NICOIA.E VLASCEANU

\., \,, z\

RATACIT I}T UMBRAANTIMEMORIILE UNUI AGENT SECRBT

L2

15

L9

2L

24

57

64

rB

PREFATA

PREAMBUL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

N{ltr li[*t:'='+

CUPRINSv

PREFATA

De regulX, spionii incerc[ s[-qi ingroape trecutul cum pot

mai bine. Nicolae Vllsceanu (doar unul dintre numele sale

conspirative in perioada in care era agent secret) a hotdrAt ins[s[ ne imp[rtXgeascl intr-un stil propriu experienta sa dinFranla, dezvdluind in antimemoriile ,,R[t[cit in umbr[" cea mai

intunecati parte a vie[ii sale, cea de agent secret.

Atunci cdnd l-am cunoscu pe Vl[sceanu, in urm[ cu mai

bine de z5 de ani, mi-am dat seama imediat c[-i greu sd convingi

un fost spion slvorbeascd despre trecutul s[u. Iar, in cazul incare reqeqti, il crezi. Cel pulin pdnl la proba contrar[. Mai a]es

dac[-!i vorbeqte despre intAmpl[ri care n-au fost consemnate indosarele desecretizate.

Aqadar, am aflat de la el detalii importante legate de modul

in care, timp de to ani, a intrat in pielea unui francez gi a furni-zat informalii Centralei de la BucureEti, pffn[ la fuga generalului

Ion Mihai Pacepa, cel care coordona, de fapt, Direclia de

Informalii Externe - DIE (spionajul romS.nesc de atunci), mo-

ment in care Vldsceanu a fost retras din joc. in mare parte,

misiunea s-a desfhqurat in Franla, dupd ce DIE i-a ,,confec-

lionat" legenda unui etnic francez, nlscut intr-o Romdnie care

tocmai intrase in r[zboi.

118

$B

177

223

235

253

309

336

384

432

XI

XII

XIII

XIV

XV

XVI

)nrlI

XWII

XIX

XX93

104

ffid'6 ffig1ii'uf ii5..51g lll?,m .'

Tresirise violent, trezindu-se brusc in gezut, pe pdtura

meschin de sublire agezatd in chip de aqternut. De parci ceva ilimbrdncise din somn. $tia ce este: neliniEtea care nu il pdrdsea

de cAteva zile, presentimentul pericolului. Dar nu presen-

timentul permanent, ci forma acut[ a acestuia, iminenla.Seara trecut[, intorcdndu-se, ca de obicei, tdrziu in micul

qi umilul hotel unde ocupa o cameri minusculd la etajul cinci,

verificase ,,semnul". $i, ca de fiecare datd in ultimele zile, rea-

lizase c[ fusese vizitat in lips[. Mdruntul fir de pdr agezat intrefilele unei agende qi ea aflat[ in geanta de voiaj, ,,semn" plasat

intr-un anume fel intre doud pagini gtiute fireqte numai de el,

iqi schimbase pozilia qi locul, cel care verificase camera .i pu-

linele bagaje, de altfel foarte ordonat agezate intr-un dulap,

observase prea tdrziu ,,semnul" qi nu ddduse suficient[ atenlie

semnificaliei aranj[rii lui. Restul obiectelor nu p[reau atinse,

cu toate cX fuseser[ atent verificate: agenda, cdtanaziare qi hdrtjfhr[ importanlI, hainele, c[m[qile, obiectele de toalet[ din mica

baie. Era mdn[ de profesionist cea care aqezase apoi totul inordinea glsitX.

De fapt nu rezultatul verificXrii il neliniqtea; oricum nuaveau ce g[si. Atenfia ce i se da insd il punea pe gAnduri. Era a

patra oar[ in ultima lun[. La aceasta se adluga supravegherea

luni blestemate,mijloc devar[ rece in fierbinleala eidoar aparenth.

I

L4 15

NI I"OTA H \,'LAS(TU,A, N U

destul de discretd la care era supus cam in aceeasi perioadd prinfilajul profesionist pe care-l sesizase: echipe mixte de 5-6 oa-meni, intercalarea printre agenli a 2-g femei gi a cAte unuimagrebian. Chestiunea cu femeile era cea mai alarmantfl. $tiac[ sunt folosite in cazuri delicate, ele putdnd mult mai uqor sd-qi

schimbe infrliqarea. Greqeau insi intr-o privinld (comoditatesau suficien![) cdci nu-qi schimbau incil![mintea.

Pentru un individ cu pregltirea sa qi mai ales in situa{ia incare era pus, era relativ lesne s[ depisteze supravegherea. Celmai dificil ins[ era s[ nu le permitl s5-qi dea seama c[ este

conqtient de urmdrire. Dac[ una peste alta se organizaser[foarte bine, o identificare a lor trXda preg[tirea sa in domeniu,ceea ce trebuia exclus.

S-a ridicat de pe pat qi a mers de fereastra inaltd. Cameranu avea balcon, iar rue Saint Dominique se zd.rea, deja animati,jos. O diminea![ posomorAtd de martie albea slrac un Parissupus ploii mdrunte. Abia orele qase. Peste o ord receplionerulavea s5. aducl micul dejun s5.rac: un croasant, pulin unt, un ceai

cu cafea. Hotelul nu avea in dotare restaurant, nici ascensor, aqa

ci cel care servea va sosi gAfdind, cu tava, mic dejun inclus inpre!, modest avAnd in vedere prelul de numai 4z de francipentru camer[.

GAndul ii reveni la ,,semn". Existau doud variante: agentulfie nul observase, fie nu-i d[duse atenJie, stricAndu-i pozilio-narea cdnd verificase agenda, fie - mai plauzibil - procedase

viclean aqteptdnd reaclia viitoare.in consecin![ era periculos s5-l inliture, alimentAnd supo-

zilia c[ ,,semnul" avea semnificalie. Preferabil era s5-l lase innoua pozilie; in fond o simpld gean[ care se putuse strecurainvoluntar intre filele agendei. Cum tot in agend[ trebuia sl

16 L7

='.,.,, #n{nrrr,rr ua.'f?f:"A , i.i

r5mAnd ultima scrisoare a,,mdtuqii" Matilde, care sosise in urmlcu cAteva zile din Normandie, inofensivl, dar edificatoare

pentru,,acoperirea" sa.

Problema real[ era filajul care continua cu tenacitate.

Periculos, pentru c[ se apropia data unui ,,contact".

Nu ii pl[cea nici pozilionarea hotelului in care locuia, prea

aproape de localul Ambasadei Romdniei, de personalul clruiatrebuia sd se fereasc[ cel pulin tot atat cat o frcea fa![ de con-

traspionajul francez. insd ,,Centrala" avea obsesia c[ printrepersonalul diplomatic se afla o ,,cArti15." care trldase' Deqteplii

de la BucureEti ignorau pericolul la care-l expuneau (,,cartita",

dacl era reali, il putea depista pe el, in timp ce existenla ei

aplrea incl a fi ipotetic[). Sigur c[ era uqor ca dintr-un birouaflat la 2ooo km distanld s[ emili ipoteze gi judec[{i de valoare,

de multe ori gregite. Dar aqa fdcuser[ qi la inceput, cAnd illdsaser[ timp de un an gi mai bine in plr[sire, din simplul motiv

c[ acolo un ofi1er de leg[turl nu cunoqtea ortografia francez[ qi

nu se descurca cu scrisorile cifrate. in fine, la o analizd rece

sarcina primitd era idioatl. Sd faci filaj asupra unui diplomat,

de unul singur, aflAndu-te tu insuli urmlrit de echipe complete

ale adversarilor, era cel pulin inept. Iar dac[ ,,cartita" era real5.

Ei nu ar descoperi c[ este urmlrit[, in mod sigur contraspionajul

francez care observa miEcarea, I-ar fi avertizat. Toatd ,,acoperi-rea" c5.dea lamentabil.

in fond ambasada era inlesatd de agenli de la contrainfor-

maliile romdneqti, in plus avdnd gi acoperire diplomatic5, iaraceqtia puteau acliona eficient asupra,,cafii!ei". Se pare insd c[celor din Central[ le pdsa mai mult de cei din Ambasad[ decdt

de el. Stind qi gAndind mai bine era convins c[ totul este o

fantasmagorie, cd fie nu exista nici o ,,cArti15.", fie c[ habar nu

aveau cine anume ar fi. Aqa c[ hotXri sd se prevaleze de sdnh-tosul principiu al muncii lor: sub filaj nu se lucreazd qi s[-qi vaddde ale lui.

La ora 9 avea de fhcut o liware in beneficiul depozitului lacare lucra. Mlcar din acest punct de vedere tohri era real qi legal.

Vaface o plimbare mai lung[ spre Domul Invalizilor, vatraversaSena pe Podul Alexandru pentru a lua metroul spre Auteuil,sediul firmei unde era angajat. Un mic prilej de autoverificare;qi o vagd speran{d cd va fi ldsat in pace. Se mai gAndi o datl lafaptul c[ pentru unii obsesiile au mai multd valoare decAtrealitatea.

1 ffi

- TovarXqe, de ce insiqti dumneata sd intri in structura

aceasta a muneii de informalii ilegal[?

- Vreli s[ spuneli, munca de spionaj?...

- Da, la asta m[ refer. Nu cumva din spirit de aventur[?Colonelul Maximilian avea o privire senin[, nu s-ar spune

lipsit[ de inteligen![, dar marcat[ de o suficienli bdtltoare laochi. Figura sa distinsd, pdrul grizonat qi comportamentul calm,

degajat, putea deruta pe mul1i. Pe cel ce st[tea pe fotoliu in fala

sa, nu prea mult. in orice caz nu-l impresiona.

- Noi, relu[ colonelul, am apreciat in orice caz opliunea

dumitale de a fi inglobat in unitatea noastrX, cea aqa-zisd a

,,fantomelor". Adicd dup[ absolvirea cursurilor de pregdtire de

la ,,8", dumneata ai renun{at la unitlli de informalii externe,

pseudolegale, adicd cu acoperire diplomatic[ qi ai ales acest

sector periculos. Mai mult, nu eqti de acord sd funclionezi ca

ofi1er de leg[tur[, ci doreqti s[ intri in programul de muncd

ilegal[ pe teren, in spaliul duqman. incd o dat[, de ce?

Mereu obsedantul ,,Noi". Limbajul echivoc, stereotip al

activiqtilor de partid. Cdci, aqa cum se spunea mereu, ofilerul de

informalii este un activist de partid,,cu sarcini speciale".

in qedinle de partid, in qedin{e profesionale, mereu echi-

vocul ,,noi". Noi am hot[rAt, noi am analizat, noi am apreciat.

II

18 L9

Nr ',,

Cu alte cuvinte neutrul ,,noi" excludea opliunea personal5,,

convingerea particulard, meritele sau greqelile individuale.,,Noi" era in fond formula definitivd qi f[r[ replicd a tuturorhotdrdrilor, bune sau rele. Vedeai parc[ in spatele expresiei,for[a intregului partid, a intregului aparat qi de Ce nu a intreguluipopor. O ineplie mult mai mare nu se poate imagina.

Cel intrebat r[spunse calm:

- Pentru ch asta inleleg eu cX este in realitate munca deinformalii externe. Pentru cd nu weau si m[ ascund in spateleunor inerente laqitdti de ,,acoperire". $i pentru c[ dacd nu se lineseama de asta, eu plec la cerere din sistem, cer trecerea inrezerv5,.

Colonelul replic[, mai pulin sigur pe el, dar cu o notd de

vehemen![:

- Dar ce crezi dumneata c5, suntem noi aici? Ce este

aceasta, armat[ sau sindicat? Crencd organele noastre, partidulgi poporul au investit in dumneata incredere qi bani ca s[ plecicdndwei?

Se intrebd din nou mental: organele noastre? Ale cui? Leavea cumva colonelul moqtenire de la pdrinli, de la intregulpopor. Credea sincer c5. nenea Toader de la Domneqti, sau neneaNicu de la ,,Laromet" erau proprietarii acestor organe?

- Nu sunt ldmurit, spuse colonelul. Relateazd-mi cum aiajuns la asta.

III

Cum a ajuns?...

Era primdvar[. Prim[vara urmitoare dramaticului august

1968. Tratatul de la Vargovia, trupele sale, in fond trupele sovie-

tice, mai pulin cele romflneqti, invadaser[ Cehoslovacia qi

zdrobiserd ,,Prim[vara de la Praga", revolta impotriva hegemo-

niei sovietice asupra estului european. Ceauqescu se opusese,

nu participase la represiune. ln fond un scenariu conceput totde cdtre Moscova. increzdtor in pozilia RomAniei, Dubcek,

liderul miqchrii, comunist cu,,fa!5. umand", a acceptat medierea

lui Ceauqescu. Amara farsd s-a terminat prin predarea sa de

cdtre romAni la Moscova.

Atunci, absolvent al Facult[1ii de Drept, elevla o qcoald de

ofi1eri in rezervfl posterioari studiilor universitare, cel cdruia ise cerea peste doi ani sX precizeze,,cum a ajuns la asta", nu qi-a

tinut gura qi a afirmat c[ totul e o fars[.Delatori erau peste tot. Cea mai abject[ specie, nu turnX-

tori din convingere, nu din diverse laqitfl1i, ci numai din dorinlade a macula tot ce-i inconjoari.

Dar pAn[ la urm[ nu a contat prea mult aceasta. Au contat

,,dosarul bun", ,,originea sdn[toas5.", chiar qi o vorb[ bunl pus6

de un politruc de la qcoala de ofileri in rezerv[, interesat lardndul sdu ca acest elev ofi1er s[-i intocmeascd lucrarea de

20 27

lrf*A

diplom[ la Facultatea de Drept, absolvit[ de respectivul, fireqte,la frr[ frecvenld (la ,,fdr[ sd inve]e" cum se mai spunea).

$i iat5-l pe omul nostru, proaspdt ofiler de informaliiexterne, ajuns la qcoala de specializare in domepiu de la,,B". Doiani de cursuri intensive de specialitate in profesie, de limbistr[ine, de sport. in fond o via!il gi o aetivitate mai mult decAtagreabile, o recunoqtea.

DacS nea Toader din Domneqti sau nea Nicu de la,,Laromet", proprietari, ei qi intregul popor al ,,organelor noas-tre" ar fi aflat cu ce se ocxpau acestea, s-ar fi crucit. in primulrAnd de mAndrie. Adicd uite domnule, munca noastr[ nu e invan, aga c[ multd-pulind cdt[ era, din ea se pregXtesc ,,organelenoastre" s5. ne apere, c[ la o adicd se duc qi acolo peste dugmanisX ii inving[. Dar in al doilea rdnd s-ar fi crucit v[zdnd c[ muncalor, aqa mult[-pulin5 cdt[ era, se irosea pe niqte tAmpenii greude imaginat.

in primul rflnd deci erau ap5rali de duqmani, spioniimperialigti care doreau s[ ne spioneze, sX ne fure secretele. Nugtiau s[rmanii proprietari ai ,,organelor noastre" cd strdinii nuprea aveau ce secrete sd ne fure din moment ce nu le prea aveau.

$i mai apoi, cum s-a vdzut mai tdrziu, erau oameni tot din,,organele noastre" care aveau grijd sd ii scuteascd de eforturi,ddndu-le strdinilor pe tavd tot ceea ce ii interesa.

in al doilea rdnd deci, ,,organele noastre" nu prea aveau -aga in mare - ce s[ caute prin str[initate spre a-i invinge pestrdini la ei acasd, din moment ce, tot a$a cum s-a vdzut maitf,rziu, alli oameni din aceleaqi organe aveau grij[ s[-i informezepe ei, duqmanii, cam ce wem de la ei, ce cdutflm pe acolo. Iar ei,strdinii, la ei acasfl numai proqti nu erau. $tiau foarte bine cd e

uqor si-i depisteze pe agenli gi s[-i neutralizeze. Dar oare cum?

S.S" E$fBft,{.' lii,, ir[;.:

Arestdndu-i, expulzAndu-i? Nu, dimpotrivil, qtiindu-le intenfiile,tot de la oamenii din ,,organele noastre", dezinformAndu-i. Aqa

cd el, omul nostru, urmAnd conqtiincios qi cu bune rezultate

cursurile de la,,B", devenise profesionistintr-o profesie ce seva

dovedi in timp prea pulin util[. Dar asta nu-l oprise sd gAn-

deasc[ qi s[ intuiasc[ adevdrata fa![ a lucrurilor. Dimpotriv[....

22 23

NIilOIT{Il VLASC}iANU

Era inceputul verii, nu-qi mai vedea capul de treburi, vorba

vine. tn afara cursurilor intensive de limbi strline, cu adevlratdificile Ei folositoare, in rest totul plrea o prelungit[ distraclie.La acest sentiment contribuia si caracterul slu libertin si

oarecum superficial.E drept c[ marea majoritate a colegilor (de fapt erau pulini

cursanli, cca.3o), un pic mai in vArst[ decdt el, provenind dinstructuri interne ale securitdfii, pdreau foarte determinali,oricum autoconvinqi de necesitatea politicd a activit[tii lor.

,,Treaba lor, iqi zicea, niqte incuiali." Judecat[ definitivl pentruel, dar care sesizat[ de c[tre superiori, devenea periculosinterpretabili.

Pirerea sa era ins[ alimentat[ de cele exprimate de citreunii dintre Eefi.

- Tovar[qi - spunea un inalt personaj din conducereaDepartamentului de Informalii Externe venit intr-o vizitl de

analizl - dumneavoastr[ trebuie s[ devenili profesionigti buni

Ei utili pentru oricare organe de spionaj din lume. S-ar putea ca

in timp sd pfltrundeli in rAndurile lor.Mai tdrziu s-a inleles ce voia s[ sugereze in context qi mai

alcs de ce. Un alt responsabil cu munca politico-ideologic[ nusc sl'ia sir afirme:

rV

DA 25

,,, ,ndr:d*rTiwuwnNA

- Ldsdm pe mai tdrziu studiul documentelor de partid.

DumneavoastrX, trebuie s[ cunoaqteli aprofundat doctrinele

filozofice burgheze, cdci frrd s5. Ie cunoaEteli nu le puteli com-

bate. Aici cam avea dreptate, dar neglija, sau nu, cd pAnd a le

combate te puteai trezi cd le accepli, c[ le asimilezi, chiar te poli

identifica cu ele.

Se intrase abrupt in programi. Totul se desfhEura paralel,

f[r[ etape tranzitorii. Prima experien![ pentru el, poate cea mai

pllcutd, a fost cursul - mai pulin cel teoretic - practic de

conducere auto. Se invlla pe o maqin[ masiv5, greoaie VOLGA,

cu schimb[torul de viteze ,,la mAnS." lAng[ volan. Instructorul,

subofiler, bineinleles tot din DIE, om intre doud vArste, tipul

Eoferului qmecher, cu comportament propriu tagmei sale, om

de treab[, dar vddit pltruns de superioritatea meseriei sale fa1[

de novicii care nu puseser[ niciodat[ mAna pe un volan, i-a atras

atenlia de lainceput c[ maEina nu era dotat[ cu dubl[ comand5

qi ca atare o greqeal[ mare ii putea bdga pe amAndoi in spital,

dacd nu Ei mai r[u.Primul contact a fost mai mult dezagreabil. lncepeam pe

o stradl pustie de prin Cotroceni, pavatl cu piatrd, m[rginit[ cu

copaci betrani gi bogali in vegetalie. Cu toate insisten{ele

instructorului care explicase cu rlbdare maniera de a o pune inrniqcare, magina refuza s5. se urneascd. Dracul gtie de ce

cliberarea ambreiajului, dupl bdgarea in vitez[, nu se producea.

Piciorul stdng tremura pe respectiva pedal[ gi nu permitea

dcbraierea. in fine, dup[ cdteva smucituri care-l enervarl v[ditpc instructor, o luard din loc mai incet decAt un melc amelit de

cildur[. Strada, nu foarte ingust[, ii plrea brusc o simpl[potec[. Aqa cd evolua cum putea chiar pe mijlocul ei; noroc cInu era circulat5. Distanta de cam 2oo de metri, c6.t mlsura calea