COLEGIUL TEHNIC “ION MINCU”

CRAIOVA

PROIECT PENTRU

ABSOLVIREA ȘCOLII DE MAIȘTRI

SPECIALIZAREA: MAISTRU CONSTRUCȚII CIVILE, INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE

ÎNDRUMĂTOR,

Prof. BARBU GHEORGHIȚA

ABSOLVENT,

JIGLARU CONSTANTIN

2010

Tema proiectului

LOCUINȚĂ INDIVIDUALĂ P+M

“Tehnologia lucrărilor de armături pentru betoane”

2

C U P R I N S

ARGUMENT……………………………………………………………………4

1.TIPURI DE ARMATURI PENTRU BETOANE. CONDIŢII TEHNICE....6

2.TEHNOLOGIA DE FASONARE A ARMATURILOR.................................10

3. TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE A ARMATURILOR............................15

4. TEHNOLOGIA DE MONTARE A ARMĂTURILOR LA POZIŢIA DIN PROIECT...............................................................................................................17

4.1. PLASE SUDATE.....................................................................................18

4.2. REGULI CONSTRUCTIVE........................................................................194.3 TEHNOLOGIA DE PUNERE ÎN OPERĂ A PLASELOR SUDATE...........20

5. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI PENTRU BETOANE..........................................................24

6.DOCUMENTATIE TEHNICO – ECONOMICA 6.1. Masuratoare…………………………………………………………………….256.2. Antemasuratoare………………………………………………………………..266.3. Deviz pe categorii de lucrari…………………………………………………..27

7. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………...298. PIESE DESENATE

ARGUMENT3

Am ales tema “Locuinta P+M” , iar in cadrul acesteia am tratat “Lucrari de armature pentru betoane” .

Locuinta se executa cu parter si mansarda. Structura de rezistenta este urmatoarea :

Fundatiile sunt continue directe din beton armat monolit . Structura este executata din stalpi montati la colturi , intersectii si ramificatii . Peretii sunt realizati din zidarie de beton cellular autoclavizat . Sarpanta este din lemn iar invelitoarea din tigla .

La parterul cladirii s-a facut urmatoarea compartimentare :- Living – room

- Bucatarie

- Baie

- Birou

- Hol si casa scariiLa mansarda compartimentarea s-a facut cu :- 3 dormitoare

- 2 bai

- Hol si casa scarii

Finisajele sunt obisnuite :- Tencuieli obisnuite driscuite

- Glet de ipsos

- Zugraveli lavabile

- Pardoseli din gresie in holuri , casa scarii , bai si bucatarie

- Placaje din faianta in bai si bucatarie

- Pardoseli din parchet de stejar in dormitoare si parchet laminat in living-room .Lucrarile de armature le-am tratat deoarece elementele de rezistenta (fundatiile , stalpii , grinzile + planseul , scara , etc) sunt executate din beton armat monolit .

Tipurile de otel folosite in elementele de beton armat sunt :- Otelul beton rotund neted cu simbolul OB37

4

- Sarma trasa neteda cu simbolul STNB

- Otelul beton cu profil periodic cu simbolul PC52 , PC60 .Se mai pot folosi profile din otel laminat , bare netede cu sectiuni patrate sau

dreptunghiulare plase si carcase formate din bare de otel .Conditiile tehnice de calitate ale otelului – beton se refera la dimensiunile si

abaterile limita ale barelor .La armarea unui element de rezistenta se parcurg urmatoarele operatii in vederea

montarii .- Pregatirea armaturilor care consta in :

Indreptarea barelor de OB Taierea barelor de OB Fasonarea manuala sau mecanica a barelor Formarea grinzilor , carcaselor pentru centuri , stalpi Toate aceste operatii se pot executa manual sau mecanizat . Manual se executa la

volume mici de armatura si diametru pana la 16 mm . Se recomanda fasonarea mecanizata la armaturile cu bare cu diametrul mai mare de 16 mm . Inainte de inceperea montarii armaturilor trebuie verificat si receptionat cofragul pe care acestea se aseaza.

Carcasele de armaturi asamblate la sol sunt transportate in santier, ridicate cu ajutorul macaralelor si asezate la pozitia din proiect in cofraj. Elementele de beton armat a caror armatura se poate monta direct pe cofraje sunt: fundatiile, grinzile, peretii, planseele de orice tip si scarile. La stalpi, in general, armatura nu se asambleaza pe cofraje.

5

1. TIPURI DE ARMATURI PENTRU BETOANE. CONDIŢII TEHNICE

Tipurile de oţel utilizate curent în elementele de beton armat sunt: oţelul-beton rotund neted cu simbolul OB 37; sârma trasă netedă cu simbolul STNB şi oţelul-beton cu profil periodic cu simbolul PC 52 şi PC 60. De asemenea, se mai pot utiliza profile din oţel laminate, bare netede cu secţiuni pătrate sau dreptunghiulare, plase şi carcase formate din bare de oţel.

Principalele condiţii tehnice de calitate ale oţelului-beton se referă la dimensiunile şi abaterile limită ale barelor.

► Pentru oţelul-beton OB 37, abaterea limită la diametrul barelor este de:

0,3 mm, pentru bare cu 6; 7; 8 mm;

+ 0,3 mm, pentru bare cu 10, 12; 14 mm;

— 0,5 mm, pentru bare cu 16; 18; 20 mm;

+ 0,5 mm, pentru bare cu 22; 25 mm;

— 0,8 mm, pentru bare cu 22; 32 mm;

0,8 mm, pentru bare cu 36; 40 mm.

Ovalizarea profilului (diferenţa dintre două diametre perpendiculare măsurate în aceeaşi secţiune) nu trebuie să depăşească abaterea la diametrul respectiv.

►Pentru oţelul-beton cu profil periodic, PC 52 şi PC 60, abaterea limită la diametrul barelor este de:

+ 0,30 mm, pentru bare cu 6; 7; 8; 10; 12; 14; 16 mm;

—0,50 mm;

+ 0,40 mm, pentru bare cu 18; 20; 22; 25 mm;

—0,50 mm;

6

+ 0,40 mm, pentru bare cu 28; 32; 36; 40 mm;

—0,75 mm.

►Pentru sârma trasă netedă STNB, abaterea limită la diametrul sârmei este de:

0,1 mm, pentru sârmă cu 3,00; 3,55; 4,00; 4,50; 5,00; 5,60 mm;

0,15 mm, pentru sârmă cu 6,00; 7,10; 8,00; 9,00; 10,00 mm.

Principalele caracteristici mecanice ale oţelului-beton sunt: rezistenţa la rupere la tracţiune şi unghiul de îndoire la rece al barelor.

►Rezistenţa la rupere la tracţiune este de: 360 N/mm2, pentru oţelul-beton OB 37; 510 N/mm2, pentru oţelul-beton PC 52; 590 N/mm2, pentru PC 60; 610 N/mm2,

pentru sârmă trasă (STNB) cu 3,00; 3,55; 4,00 mm; 560 N/mm2, pentru STNB cu

4,50; 5,00; 5,60; 6,00; 7,10 mm şi 510 N/mm2, pentru STNB cu 8,00; 9,00; 10,00

mm.

►Unghiul de îndoire la rece al barelor pentru aceste oţeluri este de 180° (diametrul dornului după care se face îndoirea la rece a barelor este 0,5 d pentru OB 37; 3d pentru PC 52 şi PC 60 şi d pentru STNB, d fiind diametrul barelor).

Din punctul de vedere al flexibilităţii armăturile pot fi: flexibile (elastice) şi rigide (alcătuite din profile de oţel laminat).

După rolul şi destinaţia lor în elementul de construcţie, armăturile pot fi: armături de rezistenţă sau principale, care asigură elementului rezistenţa necesară; armături de repartiţie, care au rolul de a repartiza încărcările, şi armături de montaj, care servesc pentru montarea armăturilor de rezistenţă (de exemplu, etrieri, care au şi rol de rezistenţă, agrafe, capre etc.).

Armăturile de rezistenţă din stâlpi, nervuri, grinzi trebuie să fie legate între ele prin etrieri, iar cele din plăci, pereţi şi bolţi, prin armături de repartiţie. Pentru a împiedica smulgerea lor din beton, armăturile sunt prevăzute la capete cu ciocuri. Barele

7

cu profil periodic (PC), când au suficientă lungime de ancorare, se pot termina fără ciocuri.

Reguli constructive. Ancorarea armăturilor. Pentru a putea prelua întinderea la care sunt supuse, barele trebuie să fie ancorate în beton. Acest lucru se realizează atât cu ajutorul ciocurilor, cât şi prin adeziunea (aderenţa) dintre beton şi suprafaţa laterală a barelor.

Lungimile de ancorare a barelor sînt diferite, în funcţie de poziţia şi de rolul lor, astfel:

la reazemele grinzilor, barele longitudinale trebuie petrecute dincolo de marginea acestora cu o lungime minimă de ancorare de 10 . . . 15 d (d fiind diametrul barei);

barele înclinate din grinzi pot fi ancorate în beton în zona unde se produc întinderi sau în zona unde se produc compresiuni. Partea dreaptă de ancorare trebuie să fie de cel puţin 10 d în zonele comprimate şi de cel puţin 20 d în zonele întinse.

Înnădirea armăturilor. Înnădirea barelor se realizează în conformitate cu prevederile proiectului.

Procedeele de înnădire pot fi prin:

suprapunere (fig. 1,a) sudură (fig. 1, b, c) manşoane presate la rece; manşoane sudate metalotermic.

8

Fig. 1 Reguli constructive: a – petrecerea barelor armaturii, b si c – innadirea barelor cu ajutorul sudurii (b – otel-beton cu profil periodic; c – otel-beton neted)

Înnădirea prin suprapunere nu se aplică la armăturile din elementele de beton a căror secţiune este întinsă în întregime (tiranţi).

Înnădirea prin sudare se foloseşte în cazul barelor cu diametrul mai mare de 10 mm, printr-unul din următoarele procedee:

sudare electrică prin puncte sudare electrică cap la cap, prin topire intermediară; sudare manuală cu arcul electric, prin suprapunere şi cu eclise; sudare manuală cap la cap cu arcul electric (sudarea în cochilie, sudarea în

semimanşon de cupru); sudare în mediu de bioxid de carbon.

Distanţa între armături. Pentru ca barele care intră în alcătuirea elementelor de beton armat să nu împiedice turnarea betonului în condiţii bune (provocând goluri, segregări etc.), ele trebuie aşezate la anumite distanţe, în funcţie de tipul, mărimea elementelor de beton şi de mărimea agregatelor folosite la prepararea betonului. Această distanţă trebuie să fie cu cel puţin 5 mm mai mare decât dimensiunea maximă a granulelor de agregate.

9

Acoperirea armăturilor cu beton. Pentru a fi ferite de rugină, precum şi de acţiunea altor agenţi distructivi aflaţi în mediul în care stă elementul de construcţie, armăturile trebuie nu numai să fie complet învelite cu beton, dar între ele şi feţele exterioare ale elementului trebuie să existe un strat de beton suficient de gros, care să le asigure protecţia. Acoperirea are grosimi diferite, după condiţiile în care trebuie să rămână elementul de beton armat.

Grosimea minimă a stratului de acoperire cu beton a armăturilor trebuie să fie de 1,5 cm, pentru armături secundare şi de montaj şi pentru plăci; 2,5 cm, pentru grinzi şi stâlpi; 3,5 cm la fundaţii, atunci când există un strat de egalizare.

Lungimea ciocurilor. Această lungime este în funcţie de forma ciocului, diametrul barei, unghiul de îndoire şi mărimea porţiunii drepte. Lungimea unui cioc este cuprinsă între 7 şi 8 d (d este diametrul barei).

2. TEHNOLOGIA DE FASONARE A ARMATURILOR

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. În acest scop se vor îndepărta eventualele impurităţi şi rugina prin frecare cu peria de sârmă.

Fasonarea este operaţia prin care barele de oţel-beton tăiate la lungime sunt prelucrate pentru a căpăta forma prevăzută în proiect.

Îndreptarea barelor de oţel-beton . Oţelul-beton livrat în colaci se îndreaptă prin întindere. Această operaţie se desfăşoară pe un teren plan de circa 50 m lungime şi 2 . . . 3 m lăţime, folosind instalaţia din figura 2 alcătuită din: troliu mecanic, stâlpi de ancorare şi dispozitivul de întindere, vârtelniţe şi piese auxiliare (fixator cu excentric, plăci de ancorare şi cârlig de întindere).

10

Fig. 2 Instalatie pentru indreptat otelul-beton livrat in colaci

a – ansamblu; b – stalpi de ancorare si dispozitiv de intindere; c – vartelnita; 1 – troliu; 2 – vartelnita; 3 – stalpi de ancorare; 4 – dispozitiv de intindere; 5 – placa de

ancorare; 6 – cablu de intindere; 7 – ochi din otel-beton; 8 – manson de intindere; 9 – scripete; 10- stalp de ancorare; 11 – vartelnita propriu-zisa; 12 – cerc de rulare; 13 –

suporturi din teava

Pentru descolăcire, colacii de oţel-beton se aşază pe vârtelniţe, capetele barelor introducându-se în găurile din placa de ancorare. Placa de ancorare, la rândul ei, se prinde de cablu prin intermediul unui cârlig de întindere. Prin acţionarea cablului cu ajutorul troliului se realizează descolăcirea şi întinderea barelor oţel-beton.

Oţelul-beton gros, având diametrul mai mare de 12 mm şi care se livrează în legături de bare îndoite, se îndreaptă la banc, folosind plăci cu dornuri şi chei precum şi unele dispozitive mecanice.

Tăierea barelor de oţel-beton. Tăierea oţelului-beton se execută cu foarfece manuale, stanţe manuale, stanţe mecanice acţionate cu motoare electrice sau hidraulice precum şi cu maşina electrohidraulică.

11

Foarfecele de mână se foloseşte pentru tăierea barelor subţiri (sârmă STNB de 7

mm şi oţel-beton 12 mm).

Stanţele manuale asigură tăierea oţelului-betom, de toate calităţile pînă la diametrul de 25 mm.

Stanţa manuală se compune în principal din: corpul principal 1, cuţitul 2, tija de legătură 3, mânerul de acţionare 4 şi talpa 5 (fig. 3, a).

Fig. 3 Taierea barelor din otel-beton

a – stanta manuala ;

b – masina hidraulica

Maşina electrohidraulică se compune din: şasiul 6, motorul electric 7, cilindrul de forţă 8, rezervorul de ulei 9, pompa de ulei 10, mecanismul de tăiere 22, tabloul electric 12, blocul de comandă 13, limitatorul de reglare cursă 14, pedala de comandă 15 (fig. 3, b).

Maşina poate tăia bare de oţel-beton cu diametrul de 16 . . . 42 mm.

Fasonarea manuală a barelor. Fasonarea manuală se realizează pe bancuri de lucru. înainte de fasonare sunt însemnate pe bare punctele de îndoire. Îndoirea barelor se poate realiza cu ajutorul unor chei şi al unor plăci cu dornuri fixate pe bancul de lucru (fig. 4, a şi b).

12

Fig. 4 Fasonarea manuala a barelor din otel-beton

a , b, c , d , e – manuala; a – banc de lucru; b – indoirea barelor pe banc cu trei dornuri si o cheie; c – diferite tipuri de placi si chei pentru indoit bare de otel-beton; d –

placa cu gauri pentru indoit bare din otel-beton; e – cheie cu dorn.

Un dispozitiv care permite să se realizeze îndoirea cu mare uşurinţă şi exactitate este placa cu găuri prezentată în figura 4, c. Pentru fiecare din plăci trebuie să existe cel puţin o cheie de îndoit ciocuri şi două chei cu dornuri (fig. 4, d). Cheia cu dornuri este prevăzută la partea inferioară cu un bolţ de 5 cm lungime care se introduce în gaura plăcii şi serveşte drept pivot pentru cheie. Pe partea superioară a cheii sunt fixate două dornuri cu role. O cheie serveşte pentru 2 sau 3 diametre apropiate, schimbându-se însă potrivit diametrului rolele corespunzătoare.

Fasonarea mecanică a barelor. Fasonarea mecanică se realizează cu maşina de fasonat oţel-beton.

Maşina de fasonat oţel-beton poate executa îndoiri simple la 45°, 90° şi 180° şi îndoiri multiple ale barelor de oţel-beton cu diametru până la 40 mm.

13

Maşina de fasonat oţel-beton este alcătuită din: mecanismul de îndoire 1 cu bolţul de îndoire 2, rola de rezemare 3, batiul 4, preselector unghiuri de îndoire 5, saşiul 6, motorul si tabloul electric 7 si reductorul 8 (fig. 5).

Fig. 5 Masina de fasonat otel-beton

În cazul armăturilor netede având diametrul d, ciocul se îndoaie la 180°, cu raza interioară de minimum 1,25 d şi porţiunea dreaptă de capăt de minimum 3d, iar în cazul armăturilor cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90°, cu raza interioară de minimum 2d şi porţiunea dreaptă de capăt de minimum 7d.

Îndoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi sau a celor trecute prin colţul unui cadru, se realizează după un arc de cerc cu raza de cel puţin 10 d.

În cazul etrierilor care se îndoaie după un unghi drept, raza cercului de îndoire este de minimum 2d (d este diametrul barei etrierului).

Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri. Fasonarea armăturilor la temperaturi sub —10°C este interzisă.

14

Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se faso-nează la cald.

Încălzirea trebuie astfel făcută încât bara să se poată îndoi corect, fără să se subţieze (să se gîtuiască), să se aşchieze, să crape sau să se rupă în timpul îndoirii.

Bara se încălzeşte numai pe lungimea necesară executării îndoirii.

Fasonarea armăturilor se execută, de regulă, în mod centralizat în ateliere specializate, organizate în bazele de producţie ale şantierelor.

Etichetarea şi depozitarea barelor fasonate. Pentru a fi recunoscute uşor, barele gata fasonate se leagă cu sârmă în pachete şi se etichetează, într-un acelaşi pachet se leagă barele fasonate ale aceluiaşi element de beton armat sau barele mai multor elemente identice (grinzi, stâlpi). Pe etichete dintr-o bucăţică de scândură se scriu citeţ marca barei, indicativul elementului de beton armat respectiv, luat din planul de armare, precum şi numărul de elemente de beton armat pentru care se află împachetate barele fasonate.

3. TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE A ARMATURILOR

Barele de rezistenţă, barele de montaj şi etrierii se asamblează pentru a se realiza carcasa de armătură a elementului de beton armat.

Astfel, barele de rezistenţă ale plăcilor armate pe o direcţie se leagă cu armătura de repartiţie sub formă de reţele. Armarea încrucişată a plăcilor se obţine prin legarea la intersecţia lor a barelor de rezistenţă aşezate după cele două direcţii perpendiculare. Carcasele de armătură ale grinzilor se obţin prin asamblarea barelor de rezistenţă cu etrierii şi folosind în unele porţiuni bare de montaj. Armătura stâlpilor este confecţionată prin legarea barelor de rezistenţă cu etrierii.

15

Fig. 6 Asamblarea armaturii: a, b – asamblarea la banc a unei carcase; c – bare de distantare la grinzi; d – capre din otel-beton pentru asigurarea pozitiei corecte; e –

rezemarea armaturii la partea superioara; 1 – bara de otel pentru distantare; 2 – etrier; 3 – distantier; 4 – bara sustinuta; 5 – puncte de sudura

Carcasele sau plasele se asamblează prin legarea barelor la intersecţia lor cu sârmă de legat sau prin sudarea electrică a acestor puncte de intersecţie. Sârma de legat armături este sârma neagră moale cu diametrul de 1 . . . 1,5 mm. Aceasta se taie în bucăţi scurte, care se îndoaie în formă de U şi se introduc sub întretăierea barelor ce trebuie legate, după care se strâng mai întâi cu mâna şi apoi cu cleştele, răsucindu-se capetele sârmei. Carcasele de armătură ale grinzilor sau stâlpilor se execută la banc astfel: pe suprafaţa de lucru se instalează mai întâi capre confecţionate din oţel-beton gros, îndoite ca în figura 6, a şi b, sau suporturi de inventar confecţionate, de asemenea, din oţel-beton gros. Pe capre sau pe suporturi se aşează barele drepte (cele de la partea de jos, în cazul carcasei unei grinzi; cele de pe o latură, în cazul carcasei unui stâlp), una lângă alta, şi se introduc, atârnându-se de bare, etrierii de la partea centrală a grinzii sau stâlpului, în număr de aproximativ un sfert din totalul lor, dar nu mai puţin de patru.

Urmează aşezarea restului de bare şi etrieri la locul indicat în planul de armare a elementului de construcţie respectiv, în care scop pe una din barele inferioare de colţ se

16

înseamnă cu creta poziţia lor. După aşezarea etrierilor în poziţie corectă, se începe legarea lor cu sîrmă cu barele longitudinale, la fiecare intersecţie. Urmează montarea celorlalte bare longitudinale, fie drepte (de rezistenţă sau montaj), fie ridicate. în general, etrierii sînt închişi şi de aceea celelalte bare longitudinale pot fi montate introdueîndu-se prin etrierii deja montaţi şi legaţi. După ce s-au introdus toate barele longitudinale prin etrieri şi li s-a fixat poziţia, ele se leagă de etrierii centrali.

În acest fel, armătura stâlpului sau a grinzii căpătă forma din plan, lipsindu-i doar etrierii de la capete. Operaţia următoare constă deci în montarea etrierilor de la capete, aceştia fiind trecuţi peste barele longitudinale şi apoi legaţi la fel ca etrierii centrali. Acest procedeu este folosit în cazul grinzilor şi al stâlpilor cu secţiune constantă şi pre-zintă avantajul că etrierii nu trebuie desfăcuţi la montare şi apoi închişi pentru a avea forma prevăzută în plan.

Pentru toate cazurile, regula principală este ca etrierii să se monteze fără să li se modifice forma, ci numai trăgându-i peste barele longitudinale şi apoi legându-i de acestea.

4. TEHNOLOGIA DE MONTARE A ARMĂTURILORLA POZIŢIA DIN PROIECT

Înainte de începerea montării armăturii, trebuie verificat şi recepţionat cofrajul pe care acestea se aşează.

Carcasele de armătură asamblate la sol (în atelierele centralizate) sunt transportate la şantier, ridicate cu ajutorul macaralelor şi aşezate la poziţia din proiect în cofraj.

Elementele de beton armat a căror armătură se poate monta direct pe cofraje sunt: fundaţiile, grinzile (în special cele continue peste reazeme), pereţii şi plăcile de orice fel. La stâlpi, în general, armătura nu este asamblată pe cofraje.

Pentru montarea armăturii fundaţiilor, barele gata fasonate sunt transportate în groapa fundaţiei în care s-a turnat, în prealabil, un strat de beton de egalizare. Se aşează barele în poziţia din proiect şi se leagă între ele cu sârmă. Se montează piesele de

17

distanţare (puricii) necesare, pentru ca să se asigure stratul de acoperire cu beton prevăzut de proiect.

Armătura grinzilor se asamblează direct pe cofraj, după montarea armăturii stîlpilor, astfel: se însemnează cu creta sau creionul, pe marginea cofrajului grinzii, poziţia indicată în proiect pentru etrieri. Apoi se introduc etrierii în cofraj, în dreptul semnelor făcute. Dacă etrierii sunt prevăzuţi închişi, latura lor superioară se lasă deschisă, pentru a se putea introduce barele de rezistenţă şi de montaj. Mai întâi se intro-duc barele drepte de la partea de jos a grinzii; acestea se lasă în poziţie corectă şi se leagă de etrieri cu sârmă. Se aşează apoi barele ridicate, călăreţii şi toate celelalte bare indicate pe plan. Ultimele care se asamblează sunt barele de montaj care se leagă cu etrierii. Dacă etrierii sunt închişi, latura lor superioară se îndoaie în poziţia închisă şi se leagă cu sârmă.

Armătura pereţilor de beton armat se asamblează după ce cofrajul unei feţe a peretelui este gata executat. O asemenea armătură se montează legând rând pe rând barele orizontale cu cele verticale, astfel ca să se formeze o reţea de forma peretelui. Reţeaua de armături se fixează în poziţia indicată în proiect prin cuie cu cârlige bătute în panoul de cofraj deja executat. Când peretele se armează cu două rânduri de reţele, poziţia celei de a doua reţele se asigură prin distanţieri şi prin legarea cu sârmă de prima reţea. Al doilea perete al cofrajului se montează după ce armătura a fost complet terminată şi verificată.

Pentru a menţine armătura în poziţiile din proiect, se prevăd; cel puţin doi distanţieri la fiecare metru pătrat de plasă sau perete; cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp şi cel puţin un distanţier la fiecare 2 m de grindă, în zona în care armătura este pe două sau mai multe rânduri (fig. 6, c).

Distanţierii pot fi confecţionaţi din material plastic sau din prisme de mortar prevăzute cu câte o sârmă pentru a fi egalate de armături.

Pentru menţinerea în poziţie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor, se folosesc capre sprijinite de cofraj şi dispuse între ele la o distanţă de maximum 1 m (1 buc/m2) în timp, respectiv de maximum 50 cm (4 buc/m2) în zonele în consolă (fig. 6, d).

4.1. PLASE SUDATE

18

Plasa sudată este un element de armătură format din bare de oţel-beton dispuse pe două direcţii şi sudate la încrucişări.

Plasele sudate sunt destinate în special armării elementelor din beton armat plane sau cu suprafeţe curbe (plăci de planşeu şi acoperiş, pereţi, pardoseli, panouri prefabricate, ziduri de sprijin, rezervoare, silozuri etc.), şi se confecţionează din bare avînd diametrul de pînă la 12 mm inclusiv. Plasele sudate livrate de I.S.P.S.-Buzău se execută din sârmă trasă netedă (S.T.N.), iar cele confecţionate în atelierele unităţilor de construcţii şi ale întreprinderilor de prefabricate se pot confecţiona şi din bare cu profil periodic laminate la cald, PC 52 şi PC 60.

Plasele sudate pot fi confecţionate sub formă plană sau în rulouri; cele în rulouri au barele longitudinale cu diametrul maxim de 5 mm şi sunt folosite ca armături constructive la şape, suprabetonări, pardoseli etc. Armătura de rezistenţă a plaselor sudate poate fi dispusă longitudinal (după latura lungă a plasei), transversal (după latura scurtă), sau pe ambele direcţii (fig. 7, a … d).

19

Fig. 7 Tipuri de plase sudate a – cu armatura de rezistenta longitudinala; b – cu armatura de rezistenta transversala; c – cu ochiuri patrate; d – cu armatura de rezistenta

longitudinal intrerupta; e – parametrii retelei de bare; l – pasul intre barelor

longitudinale; - pasul intre barele transversale; – capetele barelor transversale; -

capetele barelor transversale; L – lungimea panoului; B – latimea panoului

4.4. REGULI CONSTRUCTIVE

Distanţa dintre barele de rezistenţă ale plaselor sudate suprapuse, puse în operă şi care au o poziţie orizontală sau înclinată în timpul betonării, este de minimum 25 mm pentru armătura de la partea superioară (din dreptul reazemelor plăcilor).

Când armătura de la partea inferioară este dispusă pe mai mult de două rânduri, distanţa minimă (în afara barelor de pe primele două rânduri) este de 50 mm. Pentru armăturile care au poziţie verticală în timpul turnării, distanţa minimă este de 30 mm (recomandabil 50 mm).

4.3. TEHNOLOGIA DE PUNERE ÎN OPERĂ A PLASELOR SUDATE

Tăierea, îndoirea, derularea rulourilor şi alte prelucrări ale pieselor sudate, în vederea punerii lor în operă, se execută cu utilaje sau dispozitive corespunzătoare, în funcţie de volumul de lucrări.

Pentru îndreptat şi tăiat bare din oţel-beton necesare confecţionării plaselor sudate se utilizează maşina prezentată în figura 8.

20

Fig. 8 Masina de indreptat si taiat otel-beton pentru plase sudate

a –vartelnita; b – ansamblu masina

Maşina de îndreptat şi tăiat oţel-beton pentru plase sudate poate îndrepta şi tăia oţel-beton cu diametrul de la 6 la 14 mm. Această maşină se compune din următoarele subansambluri: vîrtelniţa 1, batiul 2, toba de îndreptare 3, grupul cu role 4, mecanismul de taiere 5, jgheabul de colectare a barelor îndreptate (tăiate) 6, motorul electric 7 şi reductorul 8.

Pentru tăiat plase sudate se utilizează maşina prezentată în figura 9, a.

21

Fig. 9 Masini pentru taiat si indoit plase sudate

a – pentru taiat; b – pentru indoit

Maşina de tăiat plase sudate poate tăia plase alcătuite din bare de oţel-beton cu diametru maxim de 12 mm. Această maşină se compune din următoarele subansambluri: batiu 1, capul de tăiere mobil 2 şi sistemul hidraulic 3. Batiul este compus din: grinda portcuţit 4, grinda de rulare a capului de tăiere 5, grinda de rigidizare 6 şi picioarele de sprijin.

Capul de tăiere antrenează cuţitul printr-o mişcare alternativă cu ajutorul unui excentric. Sistemul hidraulic asigură translaţia capului de tăiere şi strângerea plasei, în vederea tăierii.

Pentru îndoit plase sudate se foloseşte maşina prezentată în figura 4.9, b. Această maşină poate îndoi plase sudate alcătuite din maximum 40 bare cu diametrul maxim de 12 mm (lăţimea maximă a plasei fiind de 5 050 mm).

22

Maşina de îndoit plase sudate se compune din următoarele subansambluri: batiul 7, grupul de acţionare 8, instalaţia hidraulică 9, mecanismul cu pârghii 10 şi picioarele de sprijin 11.

Plasele sudate se depozitează fără contact direct cu pământul (fig. 10, a, b şi c), astfel ca să se evite corodarea şi murdărirea lor.

Fig. 10 Depozitarea si montarea plaselor sudate a...c – depozitarea plaselor sudate (a – pe orizontala; b si c – pe verticala); d...f – distantieri pentru asigurarea

grosimii stratului de acoperire cu beton (d – din material plastic; e – din mortar; f – din otel-beton); g si h – montarea plaselor ancorate pe reazeme prin taiere ultimei bare

transversale (g – cazul planselor fixe; h – cazul plaselor rigide)

Montarea se execută într-o astfel de succesiune încât plasele montate anterior să nu stânjenească montajul pieselor următoare.

Pentru menţinerea poziţiei plaselor în timpul betonării şi pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton, prevăzut în proiect, se prevăd distanţieri (fig.10, d . . . f) în număr corespunzător, ţinând seama de diametrele barelor, plaselor şi de distanţa dintre bare. Pentru plasele armăturii inferioare se utilizează distanţieri din material

23

plastic; utilizarea distanţierilor din oţel-beton este admisă numai pentru armătura superioară.

În caz de necesitate, pentru asigurarea planeităţii, plasele se pot fixa de cofraj cu sârmă. De asemenea, pentru asigurarea poziţionării, plasele se pot lega între ele, la colţuri, cu sârmă.

Montarea plaselor ancorate pe reazeme — prin tăierea ultimei bare transversale şi introducerea prelungirilor barelor longitudinale între etrierii sau barele verticale ale reazemelor — se poate realiza astfel:

la plasele suficient de flexibile, se introduc prelungirile capetelor barelor longitu-dinale într-unui din reazeme, se curbează în sus mijlocul plasei şi se introduce apoi în celălalt reazem (fig. 10, g);

la plasele mai rigide, se introduc prelungirile capetelor barelor longitudinale într-unui din reazeme şi apoi, prin translatarea plasei, se introduc în celălalt reazem (fig. 10, k).

5. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII SPECIFICE LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI PENTRU BETOANE

Descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armături trebuie executate pe un teren de lucru separat şi împrejmuit. Este interzisă ţinerea cu mâna a barelor mai scurte de 30 cm la stanţa acţionată cu motor în timpul tăierii.

Montarea armăturii în grinzi sau în alte elemente se realizează de pe schele de lucru cu înălţimea de cel puţin 0,7 m, situate pe partea laterală a cofrajului, având podina împrejmuită cu balustrade şi scânduri de margine. Circulaţia pe cofrajul planşeelor este interzisă înainte ca acesta să fi fost bine consolidat şi verificat.

24

Îndoirea manuală a armăturilor de oţel trebuie executată cu chei speciale aflate în bună stare, pentru a nu se produce rănirea mâinilor. Uneltele şi dispozitivele de îndoire a armăturii trebuie verificate zilnic înainte de începerea lucrului.

Circulaţia pe armăturile din carcase sudate este interzisă. Carcasele de stâlpi, grinzi şi piloţi trebuie sudate în poziţie orizontală, pe capre sau suporturi metalice.

6. DOCUMENTATIE TEHNICO – ECONOMICA M A S U R A T O R I

1. Usi2(1,50 x 2,10) = 6,302(1,00 x 2,10) = 4,205(0,90 x 2,10) = 9,454(0,75 x 2,10) = 6,30Total usi 26,25 mp

2. Ferestre(2,75 x 1,20) = 3,30(3,70 x 1,20) = 4,442(2,05 x 1,20) = 4,92(3,15 x 1,20) = 3,782(1,20 x 1,20) = 2,882(1,20 x 0,60) = 1,44

25

3(1,50 x 1,20) = 5,402(0,80 x 0,80) = 1,282(0,75 x 2,10) = 3,15Total ferestre 30,59 ~ 31, 00 mp

RPCM33A13. Placaje din faianta

Bai 2(2,75 x 2,50) + (2,35 x 2,50)2 – (0,75 x 2,10) – (0,80 x 0,80) = 23,28 mp(1,45 x 2,50) + (1,25 x 2,50)2 – (0,75 x 2,10) = 11,92 mp2(2,35 x 2,50) + (1,85 x 2,50)2 – (0,80 x 0,80) – (0,75 x 2,10) = 18,78 mpBucatarie 2(3,70 x 2,50) + 2(4,75 x 2,50) – (0,75 x 2,10) – (0,90 x 2,10) – (1,45 x 2,50) – (3,75 x 2,50) = 22,16 mpTotal faianta 76,20 mp

4. Procurare faianta76,20 x 1,05 = 80,01 mp

5. Adeziv pentru montarea faiantei80,01 x 0,003 = 2,40 mc

A N T E M A S U R A T O A R E

1. ERPC02B1Usi din lemn pe captuseli inclusiv izolatia termica si fonica in jurul tocului

26, 25 mp01. 2933437

Usi lemn PORTADOOR, pline cu un canat inclusiv feroneria acces de montare28,90 mp

2. CK11G1Ferestre din aluminiu din geam termopan

31,00 mp02. 5886787

Ferestre aluminiu cu bariera termica si geam termopan34,10 mp

26

3. RPCM33A1Placaj din faianta la pereti

76,20 mp03. 2401777

Procurare faianta decorativa, colorata80,00 mp

4. RPCK01B1Adeziv pentru pardoseli sau placaje aplicat pe stratul suport in grosime de 2-3 mm

2, 40 mc

DEVIZ PE CATEGORII DE LUCRARI

Nr. Crt.

DENUMIRE ARTICOL U.M. Cant. P.V.Material

ManoperaUtilaj

Transport

Material Manopera Utilaj Transp. Total

1 ERPC02B1Usi din lemn pe captuseli inclusiv izolatia termica si fonica in jurul tocului

mp 26,25 0.0035.00

0.000.00

0.00 918.75 0.00 0.00 918.75

2 2933437Procurare usi lemn PORTADOOR, pline cu un canat inclusiv feroneria acces de montare

mp 28,90 356.000.000.000.00

10288.40 0.00 0.00 0.00 10288.40

3 CK11G1Ferestre din aluminiu din geam termopan

Mp 31,00 0.0020.00

0.000.00

0.00 620.00 0.00 0.00 620.00

27

4 5886787Ferestre aluminiu cu bariera termica si geam termopan

mp 34,10 451.000.000.000.00

15379.10 0.00 0.00 0.00 15379.10

5 RPCM33A1Placaj din faianta la pereti

mp 76,20 0.006.000.000.02

0.00 457.20 0.00 1.52 458.72

6 2401777Procurare faianta decorativa, colorata

mp 80,00 42.000.000.000.00

3360.00 0.00 0.00 0.00 3360.00

7 RPCK01B1Adeziv pentru pardoseli sau placaje aplicat pe stratul suport in grosime de 2-3 mm

mc 2,40 120.005.800.000.00

288.00 13.92 0.00 0.00 301.92

Cheltuieli directe :Material Manopera Utilaj Transport Total29317.02 2009.87 0.00 1.52 31326.89

Alte cheltuieli directe :

- CAS (2009.87 + 1.52) x 0,208 = 418.36- Somaj (2009.87 + 1.52) x 0,0050 = 10.05- CASS (2009.87 + 1.52) x 0,052 = 104.59- CCI (2009.87 + 1.52) x 0,0085 = 17.09- ITM (2009.87 + 1.52) x 0,00279 = 5.61

_________________________________________________________________ TOTAL = 555.70

Total cheltuieli directe :

Material Manopera Utilaj Transport Total29317.02 2565.57 0.00 1.52 31882.59

Cheltuieli indirecte :

28

31882.59 x 0.1000 = 3188.25

Profit :

35070.84 x 0,0500 = 1753.54

Total deviz general = 36824.38 lei

B I B L I O G R A F I E

1. Negoita, A., (1976), Constructii civile, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

2. Patriniche, N. (1982), Constructii metalice, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti

3. Pestisanu, C., (1986), Constructii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

4. Popescu, V., (1977), Constructii metalice si industriale, Editura Tehnica,

Bucuresti

5. Rosoga, C., (1993), Utilizajul si tehnologia lucrarilor de constructii, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti

6. Tomsa, F., (1982), Cartea montatorului de prefabricate, Editura Tehnica

29

7. Indicativ NE 012 – 99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton

INCERC 1999

8. Mihul, A., (1993), Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti

9. Desen Tehnic de Constructii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti – 1991,

Arh. Delia Prundeanu, Arh. Vasile Sarbu, Ing. Radu Margineanu

10. Tehnologia lucrarilor de constructii si instalatii – Ing. Constantin Rosoga,

Editura Didactica si Pedagogica,1983

30