jocuri şi Concursuri