J280123 I S T o e m . T r r i e 1 9 3 9

F Q A I E SĂPTĂMÂNALA PENTRU POPOR

D I R E C T O R : Pr. VAS1LE CHINDRIŞ

Redacţia şi Administraţia Cluj, vStr. Chlntăului N r . 5 1

TELEFON: Nr, 3 0 - 6 5

ABONAMENTE: P E U N AN LEI 1001 P E 6 LUNI , ' 5 0 P E 3 LUNI „ 3 0

In streinătate dublu - In America 2 dolari

ÎNREGISTRATĂ LA TRIBUNALUL

CLUJ. SUB NR. 85.

S. I 5 . Ud striiit le ii Un misionar din China, (P. A,

Joliet) a trimis o scrisoare direc­torului unei gazete din Bucu­reşti, prin care cere ajutorare pentru salvarea celor ce se pră­pădesc de (oame, boli şi mizerie, în depărtata Chină, unde o sea­mă de misionari îşi sacrifică visata pentru propovăduirea E-vangheliei Domnului Isus şi mântuirea atâtor suflete întune­cate şi părăsite. Războiul şi marile revăisări de

ape au distrus totul în calea lor, umplând paharul mizeriilor până Ia vârf.

Şi ei, sărmanii cari nu au cre­dinţa care aă-i sprijinească în nevoile lor, se prăbuşesc fără nădejde,

Intr'un sat şase membrii ai u-nei familii, ne mal având ce mânca, s'au legat laolaltă de frânghii împreună ou câine­le lor şi s'au aruncat în apă,

Intr'un alt sat, un om care trăia BÎngur ou fiul său, nu mai tivea decât puţin porumb. Bandiţii vin şi li cer şi pe acesta! „Cum voi hrăni pa fiul meu? „Puţin ne pasă". Şi la andu-i bucatele plea­că. Văzând seeasia, ţipând nebun de mânie, apuca pe copilul său în braţe şi-i aruncă în apa".

I a multe sate proviziile sunt adunate la un I o c şi bogaţii pă­răsesc ţara. Bande de 80 100 persoane eutreeră regiunile ne­inundate şi im c e găsesc. Vân­zarea copiilor încape Chiar pentru băeţi se cere numai 3 piaştri (bani chinezi) In loc da a s e f e e c a , alţii preferă să se spânzure. Vecinii aruncă apoi c a d a v r e l e în apă.

Am văzut tragicul sfârşit »1 unei familii înfometate, O mamă merge inulntn alăptând un copil slab e a un schelet. Fwl cel mai mare, de 10 &ni, duse pe un băţ două părţi dintr'un sâîne, jupuit de piele: hrană pentru două zile Surioara sa de 7 ani ţine băţul de celalalt capăt.

ii urmează un copii îmbrăcat în sdrenţe, care roade plângând ia un os cu carne crudă. Am a-•rut la mine aparatul fotografic, dar am fost prea emoţionat, pen­tru a prinde aceasta scenă,

Districtul Prif>w este unul din cele / n a i înm?vwr; nvuâ zmimi

Un ni^ionar european cu un tânăr băştinaş din ţările calde •

din teritoriu sunt *ub apă. Cam 130 de sate sunt lipsite de re­voltă. In mijlocul desnâdejdii, nouii creştini, cari cunosc pe Tatăl lor din ceruri, îşi petrec ziua în rvgăeiuue. cerând c a Dumnezeu să mişte inima fraţi­lor lor de pe pământ şi să-î în-demne de •« ie da cel puţin t&-rimâturile pâinii lor zilnice.

Franţa, care întreţine aici mi siuni ( c a şi Anglia şi Germania) nu mai pot aj>: ta. Toţi banii lor sunt folosiţi astăzi pentru fabri­care da arme şi muniţii, în sco­pul uciderii de fraţi

M&re judecată apasă asupra, creştinătăţii do azi care a lepă­d a t mărturia Evangheliei Dom­nului, centru a învăţa arta uci­deri d> uni. n>

, F " ' A b,;f ( . ' ti" -1' cer J <1° i , ' 'ânoAn r> mii> * ' ia > i im P f »• r , , o [ i x c e a <" > ,i t i (i i t i '

lor . i , < . /

iL> 'UZI, S' '

iru t u

P e m a r g i n e a v r e m i i

51

gâtul nenorociţilor din depărtare iar fumul prafvlui de puşcă, a -coperâ privirile ochilor astupaţi de măsea de gaze, de a v e d e a rănile cari cer alinare şi îngri­jire.

Mulţi vor f&ri acolo fără nă dej de şi fără lumina mântuirii Domnului Hristoa, dar sângele lor, din mâna noastră se va cere, creştini egoişti făţarnici şi nemi­loşi ! I> Ohiha foamete şi răsboi, în Europa, răsboi, criză şi îngrijo­rări şi peste tot, moartea îşi plimbă ameninţătoare eo&sa s a .

C e va urmai Nu e greii de , prevăzut Gând clădirea « sub- J minată eu dimmită şi praf de ' puf >, rezu ' î' i «• prăbuşirea

ut • . i l i e clar şi lă-, i i i tal c e vrea.să

v , ' I întoarceţi ^uvasta cti atit

mai mult cu cât ştiţi în ce împre­jurări ne aflăm: este ceasul să vă treziţi în sfârşit din somn.,. (Rom. 13,11} Ajunge în adevăr că în trecut aţi făcut voia pă­gânilor şi aţi trăit în desfrânâri, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujirj idoleşti ne­îngăduite. Fiţi înţelepţi dar, şi vegheaţi în vederea rugăciu­ni ( J Petru 4,3,7).

Suflete dragă trezeşte tel l M.

„ i a r vei n'aţi învăţat

aşa pg Hristos!" (Efeseni 4 20)

Cei cu adevărat credincioşi, cei convertiţi, dela lume la Hristos, nu mai pot fi d u î n c o a c e şi încolo de orice vânt de învăţătură prin vic'enia oamenilor şi prin şiretenia lor în m i j l o a c e l e de amăgire (Efe­seni 4,14)

Ei au casa ; idilă pe stâncă şi f u r t u n a şi v-Iurile nu o pot clătina.

Ei nu trai pol ii înduplecaţi de „teoriile" şi „ideologiile" t a r i bân-tue astăzi o m e n i r e a . E i ştiu că n i ­m e n e a n u po te p u n e o altă terr e-lie afară de aceea care este pusă: Hrislos.

Pe aceştia nu-î m a i poate b i ru i nici cea mai vicleană dintre ispite: ispita religioasă, ispi ta a p e l u r i l o r şi „chemărilor" aşa zise «frăţeşti" ale u n o r a cari' au doar o formă de ev lav ie dar îi tăgăduesc pu te rea (ÎS Timotei 3 ,5 ) .

Cel ce scrie aceste rânduri era să cad de multe ori în l.iţui aces­te i ispite, dar t o t d e a u n a nj -a fost: dat să constat că d ragostea frăţeas­că şi b u c u r i i l e Ia ca r i sun tem c h e -

aţi cu atâta stăruinţă erau atât de faij?, atât de d e p a i f e i o t ce se făgă-'ueşte în apelurile ti Suite In cuv in te pompoase, încât îmi părea, că ««-ud mereu ca o mustrare cuvin­te? A T S Î ' C I U ' ' JV.' ':•* w n'aţ' învf't-v isf p • IJf l-.'

S ( " i r ' i s , . ' " , A

Iv - i ' • <, {k tfî'Wîa F lores

Fer i c i ţ i c e i m i l o s t i v i r,\o\ a c e i a s e v o r m i l u i t u f o M i l o s t e n i a ş i c r e d i n ţ a , d o u ă l u c r u r i d e m a r e p r e ţ o » e v a î n l e g ă t u r ă c u e v a n o h e l i a

„Era un om bogat" Aşa îşi începe Mântuitorul pilda «vangheliei

de azi. Mulţi necredincioşi au zis că pilda aces­tei evangheli i e numai o pildă, că nu s'a putut întâmpla adică, într'adevăr, ceia ce spune într'ânsa Mântuitorul.

Noi însă cari prin credinţă căutăm să-i fim plăcuţi Lui Dumnezeu (Evrei 11,6> credem şi | ştim că mărturisirea Lui este adevărată i loan 21,24). Domnul care cunoaşte tot ce este în cer şi sub cer, ne-a d^svăluit în pilda aceasta doar o mică icoană din cele ce se petrec după moarte. Că chinurile iadului şi fericirea raiului încep | imediat după moarte, şi că acolo nu mai este nici o puiinţă de mântuire.

„Şi era un om bogat" .. Mu'ţi cred ea numai pentrucă er; bogat şi se

îmbrăcă în haine scumpe s'a dus scest boga; în iad. Iar Lazăr numai pentrucă era sărac s'a dus în raiu. Greşesc cei ce cred aşa I - Nu pen­trucă era bogat nu s'a mântuit bogatul — ci pentrucă n'a avut milă de aproapele său, pen­trucă n'a avut credinţă şi dragoste de Dumnezeu. Şi judecata este fără milă pentru cel ce n'a avut milă ( lacov 2.13). Din cauza acestei nemilostiviri cu greu vor intra „bogaţii în împărăţia ceruri­lor" (Matei 19,23) ca ţi cel din pilda aceasta, care nu se îndură s ă i dea săracului plin de bube, nici fărmăturile ce cădeau d e h mata lui.

„La uşa Iui"... La uşa bogatului nemilostiv, ca-e îşi petrecea

viaţa în petreceri şi bucurie, — sta flăn ând şi bolnav — săracul Lazăr.

Cât nu va fi suferit bietul Lazăr acolo, când vedea şi auzea cântecele şi sberâ'ele bogatului sătul de bunătăţi $i îmbătat de vin ?

Câta credinţă si răbdare trebuie să fi avut el în Domnul că a putut duce această suferinţă cu bine până Ia sfârşit ! .

Căci, am Spus, nu toţi ^aracii şi neputincioşii vor fi mântuiţi numai pentrucă sunt săraci şi ne­putincioşi. Eu am văzut odată un orb pe care îl întâlnea"" adesea in zi de târg în orăşelul in care umblu, — l-am văzut într'o seară când mergea spre casă. aşa de beat şi înjura aşa de fioros pe bunul Dumnezeu, încât m'am îngrozit. Şi mulţi mi-au spus că face aşa; bea, ce capăt?, din m ia oamenilor - şi apoi înjură pe Bunul Dumnezeu , de te înflori.

Astfel de săraci, cu toată sărăcia şi cu toată suferinţa lor, în fundul iadului vor merge !

Căci dacă Domnul ţi-a dat jugul suferinţii, pen­tru ca să te mântueştî, apoi trebuie -ă I porţi cu răbdare, cu credîncioşie, fără cârtiri şi fără să te faci păgân şi diavol.

d e D u m i n e c a ( L u c a 16,19) a d u ţ j a n i j n t e c a p o a t e ş i i a u ş a ta aşteaptă u n

' I I

I U

Ml

Mm p a i : ?

.VA

. miHMMNMMlM>l

lată cea mai mare Mintne! Cui nu i ajung» aceasta, nu-i mai fo o s e ş t e

nici o altă minune

„Fiule, a dă-ţi aminte !..." Se va fi mirat $i bogatul după ce a ajuns în

i a d : Doamne dai eu dece am ajuns aici că n'am omorât ş nime, n'am aprins ca-a nimănui n'am făcut rău la nime Se poate ci iar i a bo­gatul să „nu fi făcut rău la nimeni* şi totuşi ia-tă-1 în iad. Ce;:e?' fiindcă n'a făcut bjnul lată dar că nu-i de-ajuns numai să nu faci răul, ci trebuie sâ fbci binele!., . y âtituitorul n'a spus „sâ nu fati" în felul cum spun cele zece porunci, •-„Faceţi bhie, iert milostivi".,.

Fiule, adu-ţt ar aminte de când 1 ferea frateI-.' lău I de când tu cânt;; tău l ipsit; adaţi în porfiră, iar U ferinţă fratele i.v.i

Si îşi va fi adi dar zadarnic, adi — nu i a folosi.

Frarele meu, c

ci a spus mereu „faceţi"! ••»:>i*i, răbdaţi, rugati-vă, fiţi

inte— i-a spusAvraatnIAduţi ie. veseleai iar la uşa ta su-

>'mv şi flămând. Aduţi aminte iar la uşa ta plângea fratele

rfnte de când tu e imbracai işa ta tremura de frig şi su­go' ... aduţi aminte !...

a aminte şi părerea de rău

nic. Dumnezeu ţi-a dat avere,

g sărac, bolnav şi gol. Aduţi aminte că dacă tu 8 irăeşii în belşug şi hu ur, undeva, lângă uşa | ta, e muliimea cea mare a, celor flămânzi şi goi, i care cer şi-aşteaptă, împarte cu foamea lor bel-) | şugul tău, ca s ă i ai şi în cer.

Şi ,aduţi aminte" astăzi, căci mâine s'ar p u ­ii t e ; să fie prea târziu, g Şi rtu-ţi va folosi la nimic.

1 ...„Nu w crede" % Aşa cum spunea bogatul din evanghelia de 2 azi, i-arn >nai auzit pe mulţi spunând: „dacă ar | veni cineva d*n morţi,, să ne spună cum îi pe i acolo, — am mai crede ş i noi"... | Dar Mântuitorul a spus: Dacă nu cred pe % A.'oise şi pe prooroci — nici dacă ar în ia ci-§ neva din moiţi , tot nu vor crede.

Desigur, au fost vinovaţi necredincioşii de al­tădată care cereau mereu minuni pentrucă să creadă. Har cu cât mai vinovaţi sântem noi cei de astăzi, care nu credem nici după ce a înviat C i n e v a din morţi şi ne-a spus. Ş i Acel Cineva n'a fost un simplu om ca o?recare dirtre noi

ci a fost Fiul lui Dumnezeu ! iar dupăce El a înviat şi ne-a lăsat cuvântul

Lui şi Adevărul | !ui ' Dumneaeu şi tot nu-L credem, curo vom putea crede pe un biet om dacă — să zicem ! — s'ar şi scula din morţi ?

N u ! — Cei ce nu cred în Minunea cea mare care s'a petrecut pe Golgota, oricâte „minuni" le ar mai fi auzii — tot nu vor crede! Cai nu i-e de-ajuns Minunea Jertfei Mântuitorului — cu-7 vor fi de ajuns toate „minunile" şi „semnele", Inzadar ne vom tru­di sâ i convingem; cel mult se vor înfrica o clipă de istorisirea aceasta cu iad şi suferinţă şi „ră­tăcirea cea din urmă va fi mai rea ca cea dintâi".

Să-i întăreşti credinţa ! Dar poţi să-i spui ta mai mult decât Dumnezeu ? Şi apoi e a^a de mia lucru şi e aşa de şubred ceia ce a tăcut Dumnezeu, că se cere sâ-1 întărim voi?

Vai, aceasta e şi o ba'jocurire a puterii Celui Atotputernic!

E o ispită aceasta fraţiior, o mare ispită. Fe­ricit' de acei cari o cunosc.

T r a í a n D o r z

\ Cah.mda.rul nostru s'a pus sub tipari

| ş i a u peste mult timp va fi gata. minte :-ărmanul bogat —j Cei cari doriţi să aveţi un adevărat

calendai Creştin în. casă, nu vă grăbiţi să cumpăraţi alte calendare. Şi, DU v â va părea zău că aţi aşteptat puţin!

Slavă T i e Slavă ţie Doamne sfinte Din al cerului locaş, Slavă Ţie bun Părinte Ce ne mântui de vrăşmaş,

Siavă Ţie Atotputernic Ce la toţi dai alinare Şi'n acest pământ vremelnic Ne eşti stâncă de scăpare

Numai Tu ne ştii nec szui Ce apasă peste noi, Numai Tu ne ştergi obrazul Plini de lacrimi şi nevoi ,

Deci la Tine sfinte Tată Stânca noastră din vecie Aiergăm când vântul bate Cu atâta vrăşmăşie.

Bob ioan, Vad

Si,.

- - "î

Citiţi, plătiţi şi răspândiţi foaia

«VIEAJA CREŞTINA"

î n d a t ă ce am câşt igat b i r t poa te v e n i a s u p r a noastră mai greu păca t , mândria, a î n c r e d e r e a că sun t em ceva şi a m f ă c u t u n l u c r u m a r e . P i lda V a m e ş u l u i şi a Fariseului ne stă înainte .

Ca să scăpăm de a c e s t p

s ă a t r i b u i m , d u p ă cum este şi d r e p t , n u m a i b u n u l u i D u m n e ­z e u toa t e isbânzile n o a s t r e ; iar no i î m b r ă c â n d h a i n a mântu i toa ­re a s m e r e n i e i s ă ne u r m ă m n e t u r b u r a ţ i d rumul înainte. Şi să nu n e l ă u d ă m decât ca si. Aposto l , în n e p u t i n ţ e l e noastre.

Smerenia; iată deci o a l t ă a r m ă pe care t r e b u e să o câjşţigâm n e a p ă r a t . Plânsu?, si lacrimile

să ne în so ţ ea scă acum, căci va v e n i vremea când v o m p l â n g e dar înzadar .

S ă b ă g ă m dar b ine d e sea­m ă , c ă c i v r e m e a mântuir i i pen­tru noi e s t e acum. Acum şi nu ma i târziu. Nici u n c e a s , nici o cl ipă m a i t â r z i u , ci a-cum. T o a t ă gr i ja cea lumească a c u m s'o lepădăm. C u m să o l e p ă d ă m ? S ă n e gândim că lu­m e a va peri, v a a rde , şi cu ea v o m a rde ş i no i de n u ne v o m în toa rce Ia El.

Cu D u m n e z e u înainte ! Slăvi t să f ie D o m n u l !

C, Tărie s'

A m a â s i t c e v a . . .

Am găsit ceva frăţie Şi vreau ca să-ţi spun şi ţie Am găsit pe Domnul sfânt Ciilăuză pe pământ

Este lucru lămurit Căci pot să fiu mântuit Dacă în vieaţa mea Calea Domnului oi lua,

Şi acum te rog pe tine Vin frate şi tu cu mine Căci Domnul Isus şti bine A murit şi pentru (ine

Sânge roşu-a curs pe cruce Mântuire aţi aduce. Rămâne acum frăţâne S'alegi tu, ori rău, ori bine

T. Gr. Vlăsceanu

Nt. 45 „YIEAŢA C R E Ş T I N Ă * PAG 3

Rugăciunea Domnului: Tatăl nostru... O cunoaştem cu taţii, O rostim zilnic. Ne­

cazul este că de multe ori înţelesul ei ne scapă Repeţirea deasă a tocit-o ca pe o monedă cu, chipul şters de prea multă folosinţă. Şâ ţie optim­ea in faţa unui lucru nou şi să săpăm trăsătu­rile înţelesului ei. Este vorba aşadar de rugăciu­nea „Tatăl nostru" numită rugăciunea Domnului pentrucâ ne-a spus-o Domnul Isus însuşi. El a făcut-o şi rostit-o pentru întâia dată. Efte cea mai aleasă rugăciune, cea mai plăcută lui Dum­nezeu şi pentru noi cea mai folositoare, Aceasta atât din cauza AutorUlui— Mântuitorul Hristos;

cât şi pentru cuprinsul ei în care se află în cea mai bună rânduială toate lipsurile şi scopu­rile vieţii noastre. Se alcătuieşte dintr'o agrâire şl şapte cereri deosebite.

: De data aceasta ne oprim numai asupra pri­mei părţi a agrăirii formată din aceste două cu­vinte: „ Tatăl noştrii". In legea veche se zicea.' Domn, Preţ înalt, Atotputernic când se vorbea cu Dumnezeu sau despre El. N i ' c i c â n d n'a fost numit Stăpânul lumii cu vorba dulce de: tată, lntr'adevăr ce cuvânt mângâietor, dulce şi plin de nădejde. Veste fermecătoare de suflete

Dumnezeu ne este Tată, din cauză că EI 1 ne a zidit, 2, ne chiverniseşte 3, ne-a răscum parat.

1. Dumnezeu ne-a zidit altfel decât cum a zidit plantele, animalele, soarele şi Stelele Sun­tem făcuţi după chipul şi asămânarea Creatoru­lui căci sufletul no tru este nemuritor ca şi EI. Aşa încât Moise nu se sfieşte să scrie că omul a fost născut: «Ai uitat pe Dumnezeul care i e -a născut"(Deut 32.18) Sf. ap. Pavel spune mai mult: „Fiind dară de neam din Dumnezeu (din rasa lui Dumnezeu") ("Fapte 17,28 29). In urmă Evangelistul Luca ajungând Ia Adam dupăce a înşirat pe strămoşii lui lsus după trup, nu schim­bă graiu' ci zice: „Adam, fiul Iui Dumnezeu" (Luca 3,38).

Ca şi Ziditor Dumnezeu aşadar este îritr'ade-văr Tatăl nostru.

2. EI chiverniseşte lucrul manilor Sale. Ne hrăneşte şi veghează statornic asupra noastră. Fiecare om are un înger păzitor, ca şi copii boierilor însoţiţi de guvernantă sau de pedagog

Poporul ales, în descurajările Iui păcătoase strigă în mijlocul pustiei; „Este oare Domnul în mijlocul nostru, sau nu este? (Eşire 17,7) — Mai târziu în timpul lui Ezechiel tot aşa: „Nu ne vede Domnul; părăsit-a Domnul ţara aceasta"

(Ezec 8.12) Iar la profetul Isaia găsim: „Sionul zicea: M'a părăsit Do unul şi m'a uitat Domnul" (Îs 49,14), îndurerat de atâta neîncredere, Dom­nul răspunde: „Poate o femeie să uite de co­pilul pe ore - ! alăptează şi să nu aibă milă de rodul pântecelui ei? Dar chiar dacă Tar uita totuşi Eu nu te voi uita cu niciun chip. Iată te-am săpat pe mâinile Mele şi zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei" (Îs. 49, 15-16)

O dovadă că Dumnezeu în nici un timp î.i nici-o împrejurare nu poate uita de oameni, o găsim în următorul fapt: Mâniat de neascultarea urâtă a lui Adam şi a Evei, Dumnezeu pedep­seşte păcatul cu asprime. Totuşi r,u-i părăseşte. Căci pe lângă că le promite un răscumpărător, fără întârziere Ie întinde o mână de ajutor: „Dumnezeu a făcut lui Adam şi nevestei luj haine de piele şi i-a îmbrăcat cu ele" (Facere 3, 21), Cel ce îmbracă crinii câmpului şi dă lână oilor, acoper^ Cu îmbrăcăminte pe strămoşii noştrii.

3. P a r mai aies şi măi presus de toate răscumpărarea ne-a făcut fii a/uz Dumnezeu. Prin luarea de trup ordnesc, Fiul Unul născut a devenit Fratele nostru iar Părintele Său a de­venit T tăi nostru,

Celor ce l'au pri rit, adică au crezut în Nu­mele Lui, Ie-a dat lor puterea să fie fii ai lui Dumnezeu, cari. dela Dumnezeu s'au născut" (Io*n 1.12-13 .

— „Voi nu aţi primit duhul robiei ca sâ mai aveţi frică; ci aţi primit Spiritul primirii de fii' (al adopţiunii de fii ai Iui Dumnezeu) în care strigăm; „Aba,Tată!' (Rom. 8/15-17).

— „Vedeţi ce fel de dragoste ne-a dat nouă Tatăl, ca fii ai Iui Dumnezeu să ne numim; şi suntem.. Iubiţilor, acum fiii lui Dumnezeu sun­tem.," (I loan 3,1-2).

Aşadară Dumnezeu ne este Tată şi Se poartă f >ţă de noi cu iubire, Acum e rândul să vedem datorinţeie ce le avem faţă de tatăl nostru cer- s .̂

Părinţilor noştrii pământeşti le datorăm iubire, respect şi ascultare. Cu atât mai vârtos datorăm aceste lucruri Tatălui ceresc.

Dar oare oamenii din lumea de acum, ne îmbie ei priveliştea unor fii iubitori a lui Dum­nezeu? Se sbat oare să plinească plăcerea şi bu­curia tatălui ceresc? Durere, cei mai mulţi se frământă să şi îndestuleze poftele şi planurile lor, şi aproape deloc poruncile şi rânduielile

Celui ce atât de mult îi iubeşte. Gând sunt dojeniţi cu boale, sărăcii, ori duş­

mănii, cei mai mulţi creştini se tulbură până în adâncul sufletului, se plâng Ia frunză şi la iarbă şi neglijază şi mai mult cinstea cuvenită iui Dumnezeu. Nu ţin seamă de cuvântul Domnului: „Eu mustru şi pedepsesc pe toţi acela pe cari îi iubesc. Fii plin de râvnă dar şi pocăieşte-tel* fApoc, 3,19),

In Ioc de a ne lăsa cuprinşi de neîncredere şi desnădejde să scoatem câştig din încercările dureroase la cari ne supune purtarea de grijă a Domnului.

— „De veţi suferi certarea, Dumnezeu vă va socoti ca pe nişte fii: căci care este fiul pe care sâ nu-1 certe tatăl i Iar de sunteţi fără dojanft de care au parte toţi, iată dar că sunteţi copii nelegiuiţi, nu fii" (Evrei 12,7-8),

Pentruce zic eu: Tatăl nostru chiar şi atunci când cer ceva pentru mine îh deosebi, în loc să zic: Tai ăl meu?

Dupăce Dumnezeu ne-a adoptat (luat) de'fii, noi toţi sunîem fraţi şi trebuie sâ ne iubim ca fraţi din una şi aceeaş familie. „Voi toţi fraţi sunteţi — ne zice Isus Hristos —!,.. unul este Părintele vostru, carele este în ceruri (Mat. 23,8-9).

Ce lecţie bogată de iubire şi frăţietate ne dă acest singur cuvânt. In faţa Iui Dumnezeu toţi suntem egali. Mult înainte de orice revolu­ţie acest cuvânt a strigat societăţii omeneşti de­viza: egalitate şi frăţietate, in mod blând şi paş­nic acest adevăr a schimbat condiliunile omenirii a promovat caritatea,

Rostind acest cuvânt să ne gândim că noi toţi avem unul şi acelaş Dumnezeu, unul şi acela; Tată; că nu este pentru cei avuţi şi puternici un alt Dumnezeu decât pentru cei mici, pentru cei proşti, umiliţi, săraci şi goi»

Că noi şutite n mădularele trupului (mistic) a lui Ssus Hristos făcuţi din carnea Lui şi din oa­sele Lui (Efes. 5,30);

că „Nu e-,te Jidov, nici Grec; nu este rob, nici slobod; nu este pirte bărbătească, nici fe-meiască: căci voi toţi una sunteţi în Hristos îsus (Gal 3,28)

Mai degrab^ ne va asculta Dumnezeu rugă­ciunea cân! re vom gândi şi vom dori binele altor deodKîâ cu binele ce-1 dorim şi pentru noi când ne rugăm luî Dumnezeu

Păr. T. HERINEANU

P r i m a e n c i c l i c ă a P a p e i P i u s XII Prima e n c i c l i c ă a Papei

Pius XII lea, a apărut ia 29 Oct. 1939 in ziua emiterei enciclicei, Papa au hirotonit 12 Episcopi, printre care doi episcopi de origine colonială. Enciclica se începe cu cuvintele profetului Issia, care a spus: „Şi a rupt Dumnezeu cioma­gul celor puternici"... luând ati tudine împotriva lipsei de religio­zitate din omenire.

Te chem Isuse Te chem să vii in nopţi târzii ' Când grele stări De tulburări Isbesc diu greu Sufletnl meu.

Mă vezi că plâng Sărac mă sting Doar mila Ta Va mai putea Scăpa din greu Sufletul meu 1

Tu Doamne bun Ascultă acum Chemarea mea in noaptea gre.. Trimite mi dar Cerescul har Când strig să vii in nopţi târzii

ÎL ÎE POPOVICi

Dumnezeul lor este pântecele ( F i i i P e m 3 , 1 9 ) .

Apostolul Pavel ne spune că toţi acei ce caută tihna şi odihna lumii acesteia,, care iubesc îndulcirile trupului, a desfă­tărilor de tot felul şi a bunului trai în viaţa aceasta, au de Dumnezeu pântecele, şi sunt vrăjmaşii Crucii lui Hristos.

Lăcomia şi îmbuibarea cu mâncări şi beuturi este 0 ?"W-"~ nare la idoli, că şi pe Adam lăcomia pântecelui 1-a sco^ -din rai; potopul din vremea lui N o e 1-a trimis D u m \'/ . . » pentru pedepsirea oamenilor, tot din cauza îmbuibării ^ des­fătărilor trupeşti, asemenea şi oraşele Sodoma şi Goroora au fost arse cu îoc şi pucioasă tot din aceiaşi pricină, cum scr ie Ezechil proorocul la cap. 16,49.

Deoarece ştim că împărăţia lui Dumnezeu nu este mânw.r-3 şi beutură (Rom. 14,17), să nu tim printre cei ce beau vin şi se îmbuibează cu carne (Pilde 23,20). E s t e b ine să i m m â n â n d carne şi să nu bei vin (Rom.. 14,21), zice sf. Pavel: adicfi ; a te păzeşti de îmbuibare. Nici lacomii, nici beţivii , împă ra t ; - !u; Dumnezeu nu o vor moştenii, z i c e sfânta fîcn*nt>.-r«7

fiindcă nu mâncarea sau beutura ne face pe noi plăcuţi îu in» tea lui Dumnezeu (I Cor. 8,8).

Din nesaţiul mâncărilor se nasc în om multe rele şi felu­rite pofte, că se aseamănă omul l a c o m d u p ă mâncări cu un pământ gras unde mişună mu l t e j iv ine şi gângăn i i . T u p u l a r e nevoie de hrană, iar n u de desfătare; căci t o a t e cele p e s t e mă­sură s u n t ale dracilor, s p u n Sf. Păr in ţ i .

Felurimea mâncărilor şi băuturilor îl strică pe om —civar şi pe ce! c red inc ios , robindu-1 până la ido la t r ie . Sănătatea tru­pească tot mai bine se men ţ ine într 'un corp înfrânat. D e a s i a sf. P ă r i n ţ i au iubit foarte m u l t înfrânarea şi s impl i ta tea in hrană şi au ajuns pe culmi î na l t e de sfinţenie, DAVÎD 8. 10 AN

Oântare de lăudat ;;oamne laudă Iţi dăm, Şi spre tronu-ţi ne plerăm, N u m e l e Tău sfânt mărind, Bunătatea Ta slăvind;

* \ Ychinăm de pe pământ { _ e trei ori Preasfânt! s u 8 e de răi tetnut . Cu ii i de noi ai avut

Din tronu-Ţi Te-ai coborât, Şs pe noi ne ai mântuit; Căci păcatul ne-a spălat, Sânge le ţi nevinovat.

\ Ş i -acum nu ne părăsi, | In ispită când vom fi; I Ci d r u m u ce-ai arătat,

Arată ni-1 ne'ncetat ;

Ia în veci să Te slăvim, n veci să te preamărim 1

| Ne'nchinăm de pe pământ, Ţie. de trei ori, Preasfânt!

Trimisă de MOŞ IUE

Calendarul nostru va fi o binecuvântare pentru #rice cssă în care va intra.

Porunca vremii: Destindere generală

îndată dela primul pas al nouei guvernări, d, C. Ar-getoianu preşedintele consiliu­lui de miniştrii, în apelul adre­sat ţării, a precizat că doreşte şi va lucra cu intensitate pen­tru o destindere generală pre-eiziune pe care a subliniat-o din noii în cuvântarea ţinută cu prilejul întrunirii tuturor secretarilor Frontului Renaşterii Naţionale,

Pentru realizarea acestui ţel, pentru înfăptuirea acestei nă-zuinţi, d-sa a declarat: „Ur­mărim trezirea tuturor con­ştiinţelor, mobilizai ea tutu­ror voinţelor".

In adevăr în vremile înăsprite de astăzi, în atmosfera tulbu­rată de praful de pulbere în

D. Primministru C. Argetolanu

care trăim, gândul preşedintelui ne apare ca o lozincă, ca o deviză, care trebueşte înţeleasă şi mai ales urmată.

C u m merge răsboiul T i m p u l rău împedecă desfăşurarea l u p t e l o r

In ultimele zile se vorbea de o mare ofensivă germană ce avea să se desfăşoare pe frontul de vest.

Intr'adevăr nerţii grămădiseră foarte multe trupe şi material în dosul liniilor de luptă şi statul major german lucra cu mută stă­ruinţă pentru punerea ia punct a înaintării,"

Timpul rău care s'a lăsat în ul­tima săptămână, a împiedecat orice

iupte mai serioase cari s'ar fi pu­tut da. — Apt le râurilor au eşit pe mari întinderi împiedecând cu totul mişcările de trupe. Apoi, din cauza cetii, avioanele nu pot face sboruri de recunoaştere.

In schimb artileria îşi întăreşte pe zi ce trece tragerile, pe ambele fronturi. Mai ales cea germană şi-a întărit foarte mult activitatea.

Atac contra Angliei Marea îngrămădire de trupe ger­

mane la marea Nordului e pusă în legătură cu un atac contra An­gliei ce s'ar da în aer şi pe mare.

Din cauza cetii groase in care este învelită însă Anglia, atacul n'a putut avea loc.

Luptăm contra Angliei O mare propagandă se face pe

front; 1 francez de către difuzoarele germane cari strigă până departe în liniile franceze: Germania nu luptă împotriva Fran,ei ci numai contra Angliei.

E vădită dorinţa German ie i , de i

a despărţi Anglia de Franţa, dâr în fiecare zi alianţa anglo-franceză se întăreşte şl asta înseamnă că lucrurile vor curge tot mai departe pe aceas-a albie a frământărilor şi luptelor.

Oare până când?

L e g e a n e u t r a l i t ă ţ i i a f o s t v o t a t a î n S e . U n i t e V a fi r i d i c a t ă şl o p r e l i ş ­

t e a v â n z ă r i i a r m e l o r ş l muniţiilor Până de curând St. Unite- ale A-

meried erau cu totul hotăra e pe baza vechii legi a neutralităţii, să nu ia parte în nici un chip la răz­boiul dinafară Amerisii şi să nu vândă niciun fel de arme popoa­relor în luptă,

In ultimele zile s'a votat însă noua l ege a neutralităţii, după care

va veni şi ridicarea embargoului (aşa a fost numită oprirea vânzării de armament), Franţa şi Anglia are gata o comandă de 7500 de avioane şi 1000 de vase de vânătoare îm­potriva submarinelor şi altele vor urma. Nu's semne de pace!

Soţul înaintează divorţ i a r s o f S a d e m â n i e a p n ' n d e c a s a

Lucrul acesta s'a petrecut săptă­m â n a trecută in corn. Dolu j. Cluj.

Pe când locuitorul IIia ioan an­gaja avocat pe la Cluj ca să se despart! de soţie, cu care nu .se mai înţelege*?, aceasta ca să se răz­bune a. da; foc. casei, care a ar?

Curg păcatele şi relele, fiindcă nu-1 cunosc oamenii pe Domnul şi Mântuitorul lor, Dacă soţii dela Dolu ar îi fost adevăraţi creştini şi copii ai Domnului , casa lor ar fi fost unraiu binecuvântat şi nu un iad în care nu s'a mai putut trăi.

Dâr casa ta eetitorula?

De toate si de pretutindeni fâ3

Frontul National Studenţesc Odată cu deschiderea universită­

ţilor, studenţimea din întreagă ţara s'a constituit în organizaţia naţională „Frontul Naţional Studenţesc" în care va activa, muncind pentru Rege, Ţară şi Neam.

- PARTIPUL COMUNIST F R A N ­CEZ a fost dizolvat. Vreo 35 de­putaţi au fost arestaţi, fiindcă au încercat să reorganizeze din nou partidul

Mobilizarea câinilor Telegramele din străinătate anun­

ţă că Germania a dispus mobiliza­rea câinilor pentru serviciul de „curieri" pe front.

In anumite centre, nouii „mobili­zaţi" vor face instrucţie şi pregătire pentru grelele misiuni ce'J.vor avea de împlinit.

- UN S T A T N O U : 5L0UACIR înfiinţat cu învoirea Germaniei, şi-a ales ca întâiul ei preşecinte pe şe­ful guverr ului d-r losef Tisso, care a fost sărbătorit în ziua de 26 Oct, de întreg poporul Slovac.

- 5 0 0 0 TINERI între 15-18 ani sunt îmbarcaţi pe vasele de război engleze, din aceştia au fost răniţi sau ucişi până acum 137 inşi.

- RPUNRRERSOC. NAŢIUNILOR va ave* Soc în z ua de 4 D t c ia Geneva. De astădată, Liga se va ocupa nu (•ai cu chestiuni admistrati-ve : votarea bugetului pe* a. 1940 şi alte chestiuni economice şi sociale.

Săr nana Ligă ce-a ajunşi

- 115 URPORRE D I F E R I T E ' s e spune că ar fi scufundat . ub • ari nele şi avioanele germane deîa în­ceputul războiului şi până acum.

CUM 1/INE MOHRTER- La Cluj a încetat din viaţă pe ne­aşteptate, voiajorul Salamon Schu­ller din Bucureşt i , în t imp ce cum­păra nişte pâine deSa o firmă din Calea Regele Ferdinand,

LR CHIŞINĂU artis-ul I eonid Serlacov, in timp ce cânta la Radio „Basarabia", făcând o mică greşală; emoţionându -se, a avut un atac de inimă, mur ind îndată.

Erau ei oare gata ? Dar tu cetttoruîe ?

- PR5CI5MUL fi INTRAT în anul ai *s8-iea an de activitate, in aceşti ani, italia, din nimic, a a-juns un imperiu temut de toate ţă­rile. „Az!, fascismul are un singur ţel — a spus d. ussolini din prilejul aniversării noului an fascist — să lucreze şi să progresese nestingherit, pentru popor şi prin popor."

- $1 fi ÎMPUŞCAT FECIORUL O faptă fioroasă s'a petrecut într'una din nopţile trecute la Siria—Arad. M. Vărgălău, gospodar, venind dtla cârciumă târziu noaptea unde se cinstise binişor cu prietenii, a tre­zit pe toţi cei de acasă cu gălăgia lui. Ai iui au încercat să-I domoleas­că. Mâniindu-se de stăruinţele fe­ciorului iui de 20 de an» Petru, a

] luat o armă din cui şi a descărcat-o in el .

TatâI criminal a fost îndată arestat şi depus la închisoare Astfel de isprăvi face alcotiolul. Fer i ţ i -vă oameni buni de e l !

— RU FOST DIZOLl /RTE uniu­nea şi barourile avocaţilor (sc c e ­tăţile în care erau organizaţi advo­caţii) din întreagă ţara

- M E R G E BINE NEGOŢUL I T A ­LIEI- m primeie şase luni ale sine­lui 1939, Italia a trimis în Bulga­ria mărfuri în valoare de 45 mi i , lire, faţă de 35 în anul trecut, î n Grecia de 61 mi i . faţă de 57; în Iugo-lavia de )37 m i i . f a ţ a d e 111; iar în România de 144 mi i . f a ţ a d e 60 mi i . lire în anul trecut.

Asta numai în ţările balcanice.

- T E L E G R A M E CU FELICITLR1 51 T E L E G R A M E CU T E X T F IX pentru diferite ocaziuni, au fost introduse de dir. gen. P. T. T. care se bucură de un tarif redus* (8, 10, 12 şi 15 lei) şi se pot ex­pedia dela orice oficiu P .T . T. pentru orice destinate.

Începe zodia balurilor Z i a r e l e î n c e p să scrie iarăşi"

despre b a l u r i şi serate d a n s a n t e pe cari z e l o ş i i ş i z e l o a s e l e , , creştini şi c reş t ine l e a r a n j e a z ă în scopu l b i n e f a c e r i l o r ş i a j u ­t o r ă r i l o r de t o t s o i u l .

A j u t o r a r e creşt ină p r i n . m i j ­loace necreşt ine . D a r asta e j e r t f a l u i C a i n . C e fo los de b i ­n e l e pe c a r e - I f ac i , s u p ă r a u & pe D u m n e z e u şi c ă l c â n d c u ­v â n t u l L u . ?

D a c ă v r e m să f a c e m b i n e , să-1 f a c e m f ă r ă p ă c a t .

- CĂRŢI POŞTALE CU R Ă S ­PUNS PLĂTIT- Pentru a veni în a-jutorul populaţiei şi a ajuta răspunsu­rile la diverse corespondenţe, D i ­recţiunea Generală P. T . T, a pus în vânzare cărţile post sie cu răspuns plătit. Astfel de cărţi poştale cu răspuns plătit al cărei preţ este de 7 lei face funcţia a 2 cărţi poştale simple care costă 8 Iei.

bn viscol mare a bântuit între; gă ţara în zilele de Duminecă, Luni şi Marţ i . .

Pe multe locuri au fost dărâmate case, copaci rupţi, revărsările de ape făcând şi ele mari pagube. Â început să ningă.

Mobilizarea porumbeilor in Franţa

PARIS, 28 — D in cercurile m i ­nisterului de războiu se anunţă că a fost trimis spre linia Maginot un nou contigent de porumbei poş­tali, cari ridică ia 100,000 numărul acestor păsări în serviciul armatei. Se precizează că in cursul războ­iului wondiaî, an servit în armată 30.000 de porumb«i poştali, dintre cari au murit eroic aproape 8,000.

tiş, „Visus* Crestina'