AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

 

 

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului

acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor

transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului

pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în domeniul

siguranţei alimentelor pentru anul 2010

  

Văzând Referatul de aprobare nr.151/20 ianuarie 2010;

având în vedere prevederile art. 2 şi ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi

a hranei pentru animale, republicată;

ţinând cont de prevederile art. 63 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind

organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări

prin Legea 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

în baza prevederilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1492/2009 pentru aprobarea

continuării acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și

eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția

mediului, a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care Autoritatea Națională Sanitară

Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale

aferente acestora pentru anul 2010;

în temeiul art. art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1415/2009

privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

şi a unităţilor din subordinea acesteia,

 

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite

următorul ordin:

 

1

Art. 1 – (1) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere,

prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi

protecţia mediului pentru anul 2010, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(2) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în

domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 2 - Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, institutele veterinare şi posturile de inspecţie la frontieră din cadrul Autorităţii

Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor vor duce la îndeplinire

prevederile prezentului ordin.

Art. 3 - Pentru asigurarea unui autocontrol privind siguranţa alimentelor conform prevederilor legale

în vigoare, operatorii economici pot încheia, în condiţiile legii, contracte cu laboratoarele centrale, zonale şi

judeţene ale autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pentru efectuarea de analize pentru

produsele supuse supravegherii şi controlului, cuprinse în programul prevăzut la art. 1 alin. (2).

Art. 4 - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul

de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5 – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6 - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare

şi pentru Siguranţa Alimentelor

 

MARIAN ZLOTEA

Bucureşti 20/01/2010

Nr. 2

2

Anexa nr. 1la ordin

  

  

Norme metodologice

de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale,

al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului

pentru anul 2010

 

Notă

1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) deţinător - orice persoană care are în îngrijire şi control animale, chiar cu titlu temporar şi include și orice persoană care transportă

animale;b) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - o perioadă în care animalele nu pot fi transportate în afara exploatațiilor;c) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou

introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie; d) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta;e) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;f) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecții;g) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de

informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli;

h) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populație clinic normală clinic;

3

i) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de animale;

j) prevenirea bolilor la animale - activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora.

2. Înregistrarea mișcărilor de porcine între județe.a) La nivelul structurilor de monitorizare și supraveghere sanitară veterinară din structura direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru

siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului Bucureşti se va deschide un registru al mișcărilor interjudețene de porcine, conform unui model care se transmite prin notă de serviciu de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

b) Înregistrarea mișcărilor se face atât la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, cât și la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinație.

c) Înregistrarea în registrul de mișcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine se face la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul de sănătate, pașaportul și formularele de mișcare, după caz.

d) Înregistrarea în registrul de mișcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinație se realizează la comunicarea mișcării de către medicul veterinar oficial de la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, odată cu înregistrarea inițială; comunicarea se poate realiza prin orice modalitate - telefon, fax, e-mail.

3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.

4. Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5. Deținătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale noi în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a introducerii.

6. La toate animalele introduse în exploataţie fără documente sanitar – veterinare legale, acţiunile sanitar – veterinare obligatorii prevăzute în prezentele norme metodologice se efectuează pe cheltuiala proprietarului, până la intrarea în legalitate, inclusiv acţiunile de identificare şi înregistrare a animalelor.

7. Pentru toate acţiunile sanitar – veterinare prevăzute în Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1492/2009 pentru aprobarea continuării acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care

4

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010, tarifele aferente includ şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, transport şi altele asemenea, potrivit legii.

8. Examentul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București se poate facte în baza unei decizii scrise a directorului coordonator, care stabileşte perimetrul, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii:

a) în caz de suspiciune la animalele din focar suspecte de contaminare;

b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;

Decizia directorului coordonator este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București.

9. La propunerea direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate (de urgenţă).

10. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.

11. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiția precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.

12. Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se va face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.

13. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuternici care au efectuat vaccinarea.

5

14. Costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control sunt suportate din subvenţii de la bugetul de stat şi venituri proprii din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor aprobat pe anul 2010.

15. Prin excepție de la prevederile pct. 14, costurile sunt suportate de deținătorii de animale sau operatorii economici, după caz, în următoarele situații:

a) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor și a exploatației și a situației epidemiologice;

b) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru loturile destinate exportului şi comerţului intracomunitar;

c) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului sau comerțului intracomunitar în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale;

d) realizarea supravegherii și testărilor efectuate în cadrul activităților de autocontrol, inițiate conform legii de deținătorii de animale sau operatorii economici;

e) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol, efectuate pe material seminal, ovule, embrioni;

f) probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului și testele aferente acestora, în cazul în care deținătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanți;

g) probele prelevate și testele efectuate la solicitarea deținătorilor de animale sau a operatorilor economici;h) activitățile încadrate în definiția supravegherii pasive;i) contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle; j) proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de supraveghere,

imunoprofilactice şi de control pentru: i) avortul salmonelic al iepelor; ii) rinotraheita infecţioasă bovină; iii) trichomonoza bovină; iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide; v) nosemoza albinelor; vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD;

6

vii) echinococoza; viii) rinopneumonia ecvină; ix) bruceloza la canide; x) bruceloza la iepuri; xi) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode; xii) batracieni, trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi microbacterioze; xiii) toxoplasmoza; xiv) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere; xv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice; xvi) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import; xvii) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xxviii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare. k) prelevarea de probe și efectuarea de teste în vederea determinării reziduurilor la animalele vii şi produsele de origine animală, în

conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare.

l) prelevarea de probe și efectuarea de teste pentru controlul furajelor conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare.

16. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

17. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor din prezentele norme metodologice, precum şi tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei şi vacutainerele se pun gratuit la dispoziția medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate pentru o perioadă de minimum 12 luni.

18. Pentru soluţionarea unor litigii care necesită prelevarea de probe şi repetarea testării de laborator, costurile efectuării recoltării şi testării sunt suportate de proprietarul de animale, recoltarea probei realizându-se, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

19. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate suspect și pozitiv.

7

20. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate suspecte și pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv Biroului/Serviciului de Sănătate şi Bunăstare Animală, Serviciului Inspecție şi Control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.

21. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, avându-se în vedere previziunile mișcării efectivelor pe specii și categorii de animale și nu efectivele existente în stoc la un moment dat.

22. Având în vedere la bază precizările prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor și transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localități și exploatații comerciale; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în Programul supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul coordonator adjunct (sanitar veterinar), de directorul coordonator adjunct economic, de șeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

23. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabilește în baza numărului de animale existente la data operațiunii.

24. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București elaborează o procedură prin care se stabilesc modalitățile în care medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii.

25. Refuzul efectuării acțiunilor sanitare veterinare obligatorii de către deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale și întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.

26. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

8

27. În situația supravegherii în scop de screening, în funcție de boală, situația epidemiologică a animalelor, compartimentelor şi zonelor, tipul exploatațiilor și alte riscuri epidemiologice, Laboratorul Naţional de Referinţă are obligația să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode de diagnostic.

28. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația ca până la 1 aprilie

2010 să realizeze calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale și comerciale înregistrate/autorizate și să întocmească

dosarele aferente acestora, pentru următoarele boli: bruceloza bovină, tuberculoza bovină, leucoza bovină şi anemia infecțioasă ecvină  

ABREVIERI AA-PAS – albastru alcianADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvinăANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa AlimentelorBCCC- Boala cronică cahectizantă a cervideelorDDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului BucureştiEDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferonHACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control

Point)HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metilHEV - hematoxilină – eozină – verde luminăIA - influenţa AviarăIDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate AnimalăIFD – imunofluorescenţă directăIISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică VeterinarăICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz VeterinarLCR – Laborator Comunitar de ReferinţăLEB – leucoză enzootică bovinăLM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie

9

LNR – Laborator Naţional de ReferinţăLNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme TransmisibileLNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa AviarăLSVSA – Laboratorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv a municipiului BucureştiOMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea AnimalăSRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi FurajeOMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii PAS – periodic acid schiffPCR – reacţia de polimerizare în lanţPIF – Post de inspecţie la frontierăPPD – extract proteic purificat PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculinăRFC – reacţie de fixare a complementuluiRSAR – reacţia de seroglutinare rapidăRMA – reacţia de microaglutinareSRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi FurajeTB – Tuberculoză bovinăTCS – Test comparativ simultanTU – Test unic UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din RomâniaUEC – Unitatea Epidemiologică Centrală  

10

CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE

SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

 

1.1.      FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2

PRECIZĂRI EXECUȚIE3

Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinare clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.?

Supravegherea activăAplicabilă în contextul în care Cazurile suspecte de animale După caz, probele pot fi recoltate de

11

România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.

domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite febrei aftoase și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării conform instrucţiunilor date de către DSVSA in baza Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007.

Supravegherea virusologică În caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului de Diagnostic al OMSA/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.Diagnosticul de confirmare in FA se face prin izolare de virus sau prin punerea in evidenta a antigenului viral sau a acidului nucleic din probe de sesut sau fluide

12

patologice, în conformitate cu prevederile Manualului de diagnostic pentru teste şi vaccinuri al OMSA/2009.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Planul de Contingență pentru febra aftoasă

1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2

PRECIZĂRI EXECUȚIE3

Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum și speciile sălbatice, susceptibile la infecția cu Mycobacterium bovis.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activăA.În exploataţii calificate necontaminate, pentru menținerea statusului turmei ca liber de TB:1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni. 2. Animalele la care TU precizat la pct. 1, a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS. 3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele

Animalele neconcludente la TCS şi/sau ElAs-yIFN se retestează.

Animalele neconcludente la două teste TCS şi/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive.

Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs-yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic in max. 30 zile de la tuberculinare sau ex.serologic prin ElAs-yIFN .

1.Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.2. La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.3. Se recomandă deparazitarea interna a animalelor supuse testarii cu 2 saptămâni inaintea testării.4. In exploatațiile in care există

13

suspecte, cum ar fi EIAs-yIFN caprine, se supun și acestea tuberculinarii conform acelorași reguli ca la bovine.5. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.6. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

(i) dexametazona; (ii) hidrocortizon;b) animalele aflate în ultima

lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;

c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

B. În exploataţii calificate necontaminate, în scopul certificării mișcărilor de animale la nivel național:Cu excepția animalelor destinate direct către abator, tuberculinare intradermică prin TU la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, în cazul în care nu au fost testate în anul în curs, conform procedurii menționate la punctul A.

Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

14

C. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare:Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care preced plecarea din centrul de colectare;

Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

D. În exploataţii suspecte de contaminare:În urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menționate la litera A, în abator sau laborator

1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se interzice orice fel de miscare a bovinelor, furajelor, conform legislaţiei în vigoare. 2.Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi recapată statutul de necontaminata.

Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.

E. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi,

15

organe genitale, glandă mamară; 2. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice şi/sau PCR cand este cazul .4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri nationale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei si leucozei enzootice bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 961 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce masuri nationale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei si leucozei bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr.

16

964 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, publicat în Monitorul Oficial nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

F. În exploataţii contaminate:a) Se consideră exploataţie contaminată, acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza.b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni.c) Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menționate la litera b), va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni.d) măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.

1. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.2. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.3. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploatațiile suspecte sau contaminate către alte exploatații.4. Statutul turmei devine liber de tuberculoză bovină după efectuarea celor două teste la interval de 6 luni, cu rezultate negative și aplicarea măsurilor de stingere a focarului, conform legislației.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și responsabilitatea medicului oficial zonal. 1. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu medicul veterinar concesionar, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.2. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 3. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii.4. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU

17

61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator precum şi a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferenţial faţă de alte boli granulomatoase, după caz şi a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului.5. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din cadrul IDSA.

G. Inspecția în abator a animalelor viiInspecţia oficială ante mortem şi post mortem se efectuează în mod curent și obligatoriu, conform procedurilor la abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

H. Inspecția cărnii și a organelor 1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:

a) submaxilare, retrofaringiene, bronhice;

Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

18

b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portale şi retromamare. 2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.

1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele

domestice din ferme sau crescute în libertate.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

A.În exploataţii non profesionale, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de LEB:

Probele de sânge de la animalele din exploatațiile nonprofesionale sunt recoltate de catre medicul veterinar de

19

Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la:

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză;

liberă practică împuternicit.

În localitățile în care LEB nu a fost diagnosticată în ultimii 3 ani

Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localități in care boala nu a fost diagnosticată in ultimii trei ani, se efectuează pe pooluri de 10 probe conform instrucţiunilor trusei de diagnostic.

B.În exploataţii comerciale cu producție de lapte înregistrate/autorizate, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de LEB:1.Supravegherea serologică de 2 ori pe an la bovine, bubaline din exploataţiile înregistrate/autorizate se realizează prin:Un test ELISA pe o probă de lapte vrac care se preleveaza din laptele recoltat în exploatație, atunci când aceasta are cel puțin 30% vaci în lactație, din totalul vacilor lactante. Proba se recolteaza din tancul de lapte al fermei.2.In cazul in care rezultatul de laborator pe proba de lapte vrac este pozitiv, se testeaza serologic prin ELISA pe probe recoltate individual de la toate taurinele si

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

Probele de lapte din exploatațiile înregistrate/autorizate se recoltează de catre medicul veterinar oficial, în cadrul controalelor oficiale pentru verificarea calității laptelui.

20

bubalinele in varsta de peste 12 luni. În această situație, aceste exploataţii se testează de 2 ori pe an, la interval de cel puţin 3 luni și cel mult 12 luni, până când devin indemne. C. În exploataţii suspecte de contaminare:În situația în care se evidențiază rezultate pozitive la oricare din testele ELISA.

1. Animalele din exploatația cu rezultat pozitiv la testul ELISA pe lapte vrac vor fi testate individual ELISA iar animalele testate individual pozitiv ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID. 2.Animalele reagente la testul individual ELISA se supun testării de confirmare prin ID.3.Confirmarea și declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin recoltare sange si examen ID după 30 zile de la prima recoltare.4.Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

D.În exploataţii contaminate supuse asanării prin extracție:Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni.

1.Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracţie. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la

21

eliberarea buletinului de analiză.

2.Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 3.Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă:

a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare; b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice,

22

realizate conform lit. A pct.3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 61\2006, cu modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia;c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b);

E.În exploataţii contaminate supuse asanării totale:

Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului;

F. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare:Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obținute asupra animalelor peste 12 luni.

În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de catre medicul veterinar oficial.

G. Tăierea de control a animalelor pozitive LEB

1.De la animale reagente, sau cele la care prin examenul de laborator se evidențiază modificări cu aspect hiperplazic, se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări

23

cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz.2.În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare

1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul țării, la toate porcinele

domestice din ferme sau crescute în libertate precum și mistreți.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii,

24

administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor

Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

Examinare clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator și la sosirea în abator.

25

Supravegherea activăAplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică

1.Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA.2. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu și pentru pesta porcină africană

1.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.2. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta.3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătăţii animalelor publicat în M.O.nr.341/2 mai 20084. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, publicat în M.O. nr.699/14 octombrie 2008

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de

26

la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite PPA și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.La mistreți testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi găsiți morți concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.

Supravegherea virusologică Se face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios;Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

1.5. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul țării, la toate păsările

domestice sau sălbatice susceptibile de îmbolnăvire.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de

27

vânătoare, a parcurilor și rezervațiilor naturale, grădinilor zoologice, târgurilor și piețelor de animale vii, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte.Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de păsări și ouă sau a păsărilor ca animale de companie.

Supravegherea activăAplicabilă în contextul în care România aplică o politică de vaccinare obligatorie.

1.Cazurile suspecte de păsări domestice sau sălbatice care, prezintă simptomatologia sau leziunile specifice bolii și în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. 2. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR3. Procedurile de testare și măsurile aplicabile în caz de suspiciune sau confirmare a bolii, sunt precizate în:

28

a)Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006;b)Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingenţă pentru influenţă aviară şi pesudopesta aviară.c)Manualului Operațional pentru Boala de Newcastle.

Supravegherea serologică Are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND

Testarea imunității postvaccinale În exploataţiile nonprofesionale, pe o rază de 10 km în jurul fermelor comerciale de pasari înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunităţii postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sange pe localitate şi după fiecare vaccinare.

Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze:a) categoria de vârstă a păsărilor; b) vaccinul folosit;c) data vaccinării;Probele trebuie să fie individualizate cât mai explicit

Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar oficial

În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.

a)În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a și a 4-a, la fiecare serie;b) În exploatațiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, la fiecare serie

29

Supravegherea virusologicăPentru confirmarea diagnosticului

a)pentru monitorizarea populațiilor cu risc;b) confirmarea suspiciunilor clinice;c) în urma rezultatelor serologice pozitive în cazul populațiilor nevaccinate sau păsări santinelă;d) testarea mortalității zilnice "normale" în exploatațiile legate epidemiologic de un focar

Pasările santinelă în exploatațiile înregistrate/autorizate.

Programul de supraveghere cu păsări santinelă este stabilit la cererea fermierului ca parte a programului de autocontrol.DSVSA și fermierul vor stabili de comun acord locul unde vor fi plasate păsările santinelă în cadrul fiecărui lot supus supravegherii. Păsările santinelă vor fi identificate (inel). Vor fi precizate de comun acord, numărul de păsări santinelă, frecvența controalelor și a testelor.Păsările santinelă trebuie să fie în contact strâns cu efectivul aflat sub supraveghere și trebuie să fie ținute sub observație permanentă pentru a identifica orice evidențiere clinică a ND sau a altei boli. In cazul în care nu se evidențiază semne clinice la păsările santinelă, acestea vor fi totuși testate serologic și virusologic, randomizat, după un program stabilit de medicul oficial.Apariția cazurilor clinice sau a

Probele se recoltează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar testele vor fi suportate de la bugetul de stat.În situația în care, deținătorul stabilește ca măsură de autocontrol programul se supraveghere cu păsări santinelă, nu mai are obligațiea de a realiza autocontrolul prin verificarea imunității postvaccinale.

30

testelor pozitive serologic sau virusologic în cazul păsărilor santinelă denotă circulația virusului în exploatație dar în cazul în care păsările țintă vaccinate rămân sănătoase, având asigurată protecția imunologică, nu se declară focar. Notificarea diagnosticului va avea în acest caz, precizările necesare. Se va dispune o anchetă epidemiologică care va identifica sursa virusului și se vor aplica măsuri corespunzătoare de protecție.

1.6. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2

PRECIZĂRI EXECUȚIE3

Supravegherea pasivă Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României.Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează

31

imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Supravagherea activă Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică.Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul bolii veziculoase a porcului.

În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgență.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 92/119/EEC.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În caz de suspiciune sau apariție a Se aplică măsurile de supraveghere

32

bolii profilaxie și control comunitare.La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.

Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

1.7. STOMATITA VEZICULOASĂSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Stomatita veziculoasă este o boală

notificabilă pe teritoriul României.Supravegherea pasivă este esențială,

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde

33

mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice a fiecărui lot importat.

fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Supravagherea activă Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică.Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul stomatitei veziculoase.

În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

34

sau sacrificate de urgență.În caz de suspiciune sau apariție a bolii

Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie și control comunitare.La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.

Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

1.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă După caz, medici veterinari de liberă

practică sau oficiali.

35

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă

Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit .2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR din cadrul IDSA 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice, genotipizare şi a monitorizării antibiorezistenţei.

1.9. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animaluluiSupravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

36

și fizice a fiecărui lot importat.Examinarea clinică Perioada de incubație este stabilită

conform recomandărilor OIE la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activăAplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

37

Supraveghere morfopatologică:în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a III-a.

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

1.10. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARESUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import,

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

38

incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat.

Examinarea clinică Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile.Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activăAplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.

La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele

39

vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

1.11. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice .

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de

40

pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la IDSA.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă

1.12. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare.Nu exista manual de diagnostic in domeniu.

3. Morfopatologică si virusologica: în caz de suspiciune a bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidenţă a

41

incluziunilor specifice pe probe de material biopsic, piele cu leziuni fixat, în formol.

1.13. PESTA AFRICANĂ A CALULUISUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă

Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără

aplicarea unui program de vaccinare1. Serologică si virusologica in caz de suspiciune ;2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;3. se testeaza toate animalele din import tari terte.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă şi sunt plătite de către DSVSA.2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

4.Clinică prin inspecţie în zonele de protecţie şi de

1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere

42

supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare.

1.14. BOALA AUJESZKY SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.Serologică (ELISA gE): a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker- o data pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice , virusologice, şi după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala lui Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

1.15. PARATUBERCULOZA SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3I. La taurine şi bubaline

43

A. În exploataţii indemne:

1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de $absorbţie, astfel:a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB;

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică .

c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;d) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J, serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl-Neelsen şi bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice şi morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secţiuni de ţesuturi.

44

Confirmare : ex.bacteriologic si bacterioscopic pozitiv.

B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză.1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD şi/sau IPD aviar.

1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe.2. Declararea oficiala a paratuberculozei, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic,bacteriologic Prin metoda ZN.3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de

45

paratuberculoză.C. În exploataţii contaminate Animalele pozitive bacterioscopic,

serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

II. La ovine şi caprine domesticeA. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.1.Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:a) berbecii şi ţapii de reproductie de două ori pe an ;b) 5% din oile şi caprele de reproducţie din exploatatii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe an;

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru Maedi –Visna sau artrita-encefalită caprină.

2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testeză un procent de 1% din animale.

1.Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale şi prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

Declararea bolii se face cand examenele pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv

46

morfopaologic și bacteriologic-pe fecale sau organe.)

B. În exploataţii contaminate Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie.

La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale,

1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

1.16. BRUCELOZA LA BOVINESUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Bruceloza bovină este o boală

notificabilă pe teritoriul României.Are ca scop identificarea, notificarea

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde

47

și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animaluluiSupravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat.

fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Supravegherea activăA.În exploataţii non profesionale, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală:Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la:

a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi o dată pe an;b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12, o dată pe an;

Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente se examinează şi prin RFC , iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni,

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

48

placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.B.În exploataţii comerciale cu producție de lapte autorizate, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală:Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12, o dată pe an;

Proba se recolteaza din tancul de lapte al fermei;

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

C.În exploataţii comerciale cu producție de lapte autorizate, suspecte de contaminare:

In cazul in care rezultatul de laborator este pozitiv la testul pe lapte, se testeaza serologic prin Rose Bengal toate taurinele si bubalinele in varsta de peste 12 luni, pe probe de sânge recoltate individual.

Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se confirma prin RFC.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

D. În exploataţii contaminate: In cazul in care o exploatatie a fost diagnosticata pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor iesi din exploatatie timp de min. 42 zile de la eliminarea celor pozitive cu excepția celor destinate sacrificării.Exploatatia isi recapata statutul conform prevederilor Ordinului

Medici veterinari de liberă practică și medici veterinari oficiali.

49

ANSVSA nr.61/2006.E.Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar sau import din tari terte se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot .

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

F. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate

1.17. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE respectiv Infecţia cu Brucella melitensis

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2

PRECIZĂRI EXECUȚIE3

Supravegherea pasivă Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială astatutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză Brucella. melitensis.

Pe tot teritoriul țării.Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele

50

oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Supravegherea activăSupraveghere serologică o dată pe an a ovinelor si caprinelor in varsta de peste 6 luni astfel:

a) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

b) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;

c) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar;

d) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar.

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal.

Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA atunci cand exista buletin de analiza eliberat de LSV cu rezultat pozitiv (test RFC ).

În cazul în care 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991.

Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

51

prin Rose Bengal iar probele pozitive se retesteaza prin RFC.

Se încadrează în programul de supraveghere:a). Toți avortonii proveniţi de la caprine şi ovine;b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei;c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză;d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial.

1.18.  BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecţia cu Brucella ovisSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat.

52

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.

Supravegherea activăSe supun supravegherii serologice:

a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale.

b) berbecii cu manifestări de epididimită;

c) oile la 7-14 zile după avort.

Se utilizează testul RFC (conform dir.91/68/CE- Anexa D)

De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice si una din metodele HEA, metoda Brown şi Brenn, metoda Gridley şi bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.

Berbecii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează în procent de 2%.

1.19. BRUCELOZA LA PORCINESUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea pasivă Pe tot teritoriul țării.

Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic

53

de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică

Supravegherea activăSupravegherea serologică:A.În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate:a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial ;b) 5 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an;c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort;d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi confirmarea prin RFC. 1. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator.2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate.3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator

54

testicole şi eventual material seminal. 4. Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice şi PCR, după caz. LNR izolează și genotipează tulpina.5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducției și Programul de asanare.

Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examineaza in procent de 2% din animale.Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic.B. În abator: a) animalele vii: se examinează ante-mortem şi post-mortem ;b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar.

b) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;c) organele cu leziuni se confiscă.

1.20. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de

1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori

55

7 zile:a) înaintea sezonului de păşunat,

într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

placentare.

1.21. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsăriSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

32. În abator: a) (mamiferele) animalele se examinează ante şi post mortem;b) examinarea carcaselor şi organelor.

MĂSURI1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine.2. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

1.22. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3Supravegherea serologică, prin ELISA si confirmare prin ID :La caprinele domestice in varsta de peste 6 luni:a) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;b) 2% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar .

1.In cazul probelor pozitive se testează toate animalele în varstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrată/ autorizată.2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. Animalele în varstă de 6 luni rămase în exploataţii după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni. Se lucrează pe aceleaşi probe pentru Br. melitensis.

Medicul veterinar de libera practică împuternicit.

Pentru animalele de reproductie nou introduse prin comerţ intracomunitar

56

sau import din ţări terţe se examineaza un procent de 1% din animale.

1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBRSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31. Supravegherea serologică prin

ELISA in exploatatiile libere inregistrate /autorizate pentru:

a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II;

b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an.

c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează

57

în procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31. Supravegherea clinică şi anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

1.Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

1.25. MAEDI –VISNASUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31.Supravegherea serologică a ovinelor in varsta de peste 6 luni, prin ELISA si confirmare prin ID la: a) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

b) 2% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar

1.In cazul probelor pozitive se testeaza toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrata/ autorizată.2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 3.Animalele în vârsta de 6 luni ramase in exploatatii dupa eliminarea cazurilor pozitive se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni.4. Se lucrează pe aceleasi probe pentru Br. Melitensis.

Medicul de libera practica imputernicit.

58

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

1.26.    DURINA SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an;

Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial

2. Examenele serologice prin RFC in caz de suspiciune.

1.27.    ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;(iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;b) armăsarii din staţiunile permanente

1. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză prin testul Coggins.2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.3. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se

Medicul de libera practica imputernicit.

59

de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie; c) iepele de reproducţie, o dată pe an ;d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie - martie, octombrie - noiembrie; e) toate ecvideele seronegative de pe teritoriul României, cu excepţia celor sus menţionate aflate în exploatare, o dată pe an, în semestrul I.

Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifica in maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiza.

aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate în localităţi indemne.5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer.

Probele recoltate din localitatile și exploatațiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar indemne de boala in ultimul an, se lucreaza pe pooluri de cate 5 probe prin ELISA. In cazul probelor pozitive, se retesteaza in vederea confirmarii prin testul Coggins.

7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine. 8.Animalele negative din localități sau exploatații inregistrate/autorizate

60

sanitar veterinar contaminate pot părăsi exploatațiile dacă au fost testați prin ID cu 30 zile inaintea mișcării.

Probele recoltate din localităţile și exploatațiile înregistrate/autorizate contaminate se lucrează prin tesul Coggins (ID).2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

9. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.10. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri.

3. Pentru cabalinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

În centrele de colectare, pentru cabalinele destinate comerţului intracomunitar se efectuează două teste Coggins la interval de 15 zile şi cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii centrelor de colectare. Testele se vor efectua numai în centrele de colectare.

Medicul veterinar oficial.

4. Pentru efectivele nou introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Medicul veterinar oficial.

61

1.28. MORVA SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

3România este indemnă de morvă.

1.Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV şi bacteriologice pe probe de organe, ţesuturi.

Medicul veterinar oficial.

1.29. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD – MDSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31.Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.

1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie.3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

62

b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus.

1.30. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE Supraveghere pasivă

1.31. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 şi art.10 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007 vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008 privind orientările pentru

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

63

stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006.2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008.2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, a Ord. preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

1.32. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă.2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA

64

ciprinide şi prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural.3. Costul prelevărilor de probe şi al examenelor de laborator pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, conform părţii B a anexei nr.3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se vor suporta de către proprietar.

şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

1.33. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR Supraveghere pasivă.  1.34. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE Supraveghere pasivă. 

1.35. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ Supraveghere pasivă. 

1.36. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV   Supraveghere pasivă.  

1.37. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI SUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar

65

conformitate cu prevederile art. 7 şi art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de salmonide sau în mediu natural.

şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007, vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ord. preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 a Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare ce stabileşte criterii pentru zonarea şi supravegherea oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006.3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completarile şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 din Ordinul preşedintelui ANSVSA

oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA

66

nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1.38. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS Supraveghere pasivă. 

1.39. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA  Supraveghere pasivă. 

1.40. HAPLOSPORIDIOZA Supraveghere pasivă.

 1.41. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS Supraveghere pasivă.

1.42. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS Supraveghere pasivă.

1.43. MIKROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI Supraveghere pasivă.

1.44. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE Supraveghere pasivă.

 1.45. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

  Supraveghere pasivă

1.46. LOCA AMERICANĂSupraveghere pasivă1.47. LOCA EUROPEANĂSupraveghere pasivă

67

1.48. NOSEMOZA ALBINELORSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.2.Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.49 VARROOZA ALBINELORSUPRAVEGHERE

1PRECIZĂRI TEHNICE

2PRECIZĂRI EXECUȚIE

31.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit.

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la:

a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci;

b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556 /2008 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2008-2010 precum şi a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

68

1.50. TROPILELAPSOZA ALBINELOR  Supraveghere pasivă.

1.51. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

  1.52. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE   Supraveghere pasivă.

1.53. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE Supraveghere pasivă.  

1.54. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE Supraveghere pasivă.

. 1.55. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASESupraveghere pasiva.

1.56. TURBAREA SAU RABIA

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2

PRECIZĂRI EXECUȚIE3

1. Examinare clinică obligatorie, a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de observaţie rabică, conform Ordinului preşedintelui

1. În cazul suspicionării/confirmării rabiei, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.2. În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice

Inspecţia şi examinarea clinică se efectuează de către medicii veterinari oficiali, iar prelevarea de probe se efectuează de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

69

ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.

sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.4.Animalele ramase in exploatatie dupa eliminarea celor pozitive vor putea parasii exploatatia dupa minim 30 de zile de la eliminarea celor pozitive cu exceptia sacrificarii.5.Aninalele sacrificate si mentionate la pct.4 se testeaza pentru rabie

2. De laborator - prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologic se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator.

1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. În fondurile cinegetice:Deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitar - veterinare competente teritorial cu privire la existenţa animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi

Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. In cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar.

70

atribuite rabiei. Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor histologice şi virusologice.

prin testele specifice de laborator. Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii fondurilor de vânătoare.

4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.

LSVSA judeţene, respectiv al municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.

Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

5. Rabia la vulpe: Supravegherea, controlul şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2010, transmis epre aprobare Comisiei Europene care aprobara programele anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2010 şi următorii ani, precum şi a contribuţiei financiare a Comunității la aceste programe, ce se va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 29/2008.

Metodologia de aplicare a Programului pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2010 este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.

1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.57. ANTRAX

71

SUPRAVEGHERE1

PRECIZĂRI TEHNICE2

PRECIZĂRI EXECUȚIE3

1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic.2. În caz de suspiciune se prelevează:a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente;b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge;c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge, splină, os lung nedeschis.3. În cazurile de antrax localizat se prelevează:a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile;b) lichid de puncţie din zona edemastoasă.

1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă.2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane.3. Animalele rămase în exploatații după eliminarea celor pozitive vor putea parăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor pozitive cu excepția dirijării spre sacrificare.

INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATORI. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.II. CARNE ŞI ORGANE

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară

MĂSURI:1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru. 

72

competentă. 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE 

2. 1.      ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

 1 2 3

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA .

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.2.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:a) boala Marek;b) leucoze aviare. 

1. Se efectuează examene :- citomorfologice;- hematologice;- necropsice.

2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

73

2. 2.      ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE

1 2 3Monitorizarea datelor relevante despre boală.  1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor.2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Se efectuează examene :

- citomorfologice;- hematologice;- necropsice.

2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA. 3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

 

 

74

SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

 3. 1. ECHINOCOCOZA

1 2 3

Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine, ovine şi caprine în abatoarele autorizate.   

1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a câinilor din exploataţii şi stâni. 2. Deparazitarea obligatorie se executa o data pe trimestru. 3. Examenul se efectuează pe probe de materii fecale prelevate individual.

  3. 2. LEPTOSPIROZA

1 2 3Monitorizarea datelor relevante despre boală. 

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA  

I. La bovine: 1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV;

b) 5 % numărul de animale din exploatatiile inregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;c) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans:a) pomona; b) icterohaemorhagiae;c) canicola;d) Wolffi;e) hardjo;f) grippotyphosa;g) australis;

75

leptospirică. h) autumnalis;i) bataviae. 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:a) pomona;b) ichterohaemorhagiae;c) canicola;d) wolffi;e) hardjo;f) ballum;g) sejroe;h) bataviae;i) australis;j) gnppotyphosa;k) autumnalis.

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.

Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

II. La cabaline:  1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat recent boala.

 

2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri:a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;b) 5% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în

1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:

a) pomona;b) b)      icterohaemorhagiae;c) c)      canicola;d) d)      hardjo;e) e)      grippotyphosa;f) f)        australis.

 

76

ultimii 5 ani;c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică. III. La porcine:1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care:a) există antecedente de boală;b) s-a diagnosticat recent boala.

 

2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import. Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.  Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe. I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele.În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă.II. CARNEA ŞI ORGANELEÎn cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti.

77

III. MĂSURI:1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.2. Grăsimea se dă în consum după topire.3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

  3.3. FEBRA Q

 1 2 3

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. 2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. 

    

  

Pe probe sange si avortoni trimise catre DSVSA cu diagnostic neprecizat. (pull de boli).

78

3. 4.                  AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

 1 2 3

1. Monitorizarea datelor relevante despre boală. 2.Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al oilor.Costuri suportate de la buget.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Examenele de laborator se efectueaza pe avortoni, placente, prelevate de la ovinele care au avortat.

Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. 

    

  

Pe probe sange si avortoni trimise catre DSVSA cu diagn neprecizat. (pull de boli).Examenele se efectueaza la LSVSA jud.si/sau dupa caz la LNR din cadrul IDSA.LSVSA au obligatia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulp.Salmonella izolate in vederea tipizarii .

 

79

3. 5.                  INFLUENŢA ECVINĂ  

1 2 3 Monitorizarea datelor relevante despre boală. 

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi examene virusologice.

1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 3% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate.

 

  

3. 6. RINOPNEUMONIA ECVINĂ 1 2 3

Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 zile.

 

2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

3.Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

80

  

 3. 7. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

1 2 3Monitorizarea datelor relevante despre boală. 

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 

1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a:a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă; b) la 10% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă. 

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile şi virusologice. 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine. 3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor. 4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic.5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic.6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal 7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi. 8. Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative. 9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se

81

retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor. 10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă. 11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii. 13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. 15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de catre

 

82

propietar.    Notificarea bolii se face în conformitate cu

prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

  3. 8.     AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR Supraveghere pasiva.

 

3. 9. INFECŢIA CU VIRUS WEST NILE

1 2 3

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie;2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de cabaline ori reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virus West Nile medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA.

Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.

Kit-urile se asigură, prin program de cercetare, de către Comisia Europeană

1. Inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care

 Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în

Acţiunile de inspecţie planificată sunt

83

intră în Romania ca urmare a comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.:

perioada de carantină. efectuate de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA şi sunt certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate judeţele, în localităţi ţintă definite conform punctului 3 din coloana 3, astfel: (i) 2% din cabalinele adulte(ii) în situaţia în care nu poate fi realizat integral numărul de probe de sânge necesar de la cabaline, se testează până la 0,1 % din ovinele adulte;(iii) în lipsa probelor de sânge de la ovine, se testează 0,01% din pasările de curte (galinacee şi palmipede) situate în gospodăriile populaţiei pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă maximă de 2% cu grad

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, 2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale şi păsări din judeţ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie – decembrie).3. Unităţile epidemiologice cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSVSA) şi sunt avizate de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Arboviroze (LNR) din IDSA.4. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om”.5. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi

84

de confidenţă de minimum 95%. om” a anticorpilor IgM confirmă prezenţa activă a virusului West Nile în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a oamenilor. 6. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” se delimitează zone de supraveghere pentru infecţia cu virusul West Nile. 7. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra virusului West Nile în “zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări capturate vii sau moarte pentru acest scop (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme) şi vectori transmiţători (ţânţari).8. Zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, zonele de supraveghere precum şi rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de către ANSVSA şi către autorităţile de sănătate publică.9. În zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în zonele de supraveghere se aplică măsurile stabilite prin “Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu virusul febrei West Nile la animale”. aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA. 10. Rezultatele obţinute prin supravegherea

85

serologică vor fi raporate lunar de către DSVSA către ANSVSA.11. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. 

3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 0,5% cu grad minim de confidenţă de 95%.4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai - octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95%.  5. Supraveghere virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.6. Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile de la animale (equide, păsări, alte

86

mamifere receptive) cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele de supraveghere. 7. În lipsa animalelor şi păsărilor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul minim de păsări per lună este de 10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere .9. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare săptămânală a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în zonele de supraveghere. 

3.10. TULAREMIA Supraveghere pasiva.

3.11. BRUCELOZA LA CANIDE  1 2 3

1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere. 

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere:

2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma

87

a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

3.12. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA Supraveghere pasivă.

3.13. YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE -LA SALMONIDE  Supraveghere pasivă.

3.14. MIXOSOMIAZA  Supraveghere pasivă. 3.15. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE Supraveghere pasivă. 3.16. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDESupraveghere pasivă.

 3.17. IHTIOFTIRIAZA  Supraveghere pasivă.

3.18. CRIPTOBIAZA  Supraveghere pasivă.

3.19. COCCIDIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE  Supraveghere pasivă.

 3.20. NEMATODOZE ALE MOLUŞTELOR BIVALVE  Supraveghere pasivă.

88

3.21. RICKETIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE Supraveghere pasivă. 3.22. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE  Supraveghere pasivă.3.23. MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODESupraveghere pasivă. 3.24. BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZESupraveghere pasivă.

3.25. PESTA RACILOR Supraveghere pasivă.3.26. AMIBIAZA ALBINELOR Supraveghere pasiva3.27. BRAULOZA ALBINELOR Supraveghere pasivă.3.28. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR  

 Supraveghere pasivă.3.29. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE  

 Supraveghere pasivă.3.30. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE  Supraveghere pasivă.

3.31.ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE  Supraveghere pasivă.

3.32. LISTERIOZA  

1 2 3 Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-

89

avortoni.  

a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.  

INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATORI. ANIMALE VII Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -veterinară competentă.

1. ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine.

Supraveghere prin examene de laborator.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUITExaminarea probelor se efectuează la IISPV şi LSVSA.

2. CARNEA ŞI ORGANELE În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează şi după păstrarea la frigider la 4-8 oC timp de 2-4 zile. II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUITÎn caz de suspiciune, se recoltează probe.  III. MĂSURI  :1. În cazul confirmării bolii, carnea,

.

  

 

90

organele şi grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug.3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV pentru confirmarea bolii.

  4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

 

   3.33. TOXOPLASMOZA  

1 2 3A. La ovine:Supravegherea serologică prin ELISA la:a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella melitensis b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort.

1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză.

B. La porcine:Supraveghere serologica prin ELISA la:a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproductie unde au fost înregistrate avorturi;

2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.

 

91

b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort. C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere.Costurile examenelor sunt suportate de catre proprietar. 

 

 SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE

 BOALA SUPRAVEGHEATĂ CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE

1 2 31. BACTERIOZE    RUJETUL Supraveghere anatomopatologică şi

de laborator la speciile receptive.Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

STREPTOCOCIA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.

STAFILOCOCIASupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente

YERSINIOZASupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.

CHLAMYDIOZA AVIARĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente

COLIBACILOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.

92

2. MICOZE    

ASPERGILOZASupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.

DERMATO-MICOZASupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.

3. VIROZE    

FEBRA AFTOASA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

BOALA LYMESupraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

ENCEFALITA JAPONEZĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

ENCEFALITA DE CĂPUŞE Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive. 

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

BOALA DE CRIMEEA CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ DE CRIMEEA CONGO)

1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din state membre ale

Supravegherea bolii de Crimeea Congo la animale se realizează în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.Kit-urile se

93

Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie;2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de animale ori reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice ce pot fi atribuite bolii de Crimeea Congo medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA.

Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină cu prelevarea de probe pentru examene de laborator.

asigură, prin program de cercetare, de către Comisia Europeană.

1. Inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în Romania ca urmare a comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate judeţele, în localităţi ţintă definite conform punctului 3 din coloana 3, pe un nămăr de rumegătoare domestice (bovine, ovine şi caprine) care să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă de maxim10% cu grad de confidenţă de minimum 95%.Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să fie minim 30. 3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie pentru

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, 2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animle şi păsări din judet se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie – decembrie).3. Unităţile epidemiologice sunt reprezentate de localităţi (comune) în mediul rural şi de cartiere în mediul orăşenesc. Unităţile epidemiologice sunt avizate de Laboratorul Naţional de Referinţă

Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA şi sunt certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul

94

prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la rumegătoarele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 5 % cu grad minim de confidenţă de 95%, respectiv minimum 50 probe per zonă de risc.4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai - octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 10% cu grad minim de confidenţă de 95%. 5. Supravegherea entomologică se realizează în perioada aprilie – octombrie prin: - colectarea de căpuşe adulte care parazitează rumegătoarele. Numărul minim de căpuşe per lună şi unitate epidemiologică este de 10 exemplare;- colectarea de forme imature de căpuşe de la păsări sălbatice (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme)

pentru Arboviroze (LNR) din IDSA.4. În unităţile epidemiologice pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului bolii de Crimeea Congo de tipul IgG vor fi delimitate “zone de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om” cu o rază de 3 km în jurul exploataţiei în care au fost identificate rumegătoare seropozitive.5. Detectarea anticorpilor IgM la rumegătoare din “zonele de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om” confirmă prezenţa activă a virusului în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire pentru oameni.6. În unităţile epidemiologice în care se delimitează “zone de risc pentru infecţii cu virusul

DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

95

utilizate pentru supravegherea gripei aviare şi infecţia cu virus West Nile;- colectarea de căpuşe adulte de la animale sălbatice (mistreţi, cervidee, carnasiere sălbatice, iepuri, alte rozăzoare sălbatice) vînate sau capturate pentru supravegherea sau monitorizarea altor boli. Numărul minim de căpuşe este de 50/sezon/judeţ.6. În cazul apariţiei de cazuri clinice la oameni, se prelevează probe de la animale şi probe de vectori pentru investigaţii virusologice (, depistarea antigenului sau acidului nucleic viral, izolarea virusului).

bolii de Crimeea Congo la animale şi om”, restul teritoriului se defineşte ca “zonă de supraveghere pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om”.7. Depistarea de rumegătoare cu imunoglobuline M (IgM) în “zonele de risc pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om” este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări capturate vii sau moarte pentru acest scop (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme) şi vectori transmiţători (ţânţari).7. Zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale

96

şi om, precum şi rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de DSVSA şi ANSVSA către autorităţile de sănătate publică.8. În zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţia cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om se aplică măsurile stabilite prin “Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om”. aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA. 9. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raporate trimestrial de către DSVSA către ANSVSA.10. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virusul Bolii de Crimeea Congo în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE

97

99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.11. Probele pentru investigaţii virusologice se transmit de către IDSA la laboratoare autorizate din Uniunea Europeană sau alte laboratoare internaţionale autorizate.

4. PARAZITOZE    

COCHLIOMYIA HOMINIVORAX

Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive. 

1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul.2. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile.3. În nomenclatorul OIE se intitulează “Viermele spiralat din Lumea Nouă”-America de Nord.

CHRYSOMYA BEZZIANA Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive. 

1. Specii receptive: de regulă ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii. 2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În

98

nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele spiralat din Lumea Veche’’- Europa.

ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA

1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator. 2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.

1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis. 2. Animale receptive pentru cele două specii:a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică;b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii de parazit.

CISTICERCOZA BOVINĂ Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.

1. Pe gazde definitive: omul;2. Pe gazde intermediare: bovinele.

CISTICERCOZA PORCINA

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.

1. Pe gazde definitive: omul; 2. Pe gazde intermediare: porcinele.

TRICHINELOZA Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic şi digestie artificială la speciile

Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul şi asinul.

99

receptive.

LEISHMANIOZA

Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive şi identificarea vectorilor. 

Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din genurilePhlebotomus şi Lutzomyia.

FASCIOLOZA  

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.

1. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic şi examen serologic –ELISA. 2. Examenele coproparazitologice şi serologice se efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 3. Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.

FILARIOZE Supraveghere prin examene 1. Examene clinice şi de

100

anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor.

laborator pentru gazdele definitive. 2. Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. Aceste boli sunt transmise de insecte vectori. 3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină.

ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală denumită “Larva migrans”.

BALANTIDIOZA Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Specii receptive: porcinele, bovinele, inclusiv omul.

HEMOSPORIDIOZE Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Examene de laborator pentru gazdele definitive, ovine, bovine, cabaline şi examene de identificarea a

101

vectorilor respectiv a speciilor de căpuşe Ixodidae.

PNEUMOCISTOZA Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi maimuţa cu predilecţie tineretul.

SARCOCISTOZA

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.

Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul.

TENIAZE

Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator coproparazitologic la speciile receptive.

Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele şi caprinele.Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium.

THELAZIOZASupraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive. 

Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul.

 DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE Supraveghere prin examene clinice

şi de laborator la speciile receptive. 

Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările.Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile.

  

102

SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEIŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

 1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT 

1 2 3Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import: 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările şi completările

1. Supravegherea comerţului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă condiţiilor de calitate.

103

ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare;2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE - MAMITE - MASTITE 

Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor. 

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al

104

   

glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitare. 2. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

 

 SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ

  1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI  

1 2 3Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA . 

 

2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE 

1 2 3

105

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA . 

3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI DE NECESITATE

1 2 3 1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA. 

1. Prin verificarea eficienţei decontaminării:a) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate; b) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare profilactică. 2. Elaborarea de instrucţiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

 

SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIEŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

 1. 1.      URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE  

106

1 2 3Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;b) accesul în exploataţiile de animale;c) livrările de animale şi produse;d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte;e) parametrii de microclimatf) atestările medicale privind sănătatea personalului;g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;h) potabilitatea apei;i) salubritatea furajelor;j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie;k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor;l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale;m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;n) controlul legalităţii comerţului

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului.3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor.6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului. 7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare.8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu

107

intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică;o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor.p) protecţia mediului.q) controlul şi supravegherea privind:

(i) vânzările şi cumpărările de animale;

(ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;

(iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;

(iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

amendamentele ulterioare.b) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;c) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor in timpul transportului internaţional, revizuită, semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare si analiza

108

a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; f) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare;g) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele

109

sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;i) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viaţă al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005;k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în

110

Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006;9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

     2. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

 

2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE 

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

 2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII

 

Conform reglementarilor legale şi legislaţiei europene in vigoare

    2.3. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

111

Cconform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

 Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

  

3. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTE SAU ÎN ALTE SCOPURI  

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

 b) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE

1 2 3Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale. 

1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic.

 

c) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE

112

 

Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.  

1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică şi a cantităţii de poluanţi

3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor.

4. Metoda de examinare pentru contaminanţii bacterieni este cea menţionată la pct 1.17 şi 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 şi la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE)nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzutede Regulamentele (CE) nr.

113

854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 alParlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 alParlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE)nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare.

5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

(ii) BIOTOXINE MARINE

1 2 3

Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu

1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor.

3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor referitoare la

114

amendamentele ulterioare.

   

prezenţa speciilor toxice de fitoplancton.

4. Metodele de diagnostic sunt cele menţionate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

5.Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

    (iii) Icre embrionate  

1 2 3 Supraveghere prin diagnostic de laborator.   

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate 

  

SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ 

115

 CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE

1 2 3Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 

1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie.2. Expertiză de necesitate.

1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie.2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

 

SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

116

 1. 1.      ANTRAX

 PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, înainte de ieşirea la păşunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin.2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.3. In zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această zonă, cu aprobarea ANSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 

1.2.      BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ  

PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

2. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel:a) primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă;b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat.3. În intervalele dintre vaccinările programate se

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.  

117

efectuează vaccinări de completare.1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar - veterinar. 

2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA in cazul in care se dispune de DSVSA.

1.3. TURBAREA SAU RABIA

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI

1.Conform recomandărilor producătorilor de vaccin.

I. Vaccinarea animalelor domestice1. Vaccinarea antirabica a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectueaza o dată pe an. 2. Vaccinarea antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii si stani se efectueaza în campanie, in perioada octombrie-decembrie, cu completari lunare pentru animalele ajunse la varsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate. 3. Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii si stani se raporteaza la sfarsitul acesteia la DSVSA

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic:1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

118

2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se realizează potrivit intrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA.

3. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării conform procedurilor legale.

2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce priveşte distribuţia momelilor la vizuină.

  1.4.      PESTA PORCINĂ CLASICĂ

  

Vaccinarea de urgenţă la mistreţi se realizează cu momeli vaccinale. 

1. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Acţiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.Raportare la ANSVSA.

 SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ,

ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

Se realizează potrivit intrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA.

1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar - veterinar.2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din unităţilor subordonate, pe

domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.3. Activitate de instruire in ferme.4. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia

consumatorului.5. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei

consumatorilor.

119

6. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi ANSVSA, astfel:

 

a)

MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor obtinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om.2. Efectuarea de analize epidemiologice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor. 

b)     

MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de laboratoarele judeţene. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor şi informarea populaţiei.

c)     

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA, ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV.2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător; se va face pe circumscripţii şi localităţi.3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei a animalelor.

a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi.b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară.

4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

120

d)     

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.

e)     

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării.2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

f)       

MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate.3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

g)     

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE

1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA.2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

h)     

MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA. 2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice.3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

 

121

 

CAPITOLUL II

 PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

APROBATE PRIN DECIZIA COMISIE EUROPENE NR. 883/2009/CE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1. Normele metodologice de aplicare a programelor naţionale de supraveghere, control şi eradicare a bolilor la animale aprobate prin Decizia Comisiei Europene nr. 883/2009/CE de aprobare a programelor anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2010 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe şi cofinanţate de Comisia Europeană sunt transmise de ANSVSA prin notă de serviciu către DSVSA.

 

CAPITOLUL III

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

SECŢIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3

1.

BRUCELOZA* I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporideleSupraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice

II. CARNE şi ORGANESe recoltează organe în următoarele cazuri:

a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella;

122

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. LAPTE

b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

III. MĂSURI 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator.2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. 3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

123

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3

2.

CAMPILOBACTERIOZA* I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. CARNE Recoltarea de probe din carne

III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile.1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic

înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare.

2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.

3. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe :

a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

124

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3

3.

ECHINOCOCOZA*

(HIDATIDOZA)

I. ANIMALE VII

Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau stâne - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. CARNE ŞI ORGANESe examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman.

III. MĂSURI GENERALEInterzicerea prezenţei câinilor în abatoare.IV. MĂSURI SPECIFICECarnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri:a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici

se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă;

b) Grăsimea se dă în consum fără restricţii;c) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentaţia carnivorelor;

125

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3

4.

LISTERIOZA* I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT

1.Inspecţia post - mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Recoltarea probelor

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II.a. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore.II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT: - recoltarea de probe se face conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice.III. MĂSURI 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea,

care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.

4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de

126

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.

tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate ;

c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid);

d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;

e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat.

SALMONELOZA* I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări):Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE

127

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3

5.

autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE

1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Inspecţia şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi analize, după cum urmează :1.Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline :a) se recoltează probe de ţesut prin metoda distructivă sau probe tampon prin metoda nedistructivă, de pe suprafaţa carcasei conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice; b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine recoltaţi randomizat la fiecare lot, în caz de suspiciune şi/sau confirmare;c) os lung nedeschis şi ţesut muscular, în cazul tăierilor în partidă separată în abator în caz de suspiciune şi /sau confirmare.2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi.III. MĂSURI:A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută.În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie consumului uman.În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenta S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se declară improprii consumului uman.În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un

128

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3III. OUĂ

Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Capitolul III, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator

alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. 3. a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp.,serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator.b) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic.Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.

129

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare - a se vedea Capitolul III Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.

V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea Capitolul III, Secţiunea 9 din prezentele Norme metodologice

130

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3În toate cazurile în care s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se declară improprii consumului uman şi se distruge.DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella.DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare.c) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură:i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman;ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic;iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman; iv) în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţa a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă.v) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;

131

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3d) Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de Salmonella ssp pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infecție în cadrul unui focar specific de toxiinfecție alimentară la om se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium.Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp:a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din

Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1234/2007/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 24 iunie 2008;

b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art.10 din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE;

c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective.B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenta Salmonella spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale, furaje, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare.C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post - mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.

132

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

6.

TRICHINELOZA* I. ANIMALE VII

Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp.

II. CARNEA

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi realizata şi de personalul auxiliar oficial sau de

I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptiveSupraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II.CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2075/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda digestiei:a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă;b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică: i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă;

ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă.c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/ CE.

Marcarea cărnii care au fost supuse examenului pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale.

III. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată

Trichinella spiralis se declară improprie consumului

133

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/CE de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenta de Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea

uman.b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe

piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor.

c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.

134

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la:

a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp;

b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator.

4. Examenul pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din circumscripţiile sanitar - veterinare de

135

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

asistenţă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic.

5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

7. TUBERCULOZA*

(produsă de Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic:

- se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic:

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE

Se recoltează probe în următoarele cazuri:a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia

136

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

II. CARNE şi ORGANE

1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. În cadrul inspecţiei post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

3. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici:1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici;2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari.b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.

III. MĂSURI a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă

sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator;

b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare;

c) Toată carnea care provine de la animale la care

137

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

inspecţia post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman;

d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman.

III. LAPTE CRUD

A) În exploataţiile de animale producătoare de lapte.

B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare.

III. MĂSURI LAPTE CRUDA.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan ( TCS) nu va fi utilizat în consum uman.A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar.B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne

138

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

8.

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*

I. ANIMALE VII

Bovinele şi ovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARCASE şi ORGANE Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către

I. ANIMALE VII (bovine)Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. PIELE DE BOVINE ŞI LÂNĂ DE OVINE, SUPRAFAŢĂ CARCASE

Se recoltează tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, probe de lână de la ovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, precum şi probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC).

III. CARNE Se recoltează probe de carne şi carne tocată de la bovine şi ovine.

IV. MĂSURI Carne1. Carnea cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează. 2. Medicul veterinar oficial controlează prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

139

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

personalul auxiliar oficial.

III. LAPTE CRUD

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

IV. LAPTE

Respectarea igienei mulsului.

9.

INFLUENŢA AVIARĂ** I. PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. PĂSĂRI VIIA se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. MĂSURI:1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor;

b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri;

140

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor;

d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării;

e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă;

f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;

g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor.

3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.

10.

RABIA ** I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARCASE

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE ŞI ORGANESe prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioproba şi histologic.Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

III. MĂSURI a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau

au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în

141

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

Inspecţia post - mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

întregime;b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin

de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală;

c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.

11.

BOTULISM ** I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE - bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporideSupraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală.Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA.

III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se

declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei

botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug;

3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de

142

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi

Controlul organoleptic al recipientilor in vederea identificarii eventualelor modificari ulterioare obtinerii, verificarea inchiderii acestora, termostatarea, de catre medicii veterinari oficiali

Controlul modului in care sunt respectati si monitorizati parametrii de tratament termic etc, de catre medicii veterinari oficiali.

botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare;

4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte;

b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică;

c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare, depozitare şi comercializare.

LEPTOSPIROZA ** I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele şi

I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabalineSupraveghere serologică prin examene de laborator - a se

143

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

12.

porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. CARNE şi ORGANE

Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ;

III. MĂSURI 1. Carnea şi organele:

a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii;

b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv;

c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă;

d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor;

c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare;

d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive;

144

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

III. LAPTELE

e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase.3. Laptele:

a) Respectarea igienei mulsului;b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la

animalele receptive.

13.

TUBERCULOZA**(alta decât cea produsă de

Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline

a) Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-

I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. CARNE şi ORGANE

1. porcine, ovine, cabaline:

a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare;

b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.

2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină).

III. MĂSURI

1. porcine, ovine, cabaline:măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare

145

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

b) La inspecţia post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

c) În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

2. păsări

Pasările se supun inspecţiei post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.

veterinare în vigoare.2. păsări:Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor.Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de:

a) infecţie generalizată;b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în

musculatură.În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

YERSINIOZA ** I. ANIMALE VII

Porcinele se supun

I. ANIMALE VII - porcine :Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se

146

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

14.

inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

II. TONSILE PALATINESe recoltează probe de tonsile palatine de la porci tăiaţi în abator, pentru testarea Y. enterocolitica.

III. CARNE În caz de suspiciune se recoltează  carne:

1. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc;

b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

15.ANISAKIDOZA **

ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI

1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală.

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării

147

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.

paraziţilor vizibili cu ochiul liber.

II. MĂSURIMedicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii:

a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman;

b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare;

c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16. CISTICERCOZA ** I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcineleSupravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman.III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări:

a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura

148

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE

1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post - mortem imediat după tăiere.

2. Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman;

b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale;

c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum;

d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti.

2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie;

b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.

17.

ANTRAX **(B-051)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.II. MĂSURI:

a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;

149

Nr. Crt.

Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis;

c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului;

d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă;

e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei;

f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:* Zoonoze care trebuie monitorizate;**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI:1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul inspecţiei.2. a) În cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

150

b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA. 3. Rezultatele inspecţiilor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA. 4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de inspectare, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.

151

Sectiunea 2 - SUPRAVEGHEREA SANITARA VETERINARA DIN UNITATILE AUTORIZATE SANITAR VETERINAR AVAND IN VEDERE INCADRAREA PE GRUPE DE RISC (****)

Nr.crt.

Categorie UNITATEA CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE PRIN AUDIT, INSPECTIE,

VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

Natura probeiFrecventa recoltarii probelor pentru

examenele de la Sectiunea 4 din programPrecizări tehnice (*) ,(**), (***)

I- AUDIT medicii veterinari din cadrul Serviciului de Igiena Veterinara din

DSVSA judeteanaII-Verificare, inspectie, supraveghere medicii veterinari oficiali din cadrul

unitatilor sau/si CSVSACateg. III Categ. II Categ. I Categ. III Categ. II Categ. I

1 2 3 45

6 7 8 9

1. Unitati cu activitate generala

a. Depozit frigorific

I - Lunar Trimestial Semestial Produse depozitate care necesita regim termic

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O data pe an pentru fiecare categorie de produse

1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează: a) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare;b) verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe

II-Permanent Saptamanal Lunar

b. Unitate de reambalare

I- Lunar Trimestial Semestrial Produse alimentare de origine animala

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produsereambalate

O data pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate

II-Permanent Saptamanal Lunar

c. Piata en-gros I-Semestrial Anual 18 luni Produse expuse la vanzare

O data pe luna pentru fiecare categorie de produse.

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O data pe an pentru fiecare categorie de produse

II-Permament Sapatamanal Lunar

2. Carne de ongulate domestice

a. Abator I - Lunar Trimestial SemestialTesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina, ganglioni).

Probe de pe suprafaţa

O data pe lună pentru fiecare specie.

O data pe luna conform reglementaril

O data pe trimestru pentru fiecare specie.

O data pe trimestru

O data pe semestru pentru fiecare specie.

O data pe semestru

II-Permanent Permanent Permanent

152

carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli si Salmonella

Tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)

Probe de lână de la ovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)

Probe de tonsile palatine

or U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în

conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA***

*

O dată pe lună , conform

conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****

O dată pe lună, conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****

piaţă;d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic);e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate;f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor; g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării.3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de:a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot;

153

de la porci tăiaţi în abator, pentru testarea Y. ennterocolitica

vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****

reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA***

**

b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare);c)recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului).

b. Unitate de transare

I - Lunar Trimestial Semestial Carne tranşată O data pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O data pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O data pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii.

II-Permanent Permanet Permanent

3. Carne de pasare si de lagomorfe

a. Abator I - Lunar Trimestial Semestial Probe de pe suprafaţa carcaselor şi pielea de pe gât pentru testarea E. coli şi Salmonella

Carcasă întreagă pentru testarea Campylobacter spp. şi Salmonella spp.

O data pe luna conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O data pe trimestru conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O data pe semestru conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte.

II-Permanent Permanet Permanent

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA******

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA***

***

O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****

*

I - Lunar Trimestial Semestial Carne transata

154

b. Unitate de transare

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O data pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O data pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii.

II-Permanent Permanet Permanent

4. Carne de vanat de crescatorie

a. Abator I - Lunar Trimestial SemestialTesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina, ganglioni).

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli si Salmonella

O data pe lună pentru fiecare specie.

O data pe luna conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate supimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O data pe trimestru pentru fiecare specie.

O data pe trimestru conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate supimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

O data pe semestru pentru fiecare specie.

O data pe semestru conform reglementarilor U.E. in vigoare sau a programelor specifice aplicate supimnetar in cazul unitatilor autorizate pentru export in tari terte

II-Permanent Permanet Permanent

b. Unitate de transare carne de vanat de crescatorie

I - Lunar Trimestial Semestial Carne transata O data pe trimestru pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe trimestru din carnea transata

O data pe semestru pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe semestru din carnea transata

O data pe an pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe an din carnea transata

II-Permanent Permanet Permanent

5. Carne de vanat salbatic

a. Unitate care manipuleaza carne de vanat salbatic

I - Lunar Trimestial Semestial Produse finite O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

II-Permanent Permanet Permanent

I - Lunar Trimestial Semestial Carne transata

155

b. Unitate de transare carne vanat salbatic

O data pe semestru pentru fiecare specie si categorie de carne transata

O data pe an pentru fiecare specie si categorie de carne transata

O data la 18 luni pentru fiecare specie si categorie de carne transata

II-Permanent Permanet Permanent

6. Carne tocata, preparata si carne separata mecanic

a. Unitate carne tocata

I - Lunar Trimestial Semestial Produse finite O data pe trimestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe semestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

II-Permanent Sapatamanal Lunar

b. Unitate carne preparata

I - Lunar Trimestial Semestial Produse finite O data pe trimestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe semestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

II-Permanent Sapatamanal LunarÎn scopul obţinerii de date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

c. Unitate carne separata mecanic

I - Lunar Trimestial Semestial Produse finite O data pe semestru pentru fiecarecategorie carne

O data pe an pentru fiecarecategorie carne

O data la 18 luni pentru fiecarecategorie carne

II-Permanent Sapatamanal Lunar

7. I - Lunar Trimestial Semestial Produse finite

156

Produse din carne

Unitate de procesare

O data pe trimestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe semestru comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

O data pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare

II-Permanent Permanet Permanent

8. Moluste bivalve vii

a. Centru de colectare

I - Lunar Trimestial Semestial Moluste bivalve viiApa de contact

O data pe trimestru

O data pe semestru

O data pe an

II-Permanent Sapatamanal Lunar

b. Centru de purificare

I - Lunar Trimestial Semestial Moluste bivalve viiApa de contact

O data pe trimestru

O data pe semestru

O data pe anII-Permanent Sapatamanal Lunar

9. Peste si produse din pescuit

a. Vas fabrica Semestrial Anual La 18 luni Peste si produse din pescuit

O data pe semestru pe fiecare specie

O data pe an pe fiecare specie

O data la 18 luni pe fiecare specie

b. Vas congelator

Semestrial Anual La 18 luni Peste si produse din pescuit congelate

O data pe semestru pe fiecare specie

O data pe an pe fiecare specie

O data la 18 luni pe fiecare specie

c. Unitate produse proaspete din pescuit (Cherhana)

I-Trimestrial Semestrial Anual Peste si produse din pescuit pescuite

O data pe semestru pentru fiecrare specie

O data pe an pe fiecare specie

O data la 18 luni pe fiecare specie

II-Permanent Sapatamanal Lunar Produse proaspete din pescuit obtinute

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

O data pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute

d. Unitate procesare produse din pescuit

I - Lunar Trimestial Semestial Materii prime O data pe trimestru pentru fiecare categorie

O data pe semestru pentru fiecare categorie

O data pe an pentru fiecare categorie

157

II-Permanent Sapatamanal Lunar Produse finite O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe an pentru fiecare categorie de produse obtinute

e. Piata de licitatie

I - Lunar Trimestial Semestial Produse valorificate

O data semestru de la 10% dintre comercianti

O data an de la 10% dintre comercianti

O data la 18 luni de la 10% dintre comercianti

II-Permanent Sapatamanal Lunar

f. Piata de desfacere

I-Trimestial Semestrial Anual Produse valorificate

O data semestru de la cel putin 10% dintre comercianti

O data an de la 10% dintre comercianti

O data la 18 luni de la 10% dintre comercianti

II-Permanent Sapatamanal Lunar

10 Lapte crud si produse din lapte

a. Centru de colectare sau/si ferme care livreaza direct laptele la unitate de procesare

I- Trimestrial Semestrial Anual Lapte crud materie prima

O data pe trimestru ***, pentru 10% din obiective care livreaza cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Reg 853/2004)

O data pe semestru ***, pentru 10% din obiective care livreaza cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Reg 853/2004)

O data pe an ***, pentru 10% din obiective care livreaza cea mai mare cantitate (determinarea parametrilor din Reg 853/2004)

II-Saptamanal Lunar Semestrial

b. Unitate de procesare a laptelui materie prima

I-Trimestial Semestrial Anual Lapte crud materie prima inainte de procesare

Produse finite, inclusiv lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline

O data pe trimestru

O data pe semestru

O data pe an

II-Permanent Sapatamanal Lunar O data pe luna pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

O data pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute

I-Trimestial Semestrial Anual

158

c. Unitate de procesare a produselor din lapte

Materie prima intrata la procesare, inclusiv lapte pasteurizat, alte produse finite

O data pe luna pentru fiecare categorie in parte

O data pe trimestru pentru fiecare categorie in parte

O data pe semestru pentru fiecare categorie in parte

II-Permanent Sapatamanal Lunar

11 Oua si produse din oua

a. Centru de ambalare oua

I- Trimestrial Semestrial Anual Oua O data pe trimestru

O data pe semestru

O data pe anII-Saptamanal Lunar Semestrial

b. Unitate producere oua lichide

I- Trimestrial Semestrial Anual Oua si/sau produse finite

O data pe trimestru pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe semestru pentru ouasi/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe an pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

II-Saptamanal Lunar Semestrial

c. Unitate procesare oua

I- Trimestrial Semestrial Anual Oua si/sauproduse finite

O data pe trimestru pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe semestru pentru ouasi/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

O data pe an pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute

II-Saptamanal Lunar Semestrial

12 Picioare de broasca si melci

Unitate de procesare

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime si produse finite

O data pe luna pentru materii prime si o data pe trimestru pentru produsele finite

O data pe semestru

O data pe an

II-Saptamanal Lunar Semestrial

13 Grasimi animale, untura, jumari

a. Centru de colectare grasimi animale

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O data pe semestru pe fiecare categorie in parte

O data pe an pe fiecare categorie in parte

O data la 18 luni pe fiecare categorie in parte

II-Saptamanal Lunar Semestrial

b. Unitate de procesare grasimi animale

I- Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O data pe trimesru pe fiecare categorie in parte

O data pe trimesru pe fiecare categorie in parte

O data pe trimesru pe fiecare categorie in parte

II-Saptamanal Lunar Semestrial

14 Gelatina a. Centru de colectare

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O data pe semestru pe

O data pe an pe

O data la 18 luni pe

159

materii prime pentru gelatina

fiecare categorie in parte

fiecare categorie in parte

fiecare categorie in parte

II-Saptamanal Lunar Semestrial

b. Unitate de procesare gelatina

I- Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O data pe trimestru pe fiecare categorie in parte

O data pe semestru pe fiecare categorie in parte

O data la 18 luni pe fiecare categorie in parte

II-Saptamanal Lunar Semestrial

15 Colagen a. Centru de colectare materii prime pentru colagen

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime O data pe semestru pe fiecare categorie in parte

O data pe an pe fiecare categorie in parte

O data la 18 luni pe fiecare categorie in parte

II-Saptamanal Lunar Semestrial

b. Unitate de procesare colagen

I- Trimestrial Semestrial Anual Produse finite O data pe trimestru pe fiecare categorie in parte

O data pe semestru pe fiecare categorie in parte

O data pe an pe fiecare categorie in parte

II-Saptamanal Lunar Semestrial

16 Alte activitati a. Unitate de procesare a mierii de albine si/sau a altor produse apicole

I- Trimestrial Semestrial Anual Materii prime si produse finite

O data pe trimestru pentru mierea intrata la procesare si/sau fiecare categorie de produse in parte obtinute

O data pe semestru pentru mierea intrata la procesare si/sau fiecare categorie de produse in parte obtinute

O data pe aa pentru mierea intrata la procesare si/sau fiecare categorie de produse in parte obtinute

II-Saptamanal Lunar Semestrial

b. Mijloc de transport

Anual De pe suprafata interioara si echipamentele din interior

Anual probe de sanitatie

* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri: A. notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;

1. declanşarea anchetei în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte;b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse; c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;d) identificării cauzei/pericolului;e) evaluării pericolelor/riscului;f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul

suspect/incriminat; 5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză;

160

6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);

7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.); 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat; 9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA .

B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.752 din 4 septembrie 2006:

1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi DSVSA vor lua următoarele măsuri: a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză; b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând

recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006);2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul

preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006; În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul

preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006; C. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă; 4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea; 5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.

** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează:

1. în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.

*** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei 1 probe/lună;**** Se vor recolta probe de tampoane de pe pielea de bovine, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, probe de lână de la ovine, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, precum şi probe

de carcase de bovine şi ovine numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene (VTEC) elaborat de ANSVSA***** Se vor recolta probe de tonsile palatine de la porci tăiaţi în abator numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Yersinia

enterocolitica elaborat de ANSVSA****** Se vor recolta probe de carcasă de pui broiler numai abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Salmonella spp. şi Campylobacter

spp. elaborat de ANSVSA

Secţiunea 3 - Fişa de evaluare cuprinzand criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităţilor care produc, prelucrează şi depozitează produse de origine animală, care se întocmeşte o dată la 6 luni de către medicii veterinari din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie din DSVSA

Denumirea societatii comerciale Data auditului:Sediul S.C. Medic veterinar

oficial:Adresa unitatii de productieActiv. pentru care a fost emisă autorizareaNumăr de autorizare

Categoria Criteriile de evaluare Evaluare Punctaj Factor de

Total Nota

161

corectie1Caracteristicile unitatii 1a

Data constructiei sau a renovarii semnificative

Construcţie nouă(0)

Renovare recentă(10)

Relativ recenta(20)

Veche(30)

0.12

1bConditii generale de intretinere a unitatii şi echipamentelor

Foarte bune(0)

Bune(20)

Acceptabile(40)

Insuficiente(70)

2 Capacitate de productie 2a

Dimensiunile unitatii si capacitatea de productie

Foarte mici (0) Mici ( 15) Medii (30) Mari (50)0.1

2b Aria de distributie a produselor Locala (0) Naţională (15) Comunitara

(30)Tari terte(50)

3 Caracteristicile produsului 3a Categoria de

alimente A (0) B (15) C (30) D (50)

0.183b

Destinaţia utilizării Aliment care nu poate fi consumat decat dupa un tratament termic (0)

Aliment care poate fi consumat inaintea gatirii sau transformarii (15)

Aliment din categoria B, C si D gata pentru consum (30)

Alimente pentru categorii speciale (copii, bolnavi, etc) (50)

4 Sistemul de autocontrol 4a

Proceduri preoperationale Complete şi

implementate (0)

Necesită completări şi sunt implementate(15)

Necesită completări şi sunt implementate parţial (20)

Nu sunt elaborate şi nu sunt implementate (40) 0.2

4b Program HACCP Aplicat şi adecvat(0)

Carenţe minore(15) Carenţe majore (40) Inadecvat, neaplicat

(60)5 Criterii specifice 5a

Trasabilitatea Sistem elaborat şi implementat(0)

Sistem elaborat, parţial implementat(15)

Sistem in curs de elaborare şi implementare (30)

Sistem neelaborat şi neimplementat(50) 0.2

5bCriterii microbiologice

Plan de control elaborat şi respectat(0)

Plan de control elaborat şi parţial respectat (15)

Plan de control în curs de elaborare şi implementare (30)

Plan de control neelaborat şi neimplementat (50)

6 Antecedente

6a

Istoric( nereguli sau neconformitati constatate in verificarile anterioare

Nesemnficative sau formale (0)

Nesemnficative sau formale repetate (30)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (60)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (100)

0.2

Categoriile de risc, criterii si punctaje pentru incadrarea unitatilor de industrie alimentara in baza analizei riscului- CATEGORIA I II– unitati cu risc inalt – peste 50 de puncte;- CATEGORIA II – unitati cu risc mediu – intre 30 si 50 de puncte;- CATEGORIA I – unitati cu risc scazut – mai putin de 30 de puncte.Clasificarea alimentelor in functie de risc

- Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, branzeturi oparite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peste uscat;- Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/si maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smantana,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte

batut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din oua pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne; - Grupa C – Carne proaspata de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, pasari si lagomorfe, carne tocata si carne preparata, branza proaspata sau maturata mai putin de 60 zile, peste proaspat, fileuri

de peste, oua;- Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peste preparate, icre, produse din peste afumate, marinate, moluste, produse din carne taiate, sosuri proaspete;

162

SECŢIUNEA 4 - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1.Alimente gata pentru consum destinate sugarilor sau alimente gata preparate destinate unor scopuri medicale speciale

Da

Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

- - -

2. Alimente gata pentru consum ce constituie suport de creştere pentru L. monocytogenes, altele decât cele destinate

Da Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005Regulamentul

Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

- - -

163

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

sugarilor şi în scopuri medicale speciale

3. Alimente gata pentru consum ce nu constituie suport de creştere pentru L. monocytogenes, altele decât cele destinate sugarilor şi în scopuri medicale speciale

Da

Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare - - -

4.

a) Carcase de bovine, ovine, caprine, cabaline

Da

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

- - -

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE,

164

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

cu amendamentele

ulterioareE.coli verotoxigene (VTEC) – numai pentru carcasele de bovine şi ovine

E.coli verotoxigene (VTEC) - tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului

E.coli verotoxigene (VTEC) - probe de lână de la ovine, din zona pieptului

SR EN ISO 16654/2002 Regulamentul

Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Programul specific elaborat de ANSVSA în

baza specificaţiilor

tehnice transmise de Autoritatea

Europeană pentru Siguranţa

Alimentelor (EFSA)

SR EN ISO Regulamentul

165

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Salmonella

6579/2003 AC/2006

Comisiei nr.2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

b) Carcase de porcine

Da

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

- - -

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Yersinia enterocolitica

ISO 10273/2003

Programul specific elaborat

166

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

– probe de tonsile palatine prelevate de la porci tăiaţi în abator

de ANSVSA în baza

specificaţiilor tehnice transmise

de Autoritatea Europeană pentru

Siguranţa Alimentelor

(EFSA)

c) Carcase de păsări respectiv, pui broileri şi curcani

Da

Samonella/25 g de probă comună din pielea gâtului (1)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Capitolul III, Secţiunea I,

punctul 5 din prezentele Norme

metodologice

Determinarea

conţinutului în apă la carnea de

pasăre

Determinarea raportului

apă/proteină

Regulamentul Comisiei nr.

543/2008/CE de stabilire a

normelor de aplicare a

Regulamentului Consiliului nr. 1234/2007 în

ceea ce priveşte standardele de

comercializare a cărnii de pasăre,

publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 17

iunie 2008

Campylobacter /25 g de probă comună din pielea gâtului (1)

SR EN ISO 10272-1/2006SR ISO / TS

10272-2/2007

Capitolul III, Secţiunea I,

punctul 2 din prezentele Norme

metodologice

167

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

5.

Carne proaspătă şi subproduse comestibile

Da

E. coli verotoxigene (VTEC) - numai pentru carnea proaspătă de bovine şi ovine

SR EN ISO 16654/2002

SR EN ISO 16654/2002Capitolul III, Secţiunea I,

punctul 8 din prezentele Norme

metodologice

Prospeţimeazot uşor

hidrolizabil

determinarea

pH-ului

reacţia Kreis

reacţia pentruH2S

SR 9065-7/07

SR ISO 2917/07

SR 9065-10/07

SR 9065-11/07

-

Determinare specie (numai pentru carnea proaspătă - atunci când se impune)

metoda USDA FSIS -

Carne tocată şi carne preparată destinată să fie consumată crudă

Da

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Prospeţime:

azot uşor

-

SalmonellaSR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE,

168

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

6.

cu amendamentele

ulterioare

hidrolizabil

reacţia Kreis

conţinut grăsime

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

SR ISO 1443/2008SR ISO 1444/2008

Escherichia coli

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

E. coli verotoxigene (VTEC) - numai pentru carnea proaspătă de bovine şi ovine

SR EN ISO 16654/2002

SR EN ISO 16654/2002

Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Yersinia enterocolitica (numai pentru carnea de

ISO 10273/2003

ISO 10273/2003

169

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

porcine) (1)

Determinare specie atunci când este cazul

metoda USDA-FSIS -

7. Carne tocată şi carne preparată provenită de la păsări, destinată să fie consumată gătită

Da

SalmonellaSR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Prospeţime:

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

-

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

(2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Escherichia coli (2)

SR ISO 16649-1,2/2007

ISO/TS 16649-3/2005

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Determinare specie atunci când este cazul

metoda USDA FSIS

ELISA -

170

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

8.

Carne tocată şi carne preparată provenită de la alte specii decât pasăre, destinată să fie consumată gătită

Da

Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)

(2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

Prospeţime:

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

-SalmonellaSR EN ISO 6579/2003 AC2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE

Escherichia coli (2)

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE

Determinare specie atunci când este cazul

metoda USDA-FSIS

ELISA-

9.

Carne separată mecanic

Da

Număr total de germeni (2)

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

Prospeţime:

azot uşor hidrolizabil

SR 9065-7/07 -

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele

171

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

ulterioare

Escherichia coli (2)

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

Determinare specie– atunci când este cazul

metoda USDA-FSIS -

10.

Produse din carne destinate a fi consumate crude

Da Salmonella(cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Prospeţime:

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

-

Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele

172

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

ulterioareDeterminare specie atunci când este cazul

Metoda USDA-FSIS -

11.Produse din carne de pasăre destinate să fie preparate (gătite)

Da Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Prospeţime:

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

-

12.

Produse din carne tratate termic

Da

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Prospeţime:

azot uşor hidrolizabil

reacţia Kreis

SR 9065-7/07

SR 9065-10/07

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 10 din 8 ianuarie

Determinare specie– atunci când este cazul

Metoda ELISA

În funcţie de specificaţiile kit-

ului

173

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

2007, cu completările 13.

Gelatină şi colagen Da Salmonella SR EN ISO

6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr.2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

- - -

14.

Produse din pescuit proaspete(3)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE

privind stabilirea standardelor

comune de piaţă pentru anumite

produse pescăreşti, publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene nr. L 334 din 23

decembrie 1996, cu

Examen parazitologic

Conform Regulamentului

nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime:

azot uşorhidrolizabil

histamina(7)

(la speciile din familiile

de Scombridae

şi

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/ CE, cu amendamentele

ulterioare;Anexa II la

Decizia Comisiei 95/149/CE de

stabilire a valorilor limită de azot bazic

volatil total (ABVT) pentru

anumite categorii de produse

pescăreşti şi a metodelor de

analiză care trebuie

Regulamentul nr. Comisiei nr. 2074/2005/ CE

cu amendamente-le

ulterioare;Anexa II la

Decizia Comisiei

95/149/CE

174

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

amendamentele ulterioare

Clupeidae) utilizate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor

Europene nr. L 97 din 29 aprilie

1995

HPLC sau ELISA conform

Regulamentului Comisiei nr.

1441/2007/CE de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 2073/2005

privind criteriile microbiologice

pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene nr. L 322

din 7 decembrie 2007

Regulamentul Comisiei nr.

1441/2007/ CE

175

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

15.

Produse din pescuit preparate(4)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Examen parazitologic

Conform Regulamentului

Comisiei nr.2074/2005/

CE, cu amendamentele

ulterioare

Regulamentul Comisiei nr. nr. 2074/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime:

azot uşorhidrolizabil

histamina(7)

(la speciile din familiile

de Scombridae

şi Clupeidae)

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/CE, cu amendamentele

ulterioare;Anexa II la

Decizia Comisiei 95/149/CE

HPLC sau ELISA conform

Regulamentului Comisiei

nr.1441/2007/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente-le ulterioare;Anexa II la

Decizia Comisiei

95/149/CE;

Regulamentul Comisiei nr.

1441/2007/CE

Listeria monocytogenes (numai pt produsele care se consuma ca atare)

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

176

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

16.

Produse din pescuit transformate(5)

Da, Conform

Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei nr.

2073/2005/CE, cu

amendamentele ulterioare

Prospeţime:

azot uşorhidrolizabil

histamina(7)

(la speciile din familiile

de Scombridae

şi Clupeidae)

Regulament Comisiei nr, nr.

2074/2005/CE, cu amendamentele

ulterioare; Anexa II la

Decizia Comisiei 95/149/CE

HPLC sau ELISA conform

Regulamentului Comisiei nr.

1441/2007/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente-le

ulterioare; Anexa II la

Decizia Comisiei

95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr.

1441/2007/CE

17.

Conserve din peşte(6)

Da azot uşorhidrolizabil

histamina(7)

Regulamentul Comisiei nr.

2074/2005/CE, cu amendamentele

ulterioare;Anexa II la

Decizia Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/

CE, cu amendamente-le

ulterioareAnexa II la

Decizia

177

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

(la speciile din familiile

de Scombridae şi Clupeidae

Na Cl(conţinutul de NaCl % potenţiomet

ric sau determinare

a continutului

in cloruri prin metoda

Volhard

HPLC sau ELISA conform

Regulamentului Comisiei

nr.1441/2007/CE

SR ISO1841-2/2000

sau SR ISO 1841-

1/2000

Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei nr.

1441/2007/CE

STAS 10844/1987

18.

Carne de peşte separată mecanic (8)

Da

Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/2003

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime:

azot uşor hidrolizabil

RegulamentulComisiei

nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele

ulterioare; Anexa II la Decizia

Comisiei 95/149/CE

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE, cu

amendamente-le ulterioare;

Anexa II la Decizia

Comisiei 95/149/CE

SalmonellaSR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

178

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

cu amendamentele

ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

19.

a) Moluşte, crustacee întregi sau decochiliate/decojite refrigerate sau congelate, fructe de mare refrigerate, congelate şi altele

Da

Escherichia coli

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime:

azot uşorhidrolizabil

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele

ulterioare;Anexa II la

Decizia 95/149/CE

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE, cu

amendamente-le ulterioare;Anexa II la

Decizia Comisiei

95/149/CEListeria monocytogenes (numai pt cele care se consuma ca atare)

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioareStafilococi coagulazo

SR EN ISO 6888-1,2/2002

Regulamentul Comisiei

179

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

pozitivi AC/2005

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioareb) Pulpe de broască, melci fără cochilie congelaţi

Da

c) Moluşte bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode vii

Da

Escherichia coli

ISO/TS 16649-3/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

20.

a) Crustacee şi moluşte decochiliate gătite

Da Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

Prospeţime:

azot uşorhidrolizabil

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele

Regulamentul Comisiei

nr. 2074/2005/CE, cu

180

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

cu amendamentele

ulterioare

ulterioareAnexa II la

Decizia Comisiei 95/149/CE

amendamente-le ulterioare

Anexa II la Decizia

Comisiei 95/149/CE

b) Produse decorticate şi decochiliate ale crustaceelor şi moluştelor gătite

Da

Escherichia coli

ISO/TS 16649-3/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002

AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

21.

Conserve din carne

Da Conţinut de nitriţi

SR EN 12014-3/2005

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari

181

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Prospeţime:azot uşor

hidrolizabil

NaCl: (conţinutul de NaCl % potenţiomet

ric)

SR 9065-7/07

SR ISO 1841-2/00

destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 3 octombrie 2002

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 210/2006, cu completările ulterioare.

22.

a) Lapte crud provenit din unităţile de procesare a laptelui materie primă

Da Număr total de germeni

SR EN ISO 4833/

2003(9) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE

punct crioscopic

densitate

Prospeţimedeterminare

SR EN ISO 5764/2003

SR 2418/2008 Anexa A

SR 2418/2008

SR 2418/2008

182

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

23.

a acidităţii Anexa BListeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005-

a) Lapte crud destinat procesării provenit din exploataţiile de vaci producătoare de lapte

Da

Număr total de germeni SR EN ISO

4833/2003(9)

Regulamentul Parlamentului European şi al

Consiliului nr.853/2004/CE

Număr celule somatice SR EN ISO

13366-1/2008 sau SR ISO 13366- 3/

2001(9)

Regulamentul Parlamentului European şi al

Consiliului nr.853/2004/CE

b) Lapte pasteurizatşi alte produse lactate lichide pasteurizate

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Determinarea activităţii fosfatazei alcaline(13)

ISO 11816-1Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1664/2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr.

183

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

2074/2005 în ceea ce privește dispozițiile de aplicare privindanumite produse de origine animală destinate consumului uman şi de abrogare a anumitor dispoziţii deaplicare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 320 din 18 noiembrie 2006

c) Alte produse lactate şi subproduse din lapte, tratat termic

Da Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002

AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime

determinarea acidităţii

SR ISO 11869/2000(pentru iaurt)

SR 3665/1999

184

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Escherichia coli

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru

lapte(10)

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioareAlte produse lactate din lapte netratat termic

Da

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime

determinarea acidităţii:

Metodă IISPV

SR 1981/2008

Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

185

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

24. ulterioare

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002

AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Escherichia coli

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru

lapte (10)

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioareLapte praf şi zer praf

Da Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu

Prospeţime

determinarea acidităţii:

SR ISO 6091/2008 (metodă de referinţă)

SR ISO 6092/2008(metodă de rutină)

SR 5559/2008 (lapte praf)

186

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

25.

amendamentele ulterioare

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Stafilococi coagulazo-pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002

AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru

lapte(10)

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioareFormula uscată pentru sugari şi alimente dietetice

Da Enterobacter sakazakii (numai pentru formula

ISO/TS 22964/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

- -

187

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

26.

deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni, formula uscată de continuare pentru copii cu vârsta de peste 6 luni

uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni)

cu amendamentele

ulterioare

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioareBacillus cereus prezumtiv(numai pentru formula uscată pentru sugari şi alimente

SR EN ISO 7932/2005SR EN ISO 21871/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

188

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni)

Enterobacteriaceae(la sfârşitul procesului de prelucrare)

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare Dacă enterobacteriaceele sunt detectate în oricare unitate de

probă, trebuie să fie testat pentru:

Enterobacter sakazakii

ISO/TS 22964/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

189

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

27.

Brânză, unt şi smântână obţinute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui tratament termic mai scăzut decât pasteurizarea

Da

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime

determinarea acidităţii:

SR 1740/2008(pentru unt şi

produse lactate grase)

SR 3664/2008 (brânză

proaspătă)STAS 278/1986

(unt)STAS

7001/A1/1998 (smântână)

Stafilococi coagulazo pozitivi (numai pentru brânzeturi )

SR EN ISO 6888-1,2/2002

AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioareEscherichia coli (numai pentru unt şi smântână)

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

190

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru

lapte(10)

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2

/2000 A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

28. Brânzeturi maturate şi nematurate produse din lapte sau din zer, ce a fost supus tratamentului

Da

Escherichia coli

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Grăsime:a) Metoda de rutină:

b) Metoda de referinţă:

Umiditate

ISO/FDIS 3433/1975

SR EN ISO 1735/05

ISO 5534/04

SR 1981/2008

Stafilococi coagulazo pozitivi

SR EN ISO 6888-1,2/2002

AC/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu

191

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

termic

amendamentele ulterioare

Enterotoxina stafilococică

Metoda europeană de screening a CRL pentru

lapte (10)

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

29.

Îngheţată şi deserturi pe bază de produse lactate, congelate

Da

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Prospeţime

determinarea acidităţii

Metodă IISPVSTAS

2444/1988

Salmonella (numai pentru îngheţata cu lapte ca ingredient, cu excepţia produselor care, în timpul procesului de fabricaţie sau datorită

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

192

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)

30.

Produse din ouă, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella

Da

Salmonella (se exclud produsele care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

Concentrația de acid butiric 3

OHConținutul

de acid lactic în

cazul materiei prime

utilizate pentru

fabricarea produselor din ouă -

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE

Enterobacteriaceae

SR ISO 21528/2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioareAlimente gata preparate care conţin ouă crude, cu

Da Salmonella (cu excepţia produselor care în timpul

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

- -

193

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

31. excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella

procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)

cu amendamentele

ulterioare

32. Ouă consum Da

Salmonella (conţinut şi coajă)

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE,

cu amendamentele

ulterioare

- -

Miere de albine Da - conţinutul de fructoză şi glucoză;- conţinutul de fructoză şi glucoză

(suma celor două,

exprimată STAS Directiva

194

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

33. ca zahăr invertit);

- conţinutul de

zaharoză;- conţinutul

de apă;- conţinutul de materii insolubile;- aciditate,

indice diastazic,

HMF, conductivitate electrică

784/3/89

Comisiei 2001/110/CE

privind mierea, publicată în

Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene nr. L 10 din 12

ianuarie 2002 STAS 784/1989

34.

Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală

Da

SalmonellaSR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele

ulterioare

- -

Listeria monocytogenes

SR EN ISO 11290-1,2 /2000

A1/2005

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele

ulterioare

195

Nr. Crt. Produsul Examen

senzorial

Analize microbiologice Analize fizico-chimice

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

Criteriu MetodaReferenţial interpretare rezultate(12)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Escherichia coli

SR ISO 16649-1,2/2007

Regulamentul Comisiei

nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele

ulterioare

* Costurile aferente efectuării examenelor de laborator asupra probelor recoltate de către medicii veterinari oficiali, la cererea operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, ori cu ocazia reclamaţiilor, se suportă de către operatorii economici în cauză.

Notă: a) parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice

se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;b) conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp,

Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică.

Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenis, E. coli verotoxigene, Stafilococ coagulazo-pozitiv şi Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

(1) programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA nominalizate de IISPV; (2) parametrii în cauză se analizează în cazul în care medicul veterinar oficial constată deficienţe ale condiţiilor de igienă a procesării; (3) produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care

nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea;

196

(4) produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porţionarea, filetarea etc.;

(5) produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente;

(6) conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;

(7) determinările de histamină se vor efectua la speciile menţionate la Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice, pescuite de nave aparţinând / închiriate unor persoane fizice sau juridice române destinate comercializării în România;

(8) carne din peşte separată mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil;(9) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului

European şi al Consiliului nr. 1664/2006/CE, după cum urmează: a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în

conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;

b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional.

(10) dacă se detectează valori mai mari de 105 CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică; (11) la produse din pescuit transformate se vor efectua determinări de drojdii şi mucegaiuri cu excepţia produselor care au în compoziţie

drojdii şi mucegaiuri selecţionate; (12) cu privire la referenţialul pentru interpretarea rezultatelor, precizăm că actele normative care reglementează domeniul, se pot reactualiza

în conformitate cu legislaţia naţională, comunitară şi internaţională. (13)Judeţele Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Timiş, Bucureşti, Constanţa, Cluj, Neamţ şi Ialomiţa vor efectua această determinare. Se vor

preleva probe de lapte pasteurizat din unităţile de procesare a laptelui în vederea determinării activităţii fosfatezei alcaline.

SECŢIUNEA 5 - DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

197

Determinări microbiologice Determinări fizico-chimice

Teste de sanitaţie - metoda ATP total *

Potabilitate apă - metoda ATP total *

Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii

Eficienţa pasteurizării laptelui

Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud

Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile

Nessler, Kreis şi H2S, decelare falsificare smântâna, în

funcţie de produs.

Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi,

peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza în funcţie de produs.*

* Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

SECŢIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

Nr. crt. Produsul Frecvenţa

controluluiExamen senzorial

Examen microbiologic Interpretare rezultate Examen fizico-chimic

1. Apă potabilă, Gheaţă de contact, Gheaţă introdusă în procesul de fabricaţie.

Reţea publică- semestrial

Sursă proprie- trimestrial

da

Apa din reţea publică

E. coli Enterococi

Apa din sursă proprie

E coli Enterococi Cl. Perfringes - ( inclusiv pentru spori)

Directivei Consiliului 98/83 privind calitatea

apei destinate consumului uman

Trimestrial pentru apa din sursă proprie conform conform prevederilor Directivei Consiliului 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman cu modificările şi completările ulterioare pH SR ISO

10523/1997

amoniu SR ISO 5664/2001

198

azotiţi SR ISO 6777/A99/2002

azotaţi SR ISO 7890/1/1998

cloruri SR ISO 9297/2001

Sau metode alternative validate care să indeplinească condiţiile impuse de prevederile anexei nr. III a Directivei Consiliului 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman, cu modificările şi completările ulterioare

199

2. Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală

Semestrial

da

Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003Bacterii coliforme ISO 4831/06 şi 4832/06Drojdii şi mucegaiuri

ISO 21527-1/2008

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea,păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. din 268 din 11 iunie 1999.

-

NOTĂ: Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

SECŢIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE

Examene Frecvenţa controlului *) Microbiologic Interpretare rezultate

Unităţile în care se prelevează teste de

sanitatieTeste de sanitaţie Prelevarea testelor de sanitaţie se

efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/ verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Capitolului II,

Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003Enterobacteriaceae SR ISO 21528/2/2007

Bacterii coliforme ISO 4831/2006 şi 4832/2006Stafilococ coagulazo-pozitivi SR EN ISO 6888/1,2/2002 AC/2005

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998

În unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute la Capitolul III, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

200

Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

*) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.

SECŢIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE

Examene Frecvenţa Controlului Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare

a) inspecţie; b) verificare;c) supraveghere;d) monitorizare.

Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/ verificării/ supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa inspecţiilor/ verificărilor/supravegherii /monitorizării se stabileşte conform prevederilor Capitolului III, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

În unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar menţionate la Capitolul III Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

SECŢIUNEA 9. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

Grupa de furaje/ matrici

Unităţi controlate /

Examen de laborator1

Referenţial metodă de lucru2

Referenţial interpretare rezultate 3

Grupa de risc

1 Examene corespunzatoare matricilor indicate.2 Pe langa metodele de lucru mentionate se pot utiliza metode recomandate de catre CE sau CRL, alte metode alternative standardizate precum si metode preluate din publicatii stiintifice de specialitate dezvoltate si implementate in cadrul laboratorului.3 Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementeaza domeniul, se pot reactualiza in conformitate cu legislatia nationala, UE si internationala.

201

operatori 1 2 3 4 5 7

1.

Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde, rădăcinoase, tuberculi şi derivate

Exploataţii

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH-gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru

siguranţa alimentelor privind substanţele nedorite

din hrana pentru animale publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 22 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare

Pesticide

Metale grele: Pb, Cd SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Gospodăriile populaţiei

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH-gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

-

2. Siloz Exploataţiiîn caz de suspiciunicu Listeria monocitogenes

SR EN ISO 11290-1/2000 A1/2005

Verificarea condiţiilor microbiologice în scopul prevenirii îmbolnăvirii

animalelor

-

3. Materii prime vegetale pentru

Unităţi producătoare

Micotoxine: aflatoxina B1,

Metode HPLC(SR EN 17375:2006 –

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

Micotoxine

202

nutreţuri combinate: cereale boabe, subproduse, seminţe întregi, oleaginoase şi derivate, şroturi

de nutreţ combinat

ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol (DON)

det. Afl. B1)ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

modificările şi completările ulterioare

Recomandarea Comisiei nr. 576/2006

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT,  endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH-gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77, 114, 167

SR EN ISO 14181/2001

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Seminţe de buruieni şi plante toxice4 LNR5

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003

pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate şi salubritate pentru producerea,

4 Numai pentru cereale nemacinate si sroturi (conform Ord.ANSVSA 18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

5 LNR= Laborator National de Referinţă (Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară)

203

importul, controlul calităţii, comercializarea şi

utilizarea nutreţurilor concentrate simple,

combinate, aditivilor furajeri, premixurilor,

substanţelor energetice, substanţelor minerale şi a

nutreţurilor speciale, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 mai 2003.

4.

Materii prime de origine minerală pentru nutreţuri combinate: fosfaţi, carbonaţi

Unităţi producătoarede nutreţ combinat

Metale grele:Pb, Cd, Hg, As SAA

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale

ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările

ulterioare

Metale grele

5.

Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici, vitamine, microelemente, enzime furajere, drojdii, acidifianţi, emulgatori, antioxidanţi, coloranţi

Unităţi producătoarede nutreţ combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

-

204

6.

Produse si derivate din lapte, inlocuitori de lapte praf

Unităţi producătoarede nutreţ combinat

Micotoxine:Aflatoxina B1,ochratoxina A

Metode HPLC(SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1)ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

-

Melamina6 GS-MS/MS Decizia Comisiei nr. 921/2008 -

7. Făină de peşte Unităţi furnizoare şi

depoziteSalmonella SR EN ISO 6579/2003

AC/2006Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002CEContamina

re cu proteine animale

procesateEnterobacteriaceae SR ISO 21528/2/2007 Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002CEClostridium perfringens SR EN ISO 7937/2005 Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002/CE

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală in făina de peşte

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005

privind măsurile pentru implementarea interdicţiei

totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana

animalelor de fermă, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 13 aprilie

2005.

Nitriţi SR 13175/1993 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007

Metale grele: SAA Ordinul preşedintelui

6 Pentru produsele care au ca tara de origine China sau care au fost ambalate in China.

205

Pb,Cd, Hg, AsANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin; DDT;  endrin; HCH-alpha; HCH-beta; HCH-gama; Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77, 114, 167

SR EN ISO 14181/2001 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

8.

Premixuri vitamino-minerale şi amestecuri minerale

Unităţi producătoarede nutreţ combinat

Metale grele: Pb, Cd, Hg, As SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

-

9.

Premixuri, concentrate proteino-vitamino-minerale şi zooforturi cu conţinut de

Unităţi producătoarede nutreţ combinat

Metale grele:Pb, Cd, Hg, As SAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

-Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005

206

proteină brută de peste 5%

SalmonellaSR EN ISO 6579/2003

AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coliSR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005 -

10. Nutreţuri combinate pentru păsări

Unităţi producătoarede nutreţ combinat

Substanţe coccidiostatice7:Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid

IONO 96/01- LAREAL - LNR

AOAC- Association of Official American Chemists – LNR

Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE

Rec. 925/2005/CEOrdinul preşedintelui

ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile

ulterioare

-

7Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) pentru toate matricile si unitatile prevazute se efectueaza numai la retetele specifice categoriilor de varsta la care nu este prevazuta utilizarea acestor substante, trebuie precizata categoria de vartsta pentru care se solicita analiza. Categoriile de varsta la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt listate in Anexa 1.

207

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxinaAZearalenonaDeoxynivalenol -

DON

Metode HPLC(SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1)ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

Nitriţi SR 13175/1993 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

208

Substanţe interzise ca

aditivi furajeri 8:

Amprol,

Tylosin

Dimetridazol,

Nicarbazin,

Ronidazol,

Ipronidazol

Carbadox,

Olaquindox

Tetracicline,

Spiramicina

ISO 13236/1994AOAC- Association of

Official American Chemists - LNR

Regulamentul 1831/2003/CE

Recomandarea Comisiei 925/2005

8 Utilizarea acestor substante este ilegala pentru toate matricile si unitatile prevazute (recoltarea probelor se face atunci cand exista suspiciuni de utilizare neautorizata sau pe baza informatiilor obtinute in urma inspectiilor anterioare). Determinarile pentru Ronidazol, Ipronidazol, Tetracicline si Spiramicina se vor efectua din trimestrul II 2010

209

Salmonella

SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coli

SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Acid cianhidricRegulamentul (CE)

nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Gosipol liber Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Unităţi producătoarede nutreţ combinat pentru mai multe specii

Substanţe coccidiostatice,în funcţie de coccidiostaticul utilizat

Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE

Rec. 925/2005/CEOrdinul preşedintelui

ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile

ulterioare

Contaminare

încrucişată cu

coccidio-statice

210

Salmonella SR EN ISO 6579/2003

AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coli SR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Contaminare cu

proteine animale

procesate

Mijloace de transport autorizate9

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Substanţe coccidiostatice: Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid /Avatec

IONO 96/01- LAREAL- LNR

AOAC- Association of Official American Chemists - LNR

Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE

Rec. 925/2005/CEOrdinul preşedintelui

ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile

ulterioare

9 Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele in vrac transportate dupa un lot de furaj cu continut de faina proteica sau coccidiostatic (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminarii incrucisate

211

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Substanţe interzise ca aditivi furajeri, la alegere, pe baza suspiciunii

Regulamentul 1831/2003/CE

Recomandarea Comisiei 925/2005

Ferme mixte

Substanţe coccidiostatice, la alegere, pe baza suspiciunii

Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE

Rec. 925/2005/CEOrdinul preşedintelui

ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile

ulterioare

Gospodăriile populaţiei

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005 -

11.

Nutreţuri combinate pentru rumegătoare

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005 -

212

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol

Metode HPLC(SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1)ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

Nitriţi SR 13175/1993

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Salmonella SR EN ISO 6579/2003

AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coliSR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Acid cianhidric Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Gosipol liber Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

213

Unităţi producătoarede nutreţ combinat pentru rumegătoare/nerumegătoare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Contaminare

încrucişată cu proteine

animale procesate

Mijloace de transport autorizate

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005 -

Exploataţii mixte rumegătoare/ nerumegătoare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Furajare incrucişată cu proteine

animale procesate

Gospodăriilepopulaţiei

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005 -

12. Amestec de uruieli pentru rumegătoare - amestec unic

Exploataţii Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

-

214

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol / DON

Metode HPLC(SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1)ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

Gospodăriile populaţiei

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005 -

13.Nutreturi combinate pentru porci

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Substanţe coccidiostatice10: Salinomicin

IONO 96/01- LAREAL - LNR

Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE

Rec. 925/2005/CEOrdinul preşedintelui

ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile

ulterioare -

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol

Metode HPLC(SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1)ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

Cupru total 11

Zinc totalRegulamentul (CE)

nr.152/2009/27.01.2009Regulamentul Comisiei nr.

1334/2003/CE

10 Intrucat determinarea Salinomicinului se efectueaza numai la retetele specifice categoriilor de varsta la care nu este prevazuta utilizarea acestei substante, trebuie precizata categoria de varsta pentru care se solicita analiza

11 Retetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de varsta de peste 12 saptamani

215

Nitriţi SR 13175/1993

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coliSR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Acid cianhidric

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Gosipol liber Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

216

Substanţe interzise ca

aditivi furajeri:

Amprol,

Tylosin,

Dimetridazol,

Nicarbazin,

Ronidazol,

Ipronidazol,

Carbadox,

Olaquindox,

Tetracicline,

Spiramicina

ISO 13236/1994AOAC- Association of

Official American Chemists - LNR

Regulamentul 1831/2003/CE

Recomandarea Comisiei 925/2005

Mijloace de transport autorizate

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005

-

217

Substanţe coccidiostatice: Salinomicin

IONO 96/01- LAREAL (LNR)

Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE

Rec. 925/2005/CEOrdinul preşedintelui

ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile

ulterioare

-

Exploataţii

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

-

Substanţe interzise ca aditivi furajeri, la alegere, pe baza suspiciunii

Regulamentul 1831/2003/CE

Recomandarea Comisiei 925/2005

Ferme mixte

Substanţe coccidiostatice, la alegere, pe baza suspiciunii

Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE

Rec. 925/2005/CEOrdinul preşedintelui

ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile

ulterioare

Unităţi producătoarede nutreţ combinat pentru

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

Contaminare

incrucisată cu proteine

218

rumegătoare / nerumegătoare

animale procesateSalmonella SR EN ISO 6579/2003

AC/2006

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Escherichia coliSR ISO 7251/2009

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

Gospodăriile populaţiei

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005

-

14. Nutreţuri pentru cabaline

Ferme de cabaline -crescator

Metale grele:

Pb, Cd, Hg, AsSAA

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Metale grele

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol

Metode HPLC(SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1)ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

15.Nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie

Unităţi producătoare

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 AC/2006

Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE

-

Enterobacteriaceae SR ISO 21528-2/2007 Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE

Clostridium perfringens SR EN ISO 7937/2005 Regulamentul Comisiei nr.

1774/2002/CE

219

Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol

Metode HPLC(SR EN 17375:2006 –

det. Afl. B1)ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007, cu

modificarile si completarile ulterioare

Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

În cursul anului, Asociaţia de Standardizare din România poate înlocui referenţialele metodelor sau ale interpretării rezultatelor. Trimestrial, IISPV transmite lista cu aceste modificări tuturor LSVSA. Procurarea şi utilizarea standardelor în vigoare este responsabilitatea fiecărui laborator implicat în controlul oficial.

NOTĂ: 1. In cazul matricelor prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 1774/2002/CE se vor recolta şi examina 5 eşantioane/ probă pentru criteriile microbiologice prevăzute de acesta - Salmonella si Enterobacteriaceae. 2. Pentru matricile care nu se regăsesc în Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE, prelevarea de probe şi examinarea se vor face pe probă unică. 3. Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la LNR din cadrul IISPV, prin grija DSVSA, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat. 4. Categoriile de vârstă la care se determină prezenţa coccidiostaticelor în programul de supraveghere, conform Directivei Consiliului nr.70/524/EC, sunt următoarele:

CoccidiostaticCategorii 1 de vârstă pentru păsări Categorii de vârstă

pentru porciCategorii de vârstă pentru găini Categorii de vârstă pentru curci

220

MONENSIN peste 16 săptămâni peste 16 săptămâni -

SALINOMICIN peste 16 săptămâni - Porci - peste 6 luniTineret porcin -

peste 4 luni

NARASIN peste 16 săptămâni - -

LASALOCID peste 16 săptămâni peste 12 săptămâni-

1 Categoriile de vârstă care nu se regăsesc în tabel sunt excluse de la controlul pentru supraveghere. Pentru aceste categorii, concentraţia şi utilizarea coccidiostaticelor trebuie menţionate în certificatele de calitate şi pe etichetele produselor.

SECŢIUNEA 11

EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APĂ

BOVINE

Grupa de substanţe Substanţele Matrice  Metoda de

screening 

Metoda de confirmare

 

Locul de prelevare

Categoria de animale

 

Referenţial interpretare rezultate

 A1

DienestrolUrină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret

bovin, vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în

creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau

tireostatică şi a celor betaagoniste, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 749 din 1 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva

Consiliului nr. 96/22/ CE

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Diethylstilbestrol / Stilbestrol

Urină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret bovin, vaciMuşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Hexestrol Urină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret bovin, vaciMuşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

221

A2

Methimazole : 2-mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol

Tiroidă, Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii

5-Methyl-2-thiouracilTiroidă, Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaciUrină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii

Thiouracil

Tiroidă, Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

viţei, tineret bovin, vaciUrină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii

A3

Estradiol-17-Beta Ser GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii tineret bovin, vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Nortestosterone Urină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret

bovin, vaciUrină GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

TrenboloneUrină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii tineret

bovin, vaci

Urină LC-MS/MS LC-MS/MS abator tineret bovin, vaci

Testosterone-17-Beta Ser GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii tineret bovin, vaci

Medroxyprogesteron Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abatorviţei, tineret bovin, vaci

Melengestrol

A4 ZeranolZearalenona

Urină, ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci

Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret bovin, vaci

A5 Brombuterol Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret bovin, vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Ractopamin Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret bovin, vaci

Clenbuterol Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret bovin, vaci

Mabuterol Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret bovin, vaci

222

Brombuterol Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci

Ractopamin Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci

Clenbuterol Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci

Mabuterol Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci

A6

Chloramphenicol

Urină ELISA LC-MS/MS Exploataţii viţei, tineret bovin, vaci

Decizia Comisiei nr. 181/2003/ECMuşchi

ELISA LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, Pif Moraviţa

viţei, tineret bovin, vaci

AMOZ / 5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone

Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator viţei, tineret bovin, vaci

AOZ / 3-amino-2-oxazolidone Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci

AHD/SEM Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator viţei, tineret bovin, vaci

Dimetridazole Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator viţei, tineret bovin, vaci

IpronidazoleMuşchi ELISA LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci

MetronidazoleMuşchi ELISA LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci

Ronidazol Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator viţei, tineret bovin, vaci

B1 β-lactamice:Penicilina GAmpicilinaAmoxicilinaDicloxacilina

Rinichi şi muşchi Charm II LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

viţei, tineret bovin, vaci

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Aminoglicozide:StreptomicinaDihidrostreptomicina

Rinichi şi muşchi

ELISA/Charm II

LC-MS/MS Abator, PIF Constanţa Nord, PIF

223

GentamicinaNeomicina

Constanţa Sud

Tetracicline: Rinichi şi muşchi

Charm II/ELISA HPLC/DAD

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Macrolide:EritromicinaTilmicosin

Rinichi şi muşchi Charm II LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

SudQuinolone:EnrofloxacinaCiprofloxacinaDifloxacinFlumequinMarbofloxacin

Rinichi, ficat şi muşchi

ELISA LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Cefalosporine:Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Ceftiofur

CefapirinSulfamide:

Rinichi,muşchi Charm II LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa

Sud

SulfadimetoxinSulfametoxazolSulfadimidina

Sulfaquinoxalina

B2a

Abamectin

Ficat HPLC-fluo HPLC-FluoLC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

viţei, tineret bovin

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

DoramectinIvermectinMoxidectinAlbendazolFenbendazol

B2b Monensin Ficat LC-MS/MS LC-Q-TOF Abator tineret Regulamentul Parlamentului European și al

224

bovin, vaci Consiliului nr. 470/2009 SalinomicinNicarbazinLasalocid

B2c

Cypermethrin

Muşchi GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovin, vaci

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CERegulamentul Comisiei nr. 1213/2008

DeltamethrinResmetrinFenvaleratCyflutrinBifentrinPermethrinFlumetrin

B2d

Acepromazine

Rinichi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator tineret bovin, vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE

HaloperidolCarazololClorpromazinPropionylpromazine

B2e

Oxyphenbutazone

, ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret bovin

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Regulamentul Comisiei nr. 582/2009 (diclofenac)

Decizia Comisiei 2005/ 34/ CE

DiclofenacCarprofenPhenylbutazoneAcid tolfenamicFlunixin Meloxicam

B2f

Dexamethasone

Urină GC-MS/MS GC-MS/MS Abator viţei, tineret bovin, vaci

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Prednisolon

BetametazonaMetilprednisolonCarbadoxOlaquindox Ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator viţei, tineret

bovin, vaci Directiva Consiliului nr.96/23/ CE

B3a* Aldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007 pentru aprobarea normelor sanitare

veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din

produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz

veterinar în produsele de origine animală,

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovin

Dieldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinEndrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinHCH-Alpha Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinHCH-Beta Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovin

225

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 26 februarie 2007, cu

modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională

Directiva Consiliului 86/363 /CEE

Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

Heptachlor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinMetoxiclor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinClordan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinEndosulfan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinHCB Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 28 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 52 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 101 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 138 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 153 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 180 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 118 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 77 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 114 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovinPCB 167 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator tineret bovin

B3b

Ethion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovin

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CERegulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE

Malathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinParathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinParathion methyl Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinClorpirifos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinClorpirifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinDiazinon Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinFention Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinMetidation Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinPirimifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinProfenofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinPirazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinTriazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinPhorate Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinCoumaphos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovinPhoxim Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator tineret bovin

B3c*Cadmiu Cd Muşchi SAA SAA Abator viţei, tineret

bovin, vaci Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEEPlumb Pb Muşchi SAA SAA Abator viţei, tineret bovin, vaci

226

Observaţii

B3a*, B3c*pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise, la anumite specii sau produse, intensitatea controlului trebuie, în zonele în cauză , să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de Program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare.

PORCINE 

Grupa de substanţe Substanţele Matrice

 Metoda de screening

 Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţial interpretare rezultate 

A1

DienestrolUrină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS AbatorDiethylstilbestrol /Stilbestrol

Urină GC-MS/MS GC-MS/MS ExploataţiiMuşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

HexestrolUrină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

A2

Methimazole: 2-mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol

Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa

Alimentelor nr. 199/2006 Decizia Comisiei 2005/34/CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Tiroidă,urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

5-Methyl-2-thiouracilThiouracil

Urină LC-MS/MS LC-MS/MS ExploataţiiTiroidă,Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

ThiouracilUrină LC-MS/MS LC-MS/MS ExploataţiiTiroidă,Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A3

Nortestosterone Urină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE

Abator

Trenbolone Urină,ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

Medroxyprogesterone Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS AbatorMelengestrolAltrenogest Ficat LC-MS/MS LC-MS/MS abator Regulamentul Parlamentului European și al

Consiliului nr. 470/2009

227

A4ZeranolZearalenona

Urină, ficat LC-MS/MS LC-MS/MS

Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CEExploataţii

A5

Brombuterol Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 / CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Clenbuterol Urină LC-MS/MS LC-MS/MS ExploataţiiMabuterol Urină LC-MS/MS LC-MS/MS ExploataţiiRactopamin Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii

BrombuterolFicat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

ClenbuterolFicat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

MabuterolFicat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

Ractopamin Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A6

ChloramphenicolUrină ELISA LC-MS/MS Exploataţii Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Muşchi ELISA LC-MS/MAbator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Dimetridazole Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/ECIpronidazole Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorMetronidazole Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorRonidazol Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorAMOZ/ 5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone

Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/ECAOZ/ 3-amino-2-oxazolidone Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorAHD/SEM Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

B1

β-lactamice:Penicilina GAmpicilinaAmoxicilinaDicloxacilina

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

228

Aminoglicozide:StreptomicinaDihidrostreptomicinaGentamicinaNeomicina

Rinichi, muşchi

ELISA/Charm II LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Tetracicline: Rinichi, muşchi

Charm II/ELISA HPLC/DAD

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

SudMacrolide:EritromicinaTilmicosin

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

SudQuinolone:EnrofloxacinaCiprofloxacinaDifloxacinFlumequinmarbofloxacin

Rinichi, ficat şi muşchi

ELISA LC-MS/MSAbator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Cefalosporine: Ceftiofur

Rinichi, muşchi

Charm II LC-MS/MS Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Sulfamide:

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS Abator, PIF Constanţa

Sud

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Sulfadimetoxin

SulfametoxazolSulfadimidinaSulfaquinoxalina

B2aAbamectin

Ficat HPLC-fluo HPLC-fluoAbator,PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa

Sud

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Doramectin

Ivermectin

B2bLasalocid

Ficat LC-MS/MS LC-Q-TOF AbatorRegulamentul Parlamentului European și al

Consiliului nr. 470/2009 NicarbazinSalinomycin

B2c

Cypermethrin

Muşchi GC-ECD GC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CERegulamentul Comisiei nr. 1213/2008

ResmetrinFenvaleratCyflutrin

229

BifentrinDeltamethrinPermethrinFlumetrin

B2d

Azaperon

Rinichi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Directiva Consiliului nr.96/22/ CE Decizia Comisiei 2005/34/ CE

AcepromazinaHaloperidolCarazololClorpromazinPropionylpromazine

B2e

Oxyphenbutazone

ficat şi muşchi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Regulamentul Comisiei nr. 582/2009 (diclofenac)

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

DiclofenacPhenylbutazoneAcid tolfenamic

Meloxicam

B2f

Dexamethasone

Urină

GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

PrednisolonBetametazonaMetilprednisolonCarbadoxOlaquindox Ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator Directiva Consiliului nr.96/23/ CE

B3a*

Aldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/ 2005/CERegulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Dieldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Alpha Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Beta Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHeptachlor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorMetoxiclor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorClordan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndosulfan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCB Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 28 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 52 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 101 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

230

PCB 138 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 153 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 180 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 118 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 77 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 114 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 167 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

B3b

Coumaphos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr.396/ 2005/ CERegulamentul Comisiei nr.178/

2006/ CE Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE

Diazinon Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorEthion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorMalathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorParathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorParathion methyl Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorClorpirifos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorClorpirifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorDiazinon Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorFention Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorMetidation Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPirimifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorProfenofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPirazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorTriazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPhorate Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator

B3c* Cadmiu Cd Muşchi SAA SAA Abator

Regulamentul Comisiei nr.1881/ 2006/ CE amendat prin Regulamentul Comisiei

nr.629-2008Regulamentul Consiliului nr. 315/ 1993/CEEPlumb Pb

B3d Ochratoxina A** Rinichi ELISA HPLC Abator Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/CE,Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE

Observaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise, la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

Ochratoxina A** în caz de suspiciune şi din furaj   

231

OVINE/ CAPRINE 

Grupa de substanţe

 

Substanţele Matrice

 Metoda

screening 

 Metoda de confirmare

 

Locul de prelevare

 Referenţial

interpretare rezultate  

A1

Dienestrol Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Diethylstilbestrol / Stilbestrol Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Hexestrol Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

A2Methimazole: 2-mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol

Tiroidă,urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

5-Methyl-2-thiouracil Tiroidă, Urina LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A3 Nortestosterone Urină GC-MS/MS GC-MS/MS AbatorTrenbolone Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A4 Zeranol Zearalenona

Urină, ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A5Brombuterol

Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS AbatorClenbuterol

Mabuterol

A6

Chloramphenicol Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/ECAMOZ / 5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone

Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

AOZ / 3-amino-2-oxazolidone Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorAHD/SEM Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorDimetridazole Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/ECIpronidazole Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorMetronidazole Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorRonidazol Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

B1 β-lactamice:Penicilina GAmpicilinaAmoxicilinaDicloxacilina

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Aminoglicozide:Streptomicina

Rinichi, muşchi

ELISA/Charm II

LC-MS/MS Abator

232

DihidrostreptomicinaNeomicina

Tetracicline: Rinichi, muşchi

Charm II/ELISA HPLC/DAD Abator

Macrolide:EritromicinaTilmicosin

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Cefalosporine: Ceftiofur Rinichi,

muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Quinolone:EnrofloxacinaCiprofloxacinaDifloxacinFlumequinmarbofloxacin

Rinichi, ficat şi muşchi

ELISA LC-MS/MS Abator

Sulfamide:Rinichi, muşchi Charm II

LC-MS/MS Abator Regulamentul Parlamentului European și al

Consiliului nr. 470/2009 SulfadimetoxinSulfametoxazolSulfadimidinaSulfaquinoxalina

B2a

Abamectin

Ficat HPLC-fluo HPLC-fluo Abator Regulamentul Consiliului nr.2377/90/CEE

DoramectinIvermectinMoxidectinAlbendazolFenbendazol

B2b

Lasalocid

Ficat LC-MS/MS LC-Q-TOF AbatorRegulamentul Parlamentului European și al

Consiliului nr. 470/2009 NicarbazinMonensinSalinomycin

B2c

Cypermethrin

Muşchi GC-ECD GC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CERegulamentul Comisiei nr. 1213/2008

ResmetrinFenvaleratCyflutrinBifentrinDeltamethrinPermethrin

233

Flumetrin

B2d

Propionylpromazine

Rinichi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE

AcepromazineHaloperidolClorpromazin

B2e

Oxyphenbutazone

ficat şi muşchi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

DiclofenacPhenylbutazonMeloxicam

B2f

Prednisolon, DexametazonaUrina GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Directiva Consiliului nr.96/23/CEBetametazonaMetilprednisolonCarbadoxOlaquindox Ficat LC-MS/MS LC-MS/MS

B3a*

Aldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorDieldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abatorgamma-HCH (HCH, Lindane) Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Alpha Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Beta Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHeptachlor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorMetoxiclor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorClordan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndosulfan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCB Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 28 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 52 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 101 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 138 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 153 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

234

PCB 180 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 118 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 77 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 114 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 167 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

B3b

Coumaphos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr. 178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE

Diazinon Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorEthion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorMalathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorParathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorParathionmethyl Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorClorpirifos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorClorpirifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorDiazinon Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorFention Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorMetidation Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPirimifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorProfenofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPirazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorTriazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPhorate Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator

B3c*Cadmiu Cd

Muşchi SAA SAA AbatorRegulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEEPlumb Pb

Observaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

CABALINE 

Grupa de Substanţele Matrice  

Metoda de  

Metoda de Locul de prelevare

 Referenţial

235

substanţe  screening  confirmare  interpretare rezultate 

 

A1

Dienestrol Urină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CEDirectiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS AbatorDiethylstilbestrol / Stilbestrol

Urină GC-MS/MS GC-MS/MS ExploataţiiMuşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

HexestrolUrină GC-MS/MS GC-MS/MS Exploataţii

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

A2

Methimazole : 2-mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol

Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CEDirectiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE5-Methyl-2-thiouracil Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii

Thiouracil Urină LC-MS/MS LC-MS/MS Exploataţii

A3

Nortestosteron Urină GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 CEDirectiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Trenbolon urină LC-MS/MS LC-MS/MS AbatorAltrenogest ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A4Zeranol Zearalenona

Urină, ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A5

Brombuterol Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS AbatorClenbuterol Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS AbatorMabuterol Ficat şi urină LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A6 Chloramphenicol Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator Decizia Comisiei nr. 181/2003/ECB1 β-lactamice:

Penicilina GAmpicilinaAmoxicilinaDicloxacilina

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Aminoglicozide:Neomicina Rinichi, muşchi ELISA/

Charm II LC-MS/MS Abator

Tetracicline: Rinichi, muşchi Charm II/ELISA

HPLC/DAD Abator

236

Macrolide: EritromicinaTilmicosin

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Quinolone:EnrofloxacinaCiprofloxacinaDifloxacinFlumequinMarbofloxacin

Rinichi, muşchi, Ficat

ELISA LC-MS/MS Abator

Cefalosporine: Ceftiofur

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Sulfamide:

Rinichi, muşchi Charm II LC-MS/MS AbatorRegulamentul Parlamentului European și al

Consiliului nr. 470/2009 SulfadimetoxinSulfametoxazolSulfadimidinaSulfaquinoxalina

B2a

Abamectin

Ficat HPLC-fluo HPLC-fluo Abator Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

 

DoramectinIvermectin

Moxidectin

B2c

Cypermethrin

Muşchi GC-ECD GC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

ecomandarea Comisiei 225/2007/ CERegulamentul Comisiei nr. 1213/2008

DeltamethrinResmetrinFenvaleratCyflutrinBifentrinPermethrin

B2d

Acepromazine Rinichi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/CE

Haloperidol Rinichi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

Clorpromazina Rinichi LC-MS/MS LC-MS/MS AbatorPropionylpromazine Rinichi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

B2e Oxyphenbutazone ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator Regulamentul Parlamentului European și al

237

Consiliului nr. 470/2009 Decizia Comisiei 2005/34/CE

DiclofenacPhenylbutazoneCarprofenVedaprofen Flunixin Meloxicam

B2f

Prednisolon

Urină GC-MS/MS GC-MS/MS AbatorRegulamentul Parlamentului European și al

Consiliului nr. 470/2009 BetametazonaMetilprednisolonDexamethasone

B3a

Aldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Dieldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Alpha Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Beta Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHeptachlor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorMetoxiclor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorClordan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndosulfan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCB Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 28 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 52 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 101 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 138 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 153 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 180 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 118 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 77 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 114 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 167 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

B3b

Ethion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CERegulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

Malathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorParathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorParathion methyl Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator

238

Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE

Clorpirifos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorClorpirifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorDiazinon Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorFention Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorMetidation Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPirimifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorProfenofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPirazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorTriazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPhorate Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator

B3c* Cadmiu Cd Muşchi SAA SAA AbatorRegulamentul Comisiei nr.1881/2006/CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEEObservaţii

B3c* pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

PĂSĂRI

 Grupa de substanţe 

Substanţele Matrice 

Metoda de screening 

 Metoda de confirmare 

Locul de prelevare

 Referenţial

interpretare rezultate  

A1

Dienestrol Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CEDirectiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Diethylstilbestrol /Stilbestrol Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Hexestrol Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

A2 5-Methyl-2-thiouracilThiouracil

Muşchi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator Directiva consiliului96/22 EC (anexa II) Decizia Comisiei 2005/34/CE

239

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

A3 Nortestosterone Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS AbatorOrdinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu

modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 /CE

Trenbolone Muşchi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A4 ZeranolZearalenona Ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A5

Brombuterol Ficat LC-MS/MS GC-MS/MS Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34 CEDirectiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Clenbuterol Ficat LC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Mabuterol Ficat LC-MS/MS GC-MS/MS Abator

A6

Chloramphenicol Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

Dimetridazole Sânge ELISA LC-MS/MS

Abator, PIFConstanta Sud

Ipronidazole Sânge ELISA LC-MS/MSMetronidazole Sânge ELISA LC-MS/MS

Ronidazol Sânge ELISA LC-MS/MSAMOZ/5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone

Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator, PIF Constanţa Nord

AOZ/3-amino-2-oxazolidone Muşchi ELISA LC-MS/MS

Abator, PIF Constanţa Nord

AHD/SEM Muşchi ELISA LC-MS/MSAbator, PIF

Constanţa NordChloramphenicol Muşchi ELISA LC-MS/MS ExploataţiiDimetridazole Sânge ELISA LC-MS/MS ExploataţiiIpronidazole Sânge ELISA LC-MS/MS ExploataţiiMetronidazole Sânge ELISA LC-MS/MS ExploataţiiRonidazol Sânge ELISA LC-MS/MS ExploataţiiAMOZ/ 5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone

Muşchi ELISA LC-MS/MS Exploataţii, PIF Constanţa Nord,

PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni

AOZ/(3-amino-2-oxazolidone Muşchi ELISA LC-MS/MS

AHD/SEM Muşchi ELISA LC-MS/MSβ-lactamice:Penicilina GAmpicilina

Muşchi Charm II LC-MS/MSAbator, PIF

Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud,

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

240

B1

AmoxicilinaDicloxacilina

PIF Otopeni

Aminoglicozide:Neomicina Muşchi ELISA/

Charm II LC-MS/MS

Tetracicline: Muşchi Charm II/ELISA HPLC/DAD

Macrolide:EritromicinaTilmicosin

MuşchiCharm II LC-MS/MS

Quinolone: EnrofloxacinaCiprofloxacinaDifloxacinFlumequinmarbofloxacin

Ficat şi muşchi ELISA LC-MS/MS

Sulfamide:

Muşchi Charm II LC-MS/MS Abator, PIF Constanţa Nord

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

SulfadimetoxinSulfametoxazolSulfadimidinaSulfaquinoxalina

B2b

Lasalocid

Ficat LC-MS/MS LC-Q-TOF AbatorRegulamentul Parlamentului European și al

Consiliului nr. 470/2009 NarazinMonensinSalinomycin

B2c

Cypermethrin

Muşchi GC-ECD GC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/ CESANCO 1556/2008

ResmetrinFenvaleratCyflutrinBifentrinDeltamethrinPermethrinFlumetrin

B2e Oxyphenbutazone Muşchi LC-MS/MS LC-MS/MS AbatorRegulamentul Parlamentului European și al

Consiliului nr. 470/2009 Decizia Comisiei 2005/34/ CEPhenylbutazone

B2f Carbadox Ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator Directiva Consiliului nr.96/23/ CE

241

Olaquindox

B3a*

Aldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Dieldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Alpha Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Beta Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHeptachlor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorMetoxiclor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorClordan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndosulfan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCB Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 28 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 52 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 101 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 138 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 153 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 180 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 118 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 77 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 114 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 167 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

B3b

Coumaphos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE

Diazinon Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorEthion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorMalathion Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorParathion methyl Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorClorpirifos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorClorpirifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorDiazinon Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorFention Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorMetidation Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPirimifos metil Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorProfenofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPirazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorTriazofos Grăsime GC-NPD GC-MS/MS AbatorPhorate Grăsime GC-NPD GC-MS/MS Abator

242

B3c*Cadmiu Cd

Muşchi SAA SAA AbatorRegulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEEPlumb PbObservaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

ACVACULTURA

 Grupa de

substanţe 

Substanţele Matrice Metoda de screening

 

Metoda de confirmare 

Locul de prelevare Referenţial

interpretare rezultate 

A1

Dienestrol

Peşte de crescătorie GC-MS/MS GC-MS/MS Ferma piscicola

Decizia Comisiei 2005/34/ CEDirectiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Diethylstilbestrol / Stilbestrol

Hexestrol

A3Nortestosterone Peşte de crescătorie GC-MS/MS GC-MS/MS Ferma

piscicola

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările

ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 /CETrenbolone Peşte de crescătorie LC-MS/MS LC-MS/MS Ferma

piscicola

A4 ZeranolZearalenona Peşte de crescătorie LC-MS/MS LC-MS/MS Ferma

piscicola

Directiva Consiliului 96/22 EC (anexa II)

Decizia Comisiei 2005/34/CEA6 Chloramphenicol Peşte de crescătorie ELISA LC-MS/MS Ferma Decizia Comisiei nr.

243

piscicola PIF

Constanţa Sud, PIF Constanţa

Nord181/2003/EC

A6 Dimetridazole Peşte de crescătorie ELISA LC-MS/MS Ferma piscicola

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

A6

AMOZ (5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone) AOZ (3-amino-2-oxazolidone)

Peşte de crescătorie ELISA LC-MS/MS Ferma piscicola

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

AHD/SEM Peşte de crescătorie ELISA LC-MS/MS

B1

β-lactamice:Penicilina GAmpicilinaAmoxicilinaDicloxacilina

Peşte de crescătorie Charm II LC-MSMS

Ferma piscicola

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009 Aminoglicozide:Neomicina Peşte de crescătorie ELISA/

CharmII LC-MSMS

Tetracicline: Peşte de crescătorie Charm II/ELISA HPLC/DADMacrolide:EritromicinaTilmicosin

Peşte de crescătorie Charm II LC-MSMS

Sulfamide

Peşte de crescătorie Charm II LC-MSMS Ferma piscicola

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

SulfadimetoxinSulfametoxazolSulfadimidinaSulfaquinoxalina

B2a Ivermectin Peşte de crescătorie HPLC-fluo HPLC-fluo

Ferma piscicola

PIF Constanţa Sud

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

B3a* Aldrin Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MS Ferma piscicola

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu

modificările şi completările DDT: Sum DDT, DDE, DDD

Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MS

244

ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.

178/2006/ CE Recomandarea Comisiei

225/2007/ CE

Dieldrin Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSEndrin Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSHCH-Alpha Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSHCH-Beta Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSHeptachlor Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSMetoxiclor Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSClordan Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSEndosulfan Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSHCB Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 28 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 52 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 101 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 138 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 153 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 180 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 118 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 77 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 114 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MSPCB 167 Peşte de crescătorie GC-ECD GC-MS/MS

B3c*

Cadmiu Cd Peşte de crescătorie SAA SAA Ferma piscicola

PIF Albiţa, PIF Constanţa

Nord, PIF Constanţa Sud, PIF

Moraviţa, PIF Otopeni, PIF Sculeni, PIF

Siret

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE ,

Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE,

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

Plumb Pb Peşte de crescătorie SAA SAA

Mercur Hg Peşte de crescătorie SAA SAA

B3e

Malachite Green Peşte de crescătorie HPLC-fluo HPLC-fluoFerma

piscicolaPIF Constanţa

Sud

Decizia Comisiei 2005/34/ CEMalachite Green-Leuco Peşte de crescătorie HPLC-fluo HPLC-fluo

Cristal Violet Peşte de crescătorie HPLC-fluo HPLC-fluoLeucocristal Violet Peşte de crescătorie HPLC-fluo HPLC-fluo

ObservaţiiB3a*, B3c* pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la

anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin

245

recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINEGrupa de substanţe Substanţele Matrice  Metoda de

screening Metoda de confirmare

Locul de prelevare

Referenţialinterpretare rezultate 

A6

Chloramphenicol Lapte ELISA LC-MS/MS

FermaDecizia Comisiei nr.

181/2003/EC

AMOZ/ 5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone Lapte ELISA LC-MS/MS

AOZ/ 3-amino-2-oxazolidone Lapte ELISA LC-MS/MSAHD/SEM Lapte ELISA LC-MS/MSDapsone Lapte Charm II LC-MS/MSDimetridazole Lapte ELISA LC-MS/MSIpronidazole Lapte ELISA LC-MS/MSMetronidazole Lapte ELISA LC-MS/MSRonidazol Lapte ELISA LC-MS/MS

B1 β-lactamice:Penicilina GAmpicilinaCloxacilinaOxacilinaDicloxacilina

Lapte Charm II LC-MS/MS

Ferma Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Aminoglicozide:DihidrostreptomicinaStreptomicinaGentamicinaNeomicina

Lapte ELISA / CharmII LC-MS/MS

Tetracicline: Lapte Charm II/ELISA HPLC/DADMacrolide:EritromicinaLincomicinaSpiramicinaPirlimicinaTilmicosinTilosina

Lapte Charm II LC-MS/MS

Quinolone:EnrofloxacinaDifloxacin

Lapte ELISA LC-MSMS

246

FlumequinmarbofloxacinCefalosporine:CeftiofurCefalexinCefaloniumCefapirinCefazolinCefquinome

Lapte Charm II LC-MS/MS

Sulfamide:SulfadimetoxinSulfametoxazolSulfadimidinaSulfaquinoxalina

Lapte Charm II LC-MS/MS

B2a

Abamectin Lapte HPLC-fluo HPLC-fluo

Ferma

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Doramectin Lapte HPLC-fluo HPLC-fluoIvermectin Lapte HPLC-fluo HPLC-fluoMoxidectin Lapte HPLC-fluo HPLC-fluoAlbendazol Lapte HPLC-fluo HPLC-fluoFenbendazol Lapte HPLC-fluo HPLC-fluo

B2e

Oxyphenbutazone Lapte LC-MS/MS LC-MS/MS

Ferma

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Regulamentul Comisiei nr. 582/2009 (diclofenac)

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Diclofenac

Lapte LC-MS/MS LC-MS/MS

PhenylbutazoneAcid tolfenamicFlunixin

Meloxicam B3a* Aldrin

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Lapte GC-ECD GC-MS/MS Ferma Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE

Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

Dieldrin Lapte GC-ECD GC-MS/MSEndrin Lapte GC-ECD GC-MS/MSHCH-Alpha Lapte GC-ECD GC-MS/MHCH-Beta Lapte GC-ECD GC-MS/MSHeptachlor Lapte GC-ECD GC-MS/MSMetoxiclor Lapte GC-ECD GC-MS/MSClordan Lapte GC-ECD GC-MS/MEndosulfan Lapte GC-ECD GC-MS/MSHCB Lapte GC-ECD GC-MS/MS

247

PCB 28 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 52 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 101 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 138 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 153 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 180 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 118 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 77 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 114 Lapte GC-ECD GC-MS/MSPCB 167 Lapte GC-ECD GC-MS/MS

B3b

Diazinon Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Ferma

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu

modificările şi completările ulterioare

86/363 /CEERegulamentul Comisiei nr.

396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.

178/2006/ CE

Ethion Lapte GC-NPD GC-MS/MSMalathion Lapte GC-NPD GC-MS/MSParathion Lapte GC-NPD GC-MS/MSClorpirifos Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Clorpirifos metil Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Diazinon Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Fention Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Metidation Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Pirimifos metil Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Profenofos Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Pirazofos Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Triazofos Lapte GC-NPD GC-MS/MSParathion methyl Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Phorate Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Coumaphos Lapte GC-NPD GC-MS/MS

Phoxim Lapte GC-NPD GC-MS/MS

B3c* Plumb Pb Lapte SAA SAA Ferma

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE

Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE ,

Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

Aflatoxin M1  Lapte ELISA HPLC Ferma Regulamentul Comisiei nr.

248

B3d 1881/2006 CEPIF Albiţa, PIF

Observaţii

B3a*, B3c*pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ 

Grupa de substanţe 

Substanţe Matrice 

Metoda de screening 

 Metoda de confirmare 

Referenţial interpretare rezultate 

A6

Chloramphenicol Ouă ELISA LC-MS/MS

Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC

AMOZ: 5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone Ouă ELISA LC-MS/MS

AOZ/ 3-amino-2-oxazolidone Ouă ELISA LC-MS/MSAHD/SEM Ouă ELISA LC-MS/MSDimetridazole Ouă ELISA LC-MS/MSIpronidazole Ouă ELISA LC-MS/MSMetronidazole Ouă ELISA LC-MS/MSRonidazol Ouă ELISA LC-MS/MS

B1

Aminoglicozide:Neomicina Ouă ELISA/CharmII LC-MS/MS

Tetracicline: Ouă Charm II/ELISA HPLC/DADMacrolide:EritromicinaLincomicinaTilosina

Ouă Charm II LC-MS/MS

B2b Lasalocid Ouă LC-MS/MS LC-Q-TOF Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009 Nicarbazin Ouă LC-MS/MS LC-Q-TOF

249

Salinomycin Ouă LC-MS/MS LC-Q-TOF

B3a*

Aldrin Ouă GC-ECD GC-MS/MS

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi

completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE,

Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Ouă GC-ECD GC-MS/MSDieldrin Ouă GC-ECD GC-MS/MSEndrin Ouă GC-ECD GC-MS/MSHCH-Alpha Ouă GC-ECD GC-MS/MSHCH-Beta Ouă GC-ECD GC-MS/MSHeptachlor Ouă GC-ECD GC-MS/MSMetoxiclor Ouă GC-ECD GC-MS/MSClordan Ouă GC-ECD GC-MS/MSEndosulfan Ouă GC-ECD GC-MS/MSHCB Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 28 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 52 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 101 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 138 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 153 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 180 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 118 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 77 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 114 Ouă GC-ECD GC-MS/MSPCB 167 Ouă GC-ECD GC-MS/MS

Observaţii

B3a*

pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

LEPORIDE

 Grupa de substanţe 

Substanţele Matrice 

Metoda de screening 

 Metoda de confirmare 

Locul de prelevare

 Referenţial

interpretare rezultate  

250

A1DienestrolDiethylstilbestrol /StilbestrolHexestrol

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS AbatorOrdinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu

modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

A2

5-Methyl-2-thiouracil Urina LC-MS/MS LC-MSMS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Decizia Comisiei 2005/34/ CEDirectiva Parlamentului European și a

Consiliului 2008/97/CE

Methimazole : 2-mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol

Urina LC-MS/MS LC-MSMS Abator

A3 Trenbolone Urina LC-MSMS LC-MSMS Abator

A4 Zeranol /Zearalenona Urina LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A5Brombuterol Ficat LC-MS/MS GC-MS/MS Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu

modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Clenbuterol Ficat LC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Mabuterol FicatLC-MS/MS

GC-MS/MS Abator

A6

Chloramphenicol Muşchi ELISA LC-MS/MS AbatorDecizia Comisiei 181/2003/ECDimetridazole Muşchi ELISA LC-MS/MS

AbatorMetronidazole Muşchi ELISA LC-MS/MSRonidazol Muşchi ELISA LC-MS/MS

B1DihydrostreptomycinEnrofloxacinStreptomycin

Rinichi, Muşchi

Charm II/ELISA LC-MS/MS Abator Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/CEE

B2b Monensin Ficat LC-MS/MS LC-Q-TOF Abator Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/CEE

B2c

Cypermethrin

Muşchi GC-ECD GC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/CESANCO 1556/2008

DeltamethrinResmetrinFenvaleratCyflutrinBifentrinPermethrinFlumetrin

B2e Phenylbutazone ficat LC-MS/MS LC-MS/MS Abator Regulamentul Parlamentului European și al

251

Consiliului nr. 470/2009 Decizia Comisiei 2005/ 34/ CEMeloxicam

B3a*

Aldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

ce transpune Directiva Consiliului 86/363 /CEE

Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Dieldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Alpha Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Beta Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHeptachlor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorMetoxiclor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorClordan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndosulfan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCB Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 28 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 52 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 101 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 138 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 153 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 180 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 118 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 77 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 114 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 167 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Observaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

VÂNAT DE CRESCATORIE

252

 Grupa de substanţe  Substanţele Matrice

 Metoda de screening 

 Metoda de confirmare 

Locul de prelevare

 Referenţial

interpretare rezultate  

A1

Dienestrol Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi

completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Diethylstilbestrol /Stilbestrol

Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Hexestrol Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator

A2 5-Methyl-2-thiouracilThiouracil Muşchi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator Directiva consiliului96/22/CE (anexa

II) Decizia Comisiei 2005-34 EC

A3Nortestosterone Muşchi GC-MS/MS GC-MS/MS Abator Ordinul preşedintelui Autorităţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi

completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 /CE

Trenbolone Muşchi LC-MS/MS LC-MS/MS Abator

A4 ZeranolZearalenona Ficat

LC-MS/MSLC-MS/MS Abator

A5

Brombuterol Ficat LC-MS/MS GC-MS/MS Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi

completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE

Clenbuterol Ficat LC-MS/MS GC-MS/MS Abator

Mabuterol FicatLC-MS/MS

GC-MS/MS Abator

A6

Chloramphenicol Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

Decizia Comisiei 181/2003/EC

AMOZ/5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone

Muşchi ELISA LC-MSMS Abator

AOZ/3-amino-2-oxazolidone Muşchi ELISA LC-MSMS Abator

AHD/ SEM Muşchi ELISA LC-MS/MS Abator

B1β-lactamice:Penicilina G AmpicilinaAmoxicilinaDicloxacilina

Muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

Aminoglicozide:DihidrostreptomicinaStreptomicinaGentamicina

Muşchi ELISA/ Charm II

LC-MS/MS Abator

253

Neomicina

Tetracicline Muşchi Charm II/ELISA HPLC/DAD Abator

Macrolide:Erithromicina Tilmicosin

Muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Quinolone:EnrofloxacinaCiprofloxacina

Ficat şi muşchi Elisa LC-MS/MS Abator

Sulfamide:SulfadimetoxinSulfametoxazolSulfadimidinaSulfaquinoxalina

Muşchi Charm II LC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009

B2b

LasalocidFicat LC-MS/MS LC-Q-TOF Abator Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/

CEENarazinMonensinSalinomycin

B2c

Cypermethrin

Muşchi GC-ECD GC-MS/MS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009 Recomandarea Comisiei 225/2007/

CE

ResmetrinFenvaleratCyflutrinBifentrinDeltamethrinPermethrinFlumetrin

B2eOxyphenbutazone

Muşchi LC-MS/MS LC-MSMS Abator

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr.

470/2009 Decizia Comisiei 2005/34/ CEPhenylbutazone

B3a* Aldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi

completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/

CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/

CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

Dieldrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndrin Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Alpha Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCH-Beta Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHeptachlor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

254

Metoxiclor Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorClordan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorEndosulfan Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorHCB Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 28 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 52 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 101 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 138 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 153 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 180 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 118 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 77 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 114 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS AbatorPCB 167 Grăsime GC-ECD GC-MS/MS Abator

B3c*Cadmiu Cd

Muşchi SAA SAA Abator

Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei

nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE

Plumb Pb

Observaţii

B3a*, B3c*

pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

VÂNAT SĂLBATIC Grupa de substanţe Substanţe Matrice Metoda de

screening Metoda de confirmare 

Referenţial interpretare rezultate 

B3a

Aldrin

Grăsime GC-ECD GC-MS/MS

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul 396/2005/ CE, Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDDDieldrinEndrinHCH-AlphaHCH-Beta

255

HeptachlorMetoxiclorClordanEndosulfanHCBPCB 28PCB 52PCB 101PCB 138PCB 153PCB 180PCB 118PCB 77PCB 114PCB 167

B3c* Cadmiu Cd Muşchi SAA SAA Regulamentul Comisiei 1881/2006/CEPlumb Pb

B3c*pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

MIERE

 Grupa de substanţe

 

Substanţele Matrice

 Metoda

de screening

 

 Metoda de confirmare

 

Locul de prelevare

Referenţialinterpretare rezultate 

A6

Chloramphenicol Miere ELISA LC-MS/MSCentru

colectare,PIF Albiţa, PIF Siret

Decizia Comisiei nr. 181/2003/ECAMOZ/ 5-methylmorpholino-3-amino-2-oxazolidone

Miere ELISA LC-MS/MS

AOZ/ 3-amino-2-oxazolidone Miere ELISA LC-MS/MS

256

AHD/SEM Miere ELISA LC-MS/MS

B1

Aminoglicozide:Streptomicina Miere Charm

II/Elisa LC-MSMS

Centru colectare,

PIF Albiţa, PIF Sculeni, PIF Otopeni

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Decizia Comisiei 2005/34/ CEDirectiva Consiliului 96/22/ CE

Tetracicline: Miere Charm II/ELISA

LC-MSMS

Macrolide:EritromicinaTilosina

Miere Charm II LC-MSMS

Sulfamide Miere Charm II LC-MSMSSulfadimetoxin Miere Charm II LC-MSMSSulfametoxazol Miere Charm II LC-MSMSSulfadimidina Miere Charm II LC-MSMSSulfaquinoxalina Miere Charm II LC-MSMSSulfatiazol Miere Charm II LC-MSMSSulfamerazina Miere Charm II LC-MSMSSulfadiazina Miere Charm II LC-MSMS

B2c

Cypermethrin Miere GC-ECD GC-MS/MSCentru

colectare

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei nr. 225/2007/ CESANCO 1556/2008

Deltamethrin Miere GC-ECD GC-MS/MS

Permethrin Miere GC-ECD GC-MS/MS

B2f Amitraz Miere GC-ECD GC-MS/MS Centru colectare REGULAMENTUL (CE) NR. 470/2009

B3a* Aldrin Miere GC-ECD GC-MS/MS PIF Albiţa, PIF Halmeu, PIF Sculeni,

PIF Siret

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CERegulamentul Comisiei nr.178/2006/CE

DDT: Sum DDT, DDE, DDD Miere GC-ECD GC-MS/MS

Dieldrin Miere GC-ECD GC-MS/MSEndrin Miere GC-ECD GC-MS/MSHCH-Alpha Miere GC-ECD GC-MS/MSHCH-Beta Miere GC-ECD GC-MS/MSHeptachlor Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 28 Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 52 Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 101 Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 138 Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 153 Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 180 Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 118 Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 77 Miere GC-ECD GC-MS/MS

257

PCB 14 Miere GC-ECD GC-MS/MSPCB 167 Miere GC-ECD GC-MS/MS

B3b

Coumaphos Miere GC-NPD GC-MS/MS

Centru colectare

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare

Regulamentul Comisiei nr. 396/2005 CE,Regulamentul Comisiei nr.178/2006 CE

Diazinon Miere GC-NPD GC-MS/MSEthion Miere GC-NPD GC-MS/MSMalathion Miere GC-NPD GC-MS/MSParathion Miere GC-NPD GC-MS/MSPhorate Miere GC-NPD GC-MS/MS

B3a*pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare.

Observaţii:- Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin;- Substanţele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial, în funcţie de informaţiile deţinute referitoare la tratamentele aplicate.

Menţiuni:a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului, acestea se vor trimite la un Laborator Naţional de Referinţă din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sau Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară;b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la un Laborator Naţional de Referinţă, prin grija autorităţii sanitare veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat;c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului care realizează aceste analize.

DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVAA PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA SI A FURAJELOR

(radioactivitate cumulata de 137Cs şi 134Cs)

Nr.crt. Produsele care se

controlează Natura probei Metoda de analiza

Frecvenţa recoltării

probelor şi examinării

ReferenţialInterpretare rezultate(1)

1. Materii prime şi produse de origine animala.

Tesuturi comestibile, lapte materie prima, miere,

- Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector

O dată pe trimestru la

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al

258

produse finite de origine animala, ingrediente;

de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007);- Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985).

unităţile producătoare

preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere după un accident nuclear sau în caz de urgentă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere ca urmare a unui accident

259

nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2007

2. Furaje

Nutreţuri fibroase, suculente, grosiere, fainuri proteice, premixuri, materii prime si nutreţuri combinate

- Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007) ;- Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985) .

O dată pe semestru în ferme

şi fabrici de nutreţuri

combinate

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al

preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui

Comisiei Naţionale pentru Controlul

Activităţilor Nucleare nr.

1805/286/314/20063 Apă Apa din unităţile de industrie

alimentară Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor

- Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007) ;- Spectrometrie gama de

O dată pe an din unităţi de industrie

alimentară.O dată pe an din

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al

preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui

260

joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985) .

fermele de creştere.

Comisiei Naţionale pentru Controlul

Activităţilor Nucleare nr.

1805/286/314/2006(1) Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementeaza domeniul, se pot reactualiza in conformitate cu legislatia nationala, UE si internationala.

CAPITOLUL IV

Supravegherea sanitară veterinară a unităţilor care produc, depozitează şi comercializează produse medicinale veterinare

CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL

Tipul deunitate

Prin control Prin recoltare de probe pentru examenede laborator

Frecvenţă Responsabilitate Natura probei Frecvenţa recoltării probelor pentru examene de laborator

Responsabilitate

1 2 3 4 5 6Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare imunologice

Bianual si ori de cate ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV

Produse medicinale veterinare imunologice (1)

1.In cazul tuberculinei şi a următoarelor tipuri de vaccinuri:

a) contra pseudopestei aviare;b) contra pestei porcine clasice;c) contra rabiei;d) contra antraxului

se recoltează probe de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs.2. In cazul produselor medicinale veterinare imunologice, altele decât cele prevăzute la pct 1., se recoltează probe o dată pe an, dintr-o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare.3. In toate cazurile în care :

a) se înregistrează reactii adverse postvaccinale sau se suspicionează

ICPBMUV

261

lipsa de eficacitate;b) se constată modificări organoleptice;c) se constata deficiente privind condiţiile

de conservare, depozitarese recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare imunologice respective.

Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea si condiţionarea produselor medicinale veterinare, altele decât cele imunologice

Bianual si ori de cate ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul Autorităţii Naţionale ANSVSA, ICPBMUV

1.Produse medicinale veterinarefinite, altele decât cele imunologice (1)

2. Materii prime

1. Se recoltează probe o dată pe an, dintr-o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare.2. In toate cazurile în care:a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;b)se constată modificări organoleptice;c)se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitarese recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.

ICPBMUV

Importatori produse medicinale veterinare - din ţări terţe

Bianual şi ori de câte ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA

Produse medicinale veterinare (2)

1. Se recoltează probe în cazurile prevăzute în art. 59 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr 187/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare;2.In toate cazurile în care:

a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;b) se constată modificări organoleptice;c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.

1) ICPBMUV2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română si STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

Operatori/distribuitori produse medicinale veterinare imunologice

Bianual şi ori de câte ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA

Produse medicinale veterinare imunologice (2)

In toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate;b) se constată modificări organoleptice;c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

1) ICPBMUV2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de

262

provenite din statele membre ale Uniunii Europene

se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare imunologice respective.

prelevare a eşantioanelor

Operatori/distribuitori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice, provenite din statele membre ale Uniunii Europene

Bianual şi ori de câte ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA

Produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice (2)

In toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;b) se constată modificări organoleptice;c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitarese recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.

1) ICPBMUV2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

Depozite, farmacii şi puncte farmaceutice veterinare

Trimestrial şi ori de cate ori este necesar

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA

Produse medicinale veterinare (2)

In toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;b) se constată modificări organoleptice;c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitarese recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.

1) ICPBMUV2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

(1) - Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă vor fi stabilite de către ICPBMUV; costurile

analizelor vor fi suportate de producător;(2) - Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă vor fi stabilite de către ICPBMUV; costurile

analizelor vor fi suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către importatori, distribuitori, depozite, farmacii veterinare, puncte farmaceutice.

263

Anexa nr. 2la ordin

Norme metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010

A. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr.crt. Denumirea Produsul Locul de prelevare Frecvenţa de recoltare a probelor

1. 2. 3. 4. 5.1. Aflatoxină

(totală şi B1)Arahide destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentareArahide şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul importOri de câte ori situaţia o impune (3)

Fructe în coajă destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare

Fructe în coajă şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

264

ca ingrediente alimentare Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Supermarket/hipermarket

Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia autohtonă

Fructe uscate destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentareFructe uscate şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul importOri de câte ori situaţia o impune (3)

Supermarket/hipermarket

Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia internă

Unităţi de producţie/ Comercializare la locul de producţie

O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

Cereale neprelucrate Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Porumb supus sortarii sau altor tratamente fizice inainte de a fi consumat de om sau folosit ca ingredient alimentar

Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Specii de fructe destinate producerii de condimente :a) Capsicum spp.: fructele uscate ale acestuia, întregi sau măcinate, inclusiv chilli, pudră de chili, cayenne şi paprika;b) Piper spp.: fructele acestuia, inclusiv piper alb sau negru;c) Myristica fragrans: nucşoară;d) Zingiber officinale: ghimbir;e) Curcumalonga: turmeric

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Ori de câte ori situaţia o impune (3)

2. Ochratoxină A Cereale neprelucrate Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru

265

fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Cafea solubilă Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul importOri de câte ori situaţia o impune (3)

Stafide (currants şi sultanine) Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul importOri de câte ori situaţia o impune (3)

Vin, inclusiv vin spumant şi exclusiv vinul licoros şi vinul cu o tărie alcoolică de cel puţin 15% vol şi vinurile de fructeVin aromatizat, băuturi pe bază de vin aromatizat şi cocktailuri din vinuri aromatizate

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)

Unităţi de fabricare a vinurilor

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Suc de struguri, suc de struguri concentrat după reconstituire, nectar de struguri, must de struguri şi must de struguri concentrat după reconstituire destinate consumului uman direct

Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitateUnităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

3. Patulina Sucuri de fructe, sucuri de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe

Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe

O dată pe an pentru fiecare unitate

266

Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi fermentate derivate din mere sau care conţin suc de mere

Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate începând din trimestrul IV

Produse solide din mere inclusiv compot, piure de mere destinat consumului uman directSunt exceptate: sucul de mere şi produsele solide din mere, inclusiv compotul de mere şi piureul de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

Suc de mere şi produse solide din mere, inclusiv compot de mere şi piure de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare

Supermarket/hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

Preparate pentru copii, altele decât cele pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică

Supermarket/hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import

Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

4. Deoxinivalenol Cereale neprocesate Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Porumb neprelucrat, cu excepţia porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă

Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Cereale destinate consumului uman direct Depozit alimentar Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, şi ori de câte ori situaţia o impune(3)

Supermarket/hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializate ca produse finale pentru consumul uman direct cu excepţia alimentelor

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

267

menţionate la pct. 2.4.7, 2.4.8 şi 2.4.9 Secţiunea 2 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun

Unităţi de panificaţie şi patiserie

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificatela codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificatela codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificatela codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Paste făinoase uscate Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import sau comerţul intracomunitar

268

5. Zearalenonă Cereale neprocesate, cu excepţia porumbului neprocesat destinat prelucrării prin măcinare umedă

Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Cereale destinate consumului uman direct Depozit alimentar/ supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Supermarket/hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializaţi ca produse finale pentru consumul uman direct

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Ulei de porumb rafinat Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul importOri de câte ori situaţia o impune (3)

Unităţi de fabricare a uleiului

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun

Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune(3)

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, import sau comerţul intracomunitar

Porumb destinat consumului uman directSnackuri pe bază de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb

Depozit alimentar/ supermarket/hipermarket, magazine

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune(3)

269

specializateUnităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitateUnităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificatela codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificatela codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

6. Fumonisină(sumă de B1 şi B2)

Porumb neprocesat Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Porumb destinat consumului uman direct Produse alimentare pe bază de porumb destinate consumului uman directSunt exceptate:Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb şi produsele alimentare pe bază de porumb procesat şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică

Depozit alimentar/ supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate

270

şi snackuri pe bază de porumb Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificatela codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

7. Cadmiu Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Soia Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (4) Legume Unităţi de comerţ cu

amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

Fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

Ciuperci Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

8. Plumb Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (4)

Legume şi leguminoase Unităţi de comerţ cu Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

271

amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

Fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

Ciuperci Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitateSucurile de fructe, sucurile de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe

Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de pere şi vinuri de fructe

Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri aromatizate

Unităţi de fabricare a vinurilor

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import şi comerţul intracomunitar

9. Nitraţi Spanac proaspăt: -recoltat 1 octombrie – 31 martie-recoltat 1 aprilie – 30 septembrie

Spanac conservat, îngheţat sau congelat

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

Salată proaspătăRecoltată 1 octombrie – 31 martie:

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/

Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul

272

salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber

Recoltată 1 aprilie – 30 septembrie:salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber

Salată de căpăţânăsalată cultivată în seră salată cultivată în aer liber

Salată de tip „Iceberg”

hipermarket, magazine specializate

intracomunitar, import şi producţia internă

10. 3 MCPD Proteine vegetale hidrolizateSos de soia

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul importOri de câte ori situaţia o impune (3)

11. Precursori de dioxina şiPCB similare dioxinei- conform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE, cu amendamentele ulterioare

Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de procesare ulei şi grăsimi vegetale

O dată pe lună pentru fiecare unitate

12. Staniu Alimente conservate Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate Băuturile conservate, sucurile de fructe şi sucurile vegetale

Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate

Alimente pentru copii conservate şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite

273

de vârstă mică, exclusiv produse uscate şi sub formă de praf

hipermarket, magazine specializate

din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

13. Hidrocarburi aromatice policiclice

Uleiuri Unităţi de fabricare a uleiului

O dată pe an pentru fiecare unitate

MONITORIZARE1. Furan Cafea măcinată sau solubilă

Sucuri de fructe şi alte produse similare, pasteurizate Conserve de legume – fructe care necesită tratament termic înainte de consumConserve mixte care necesită tratament termic înainte de consumAlimente pentru copiiSosuri

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

2. Acrilamida Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea consumului imediat Chipsuri din cartofiProduse semipreparate pe bază de cartofi/ Preparate din cartofi destinate preparării la domiciliuPâineCereale pentru micul dejunBiscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugariCafea prăjităProduse alimentare pentru copii conservate în recipienţi de sticlăProduse alimentare pentru copii pe bază de cereale procesateAlte produse pe bază de cacao, alte produse pentru sugari nemenţionate mai sus

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

3. Precursori de dioxina şiPCB similare dioxinei-

Alimente pentru copii Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Câte 2 probe /an, din fiecare dintre judeţele: Constanţa, Iaşi, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ

274

conform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE, cu amendamentele ulterioare

intracomunitar

4. Toxina T-2 Cereale neprelucrate Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (4)

Preparate pe bază de cereale Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

5. Ochratoxină A Cafea verdeCacao şi produse pe bază de cacaoCondimenteLemn dulce Fructe uscate altele decât stafide

Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru fiecare din produsele provenite din comerţul intracomunitar

Vinuri licoroase Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Unităţi de fabricare a vinurilor

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din comerţul intracomunitar

Bere Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

Unităţi de fabricare a berii

O dată pe an pentru fiecare unitate

Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite

275

din comerţul intracomunitarNotă:(1) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se deruleaza pe raza judeţului unde este localizat depozitul. (2) Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale.(3) Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri.(4 )Depozitele / silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă / comerţ intracomunitar/ import şi pe baza datelor existente privind riscul, cantitatea de produs, etc.Precizări tehnice:

a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 509 din 30 iulie 2007, ale Regulamentului Comisiei nr. 1881/2006/CE de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, publicat în Juranalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 364 din 20 decembrie 2006, cu amendamentele ulterioare şi ale procedurii specifice “Prelevarea probelor de produse alimentare de origine non-animală în vederea testării micotoxinelor COD: PS-06-DGSA”, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

d) Contraproba etichetată şi ambalată corespunzător trebuie să se păstreze de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 pct. (6) la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 165 din 30 aprilie 2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import, comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în

276

limitele legale admise. În aceste situaţii, probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului, capacitatea depozitului alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele;

h) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

i) Monitorizarea furanului, acrilamidei, dioxinei din alimentele pentru copii, toxinei T2 şi Ochratoxinei A se realizează în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu Recomandarea Comisiei nr. 331/2007 privind monitorizarea nivelurilor de acrilamida în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 123 din 12 mai 2007; Recomandarea Comisiei nr. 196/2007 privind monitorizarea prezentei furanului în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 88 din 29 martie 2007; Recomandarea Comisiei nr. 794/2006 privind monitorizarea nivelului de bază pentru dioxine, PCB-uri similare dioxinelor şi PCB-uri nesimilare dioxinelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322/24 din 22 noiembrie 2006 şi Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE privind limitele maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 364 din 20 decembrie 2006, cu amendamentele ulterioare.

B. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Grupa şi denumirea Denumire substanţă activă Produse

de origine nonanimalăLocul deprelevare

Frecvenţa probelor recoltate

1. 2. 3. 4. 5.Pesticide Organo-Fosforice -analizate la GC-MS cu detector NPD

Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in dieldrin)

I FRUCTE:1. Citrice: portocale, mandarine, lămâi, grapefruit2. Fructe seminţoase: mere, pere3. Fructe sâmburoase: piersici, caise, cireşe, prune4. Bace şi fructe mici: struguri, căpşune5. Fructe diverse: banane, kiwi, ananasII LEGUME:

Puncte de inspecţie la frontieră;

Depozite de destinaţie ale produselor provenite din import şi comerţ intracomunitar (*)

Minimum 17 probe anual pentru fiecare produs, conform Planului cifric aprobat

Azinfos - metilAzinfos-etilBifentrinBoscalidBromofos-etilCaptanCarbaril

277

PesticideOrgano-Clorurateanalizate la GC-MS cu detector ECD

Carbamaţi

Piretroizi de sinteză

1. Legume rădăcinoase şi cu tuberculi: morcovi, cartofi, 2. Legume fructoase: roşii, vinete, castraveţi, pepene verde, pepene galben3. Brasicacee: conopidă, varză4. Legume cu frunze: spanac, salată5. Legume păstăi: fasole, mazăre6. Legume cu tulpină: praz7. Ciuperci: ciuperci de culturăIII CEREALE:orez, grâu, secară sau ovăzIV PRODUSE PROCESATE:suc de portocale

CarbofuranCarbosulfanCiflutrin (sumă de 4 izomeri)Cipermetrin (sumă de 4 izomeri)ClorpirifosClorpirifos - metilClorotalonilCyhalothrinDDT (suma de p, p’- DDT,o, p’-DDT, p, p’-DDE si p, p’ DDD exprimata in DDT)DeltametrinDiazinonDiclorvosDimetoat + Ometoat (suma exprimată în dimetoat)Dieldrin + Ometoat (sumă exprimată în demetoat)Endosulfan (suma de izomeri alfa si beta, endosulfan sulfat exprimata in endosulfan)EndrinEtionFenclorfosFenitrotionFenvalerat si EsfenvaleratFlucitrinatFolpetForatFosalonHeptaclorHexaclorbenzenHexaclorciclohexan HCH, izomerul alfaHexaclorciclohexan HCH, izomerul betaImazalilIprodione

278

Lambda – Cihalotrin [Lambda - cihalotrin, inclusiv alţi constituenți izomeri amestecați (sumă de izomeri)]Lindan ( izomerul gama al hexaclorciclohexanului (HCH) )Malation (suma de izomeri RR /SS si RS/SR)MetamidofosMetidationMalaoxonMetribuzinMevinfosMonocrotofosParationParation-metilPermetrin (sumă de cis- și trans-permetrin)Pirimicarb (Sumă de Pirimicarb și Desmetilpirimicarb exprimată ca Pirimicarb)Pirimifos - metilProcimidonProclorazProfenofosPropargitTriadimefonTriadimenolTriazofos

Notă:

279

(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinatie numai in cazul in care importul se deruleaza pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

Precizări tehnice:a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelor;b) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compuşii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu

prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 396/2005/CE privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 70/1 din 16 martie 2005, cu amendamentele ulterioare şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 31 martie 2009;

c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 şi 143 bis din 17 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;

d) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor/serviciilor de siguranţa alimentelor/standarde, mărci şi calitatea alimentelor, precum şi inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor economici care realizează importul şi capacitatea acestora, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi, precum şi de prevederile Regulamentului al Comisiei nr. 901/2009 privind un program program comunitar de control, multianual şi coordonat, pentru 2010, 2011 şi 2012 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 256/14 din 29 septembrie 2009;

f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau comerţ intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale

280

admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

g) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

C. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. crt. Unitatea

Modalitate de control

Prin inspecţie Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

Frecvenţa* Natura probei recoltate Frecvenţa recoltării probelor

pentru examenele prevăzute la litera C1 din Program

1. 2. 3. 4. 5.1. Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a

produselor proaspete de patiserieApă potabilă utilizată ca ingredient

Lunar maximum 3 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ 2. Fabricarea produselor de morărit

3. Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie

Apă potabilă utilizată ca ingredient

4. Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon

5. Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

Apă potabilă utilizată ca ingredient

6. Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Apă potabilă utilizată ca ingredient

Lunar maximum 3 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ

7. Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale8. Fabricarea margarinei şi a altor produse

comestibile similare9. Prelucrarea şi conservarea cartofilor10. Fabricarea zahărului11. Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi Apă potabilă utilizată ca

281

a produselor zaharoase ingredient12. Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului

şi a altor produse făinoase similareApă potabilă utilizată ca ingredient

13. Prelucrarea ceaiului şi a cafelei14. Fabricarea condimentelor15. Fabricarea altor produse alimentare 16. Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a

alcoolului etilic de fermentaţie17. Fabricarea vinurilor din struguri18. Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe19. Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute

prin fermentare20. Fabricarea berii Apă potabilă utilizată ca

ingredient21. Fabricarea malţului22. Fabricarea îngheţatei de origine vegetală

23. Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale, ape de izvor şi alte ape îmbuteliate

Apă imbuteliată în sticle sau alte recipienteApă minerală naturalăApă de izvor

Semestrial/unitate (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

24. Depozite de seminţe de consumDepozite de legume şi fructeDepozite de alte produse alimentare

25. Comerţ cu ridicata 26. Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri /

hipermarketuri27. Supermarket / hipermarket Legume şi fructe tăiate gata

pentru a fi consumateSucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumateSeminţe încolţite gata pentru a fi consumateAlimente gata de consum(care conţin ingrediente de

Semestrial / unitate (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

282

origine nonanimală)28. Restaurante Legume şi fructe tăiate gata

pentru a fi consumateSucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumateAlimente gata de consum(care conţin ingrediente de origine nonanimală)

Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

29. Baruri30. Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei

(catering)Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumateSucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumateAlimente gata de consum(care conţin ingrediente de origine nonanimală

Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

31. Unităţi de îmbuteliere, ambalare

Notă:* Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin inspecţie, menţionată în coloana 3 a tabelului C, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena alimentelor, cu amendamentele ulterioare şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controlalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 191/1 din 28 mai 2004, după cum urmează:

1. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată pe lună;

2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată la 2 luni;

3. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul < 30 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată la 4 luni;

283

Precizări tehnice:a) Prelevarea probelor, acolo unde este cazul, se realizează din unităţile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus;b) Semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor: alune de pădure (Corylus avellana) şi

arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae) din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun, musli, produselor de patiserie, îngheţatei, biscuiţilor care nu conţin ciocolată sau alune; cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/89/CE de modificare a Directivei 2000/13/CE privind indicarea ingredientelor prezente în produsele alimentare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 308/15 din 25 noiembrie 2003, iar costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate de către operatorul economic;

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

d) În cazul în care în urma inspecţiei se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentului al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind aprobarea regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139/1 din 30 aprilie 2004, procesul verbal de constatare întocmit în urma inspecţiei trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru eliminarea deficienţelor constatate şi data la care se va efectua recontrolul;

e) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

C1. Condiţii microbiologice – monitorizare

Nr. crt. Produsul Examenul de

laborator microbiologicPunctul de prelevare

1. 2. 3. 4.1. Legume şi fructe tăiate gata

pentru a fi consumateSalmonella Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de

valabilitate în:Supermarket/ hipermarketRestauranteCantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Escherichia coli Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket

284

Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering

2. Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate

Salmonella

Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în:Supermarket/ hipermarketRestauranteCantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Escherichia coli Sfârşitul procesului de fabricaţie în:Supermarket/ hipermarketRestauranteCantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

3. Seminţe încolţite gata pentru a fi consumate

Salmonella Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în:Supermarket/ hipermarket

4. Apă potabilă utilizată ca ingredient

Escherichia coli /100 mlEnterococi (Streptococi fecali) /100 ml

Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserieFabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Fabricarea sucurilor de fructe şi legumeFabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoaseFabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similareFabricarea berii

5. Apa îmbuteliată în sticle sau alte recipiente

Escherichia coli /250 mlEnterococi (Streptococi fecali) /250 mlPseudomonas aeruginosa /250 mlNumăr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml

Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

6. Apă minerală naturale Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44,5 0C/ 250 mlEnterococi (Streptococi fecali) / 250 mlPseudomonas aeruginosa / 250 ml

Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

285

Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml si 370C/ml

7 Apă de izvor Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44,5 0C/ 250 mlEnterococi (Streptococi fecali) / 250 mlPseudomonas aeruginosa / 250 mlNumăr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml si 370C/ml

Producţia de ape de izvor şi alte ape îmbuteliate

8 Alimente gata pentru consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală

Listeria monocytogenes Restaurante,Cantine, alte unităţi de preparare a hranei (catering) Supermarket / hipermarket

Precizări tehnice:a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în:

Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338/1 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 854 din 22 septembrie 2005;

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs, în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Proba trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul în care se pune proba recoltată trebuie să fie sigilat astfel î]ncât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Proba de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;

286

d) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

e) Contraproba etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 (6) al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 165 din 30 aprilie 2004 cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

g) supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentului 882/2004 pentru verificarea respectării normelor și a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2004 şi a prevederilor art. 2 al Regulamentului 852/2004. aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obţinute (buletine de analiză obtinuţe in urma testarii) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse, adecvanţa lor. În cazul în care în urma controlului se constată nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificarea conformitatii cu legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun. Costurile aferente prelevării, transportului şi testării produselor alimentare sunt suportate de operatori.

C2. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare

Teste de sanitaţie: Frecvenţa controlului Locul de prelevare Examen microbiologic

1. 2. 3. 4.- suprafeţe de lucru- ustensile, recipiente- utilaje- echipamente de protecţie

Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializareRestaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) –

Număr total de germeni (NTG)Bacterii coliforme

- mâini Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializareRestaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Bacterii coliformeSalmonella Stafilococ coagulazo-pozitiv

Aeromicrofloră Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializareRestaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Număr total de germeni (NTG)Numărul total de drojdii şi mucegaiuri

287

Recipienţi de sticlă, metal, material plastic inclusiv capace, capse

Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializareRestaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Număr total de germeni (NTG)Bacterii coliforme

Ambalaje polietilenă, polistiren Lunar de la maximum 3

unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializareRestaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Număr total de germeni (NTG)Bacterii coliformeNumărul total de drojdii şi mucegaiuri

Precizări tehnice:a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii şi produsele din tabelul C2, de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu Ordinul

ministrului sănătăţii nr. 976/1998 privind aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 11 iunie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

d) Proba de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Proba trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul care conţine proba trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării;

e) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor.

D. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. Crt.

Aditivi /Substanţe interzise Produsul Locul de prelevare Frecvenţa prelevării

de probe1 2 3 4 5

1. Sudan I, II, III, IV Boia Depozitul de Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

288

Sosuri roşiiPastă tomate, bulion,Ketchup

destinaţie(*)

2. Tartrazina (E102) Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoarePaste de fructe

Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

3 Para Red BoiaSosuri roşiiPastă tomate, bulion,Ketchup

Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

4 Sunset Yellow Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoarePaste de fructe

Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

5 Amarant Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoarePaste de fructe

Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

6 Eritozina Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoarePaste de fructe

Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune,

7 Sulfiţi (E220, E221, E222, E223, E224, E226, E227, E228)

Fructe si legume deshidratateSiropuri de fructe Pasta de tomate, bulionLegume si fructe conservate in oţet, ulei sau saramura (exclusiv măsline si ardei graşi în saramură)Muştar (exclusiv muştar de dijon)Conserve de fructe (paste de fructe, marmelade, jeleuri, gemuri)

Unităţi de procesare Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impuneDepozitul de destinaţie(*)

O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor

Vinuri Unităţi de procesare Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune8. Benzoaţi (E210, E211,

E212, E213)Băuturi răcoritoare, sucuri de fructeSiropuri de fructePasta de tomate, bulion

Unităţi de procesare Semestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Depozitul de O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară

289

Legume conservate in oţet saramura sau ulei (exclusiv de măsline)

destinaţie(*) de origine şi pentru fiecare furnizor

9 Aspartam (E951) Băuturi răcoritoareSosuriConserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Mustar

Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

10. Zaharina (E954) şi sarurile sale de Na, Ca

Băuturi răcoritoareSosuriMuştarConserve de fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)

Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

11 Acesulfam Băuturi răcoritoareSosuriConserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe)Muştar

Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Notă:(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală.Precizări tehnice:

a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 722 şi 722 bis din 3 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

290

e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

E. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARERADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. crt. Produsele controlate Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor

1. 2. 3. 4.1. Legume şi fructe Depozite de legume şi fructe /

supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă (1)

2 Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie(*)

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/hipermarket, magazine specializate

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (1)

Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Fructe comestibile; coajă de agrume şi de pepene galbenCafea, ceai şi condimente, cu excepţia maté-uluiCerealeProduse de panificaţie; malţ; amidoane şi fecule; gluten; inulinăSeminţe şi fructe oleaginoase; sâmburi, seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furajeUleiuri vegetale stabile, fluide sau solide, brute, epurate sau rafinate

291

Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar şi rafinate, dar nepreparateMargarină, înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare preparateZahăr din sfeclă şi din trestie, în stare solidăAlte tipuri de zahăr; siropuri; înlocuitori de miere, chiar şi amestecaţi cu miere naturală; zahăr şi melasă caramelizateBoabe de cacao întregi şi zdrobite, brute sau măcinatePreparate din legume, zarzavaturi, fructe şi alte plante sau părţi din planteMust de struguri parţial fermentaţi, chiar dacă fermentaţia este oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcooluluiVin din struguri proaspeţi; must de struguri proaspeţi oprit din fermentaţie (inclusiv mistelăBere din maltGlucoză şi siropul de glucozăLactoză şi siropul de lactozăAlbumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi alţi derivaţi ai albumineiPorumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar impropriu consumului în această stareMargarinăDulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare de 10 %, fără adaos de alte materiiCiocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacaoPaste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete, macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu excepţia pastelor alimentare umpluteProduse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire (corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb) boabe sau sub

292

formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate (cu excepţia făinii şi grişului)Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate din făină, amidon sau feculă şi produse similarePorumb zaharat (Zea mays var. saccharata) preparat sau conservat în oţet sau acid aceticApe, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute din produsele de la nr. 0401 la 0404Preparate pe bază de cafeaPreparate pe bază de ceai sau matéInlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjiteDrojdii de panificaţie, uscate sau nu

3. Ciuperci de cultură Comercializare la locul de producţie

Semestrial pentru fiecare producător din fiecare judeţ

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

Unităţi de comerţ cu amănuntul (supermarket/ hipermarket, magazine specializate)

Trimestrial maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă

4. Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de cultură( (NC 0709 51, 0709 59)

Posturi de inspecţie la frontierăDepozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

5 Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi), altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69)

Posturi de inspecţie la frontierăDepozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din

293

fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

6 Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură (NC 0711 90 60, 0711 59 00)

Posturi de inspecţie la frontierăDepozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

7 Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00)

Posturi de inspecţie la frontierăDepozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

8 Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50)

Posturi de inspecţie la frontierăDepozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

9 Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10 80)

Posturi de inspecţie la frontierăDepozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

Notă:

294

(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul;(1) nivelurile maxime admise sunt prevăzute în: prevederile Ordinul ministrului sănătăţii publice, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere după un accident nuclear sau în caz de urgentă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 41 din 19 ianuarie 2007; în prevederile Regulamentului Consiliului nr. 733/2008/CE privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 201/1 din 30 iulie 2008, în prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1609/2000/CE de stabilire a unei liste de produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului Consiliului nr. 737/1990/CEE privind condiţiile de import pentru produsele agricole provenite din ţări terţe în urma accidentului survenit la centrala nucleară de la Cernobîl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 185/27 din 25 iulie 2000 şi în prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1635/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 737/90/CEE privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 306/3 din 7 noiembrie 2006;Precizări tehnice:

a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

b) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor de siguranţa alimentelor/standarde, mărci şi calitatea alimentelor precum şi inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

e) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

295

F. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAŢII IONIZANTEA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr.Crt. Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor

1 2 3 41.

CondimentePosturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)

La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

2. Plante aromatice Posturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)

La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

3. Ingrediente vegetale uscate Posturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)

La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Notă:(*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţe numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul.Precizări tehnice:

a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei, ministrului agriculturii alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002, pentru aprobarea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 281 din 25 aprilie 2002 şi Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 870/2006 privind

296

aprobarea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiatii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piata, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 632 din 21 iulie 2006;

d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

G. DETERMINAREA PREZENŢEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI

Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa de prelevareUlei de floarea-soarelui, încadrat la codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90 10, originar sau expediat din Ucraina

Posturi de inspecţie la frontieră Fiecare transport de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina

Precizări tehnice:a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din

Posturile de Inspecţie la Frontieră; b) Analizele se efectuează în laboratorul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor Bucureşti;c) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul

(CE) Nr. 1151/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral și de abrogare a Deciziei 2008/433/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 313/36 din 28 noiembrie 2009, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente;

d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

H. DETERMINAREA DE MELAMINĂ DIN

297

PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA

Nr.crt. Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa de prelevare

1 2 3 41. Bicarbonat de amoniu destinat

produselor alimentare Puncte de inspecţie la frontieră Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China

Depozite alimentareSupermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie O dată pe trimestru pentru fiecare unitate

2. Produse alimentare care conţin lapte, produse din lapte Puncte de inspecţie la frontieră Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate

din ChinaDepozitele alimentarSupermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie O dată pe semestru pentru fiecare unitate

3 Soia Puncte de inspecţie la frontieră Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China

Depozitele alimentarSupermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie O dată pe semestru pentru fiecare unitate

4 Produse pe bază de soia Puncte de inspecţie la frontieră Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China

Depozitele alimentarSupermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Unităţi de producţie O dată pe semestru pentru fiecare unitate

Precizări tehnice:a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor

judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

298

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) Nr. 1135/2009 al Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau expediate din China și de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 311/3 din 26 noiembrie 2009;

d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

I. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC

1. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din soia

Nr.Crt. Unitatea

Modalitate de supraveghere şi control

Prin inspectie Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor1. 2. 3. 4.

1.

Depozite de soia (intermediari)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de OMG şi o dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

2.

Fabrici de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime provenite din import pe bază de soia, declarate a fi libere de organisme modificate genetic

3.

Unităţi de fabricare a uleiului din soia La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) provenite din import din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

4. Unităţi de procesare soia, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime provenite

299

pentru producţia de ulei (fabrici de procesare carne care utilizează produse din soia, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi)

trimestru pentru fiecare fabrică * din import declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare judeţ

5.

Unităţi de comercializare a soiei/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din soia

O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi libere de OMG /trimestru din fiecare judet

2. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din porumb

Nr.crt.

Unitatea Modalitate control

Prin inspecţie Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor1. 2. 3. 4.

1. Depozite de porumb (intermediari)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit*

O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de OMG

2. Unităţi de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime pe bază de porumb declarate a fi libere de organisme modificate genetic

3. Unităţi de ulei din germeni de porumb La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

4. Unităţi de procesare porumb, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (mori, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi, fulgi de porumb)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din fiecare judeţ

5. Unităţi de comercializare a porumbului/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din

O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unitatilor de comercializare, declarate a fi libere de

300

porumb organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi/trimestru din fiecare judeţ

3. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din rapiţă

Nr.Crt. Unitatea

Modalitate de controlPrin inspectie

Frecvenţa1 2 31 Depozite de rapiţă (intermediari) La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru

fiecare depozit*2 Unităţi de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru

fiecare fabrică *3 Unităţi de fabricare ulei de rapiţă La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru

fiecare fabrică *

4. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din orez

UnitateaModalitate de supraveghere şi control - prin inspecţie

Frecvenţa

Puncte de inspecţie la frontieră

La toate importurile de produse originare din SUA, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 601/2006/CE, cu amendamentele ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 244 din 7 septembrie 2006**.

La toate importurile de produse originare din China, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 289/2008/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 96 din 9 aprilie 2008**.

Notă:* Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii ** Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate Posturile de Inspecţie la Frontieră.

Precizări tehnice:a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat

genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală – Unitatea de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic iar Laboratoarele de Biologie Moleculară ale Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Arad, Braşov, Brăila, Călăraşi,

301

Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sălaj, Suceava şi Tulcea vor efectua, alături de Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală, analizele probelor de soia pentru identificarea organismelor modificate genetic;

b) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv ai municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor de standarde, mărci şi calitatea alimentelor şi compartimentelor de furaje şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobarea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza organismelor modificate genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic şi ale Ghidului privind inspecţia şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic;

c) Acţiunile de inspecţie şi prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimala supuse supravegherii şi controlului pentru siguranta alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

d) În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

  

 

302