MATERIA LURI PENTRU

ISTORII (MOHOR» IN lilIJlll D I S S E R T A Ţ I U N Î Ş I D O C U M E N J T E

B b l . Un .v , Cluj

2 7 9 0 3 5

I. DISSERTATIUNEA

C O N T E L U I A L E X A N D E U S T A D N I C K L I

despre

satele române in Galiţia.

[0 wsiach tak zwanyeh woloskich, Lioâw, 1848, in-4,]

Szczuple nader i niedokladne sa nasze wiado-mosci o Woloskich osadach w Polszcze. 2e takie osady istnialy i w znacznéj liczbie istniéé músia ly ,— o tém nam wprawdzie juz same uniwersaly poborowe od r. 1552 do r. 1629 watpic nie pozwalaja, poniewaz wszystkie wsiom woloskim osobna rubryke poswiecaja, i dla icli osadników osobny podatek wymierzaja.

Uniwersal pobofowy z roku 1552, piérwszy szczególowy, który posiadamy, wprawdziejesz-cze hie o calycli osadacli woíoskicli, lecz o pojedyhezyeb osadnikach mówi — i ich do o-gólnego podatku kmiecego dwu groszowego pociaga. „Item Valachi agros colentes, vel ia agriş, quae dworzyszcza dicuntur, sedentes, per duos grossos solvent." Vol. II. pag. 602. Ale juz nastepujacy uniwersal z roku 1564 o calych wsiach woloskich mówi, i osobny po­datek dia nich postanawia. „Woloskie wsie, jako i tak rok przeszly, tedy i teraz powi'nny plació beda, jako i w inszych wsiach z rol, jezii je maja albo z dworzyszcza po 20 groszy, którzy rol nie maja, tedy od sta owiec po 10 groszy." Vol. II. pag. 664. Aby z slow J a k o w innych wsiach", nikt nie wnosil, ze podatek osadników woloskich, role lub dwo­rzyszcza majacych, równal sie zwyklemu po-datkowi kmiecemu, zaraz tutaj objaániam, ze

Forte puţine şi necomplecte sunt noţiunile nostre despre stabilimentele române în Polonia. Cumcă elle essistaseră şi. trebuiau să fi foştii numerose, acesta se constată mat pe susû de ori­ce indoelă prin cerculările dieta'e censuale dintre anniî 1 5 5 2 — 1 6 2 9 , cari tote assemnézâ sate-loru române o rubrică deosebită şi o dare a-parte.

Cercularea din 1552, cea de'nteîu detal-liată, din căte au adjunsû pônë la noï, nu vor-besce incă, ee'ï dreptû, despre sate intrege, dar menţioneză deja pe colonişti românt isolaţî, suppunêndu'ï imposituluï ţerrănescă generalii de 2 banî: „Românii agricultori voru plăti căte „duoî banï." Volumina legum, t. 2 , pag. 602 . Cercularea urmată după cea precedinte, anume din 1564, vorbesce deja despre sate române intrege, stabilindu pentru ele unu birû specialii: „Satele române, acuma ca şi annu, vorii plăti, „ca şi in celle-l'alte sate, delà plugû, cine a-„re plugù, seu. de'a -fie-care ariă, căte 20 „banî, iar cine nu are plugu, căte 10 bani v dela fie-care sută de oï". Vol. II pag. 664. Pentru ca cuvintele „ca şi în celle-l'alte sate" să nu facă a se bănui egalitatea birului coio-nistiloru români cu allû ţerraniloru polonî, tre-bue să observâmu, că pentru acestiîa din ur­mă cercularea in cestiune prevede unu birû

podatek kmiecy tym universalem postanowiony 10 gxoszy, wife tylko polowf tamtego wy-nosil.

Osnowa tego artykufu przeszla bez zadnéj odmiany w wszystkie pozniejsze uniwersaly wlacznie az do roku 1577. Dopiéro uniwersal poborowy z r. 1578 nietylko z podatkiem zwy-kìym kmiecym i podatek wsi woloskich pod niósl, ale nawet i osadników ani ról ani owiec, lecz li bydlo posiadajacych, podatkiem oblozyl Zawiéra albowiem nastepujacy paragraf: „Wsi woloskie powiimy placié beda jako i w innych wsiach z ról jezli j e maja, albo z dworzyszcza po groszy 30, a którzy Vói nie maja tedy od bydla zwlaszcza od sta owiec po groszy dwa dziescia, a od d z i e s i e c i u k r ó w po g ™ s z y d w a d z i e é c i a " Voi IL pag. 980.— A ze pobor zwykfy od kmieci osiadlych w tynr roku na 15 groszy ustanowiono, wiec i pod-lug tego uniwersalu osadnicy woloscy role lub dworzyszcza majacy w dwój'nasób tyle jak wszyscy inni kmieci* królewscy, duchownych i éwieckich panów, a o trzecia czesé wiecéj niz osadnicy tylko owce lub bydlo posiadajacy piacili.

Stosunek ten do rokii 1629 juz sie wiecéj nie zmienil. Spadai wprawdzie i podnosil sie podatek wsi woloskich w miare jak kmiecy, pobor znizano iub podwyzszano ; lecz zawsze kwota podatkowa osadników woloskich role lub dworzyszcza posiadajacych podwójnemu pobo-rowi kmiecemu si$ równala, a o trzecia czeéé wiecéj niz podatek osadników li owce lub bydlo majacych wynosila. Najmniéj piacili osadnicy woloscy w roku 1591 i 1592, bo z ról lub dworzyszcz po 15 groszy, od sta owiec lub 10 krów po 10 groszy, najwiecéj w r. 1620, bo z ról lub dworzyszcza po 8 zloty eh, a od sta owiec lub 10 krów l po 5 zloty eh groszy dziesieé.

Az do roku 1613 podatek osadników wo­loskich z ról i dworzyszcz zawsze sie na rów-néj stopie z podatkiem wójtów,. soltysów, Knia-ziów (t. j soltysów wsi woloskich), tywonów, putnych, bojarów trzymal. Piacili wiec ci o-sadnicy z ról i dworzyszcz tyle, ile ich wlaéni soltysi, stosunek którego w niemieckich wsiach nie znajdziesz. W r. 1613 zaé na wojtostwa, soltystwa, kniaztwa po 10 zlotych nad pobór uchwalony (t. j . nad póltora zlotego) nalozono,— a podatek osadników woloskich tylko do po-datku putnych, pancernych i bo.arów przy-

numaî de 10 bani, adecă pe jumetate cătu plă-tTafl Românii.

Totu astu-felîu găsimu pon6 la 1577 inclu-sivamente, căci cercularea de biru din 1578, marin du darea ţerrănescă in genere, a mâritu totu-d'o-datâ şi pe acea din satele române, maî suppunendu incă imposituluî vitele cornute, du-pre cum se vede din următorulfl articolu : „Sa­ltele române voru Ii datore a plăti de plugă, „ca şi în celle-ralte sate, cine are plugu, seu „dela fie-care ariă, căte 30 bani, îaru cine „nu are plugu, atunci dela vite, şi anume căte „20 bani dela fie-care sută de oî şi toţii ată-„ta dela 10 vacce." Voi. II. pag. 980. Fiindu că birulfi ţerrănescu ordinară din acellu annii era de 15 bani, apoi urmeză că şi a-cum coloniştii rbmâriî cei cu pluguri seu cu arie plătîau induoitu de cătii toţi ceî-l'alţi ţerrani, atătu regali, precum şi ai senioriloru laici şi ecclesiasticî, şi cu o treime jnai multu decătii a-ceî locuitori, ce aveau numai oî seu vite.

Acesta proporţionalitate fusese mănţinută pâne' la 1629. Birulu crescea seu scădea periodi-cesce, atătii pentru satele române precum ,şi pentru eei-1'alţî ţerrani, totfl-d'a-una inse birulu Românilorii celloru cu pluguri şeii cu arie fiindu dupplu decătii a Poloniloru şi cu o trei­me maî mare decătii a păstoriloru. Cellu maî micii biru romăneseti a foştii în 1591 şi 1592 , cându plătîau căte 15 bani de plugii seu de ariă şi căte 10 bani de o sută de oi şeii de 10 vacce; cellu maî mare birii a foştii în 1620 , cându plătîau câte 8 zloţi de plugii seu de ariă şi căte 5 zloţi 10 bani de o sută de

ariă şi căte 5 zloţi 10 oî séti de 10 vacce.

P6ng la annulu 1613 darea de plugii şi de ariă a tuturora colonistiloru români era totu-*d'a"-una egală cu acea a şoltuziloru, a prima-riloru de prin colonie nemţescî, a aşa numiţi-lorii boîarî seu nobleţă mică din Litvania, etc. Affară de acesta, colonistulii cellu maî de rendu plătia intocmaî atăta ca şi chinezulu, adecă ca-pulu coloniei, ceia ce nu ne intimpină nici de cum în coloniele nemţescî. Numai în 1 6 1 3 , cându birulu era de 1 2 zloţii, şoltuziî, pri­marii şi chinezii aii foştii indatoraţî a mai da pe de assupra 10 zloţi, pe cându simplii co-

rownano. t. j . na osm zlotych podwyzszono. Uniwersai poborowy z. r. 1616 wprawdzie proporcyie do r. 1613 istniejaca przywrociî, lecz w r. 1619 znowu na wojtostwa, soltystwa, kniaztwa daleko wiekszy pobor niz na role i dworzyszcza we wsiach woîoskich nalozono: i odtad juz pewnego stosanku miedzy stopa podatkowa tych rol i dworzyszcz, a stopa dla wqjtow i t. d. postanowiona oznaczyc nie po-dobna.

Po r, 1629, w ktorym podymne zaprowa-dzonem zostaîo, uniwersaîy poborowe juz wie-cej rubryk podatkowych niewyszczegolniaja, — gdyz kazdej ziemi zostawiono, jak wielki po­datek na siebie przyjac, i jakim sposobem go miedzy kontrybuentow rozlozyc zechce. Ale poniewaz uniwersaîy z roku 1632 i 1635 na wstepie oăwiadczaja „iz ziemie ktore podatki uchwalone poborami (a nie podymnem) odda-wae beda, do uniwersalow z r. 1629 stosowac sie maja", a ziemie przymyska i sanocka, w k t o r y c h s i e najwieksza czeăe wsi woîoskich znajduje. kwote przyjeta poborami oddawae sie obowiazaly,— przyjac mozemy ze do roku 1638 osadnicy woloscy podatek podlug stopy dla nich w r. 1629 ustanowionej, t. j . po zlotemu od roii lub dworzyszcza, a po 20 groszy od stu owiec lub 10 krow pîacili. Od r. 1638 zas juz wcale oznaczyc nie podobna, czy wsie wo-Joskie osobny podatek i w jakiej kwocie pîa-ciîy, poniewaz od tego roku poczawszy, naj­wieksza czese wojewodztw i ziem podatki przez nie uchwalone podlug podymnego rozkîadaly.

Lecz gdzie sie te wsie znajdowaly, wiele ich byîo, jak siş nazywaîy, i pod jakiemi kon-dycyjami lokowany zosîaly, zadna konstytucyja, zaden autor dawniejszy, nas nie uczy.

Sam nawet Tadeusz Czacki, ktoren kazda czesc naszej hisioryi, kazda gaîez' naszego pra-wodawstwa zbadal i zgîebil byî, bardzo nie-dostateczne, i jak pozniej okazemy nawet bled-ne podania nam o osadach woîoskich zostawiî.

Ograniczaja sie albowiem te podanie na na-stepujacych sîowach:

_ _,;Widzimy w przywileju Wladysîawa ksie-cia Opolskiego (ktoremu ksiestwo ruskie w u-zytek, a Polska w nietrwaîy rzad krol Lud-wik oddaî) z r! 1378, iz na pole'i wieS Hodîo nad Tarnowa rzeka Aleksandrowi Wolochowi,

lonişti români numai 8 zloţi. Cercularea din 1616 se incerca, in adeveru, a reveni la pro-porţiunea cea de mai 'nainte de 1613, inse acesta stare de lucruri a duraţii numai pone la 1619, cându birulu şoltuziloru, primariloru şi chineziloru începu din noii a fi cu multu mai mare de catti allù coloniş(iloru romiinî cel-loru cu pluguri séti cu arie, şi de atunci in-cóce nu se mai potè precisa nici o proporţio-nalîtate certă intre impositulu unora şi allu cellora-l'alţî.

După annuiti 1629, introducéndu-se da­rea benevole, cerculârile nu mai classifica pe contribuabili în differite rubrice, căci fie-care districtu căpetâ dreptulu de a decide ellu în­sumi mărimea impositulu! seu şi de a face a-poî totu ellu-iiisuş! repartiţiunea a^supra locui-toriloru. Fiindu inse, că cerculările din 1632 si 1635 aretă in introductiunea lorii, cumcă acelle districte, la car! nu se applica sistema dări! benevole, se voru referi in privinţa bi­rulu! la cerculările din 1629, şi fiindu că se scie că in acesta ultimă categoria intrau dis­trictele de Sanoka şi de Premislia, unde se afflati celle maî multe sate române, — apoi este probabilii, că colonişti! români urmaţi de a plăti impositulu lorii in conformitate cu cir-cularea din 1629, adecă căte unti zlotù de plugu séu de aria şi căte 20 ban! de 100 oi séù de. 10 vacce, continuându astù-felu póne la annulu 1638, dela care incóce darea bene­vole s'a generalisatu ma! in to'e provinciele Poloniei, incătu creclemu că va fi imbrăţişatu in sine şi satele române.

Inse, unde anume se afflati acelle sate? in ce numèrii? cum se numiati? cu ce condiţiunî fost aii elle fundate? acesta nu ne-o spune nici unti actu aliti Parlamentului şi nici unti au­torii vechîu.

Póne şi Taddeti Czacki, carele approfunda-se tote părţile istoriei şi tote ramurile legis-laţiuni! polone, ne presintă nesce date forte nesuffieienţî şi chîarti retăcite, dupre cum o vomii proba mai la valle, despre stabilimente­le române.

Acelle date se mărginescti in următorele cuvinte :

„No! vedenia in privilegiulù lui Vladislau, „principe de Opolia (căruia regele Ludovicii „îi incredinţase Galiţia drepţii usufruetu, îarti „Polonia sub o administraţiune precaria), cum-„că in annulù 1378 a accordata slugeî selle

sludze swemu, dai pozwolenie. aby sie w tei wsi z iiasíepcimi swémi woíoskiém rzadziî prawem. W przywileju 1420 r. Ziemo'wita ksiecia mazowie f;kiego i belzkiego na wieá Lu-bicz dane jest pozwolenie, aby ta wies rza dzila sie prawem woíoskiém. Nietylko na Po-kuciu w województwie raskiém i w belzkiém to prawo byío znajome, lecz znajdujemy w metryce koronnéj przywiléj nadania tego prawa 1545 r. w jednej wsi w stàrostwie bieekfém w województwie krakowskiém Rozrzadzenia ekonomiczne w Samborszczyziiie w r. 1568 , przez StanisTawa Zamojskiego, daja nam choc mniéj dokiadny obraz, co to prawo woioskie znaczyio. — Òsady Woíocliów, przechodzac z wlasaego kraju dia nadziei bezpieczeñstwa i swobody warowaíy :

. 1 . Grzywny czyli kary pieniezne nienale-z J y do skarbu panujacego, ale do sadu i sklad-ki na publiczne potrzeby przeznaczonéj.

2 . Sady miedzy osadnikami byly odbywaae przez wybranych od osady starszych, którzy podlug swego prawa, t. j . zwyczajów sadzic mieli.

3. Schadzki do naradzenia s'e o gospodar-stwie lub porzadku bywaly pozwolone.

4. Robocizny powinnosci prz mienialy sie w daniny dziesieciaae: bydia, zboza, ogro-dowin."

Pracujac nad liistoryja wojfostw w Galicyi w krótce przekonanie powzielem, ze najwie-ksza liczba osad woíoákich w téj czesci sa-nockiéj i przemyskiéj ziemi, która teraz sanoc-ki cyrkuí stanowi, miescié sie musíala; a u-dzieloay w czasopismie naukowym zakíadu Os-solinskiego przywiléj wsi Nanowéj w tém prze-konaniu mnie utwierdzil, gdyz sie tak wzgle-dem powinnosci osadników, jak wzgiedem po­winnosci soítysa tamtejszego do zwyczaju w inszych wsiacii woloskich panujacego odwoluje: „Ad locandam et erigendam villam juris Va-„lachici more aliarum villarum Valachicarum. „ . . . . omnesque datias dare, quae villae aliae „regales anticuitus solvere consveverjunt."

„luî Alessandri] Românulu câmpulii şi satulfl „Hodlo pe apa Tarnowa, cu permissiunea ca „ellu şi urmaşii sei să'10 stăpănescă pe basea „dreptului romanesco. In privilegiulu din 1420 „allu luì Ziemovitu, principe de Mazovia şi de „Belz, se accorda satului Lubicz dreptulu ro-„mănesefl. Acestu dreptu fusese cunnoscutù „nu numai în Pocuţia, in voevodatulu Galliţieî „şi allu Belzuluî, ci încă noî gâsimO în Me-„trica Regală privilegiulu accordarli acestui „dreptu in 1545 unul satù din starostia de „Biecz in voevodatulu Cracoviei. Disposiţiu-„nile economice din 1568, făcute de Stanislao „Zamqjski in privinţa Samborieî, ne dau o i-„deă óre-care superficială despre natura acel-„luî dreptù romanesco. Coloniele Româniloru, ,.ce immigrafl aci din tèrra lorù, in speranţă „de a gusta siguranţă şi libertate, îşi reser-„vau urmâtorele :

„l-o. Grivnele, adecă amendele pecuniare, „nu appartenîau fiscului, ci remăneau in satfl „pentru trebuinţele publice, judiciare şi altele.

„2-o. Judecăţile iu cerculù coloniei se fă-„ceau de cătră unu tribunale electivù de be-„trânî, îndatoraţi a judeca dupre dreptulu séu „obiceîulu propriu romanesco.

,.3-o. întrunirile pentru a se sfătui despre „gospodăria s40 despre ordine publică eraù „permise.

„4-o. Munca silnică era înlocuită prin de-„cîuelî din vite, din grane, din legume."

Occupându-me cu istoria communelorù ru­rale in Galiţia, eu avui oceasiunea de a me convinge, că cea mal mire parte a co onieloru române trebuiau să fi essistatu anume in acea parte a districeloru de Sanoka şi de Premis-lia, cari constituă actualmente cercolulfl de Sa­noka; Iar privilegiulu satului Nauowa, publi­caţii in efemeridele Bibliotecel Ossoliniane, m'a mai intăritu şi mal multù iu acesta convicţiu­ne, căci atăto in privinţa datorieloru locuitori-lorfl, precum şi in alle şultuzulul, eilu appe-leză la obiceîulu ce dice că se păzesce in celle-l'alte sate române (1).

(1) Ad locandam et erigendam vi l lam juris Valaehici more aliarum villarum Valachiearum . . . Omnesque ^a t ia s dare, quae viUae al iae r e g a l e s antiquitus solvere consveverunt.

Byîo wiec piérwszém mojém staraniem pro-sié o wyszukanie i wydanie wszystkich piér-wotnych przywilejów "wsi królewskich w _sa-nockim cyrkùle lezacych, z aktów grodzkich, sanockieh i przemyskich, które z aktami wszy­stkich innych grodów i ziemstw galicyjskieh z nakazu rzadu austryjackiego we Lwowie w osobnym archiwum zgromadzone zostaly. Ale mimo kilko miesiecznych najstaranniejszych poszukiwan archiwariusza za ledwo kilka przy­wilejów wsi woloskich wynalése sie udaîo.

trudniajaU albowiem wyszukiwanie podob-nych dokumentów nie tylko niedokîadnose daw-nych aktów grodzkich i ziemskich (których znaczna czesé przed przewiezieniem do Lwo-wa i podczas przewiezienia zaginela) i mnoga liczba indeksów z tych aktów sporzadzonych,— ale jeszcze wiecéj ta okolicznosc, ze podlug prawa polskiego kazden dokument do jakich badz aktów grodzkich lub ziemskich wciagnie-tym byé mògi, i ze strony, korzystajac z' tego dobrodziejstwa, dokumeuta które posiadaîy, i tranzakcyje które o majetnosci ziemskie zawie-raîy, bardzo czesto nie w grodzie, do którego jurysdykcyi te majetnosci nalezafy, lecz tam, gdzie im najdogodniéj byîo do oblaty podawaly. Trzeba wiec czasem wszystkie akta grodzkie przewartowaé, aby dokument zadany znaléée lub z pewnoscia powiedziéé, ze do zadnych aktów w Galicyi znajdujacych sie podanym nie zostaî.

Szczeéliwym trafem w ciagu ifych poszu­kiwan udzielono mi z prywatnéj reki orygi-nalne przywileje wsi woloskich Boguszy i Biel-czarowéj w sandeckim cyrkule,—a z zakladu imienia Ossolinskich nader wazny dia mnie ma-nuskrypt, gdyz kilka set dokumentów po naj-wiekszéj czesci dóbr, wójtostw i wsi w cyr­kule sanockim sie tyczacych zawiéra.

Rozpatrzywszysie w tym manuskrypcie prze-konaîem sie, ze jest zbiorem kopii urzedowych rozmaitych oblat, jakie sobie albo który z suk-cesorów Piotra Kmity, starosty przemyskiego, albo ktoé z pozniejszych starostów przemy­skich dia swéj wiadomosci z aktow grodzkich wyjac kazaî. Tycza sie one albowiem pry-watnych majetnosci ' Kmity, i dóbr, wójtostw i

Aşa dară, prima mea stăruinţă a fostü de a cere căutarea şi publicarea tuturora privile-giel'oră de fundaţiune alle satelorü regale din cercoiulü de Sanoka, estragèndu-se din actele municipale de Sanoka şi de Premislia, concen­trate in Lemberg intr'unu arcliivü specialü, de'mpreună cu actele tuturora cello ă-l'alte o-raşe şi districte alle Galitieî, din ordinea gu­vernului austriacă. Totuşi, cercetările celle mai minutiöse alle archivaruluî in cursü de maî multe lune nu mî-au putută procura de cătu numai vr'o duo-treî privilegie relative la sate române.

In adeveră, găsirea documenteloră de aces­ta na'tură este îngreuiată nu numai prin de-sordinea vechieloră acte municipale şi distric­tuale, dintre cari mai multe aü peritü inainte de a se adduce la Lemberg sév chiara in timpulu adducerii, şi prin multiplicitatea in-ventarilorü, ci incă mai cu sema prin acea impregìurare, că, dupre legile polone, fie-care documentü putea fi inregistratü in codicile orî-şi-căruî orasü seü districtü, incâtu împricina­ţii, profitandü de acestü beneficiu, înregistrau adesea-ori documentele şi transacţiunile celle privitóre la proprietăţile Joru territoriale nu in oraşulu, de a căruia jurisdicţiune depindeau, ci acollo, unde le da mâna. Astü-feliu, ară trebui a cerceta gradualmente totalitatea acte-loră municipale, pentru a puté descoperi unü documentă ore-şi-care, seü pentru a fi autori-satü de a affirma, cumcă acellü documentü n'a fostü înregistrată nicăirî in cupprinsulü Ga-litieif.

Din norocire, in intervallulă acestora cerce­tări, o persóna particolară óre-care veni a 'mi communica privilegiele originale alle sateloră ro­mâne Bogusza i Bielczarowa in cercolulă de Sandek, îar din Biblioteca Ossoliniană căpetal unu manuscriptă, forte importantă pentru mi­ne, căci cupprinde in sine căte-va sute de do­cumente, relative in cea mai mare parte la bunuri, la primărie şi la sate din cercoiulü de Sanoka.

Studiându acestü manuscriptü, eü n'amü in-credinţatu, că este o collecţiune de copie par­ticulare după alte copie officiale de pe origi-naluri, pe cari şi-le estrase spre sciinţă de prin registrurî municipale vre-unulă din suc­cessori! lui Petru Kmita seă cine-va dintre starostii ulteriori aî Premislieî. In adeveră, elle se rapporta tòte Ia proprietăţi dalle lui

8 COLON IELE ROMÂNE IN GALIŢIA

gromad do jurysdykcyi starosty przemyskiego nalezacych. O ile z porównania tych kopii z oblatami dokumentów, które sie j uz piérwéj w archiwum aktów grodzkich wvnalésc udalo, sa-dzié moglem, sa one tak dokladne, ze wszyst-kie abrewiaeyje w oblatach sie znajdujàce bez zadnéj odmiany i w kopie przeszly,—ze ustepy lub síowa bíednie w oblacie napisane (co z kontekstu íatwo dojác raozria), równie blednie w manuskrypcie wypisane zostaly,— a slowa w oblacie zupeinie nieczytelne lub zatarte, w manuskrypcie wypuszczone, i tyJko punktami oznaczone znalazíem. A ze oblaty podlug praw polskich równa moc jak same oryginaíy miaiy, mozemy manúskrypt ten za kopie dokladne wszystkich dokumentów oryginalnych w nim zawartych uwazaé Wyjaíem zatém z tego ma-nuskryptu nie tylko wszystkie przywiieje wsi woloskich, ale i wszystkie pozniejsze doku-menta tych wsi i wójtostw sie tyczace, i u-dzielam j e czytelnikom ; przywiieje i dokumen^ ta wazniejsze od slowa do síowa, mniéj waz-ne, prywatne tranzakcyje, zwlaszcza te, które siş tylko wójtostw tycza, w tresei wym wy-ciagu, gromadzac zaws'ze wszystkie doku-menta téj şamej 1 wsi sie tyczace. Grdyby po-zniéj publicznoáé udzielenia doslownego wszy­stkich dokumentów w tem manuskrypcie za­wartych sobie zyczyla^ nie zaniecha zapewnie zaklad im. Ossolinskieh temu zadaniu zadoáé uczynié; j a tym czasem za to reczyé mogş, ze wszystkie dokumenta do wyswiecenia his-toryi wsi i wójtostw woloskich lub dawnych zwyczajów i praw sluzyc mogace doslownie udzielilem.

Naj wazniejsze z, tych. dokuiueatów sa przy­wiieje Iokacyjfne jedynastu wsi woloskich w sanockim cyckulè. Sa to wsie : Zwiniacz albch Swiniacz, Rowien n a 1 Okoliszczach (zapewnie Równia), Boberka, Ternowa wyzsza i doina, Dwernik, Poiana, Polawy, Ustrzyki, Korosno, Koroécienska Wola. Bolaezam do nich przy­wiieje wsi Boguszy i Biélczarowy z oryginaìu przezemnie przepisane, przywiléj wsi Dolzycy, który sie w aktach grodzkich wynaleác u-dalo, i przywiléj Nanowy, któren wprawdzie czasopism zakladu juz dawniéj udzielil, któren atoli dia porównania z insièmi przywiléj ami ciagle przed oczyma miec trzeba. Maray wie_c przywiieje szesnastu wsi woloskich. Piérwsze siedm Piotr Kmita starosta przemyski w swych dobrach utworzyl, — reszta wsiami królew-

Kmita séü la bunuri, primărie şi commune de sub jurisdicţiunea starostelui de Premislia. Confruntândă apoi aceste copie particolare cu acelle officiale, ce mi se intémplase de a le fi descoperitü deja de mai înainte in Archivulü actelorü municipale, mè putui convinge despre scrupolositatea noului copistü, carele trecu fă­ră nici o schimbare tòte abreviaţiunile copiei officiale, precum şi frasele séü cuvintele er­ro oate (ceea ce lesne se constată prin con-textü), iar vorbele şterse séü nedesciffrabile, le lassa la o parte, insemnându loculü lorü prin punturî. Fiindă inse că, dupre legile po­lone, copíele officiale de prin registrar! publice aveaü tòta puterea documentelorü originale, urmeză dară că totü o aşa valore trebue să aîbe pentru noi şi manuscriptalu in cestiune, essecutatü cu atăta essactitate. Deci, eü mé grăbii a estrage din ellă nu numai tote pri­vilegíele de fundaţiune alle satelorü române, ci incă tòte documentele posterióre alle acel-loraşi sate, şi anume privilegíele şi documen­tele celle mai importante in extenso, iar celle mai secundare, mai cu sema transacţinnile par­ticolare relative Ia primărie, numai in estractü, gruppându-le apei dupre rubrica deosebitelorü sate. Dacă publiculă ara dori mai in urmă a cunnósce litreralaiente tòte documeutele coprin-se in manuscriptfl, nu este indoélà că Biblio­teca Ossoliniană n'arü refusa a satisface o a s -semenea cerere. Eü unulü assigurü pone a-tuncl, că voîu presinta aci ad luterani tòte documentele, căte potü servi la elucidarea is­toriei, a vechilorü obicee şi a drepturilorü sa-teloi'ü şi primărieloră române.

Celle mai importante din atarî sunt privi­legíele de fundaţiune a unü-spre-deeí sate ro­mâne din cercolulü de Sanoka, şi anume : Zwi­niacz seă Swiniacz, Rowien pe Okoliszcze (as-tădi probabilmente Rownia), Boberka, Ternowa de susü şi de josü, Pwernik, Poiana, Polawy, Ustrzyki, Korosno, Korojscienska Wola. Mai a-daugü cătră acestea privilegíele satelorü Bogusza şi Bielczarowa, pe cari le copiasemü dupre ori-ginalurî; privilegittlü satului Dolzyea, estrasü din registruri municipale; şi prisilegiulü satu­lui Nanowa, publicată deja in efemeridele Bi-bliotecei Ossoliniane, dar pe care trebue sá'lü avemü mereu in vedere m comparaţiune cu celle-l'alte privilegie. Astü-felíu avemü privi­legíele a sésse-spre-deeí sate române. Celle de'nteíu sépte aü fostü creaţiuni alle lui Petra

skiemi by la ; — a wyjawszy Bogusze i Biel-czarowe wszystkie w sanockim cyrkule leza

Wsie te wsiami woloskiemi dla tego zowie-my, ze na prawie woloskich osadzone by ly ; podlug praw i zwyczajow woloskiem sie rza-dzily; zawieraja tez prawie wszystkie przywi-leje, ktore udzielamy, wyrazne zastrzezenie pra-wa woloskiego. albo przynajmniej wzmianke o niem. Formuly do tego uzy wane sa :— Qua-rum villarum Cmethones fieri debent et loca-buntur in jure Valachico Quiquidem sculte-tus locabit dictam villam in cruda radice in jus Valachicum Eximimus etiam dictae vil-lae Cmethones ab omnibus juribus Ruthenicis, Polonicalibus et Teutonicalibus ac quibus aliis: solum illos in jure Valachico conseryabimus.

Tylko w przywilejach wsi Berehy i Koro-Scienska Wola zadnej podobnej formuly, zadnej nawet wzmianki o prawie woloskiem nieznaj-dujemy. Liczymy jednakze i te wsie do rzedu wsi woloskich z nastepujacych powodow: Przy-wilej Berehow soltysa tamtejszego kaiaziem, soltystwo kniaztwem zowie, nazwa ktora sol-tysi i soltystwa tylko we wsiach wolo'skich nosili ,— zgadza sie co do kondycyi lokacyj-nych, (esencyjonalnej czesci prawa woloskie­go) z przywilejami drugich wsi woloskich, od-woluje sie nawet wzgledem powinnosci sol­tysa i kmieci tylko do uzywania wsi przyle-gfych (1).

Dalsze zas- dokumenta tyczace sie tej wsi swiadcza, ze wojtostwo berezanskie juz w r. 1545 przez nabywce Iwana Kunaszewicza za wojtostwo we wsi woloskiej Lodynie zamie-nionem zostalo; zamiana ta pewnieby nie byla nastapila, gdyby i wies Berehy woloskiem prawem sie nie rzadzila, i gdyby wqjtostwu berezanskiemu przywileje wojtostwom wolo-skim udzielone nie sluzyly.

Watpliwsza jest rzecz co do Koro&cienskiej Woli, poniewaz przywilej ten jest nader ogol-nym, i kondycyi lokacyjnych tej wsi nie wy-szczegolnia. Ale i ten tak wzgledem powin­nosci kmieci, jak i wzgledem praw soltysa do

Kmita, staroste de Premislia, pe propriulü sea ¡ territorio; celle-l'alte aü fostü sate regale; iar tote se afflaü in cercoluiü de Sanoka, affară nu- | maî de Bogusza şi de Bielczarowa. |

Aceste sate se numescü române fiindü că | eraü beneficiate cu ,usulü dreptului românii, a- \ decă se cârmuiau eu legi şi cu obicee române, j dupre cum acésta este specificaţii cu claritate j séü cellfi puţinii menţionată in tote privi- | Iegiele iu modulă următoră: „Quarum vil­larum Cmethones fieri debent et locabuntur in jure Valachico", séü: „Quiquidem scultetus locabit dictam villam in ciuda radice in jus Valachicum", séü : „Exiraimus etiam dictae vil­lae Cmethones ab ómnibus juribus Ruthenicis, Polonicalibus et Teutonicalibus ac quibus aliis, solum illos in jure Valachico conservabiinus".

Nurhal in privilegíele sateloru Berehi şi Koroscienska Wola nu ne intimpină o asseme-nea formulă şi nici măcară o menţiune despre dreptulü română. Cu tote astea, noi socotimă aceste sate pintre celle române, şi iată anume de ce. Privilegiulă satului Berehi numesce pe primarulă de acollo chineză, iar primăria chi-nezaiă; o terminologia ce nu ne intimpină de-cătă numai in sate române. Pe de assupra, condiţiiinile locaţionale, partea essenţială a drep­tului română, nu se deosebescu in acesta pri­vilegia de alle cellor-l'alte, la cari se şi referă in privinţa ohligaţiuniloră primarului şi alle ţerraniloru.(l)

Apoi alte documente posterióre atiesta, cura­ca in 1 5 4 5 , cumperându Ionnă Kunaszewicz chinezatulă acestui sată, l'a cedată in schimbă pentru chinezatulă din sătulă română Lody-nia, care schimbă nu s a r ă fi intemplată, ne-greşitu, dacă şi sătulă Berehi n a r ă fi fostă română, assemenată in caracterulă chineza-tului seă cu allă cellor-l'alte chinezaturl ro­mâne.

Este ce-va maî dubiosă in respectulü satu­lui Koroscienska Wola, allă căruia privilegia se esprimă in nesce termini forte generali şi fără specificarea condiţiuniloră locaţionalej; dar in privinţa obligaţiuniloră primarului şi aP.e

0) Item idem seultetus dabit et solvet quodlibet anno (idem daeiara ad Castram premyslienseni, qualcm alii Knia-ziones^solvere tonentar; si iliter oinnem obedientiam Nobis et Capitaneis Nostris Piemysl iensibus iaeere tsnebitur, sieia et aliii Kniaziones. [ncolae vero praedietae vil lae, qui a data praescntiiiin in eadcni haereditate locabiuitiir, ad deeiii'suin viginti annorum libertatem habeb'.mt quibus jam ea ipsa libertas a primaeva lotatione villae expiravit , quorum unus quisque in tribus quartis lanei residebit, et more aliariim villarum adjacentium noj-trarum veg lirou armuatiin daeias sc l -vant, nihil minorando in praefatis censibus. proventibus et utilitatibu,s.

B. P . I lñ jdeú Tom IV 2

zwyczaju w przylegíych wsiach panujacego sie odwoíuje, — a Koroscienska Wola, jak jéj imie dowodzi, byla tylko atynencyja Korosna, wsi niewatpliwie woíoskiéj. Decydujaca jest zaá uwaga, ze przywiléj ten przy lokacyi wsi zaraz i soltysa mianuje, i temuz wladze nad osadnikami przyznaje,— a tylko osady prawem niemieckiém lub woíoskiém íokowane pod juris-dykcyja soltysa staíy. Musíala by wiec Ko­roscienska Wola byé chyba wsiá niemieckiém prawem lokowana; a bardzo watpimy, aby sie osada niemiecka az w samo gniazdo osad wo-íoskich zap^dzila.

Nie koñczy sie atoli na tych szesnastu wsiach poczet osad, które z pewnoá' ¡a za woloskie wsie uwazac mozemy. Upowazniaja ñas al-bowiem dokumenta, które posiadamy1, do rzedu tych wsi jeszcze i nastepujaee policzyc:

17. ¡Codyna,— która dokumenta do p¡zy-wileju wsi Berehy przyíaczone, wsia woíoska, villam Valachicam, zowia.

18. Wieé Stebnik,— c któréj kniaz Demian Stebnicki byl oraz krajnikiem wszystkich wsi woloskicli do krainy strwiazkiéj nalezacych (zobacz nr. XV. dokumentów Ustrzyk sie ty-czacych), i czíonkiem owéj licznéj rodziny, która w drugiéj poíowie XVIgo wieku soltystwa w Korosnie, Ustrzykach, Bereliach, Stebniku i Terle zagarneía, jak sie z dokumentów piér-wszych tych trzech wójtostw tyczacych sie przekonac mozaa. Przywiléju téj wsi dlatego udzielié niemozemy, ze piérwszéj poíowy tego2 w manuskrypcie wyz wymienionym brakuje.

19. Jasieñ — wieé miedzy Berehami, Us-trzykami i Stebnikiem lezaca, któréj wójtostwo w rekacb rzeczonéj rodziny UstrzyckicJi razem z wójtostwem ustrzyckiém sie znajdowalo

Nareszcie ws ie : 20. Skorodne, 2 1 . Rosochate, 22. Lutowiska. 2 3 . Krywka, 24. Lubochów, 25. Rossolin, 26 . Serednie maíe, 27 . Tworyiiie, 28 . Krywe, 2 9 . H.Jskie, 39 . Zatwardnica, 3 1 . Jaworzec,

ţerraniloru ellu se referă, ca şi cellu prece-dinte, la obiceîulu satelorft circonvecine, îar insuşî numele Koroscienska Wola probeză, că acestu satu nu era de cătu o dependinţă a sa­tului Korosno, a căruia origină română nu pote fi suppusâ bănuelleî. Affară de acesta, este importantă de a observa, că privilegiulu, re­lativii la Koroscienska Wola, o dată cu fun­darea satului menţioneză pe primarii, căruia îî subordineză pe locuitori; îar se scie, că nu­mai satele nemţescî şi acelle române se afflau sub jurisdicţiunea unuî primarii, şi nu este probabilă ca unii satu nemţescu să fi retăcitu tocmai in cuîbulu sateîoru române.

Celle şesse-spre-gecî sate de maî susii nu sunt singurele, pe cari să ne fie permisii cu siguranţă de a le considera ca române Pe basea documenteloru, ce se afflă in posses-siunea nostră, suntemu autorisaţî de a pune in aceiaşi categoria următorele:

17. Lodynia, pe care documentele satului Berehi o numescu lămurită sată română, vitta Valachica.

18. Sătulă Stebnik, allu căruîa chineză, Da-mianu Stebnicki, era totă-d'o-dată crainicii pres-te tote satele române, ce închipuiau eroina de Strwiaz, şi appartenîa la acea numerosă familliă, care îşî assumase în a dăoa jume-tate a secolului XVI, chinezaturiie din Koros­no, din Ustrzyki, din Berehi, din Stebnik şi din Terlo, dupre cum se constată din docu­mentele celloru trei de'nteîu. Privilegiulă sa­tului Stebnik nu se pote publica, fiindă că in-ceputu'î lipsesce in manuscriptulu Biblioteceî Ossoliniane.

19: Jasien (Frassinu) urni sată intre Berehi, Ustrzyki şi Stebnik, allu căruia chin zată, de'm-preună cu kinezatulă de Ustrzyki, se affla in manele nemului Ustrzycki.

In fine satele: 20. Skorodne, 2 1 . Rosochate, 22. Lutoviska, 2 3 . Crîvca (Strămbăuţă), 24. Lubochov, 2 5 . Rossolin, 26. Serednie (Mi^u-lociă) cella mică, 27. Tvorîlne, 2 8 . Crîve (Strâmba), 29 Hulskie, 30. Zatvardniţa, 3 1 . Iavoreţă (Kăchitiţâ).

ARCHIVA ISTORICA A ROMÂNIEI H

32. Smerek, 3 3 . Wetlina, 34. Chmiel, 3 5 . Procisne, 36 . Zurawin; 37 . Stuposiany, 3 8 . Ustrzyki górne, 39 . Dydow, 40 Lokot (lokiec;, 4 L Szandrowiec, 42 Bukowiec, 4 3 . Beaiowa (Bieniowa), 44 . Sokolika z Wola, 45 . Szanskie (Sianskie), 46 . Tyrawa Woloska, 4 7 . Królik Woloski, Które wsie akt dzialowy majatku Kmitow-

skiego w roku 1580 sporaadzony wyrainie wsiami woloskiémi zowie. (Zobacz czasopism zakladu imienia Ossolinskich z roku 1847, ze-szyt VII. pag. 37.)

Musialy nareszcie w sandeckim cyrkule w sasiedztwie Boguszy i Bielczarowy jeszcze itine wsie woloskie istniéé, kiedy przywileje tych dwóxìh wsi wyraznie nakazuja, by osadnicy kniaziowi kol§dk§ lub poczte podlug zwyczaju w sasiednich wsiach woloskich przyjetego od-dawali more, qui in villis Vala-chicis in vicinata consistentibus observatur. Moglibyémy wprawdzie do rzedu wsi woloskich jeszcze i wsie l ubków, Mików, Jawornik, Horb albo Czysto Horb, WolaMiechowa, Maniowaalbo M2niów, Szczerbanówka, Balica, Duszatyn seu Piekarka, Solinka, Turzanskie, Komancza, Smol-nik, Darów, Surowica, Moszczanica—policzyc, k f,óre przylaczona w wyciagu lustracyja wsi i wójtostw ziemi sanockiéj z r . 1765 wsiami woloskiémi zowie. Ale poniewaz lustracyja ta twierdzi, ze wsie rzeczone poczatkowie tylko wójtostwami popom woloskim nadanémi, i od nich kniaztwami zwanémi byly, i dopiero pozniéj, gdy sukcesorowie tych popów grunta wójto-wskie rozdrobnili, we wsie urosly, uie émiemy je do liczby prawdziwych wsi woloskich, t. j . takich poczytac, które juz pierwiastkowo z o-sadników do klasy rolniczéj nalezacych pow-staly. Mamy my wprawdzie rzeczony wywód wsi woloskich od popów i popostw za zupel-nie bledny, i moglibyémy go ta, jedna uwaga odprzéc, ze 2aden z przywilejow przez nas udzielonych popów kniaziami, ale owszem wszystkie popami i baitkami zowia; ale wolimy

32. Smerecu, 3 3 . Wetlina, 34. Hmiel (Hiraeîu), 35 . Proţisne, 36 . Jura vinii, 37. Stuposiani, 38 . Ustriki de susfi, 39 . Didove, 40. Locotii (Cotii), 4 1 . Şandroveţu, 42. Bucoveţii, 4 3 . Beniova, 44. Sokolika (ŞoîmsinaJ cu Wola (Slobodia), 45 Şanskie. 46 . Tirava Romanesc! 4 7 . Crolicii (Iepure de moscilj romănescfl; Cari tote satele sunt numite curaţii româ­

ne în actulii de împ&rţelă a averii lui Kmita din 1580 (vedî Efemeridele Biblioteceî Ossoliniane din 1847,' part. 7, pag. 37).

Trebuia să maî fi essistatu alte sate româ­ne în cerculu de Sandek, în vecinătatea sateloru Bogusza şi Bielczarowa, de vreme ce privile-giele acestora amândurora precisezâ limpede, ca ţerraniî să dea chinezului darulu de serbă-torî după obiceîulu cellorii-l-alte sate române învecinate: „more, qui in villis Valachicis in vicinatu consistentibus observatur." Credemii, că timpulti o să ne descoperă privilegiele tu­turora acestoru sate, şi prin urmare şi carac-terulu dreptului română, de care să bucurau. In adeveru, era uă regulă generală îu Polonia, ca fie-care commună, fundată pe basea unui drepţii străină, să aibă câte unu privilegiu allu seă propria de fundaţiune, în care să fie spe­cificată seă cella puţină menţionată acelu dreptu. Amu maî pute numera totă în rendulă sate­loru române Lubkow, Mikow, Jawornik, Horb seă Czystohorb, Wola Miechowa, Maniow, Szczerbanowka, Baliţa, Duszatyn seă Piekarka, Solinka, Turzanskie, Komancza, Smolnik, Da-row, Surowiţa şi Moszczaniţa, pe cari lustra-ţiunea sateloru şi primărieloră districtului de Sanoka din 1765, reprodusă de cătră noî în es t radă , le numesce sate române. Fiindă înse că acea lustraţiune affirmă, cum-că disele sate dititr'ânteiă ar fi fostă numai nes ce şoltuzie, ac-cordate unora preoţi români, cari le numiră chi-nezaturî, crescendă pone la proporţiunea de sa­te deja mai în urmă, după ce succesorii acel-loru preuţî au fostă desmembratu territoriulii

sie do wynalezienia piérwotnych przywilejów tych wsi policzeniem i c h d o rzedu wsi wolo­skich zatrzymac. Z czasem i przywileje wszy-stkich tych wsi, a w nich zastrzezenie prawa woloskiego wynalesc sie musza. Za regole ególna albowiem uwazaé mozemy, ze kazda gromada w Polszeze, na cudzém prawie osa-dzona, osobny swój przywiléj lokacyjny posia-dala, i ze w kazdym takim przywileju prawo, na kíórém lokowana zostala, zastrzezoném, albo przynajraniéj wzmiankowaném bylo.

W czém sie prawa woloskie od prawa pol-skiego, ruskiego i raagdeburskiego rozniío, oznaczyc niepodobna ; poniewaz zbioru praw i zwyczajów woloskich nieposiadamy. To tylko z pewnoscia twierdzic mozemy:

Ze w jtrawie karném woíoskiérn kary pie-niezne wielka role graíy, gdyz w kaădym przy­wileju o nich wzmianka, i trzecia czesé tych kar do dotacyi soítysa nalezaía.

Ze nawet rozwód okupywal sie pewna suma pieniezna, j ak nas przywiléj Doízycy u'ezy.

Ze podíug prawa cywilnego woíoskiego, tak jak nodlug'prawdy ruskiéj, nie nnjstarszy ale najmlodszy syn dziedzine obejmowal. Opie-ramy ostatni ten wniosek na osnowie nr. XII. dokumentów wsi Ustrzyk sie tyczacycli. Z reszla wielce by sie mylil; ktoby terazniejsze wyo-brazenia do dawnych czasów przenoszac, pod prawém woíoskiérn tylko ustawy cywüne i kar-ne tego prawa rozumial, wí'Zniejszémi bowiem niz te ustawy byíy zwyczaje i kondycyje lo-kacyjne gromad na pewném prawie osadzonych. Jakie zas te kondycyje byly, z przegladu i rozbioru przywilejów, które posiadamy, okaze sie; a istota tych kondycyi pomoze nam takze do roztrzygnienia kwestyi, czyli wsie woíoskie istotnie z osadników woloskich sie skíadaly.

Piérwsza esencyjonalna kondycyja wsi wo­loskich, powszeehna ich forma lokacyjna bylo postanowienie kniazia czyli soítysa, i utwo-ízenie kniaitwa czyli soítystwa zaraz przy zaíozeniu wsi. Jak niemieckiéj wsi bez soltysa i soítystwa,— tak woíoskiéj bez kniazia i kniaz-twa nie bylo: owszém czesto jak przywileje áwiadcza kniaz' i kniaz'two przed ws'a istnieli.

chinezatuluî, de aceia noi nu cutedàmu a le numera pintre satele române propriu dise, adecă pintre acellea ce se compuneau din capultì locu­lui dintr'uă grămadă de agricultori. Pe de altă parte, de şi noî socotimü a fi cu totulü erro-nată derivaţiunea satelorü române de la preuţî si de la popaturî, de vreme ce nici unul fi din privilegíele adunate de cătră noi nu dă preu-

iţiloru numele de chinezi, ci din contra ii nu-mesce totfi-d'a-una popişi baitco; totuşi, póne la descoperirea privilegielorii primitive alle a-cellorü sate, preferimii a ne reţine de la assi­milami lorü cu satele române.

Prin ce anume dreptulü romàna differìa de acellü polonü, de acellü rutenü séü de acellü de Magdeburg, nu este chipü a o spune, lip­sind u-ni unü codice de legi şi de obicee ro­mâne. Ceea ce putemü affirma cu siguranţă, se reduce la următorele punturi:

In dreptulü românu penalii amendele pecu­niare jucaü unü mare rollü, de oră ce sunt menţionate în fic-care privilegiu, Iar a treia parte din acelle amende appartenia la dotaţiu-nea chinezului.

Chiarü divorcinlu se rescumpéra prin uă certă summă de bani, dupre cum vedemü din privilegiulü satului Dolziţa.

Dupre dreptulü românu civilü, ca şi dupre Pravda rusescă a lui Iaroslavü, ereditatea territorială se cuvenîa nu primogenitului, ci fiîu-lui cellui mai micii, ceea ce se pote conchide dintr'unii documentil de alle satului Ustrzyki. Cu tote acestea, arü fi uă mare erróre, appli­cando cătră trecuţii idéele juridice actuale, de a crede că numai instituţiunile civile şi pena­le intrau în sfera dreptului românu; căci dia contra acestea erau mai puţinu importante de-câtu obiceiurile şi condiţiunile locaţionale alle communei. Cari anume aü fostü atarí, o va areta inspecţiunea şi analisea privilegielorü, ce le sverna în mână, iar caracterulü acelloru con­ditimi! ne va Înlesni apoi a deslega cestiunea, dacă aşa numitele sate române eraü în rea­litate compuse din nesce colonisti români.

Prima condiţiune essenţială a satelorü ro­mâne, forma lorü commună de locaţiune, era stabilirea unui chinezü şi creaţiunea unui chi-nezată, spontaneminte cu fundarea satului. Pre­cum nu era satü nemţescă fără şoltuzu şi fără şoliuzatii, tota aşa nici satü romăoescu fără chinezii şi fără chinezatü, ba încă adesea-orl, du;»!- cum attesta privilegíele, chinezulü şi

í slufznie, — bo kniaz zamierzona lokacyje do-piéro w zycie wprowadzaé, t. j . osadników zbieraé i osadzaé mial. Zbieraé zaé ich nie mógl, póki przywileju kondycyje lokacyjne oznaczajacego okazac nie mógl; zbieraé nie ehciaí, póki nadgrodv za trudy z tém polaczone zapewnionéj nie mial. Trzeba bylo wiec'knia-ziowi przedewszystkiém przywiléj lokacyjny wrçczyé, i mu zaraz w tym przywileju nad-grodç za utworzenie wsi zapewnic. Ta nad-groda bylo kniaztwo; t. j . dotaeyja grúntowa kniaziowi wyznaezona, wraz z inszémi jego prawarni i przywiléj ami. Kniaztwo dziedzi-cznie a przynajmniéj dozy wotnie nadawano, — bo tei zadanie i trudy kniazia sic z utworze-niem wsi nie koñczyíy, — owszem tak dlugo tPtraly, póki wieé woloska istniala.

Zebrawszy osadników musiaí wspólnie z ni-mi grunta na wieá przeznaczone korczunkiem zdobywaé, — bo wsie woloskie po najwiekszéj czçéci sie z korczunków (ex cruda radice. jak sie przywileje wyrazaja) powstaly. Musial od osadników corocznie czynsze i daniny wybie-rac, które sic podíug osnowy przywileju lub podíug zwyczajów i praw woíoskich królowi lub dziedzicowi nalezaíy Musial nakoniec gra-nic i dróg wsi, i lasów dziedzica pilnowaé. Ze zastanawiajaca tez oglednoécia w kazdym przywileju prawa i pozytki kniazia wymiar-kowane znajdujemy. Aby go uprawa nada-nych mu na utrzymanie gruntów od wypeínia-nia jego obowiazków nie odrywaía, — mial roboeizne do téj uprawy potrzebna od kraie-ciów juz w przywileju zawarowana- Aby byl pilnym w wybieraniu czynszów i' danin día dziedzica lub skarbu królewskiego, mial jak pozniéj okazemy, pewny procent od tych czyn­szów i danin zapewniony. Aby nakoniec o-sadników w karnoéci i porzadku utrzymywal, zastrzegano mu pewna czesc od wszystkich grzywien czyli kar pienişznych, kfóre na mocy swéj wladzy jurysdykcyjonalnéj na osadników nakíadaí. Wladza ta jurysdykcyjonalna nie tylko dlatego przy kniaziu zostawala, ze mu do wy-konania rzeczonych jego obowiazków koniecznie potrzebna byla, — wynikala ona takze z:

Drugiego wsi woíoskich przywileju, ze o-sadnicy tych wsi we wszystkich sprawach, tak malych jak wielkich, tak cywünych jak

chinezatulü essistaü maí'nainte de fundarea sa­tului. Şi în adevérü, chinezulü era predesti­naţii a realisa locaţiunea proiectată, adecă a a-duna colonişti şi a i aseda; însă nu putea să'i adune, maí'nainte de a le aréta unü privilegiu cu specificarea condiţiuniloru locaţionale, pre­cum nici n'arü fi vrutü să'şi dea acesta băttaiă de capü maí'nainte de a-i se fi assiguratü uă resplată. Aşa dară, trebuia mai antéiü de tote a încredinţa chinezului privilegiulü de locaţiu-iie, în care să'i fie garantată de maí'nainte o resplată pentru creaţiunea satului, şi anume chinezatulü, adecă uă dotaţiune territorială în favórea chinezului, de'mpreună cu alte drepturi şi prerogative. Chinezatulü era ereditara, séü cella puţinu pe viaţă, căci missiunea şi munca chinezului nu se isprăvîa cu formarea satului, ci dura în totü timpulü essistinţeî acestuia.

După ce adunase colonişti, chinezulü trebuia, de'mpreună cu ei, să curăţe territoriulü accor-ditü satului şi să'lu distribue, căci satele ro­mâne se fundau în cea mai mare parte pe lo­curi de curătură, ex cruda radice, dupre cum se esprimă privilegíele; apoi era datorii de a stringe annualmente de la colonişti dările şi dij­mele, cari, pe basea privilegiului séü în con­formitate cu obiceele şi legile române, se cu-veníaü regelui séü proprietarului pământului; în fine, căta să păzescă hotarele şi drumurile sa­tului, precum şi pădurile proprietarului. In fie-care privilegiu drepturile si beneficíele chi­nezului sunt enumerate cu multă scrupolosita-te. Pentru ca lucrarea propriului seü pămentu să nu'lü distragă de la îndatoririle selle de capü allü satului, privilegiulü îi assigura uă clacă óre-care din partea locuitorilorü. Pentru ca să fie activü în struigerea dăriloru şi a dijmelorü pe sema fiscului séü a proprietarului, i se ga­ranta, precum vomü arréta mai la valle, unü certü procentü din tote dările şi dijmele In fine, pentru ca să mănţină pe colonişti în or­dine şi în frica penalităţii, i se accorda uă parte ore-şî-care din tote amendele pecuniare, pe can le impunea ellü în puterea autorităţii selle juridicţionale. Acesta autoritate a sea ju-risdicţională era dată chinezului, nu numai ca absolutamente necessariă pentru essecutarea ob-îigaţiuniloru selle de mai susü, ci încă pe de-assupra ea deriva din:

A duoa condiţiune essenţială locaţională a satelorü române, ca locuitorii, în tote proces-sele lorü, mari şi mici, civile şi criminale, să

karnych, tylko podlug prawa woloskiego sa-dzonymi byc mogli, — i ze zadnym sadom i wladzom krajowym nie podlegali.

Bo j ezeli wylacznie podlug praw i zwycza-jów woloskich sadzonémi byc mieli, sadzic mo­gli ich tylko sedziowie osobni z tém prawém obeznani, — a nie sady krajowe, dia których prawa polskie jedyna norm§ postepowania sta­no wily. Komuz zaé ta wladza sadownicza nad nimi sprawiedliwiéj i bezpieczniéj jak kniazio-wi powierzona byc mogia? Wszakze osadnicy i tak zwykle za kondycyja jego szli, gdyz ori ich sobie podlug swojej kondycyi i woli, a za-tém jezeli sam Wolochem byì, Wolochów, j e ­zeli Niemcem Niemców dobieral. Wszakze on utworzywszy wieé, jéj utrzymania, lasów, grun-tów i praw dziedzica, jakiesmy wyzéj widzieli, strzédz musial, czynsze i daniny dia skarbu dziedzica wybieral, jedynym poérednikiem mie-dzy dziedzicem i osadnikami byl, — i juz dia tego samego nad osadnikami wladz? bezpoére-dnia miec i wykonywaé musial. Dia tego jes t :

Trzecia esencyjonal a kondycyja lokaeyjna wsi woloskich wylaczna wladza jurysdykcyjonalna kniazia nad wszystkimi osadnikami tych wsi — tak dalece, ze zaden osadnik przez kogo in­nego jak przez swego kniazia sadzonym i ka-ranym byc nie mogi. Mniéj jaénie wprawdzie przywileje si? wzglfdem jurysdykcyi eywilnéj, jak wzgletem karnéj wyrazaja (1); z uwag atoli, któreémy wyluszczajac drugi przywiléj wsi wo­loskich przytoczyli wynika, ze wylaczna wladza sadownicza kniazia równie sie do spraw cywi!-nych jak do kryminalnych rozciagala. Musie-libyémy nareszcie dawno zbiór praw woloskich wynalééé byli, gdyby sprawy cywilne osadni-ków woloskich przez sady krajowe podlug tych praw sadzonémi bywaly.

Jedyny przywiléj Nanowy nie tylko knia-ziowi, ale i staroécie przemyskiemu wladze ju­rysdykcyjonalna nad osadnikami tcj wsi przy-znaje; — ale jestto tylko excepcyja, któr i re-gul§ ogólna potwierdza, i któréj przyczyny w szczególnych nam dotad niewiadomych okoli-cznoéeiach szukaé trzeba — Czy zaé i dokad szla jaka apelacyja od kniazia wyroków, na

potă fi judecaţi numai pe temeíulu dreptului românii, in neatérnare de tote tribunalurile şi autorităţile ţerrei.

In adevérü, dacă acei locuitori puteau fi ju­decaţi esclusivameute numai dupre legile şi o-biceele române, apoi este invederatu că irebuíaü nesce judecători specialmente familiarisaţî cu dreptulu românu, iar nu tribunalele ţerreî, a că­rora singură normă era dreptulü polonü. Cui ore să se fi attribuită acesta autoritate judi­ciară mai cu dreptate şi mai cu siguranţă decătu chinezului, cu atătu maî multă că coloniştii eraă de aceiaşi condiţiune ca şi chinezulu, alleşî du­pre voinţa sea, adecă dintre Români, dacă era Românu, seă dintre Nemţi dacă era Nemţu. şi af-fară de acesta, dupre cum vedurâmu maî susu, in urma fundaţiuniî satului, ellu era indatoratu a ' l ă administra, a păzi pădurile, pămenturile şi drepturile proprietarului, a strînge dările şi dijmele pentru fiscu, a fi unieulu intermediară intre proprietară şi intre colonişti, incătu tre­buia să albe assupra satului o putere imme-diată. Iată de ce dară:

A treia condiţiune locaţională essenţială a sateloră ronâne era autoritatea jurisdicţională esclusivă a chinezului assupra tuturora locui-toriloru, astu-feliu ca nici ună colonista să nu potă fi judecată şi pedepsită decătă numai de cătră chinezulă seu. Ce'î dreptă, in privinţa jurisdicţiunil civile privilegíele nu se esprimă aşa de clară, ca in privinţa acelleî penale(l); prin analisă inse noi puturămă a ne încredinţa, cumcă puterea jurisdicţională a chinezului se în­tindea egalmente assupra ambeloru ramure; ş'apol, dacă processele civile alle coloniştiloru români ară fi fostă judecate de cătră tribuna­lurile ţerreî, noi amă posseda astâdj unü codice de legi române pentru usulă acelloră tribu-nalurî, ceea ce nu este.

Numai privilegiulă satului Nanowa recun-nósce o putere jurisdicţională assupra colonişti­loru atâta chinezului, precum şi starostelui de Premislia; acesta inse constituă o simplă es-cepţiune, prin care se confirmă regula gene­rală, şi a căriia causă trebue căutată in nesce cercustanţe speciale, necunnoscute noue pone acuma. Apoi dacă essista seu nu

(1) Judieabit autem seultetus Cmethones ipsos non alio jure, quam Yalacbico, de quo nenio illos extrahere e t e -voeare poterit. (Priv. Bog-usz» i Bielczarowa.)

Quarum vilìarum Cmethones fieri debent in jure Valaeliieo sub regimine et obedientia illoruiu (seultetorum) (Priv. Dwernik i Poiana.)

Eximimus etiam ejusdem vil lae Cmethones ab omnibus juribus Poloniealibus, Teutoniealibus, ac Ruthenicis, sed

to z przywilejów, które posiadamy, odpowie-dziéc nie zdolamy. Moze sis to pozniéj wyjaéni.

Sami soîtysi (o i'e z przywilejow, ktore po­siadamy wnosic mozna) w prywatnych dobrach sadowi dziedzica lub namiestnika jego, raczej sadowi powszechnemu przez dziedzica lub jego namiestnika zwolanemu, — w krolewskich do­brach zas tylko sadowi krolewskiemu podle-gali. W jaki sposob sady te skladane by-waly, z pewnoscia oznaczyc nie podobna. Zdaje sie nam atoli, ze przynajmniej w pierwszych czasach po lokacyi kazdej wsi, sady te w kr6-lewszczyznach z poblizszych soltysow woîo-skich pod prezydencyja krola lub starosty, a w prywatnych majetnosciach rownie ze sasiednich kniaziow pod prezydencyja dziedzica lub jego namiestnika zîozone bywaly. Opieramy ten wniosek na ogolnych uwagach, ktoresmy, wy-luszczajac pierwsze dwie kondycyje lokacyjne wsi woloskich, przytoczyli, na analogii sadow w wsiach niemieckiem prawem Iokowanych, przedewszystkiem zaâ na osnowie nr. VI. do-kumentow wqjtostwa korosteriskiego siş tycza-cych. Dokument ten albowiem dowodzi, ii w sprawach przeciw soîtysom woloskim Judicia Valachica wyroki wydawaîy, i te wyroki za pomoca sa.dow grodzkich eksekwowaly, doda-wszy do tej eksekucyi urzednikowi grodzkie-mu krajnika woloskiego. Pozniej bez watpienia jurysdykcyja przynajmnej cywilna nad knia-ziami przeszîa do sadow grodzkich; swiadcza o tem prawie na kazdej kartce dalsze doku-menta, ktore dla objaânienia historyi kniaztw berehanskiego, koros'enskiego i Ustrzyckiego przylaczamy, gdyz skladaja sie ponajwiekszej czeâci z tranzakcyi przez tamtejszych kniaziow

dreptulă de apellă contra decisiunilorû chine­zului şi cătră cine anume se adressa ellù, a-césta nu se pote résolve de o cam dată nici de cum prin documentele nostre, in aşteptare de a se descoperi altele.

Căiă privesce propria persóna a chinezului, din documentele nòstre o vedemù subordinata pe proprietăţile particolare judecatei proprieta­rului séû a locotenintelul seu, adecă unul tribunali], convocată de cătră vre-unulă din a-ceştila, Iar pe proprietăţile regale numai jude­căţii regale. In ce modă eraă compuse asse-mènï tribunalurl, acesta nu o putemu spune cu sicuranţă. Ni se pare totuşi, că cella pu­ţină la inceputulă locaţiuniî sateloru române, atari tribunalurl se compuneaă din toţi chinezii sateloru române mai apropiate, preşeduţ! pe proprietăţile regale de cătră regele seă de că­tră starostele, Iar pe proprietăţile particolare de cătră propr ie tar ia seă de cătră locotenen­tele acestuia. Acesta asserţiune noi o basâmû parte pe observaţiunile generale, făcute màï s să in respectulă primeloru duo condiţiunl locaţionale alle sateloră române, parte pe ana­logia judecăţiloru in coloniele nemţesc! din Po­lonia, dar mai cu sema pe umilă din documen­tele relative la chinezatulă delà Korosno. In adeveră, documentulă in cestiune probeză, că in processele contra chineziloră români Judicia Valachica pronunciaă sentinţa, pe care o adu-ceaă apoi in indeplinire tribunalurile orăşenesc!, astu-fellu inse că funcţionarulă orăşenescu era însoţită de cătră craïniculû română. Nu ne indoimu că mai târdiă tribunalurile orăşenesc! aă adjunsă a'şî attribuì cellu puţină juris-dicţiunea civilă assupra chineziloră, ceea ce se dovedesce la totu passulă prin documentele posterióre, de essemplu acelle relative la isto­ria chinezaturiloră de Berehi, de Korosno şi de

illos in jnre Valachorum eonservabimus. Quiquidem Cinethones coram nullo alio, sed coram sculteto judieabuntur. Simi­liter et scultetus coram millo alio, sed coram Nobis aut officiali Nostro in judieio Nostro generali , dum voeatus fuerit tenebitur responderé. (Priv. Swiniacz i Rowien.)

lnsuper policemur, quod incolae ejusdem non alio jure nisi ipso Valachico a Nobis et successoribus Nostris Oapi-taneisque Fremj-sliensibus judieabuntur in ooque conservabuntur teniporibus perpetuis, sicut alii Cmethones in aliis villis Nostris Keg-iis conservantur. Nec coram ullo judieio respondebunt, nisi coram advocato suo aut coram Capitaneo Premy-sliensi vel ejus vices gerentibus perpetuo et aevum. (Priv. Nanow.)

Quibus quidem advocatis utrisque pro interesse eorum damus et concedimus facnltatem et omnimodam potestatem Cmethones, hortularos, inquilinos, et alios omnos íncolas villae praefatae in omnibus et singulis causis parvis et magnis tarn ratione furti, injuriarum, quam ratione criminis cujuscunque jure Valachico, quod in eo passu cum aliis concordare debet, judieandi, sentenciandi, poenique j u x t a criminis qualitatem afficiendi pleetendique, i ta quod ipsi incolae ratione in­juriarum ftirtorumqne coram suo advocato sive sculteto, advócalas vero Nostro judieio legitime voeatus responderé t e -iiebuntur et erunt adstricti. (Priv. Polawy.)

Ita quod eandem (advocatiamj more antique jureque et consvetudine Valachorum, in qua haec ipsa vi l la Korosno, et aliae villae et scultetiae Valachicae illie sunt locatae tenebunt, habobunt et possidebunt, et scultetiae oiiieium e x e r -¡ebunt. (Priv. Korosno.)

D e Cmethonibus aut em villae Dolicza scultetus justit iam • nicuique ipse administrabit, et secundum jus Valachicum ¿ idicabtintur, quod illis datur et juxta illud collocabuntur. (Priv. Dolzyca.)

przed sadami grodzkiémi zawartych, i z wy-roków tych sadów w sprawacli ich miedzy soba zapadiych. Przypisac to atoli naszéw zdaniem temu nalezy. ze wielka czçéc soítysóm wolo-skich día uiatwienia swych prywatnych tran-zakcyi z obywatelami pod prawem polskiém zyjacémi, praw i jurysdykcyi swych ekcep-cionalnych siş zrzekali, i pod jurysdykcyja sa­dów grodzkich i ziemskich sie poddawali.'cze-go dowody nam te akta da ja.

Czwartém wyíaczném znamieniem wsi woíos-kich byí podzial ich, tak prywatnych jak króle-wskich wsi, na krainy. I tak z wsi prywatnych raajatku Kmity: Swiniacz i Rowieñ do krainy sobieñskiéj nalezaíy, jak w przywilejach wyczy-tac mozna. Wsie królewskie Üstrzyki, Berehy, Stebnik, Jasien i insze nad Strwiazem lezace kraine stwiazka formowaíy, jak to'dokumeíita wójtostwa ustzyckiego sie tyczace pod nrm. XV. i XXI. dowodza. Dokument pod nrm. XV. albowiem kniazia stebnickiego krajnikiem zo-wie, dokument pod nrm. XXI , t. j . akt deta-ksacyjny wój'ostwa ustrzyckiego wyraznie po-wiada, ze w krainie strwiazkiéj wszyscy knia-ziowie prawo do pobierania'trzeciéj czeéci danin w owcach i wieprzach przez osadników dzie-dzicowi oddawanych mieli. Mozemy nareszcie na mocy dokumentu, którego wyeiag tu zaraz umieszczamy, z pewnoécia twierdzié, ze wsie woíoskie do starostwa sanockiego nalezace, pod krajnikiem szczawieñskim staly.

Podziaí ten na krainy jest dlatego nader waz-•jym, ze w téj saméj krainie powinnoéci kmie-«•iów wzgledem dziedzica i kniazia rówae by-I 7 , — tak dalece, ze najwieksz4 czeéc przywi-itjów, które udzielamy, odwoíuje sie w tym wzgledzie tylko do zwyczaju w caícj krainie przyjetego, jako do normy staléj i znanéj.

Wszystkich praw i powinnosci krajnika oz-naczyc jeszcze niemozemy; to tylko pewném, iz w eksekucyi wyroków sadowych przeciw-ko kniaziom swéj krainy udzial miaí, i nad granicami téj krainy czuwal. Odwoíujemy sie w tym wzgledzie do cytowanego juz nr. VI. dokumentów kniaztwa korostenskiego sie ty-czacych, i do wyciagu, który z aíctu rozgra-

Ustrzyki, cari se compună in cea maí maro parte din transacţiunile chinezilorü de acollo, concluse de'naintea tribunalurilorü orăşenescî, şi din sentinţele acestorü tribunal urî in proce­sele dintre acei chinezi. Acesta, dupre opiniu-nea nostră, se esplică prin acea impregîurare, cà mai mulţi chinezi, pentru a iulesni affacerile lorü cu Polonii, se lăpedau ei-înşii de jurisdicţiu-nea propria şi de dreptulü românii, suppunêndu-se de bună voe jurisdicţiunii tribunalurilorü oră-şenesci şi districtuale, precum se pote consta­ta din mai multe documente.

Allü patrule indice esceptionalü allü sate-lorü române, atâtu particulare precum şi re­gale, era gruparea lorü in aşa numite eroine. Astü-feliu, dintre satele particolare allé lai Kmita, Swiniacz şi Rowien formau craina de Sobien, iar, Boberka, Ternowa de susü şi cea de josü — craina de Olszaniţa, precum se cun-nósce din privilegíele lorü. Satele regale üstrzyki, Berehy, Stebnik. Jasien şi altele, a-şedate pe malurile riului Strwia?, formau o crai­na numită după numele apei, precum ne arrêta documentele chinezatului de Üstrzyki, dintre cari unulü numesce pe chinezulü de Stebnik ^,crai-nicü de Strwiaz", iar unü altulü, anume actulü detaxationalü allü chinezatului de Üstrzyki, ne spune lămuritu, că toţi chinezii din „craina de Strwiaz" aveaü dreptulü de a percepe in pro­fitul ü lorü una a treia din tote dările de oi şi de porci, cuvenite proprietarului din partea coloniştiloru. In fine, pe basea documentului, pe care íllü vomü reproduce in dată in es-tractü, sunteinü autorisât? de a affirma, câ tote satele române din starostia de Sanoka e-raü subordínate crainicului de Szczawien.

Acésta gruppare in craine este de o impor­tanţă forte mare mai allesü din punctulü de vedere, că obligaţiunile satenilorü cătră pro­prietari şi cătră chinezi eraü identice in totă întinderea unei singure craine, astü-feliu incătu celle mai muhe privilegie appelézà in termini generali la usulü adôptatû in totă craina, ca la o normă stabilă şi cunnoscută.

De o cam dată noi nu suntemü in stare de a precisa tote drepturile şi datoriele unui crai­nică. Atâta numai se scie cu sicuranţă, că ellă păzîa hotarele c ra inJ selle şi lua o parte ore-şi-care la essecuţiunea sentinţeloru juricia-re contra chineziloră acellei craine. Dicendă acesta, noi ne basâmă pe unulü din documen­tele chinezatului de Korosno, citatü deja mai

niczenia miedzy pañstwéra sobieñskiém i ho-czewskiétn tutaj udzielamy:

Transscriptum granicierum factarum seu litterae graniciales inter bona Sobieñ ex una et bona Iloczew partibus ex altera Anno 1519 . Ommissis omittendis Di­mitiendo fluvium Solyna ad partem sinis­trane Dominorum videlicet de Sobieñ, processi­n g s sursum dicto fluvio Bystry signa in ar-boribus faciendo, usque pervenimus ex opposite montis Fereczats. Ubi proinde Iwaáko Leg-danycza de Szczawnije et Iwasko Androijowija de eadem Szczawne Krajnik omnium villarum juris Valachici Capitaneatus Sanocensis una cum ministeriali terrestri Hajkowie de Olesowcze de -Castro Sanocensi missi cum aliis multis re-galibus hominibus steterunt defendentes parie-tem Regiae Majestatis et dicentes: Domine Succamerarie, tu quantum ad officium tuum per-tinet et vos domini tamquam partes quarum in­terest non procedatis ulterius et quia hie con-currit et pervenit paries Regiae Majestatis cir­ca finem seu initium ipsius Fereczats, ubi ipse mons Fereczats adjacet, et conjungitur ipsi fluvio Bystry, et quia ultra eodem fluvio Bis­tri intùs praefatarum parietum superius eundo quitque habet sua Regia Majestas solum mons Fereczat distingvit et dividit bona Regiae Ma­jestatis cum bonis dominorum de Sobieñ. Nos itaque attendentes retinentiam et defensionem Regiae Majestatis ultra progredì non fuimus ausi, nec processimus, sed in ipso loco duos scopulos ex utraque parte Bystri fluvii sipa-vimus etc."

Caíego tego dokumentu dlatego nie udzie­lamy, poniewaz jest suchém opisaniem granic przez komisarzów królewskich miedzy kluezem sobieñskim wíasnoéci Kmitów, i kluezem ho-czewskim wTasnosci Mikoiaja Baia podkomorzego wytknietych, i kopeami przez tycìi samych ko­misarzów oznaczonych.

Niepoczytujemy za charakterystyczna ceche wsi woloskich, ze przy zalozeniach kazdéj ta-ki j wsi, oraz i miejsce na cerkiew i dotá­oste probostwa wyznaczano, poniewa^ ten pu.ikt równie i we wszystkich przywilejach wsi teutoñskiém prawem lokowanych napoty-knniy. Starajac sie o obcytli osadników, trze-ba im bylo rownie jak zachowanie idi praw i zwyczajów ojczystych, tak tez i moznosc ut-rzymania sie przy wierze przodków, a zatém i moznoéé wykonywania wlasnych obrzadków

susu, şi pe urmâtorulu estractu din actulu de­limitativii intre moşiele Sobien şi Hoczew:

„Descrierea hotarelorfl stabilite seu scrisorea „hotarnică intre bunurile Sobien pe de o parte „şi intre bunurile Hoczew pe de aita, in an-„nulu 1519 Lăssându riulu Soliua spre „stănga. adecă in partea domnitorii de Sobien, „merserămu in susulu disuluî fluviu Bistra, „făcehdu semne pe copaci, ponS ce amu ad-„junsii împotriva muntelui Fără-ceţă, unde a-„poî ne intimpinară Ivaşco Legdanyţa de Scza-„wnie şi Ivaşco Androîovia totu de Sczawnie, „craîniculu tuturoru sateloru de drepţii romă-„nescu din capitaneatulii de Sanoka, de'mpreu-„nă cu unu impiegaţii districtualii ITajkowie „de Olesowcze, irimişî din cetatea Sanoka cu „maî mulţi alţi omeni regali, apărându hota-„rulu Majestăţiî Selle Regale şi dicendu-ne: „Domnule sub-camerariu! tu, ca organu allii „administraţiuniî, şi voî domni, ca părţile in „litigiu, nu păşiţi maî departe, căci aci, de „unde muntele Fără-ceţă se lovesce cu fluviulu. „Bistra, se incepe immediatu hotarulu regalii, „pe care tocmaî muntele Fără-ceţă îllu des-„parte de territoriulu domnitorii de Sobien. Aşa „dară, in faţa acesteî poprirî in numele Majes­t ă ţ i î Regale, noi nu cutedarămu a merge îna­i n t e , ci ne-amu opriţii, stălpindii loculu prin „duo petre pe ambele maluri alle Bistreî, etc."

N,. reproducemu aci documentulu întregii, fiindu o aridă descripţiune a hotarelorii, indi­cate şi stélpite de cătră commissariî regali, in­tre bunurile de Sobien alle famillieî Kmita şi intre bunurile de Hoczew alle sub-camerariu -luì Nicolae Bal.

Acea impregîurare, că la fundarea fie-căruî satu românescu se prevedea totu-d'o-dată unu iocu pentru biserică şi o dotaţiune pentru preutu, noî nu o considerami! ca o condiţiune carac­teristică, de vreme ce o gâsimu de assemenea in privilegiele tuturoru satelorù colonisate jure teutonico. Sollicitându venirea colonieioru stră­ine, era neapératu de a ie assigura nu numaî conservarea drepturiloru şi a obiceeloru naţio­nale, ci incă possibilitatea reţinerii proprielorù ceremonie religióse. Aşa dară, trebuia a mi ne­

ţ i Majdeù '] .'in IV

religijnych zapewnié. Trzeba byío zaténi i do-taeyje día kapíana, któryby im w ich iezyku, i podíug ich obrzadki síowo boze opowiadaí, obmyslié. A ze w ówczas innéj dotacyi jak grnntpwéj nie znano, trzeba mu byío kawaíek gruntu na utrzymanie wyznaczyc. Día tego tez prawie w kazdym przywiléj u lokacyjnym wsi woíoskiéj ían albo póí íana na cerkiew i día popa wyznaczone znajdujemy ( 1 ) . Z wy-dzielonego na ten cel gruntu ty!e tylko na cer­kiew (Ecclesiam seu Synagogam) poswiecano, i!e na jéj wybudowanie potrzeba byío, reszta szía na dofhód popa (pro Popone lub Bait-kone, jak go przywileje zowia), i stanowiío Poponatum, popostwo. Z dochodów tego po-postwa kazden pop pewne daniny lub czyn-sze opíacaí; musialy te czynsze i daniny byc jednakowe día wszystkich popów, gdyz zaden przywiléj ich dokíadnie nie wyszczegól-nia, i odwoíuje sie tylko w tym wzgledzie do ogólnego ustalonego juz zwyczaju. Jeden tylko przywiléj Doízycy ían na poposwo wyzna-czony od wszeikich powinnosci na zawsze u-walnia.

Aie co daleko dziwniejszém, przechodziíy te popostwa droga prywatnych tranzakcyi i w re­ce swieckich, jak nr. XXII i XXX. dokumen-tów ustrzyckich i nr. 111. dokumentów kniaztwa w Korosteriskiéj Woii sie tyczacych dowodza. Manuskrypt nat;z zawiera podóbne tranzakcyje i wzgledem popostw w niektórych innych wsiach, udzielimy je atoli dopiéro po wynalezieniu piér-wotnych przywilejów tych wsi. Niepoliczamy

giege midü-lócele de essietinţă alie unuí preotü, care să le spună cuvíntulü luí Dumnedeü in limba şi după ritulü lorü propriu. Fiindü în­să, că pe atunci nu era cunnoscută vr'o altă specia de dotaţiune de câtu acea territorialâ, urma dară necessita ea de a accorda o bucată de pămentu pentru întreţinerea preutuluî. Iată de ce, mai in tote privilegíele satelorü româ­ne ne intimpinâ unü lanü séü o jumétate de lanü pentru biserică şi pentru popă. Din a-cestă porţiune de pămentu, biserica (Ecclesia séü Synagoga) capeta strictamente atăta, cătu îi trebuia pentru clădirea edificiului, iar res-tulü mergea pentru popă, pro Popone, séü pentru boită, pro Baitkone, dupre cum îllu numescü privilegíele, formando poponatum. Din venitu'ü acestui popatü, fie-care preutü plătîa o certă dare, care cată să li fostü egală pentru toţi preoţii, de vreme ce nici unü pri­vilegiu n'o specifică, mărginindu-se numai de a cita usulü generalü in acesta privinţă (1). Privilegiulü satului Dolzyca este singurulü, care scutesce absolutamente popatulü de orî-ce obligaţiuni.

Dar ceea ce ni se pare a fi cu multü mai cîudatu, este că aceste popaturî, prin cal­lea transacţiuniloru pardcolare; treceau în ma­nele mirenilorü, precum probeză unele do­cumente alle chinezaturilorü de Ustrzyki şi de Korostenska Wola. Manuscriptulü nostru indică atari transacţiuni de popaturî şi in alte sate. pe cari inse noi nu le vomü împărtăşi mai 'nain-te de a descoperi privilegíele de fundaţiune alle

(l). Damus etiam et eoneedimus pro Pnponis res'identia mediam aream, de qua Nobis omnem e t o m n e s obven-tiones ac obedientiam more aliorum Poponum Crainae Nostrae Sobnensis tenebitur et erit adstrictus, et ejus successores teik-buntur et erunt adstricti. (Swiuiacz i Rowien).

item sub Synagogam Poponibus damus i t eoneedimus mediam aream, cujus Poponis seu Poponum ad Nos et s u e ­cessores Nostras jiraet-entatio pleno jure pertinebit: qui omnes datias solitas more aliorum Poponum Nobis solvere et exrrtwe tenebitur. et Nostris suceessoribus tenebuntur nullis exceptis . (Boberki.)

item sub Synagog-am in inferiori Thernovra damus mediam aream, in superior! Thernowa similiter sub Synagogam mediam aream. quorum Poponum praesentatio ad Nos et successores Nostros pleno jure pertinebit, datiasque omnes so ­litas more aliorum Poponum Crainae Nostrae Nobis et .suceessoribus Nostris solvere et explere tenebuntur nullis e x c e p ­tis. (Termnva)

item tub Synagogam in Polana unam aream Valachieam et Dwernik similiter sub Synagogam unam aream. ( D w e r -nik i Polana).

Damns etiam medium laneum agri pro Eeeies ia . a l ias na Cerkiew, in quo agro Baitko residens, solvet Nobis e t suceesoribus Nostris., prout solvunt alii Baitkones. (N'anowa.)

Pundamus etiam in fundo ejusdem villae pro Poponatu Ruthenieo unum laneum. (Polawa. ) , Item idem (seultetusj Eeclesiam Ruthenicam in "eadem villa habere poterit. Item Poponem ad dictam Ecclesiam

sen S y r a g o g a m ejusdem villae habere admittimus. Qui quidem Pop censum Nostrum annuum j u x t a morem" aliorum P o ­ponum in aliis villis Nostris regal ibus existentium, quot annis solvet. (Berehi.) <••

Assignando illis (seultetis; quatuor laneos agri , quorum unus debet e s s e pro Poponatu villae illius. (Korossien-: i-.-.-v Wola . )

item Synagogam Ruthenicam in eadem villa habere poterunt. Item Poponem ad dictam Ecclesiam. seu S y n a g o g a m ejusdem villae i n o l i s habere admisimus et admittimus per praesentes. Qui quidem Pop censum Nostrum annualem j u x t a morem aliorum Poponum in villis Nostris existentium annuatim solvet. (TJstrzyki.)

Item eoneedimus, damusque Poponi villae mansum unum agri . (Dolzyea.)

wszelakoz' woinf ten obieg popostw miedzy wyîaczne znamiona wsi woloskich; owszém prsdzéj byémy w tém pojawie dowód predkiego zpolszczenia tyeh wsi widzieli. Bylo albowiera cechş Polskiego zywiolu, ze kazda instytucyja polityczna w krótce charakter swój piérwotny u W ï a , i w okres prawa cywilnego przecho-dzila. Trudno powiedziéé, jakim sposobem po przejéciu popostw w rece éwieckich pop sie utrzymywal, móze podobnym alienacyjom po­postw nedzne terazniejsze uposazenie wielu po­postw ruskich przypisaé nalezy. Sa albowiem wszystkie cerkwie i popostwa we wsiach, któ-réémy na mocy przywiiejów piérwotnych do woloskich policzyli, teraz cerkwiami i popst-wami ruskiérai, jak sie z rubryceli diecezyi biskupstwa przemyskiego obrzadku greckiego przekonac mozna. Latwo by V iec z aktów koécielnych i konsystoryjalnych dójéé mozna, czy zalozenie cerkwi w tych wsiach az do epoki piérwotnéj lokacyi siega, i o ile sie terazniejsza dotacyja gruntowa tych popostw od piérwotnéj w przywilejach lokacyjnych nadanéj rózni.

Z równa dokladnoécia jak dotacyje cérkwi i popa. wyznaczaja na.^ze przywileje takze i liczbe ìanów, które dotacyje gruntowa knia-zia stanowié maja, wydzielaja pewna'' iloéé grun'tu na wybudowanie karczmy, na"" posta-wienie mîyna, na wygon bydla gromadzkiego, wytykaja nakoniec jak najscisléj granice kazdéj wsi. Gdy zwazymy, ze wsie, o których mówimy, z swiézyeh korczunków powstaly, i podlug przywiiejów lokacyjnych li na takich korczun-kach „ex cruda radice" powstaé mialy, przy których rozdawaniu i obsadzaniu dzié nawèt zaden dziedzic o Ian wiecéj lub mniéj by nied-baî. niemozemy dosyc dokladnosé i ostroznoéé podziwiaé, z która w owych czasach król i pry-watni dziedzice przy rozdawaniu swych grun-tów postepowali, — dokîadnoéc która wielkie powazanie dia wzajemnych praw i powinnoéci dowodzi.

Latwo sobie wyobrazié, ze przy takiéj do-kladnoéci o wyziiacze iu dotacyi osadników, t. j . kmieciów nie zapomniano. Mówimy kmie-ciów: bo aczkolwiek osady wsi woloskich'z kmieciów i zagrodników sie sklidaly, za praw-dziwych piérwotnych osadników tylko kmieciów' Omethones, uwazaé mozna. Zagrodnicy albo-wiem po najwiekszéj czesci tylko na grnntach kniazkic:.' osadzani bywali ; prawo nawet osa-

aeellorù sate. Acesta instrăinare a popaturilorù nu este totuşi unu semnìi esclusiva allù sate-loru române, ci din contra s'aru puté considera ca o dovedă a grabnic; î lorii polonisări, căci unulu dintre criteriele elementului polonii era acea particolaritate, că tòte instituţiunile poli­tice perdeau in curendu primitivulu lorii ea-racteru, intrândii in sfera dreptului civilu. Este greu de a spune, in ce rnodù se va fi intre-ţinutu popa in urma înstrăinării dofaţiuniî selle, şi potè tocmai atarî alienatimi! să fie causa miserieì actuale a cellorù mai inulte popaturì greco-orientale. Noi dicemù „greco-orientale", căci astă-felîu sunt pone in momentuld de faţă tote bisericele şi popâturile de prin satele nu­mite „române" in pritilegiele lord de funda-ţiune,' dupre cura este lesne de a se convinge din registrulu diocesei greco-orientale de Pre-mislia. Din actele eciesiastice şi consistoriale aru fi lesne a urmări, dacă fundaţiunea bisé-riceìoru in acelle sate se urcă la epoca pri­mei locaţiunî, şi intru căni anume dotaţiunea territorială de astădî a popaturilorù differesce de cea vechia.

Cu aceiaşi precisiune ca şi in privinţa bi-sericeî şi a preutuluî, privilegiele nostre spe­cifică de assemenea numérulu lanuriloru cuve­nite drepţii dotaţiune territorială a chinezului, assemneză o certă bucată de pămentu pentru edificiulu cârcîumeî, pentru mòra, pentru imaşu communalu, circumscriu in fine in detallifl ho­tarele fie-căruî satu. Dacă luâmu in considera­t a n e , că satele române se rădicau numai pe locuri neculte, ex cruda radice, dupre espres-siunea privilegielorii locaţionale, adecă néscé pâ-menturî, despre cari nici chîarQ astădî, proprie­tarii loru nu şî-aru batte capulù pentru unu lanQ mal mulţii séu maî puţinii, apoi nu pu-temù a nu admira accurateţa şi prudinţa, cu care regele şi proprietarii particolari de atunci procedau in distribuţiunea territoriuluî lord; o accurateţa. ce probeză unu mare respectu péli, tru drepturile şi indatoririle reciproce.

Este lesne de a inţellege, că o assemenea precisiune in specificarea dotaţiunil nu permit-téa de a uita pe colonişti şeii agricultori. Noî dicemu agricultori, deşi- satele române se com­puneau din agricultori şi din meseriaşi, fiindu că numai cei de'nteîu, Omethones, nu şi Artifices, formau simburele coloniei, Iar me­seriaşii se aşedau in cea maî mare parte séu incă esclusivamente, pe pămentulu chinezului,

dzania ich nalezalo do wylacznych przywilejów soífysa lab kniazia, jak to innym razem wys-wiécimy.

Dotacyja gruntowa kmieciów, jak sie zdaje, szía podlug krain i ziem, t. j . byla jednakowa nie tylko w wsiach do téj saméj krainy, ale i nawet do téj saméj ziemi nalezacych O wsiaeh woloskich w przemyskiéj ziemi przynajmniéj juz z pownoscia twierdzié mozemy, iz w nich kazden kmiec na trzech cwierciach lanu osa-dzonym bywai

W przywilejach ltkacyjnych siedmiu wsi albowiem wyraznie rze zony wymiar kmieeych gruntow zastrzezony widzimy; a gdybysmy piérwotne przywileje Nanowy i Korosna posia-dali, zapewniebysmy i w nich zastrzezenie po-dobne znalezli:

In qua quidem villa quilibet Cmetho residebit in tribus quartis emensuratis aequaliter. (Przyw. Swiniacza i Rqwienia.j

Cmethones locabuntur in agriş, qui in se tres quartas areae continebunt. (Przyw. Bo-berki, Ternowéj wyzszéj i dolnéj.)

Quorum ("Cmethonum) unus quisque in tri­bus quartis lanei re idebit. (Przyw. Bereh)

Incolae vero villae praedictae omnes et sin-guli, quorum libertas a primaeva villae hujus fundatione jam dudum expiravit, pro se quisque in tribus quartis lanei residebit. ("Drugi przyw, Ustrzyk z róku 1532.J

Ze przywiléj wsi Korosna z roku 1555 , ktory czytelnikom naszym udzielamy, nie jest piérwotnym przywiléj em téj wsi, dowodu nie potrzebuje. Ale i Nanowa dawniejszy przywi­léj, niz ten z roku 1532 posiadaé musiala, poniewaz pozniejszy ten przywiléj wyraznie sam powiadâ, ze kmieciom a primaeva ejus villae locatione juz szesnascie lat upíyneío.

Jak wielka byía dotacyja kmieci w krako-wskiéj i sanockiéj ziemi nie tylko twierdzié, ale i wnosié nie ámiémy, poniewaz przywileje Boguszy i Bielczarowy, jedynych wsi woloskich, o których z pewnoécia wiémy, ze w ziemi kra-kowskiéj istnialy, o dotacyi kmieciów nie wspo-njuaja, a z wsi woloskich w sanockiéj ziemi dotad tylko przywiléj Doízycy posiadamy, który kazdemu km:eciowi po pól íanu wyznaczyí. Procz téj dotacyi dodawano kmieciom niekiedy uzytek lak i lasów. czesto prawo zakladania pasiek w tvch lasacîi, z których jednakze

pentru care acesta era o deosebită ramură de veniţii, precum vomii proba-o cu o altă occa-siune.

Dotaţiunea territorială a coloniştiloru se pare a fi fostu dupre craine şi dupre districte, adecă era identică pentru tote satele din acelaşi craină şeii chiaru din acellaşî districtu. Cellu puţinii ii! privinţa sateloru. române din districtulu de Premislia noî putem affirma cu certitudine, că fie-care ţerranii posseda o dotaţiune de căte 3 | 4

de lanu. Iu adeverii, acesta proporţiune a pămentu-

riloru ţerrânescî noî o găsimu forte espressă in priviliegiele locaţionale a şepte sate, şi amu găsi-o, negreşitu, şi in privinţa sateloru Na-nowa şi Korosno, dacă amu ave privilegiele loru de fundaţiune :

„In qua quidem villa quilibet Cmetho resi-„debit in tribus quartis emensuratis aequaliter „(Privilegiulu de Swiniacz şi de Rowien).

„Cmethones locabuntur in agriş, qui in se „tres quartas areae continebunt (Privilegiulu „de Boberka, de Ternowa de susii şi de Ter-„nowa de josu)

„Quorum (CmethonumJ unus quisque in tri-„bus quartis lanei residebit (Privilegiultt de „Berehi)

„Incoke vero villae predictae omnes et sin-„guli, quorum libertas a primaeva villae hujus „fundatione jamdudum expiravit, pro se quisque „in tribus quartis lanei residebit*. (Privilegiulu „allu 2-lea de Ustrzyki din 1532) .

Cumcă privilegiulu satului Korosno din 1555, Împărtăşită lectoriloru noştri, nu es­te primitivă,acesta se recunnosce dela cea de-'nteîu vedere; trebuia inse ca şi Nanowa să fi possedată ună altu privilegiu mai vechîu de-cătu acellu din 1532, de vreme ce acesta se esprimă lămurită, că trecuseră deja şese-spre-decî annî „a primaeva ejus villae locatione

Cătă de mare era dotaţiunea coloniştiloră in districtele de Cracovia şi de Sanoka, noî ne­cum a affirma, dar incă nu cutedămu nici ma­cara de. a induce, căci privilegiele sateloră Bogusza şi Bielczarowa, singurele colonie ro­mâne pone acum cunnoscute cu sicuranţă din districtulă de Cracovia, nu menţioneză dotaţiu­nea ţerraniloru,-îar din districtulu de Sanoka noî avemă in mână numai privilegiulă satuluî Dolzyca, care accordă fie-căruî colonisfă câte o jumetate de lanu. Affară de acesta dotaţiu­ne, se maî incuviinţa căte-o-dată ţerraniloru

oczkowe oddawaé musieli ( 1 ). _ Z czasem jak sie zdaje jeszcze i prawo pasania swego bydla w lâsach lub poíoninach skarbowych osiagnac musieli ; bo ze chów bydla glównym ich byl zarobkowaniem, same podatki dia nich w uni-wersaiach poborowych wymierzone dowodza.

Ile takich kmieci kazda wies piérwotnie li-czyia, nawet dia tych wsi, których przywileje posiadamy, oznaczyc niepodobna,— gdyz liczba ich w zadnym przywileju nie jest wyrazona, i juz dia tego wyrazona byé nie mogia , ze wszystko od íatwoácizebraniaosadników, i wiek-széj lub muiejszéj trudnosci korczunków za-lezalo O dwóch tylko wsiach Bielczarowie i Ustrzykach z prawdopodohieristwém twierdzic mozemy, ze piérwsza dwunastu, druga trzy-nasm (?) kmieci juz piérwotnie liczyía. Wno-sek ten wzgledem Biekzarowéj na tém opiéra-my, ze p'zywiléj lokacyjny téj wsi skarbowi królewskiemu od wszystkich kmieci razem dwanascie groszy kuchennego waruje, gdy przywiléj sasiedniej Boguszy, wreszcie co do slowa z Bielczarowskim zgodny, kuchennego na kazdego kmiecia po jednym groszu naklada. W Ustrzykach zaé akt detaksacyjny wójtostwa tamtejszego w roku 1569 sporzadzozy (Zobacz, Ustrzyki dokument nr. XXI.) trz'ydziestu kmie-ciów wylicza, a watpic wolno, by sie od piér-wotnego zalozenia ' téj wsi az do r . 1569 ta liczba bardzo odmieniia.

Gdyby sic udalo takie akta detaksacyjne i dia drugich wójtostw woloskich wynalééc, i dia tych wsi ilosc kmieci i ich powinnoáci z pewnoécia oznaczyó by mozna.

Poniewaz atoli te powinnoáci do esencyjo-

usulü luncelorü şi allü păduriloră, adesea-orí înfiinţarea prisecelorü in atarî păduri, pentru cari inse erau datori o certă prestaţiune (1).

¡ Cu timpulü se pare a se mai fi adăugatu că-tră acestea dreptulu pasiunii in pădurile séu in crângurile fiscului, de oră-ce înseşi cercu-lările censúale ne arretă crescerea vitelorü ca una din principalele occupaţiuni alie Româ-nilorü.

Numerulü coloüistilorü primitivi ai satelorü r o m â n e nu se pote precisa nici chîaru in pri­vinţa acellora, alle cărora privilegie se afflă in manele nóstre, căci nici unu privilegiu nu ! specifică acellü numérü, şi nici nu era cum să'lu specifice, de vreme ce acesta depindea cu totulü dela respectiva uşurinţă a colonisării şi dela mai multa séü mai puţina commodi-tate de a curăţa pămentulfl. Numai despre sa- j tele Bielczarowa şi Ustrzyki se pote affirma cu probabilitate, că cellü de'nteíu numera primi­tivamente duol-spre-decî, eră cellü-1'altü treî-decî colonişti. In respectulu satului Bielczarowa noi deducemü acestü calcolü din acea impregiu-rare, că privilegiulü seü de locaţiune impune tuturorü coloniştiloru o dare commună de duoî-spre-deei bani pentru bucătăria regală, pe cândii privilegiulü ad litteram identicü allü satului invecinatü Bogusza, assemneză acellaşu impo-situ isolamente căie unu banii dela fie-care co-lonistü. Pentru Ustrzyki actulü detaxaţionalu din 1569 numeră lămurită treî-decî de colo­nişti, şi» ne indoimü ca ei să fi fostă cu multü maî puţinî la prima intemeîare a satului.

Dacă s'ară nemeri a maî găsi assemenî acte detaxaţionale pentru celle-l'alte chinezaturî ro­mâne, atunci s 'ară decide cu siguranţă atâta numérala coloniştiloijă, precum şi obligaţiuni­le loră.

Intru cătu inse atarî obligaţiuni facă parte

(1) Ad latitudinem vero Cmethones in eodem fluvio locati habebunt liberum usufructum silvarum et pratorum diu laboratorum ex utraque parte fluvii prael'ati propius adjacentium, sine destructione et anil i lat ione silvarum et arborum fructilerarum. (Boberka.)

Item idem scultetus habebit libera melliiieia in silvis Nostris regal ibus , de quibus melliflciis ipse et omnes prae-fatae vil lae Cmethones datiam ad Castrum Nostrum Premysliense prout et Kniaziones ceteri dare tenetuntur. (Berehi.)

Poterint etiam incolae villae Korosno praescriptae tot melliiieia intra l imites ipsius habere, quot eis plaeuerit ; sed i ta ut de mele ex ipsis mellificiis proveniente Nobis ad Castrum Nostrum Premysliense duas partes, tertiam vero advo-catis praedictis dare tenebuntur. (Korosno.)

Pro qua quidem villa noviter locanda damus, donamusque et perpetuo adjungimus, attribuimusque omnes fundos, agros . campos. eultos et i cultos excolendos cum omnibus montibus, silvis, merieis, paludibus, fluviis, aquarum deeursi-bus , quidquitl intra metas et limites praescriptos continetur. (Ustrzyki.)

item idem scultetus habebit libera melliiieia in silvis Nostris regal ibus, de quibus mellificiis ipse et omnes prae-fatae villae Cmethones dacias ad Castrum Nostrum Premysl iense , prout et Kniaziones ceteri dare tenebuntur. (Ustrzyki-)

Item Cmethones de mellificiis apium Regiae Majestati de quolibot arbore mellificante per medium grossum vel mei secundum justitiam et aequitatem. (Dolzyca.)

nalnych kondycyi lokacyjnych wsi woloskich rialeza, zprobujmy o ile sie na podstawie tych dokumentów, które posiadaray, wyszczególnié dadza; uprzedzajae naszyeh czytelników wsze-lakoz, iz wyklad tych powinnosci juz dia lego dokladoym byc nie moie, le przywileje sie w tym wzgledzie ogólników tylko t'rzymaja, 1 do

•zwyczaju w poblizszyeh wsiach istniejacego sie odwoluja. Jestto nowym dowodem, zeVwy-czaj ten w-ì wszystkich wsiach woloskich, lub przynajmniéj w wsiach do jednéi krainy nale-zacych, jednostajnym byc musial.

" Z téra zastrzezeniem przystepujemy do wy-szczególnienia powinnoéci i inszych ciezarów osadników tych wsi.

Na czele ich umieszczamy: a) Czynsze pieniezne, poniewaz te najpo-

wszechniejsza powinnoscia byly. Najwiekfza czesó przywilejów albowiem o obowiazku odda-wariia tych czynszów wyraznie nadraienia, — a te nawet, które o powinnosciach kmieciów tylko w ogólnosci mówia, wyrazu „exsolvet" uzywa-ja, który li do czynszów pienieznych zastoso-waé mozna (1).

Uose czynszu oplacanego od kazdego kmiecia tylko we wsiach Bogusza, Bielczarowa, Usfrzy-ki, Dolzyca oznaczyc jesteémy w stanie. po­niewaz przywileje Bognszy i Bielczarowéj na kazdego kmiecia owce niemajacego wyraznie obowiazek wklad:ija, aby w dzien sw. Trójcy po dwanascie groszy czynszu oddawal, prze-cìwnie zas komorników bydlo majacych do od-dawania po szesc groszy czynszu obowiazuja;— a' przywiléj doìzycki wyraznie powiada, ze kaz-den kmiec po pietnascie groszy od kazdego pél lanu placié bedzie. W Ustrzykach zaé, jak

din condiţiunile locaţionale essenţionale alle sa-telorù române, ne vomii încerca dară de a le analisa, pe basea documenteloru, prevenindù totă-d'o-dată pe lectori despre insufficiinţa no-ţiuniloru nostre in acesta materia, sensuhi pri-vilegielorìi fiindă pre-generală şi re erindu-se la usulii sateloră învecinate, ceea ce probeză incă o dată, cumcă obiceîulă era toţii acellaşî in tòte satele române séu celui puţinii in tote satele dintr^ singură craină.

După acesta reservă, să abordâmă acum specificarea obligaţinnilorii şi a cellorù-1'alte sarcine alle coloniştiloru români.

Celle mai principale sun t : a) Censuri pecuniare, obligaţiunea cea mai

commună. Celle maî multe privilegie o menţio-neză cu precisiune, şi chiara acelle, ce se es ­prima despre obligaţiunile coloniştiloru intr'ună modă mai obscură, totă incă intrebuinţeză ter-menulu „exsolvet", care correspunde numai cu censurile pecuniare. f i )

Cătăţimea censului, cuvenită de la fie-care colonista, se potè indica cu certitudine numai pentru satele Bogusza, Bielczarowa, Ustrzyki şi Dolzyca, dintre cari primele duo impună lămurită ună censă de duoî-spre-decî bani, plă­tită la diua Sântei Treimi, fie-căruî colonista fără oi, şi cellora "* cu vite căte şesse bani ; iar privilegiulu satului Dolzyca ne spune, nu mai puţină limpede, că fie-care colonista tre-bue să plătescă căte cincî-spre-decî bani de totă jumeţatea de lană. Cătă se attinge de Ustrzyki, apoi actulă detaxaţionalu alla acestui chinezatu

(1). Quilibet Cmetho de tribus quartis mors aliarum villarum Valachicarum dabit et exsolvet. (Swiniacz i Rowien.)

Omnesque census pecuniarios datiasque omnes porcorum atque ovium, quae nobis de villis Crainae Nostrae p r o -veniunt, dare et complere debebunt. (Ternowa)

Nobis et suceessoribus Nostris censuare omnesque datias dare, quas villae aliae regales solvere antiquitus c o n s -veverunt, solv re et dare tenebuntur. (Nanowa.)

More aliarum villarum adjacentium Nostrarum regalium annuatim datias solvant, nihil minorando in praefatis c e n -sibus. proventibus et utilitatibus. (Berehi i TJsti-zyki.)

Quoniam ipsi incolae jam vigore praesentis privilegii census et datias ad Capitaneatum Nostrum conierre t ene ­buntur. (Polawa.)

Incolae vil lae praefatae ex possessionibus suis Nobis aut Capitaneo Nostro easdem omnes pensiones, dationes, census, solvent eosdemque labores ac eadem omnia onera ferre tenebuntur. quaecunque eoloni aliarum villarum Nos tra ­rum in eodem Capitaneatu (erre et subire soient ac debent. (Koroscienska W o l a )

Solvent autem ratione census et praestationis annue Omethones praedieti g r e g e s ovium non habentes quol ibet anno pro festo S. Trinitatis singuli per duodecim grossos et unum Poprag. qui vero oves habent a singulo centenario très mutones sm agnos et duos caseos Valachioos. (Bogusza i Bielczarowa.)

Qua (libertate) expirata annuatim solvent et dabunt per quindeeim grossos de quolibet medio laneo, unum easeum Valachicum, cingulum orjmnnm alias Poprag, deeimnm por>um quolibet anno, et de g r e g e ovium vigesimum agnum. (Dolz.rsa.)

nas aia detak&acvjuy tainte¡szego wójtostwa z roku l j ' i 9 uczy, z trzydziestu kmieciów tamze osiadlych 29 po 2 zlote, jeden zaé szczuplejszy grunt majacy po 40 groszy rocz-nie piaci!.

Ale dalíko charakterystyczniejsza niz czyn-sze pieniezne byla dia osadników woloskich :

b) Powinnoéc oddawania dziesiecin albo danin z owiec, jagniat i wieprzów,— powinnosé, która smiaío za wyíaczne znamie tych osad uzna jemy

Bo ze osady te byly przedewszystkiém pa-stéi'bkiemi,— ze nawet osadnicy role majacy ich sie pozbywali, aby sie li <;howem bydla trud­nic, te ttwage zapewne juz kazden z uaszych czyteluików, przejrzawszy uniwersaíy poborowe przez nas cytowane zrobil, — zwiaszcza jezeli modyfikacyja od r. 1578 w podatkowaniu zaszia zwazyí.

Niektóre przywileje juz przy wyliczaniu po-winnosci kmec-iów wyraznie te daniny dziedzi-cowi zastrzegaja. I tak przywileje Boguszy i Bielczarowéj równi kmieciów jak i komorników owee majaoyea do 'oddawania trzecli jagniat fdwócìv serów woioskich od kazdych sto o-wiec, a w szczególnosci kmieciów "do oddawa­nia dwudziestego wieprza, w ówczas gdy sie bukiew rodzi, obowiazuja. Policza rówiiie przy-wiléj Doizycy do powinnòsci tamtejszych kmieci oddawanie rocznie dziesiatego wieprză i dwu­dziestego jagniecia. Wspominaja nakoniec pizy-wileje Boberki i Teriiowéj o dziesiecinaeh z wieprzów i owiec , jako o powinnosciaeh wszystkim wsiom krainy olszanickiéj wspól-nycii (1). lune przywileje o téj daninie do-piéro w owym ustepie wspominaja, w którym kniaziowi prawo do pobierania trzeciéj czesci od wszystkich danin przez kmieciów oddawa-nycli nadaja. Do téj kategoryi naleza przywi­leje Polawy i Korosna. Uczy nas nareszcie akt detaksacyjny wójtostwa ustrzyckiego, po kilka razy ju2 wspòniniony, iz w caiej krainie strwiazkiéj kniaziom prawo do pobierania trze­ciéj czeáci wszystkich wieprzów i jagniat przez poddauych do skarbu królewskiego oddawanych síuzyío*.

Do powinnosci wszystkim wsiom woioskim,—

din 1569 ne arreca că, din trei-decì de colo­nisti de acollo, 29 plătiau annualmente căte 2 zloţi, lar unulü, avendă mai puţină paméntü, câte 40 de bani.

Inse multă mai caracteristică pentru colo­niştii români decătu censurile pecuniare era :

b) Obligaţiunea decîuelleî seă a dării de oi, mìei şi porci, care obligaţiune se pote con­sidera cu siguranţă ca unu semnă esclusiva alla sateioră române.

in adeveră, fie-care din lectorii nostri, ria­mai prin inşecţiuuea cerculăriloru censúale* pe cari ie citarămă, şi mai cu sèma prin modi­ficarea cea diu ¡578, a putută deja să obser­ve, că acelle sate erau p a i cu deosebire cio­bănesc!, încâtă chiara plugarii adj ungeau a lăr peda pluguiă pentru a se occupa numüi cu cre-scerea viteloră.

Unele privilegie specifică aceste decîuelî di 7 /

rectamente in rubrica obligaţiuniloru colonisti-, loră cătră proprietari". Aşa privilegíele sateioră Bogusza şi Bielczarowa îi-obliga pe toţi fără distinciiune, pe cei cu pămentă şi pe cei-numai cu oí, d. a da căte trei miei şi cute duo ca­şuri române dela fie-care sută de oi, iar pe cei cu.-pămentu iî mai suppune incă special­mente la darea de unu porou din duo-decî, a-nume in timpuiă nasceri! ghindei. Priviiegiulă satului Dolzyea numera, de assemenea, intre obligaţiunile coloniştiloru de acollo, darea de ună porca din dece şi de ună mieliă din duo-decî. In fine, privilegíele sateioră Boberka şi 'i'ernowa menţionez;! decîuelleJe de porci şi de oi ca o obligaţiune generală in tòte satele din craina de Oiszaniţa (1). Aite privilegie citeză acesia dare numai indirectamente, acollo unde accorda chinezului dreptulă de a percepe o a* treia parte din tòte daturile coloniştiloru. Astu-feiîu sunt privillegiele sateioră Polawa şi Ko-rosno. In line,. adesă-n enţignatulă actă d'etaixa-ţionatu allu chinezatuiuî de Ustrzyki, ne §pu-h e , cumcă in tota copprinsulu crainei de Strwiaz chinezii aveaă dreptulă la o treime din,toţi porcii şi din toţii mieii, cuveniţi fiscului regală din partea coloniştiloru.

Vomă adauge incă la obligaţiunile commune

(1) Et quando fuerit nucuni fagi cresoentia vigesimum porcum contribuunt. (Bogufza i Bielczarowa.)

albo przynajmiéj wielkiéj id i czesci wspólnycli, policzymy nareszcie:

c) Bellicalia, t. j . ten podatek, który w cza-sie wojny wybiérany bywal.

Wspominaja wprawdzie- o tym nakladzie tylko przywileje Swiniacza i Rowienia, Koro-sna, Dolzycy Boguszy, Bielczarowy (1). Ale piérwsze dwa,— o nim jako wspólnym eiezarze wszystkich wsi téj saméj krainy (sobierìskiéj) mówia, musiaiy wiec przynajmniéj wszystkie wsie do téj krainy nalezace te Bellicalia o-placac.

d) Kuniczne, t. j . jedne kunice od kàzdéj córki kmiecia w obca wies" za maz idacéj lub reluicyje téj daniny, Mówia wprawdzie o téj daninie tylko przywileje Korosna i Dolzycy, a drugi nawet prawo do pobierania jéj nie dzie-dzicowi, ale kniaziowi przyznaje. Musíala atoli byé doéc powszechna, kiedy j a cesarz Józef w patencie roboczym w rzedzie powinnosci zakazanych, prohibita generalia umieécil. Prócz dauin i powinnoáci tu wyliczonych oddawali jeszcze kmiecie Dolzycy, Bielczarowéj i Bo­guszy."

e) Kazden po jednym sérze woloskim, lub po dwa takie séry.

f) Po jednemu popregowi (cingulum equi-num); a w Boguszy i Bielczarowéj piacili prócz tego rocznie:

g) Kazden po groszu kuchennego, dañina, która jak jéj imie oznacza, we wsiach prywat-nych zapewne na utrzymanie kuchni dziedzica podczas jego pobytu we wsi, a we wsiach królewskich na utrzymanie kuchni starosty prze-znaczona byla. W e wsiach woloskich cyrku-lu sanockiego dañina ta tylko na samych knia-ziach ci^zyla.

Quolibet in anno solvei Nobis Cscultetus) unum aureum Hungaricalem. (Przyw. Swinia-, cza i Rowienia.)

Scultetus tameng villae ipsius quilibet tene-bitur et erit adstrictus pro coquina Castri Nos-

tuturorii sateloru române, seu cellu puţinu ma­jorităţii lorii, pe aşa numita :

c) Bellicalia, adecă o dare in timpii de resbellii.

Deşi o specifică cu claritate numai privile-gie'e sateloru Swiniacz, Rowien, Korosno, Dol-zyca, Bogusza şi Bielczarowa, totuşi privile-giele ceiloru de'nteîu duo o maî generaliseză incă assupra tuturoru satelorG din craina de Sobien.

d) Cuniţa, adecă căte unii jderii, in natură séû in vaiere, delà fie-care fetă de ţerranu, ce se mărita după cine-va dintr'unu alţii satû. Ce e drepţii, acesta dare se menţioneză numai în privilegiele sateloru Korosno şi Dolzyca, dintre cai'ï unulû accorda dreptulû de percepţiune in acesta privinţă nu proprietarului, ci chinezului ; trebuia inse să fi ibstu o dare destullù de res-păndită, de oră ce imperatulû Iosifu in diplo­ma sea urbarială o pune pintre obligaţiunile celle poprite, prohibita generalia. Affară de dările de mal susu, locuitorii sateloru Dolzyca, Bielczarowa şi Bogusza mal prestau incă ur-mătorele":

e) Căte unii caşii romănescu séû căte duo delà fie-care ţerranu.

f) Căte o cingătore de callu, cingulum equinum, pe lôngâ care in satele Bogusza şi Bielczarowa se mal plătla incă annualmente :

g) Căte unu banu aşa numitu pentru bucă­tăria din partea fie-cărul ţerranu ; o dare, pre­cum arrêta insuşî numele seu, menită in sa­tele particolare pentru întreţinerea bucătăriei proprietarului in timpulii petrecerii selle in satû, Iar iu proprietăţile regale pentru intreţinerea bucătăriei starostelui. In satele române din cer-colulù de Sanoka acesta dare era numai in sarcina chineziloru :

„Quolibet in anno solvet Nobis (scultetus) „unum aureum Hungaricalem (Privilegiulû de „Swiniacz şi de Rowien).

„Scultetus tamen villae ipsius quilibet tene-„bitur et erit adstrictus pro coquina Castri

(1) Ae bell icalia et al ias quasvis obventiones et omnia lacere tenebuntur (quilibet Cmetho), q-uaeeunque de jure aut eonsvetudine facere et dare tenentur. (Swiniacz i Rowien.)

De pecuniis, quae pro expeditione bellica quoties occurrerit ex eadem villa colligi consveverunt. (Korosno.) Bellicalium quoque quilibet Cmetho dabit et dare tenebitur ut per sex grossos . (Dolzyca.) Item ratione bellicalium, cum bel l ica motio indicitur solvunt (Cmethones) per s e x grossos . (Bogusza i Biel-

ezarowa.)

tri Preroysliensis annuatim solvere duodecim agnos (Przyw. Nanowy.)

Atque Nobis quolibet anno 12 agnos aliasque obventkmes ad Castrum Nostrum Premysliense dare et pendere (sculteti) tenentur. (Przyw. Korosna.)

Przywileje Bereh i Ustrzyk na kuiaziów tamtejszyeh wprawdzie kuchennego nie nakla-daja. zdaje sie atoü, ze ustep tych przywile-j ó w : „Item idem scultetus dabit et solvet ta-leni daciam ad Castrum Nostrum Premysliense, qualem etiam alii Kniaziones solvere tenentur" o kuchenném rozumiéé trzeba.

h) Do robocizny, rozróziiimy wsie prywatne od królewskich. Ze we wsiach prywatnych,— przynajmniéj w majatku Kmity, bo tylko o tych na podstawie przywilejów mówic mo-zemy,— robocizna juz w przywilejach lokacyj-nych zastrzezona byla, i zaraz po zaiozeniu ws¡ na kmieciaeh ciezyla, trudno zaprzeczyé. Nie wyszczególniaja wprawdzie i przywileje tych wsi nigdzie wyraznie robocizny, i tylko ogoliiémi slowy zawsze waruja, ze kmiecie tym samym powinnoáciom, ciezarom i daninom, jak mieszkañcy sasiednich wsi, albo wszyst-kich sioí do téj saméj krainy nalezacych, pod-legaja. Ale prawie kazden z tych przywilejów albo wyraznie o robotach „labores, servitia" wyraznie nadmienia, albo przynajmniéj mówi o powinnoéciach, które odrabiaé trzeba, facere te-nebitur, — któreto wyrazy przecie tyiko o us-Iugach lub robociznach uzywaé i mozna (1).

Inszy stosunek zachodzi co do wsi królew-skich, których przywileje posiadamy. W tych

„Nos ri Premysliensis annuatim solvere duo-„decim agnos (Privilegiulü de Nanowa).

„Atque Nobis quolibet anno 12 agnos alias-„que obventiones ad Castrum Nostrum Pre-rmisliense dare et penderé (sculteti) tenentur „(Privileg ;ulü de Korosno)."

Privile^. iele satelorü Berehi şi Ustrzyki, deşi nu impunú chineziloru darea pentru bucătăria, totuşi este probabilă că elle o sub-inţellegu prin urmăiorele cuvinte: „Item idem scultetus „dabit et solvet talem daciam ad Castrum Nos-„rrum Premysliense, qualem etiam alii Knía-„ziones solvere tenentur".

Abordămu in fine ultima obligaţiune a colo-uiştiloru români faţa cu proprietarii lorü, şi anume :

h) Claca, in privinţa căriîa trebue să dis-tingemü satele particolare de celle regale. Nu se pote nega, că in satele particolare, cellü pu­ţinii in proprietăţile luí Kmita, căci numai de­spre acestea ne vorbescü documentele nóstre, claca n'arü fi fostü prevedută deja in privile­gíele de locaţiune, apesându assupra ţerrani-lorü din dată după fundarea satului respectivii; deşi privilegíele nu specifică nicăiri natura d a ­cei întrunii modü limpede, ci observă nnmaî in termini generali, cumcă ţerranil sunt sup-puşî la acelleaşî obligaţiuni, sarcine şi dări, ca şi locuitorii satelorü invecinate séü chíarü al tuturorü satelorü din aceiaşi crainâ, darü in majoritatea acellorü documente ne intimpină séü terminulü clarü genericü de muncă, Ja-bores, servitia", séü cellü putinü elle vor­bescü despre obligaţiunile, cari „facere te-

rozumiéé nebitur," ceia ce nu se pote inţellege decatü numai despre clacă. (1)

Altü-felíu este in respectulü satelorü regale, alie cărora privilegie se afila in posseásiunea

albowiem, wyjawszy przywileje Polawy i Ko- nóstra, şi in cari, affară numai de Polawa şi de roécienskiéj Woli (wsi najpozniéj lokowanych Koroscienska Wola, satele celle mal tardiü fun-jak data ich przywilejów okazuje), ani jednego date, precum probéza privilegiele lorü, nu gă­

t i ) . Quilibet Cmetho in tribus quartis residebit, de quibus more aliarum villarum valachicarum dabit et exsolret . . . et omnia lacere tenebitur, quaecunque de jure aut consvetudine al iae villae laeere et dare tenentur. (Swiniacz i Rowien.)

Omnesque labores servitia et onera explere et perflcere, sicut aliae villae Nostrae in Nostra Craina praefata. (Boberka.)

Omnesque labor s servitia et onera explere tenebuntur, prout al iae villae Nostrae in Craina Nostra praefata l a -cere tenentur et e x antiquo tenebantur. (Ternowa.)

Praeterea ipsi debebunt ad quosvis labores subeundos tam per se quam per familiam et equos bovesque in anno laborare, ad convocationes vulgo tloki dietas toties quoties opus fuerit convenire, nec non v ias in eadem villa virgultis et rubetiS, quando necessitas postulaverit sternere tenebantur. (Polawa. )

Incolae villae praefatae ex possessionibus suis Nobis seu Capitaneo Nostro easdem omnes pensiones, dat ias , cen­sus solvent, eosdemque labores ac eadem omnia onera ferre tenebuntur, quaecunque coloni aliarum villarum Nostrartim in eodem Capitaneatu existertinm ferre ac subire debent. (Koroscienska Wola . )

B. P . H i j d e i Tom IV 4

wyrazii aie znajdujemy, który by nas do wnio-sk'u upowaznial, iz robocizria do powinnosci kmieciów ualezaia. Owszém przywileje Bogu-szy i Bielczarowéj wyraznie zasirzegaja, ze kmiecie prócz robocizuy dia kniazia excypowa-néj do zadnéj iunéj pocia^nietémi nie beda. A nawet ustep przywileju polawskiego, który o robociziiach wspornina, jest tak ciemnym, iz jest rzecza bardzo watpliwa, czy go nie raczéj o robociznie kniaziowi sie nalezacéj, lub o cieza-rach gromadzkich rozumiéé wypada. Przeraawia nawet za tém tíóraaczeniem ta okolicznosc. iz w calym przywileju pólawskim prócz rzeczo-nego usiepu, nigdzie innéj wzmianki o robociznie od kmieciów kniaziowi sie nalezacéj nie znaj­dujemy. która przecie esencyjoualna kondycyja lokacyjna wszystkich wsi woloskich byla. Ñie-dopuszczapodobnego tíómaczenia przywiléj Ko-roscieriskiéj Woli> poniewaz mówiac o powinno-éciacli kmieciów w ogólnosci, równie jak przy­wileje wsi kmitowskich wyrazu „labores" uzy-wa, który wyraz, jakesmy wyzéj powiedzieli, tylko o robociznach rozumiéé mozna. Niemoze-my wiec i.ie przyznaé, ze w téj królewskicj wsi robocizua juz pierwotnie do powinnosci kmieciów naleziia. — Ale przywiléj téj jednéj wsi, tak díugo póki drugicb równo brzmiacych nie wynajdziemy, nie upowaznia nas do wniosku, ze we wsiach królewskich woioskiém prawem

i lokowanych robocizna juz pierwotnie zastrze-zona byla.

fakie byly powinnosci kmieciów we wsiach woloskich wzgledem dzierìzica.

Ale nie ciezyíy na ìiich zaraz po utworzeniu wsi : owszém nalezalo do kondycyi lokacyjnych tych wsi, ze osadnicy kiika lub kilkanaécie lat wolnych od wszelkicli powinnosci „libertatem tot annorum" jak sie przywileje wyrazaja, mieli. W y magala tego slusznosc: bo osadnicy granta im wyznaczoae zwykie dopiéro przez korczowanie zdobywac, i k'ilka lat:, uprawiac

I musieli. nini fe jakikolwi k pozytek im ; r/.\-I liesé niogiy. Od trudnosci korczuuku i o ti ga-

iinku gleby zalezaio, czy pozytek ten predzéj lub pozniéj osadnicy odniesc mogli; stopniuja sie téz lata wolnoáci „anui libertatis" w roz-maitycii wsiach od dziesişciu do dwudziestu cztérech lat, a przywileje Swiniacza i Bowie-nia nawet w téj saméj wsi dawne i nowe kor-czunki rozrózniaja, i kmieciom na dawnych o-siadlym dwanaécie, na nowych kqrczunkach osiadajacym dwadzieécia cztéry lat wolnoéci

simii nici unii indice despre essistinţa clăceî. Din contra, privilegiele sateloru Bogusza şi Biel-czarowa specifică lămurită, cumcă ţerranil nu sunt suppuşî la nici o muncă, affară n u m a i de acea escepţională in favorea chinezului. Ba chiaru şi passagîulă din prîvilegiulă de Po-lawa, deşi f.'rte obscură, totuşi se pote lua şi ellu in sensu de clacă numaî pentru chinezii seu de vr'o sarcină communală. Ceea ce ne maî intăresce şi maî mulţii in acesta in­terpretare, este acea. impregîurare că, affară de passagîulă de maî susu, in intregulîi privilegiu allu satuluî Polawa nu este nicăirî nicî o altă menţiune despre clacă pentru chi­nezii, deşi acesta era una din condiţiunile lo-caţionale essenţionale alle tuturora sateloru ro­mâne. Numaî privilegiulu satuluî Koroscienska Wola nu admitte o a assemenea interpretare, căci vorbindă despre obligaţiunile ţerraniloru in genere, ellu intrebuinţeză, ca şi privilegiele sateloru luî Kmita, espressiunea „labores", ca­re, precum mal spuserămu, nu se pote applica deeătă numaî cătră clacă. Astii-felîu suntemă forţaţi a recunnosce essistinţa clăceî măcaru in cerculu acestui satu regalii Totuşi, privile­giulu unuî singură sată nu este incă de-cătă o escepţiune, in aşteptare de a se desco-

eri altele analoge.

Atrirî eraă obligaţiunile ţerraniloru din satele române faţă cu proprietarii loru

Elie nu'î appesaă inse din dată dupăi fun­darea satuluî. Din contra, una din condiţiunile locaţionale alle acelloră sate era, ca coloniştii, in cursă de o sema de anni, să fie liberi de ori­ce obligaţiune avèndu „libeitatem tot annorum, f dupre espressiunea privilegieloră. Şi eradreptu, căcî pămenturile, accordate coloniştiloră, in ge­nere trebuîaă idinteîu curăţate şi imbunătăţite vr'o căţî-va anni, póne să le potă adduce vre-ună foiosa. Numerulă anniloră depindea dela greu­tatea curătureî şi dela calitatea pământului, şi Iată de ce „anni libertatis" variază pentru dif­ferite sate dela .dece póne la duo-decî şi patru de anni, îar privilegiele sateloru Swiniacz şi Ro-wieu deosebesc curăturele cèlle noue şi celle vechî chiara in acelaşi localitate, assemnândă pentru celle vechi duoî-spre-<Jeeî anni de immunitate, îar pentru celle noăe duo-decî şi patru. Numaî privilegiele sateloru Dwernik, Poiana, Korosno,

ARCHI VA ISTORICI A ROMÂNIEI 27

zastrzegaja. Tylko przywileje Dwernika, Polan, Korosna, Bielrzarowéj i Boguszy lata wolnosei nie oznaczaja. Tlomaczy to dia ostatnich trzech ta okolicznosc, ze picrwotnego przywileju Ko­rosna dotad nam wyiidleéc sie nie udalo, ze równie dia' Boguszy i Bielczarowy, daw liejszy przywiléj niz ten, który i.dzielamy, Pieniaz-kowi, który je lokowaé miai, wydanym byc musiaí. Dlaczego zas w przywileju Dwernika i Polan zadnéj wzmianki o latach wolnosei niema. wytlómaczyc nie zdolamy.

Zìiajdujemy podobne zastzezenie i we wszy-stkich przywilejach wsi magdeburskiém pra

Bielezarowa şi Bogusza nu enumera muiiî de immunitate. Pentru ultimele trei acesta se e s -plicâ prin acea impregîurare, că privilegiuiu primitivii allii satului Korosno nu s'a desco­periţii i u c \ precum şi Bogusza cu Belczarowa vor fi avuţii şi elle unu altă privilegiu maî vechia, prin care să se fi autorisatu fuudaţiunea lorii chinezului Pieniazko. Cătă privesce Dwernik şi Poiana, noî nu ni putemu espiica lipsa an-nilorii de immunitate in privilegiuiu lorii.

Unu timpii de scutelă s e găsesce de assemenea in tote privilegiele sateloru inzestrate cu dreptu!&

wem lokowanych, jezeli z korczunkow i ba-1 magdeburgicu, intru câtu eîie se fundau | e .gien utworzyc sie miaîy: bo rowne polozenie \ locuri neculte şi pe mlaştine, câcî o situaţiu-rownych przywilejow wymaga lo .— Nie mylalne analogă sollicita disppsiţiunî analoge. Aşa sie wiec nasi wiesniacy, gdy tyle kroe twierdza, J dară, aii dreptate ţerraniî noştri actuali, când fi ze na gruntach w ich posiadaniu bşdacych affirmă, că pămenturile loru erau scutite altă piérwotnie zadtie powiimosci nie ciezyíy, 1 si .niéj im do przechowania pamieci dawnych dziejów prosta ich tradycyja, jak nam nauki nasze historyczne pomogly. Ale myla sie w tem, ze czasowe uwolnienie za wieczne biora.

dată de orî-ce obligaţiuni, conservându astu-felîu prin o simplă tradiţiune memoria trecutednî mai bine, decum o S'-imii noi prin adjutorulii sciinţfcî istorice; dar nu au dreptate cându a-tribue unti caracteru permaninte unei mesure

i . , . " | provisórie. Lata wolnosei w przywileju oznaczone slu-| Anniî de immunitate aperau pe ţerrauî nu

l y ly kmieciom równie przeciwko kniaziom, jak i numai contra fiscului regalii seu contra pro-:przeciw dziedzicowi lub skarbowi królewskiemu. 1 prietaruluî, dar incă şi contra chinezului.

Wielka czşse albowiem dotacyi kniaziów w e : In adeverii, cea mai mare parie a dotaţin-wsiach woîoskich procent stanowil, który od nil chineziloru in satele române consista din wszystkich czynszów i danin przez kmieciów! procentulQ, ce li se cuvenîa din tòte censurile do skarbu dziedzicznego lub królewskiego od-!şi dările, datorite de cătră ţerranî proprieta-dawanych pobieral, i który juz w przywileju 'ruluî seu fiscului regalii, şi pe care procentu lokacyj lyna dia tego zasirzezony miai, aby!chinezii silii aveau garantată in insuşî privi-byl pilniejszym w wybieraniu tych danin i 'legi'ilu de locaţinne, pentru ca astii-felîu să fie czynszów. jmaî activi in perceperea acelloru dări şi censuri.

Gdyby nie przywileje Dolzycy, Boguszy il De n'aru fi privilegiele satelorù Dolzyca. Bo-Bielczarowy, które tylko szósty grosz od tych ' gusza şi Bielezarowa, cari accorda chinezului czynszów î danin kniaziowi przyznaja, smialo ' numai allu şesselea banu din acelle percepţiunî, bysmy twierdzili, ze we wszystkich wsiach ! apoi arnii puté affirma cu sicuranţă, cumcă a-woloskich kniaz trzecia czeéé tychze pobieral, | nume o a treia parte din dări şi din censuri i ze prawo do tego trzeciego grosza bylo wyla- | in proti'ulu chinezului era norma tuturo-u sa-cznem znamieniem wszystkich wsi woîoskich. \ teloru române şi unulii din semnele loru celle Bo gdy przywileje wsi Teutonico jure lokowa-j caracteristice. Ce e dreptù, pe cându privi-nych, — te przynajmniéj, któreémy w rşkach I legiele satelorù fundate jure teutonico, intru mieii, — soltysom wszşdzie tylko szósta czescUătii le-amu putută cunnósce noi, accorda totù-" A " ' 1 _ ' ' 1 d'a-una şoltUzilor numai a şessea parte din cen-od czynszów i danin przyznaja, — przywileje wszystkich wsi woîoskich w przemyskiéj ziemi lokowanych kniazia do pobierania trzeciego gro­sza upowazniaja, a wielka czeéó z nich nawet wyraznie prawo to kniazia za czesc integral na praw i zwyczajów woîoskich uznaje,— tak da-lece, 2e przywileje Swiniacza i Rowíenia, które

suri şi din dări, privilegiele tuturora satelorü române din districtulă de Premislia autorisfeâ pe chineză de a lua o a treia parte, iar celle maî multe recunnoscă incă acesta dreptă âllu chinezului ca o proprietate integrală juris Va-lachici, pöuß la unü aşa gradă, incătă privi-

ten trzeci grosz kniaziowi nie przysadzaja, wy-raznie sie tlómacza, ze sie kniaz tego pra'wa za uwolnienie go od síuzby wojennéj zrzekl (1 ) . — Poniewaz atoli przywileje Boguszy, Bielcza-rowy i Dolzycy kniaziom tylko szósty grosz od czynszów i danin zastrzegaja, prawo kniazia do trzeciéj ezesci tych czynszów i danin az do wynalezienia dalszych dokumentów tylko za wy-Iaczne znamie wsi woloskich w przemyskiéj ziemi uzuajemy.

Inaczej sie rzecz miala z prawem kniazia do trzeciego grosza de omni re judicata, t. j . kar pienieznych, ktore on kmieciom wymierzal Ten trzeci grosz albowiem mu sie we wszy-stkich wsiach woloskich, jak soltysowi we wszystkich wsiach niemieckich nalezal.-— Nie-mozemy tez poczytae tego zwyczaju za cha-rakterystyczna ceche osad woloskich. Szla knia­ziowi ta trzecia cze£c od wszystkich kar, tak za male wystepki jak za wielkie zbrodnie za-wyrokowanych, szla nawet jak nas przywilej Dolzycy uczy od sumy, ktora w razie rozwodu albo oboje malzonkowie, albo strona rozwodu zadajaca skladae musiala. Drugie dwie czesci zaS szfy na skarb dziedzica lub krola, jak przywilej korostenski wyraznie opiewa.

legiele satelorü Swiniacz şi Rowien, in cari chinezulü este desbrăcatu de acestü dreptü, se grăbescu a adăuga, că este desbrăcatu anume din propria sea voinţă, pentru ca să fie scutitü de obligaţiunea serviciului militarü. (1) Fiindü inse, că privilegíele satelorü Bogusza, Bielcza-rowa şi Dolzyca accordă chinezului numai a şessea parte din dări şi din censuri, de aceia noi, de o camdată, pone la alte descoperiri, nu cutedămu a considera dreptulü chinezului la o a treia parte decătu ca unu indice esclusivü allü satelorü române numai in districtulü de Pi-emislia

Altü-felm era in privinţa dreptului chinezu­lui la U Ü Ü allü treilea banü de omni re judi-cata, adecă la o a treia parte din tote amen-dele pecuniare, prin cari ellü pedepsîa pe ţer-rani. In adevéra, acestü dreptü îi este recuii-noscutü in privilegíele tuturorü satelorü româ­ne, precum ülü avea şi şoltuzulu in tote sa­tele nemţescî, şi tocmai de aceia nu este unü semnü caracteristicü allü satelorü române. Chi­nezulü îşi lua acea a treia parte nu numai din tote amendele, atătu pentru crime mari, precum şi pentru delicte mici, ci incă. dupre cum ve-demü din privilegiulü satului Dolzyca, o lua chiarü din summa, pe care eraü datori a o plăti la casü de divorciü séü ambii soţi ori a-cella care cerea divorciulü. Ceíle-l'alte duo părţi se cuveníaü proprietarului séü fiscului

(1). Quemquidem scultetum ae ejus successores ab expeditione bell iea liberos •mittimus. Katione cujus emissionis tertias partes de omni daeia Nobis dimisit. (Swiniacz i Rowien.)

. A quibus (Cmethonibus) tert ia pars omnium redituum Nobis quotannis reddendorum, turn etiam poenarum quarum-vis judiciarum... atque labores et obventiones prout in aiiis villis Nostris adjacentibus suis advocatis praestari solent ipsis quoque Tarnawskim (scultetis) debebuntur. (Dwernik i Polan.)

Atque tortiam partem omnium et singulorum proventuum et obventionum de liac villa provenientium more aliorum scultetorum. (Nanowa.)

Inhaerentes consvetudini juris valaehici damus et concedimus iisdem advocatis et eorum successoribus ex omnibus censibus et poenis judiciariis et quibusvis datiis tertium denarum, tertium porcum. tertium agnum. (Polawa.)

Item eidem sculteto damus et toll ere admittimus tertium denarum de omnibus proventibus et censibus ordinariis ex eadem vil la provenientibus j u x t a consvetudinein in aliis villis Nostris regal ibus observatam nibil augmentando nec mino-rando (Bereh.)

Insuper eidem advocati Korosnenses et eorum legitimi successores de omni datione nostra gregum ex hac ipsa villa omnis singulis annis Nobis solvi solita tertium a^num et tertium porcum — de pecuniis quae pro expeditione be l l iea colligi eonsveverunt et similiter de omnibus poenis judiciariis et quomodouunque ex villae praefatae Korosno judiciis pro­venient ibus— Kunicznego et wschodnego (schodnego, mortuarii) tertium denarum seu partem tertiam du'abus pro Nobis reservatis de eadem villa i erpetue habebunt et pro usu suo percipient. (Korosno.)

Tertium denarum de quolibet censu, tertium denarum de omni re judicata. (Ustrzyk 1509.) Item eidem sculteto damus et tollere admitimus tertium denarum de omnibus proventibus et censibus ordinariis ex eadem villa annuatim pro­venientibus j u x t a consvetudinem in aliis villis Nostris regal ibus observatam nihil augmentando nec minuendo. (Ustrzyk 1532.)

De his itaque censibus et praestationibus supra dictis scultetus cum suis posteris sextam partem hoc est sextum denarum, sextum agnum seu mutonem, sextum porcum, sextum caseum. uti praemissum e s t ; habebit. Etiam ipse scultetus tertium denarum de qualibet poena, qua mulct bit tenutariis pro tempore existens Cmethones pro eorum exeess ibus . (Bogusza i Bielczarowa.) - .

Poenarum et divortii trinam partem seu grosz accipiet (scultetus) ex datiis aute :• ceteris omnibus (puto censum et al ias) sextum grossum seu denarium percipiet, porcum et agnum tertium percipiet ex daciis ab hominibus exigi solitis more Valachico. (Dolzyca.)

Niezastrzegaja przywileje kaiaziowi podobne-go procentu ourobocizny w owych wsiach, w których ja kmiecie dziedzicowi odrabiali. Ale waruja (1) mu za to od kazdéj kmieeéj roii odrobienie pewnéj liczby dni do roku w griin-tach kniaziowskich. Liczba tych dni nigdy mniejsza niz trzy dni, nigdy wyzsza nad szeáé dni do roku nie byía.

Pobieraí nareszcie we wszystkieh wsiach woloskich kniaz od kmieci dwa razy do roku, t. j . na Boze narodzenie i na wielkanoc da-nine — zwykle kolçdka, w Korosnie i Bielcza-rowéj poczta, a w Nanowie poczastka (od po-czestowania)1 zwana. Chociaz tylko przywileje Swiniàcza i Rowieñia, Polaw, Ustzyk i Dol-zycy dary wyszczególniaja, które sie jako ko-lçda kniaziowi nalezaiy, mozemy jednak sraia-lo wnosic, iz w nia kury, jajá i séry wolo-skie prawie wszedzie wchodziiy, poniewaz reszta przywilejów, nie oznaczajac blizej daniny pod ta nazwa sie nalezace, tylko do zwyczaju drugich wsi w tjm wzglşdzie siş odnosza (2).

Z dziewiçciu przywilejóm wsi jure Teutonico fundowanych, które wíaánie przed oczyma ma-my, danine te tylko w jednym nadmieniona znajdujemy, a niepamietamy, byámy ja i w tych przywilejach znalezli, którés ny dawniéj

regalü, dupre cum nl-o arrêta lămurită privi-legiulû satului Korosno.

In acelle sate, in cari ţerraniî erau suppuşî la o clacă, pentru proprietarü, privilegíele nu'ï accorda unü assemenaa procentü delà clacă, dar dreptü resplată stabilescü. ca fie-care plugü sa lucreze şi pentru chinezii o semă de dille pe annü, adecă cellu puţinii trei şi cellü multü şesse dille (1).

In fine, in tote satele române, de duo orî pe annü, anume la Crăciunu şi la Pasee, chi-nezulü primïa delà ţerrani daruri, numite obi-cînuitu „colindă", iar in satele Korosno, Biel-czarowa şi Nanowa „cinste." Deşi numaî pri­vilegíele satelorü Swiniacz, Rowien, Polawa, Ustrzyki şi Dolzyca specifică natura acestorü daruri, totuşi noï nu ne sfiimü a affirma, că elle se compuneau aprópe pretutindeni din găine, oüe şi caşuri romanesc!, căci celle-l'alte privi­legie, menţionându-le intr'unü modü generala, se referă totü-d'a-una la usulü satelorü inve-cinate (2) . ..

. Din noüe privilegie alie eolonielorü nemţesc!, pe car! le avemü actualmente de'naintea ochi-lorü noştri, numai unulü singurü menţioneză assemen! daiur!, şi nu ne adducemü aminte

! a le fi găsitu vre-o dată in alte privilegie a-

(1;. Qui etiara Cmethones dieto seulteto quolibet anno diem arare, aliuni (àlcastrare et tertium metire tenebun-tur. (Swiniacz i Kowien.)

Item Cmethones sculteto suo duas dies laborare tenebuntur, prout in aliis villis Nostris observatur. (Boberka.) Cmethones villarum praef'atarum sculteto et ejus suecessoribus tenebuntur tres dies laborare s icut eis mandabit

in anno. (Ternowa.) Damus insuper eidem sculteto et suecessoribus ejus labores post ineolas villae ipsius tres dies. (Nanowa.) Incolae praefatae villae tenebuntur advocato quinque dies laborare quolibet anno, videlicet duos metire, duos fal -

castrare ac unum arare quilibet eorum. (Berehi). Lìcebit quoque iisdem advoeat is villae Korosno et eoruni suecessoribus legitimis.. . . eosdemque Cmethones cogere

ad laborandum sibi tribus diebus in anno, quemeunque laborem ipsi sculteti voluerint. (Korosno.) (Dstrzyki) decernentes ut Cmethonos in eadem villa residentes singulis annis..... sex dies laborum de qualibet a-

rea possessa quotannis e lapsa libertate vigiliti annorum quam possessoribus earum arearum coneedimus et praesentibus largimur advocato praedicto et ejus suecessoribus praestant. CPriv. 1509.)

Incolae villae debebunt et tenebuntur advocato suo quinque dies laborare quolibet anno, videlicet duos metire, duos falcastrare, et unum arare quilibet eorum. (Ustrzyki priv. 1532.)

Item Cmethones omnes de quolibet medio laneo agri trium dierum illi (sculteto) tenebuntur laborem. (Dolzyea.) Item Cmethones villae Bielezarowa nihil aliud laborare tenebuntur, nisi sculteto laborabunt t res dies in anno,

et circa ejusmodi laborum victum necessarium iis seultetus suppeditabit. (Bogusza i Bielezarowa.) (2). Qui qnidem incolae vi l lae ejusdem ad scultetum cum strenna, al ias z Koliathka bis in anno ire tenebuntur:

semel pro lesto Nativitatis Domini cum gal l i s et tortis. secundo pro lesto Paschae cum o vis et tortis. (Swiniacz i Rowien.)

Erunt quoque adstricti ipsi advocaţi seu sculteti, Kniaziones. dicti duabus vieibus nempe pro festo Nat iv i tat is Domini et lèsto Paschal i pro ipsis incolis omnibus convivium praeparare, ad quod eonvivium omnes incolae singulatim per medium Coretum silliginis, duos gal los , eva viginti conferre erunt obligaţi . (Po lawa. )

Decernentes ut Cmethones in eadem villa residentes super festum Nativitatis Christi semel duos ga l los et duos easeos Valachicos et tortas ratione strennae et altera vice pro lèsto Paschae similiter duos Valachicos caseos vel panes et triginta ova,.,., advocato praedicto et ejus suecessoribus exsol^ant et praestant. (Ustrzyk. 1509.)

Item Cmethones omneş bis in anno videlicet pro feriis Nativitatis Domini per duos pullos et duas tortas , pro s o ­lemnitate vero Paschae per triginta ov , et per duas ut prius tortas sculteto tenebuntur dare. (Dolzyca.)

p'zewartowali. Policzymy ja zatém do wyla-cznych znamion woloskich. zastrzegajac sobie zawsze wszeiakoz pozniejsza rektyiikacyje

Miai kiìiaz wsi woloskiéj jeszcze inne pra­wa i przywileje. miai przedewszystkiém do-tacyje gruntowa, kniaztwo stanowiaca. Lecz rozbiór tycli praw pominaé mozemy poniewaz do kondycyi lokacyjnych ^samych wsi nie na-leziJy. Fa to albowiem prawa, które dziedzic nie kosztem osadników, lecz ze swego kniaziowi udzielal, które zatém zadnych obowiazków z strony osaduików za soba nie pociagaly. Nie mozna je nawet za odrózniajace znamie^ kniaztw woloskich uwazaé, poniewaz takie same prawa i dotacyje równie i soltysi w wsiach magde-burskiém praweni lokowanych nadane mieli,— a my i tak soltyswom i wójtostwom w Galicyi w krótce osobny artykul poswiecimy.

Zakonczymy wiec na tém wyklad kondycyi lokacyjnych wsi woloskich. Oparliémy ten wy­klad wprawdzie tylko na prz)nvilejach szesna-stu wsi, ale te przywileje sa tak do siebie podobne, ze smialo przepowiedziéé mozemy, iz te same kondycyje lokacyjne z malémi od-mianami i w wszystkich innych przywilejach wsi woloskich, które sie pozniéj wykryja, znaj-dziemy.

Róznia sie atoìi te kondycyje bardzo znacznie od warunków, które nam Tadeusz Czacki ( w przytoczonych na wstepie téj rozprawy slo-wach) jako esencyjonalne znamiona osad wo­loskich podal.

Róznia sie najprzód w tém, ze podlug Czac-kiego grzywny czyli kary pieniezne w wsiach woloskich nie do skarbu panujacego, ale do sadn i skladki. na potrzeby publiczne prze-znaczonéj nalezaly, — przywileje zaé przez nas przytoczone trzecia czeéc tych grzywien knia­ziowi na dochód staly przekazuja, a cinigie dwie cze.sci w prywatnych wsiach na rzecz dzie-dzica, w królewskich na skarb panujacego za-chowuja.

Róznia sie równie i w tém, ze podlug Czac-kiego sady miedzy osadnikami wsi woloskich odbywane bywaly przez wybranych od osady starszych,—nasze przywileje przeciwnie wladz^ jiìiysdykcyjonalna nad osadnikami wylacznie kniaziowi dziedzicznemu, albo za pozwoleniem dziedzica kniaztwo dostepujacemu przysadzaja. Bojak sie z tych pvzywilejów przekonaé mo^na, ìiikt obcy kniaztwo bez wyraz'nego pozwolenia

nalóge, din căte ne-aü căgutu după vremi in mână; incătu nemicü nu ne impedecă, deşi sul: reserva, de a considera acesta prestaţiune ca unü semnü esclusivü allîi sateioră române.

Maî avea chinezulu incă alte drepturi şi pre­rogative, iar mai in specia dotaţiunea territo-rială, care constituia chinezatulu; dar analisea acelloră drepturi nu pote ave aci locuiţi seă, fiindă-că elle nu intraă in sfera condiţiuniloră locaţionale alie satelorf'. lIn adeveru, proprie-tarulü înzestra pe chineză nu in dauna colo-niştiloră, ci dintr'unu territoriă deosebită, a căruia stăpânire nu implica nici o obligaţiune din parte-le. Acesta nu se' pote considera nici chîară ca ună oe-va distinctivă allă sateioră române, de vreme x e întocmai atarî .drepturi şi dotaţiunî aveaă egalmente şoltuzii colonieloră nemţescî, in privinţa cărora in cerculu (îaliţîei noi pregătimu o dissertaţiune a-parte.

Vomă fini. dară aci espunerea condiţiuniloră locaţionale alle sateioră române, pe care deşi noi amă basat'o pe privilegíele numai a şesse-spre-deci differite sate. totuşi aceste privilegie sunt atătu de assemenate unele cu altele, in-câtă nu ne tememü a crede, că şi celle ce se voră mai descoperi de acum inainte se voră deosebi cella multă prin unele mici variante.

Precum vSdurăţî, condiţiunile locaţionale,'pe cari le constatarămu noi, sunt cu totul. altă ce-va decătă acellea, ce ni le descrie Taddeă Czacki in passagiulă textualmente citată mai susă.

Prima differinţă este că, dupre Czacki, griv-nele seă amendele pecuniare in satele române ară fi apparţinută nu fiscului proprietarului, ci cinară communeî, pentru trebuinţele ei judiciare seă altele, pe cându privilegíele nóstre assem-neză totă-d'a-una o treime din acelle amende in beneficiulă chinezului, iar restulu de duo treimi in profitulă proprietarului, fie rege, fie particolară.

Differinţă a duoa este că, dupre Czacki, colo­niştii români ară fi fostă suppuşi judecatei unui tribunală electivă de betrânî, pe când privilegíele nóstre aceordă in acesta privinţă o putere juris-dicţională esclusivă chinezului seă acelluîa ce'şi dobăndîa chinezatulă prin transacţiune, cu voia proprietarului, fără a căruia autorisare chine- i zatulu, de'mpreună cu tote drepturile selle, nu ! putea trece in mâne străine.

dziedzica nabywaé, i zatém w prawa do téj posady przywiazane wstepowaé nie mogi .

Roznia sis nakoniec rezultaty naszych ba­dán od podan Czackiego i w tém, ze on prze-mienienie robocizny na daniny i dziesieciny od bydla, zboza i ogrodowin za wylaczne znamie osad woloskich uwaza, — my zas zaledwo o wsiach woloskich w królewszczyznach twierdzié smiemy, ze robocizna piérwotnie do powinnoáci kmieciów tych wsi nienalezala.

MoZri byc ze wynalezienie innych przywi-lejów wsi woloskich zdanie Czackiego poprze, ale watpié o tém wolno, zwlaszcza gdy zwa-zymy, ze Ozacki, jak sam przyznaje, swe po-dania nie na przywilejach lokacyjnych, lecz na rozporzadzeniaeh ekonomicznych w samborsz-czyznie 'w r. 1568 porobionych opiéra. My zas w tych rozporzadzeniach zamiast piérwot-nych kondycyi lokacyjnych, raczéj dowód szyb-kiego odejscia od tych warunków spostrzegac musimy.

Wielka przysluge naszéj historyi ten wişc odda, kto rzeczone rozporzadzenia ekonomiczne z àrchiwów, W któryeh pleánieja, wydobedzie i puhlicznosci udzieli, — równie wielka i kazdy, kto nówy przywiléj jakiéj wsi jure Valaehico lokowanéj. stare inwentarze ekonomiczne takich wsi, lub przynajmniéj akt detaksacyjny jakiego badz kniaztwa woloskiego bibliotece zakladu Ossolinskiego przeszle. Nowe przywileje albo-

I wiem liczbe dotychezas znana wsi woloskich I pomnoza, akta detaksacyjne kniaztw tamtejszych

ilosé kmieciów w kazdéj takiéj wsi i ich powin­noáci wyáwiéca, a dawne inwentarze z przywi-lejami porównane pomosa nani moze do roz-wiazania kwestyi, jak ollugo w wsiach tak zwanycdi woloskich, Wolochy sie jako osad-nicy utrzymali, jak diugo swe prawa i zwy-czaje zachowali, i kiedy sie obcy ten zywiol zacieraé, i z krajowym ' amalgamowaé poczal.

Bo ze piérwotni osadnicy wsi woloskich, a przynajmniéj kmiecie Wolochami byli, dia nas byaajmniéj watpliwém nie jest. Wiemy wpraw-dzie, ze i przeciwne zdanie wiele zwolenników znajdzie, zdauie : ze osady wsi woloskich w wielkiéj czesci z krajowców s ieskladi ly , i dia tego tylko prawém woloskiém si^ rzadzily, ze pod jurysdvkcyja soltysa staly, który po naj-wiekszé] czeáci byl 'Wolochem, i zatém tylko pojdíüg praw i zwyczajów ojczystych rzadzié i sadzié mògi. Wiemy takze, 2e na pop'arcie

A treia şi ultima differinţă este, că, dupre Czacki, claca arü fi fostti rescumperatâ totü-d'a-una prin dări şi prin decima de vite, de grâne şi de legume, pecându noi amu puîutu admitte lipsa clăceî numai in privinţa satelorü române regale. j

Este possibilü, ca descoperirile ulterióre să confirme opiniunea lui Czacki, noüe inse fie-ne permisü a ne induoi, cu atătu mai multu că insuşi Czacki recunnósce a se fi basattt nu pe privilegie locaţionale, ci pe disposiţinnile eco­nomice făcute in Samboria pe la 1568, cari disposiţiunî, departe de a presinta condiţiuni lo­caţionale primitive, se parii a proba mai cu-réndü grabnica lorü desnaturare. j

!

Ünü mare serviciu pentru istoria, polonă arü | fi.de a smulge acelle disposiţiunî economice din archivele. in cari muceo^escü, dându-le pu­blicităţii ; nu mai puţină recunnoscinţă vorü me -rita toţi aceia, cari vorü communica Biblioteceî i Ossoliniane vre-unü noü privilegiu allft unei ! colonie juris Valachici, inventarele economtce> ! alie unorü assemenl colonie séü fie măearu, j vre-unü actü detaxaţionalu allü unui chiuezatü j românu; căci privilegíele celle noüe vorü mări | i numérulü satelorü române pone acum cunnos- > \ «ute, actele detaxaţionale vorü limpedi ciffra ! | locuitorilorü in colonia respectivă şi obligaţiu- ; | nile lorü, iar inventarele celle vechi, confrun- ! ; tăndu-se cu privilegiele, ne vorü permute, pó- : ; te, a deslega cestiunea duratei elementului re- , j manescü, a legilorü şi a obiceelorü române in \ satele aşa numite române, precum şi epoca, :

cându acestü elemeutü străinu începu a se per- :

de, amalgamându-se cu elementulü localü. la adeverii, noi credemü maî pre susü de • :

orí-ce induoelâ originea romanesca a primüot'ü ; colonişti, cellü puţinu a ţeiraniloru. Rcinni pré- i bine, că se vorü găsi mulţi dispuşi a susţine, l cumcă majoritatea locuitorilorü din aşa numi- j tele sale române arü fi fostü originară, .din Po- | lonia, bucurându-se de beneficiulü dreptului ro- ; mânescu numai din causa origine! române a | chinezului; scimü de a assemenea că , spre în­tărirea aceste! asserţiuni, ni se vorü pute cita mai antéiü de tote cuvintele privilegiului de Po-

tego zdania przytocza przedewszystkiém slowa przywileju polawskiego „jure Valachico exstir-pandi, erigendi, fundandi hominibusque et Cme-thonibus tam Polouis quam Kuthenis Fun-damus etiam in fundo ejusdem villae pro Po-ponatu Ruthenico unum laneum".. tudziez i podobny ustep drngiego przywileju ustrzyckiego „item Synagogam Ruthenicam in eadem villa habere poterunt" Nie przeczymy nawet, ze za tém tíómaezeniem silnie i ta uwaga-prze-mawia, ze w owych czasach przy nowych lokacyjach wsi nie soltys czyli kniaz' za kon-dycyja osadników, ale ci za kondycyja soítysa szli, poniewaz on sobie osadników dobieral. Nie watpimy atoli, ze wszyscy nasi czytel-nicy, przeczytawszy przywileje przez nas udzie-lone, za naszém zdaniem pójda, i nadanie pra-wa woloskiego wsiom tak zwanym woloskim jedynie temu przypisza, ze piérwotni osadnicy tychze Wolochami byli. Moglibyémy to zdanie na znaném prawidle prawodawstwà polskiego oprzéc, ze w Polszcze kaMen podíug praw i zwyczajów tego kraju sie rzadzil, z którego przyszedl. Moglibyémy sie do analogii wsi prawem niemieckiém fundowanych, i do uni-wersalów poborowych przez nas przytoezonyeh odwolac, któreby pewnie wsiom woloskim o-sobnéj rubryki nie poswiecaíy, i dia nich o-sobna stope podatkowa nie postanawialy, gdyby i te wsie tak jak polskie i ruskie z krajowców sie skíadaíy. Moglibyémy nareszcie i te uwage przytoczyé, ze osadnicy polscy i ruscy podíug praw woloskich juz dia tego samego sadzonémi byc niemogli, ze ich nie znali, i zatém do nich stosowac sie niemogli. Ale dostarczaja nam same przywileje silniejszych jeszcze dowodów. I tak:

Zaraz piérwsze przywileje Swiniacza i Ro-wienia kmieciów tamtejszych z pod mocy obo-wiazujacych praw i zwyczajów polskich, ruskich, i niemieckich uchylaja. Moglyzby one podobny ustep zawierac, gdyby osadnicy tych wsi po najwiekszéj czesci Polakami lub Rusinami byli ?

Te same przywileje, równie jak przywileje Ustrzyk, Dofzycy, Boguszy i Bielczarowéj, to dia dziedzica, to dia kniazia, mişdzy inszémi daninarai séry woloskie (panes vel cáseos Va-lachicos vel tortas] jakiesmy wyzéj widzieli zastrzegaja.

Przywiléj Dwernik i Polan, tüdzie^ piérwotny przywilej--Ustrzyk wyraznie na dotacyje knia-';

l a w a : J » r e Valachico extirpandi, erigendi. „fundandi, hominibusqie et Omethonibus tam „Polonicis quam Ruihenis locandi... Funda-„mus etiaoi in fundo ejusdem villae pro Po-„ponatu Ruthenico uimm laneum", precum de assemenea urmatorulü passaglu analogă din alia duoilea privilegia allă satului Ustrzyki : „item Synagogam Ruthenicam in eadem villa habere poterunt"; nu tăgăduimă chîară acela, că acostă specia de interpretare este sprijinită intr'unü modă puternică prin obieeîulu din a-celle timpuri de a urma coloniştii nouiloră locaţiunî după condiţiunea chinezului seă alle şoltuzuluî, care îî allegea pe denşiî, Iar nu chinezulă după condiţiunea coloniştiloră. Nu ne indoimă totuşi, că lectura privilegieloră, împăr­tăşite de cătră noi, va ademeni pe toţi lectorii la propria nostră opiniune, cumcă dreptuiu ro­mână era accordată sateloră aşa numite ro­mâne din causa originii române a prirailoră colonişti. Acesta opiniune se baseză de'nteiă pe cunnoscuta regulă a legislaţiunil polone de a se cărmui fie-care străină in conformitate cu legile şi obiceele ţerrei, de unde venise; se maî baseză apoi pe analogia colonieloră nem-ţesct, precum şi pe cerculările censúale citate mai susă, cari, de sigură, n a r ă fi consacrată sateloră române o rubrică specială şi n'aru fi stabilită pentru elle o altă proporţiune de impo-sită decătă pentru toţi cei-1'alţi, dacă acelle sate ară fi fostă compuse din Poloni şi din Ruteni. Amă maî adăuga aci incă o consideraţiune, şi anume, că locuitorii poloni şi ruteni nu puteau fi judecaţi dupre legile române, de vreme ce nu le cannosceau şi nu puteau să se referescă la elle. Inse argumentele celle mai puternice in acesta privinţă ni se procură prin inseşi privilegíele :

Primele, privilegie alie sateloră Swiniacz şi Rowien scutescă pe ţerraniî de acollo de ori­ce drepturi şi obicee polone, rutene şi ger­mane, ceia ce ară fi impossibilă, să fi fostă polonă séü rutenă majoritatea locuitoriloră a-celloră sate.

Acelleaşî privilegie, precum incă privilegíele sateloră Ustrzyki, Dolzyca, Bogusza şi Biel-czarowa, printre celle-l'alte dări, datorite fie proprietarului fie chinezului, menţionezi caşu­rile romanesc!: panes vel cáseos Valachicos vel tortas.

Privilegiulă sateloră Dwernik şi Poiana, pre­cum şi privilegiulă primitivă al lă 'satului Us-

zia cztery lany woloskie, „quatuor areas sive mensuras Valachieas liberas" wyznaczaja, a przywilej Dwernik i Polan takze > dla popa Ian jeden woloski wydziela. Musial wiec Ian woloski odmiennym bye od polskiego.

Nie tylko przywilej wsi Korosna w slowach: „jure et consvetudine in qua haec ipsa villa Korosno et aliae villae et scultetiae Valachicae, quae illic existunt antiquitus sunt locatae" — do zwyczajow w< Ioskich sie odwoîuje, ale od-nosza siş do nich prawie i wszystkie drugie przywileje, mowiac o powinnoSciach kmieciow wzgledem dziedzi 6w,— na ktore przeeiez kon-dycyja i pochodzenie kniazia zadnego wplywu miec nie rnogla. Zwyczaje zas woloskie, da-niny w produktach esencyjonalnie woloskich, wymiar gruntu nareszcie podlug Ianu wolo-skiego, tylko osadnicy woloscy z soba do Polski wnieâc mogli.

Swiadcza nareszcie same nazwiska kniaziow W naszych przywilejach wymienione, iz w znaeznej czşsci tycli wsi, posada kniazia juz pierwotnie Pol .kowi a nie Woluchowi udzielana bywaîa. Jezeli przypuăoimy, ze i sami osadni­cy Wolochami nie b y l i , — jakăe sobie nadanie prawa woloskiego tym wsiom wytlomaezye zdolamy?

W obec tak stanowczych dowodow niknie waznoâe przemawiajacych za przeciwnem zda-niem ustepow z przywileju polawskiego Bo w najlepszym razie dowodzaz one wiecej, jak to ze dla Polawy, wsi najpoz'nicj, bo dopiero w roku 1572 lokowanej, juz osadnikow wo­loskich zabrfltlo, — i moznaz z tego wnosic, ze takich osadnikow i wsie woloskie o 40 lat wczeăniej lokowane nie mialy? A ze nawet drugi przywilej ustrzycki o erekcyi cerkwi ruskiej (nie woîoskiejj mowi, Iatwo tem tlo-maczyc, ze w owczas osadnicy woloscy rovv-nie jak ruscy jeden obrzadek mieii, ktoren tylko pod nazwa ruskiego znâno.

Przyjawszy z powyzszych powodow os.'e-dlanie Wolochow w kraju naszym za fakt histo-ryczny, trzeba o ile mozna, i epokş oznaczyc,

trzyk', assemn&ă lămuritii, ca dotaţiune pentru chinezii, patru lanuri romănescî, quatuor areas sive mensuras Valachieas liberas, iar privile-giulu sateloru Dwernik şi Poiana mal adaugă incâ unu lânii romănescii pentru popă, cela ce probeză că lanulu romănescii differîa de a c e M polonii

Nu numai privilegiulu satului Korosno se referă la obicee române, dicându: et „consvetudine in qua haec ipsa villa Korosno „et aliae villae et scultetiae Valachicae, quae „illic existunt antiquitus sunt locatae"; dar incă aprope tote celle-l'alte privilegie, vorbfe&u despre obligaţiunile coloniştilor^ cătră proprie­tari, adecă nesce obligaţiuni, assupra. cărora nu putea ave nicî o influinţă condiţiunea şi originea chinezului. Mal pe scurţii, obiceele române, dări de producte curaţii române, mă­surarea pămentului prin lanuri române, t6te acestea nu puteau fi introduse in Polonia de-cătu numai de cătră colonişti Români.

In fine, numile proprie alle chinezilorii, du-pre cum le vedemii in privilegiele mai multorti sate, aretă că unii dintre eî aii foştii Po­loni, iar nu Români, şi deci, dacă n'arii fi foştii Români nicî coloniştii, apoi atunci cum ore să ne esplicămii presinţa dreptului românii in a-celle sate?

In faţa unorii probe atătu de positive perde tofă valorea sea opiniunea cea basată pe pas-sagîulu din. privilegiulă satului Polawa, care, chîarii in casulii eellu mal bunii, nu dovedesce alta, decătu numai că pe la 1572, cândii a foştii fundaţii acellu satu, emigranţii românî se împuţinaseră deja in Polonia, fără inse ca să ne fie permisă de a vorbi totă astă-fellu despre satele române infiinţate cu patru-^ecl de annî mai 'nainte. Iar cătu privesce menţiunea privilegiului celluîposterioru allu satului Ustrzyki despre biserica rutenă, iar nu romăn<5scă, apoî acesta lesne se esplică prin acea impregîurare, că atunci coloniştii români, ca şi acel ruteni, professau acellaşî cultă, cunnoscutti general-mente sub numele de „russescu".

Aşa dară, pe basea probeloră de mai susă, constatândă faptulă istorică allă colonisăriî ro­mâne in Polonia, cată acum să mai precisâmă,

B. P . Haitii Tom IV 5

w kt6rej obee te osady do nas ;po pierwszy raz zagoscily. Idac za powaga Czackiego powin-nibysmy raigracyje ich do Polski juz ,od dru-giej polowy XlV-go wieku dafowac, poniewaz on przywileje wsiom woloskim Hadle i Lubiczu # roku 1378 i 1420 nadane cytuje. Nie>majac atoli tych przywilejow przed oczyma, me mor zemy powiedziee, czy one istotnie przywilejami

•ilokacyjnemi, t. j . tai'kiemi, ktore kondyeyje lo-kacyjne okreslaly, byly, — a tym niniej, czy zalozenie tych wsi zaraz wtenezas do skutku

;przysaio. By6 zas bardzo moze, ze i wzgl^dem H&dla i Lubicza ten sam stosunek, jak wzgle-

i,4eai Ternowej wyzszej i dolnej zachodzi. Bo -<$H)eiaz Wladysiaw Warnenczyk WoJochowi i ;Janko lub Zanko de Thucka pozwolenie do za-lozenia tych wsi ju2 przywiUjem z roku 1444 udzielil, ktorym mu obgzar Teniowepole na wla-

. sno6e nadal, iokacyja Ternowej wyzszej i niz-.^ej-pr&wie o sto lat pozuiej, bo dopiero w roku 1.937 przez Piotra Kmite, owczesnego wlasoi-ciela obszaru Teniowepole uskuteezniona zostala, jak przywileje lokacyjne tych wsi swiadcza. Mozeray wi§c t y l k o z pewnoseia o osiedleniu Wolochow w tych wsiach mowie, ktoryeh przy­wileje lokacyjne posiadaniy. Z tych zas naj-starszym jest pierwszy przywilej LMrzyk, bo ,juz w roku 1509 wydany. ^—Po Ustr/ykach . najwcze^niej Nanowa, bo juz w r. 1516 pow-stala. Wszysikie inne wsie woloskie dopiero po roku 1530, Polawy zas" j&kcsmy juz and-mienili, dopiero w r. 1*572 lokowancmi zos'aly.

rMamy te'wies" za, ostatma, kfcora prawemwo-loskiem osadzoqa zostala, poniewaz cytewane juz kilka razy .silowa, przywileju polawskiego, „homiuibus tarn Polonis quam Ruthenis loeaodi" brak osadnikow woloskieli, a dnigi ustep tego przywileju , jure Valachico, quod in eo passu cum aliis eonco.dare debet judicaiidi," juz prze-wage krajowego prawa i:ad ©bcemi dowodzi. Przyjmujemy wiec okres pauowania Zygraunta -Iszego i Zvgmunta Augusta za epoke osiadauia, u nas Wolochow.

; 'Wcale za& niepodobaa oznaczye, z kad ci osadnicy woloscy, i jakim sposobem do podkar-

.packich swych osad przyszli. Gdyby z jed^ego przywileju indukcyja ogolna byla wolna, to bysmy z wstepu pierwszego przywileju ustrzy-ekiego wnioskowali, ze z Weger albo przy-

. najmniej przez W e g r y osadnikow woloskich do1

nas wprowadzono: swiadczy albowiem ten

după putinţă, epoca primei loru appariţiunî. Autoritatea luí Czacki ne-arü indemna a ne ur­ca pone la a duoa jumétaíe a secolului XIV, cându s'aü datü privilegíele satelorü Hodlo şi Lubicz din 1378 şi 1 4 2 0 ; dar neavéndü acelle privilegie de'naintea ochilorü, noí nu pu-temü sci, dacă elle in adeverü aü fostü loc iţio-nale. adecă cupprindéndQ in sine condiţiuni de locaţiUne, şi nu seim fi cu atătu mai cu semă, dacă fundarea acelloru sate se şi realisase chîarii atunci in conformitate cu privilegíele; căci se putea intempla cu Hodlo şi cu Lubicz în­tocmai ceea ce s'a intemplaiü cu Ternowa de susü şi cu Ternowa de josü, cari, deşi incă regele Wladislavü aceordase dreptulü áe a le funda Românului Iancu de Turca in 1444, dăruindni proprietatea cânipuiui Ternowe-pole, totuşi locaţiunea satelorü Ternowa de susü şi de josü s'a pututü realisa d'ibia aprópe peste unu secoîu, in 1537. prin Petru Kmita, noulü proprietară allu câmpului Ternowe-pole, pre­cum se demonstra prin privilegíele locaţionale. Astü-felíu dară, noi nu pu emü vorbi cu sicu-ranţă despre colonisarea română, deeatü nu­mai in privinţa satelorü, alie cărora privilegie locaţionale se afflă in manele nóítre,íar cellümaí vechlu dintre . acestea este pr imuü privilegiu allü satului Ustrzyki, anume din annulü 1509, apoi satulü Nanowa in 1516, şi iu ifino tote celle-l'alte sate deja după 1530, iar satulü Polawa d'abia iu 1572. incătu noi îl hi censi-derămu ca cellü de pe urmă, cu atătu mai niultü că, precum mai spuserămu, cuvintele „hominibus tam Polonis quam Kuih'enis lo-candi" indică deja penuria emigraţiunii ouratu române, iar unü altü passagîu ;din acellaşu privilegiu: „jure Valachico, quod in eo passu cum alus concordare debet judicândi", demon­stra inceper, a. predomnirii legíloi ü locale assu-pra cellorü esterne. Aşa dară, noi admittemü tim-pulü regilorü Sigismundü I şi Sigismundü-Au-gustü ca epoca colonisării române in Polonia.

Sui-temii puşi cu itotulii iu neputinţă de a spune, de unde anume, veniră acei colonişti Români in părţile sub-carpatine alle Poloniei. Dacă ue-arii fi permisii a induce dupre unii singură privilegiu, adecă din preambula pri­vilegiului satului Ustrzyki, apoi ' amă pute crede că coloniştii români venîaăiia noi din Ungaria,^seu cellu puţină prin Ungaria, căci

wstep, ze Iwanowi Janczewiczowi, wojownikowi z siedmiogrodzkiej ziemi, kniaztwo ustrzyokie nie tylko w nadgrode za poîozone na wojnie przeciwko Wolochom zaslugi, ale oraz w myéli zachecenia go do zprowadzania nowych osad-nikow z Wşgier dla zaludnienia i uprawiania pustych krain w Polszeze nadaném zostalo.

acea preambulă aretă, că chinezatulu de Us-trzyki a foştii accordatu ostaşului Ionii allii luî lancea din Transilvania, atătu in recompensa servicieloru selle in resbellulii cu Moldova, pre­cum şi pentru a ademeni pe alţi emigranţi din Ungaria spre impoporarea şi cultivarea părţi-lorii celloru părăsite alle Poloniei.

i

ii

II.

CODICELE DIPLOMATIC

eolonielorfl romàne din Galifia, ca appendice la dis-serta|iunea contelul Alexandra Stadnicki.

(Zbiór dokumentów tyczacych sie wsi woloskich na pólnocnym stoku Karpat i wój-tostw w tychze wsiach; jakó allegai do rozprawy o wsiach tak zwanych woloskich.)

MINIACI ab ZWINIAC1 W i e s woloska fundacyi prywatnéj Piotra Kmity, w cyrkule

Sanockim.

15 4 1.

P I E R W O T N Y P R Z Y W I L E J XJO-K A C Y J N Y .

Transscriptum Pri\f i legii super advo-catiam sen Kn iae thwo in villa S w i -niacz in bonis Sobnensibus in eon-

t igui tatevi l lae Serednicza P . Tiiaako Serednicki p i o

l O O fi. datum.

In Nomine Domini Amen. Quoniam ea, quaea in tempore aguntur tempore pereunt et eva-nescunt, nisi litteranun ad perpetuifatem et memoriam, testiumque proborum ac singulorum (rectius sigillorum) munimentis fuerint roborat.a, proinde Nos Petrus Kmitha Comes in Wisz-nicze et in Sobieri haeres, Falatinus et Capi-taneus Cracoviensis. generalis regni Polouiae Magnus Marschalcus, tum Scepusiensis, Pre-misliensis, Colensisque etc. Capitaneus, notum facimus tenore praesentium quibus expedit uni-versis praesentibus et futuris; quia Nos vo-lentes in dies magis ac magis bona Nostra ad Sobien et Olszanica ab aiitiquo specfantia augmentare et ad utilitafem majorem deducere, proiode Timyconi filio Szymaszconis Kniaz'ionis de Serednicza et ejus legitimis succesMribus, vendidimus se.ultetiam alias Kniaztwo in fluvio dicto Lodenka pro florenis centum in moneta. Quam quidem villain praesentibus vocamus in­feriorem alias Nizoy Zwiniacz ratione flumi-nis, qui influit in praedictum fluvium Loden­ka; qui quidem Tymko praedictus in supra dicto flumine debebit villam locare in jure va-lachorum, cujus villae granicies erunt od dzialu wielkiego krolia, gdzie sa kopcze od

S WINIA C 7 m ZWINIACZ, satü romänescfi. fundată pe proprietatea particulară a luì

Petru Kmitá, in cerculfl de Sanoka.

15 4 1.

P R I V I L E G I U L L O C A T I O N A L P R I M I T I V .

Copia privilegiului aesupra chineza-tuluì in satulü Swiniacz, pe terri-toriulü de Sobien, in -vecinătatea satului Seredrüla, datü luì T i m c o de Seredniía pentru l O O florini.

In nume'e Domnului aminü. Fiind-eâ tote lu­crurile timporale perü şi se risipescü, da­că nu sunt întărite pentru perpetuitate şi pen­tru memoria prin scrisori, prin n arturî oneşti şi prin peceţi, de aceia noi, Petru Kmita, co­rnitele de Wisniţa şi eredele de Sobien, Pa-latinulu şi Capitanulü de Cracovia, supremulü mareşaliu allu regatului Poloniei, Căpitanii de Scepus.fi, de Premislia, de Coleri, etc., facemfi cunnoscutíí prin acesta carte tuturora cui se cade, presiiiţi şi viitori, cumcă dorindü a im-mulţi şi a îmbunătăţi din ce in ce mai multfi proprietăţile nostre din vechime incluse in terri-toriulu de Sobien şi de Olszaniţa, amu. vindutü sol tuza tul fi, numită altfi-felîu chinezatfi, allü locului de pe apa Lodenka, dreptü o sută de florini in numeratore, lui Timco, fiîului lui Si-maşco, chinezulu de Seredniţa, şi legitimilorfi sei successori ; care locü decidemu actualmen­te ca să se numescă Zwiniacz de jqsü, dupi'e numele apei, ce se versa in menţionatulfi fluviu Lodenka, cu condiţiunea ca dişulfi Timco să lie datorü a funda pe aceiiu loefi ţermurenu o colonia de Români, iar hotarele satului să fie déla DéJulu marelui rege, unde sunt semnele ce'lfi despartü de sătulii regalii Berehi, in josul fi

królewskiéj wszi Berehów nadól granicza przez rzeki liOdeuke i przez rzeki Zwiniacz i Tyroka, które wpadsja w rzeke Lodenke "sch do wierzchu kosowego dzialu, a dzialem kosowym az na most poliami prystopy ass ku wielkiemu dzialu, a wierzchem dzial i az ku wierzchowi rzéki Zwiniaiz i Katione autem loeationis ejus-dem damns praedicto Tymkoni ejusque suc-sessoribus duas areas liberas pro sessione sua, ante et post extremitates alias obszary ubi Cmetliones non possunt locai! sine tamen dam­ilo Cmetonum et silvarum. Damns etiam eidem molendinum liberam in eadem villa, in quo ejusdem villae Cmetones molere tenebuntur. Da-mus similiter dicto sculteto et admittimus pis­cinas pro usu suo cxtruendi fextruendas ?) sine tanica praejudicio et damno cmetonum et silvarum. Similiter damns eidem Tymkoni melliiìcia libera sine alicujus nuicitia (noci-mento ?) in silva arcum (?) instruere. Cui quidem sculteto et incolis ejusdem villae ratione promptioris loeationis a data praesen-tium usque ad vigiliti quatuor annorum couce-dimus hbertatem. Illis vero qui in campis exstirpatis locati fuerint, tantum' duodecim au-nos libcrtatis eoncedimus. In qua quidem villa quilibet Cmeto sedebit in tribus quartis Nobis et successoribus Nostris omnem daciara more aliarnm villarum valachicarum dabit et exsol-vet, ac bellicalia et alias quasvis obveutiones et omnia tacere tenebitur, quaecumque de jure aut consvetudine aliae villae tacere et dare atque impelre tenentur, et consveverunt ibidem. Qui quidem Cmetones Nostri ad scultetum cum strenna alias z koledka in anno bis ire tene­buntur, semel pro festo Nativitatis Domini cum gallis et tortis, secondo pro festo Paschae cum ovis et tortis. Qui etiam cmetones dicto scul­teto et ejus posteris tenebuntur quolibet anno unum diem arare, secundum metire, tertium falcastrare. Quem quidem scultetum ac ejus snecessores ad (rectius ab) expeditione bellica liberos emittimus. Ratione < ujus emissionis ter-tias partes de omni dacia Nobis dinisit. Quo­libet in anno Nobis kucheiaiego soivet unum aureum hungaricalem, Eximimus etiam ejusdem villae Cmetones ab omnibus juribus Poloni-calibus, teutonicalibus, ac ruthenicis, sed (?) illos in jure valachorum coaservabimus. Qui quidem Cmetones Nostri coram nullo alio, sed(?) coram Nobis aut Nostro officiali sive judieio Nostro generali dum vocatus fuerit tenebitur

hotarului, mergéndù peste apa Lodenka şi peste Zwiniacz şi Tyroka, ce se versa in apa Lo­denka, şi pone*la vérfulù déluluì Mierlei, şi pe délulu Mierlei póne la podù, si peste campù pó­ne la Délulu Mare, şi pe culmea déluluì póne la izvorulu ape! Zwiniacz. Pentru atare coloni-sare noi aceordâmu disuluì Timeo şi succes-soriloru sei duo lanuri pentru dènsulù, de diu-cóce şi de dincol.lo de pământurile, pe cari se pota stabili coloniştii, fără prejudiţiulti aces­tora şi alili pàdurilorù ; îî mai accordami! incă în acellaşu satu o mora liberă, in care vorù fi datori a macina coloniştii; îî maî aceordâmu iarăşi dreptulù de a face iazuri pentru u-siilu seu, dar fără dauna coloniştiloră şi a pă-duriloru; îî maî dămii de assemenea dreptulù de a ţine stupi liberi in păduri, inse fără pa­gubă pentru cine-va. Chinezulu şi coloniştii din acellu satu, pentru a grăbi realisarea lo­caţii inii, voru ave duo-d ci şi patru annî de immunitate, socotiţi din <ţiua de astăzi, iar a-ceî, ce se voru aşeda pe câmpuri deja puse in cultură, duoî-spre-qecî annî. Fie-care colonist va possedè câte trei pătrimi de lami, pentru cari ne va plăti dările ce se obicînuescă in tòte celle-l'alte sate române, precum şi darea de resboîu şi orî-ce alta dupre legea şi obi-ceiulù celloră-l'alte sate de acollo Coloniştii voru fi datori a offerì chinezului de duo oii pe annù darulù seu colinda, şi anume la Gra­cilina gài ne şi turte, Iar la Pasce oue şi tur­te, şi affară de acesta voru lucra pentru chi­neză şi pentru successori! sei in fie-care annù căte o di la arătură, una la secerişă şi una la feneţe. Chinezulu şi successori! sei, pentru a fi scutiţi de serviciulu militară, ne cedă noăe a treia parte dia tòte dările, care a treia par­te altă-felîu li s'aru fi cuvenită loră; de as-s^meuea in fie-care annu ne voru du căte unu galbenă ungurescă pentru bucătăria nòstra. De aci înainte, noî sustragem pe coloniştii din acellă satu dela orî-ce legi polone, germane séù ru­tene, lăssându'î să se bucure numai de drep­tulù Româniloră, fără nici unu appelă de'na-intea cui-va, decătă numai dacă voră fi chle-maţî de'naintea nostra şi de'naintea locoteninteluî nostru, séù de'naintea tribunalului nostru gene­rală. Chinezulu şi successori! sei voru ave fa­cultatea de a vinde, de a schimba şi de a înstrăina beneficiulă loră, obţinendu inse de maî'nainte consimţimentulu nostru. însuşi chi­nezulu supra-disă şi successoriî sei voră fi da-

responderé. Cui etiam sculteto et ejus pos-teris dictam scultetiam concedimus venderé, commutare, eí alienare Nostro tamen ad id consensu prius accedente. Ipse etiam scul-tetus praefatus et sui successores omnem obedientiam Nobis successoribusque Nostris, quidque (?) per Nos aut factores et vices gerentes Nostros mandatum fuerit exaequi et ñicere tenebuntur, et praecipue silvas, ne des-truantur custodire, graniciesque ne ab alus vi-cinis (impetantur) díligenter cavere et defen­deré et omnia alia faceré, quaecumque fidem et obedientem subditum decent, tenebitur et erit adstrictus. Qui quidem praefatus scultetus et ejus successores tenebuntur reformare et restaurare omnes pasiekas et zareby (?) et ne destruerentur custodire, quolibet an­no. Damus etiam .et concedimus pro Poponis residentia mediam aream de qua Nobis omnem daciam et omnes obventiones ac obedientiam more aliorum Poponum Crainae Nostrae Sob-nensis tenebitur et erit adstrictus et "ejus suc­cessores tenebuntur et erunt adstricti. In cu-jus rei testimonium sigilliüm Nostrum prae-sentibus est appensum.

tori a asculta şi a essecuta tòte poruncele nòs­tre şi alle locoteninţiloru şi aginţiloru nostri, iar mai cu sema de a păzi pădurile ca să nu fie distruse, de a căuta şi a apèra cu stăruinţă hotarele contra usurpăriî vecini lorii, şi ori-ce alte obligaţiuni de acesta natură, precum şi de a lua mesure annuale pentru indreptarea tuturora priseceloru şi a piscineloru nòstre. In fine, pentru reşedinţa popeî, noî aecordămu o \ jumétate de lanu, pentru care preutulu şi suc­cessori! sei ne voru datori tòte dările şi ser­vicele, căte privescu pe ceî-1'alţî pop! din a-ceîaşî craină a nòstra de Sobien. Drepţii măr­turia s'a aninatù sigilliulii nostru cătră acesta sensóre.

R0WfEH N I 0 ' < 0 L I S Z C Z A C H ,

W i e s woloska i'undaeyi jiriwatnéj Kmity, w cyrkiile Sanoekim.

15 4 1.

P R Z Y W I L E J L O K A C Y . J N Y .

Transscripti im Pr iv i l eg i ! super advo-eatiam seu Kxriaztwo in villa Rowien na Okoliszczach in bonis Sobnensibus in contiguo vil lae Ustianowa, datum

P . Hryczeon i L o b o z o w s k i p rò Ì O O fi ox-.

In Nomine Domini Amen. Ad perpetuam rei memoriam. Quia omnia, (ea) quaecumque aguntur in tempore, evanescunt tempore et pe-reunt nisi litterarurn testiumque proborum ac sigillorum munimentis fuerint ad perpetuitatem corroborata et perhenata: proinde Nos Petrus Kmitha, Comes in Wisznicze et in Sobien ac Olszanica haeres , Palatinus et Capitaneus Cra-coviensis, generalis regni Poloniae magnus Marschalcus, tum Scepusiensis, Premisliensis, Coiensisque etc. etc. Capitaneus, significamus tenore praesentium quibus expedit universis praesentibus et futuris. Quia Nos cupientes bo­na Nostra haereditaria in dies magis ampliare, et ad utilitates majores deducere, provido I l iy-czkoni in Lobozew quondam Kniazioni sculte-tiam alias JKniaziwo in fluvio Strwiazyk dicto pro florenis centum in moneta vendidimus quam villam praesentibus vocamus Rowien na Oko-liszczach, qui Hrycz supradictus circa fluvium praedictum debebit villam locare in jure Va-Lichico quae villa debebit (?) (rectius habebit) gianicies: Zwierzcha dzialu gromadzyna a duobus scopulis przystopem (przy slopem) na dzial Zuków, a Zukowym dzialem al do wierzchu potoka zarubicznego : potokiem na-dól, az" w rzéke Strwiazyk a przez rzékf

R O W I E N pe 0 K 0 L I S Z C Z E ,

satu romanescfì de l'uncla/iune privată a luì Kmita in cer-eol ( i Tir de Satiokà.

15 4 1.

P R I V I L E G I U L L O C A T I O N A L .

Copia privilegiului aesilpra şbltuzatuluî séu chinezatului in satulù R o w i e n pe OkoliSzcze, p© ter i i tor iulu ,de Sobien, in vecinătatea satului XJetianova, datù

luì U r i Leo Lobozowsk i pentru, * Ì O O de florini.

In numele Domnului aminu. Spre vecìoica memoria a faptului. Fiindu-eă tòte lucrările temporale perù şi se risipescù cu timpulu, da­că nu le intăresce şi perpetueză scrisorile, mar-turî oneşti şi sigilliele, de aceia noî, Petru Kmita, Cornitele de Wisniţa, eredele de Sobien şi de Olszaniţa, Palatinnlu şi Capitanimi de i Cracovia, supremulu mareşalu allu regatului Poloniei, capitanulu de Scepuşu, de Premislia. de Colen etc. e t c , insciinţămu prin acesta sen­sóre pe toţi, cui se cuvine a sci, presinţî şi viitori, cumcă dorindu a immulţi şi a imbu na­tati din ce in ce mai mulţii bunurile nó-tre, amu vindutu şoltuzatulu seu chinezatulu pe a-pa Strwiazyk, pentru summa de 1 0 0 florini in numeratore, luì Hriţco, chinezului de Lo-bozew, care să fie datorii a funda acollo i.nu satù românescu sub numele de Rowien pe Okoliszcze, cu urmàtórele hotare : de pe cul­mea deluluî Gromadzin, de unde sunt duoî stèlpì, peste valle póne la délulù Zukow şi pe délulù Xukow póne la obèrsia pe-réuluì Zarubiczny, şi in josulu perèuluì póne la apa Strwiazyk şi apoi peste apă in susfl póne la délulù Fromadzin, unde sunt semne, şi a-poî pe dclù póne la ceî duoî stèlpì supra dişi. In resplata fundării acelluî satù. noî aceordăm

eOLONJELE ROMÂNE IN GALITIA 43

Strwiazvezyk asz ku górze i kopczom gromadzvn dzial; a gromadzinym dzialem usque ad duos seopulos supradictos. — Rai ione autem locatio nis dictae villae praedicto sculteto et ejus pos teris damus duas areas liberas pro sessione sua et extremitates agrorum alias obschary ubi cmethones non possunt locari, sine tamea daruno sii varum et cmethonum. Damus edam eidem molendinum liberum in eadem villa exte-ne :dum, in quo ejusdem villae cmetones molere tenebuntur. Damus etiam piscinas extenere ei dem sculteto pro suo usu sine nocimento et praejudicio cmethonum et silvarum. . Simili­ter admittimus et concedimus eidem scul­teto et suis posteris mellificia aljqua Ime (?) (habere ?) libera in silva Nostra. Cui qui-dem sculteto et incolis dictae villae ratione promptioris locationis a data praesentium us­que ad viginti quatuor decursum concedimus libertatem: illis vero qui in campis extir-patis fuerint locati, tantum duode^im anno-rum libertatem concedimus, seu quod no-tae (?) (quod melius seu justius ?) videbitur in futurum. In qua quidem villa quilibet Cmetho residebit in tribus quartis emensuratis aequa-liter de quibus Nobis et Nostris sttecessoribus quamlibet zord (?) census, omnem daciam more aliarum villarum Valachicarum dabit quolibet anno et exsolvet : ac bellicalia et alias quasvis obventiones omniaque tacere tenebuntur, quae-cumque de jure aut consvetudine aliae villae Nostrae implere et dare tenenrur et consveve-rnnt. Qui quidem incolae villae ejusdem ad scultetum cum strenna alias z koiiedka in an­no bis ire tenebuntur semel pro festo Nativi-

tatis Domini cum gallis et tortis Qui etiam cmethones dicto sculteto quolibet anno diem arare, alium falcas rare et tertium metire tenebuntur. Quem quidem scultetum et ejus posteros ad (rectius ab) expeditione bel­lica liberum emisimus, ratione cujus emissio-nis Nobis omnes tertias partes de dacia qua-ciìiiique emmisit, quolibet in anno Nobis et Nostris s fccessoribus solvet kuchennego unum hungaricalem aureum. Eximimus etiam dictae villae Cmethones ab omnibus juribus ruthenicis, polonicalibus et teutonicalibus ac quibusvis aliis sed (?) (so.'um ?) illos in jure Valachorum couservabimus. Qui quidem cmethones coram nullo alio, nisi (tantum?) coram eodem sculteto pro causis quibusvis judicabuntur : similiter et scultetum coram nullo alio, tantum coram No-

menţionatulul şoltuză şi posterităţii selle duo arie libere pentru şederea sea, precum şi tòte marginile câmpuriloru, numite obszary, pe un­de nu t e pota aşeda ţerraniî, fără ca prin a-césta să adduca a vr'o daună acestora seu pă-, duriloru nostre, îî maî damă voie, ca să'şî ţină o mora liberă in aueìlìi satu, in care mora vorii fi datori a màcina ţerraniî -acellui satù. II mat concedemù, de assemenea. o sema de prisece libere in pădurea nostra. Ca indemnu la. grab­nica fundare a satului accordami! acellnî chi­nez şi locuitoriloru din acellu satu duo-deci şi patru de anni de immunitate, socotiţi deia da­ta acestei scrisori, Iar acellora, ce se vorii aşeda pe câmpurile deja puse in cultură, numai duoî-spre-decî anni de immunitate, dacă nu cum-va se va simţi mai târdiă trebuinţa de unii ter­menii mai prelungită. Fie-care ţerrană din a-cellù satu va possedè trei pătrimi de lană, o mesurâ egală pentru toţi, pentru care pămentu. ne va presta annualmente toţii felîulă de cen­suri şi de dări dupre obiceiulu ceHoră-falte sate române, piecum şi darea de resbellu seu altele, câte sunt impuse prin leg'e şi prin uşii celloru-l'alte sate alle nostre. Fie:.care locuitorii allù acellui satu va fi datorii, de duo ori pe annù, a offerì chinezului daruri, numite colindă/, şi anume la Crăciună găine şi turte, iar la Pasce oue şi tune. Affarâ de acesta, fie-care va lucra pentru chineză căte trei dille pe annù, una la arătură, una la tenete şi una la sece-rişu.. Chinezulă şi successoriî sei vorù fi li­beri de serviciulu militarii, fiindu-că pentru obţinerea acestei immunităţi ne au cedaţii nou,e tote treimele din orî-ce dare, şi ne vorii mai da annualmente, noùe şi successoriloră nostri, căte unii galbenă ungurescă pentru bucătăria nòstra. Ţerraniî acelîuî sată sunt emancipaţi de tòte legile rutene, polóne séu germane, bu-curându-se numai de dreptulu Româniloră. Jurisdicţiunea assupra ţerraniîoru, in orî-ce processe, va appartine esclusivamente chine­zului, precum şi chinezulă va fi justiţiabilă numai de'naintea nòstra şi a Cocoteninţiloră nostri in tribttnalulă nostru generală. Chine­zii.ă şi successoriî sei vorù puté vinde, a schimba séù a ins traina disulă chinezată, inse cu o prealabilă invoire din parte-ne. Chinezulu şi posteritatea sea ne voră datori noue şi posterităţii nòstre o absolută ascultare la tòte poruncele nòstre şi alle locoteninţiloră nostri, iar mai cu sema a preveghîa să nu se des-

bis seu ofticialibus et vices gerentibus Nostris I judicabitur, in jndicio generali dum vocatus ì'w-rit Cui etiam sculteto et ejus posteri? dietnm! scnltetiam concedimus vendere, commutare, et alienare Nostro tamen (seu tantum) ad id con­senso accedente. Ipse etiam scultetus et sui successores omnem obedientiam Nobis et Nos-tris successoribus, 'quidque ei per Nos aut of-ficiales Nostros mandatimi fuerit. exaequi et t)>-cere tenebitur et praecipue silvas, ne destriian- 1

tur nbique et rubeta circa iluvium Strwiazek ex utraque parte unde hoc ipsum thivium (rectius flumen) umbraculum habeat . cus­todire debebit et erit adsirictus, graniciesque ne a vicinis impetantur diligente!1 cave re et defendere tenebitur. et alia omnia tacere quae-cumque fidum et bonnm subditum decent. Qui etiam praefatus scultetus, silique successores restaurare quolibet anno omnes Zaruby(?) (seu Zareby) et pasiekas ac custodire tenebuntur. j Damus etiam et coiìcedimus prò poponis resi­denza mediam aream in eadem villa de qua Nobis omnem daciam et omnes obventiones ac obedientiam more aliorum popoimm Crainae Nostrae Sobnensis tenebitur et erit adstrietus solvere ac sui successores tenebuntur. In cu-

\ jus rei testimonium sigillum Nostrum praesen-I tibus est appensum. Datum ex Castro Premi-J sliensi feria secunda ante Nativitatem Mariae | Virginia proxima, anno Domini MDXLI. Prae-t tentibus generosis et nobilibus Andrea Raw-| szyczki, INicolao Mlodeczki, vice Capitaneo Nos-: tro Premisliensi Martino Kroniezki, Alberto

Bogucki et aliisque plurimis fide dignis.

Jtrugă pădurile, precum şi păduricele, ce um-: brescü ambele laturi alie apei Strwiazyk, a ! impedeca, cu stăruinţă, im presărarea otarelorfi de eătră vecini, şi tote căte se euvinü unui suppusü bunü şi credinciosü, íar intre altele a păstra şi a repara anualmente tote prisecele şi iazurile. MaT concedemü de assemenea pen­tru reşedinţa popeí o jumétate de lanñ in a-cellü satü. dreptü care ellü şi successorií .-eí

1 vorü fi datori a ne presta tote dările şi ser­vicíele dupre obieeíulu cellorü-l'altí preutí din craina nóstra de Sobien. Pentru mărturia lu­crului s'a aninatü sigilliulü nostru cătră aces­ta scrisóre. S'a datü in cetatea Premislia, a duoa feria proximă inainte de diüa Nascerií Vergureí Maria, annulü Domnului 1541 , fiindü iată nobilii Andreîu Rawszycki, Nicolaîu Mlo-decki, vice-capitanuiü nostru de Premislia, Martinü Kroniecki, Albertü Bogucki şi mai

I mulţi alţi demni de credinţă.

L U S T R A C Y A wszystkieh króìewszczyzn tak miast iako wsi i wojtostw w ziemi sanockiej znajdujacych s ie , n¿ sejmie ccnvocationis w r. przeszlyni 1764 pod laska Adama Czartoryskiego jen.

•/.. y . odprawionym oehwalona.

Zbiór woj tos tw w Srarostwie KLrós-nienskiém tych, które same chlopskie familie za przywi le jami kiólewsk. iémi

trzymaja.

Te wójtostwa originaliter sa Kniaztwa „od popów Woíoskich Kniaziami" sie nazy wajacych, maja, vocabulum — vulgo wsiami Woloskiémi zwane. Ci popi gdy Ziemia Sanoeka wieksza czeécia przy górach od granicy Wegierskiéj w grubych i pustych lasach swoje rozciagiosci miala (za przywilejami Starostów sanock'ieh de consensu królow polskich) lasy wyrebujac grun-tów dobywali i oue sami osiadali kraj ódkryw-szy i rozprzestrzeniwszy na Iany Kniaztwa za przywilejami podzielone i od lat kilkuset suc-cessorom od tychze kniaziów pochodzacym, zawsze nadawaae, ale pokolenia juz dawno zeszíy i zaduéj z téj krwi nie masz osoby. Teiaz prawdziwi naeyjonalni górniacy za wy-robieniem sobie Królewskich przywilejów Wój­tostwa seu Kniaztwa dzierza i rozrodziwszy sie po kilkunastu na jedném Wójtowstwie siedza.

Spis nazwisk wsi, w których wspomniane Wójtowstwa istnieja:

1. Wójtowstwo seu Kniaztwo we wsi l u b -kowie, okazano na to Przywiléj Ştefana Bato-rego ddto r. 1 6 1 9 — 10. Decembris w War-szawie. potwierdzony przez Augusta III. na Iwana i .lana z Lubkowa r. 1746

2. w Mikowie. 3. w Jaworniku. 4. w Horbie.

R E V I S I U N E Ü F I S C A / . A , a tutorii propi ietăţiîorii regale , atfitii oraşe preeun: şi s a ­te şi eommune, afflătore in distrietulu de Sanoka, v<. ată in Adunarea „Convocaţi' nis", in annulu trecuţii 1764, M:b pre­

şedinta generalului Adamii Czartoryski.

Lista acellorii commune din staroetia-tulù de Kxos i io , pe cari l e stăpânescu

iixirnaì némui'ile Lerrănesci pe basea, p r j vi legie! or i i regal e.

Aceste commune, numite obicinuiţii „sate române", sunt ceea ce se di cea dintru'nteiu chinezaturì, dupre numile de chinezi, ce se da popiloră romănescl, cari, atunci candii dis­trietulu de Sanoka se compunea in cea mai mare parte din nesce păduri pustii şi selba-tece la marginea cea carpatină a Ungariei, ve­niali aci, dobândîaă privilegie dela starostii de Sanoka cu invoirea regiloru poloni, tăiau pădurile, curăţau pămentulă şi, stabilindu-se astù-felìu pe unu Jocu deja cultivată, fundaă chinezaturì privilegiate, impartite in lanuri, pe cari le moscenîaă apoi fără intrerumpere suc­cessori! acelloră chinezi in cursă de secoli, dar némurile loră s'aă stinsă deja. de multă şi astădi nu mai este acollo nici unu Română, ci numai nesce munteni curată poloni, cari şî-aă rennoitu privilegiele regale şi, immulţin-du-se, stăpânescă acum căte dece şi maî mulţi ună singură chinezatu.

Numile sateloră de acesta natură:

1 o. Communa seă chinezatulă din sătulă Lubkowo, avândă ună privilegia dela Ştefană Batoli din 1619 (?), 10 Decembre, in Varsa­via, întărită apoi de cătră Augustă III, in 1746, pentru Ivană şi Ionnă de Lubkowo,

2-o. Mikow. 3-o. Iawornik. 4-o. Horb.

5. w Woli Miechowej Cmiasteczku w sta-rostwie krosuienskim).

6. w Mianowie. 7. w Szczerbanowie. 8. w Baliey. 9 w Duszatyaie seu i'iekarce.

10. w Solince — pokazano przywilej od Ste-fana Batorcgo, ale tylko reliquiae z niego.

W o j t o w s t w a w Starostwie K i osnien-sklm i Te imcie Beskiej, w ktorych

sama ezlachta poase j«) i , ami ;

1. w wsi Turzanskim. 2. r Komahezy. 3 . n » Dolzycy. 4. r J) Smolniku. 5. n n Polawacli. 6. }1 n Darowie. 7. » » Grunta Unanowskie — Ziedo-

rowskie, 8. n Surowicy. 9. n » Wojtowstwo Moszezanieckie j>od

granica. 10. n Moszczanicy.

Objasnienie o Popaeh. górnych..

Popi górni lulìo nam podani na tabelli pod lustracya, a ze prawie wszyscy per privilegia et ap robatioiies Maj: króla Aug. III. sa wolni in perpetuimi od wszelkish rzeczypospolitéj podatków, drugim zas na fundacye cérkiew et pro dote ecclesiae gromady swoich chlop-skich poustepowaly gruntów, tém sie bronili i zaslaniali od naszé) lustracyi.

Objasnienie o Soltysach. |

Soltystwa w Starostwie Sanockim, Kros lieri-skiem i tenucie Beskiéj i po innych partyku-larzacli znajduja sie i jest Soltysów kilkuizie-siat, lecz przez kilka konstytucyi a potém ] rzez konstytucye r. 1677. sa wszyscy Soltysi tak w Ziemi Przemyskiéj jako i Sanockiéj excy-powani ze wszystkiém pro securitate terrarum od rozpusty huitajstwa. o które nie ciezko przy granicy wegierskiéj Chlopi wlasni zbujawszy sie uà swoich possessorów porywaja sie — czasem z zycia i fortuny wyzuja — sa prae-judicata. Nie ciagnela sie tedy z lanów Sol-tyskich kwarta, albowiem kazdy z lanu wed-

5-o. Wola Miechowa, terguşoru in staros-tiatulù de Krosno.

6-o. Mianow. 7 -0 . Szczerbanow. 8-o, Baliţa. 9 -0 . Dusza :yn séu Piekarka.

lO-o. Solinka, avèndù unù privilegiu dela Ste-anù Batori, dar forte deteriorato.

Communele din starostiatulii de K r o ­sno şi din tenuta de Biec, alle cărora

proprietari sunt numai nobili ;

l-o. Satulù Turzanskie. 2 - 0 . — Komancza. 3 -0 . — Dolzyca. 4 -0 . — Smolnik. 5 -0 . — Polawa. 6 -0 . — Darow. 7 -0 . — Pamënturile de Urbanow si

Ziedorow. de

8-0. — Surbwiţa. 9 - 0 . — Communa de Moszczaniţa

fruntaria ungară. la

lO-o. — Moszczaniţa.

O esplicaţiune despre popii din munţi.

Popii din munţi, deşi erau cupprinşî in plă­nuiţi revisiuniî, totuşi in realitate aprópe toţi fiindu scutiţi pentru totu-d'a-una de tòte dările prin privilegiele seu approbaţiunile Majestăţiî Selle regelui Augusta III, seu fiindfi-că pă­mânturile loru celle ţerrănescî le cedară com-muneî pentru fundarea şi înzestrarea biseri-ceî, de aceia aii reuşită a se sustrage dela re-visiunea nostra.

I O esplicaţiune despre soituri.

Mai multe şoltuzaturi şi mal mulţi şoltuzî se află in starostiatulă de Sanoka, in acellă de Krosno, in tenuta de Beţ şi pe aiuri, dar prin mai multe voturi dietale, iar mai cu deo­sebire prin acellă din 1677, sunt cu totulă scutiţi de dări, atătă in districtulă de Premi-siia, precum şi in acellă de Sanoka, numai pentru ca să apere tèrra contra, hoţieloru, a-tătă de ordinare la hotarul fi ungurescă, fără a mai vorbi că adessea-orl chiara propriii ţer-ranì se revoltă, attacă pe stăpâni, îi uccida seă îi despoiă. De aceia şoltuzaturile erau scu­tite de darea trimestrială pentru lanurile loru,

lug dyspozycyi placi do Zierai na prezydyal-nego paehoîka.

Jest z temi soltysami dekret Radomski feria tertia post Festa solennia sacrae Pentecostae 1730, ktory ich inhaerendo constitutionibus od wszelkich uwalnia podatkow.

Michal z Humniska Humnicki, komisarz lu-stracyi. Antoni Jordan Walewski, Skarbnik z Sanockiego:

Wspomina ta lustracya jeszcze Krosno; to miasto w pozyeyi Jarosfawowi podobne daw-niej znamienite slusznie parva Cracovia zwane, bylo receptaculum przeciw wegierskiemu hul-tajstwu.

Moczarne, wies pod Beskidem, przez hul-tajstwo wegierskie zniszczona, zarosla lasem nec locus ubi Troja.

Rostoki bylo Kniaztwo seu Wojtostwo, ale przez hultajstwo wşgierskie zdezolowana lasem zarosla — teraz sie rekrut . je chlopstwem.

plătindă îiumaî o summă ore-care de tie-care lână, dupre disposiţiunî ad-hoe, pentru apro­dul u administraţiuniî.

Decretulă de Radom din feria ter ia post Festa solennia sacrae Pentecostae 1730, in conformitate cu voturile dietale, scutesce pe acestî şoltuzî de orî-ce dări.

Mihaîu Humniski de Humnisko, commissa-rulu revisionalu. Antonii Jordan Walewski, cas-siaru de Sanoka.

Acesta revisiune maî menţionezâ incă Kros­no, oraşulă assemenea luî Jaroslaw prin posi-ţiunea sea, in vechime forte celebru, numiţii cu totu dreptulu Cracovia cea mică, şi unde era bullevardulu contra hoţieloru unguresc!.

Moczarne, satu sub-carpatinu, distrusă prin lvjfducimea ungurescă, incătă a deveniţii o pă­dure, dupre vorba poetuuî : nec locus ubi Troja.

Kostoki, unii chinezatii, nimicită de asseme­nea şi prefăcută în pădure de cătră hoţiî din Ungaria, incepe acum a se colonisa din noă prin ţerf&nime.

r ARCHIVA ISTORICĂ A ROMÂNIEI

wsi wolosfcie i'undacyi prywatnèj Kniity, w cyrkule Sanoekim.

14 4 4.

Priv i legium originale super vasti tatem Te rnowepo l i e Nobi l i Janko W a l a c h o de Turka per Wladis laum Poloniae et Hungariae r egem, datura in "Waradino

anno 1 4 4 4 .

In Nomine Domini Amen. Ad perpetuarci rei memoriam. Quia tunc multis errorum et dubio-rum prudenter oceurimus incommodis, dum ges­ta aetatis Nostrae litterarum apicibus et fide dignorum testimonio perlienamus, proinde Nos Wladislaus Dei gratia Poloniae Hungariae, Dalmatiae, Croatiae ete. rex, nec non terrarum Cracoviae, Sandomiriae, Siradiae ete. Dominus et haeres, significamus tenore praesentium qui-bus expedit universis praesentibus et futuris praesentium notitiam habituris. quomodo inter sollicitudinum curas. quae regio culmini in-cumbunt quoti die, illud praecipue meditamur, qualiter regnum nostrum Poloniae, cujus Nos cura continue sollicitat et inducit, ut tempore Nostri felicis regiminis, utilia se sentiat rece­pisse incrementa, locaque ipsius vasta et de­serta inhabitabilia in fructifera convertamus, ut Nobis inde commoda et grata obsequia s-bse-quantur. Quare attendentes gratae fideiùatis studiosa obsequia et constantis fidei merita, quibus Nobis Janko Walachus de Thurca tide-lis Noster multipliciter complacuit, et ad Ime aucto fidelitatis studio praestantius complacebit in futurum, hoj'um intuitu volentes ipsum gra-tiarum Nostrarum prosequi favoribus et ad obsequia Nostra continuo reddere promtiorem, sibi et ipsius legitimis successoribus vastita­tem Nostrani Thernowe polye dieta m in fluvio San consistentem (quae deorsum fluvii prae-

DE SUS SI T E R M I DE JOS, sate romàne de tundatiunea partieolară a lui Kmita in eer-

eolulfi de S.-moka.

1 4 4 4.

Privüegiulü originalii agsupra pustie­tăţii T e r n o w e p o l e luì Iancu Romanulù de Turca de eătră Vladislaü, rege le Poloniei şi Ungariei, datü in Oradia-

mare . ! '

in numele Domnului amimi, Pentru vecînica memoria a lucrului. Fiindă că mai multe gre-şelle şi induoelle vătemetore Ie inlăturămă cu inţellepcîune atunci, candii eternisămu faptele timpului nostru prin artea scrierii şi prin măr­turia cellorü demni de credinţă, de aceea noi, Vladislaü, cu graţia luí Dumnedjeă regele Po­loniei. Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, etc. Dom-nulü şi eredele ţerreloru de Cracovia, de San-domiria. de Siradia etc., facemă cunoscuţii prin actulü de faţă tuturorü, cine íllü va vedé, pre­sbiti şi viitori, cumcă pintre celle-l'alte grije, impuse in tòte dillele înălţimii regale, preoc-cupaţiunea nòstra specială este totă-d'a-una de a îmbunătăţi treptată in timpulă regimului nos­tru regatulă polonă, pe care nu'lă perdemă nici o dată din vedere, prefăcendu in roditóre locurile celle intinse, sterpe şi nelocuite, pen­tru ca apoi să ne fie folositóre şi recunnoscè-tóre. Deci. luândă in eonsideraţiune neconteni­tele servicie şi multiplícele merite de perfectă şi nedesminţită fidelitate -iile credinciosului nos­tru Iancu Românulă de Turca in trecută, pe cari le va spori si mai multă in viitoră, atătă pentru a l a face şi mai ageră in acesta pri­vinţă, precum şi pentru a'lă resplăti prin gra­ţia nòstra, noi i-amă dată şi î-amă concesă, îi damu şi'î concedemă prin acestü acta, pen­tru perpetuitate, lui şi legitimiloră sei succes­sori, pustietatea nòstra numită Ternowepole,

ARCHIVA ISTORICA A ROMÂNIEI 49

dicti San usque ad metas villae Zorawyny ex una parte, ex altera vero usque ad flumen Bukowicz se ex ambabus partibus protendens in districtu Samboriensi sita) exstirpandi, col-locandi dedimus et concessimus, ac tenore praesentium damus et concedimus titulo per­petuo omnimodam facultatem, villamque ejus-dem vastitatis a cognomine Thernowe polye Thernowa volumus nuncupari. Qaam quidem villam Thernowa per ipsum collocatam, cum omnibus et singulis utilitatibus, fructibus, cen-sibus, redditibus, proventibus, agris , pratis, campis, pascuis, silvis, mericis, nemoribus, borris, gajis, virgultis, rubeds, mellificiis, sa-reptis, venationibus, aucupationibus, stagnis, lacubus, paliudibus, rivis, torrentibus, fluviis, piscinis, piscaturis, aquis et earum decursibus, molendinis et eorum emoluments ac aliis qui-busvis usibus quibuscumque éenseantur nomi-nibus; qui modo ibidem sunt, et in posterum possunt quovis modo fieri et augeri, attinentiis, cohaerentiis, appendiisque universis, ad ipsa quomodolibet spectantibus, tenebit, habebit, uti-fructur, reget, gubernabit et pacifice posside-bit temporibus perpetvus et in aevum, nec non commutabit, alienabit, obligabit, vendet et in usus ipsius beneplácitos ipse et sui successo­r s legitimi convertet, prout ipsis melius vide-bitur expediré, Nostro tamen et successorum Nostrorum consensu et volúntate ad id acce­dente speciali. Ratione cujus donationis prae-fatus Janko et sui successores legitimi ad quam-libec expeditioaem proclamatam et generalem, duobus sagittariis cum arcubus Nobis et Nos-tris successoribus servire tenebuntur et debe-bunt. Harum, quibus sigillum Nostrum est ap-pensum testimonio litterarum Actum in W a -radino feria secunda ipso die Sti Bartholomaei Apostoli, Anno Domini Millesimo quingentési­mo quadragesimo quarto. Praesentibus ibidem Magnificis Generosis et strenuis Luca de Gor-ka Poznanensi, Griczkone Kierdej Podoliensi Palatinis—Nicolao de Ossoliñ Wojnicensi, Joanne Ligensa Biecensi, Nii olao de Zakrzów Wisli-ciensi Castellanis — Joanne Farrurey de Gar-

pe apa San, in districhila de Samboria, intin-dendu-se dincollo de Sanù pe de o parte pònS la otarulù satului Zorawin, ìar pe de alta póne la apa Bukowiec, cu deplina facultate de a o curăţa şi de a o colonisa, numind'o apoi Ter-nowa, dupre insuşî numele pustietăţii Terno-wepole, care satu, cu tòte utilităţile selle in genere şi in specia, cu rodurt, cu censuri, cu venituri, cu agre, cu lunce, cu câmpuri, cu păscîunî, cu păduri, cu codri, cu brădoturî, c u dumbrăvi, cu redìurì, cu prisece, cu locuri de vènatóre, cu iazuri, cu bălţi, cu lacuri, cu rìurl, cu pfirae, cu fluvie, cu piscine, cu cursurile apelorù, cu more, şi cu tòte folósele şi usu­rile loru presinţî şi vittóre, fie sub ori-ce de-nominaţiune, cu tòte sporirile şi dependinţele, să'lu ţină, sâ'Iu albe şi să'lfi stăpănescă in pace pentru eternitate, cu dreptuhì de al'fi schimba, de a'lu înstrăina, de a'ia ipoteca, de a'lu vin­de şi, mai pe scurta, de a face toţii ce va cre­de de cuviinţă, elhî şi legitimii sei succes­sori (1), obţinendu inse pentru acesta de mal 'nainte spec i a l nòstra permissiune, precum şi a successorilorfi nostri; pentru care donaţiune numitulii Iancu şi legitimii sei successori vorù fi datori a ne servi cu căte duoî arcaşi in fie­care resbellu allu nostra generala. Drepţii măr­turia s'a aninată sigilliulù nostra cătră acestu acta. S'a dată in Oradia-mare, feria a duoa, in dma Sântului Apostolu Bartolomeu, annulli Domnului una mila patru-sute patru-decî şi pa­tru, fiindu presinţî magnificii, generoşii şi forţil Luca de Gorca palatinu de Posnania, Hriţco Kierdej palatinu de Podolia, Nicolaiu de Osso-lin castellana de Wojnica, Iónnu Ligenza cas­tellana de Biecz, Nicolaiu de Zakrzów castel­lana de Wislica, Iónnfi Farrurej de Garbow < spatara de Cracovia, Iónna Bezath de Mokrsko stegara de Cracovia, Bienko de Batlewo ste-garù de Posnania, Hinko de Balica stegaru de Sandomiria, şi alţi maî mulţî ostaşi şi fami­liari ai nostri, marturî demnî de credinţă. S'a datu prin manele magnificilora Iónna de Ko-niecpole Cancellane şi Petru de Rzczekociny vice-cancellariuia regatului Poloniei, pre-îubiţî

(1) Noi ne-amü încercat a traduce pe câtu s'a pututü maî bine. dar n'amfi reuş i t cu deseverşire a reda curiose-l e pleonasme şi eomplicaţiunî latino-barbare al le acestei lungi enumeratiunî.

B . P . H â j d e ă Tom IV 7

bów dapifero Cracoviensi, Joanne Bezath de Mokrsko Cracoviensi, Byeniakone de Bat-lewo Poznanensi, Hincone de Balicze Sando-miriensi vexilliferis — et aliis quam plurimis militìbus et familiaribus Nostris fide dignis testibus circa praemissa. Datum per manus Magnificorum Joannis de Conieczpole Cancellarii et Petri de Sczekociny vicecancellarii regni Po-loniae sincere Nobis dilectornm. Lectum per Albertum de Zichlyn Regni Poloniae vicecan-cellarium.

ai nostri. Controlată de cătră Alberta de Zy-chlyn, vice-cancellariulù regatului Poloniei.

14 6 9.

I I . L i t t e r a e u b i J a n k o " W a l a c h x i s d e T u r k a v e n d i d i t v U l a m T e r n o w e p o l i e J a e z k o n i e t M e l c o n i d e S t h r o x m e p r o

h u n g a r i c . l O O fl.

Nos Narcissus de Morawski judex, et Ni-colaus Hleb de Sennowo subjudex terrestres Premislienses generales, significamus tenore praesentium quibus expedit universis praesen-tibus et futuris praesentium notitiam habituris, quomodo feria tertia próxima ante festum bea-tae Margarethae anno Domini 1469 etc. etc. personaíiter veniens Nobilis Janko Walachus de Turka sponte ac libere recognovit, non com-pulsus nec coactus nec aliquo errore deviose ductus, sanus mente ac corpore, suorum ami-corum sano fretus consilio, quia bona Ternowe polie dicta, in districtu Samboriensi sita, ven­didit er. resignavit perpetuo et in aevum pro 100 fl. hungaricalibus puri auri et justi pon-deris Nobilibus Jaczkoni et Meikoni haeredi-bus de Sthronné cum omni jure et dominio, proventibus, nil pro se et suis legitimis suc-eessorious poenitus reservando, tenenda, ha-benda , possidenda , utifruenda , vendenda , commuíanda et ad usus beneplácitos conver-tenda, prout ipsis et ipsorum successoribus leg t;mis mclius et competenter videbitur ex­pediré. Et jíim ipse Janko recognovit sibi so-Jun'o satisfacía est pro bonis Ternowepolie a Nobilibus Jaczcone et Melcone haeredibus de Sthronue, super qno memoriale e s t — q u o d j u -dicium recepit praesentibus etc. etc.

1 4 6 9.

I I . A c t u l ù , p r i n c a r e I a n e u R o m â n u l u d e T u r k a v i n d e s a t u h ì T e r n o w e p o l e l u ì I a ţ c o ş i M e l c o d e S t r c m n e p e n t r u

l O O florini u n g u r e s c ì

Noi, Narcisù Morawski, judece-generalìi, şi Nicolaìu Hlebù de Sennowo, sub-judecele ge-neralù ai districtului de Premislia, facemù cun-noscutù prin acestu actu tuturora cine'lù va vede, presinţi şi viitori, cumcă in feria a treia cea mai apropiată inainte de strbarórea ferici­tei Margarete, in annulù Domnului 1469 etc. etc. venindu in persóna nobilulù Iancu Româ­nulu de Turca, a recunnoscutù liberamente şi de bună voe, nesilita şi neindemnatu, Ură er­róre séu amăgire, sănetosu cu mintea şi cu corpulù, cu consiiiulu buniloru sei amici, cum că a vindutu şi resemnaţii pentru totù-d'a-una nobililorù Iaţco şi Melco, seniori de Stronne, moşia sea Ternowepole in districtulu.de Samboria pen­tru 100 florini unguresci de aurii curatu şi de drépta greutate, cu tota deplinătatea drep­tului, a stăpâniră şi a venitului, nelăssându ne­mica pentru sine séu pentru legitimii sei suc­cessori, pentru ca cumpărătorii s'o ţină, s o stăpânescă, s'o useze, s'o vindă, s'o schimbe şi să facă totu ce vorù crede de cuviinţă, ei şi successori! lord, recunnoscèndù insuşî Ian cu că a primiţii pentru moşia Ternowepole plata de­plină de la nobilii Iaţco şi Melco seniori de Stronne, dreptù care lucru s'a insemnatu aci pentru memoria, trecèndù infregistrulù judiciara, in presinţa etc. etc.

14 9 4

I I I . Nobil is Siemion Tureck i resignat sortes haereditatis suae in villis Turka, Jawora et Jasienycza suis filia stris videlicet Bogdano, Jasconi, Iwasconi. Fedkoni , R o m a n o et Uemet r io filiis

Fiedconis et Wasconis .

Tytul tego dokumentu, który oraz caía treác jego dokíadnie oznacza, upow.aznia nas do wniosku, iz i wsie Turka, Jawora i Jasienica do sukcessorów Janka Walacha de Turka piérwotnie nalezaíy, i zu zatém i te wsie za woloskie uwazué mozna.

149 4

I I I . Nobilulû Simeonû Turecki v inde părţile selle ereditare din satele Turka, Jawora şi Jasienniţa fiïastrilorû sei, a-nume Bogdan, Iaţeu, Ivasco, Fedco , Eomniiu şi Dimitrie, fiilorû lui Fedcu

şi ai lui Vascu.

Titlulu acestui documentă, prin care se es­plica, tota copprinderea sea, ne autorisa a in­duce, cum că satele Turka, Jawora şi Jasiennica, appailinêndû dia capulû locului posterităţii luï Iancu Românul de Turka, se pot considera ca sate romane

i 5 3 4

I V . Li t terae judieiariae e x actis ter-restribus Premisliensibus graniciales cura bonis Domini Petr i Cmitha Mar -Schalci etc. etc. e x una, et bonis N o -bilium de llnik, Jawora, Tu rka et aliis

ibidem e x altera partibus lactae.

Nicolaus Dersnijak de Rokithnicza judex et tribunus, Andreas Krzeczowski subjudex terre­stres Premislietises generales significamus qui-bus expcdit universis etc. quomodo oblatae sunt litterae patentes granicierum pro parte specta-bilis et magnifici Domini Petri Kmitha de Wisznieze Castellani Sandomiriensis etc. et No-bilium de Tliurka, Jawora et Jelnijk haeredum etc. etc. quarum quidem litterarum tenor de verbo ad verbum sequitur et est talis: Andreas Stadniczki de Zmigrod Premisliensis, et Nico­laus Bal Sanocensis succamerarii significamus tenore praesentium etc. etc. quomodo limites et granicies fecimus inter bona villae videlicet Thernów et alia bona haereditaria spectabilis et magnifici Domini Petri Kmitha de Wisnicze etc. etc. in térra Sa^ocensi ex una, et Turka, J iwora, Jelnik, Gielniczek, Melnyczne. Zawadka et Jasiennycza nobilium de Turka videlic t Dmitro et Michalco dicti Piesi atque Fiedko, Román et Alexandri et aliorum in ejusdem villis jus et interesse haereditarium habentium ac in Ja­siennycza de Gielnik vero Iwaszco, Myklasz, Hryé , Waéko, Jaczko, Pawel, Wasyl, et a-liorum haeredum, eorundem bonorum ad Jielnik

153 4

I V . Delimitaţiunea judiciară între bu­nurile D-lui P e t r u K.mita Mareşalii etc. pe de uă parte şi între alle no-bililoru de llnik, de Jawora, de Turca şi altoru părtaşi aî lori i pe de altă par­te, estrasă din actele districtuale de

Premisdia.

Nicolau D^rsniak de Rokitnica, jude şi tri­bunii al districtului de Premisiia, şi Andreiu. Krzeczowski, sub-jude, iacemu cunnoscutu prin acesta tuturora cui se cuvine, cum că s'a în­registraţii actulu de hotare, relativii la spec-tabilulu şi magniiiculu D. Petre Kmita de Wisnice, Castellanu de Sendomiria e t c , şi la nobilii eredî de Turka, de Jawora şi de Jelnik, a căruia actu cupprindere urmeză din Iitteră in Iitteră aşa: Andreiu Stadnicki de Zmigrod, sub-camerariulu de Premisiia, şi Nicoiaîu Bal, sub-camerariulu de Sanoka, facemu cunnoscutu prin acesta e t c , cum că amu stabiliţii hotarele respective pe de o parte intre territoriulu sa­tului numitu Ternowa de'mpreună cu celle-l'alte bunuri ereditare ale spectabiluluî şi magnificu­lui D. Petru Kmita de Wisnice, afflătore în districtulu de Sanoka, îar pe de altă parte in­tre territoriulu sateloru Turka, Jawora, Jelnik, Jelniczek, Melnyczne, Zawadka şi Jasiennica alle nobililoru de Turka, anume Dumitru, Mi-halco, aşa numitulu Piesi (Pedestru), Fedco, Romanii, Alexandru, şi cei-l'alţî co-pârtaşi cu dreptulu ereditara in acelle sate, precum şi Ivaşco, Mîclaşu, Hryţu, Vaşco, Iaţco, Pavelii

COLONIELE ROMÂNE IN GALITIA

pertinentium in terra Premisliensi sitarum par-tibus ab altera etc. etc.

Vasile şi ceî-l'alţî eredi din aceleaşi sate, de­pending de Jelnik şi aflătore în districtulă de Premislia etc. etc.

1537

P r i v i l e g i u m super utramque vi l lam T e r n ó w , in quo seultetia in eisdem villis vendita centum marcis Nobi l i

W a s k o Ilnicki Poponi continetur.

In Nomine Domini Amen. Ad perpetuam rei memorism. Universa acta quae in lmmanis ge-runtur negotiis, subito evanescunt, ipsaque diurnitate labuntur, nisi munimentis sigillorum annotationibusque testium fuerint. perhennata. Proinde Nos Petrus Cmitha, Comes in Wisz-nieze, Palatinus et Capitaneus Cracoviensis ge-neralis et regni Poloniae supremus Marschalcus, atque Scepusiensis, Premisliensis et Colensis Capitaneus etc. significamus tenore praesentium quibus expedit universis et singulis praesenti-bus et futuris harum notitiam habituris. Quia Nos cupientes bona Nostra augmentare et ad majores utilitates seu proventus deducere, ven-didimus scultetiam in villis Nostris inferiori et superiori Tliernowa in terra et disirictu Sano-ceusi consistentem, Nobili Wassconi Gijlniczki Poponi ritus Ruthenici, pro centum marcis pe-cuniarum monetae et numeri polonicalis consve-torum, quamlibet maream per quadraginta octo grossos computando, quarum villarum inferioris et superioris Ternowa Cmethones fieri debent et locabuntur injure Vallachico. Cujus villaejnferi-oris Ternowa initium locationis incipitur a fluvio dicto Zwiniacz sursum fluvio dicto San protensiye eundo et tei minabitur in loco, ubi flnvius Bukowicz delluitinfluvium San inter duos moutes, unusqui vocatur Kiczara ex parte montis Plonyna, ex alia parte tluvii San mons dictus Bikow, a graniciebus Samboriensibus, et ibi fietur locatio praefatae viilae inierioris Tliernowa. — Alterius vero vil-lae superioris Tliernowa initium locationis Cme-thonum incipietur a campo seu pratis dictis Bjiemowe eundo similiter sursum fluvio dicto. San, et tercninabitur in loco, ubi fluvius Nij-chrjilow delluit ex monte Plonyna in fluvium San, alias do usth Nychrylyowa et ibi finitur locatio cmetlionum praefatae viilae superioris Ternowa et hoc totum intelligitur ad longitu-

15 37

V . Pr iv ì legiulù assupra ambclorù sate Ternowa, cupprindéndù in sine vinda-rea ehinezatului pentru summa de o

sută libre nobilului Vasco Ilnicki preutu.

In numele Domnului amin. Pentru eterna memoria. Tote operele activităţii umane pierii indată séù se risipescă sub pressLnea timpului, dacă nu se perpetuă prin tăria sigilielorîi şi sem­nătura martiiriloru. Aşa dară noi, Petru Kmita, comite de Wisnice, palatinii şi căpitanii gene­rală de Cracovia, mareşală supremă allă re­gatului Poloniei, capitana de ScepuşI, de Pre­mislia, de Colin e t c , facemă cunnoscută prin a-césta cui se cuvine, tuturora şi fie-căruîa, pre-sinţî şi viitori, la cine va ajunge actulu de faţă, cumcă noi, dorindă a spori bunurile nostre şi a trage din elle mai multe foióse seă ve­nituri, amă vîndută kinezatulă din satele nòs­tre Ternova de josă şi Ternova de susă, af-flătore in provincia şi in districtulă de Sanoka, nobilului Vasco Ilnicki, preută de ritulu rutena, dreptu o sută de libre, socotite in moneta şi în greutate, dupre cum se obicinuesce în Po­lonia, adecă fie-care libra numerândă câte pa­tru-1,1 ecî şi opta de groşi, cu aceia ca coloniştii acelloru sate să se bucure de usulă dreptului romanesca. Iară hotarulă coloniei Ternowa de josă se incepe de la fluviulă numită Zwiniacz, mergendă apoi în susă d'alungulu fluviului nu­mită San, pone la locuia- unde se versa în acesta fluviă San fluviulă Bukowiec, anume in­tre duoî munţi, dintre cari unulă, longă mun­tele Plonina, se numesce Kiczara, iar cella-l'altă, de cela parte a Sânului, la limitele dis­trictului de Samboria, se numesce Bikow : a-cesta este hotarulu disuluî sată Ternowa de josă. In cellă-laltu sată, Ternova de susă, hotarele, în marginile cărora se voră stabili coloniştii, se începă dela câmpulă numită Bie-niowe,' mergendă apoi de assemenea in susulă fluviului Sana, póne" la locuia, unde se versa în ellă fluviulă Nehrilów, izvorândă din mun­tele Plonina, adecă póne la gurele fluviului

ARCHIVA ISTORICA A ROMÂNIEI 5 3

dinem. Ad latitudiiiem vero ex utraque parte villarum praefatarum descriptio et obsignatio facta est eo modo: videlicet ex illa parte a montibus Plonyny saltu vexilliferis eundo ad Nejichrylow ; — ibidem post Nyechrylow circa Sucha fi os th oka facta sunt signa, post montem dictum Nyechrylowa Kyczara na przystopye facta sunt signa, ex inde eundo ad mon­tem, qui jacet supra Dolhe Bagno facta sunt signa, super Schlowaty in monte Kyczara su­pra Polyanam facta sunt signa, superius Bu-kowcza na Porubyschczach facta sunt signa, ab ipso loco eundo semita ad campuni Buko-wycz et ex campo Bukowycz similiter eundo semita na Kyczara, ex Kyczara ad villam Ther­nowa signa facta sunt, relinqi;entes silvas utiles et arborea fructíferas fagum et abietem versus montis Plonyny, et silvas inútiles Smerekowe ad excindendum 'et eradicandum Cmethonibus villarum praefatarum admitiendo et demons­trando — non excedendo in omnibus locis metas descriptas et obsignatas ; ex alia vero parte villarum praefatarum a grauiciebus Samborien-sibus Cmethones villarum praefatarum non de-bent èxcindere silvas utiles et arbores fructí­feras, solum silvas inútiles Smerekowe exci-dent et eradicabunt; silvas vero utiles pro usu fructu villarum praefatarum usque ad scopulos granicierum Samboriensium relinquendo. ítem Cmethones in eisdem villis locabunt in aréis, tres quartas areas in se continentibus. Item Cmethones ibidem in cruda radice locati, ha-bebunt libertatem ad decursum viginti annorum, quibus Cmethonibus cum praeíata expirabit li­bertas, tenebuntur Nobis et Nostris successori-bus omnes census pecuniarios, daciasque omnes porcorum etagnorum et omnem proventum, quse Nobis ex villis Crainae Nostrae proveniunt, rmllis exceptis pro ratis solitis dare et compiere de-bebunt et tenebuntur, omnesque labores ser-vitia et omnia explere tenebuntur, prout aliae villae Nostrae in Craina Nostra praefata faceré tenentur et t.x antiquo tenebantur. Ratione cu-j u s locationis damus et concedimus praefato sculteto et ejus successoribus duas areas in inferiori Thernowa et duas areas in superiori Thernowa, pro sessione ipsius sculteti et excre-scentias alias Obszary, ubi Cmethones locari non possunt. Item sub Synagogam in inferiori Thernowa damus mediam, aream in superiori Thernowa similiter sub Synagogam mediam a-ream, quoium poponum praesentatio ad hos et

Sanü, póné la loculü, unde se versa in flu-viulü Nehrilów, izvorându din muntele Ploni­na, adecá pone la gurele fluviului Nehrilów: acesta este hotarulü colonisăriî disului satü Ter­nova de susü, observându-se că tota delimita-ţiunea trebue inţellesă in lungime. Iar in lati­tudine hotarele aeellorü sate din ambe părţile sunt prescrise in următorulu modü: de'nteîu pe de o par!e, dela munţii Plonina mergéndü prin pădurea Stegarului pone la Nehrilów, de din-collo de care, longă Sucha Rostoka, sunt puse semne, apoi alte semne josü de ceia parte ». muntelui numitü Kiczara luí Nehrilów, apoi la muntele de assupra bălţii cellei lunge ereşi semne, de assemenea la Szlowaty, pe mun ele Kiczai"1, d'assupra Poenei, apoi mai susü de Bukowiec tăeture pe arburi, apoi cărrare pó­né la câmpulu Bukowiec, dela câmpulu Bu­kowiec o altă cărrare póné la Kiczara, iar dela Kiczara póné la satulü Tern ova sunt puse semne, in care spaţiu de mai susü este permisü colo-nistilorü a tăia pădurile celle utile şi copacii cei fructiferi din muntele plonina, precum şi pădu­rile celle inutile şi selbatice, fără inse aeşi cătuşî de puţinu din hotarele prescrise, iar de cea-l'altă parte a diselorü sate, la limitele Samboriei, coloniştii sunt popriţi de a tăia pădurile utile şi arborii fructiferi, ce se intindü póné la sem­nele de hotarü alie Samboriei şi cari vorü seryi pentru usuíructulü dilorü sate, avéndü drep-tulü de a tăia acollo numai pădurile celle neu­tile. Coloniştii vorü possede fie-care paméntü de căte treî-pătrimî de aria. Cei aşedaţî pe locuri neculte se vorü bucura de ímmumtate in cursü de duoé-deci de annî, după espirarea cărora vorü fi suppuşî cătră noi şi cătră successorii noştri la tote censurile bânesci şi la tote dă­rile de porci, de miei şi de altele, intocmaî precum se obicînuesce din vechime in celle-l'alte sate din craina nostră, plâtindu şi dându in ter­mini stabiliţi, fără nici o scutelă. Iar ca res-plată pentru grija colonisăriî, noi dămu şi ac-cordâmu lui însuşi kinezulü şi successorilorü seî, pentru şederea lorü, duoé arie in Ternova de josü şi totü pe atăta in Ternova de susü, pre­cum şi prisosurile territoriale, numite altü-felíu obszary, pe unde* nu se potü stabili cohniştiî. De assemenea pentru biserică o jumétate de ariă in Ternova de josü şi totü pe atâta in Ternova de susü, Iar confirmarea preuţiloru va depinde absolutamente dela noi şi dela suc­cessorii noştri, cari preuţl vorü fi suppuşî in-

successors Nostros pleno jure pertinebit, da-ciasque omnes sólitas more aliorum Poponum Crainae Nostrae Nobis et successoribus nostris solvere et explere teaebuntar, uullis exceptis. Item praefato sculteto et ejus successoribus legi-timis damus et admittimus habere molendinum liberum in praefata villa inferiori Thernowa, a-liud molendinum in superiori Thernowa excepto Folusz. Item praefatus scultetus et ejus suc­c e s s o r s habebit et habebunt hortulanos, arti­fices, tabernas, piscinas, qaotquot haberi pote-rint in praefatis vilüs, sine tamen damno Nos­tro et praejudicio cmetho.ium Nostrorum in eis-dem villis locatorum. Item scultetus praefatus cum suis posteris habebit uiellificia libera in silvis villis praefatis propius adjacentibus et non ultra. Item Cmethones villarum praefata-rum tenebuntur ire ad suum scultetum bis in anno cum koliadka, semel pro festo Nativitatis Domini et semel pro festo Paschae. Item cme­thones villarum praefatarum sculteto suo et e-jus successoribus tenebuntur tres dies laborare,, sicut eis mandabit in anno, aliaque omnia onera et debita, quae omnes Cmethones scul-tetis suis n Craina Nostra Olszauicensi teaentur, similiterque praefato sculteto et ejus succes­soribus cmethones praefatarum villarum perficere et explere teuentur et tenebuntur nullis exceptis. Qaam quidem scultetiam praefatus scultetus cum successoribus suis tenebit, habebit etj possidebit eo jure et ea propriatate, prout alii sculteti seu kniaziones Crainae Nostrae praefaiae possident et tenent scultetias suas seu kaiastw-i, poteritque praefatus scultetus cum suis successoribus praefatam sculte­tiam vendere, donare, commutare, alienare et ad usus suos beneplácitos prout sibi et suc­cessoribus suis melius et utilius videbitur, con­vertere, Nostro tamen et successorum Nostro-rum consensu ad id accedente. In cujus rei evidens testimonium sig'illum Nostrum est sub-appensum. Actum et datum in Castro Premi-sliensi Dominica dir- post festum Sti Francisci anno Domini Millesimo quingentésimo trige­simo séptimo. Praesentibus Nobilibus Andrea Rawssyczki et Nicolao Mlodeczki servitoribus Nostris, Demiano Zozaniski in Zorawyn, Ko-nassio in Ustrzykí, Lázaro in Korosno, et Iwan-cone fratre ejus scuttetis seu kniazionibus Nos-

tocmai laiacelleaşî dări, ca şi cei-l'alţî preuţî din craina nostra. Mai damă şi mal permittemü numitului kinezü şi legitimiloru sei 'successori de a ave o mora liberă in satulü Ternowa de josü, şi o altă in Ternowa de susü, inse fără postăvăriă, precum şi de a stabili in acellc sa­te grădinari, .aeşteri, cărciume şi piscine, fă­ră nici o restricţiune de numéru, intru cătu inse nu va fi cu daună pentru noi séü pentru coloniştii nostri de acollo. De assemenea disulü kinezü şi succesorii sel vorü puté ţine in li­bertate stupi cu miere in pădurile din apropia-rea numitelorü sate, dar nu mai departe. Co­loniştii vorü fi datori a offdri kinezuluî lorü aşa numita colindă de duo ori pe annü, o da­tă la Crăciunu şi o dată la Pasce, precum şi de a'í lucra câte trei dille pe annü, dupre cum şi-le va allege ellu-insuşî, affară de tote celle-l 'a le dări şi servicie, la cari sunt suppuşi în privinţa kinezilorü toţi coloniştii din craina nostra de Olszanica. Mai pe scurtü, disulü hi-nezü şi successoriî sel vorü ţine, vorü ave şi vorü possede kinezatulü cu acelleaşi drepturi, cu cari ceî-l'alţî kinezî din craina nostra possedü şi ţinu kinezaturile lorü, puténdü a'lü schimba, a'lü înstrăina şi a face totü ce ì va paré mai de cuviinţă, lui séü successorilorü sei, dobăn-dindü inse o prealabilă încuviinţare dela noi séü dela successoriî nostri. Spre mai tare măr­turia a cellorü de maî susü s'a suspinsü si-gilliulü nostru. Fâcutu şi datü in castrulü de Premislia. duminica următore după serbătorea Sântului Franciscü, annulü Domnului una miîă cincî-sute trei-decî şi şepte. Faţă aü fostü no­bilii Andreîu Rawszycki şi Nicolaîu Mlodecki, servitori ai nostri, precum şi kineziî nostri Demianü Zozaniski de Zorawyn, Kunasz de Ustrzyki, Lazarü de Korosno cu fratele seü Ivanco, marturî.

K 0 R 0 S N 0 I O li 0 S I 0 "Wies woloska fundaeyi królewsWéj, króle-usczyzna w eyrkule ; satü romaneştii de funda/iunea rega lă in districtul de Sancita.

Sanookim.

1 5 5 5.

P r i v i l e g i u m originale super scultetiam vil lae K o r o s n o Procopio et A n d r e a e üoros tensk im per Sigismundum A u ­

gust um, Da tum Pet r icoviae .

Sigismundus Augustus Bei gratia rex Po-loniae, Dux Lithvaniae etc. etc. Dominus et haeres. Significamus tenore praesentium qui-bus expedit universis et singulis praesentibus et futuris harum notitiam habituris, exhibuisse coram Nobis certos consiliarios Nostros nomine Procopii et Alexandri Korosteñskich germano-rum olim Andrzejko iiliorum et eorum pa-truelium fratrum Michaelis Wasko et Lazari itidem germanorum ex parte olim Iwanko, ex fratre germano praedicti Andrzejko pro-creatorum litteras pergamíneas timi o et si­gillo Domini Parentis nostri communitas, sanas, salvas et integras, nullique suspicioni obnoxias — quibus quidem litteris dominus Parens Nos-ter conservaverat parentes eorundem fratrum patruelium snprascriptos nempe Andrejko et Iwanko fratres germanos in villarum Nostra-rum Korosno et Lodynka in Capitaneatu Pre-misliensi consistentibus scultetiis olim anteces-soribus eorurn venditis prout de praemissis omnibus ex eisdem litteris noscere unicuique licet, atque Nobis supplicasse, ut quandoqui-dem Procopio et Alexandro praedictis germa-nis in Korosno, Michaeli vero et Wasko Laza-roque Leskowaczkim fratribus ipsorum patrue-libus in Lodynka villis Nostris regalibus ad-voeatiae, per eorum parentes praedictos ipso-rumque praedecessores antea possessae, cessere (rectius cessione) et divisione inter eosdem fra-

1 5 5 5.

Pr iv i leg iu lu primitiva, assupra kine-zatului din eatuiu KLorosno, datu de cătră Sigismundu-A-ugust lui P r o c o p u

şi lui  n d r e î u KLorcstenski in P e -tricovia.

Sigismundu Augustfl, cu mila lui Dumnedeii regele Poloniei, marele duce allfi Litvanieî, etc. etc. domnii şi erede. Facemii cunnoscuttt prin acesta tuturorii şi fie-căruîa cui se cuvine, pre-sinţî şi viitori, cumcă o soma de consiliari aî noştri ne-a infăţoşatu in numele luî Procopu şi Alexandru Korosteriski, fraţi buni, fii ai ;re-posatuluî Andreîco, precum şi in nomele veri-lorii loru primari, Miliaiiu, Vaşco şi Lazarii, de nssemenea fraţi buni, fiî aî reposatuluî Ivan-co, fratelui bunii allu menţionatului Andreîco, o diploma, întărită cu autoritatea şi sigilliulu Domnului părinte allu nostru, bine-conservată, integră şi nesuppusâ nici unei bănuelle, prin care diplomă Domn. Iu părinte allu nostru con­firma pe părinţii acellorii veri primari, anume pe menţionaţii fraţi buni Andreîco şi Ivanco, in kinezaturile sateloru nostre Korosuo şi Lo­dynka din capitanatulu de Premislia, pe cari şi-le cumperaseră strămoşii loru, dupe cum ori­cine se pote încredinţa din copprinsu'U acelleî diplome, rugându-ne &poi acei consiliari aî noştri că, de vreme ce a occursîi o cessiune şi o divi-siune intre menţionaţii veri primari Procopu şi Alexandru, fraţi buni din Korosno, şi Miliaiiu, Vaşco şi Lazarii Leckowacki, veri al lorii din Lodynka, in privinţa kinezaturilorfi din" aceste sate regale, possessiunea părinţiloru şi a strnmo-şiloru loru, de aceia noi să bine-voimii a accepe şi a confirma prin autoritatea nostră regală atătu

tres patrueles subsequuta, tam lítteras ipsas, quam divisionem ejusmodi ratara et gratam ha­bere, auctoritate Nostra Regia approbare, ra­tificare et confirmare dignaremur. Nos vero non minus commodi etutilitatis Nostraeetillarum conditionis melioris quam ejusmodi precum jus-tarum dignam rationem habentes de certa scien-tia et speciali gratia Nostra ejusmodi litteras et divisionem, modo praemisso inter ipsos fra-tres patrueles factam, ratam et gratam haben­tes, eandem auctoritate Nostra Regia et omnia inde sequuta approbamus, ratificamus et con-firmamus, vimque et robor debitae firmitatis obtinere debere decernimus, non aliter ac si specialis consensus Noster ad eandem acces-sisset. Quoniam vero earundem scultetiarum divisione inter eosdem fratres patrueles facta, quoque pars dictorum scultetorum pro sorte sua privilegio egeat speciali, ideo ex litte-ris domini parentis Nostri utrique partium privileirium sortem cujusque concernens sin-gulatim describi, atque praedictis alvoeatis prout ad quosque eorum pertinet extradi man-davimus. Vigore autem alterius eorundem pri-vilegiorum Nostrorum memoratis successoribus et haeredibus olim Andrejko videlicet Procopio et Alexandre Korostenskim fratribus germanis, eorumque posteritati legitimae, scultetiam in villa Nostra Korosno praedictam damus, sive in data jam dudum eorum antecessoribus eos­dem conservamus; ita quod eandem more an­tiquo hucusque a praedecessoribus sais conti­nuato jureque et consvetudine Wallachorum, in qua haec ipsa villa Korosno et aliae villae et scultetiae vallachicae quae illic antiquitus sunt locatae, tenebunt, habebunt, possidebunt, atque scultetiae officium exercebunt. Quam quidem villam Korosno in limitibus et gradibus suis sic volumus permanere perpetuo, prout a priscis temporibus est limitata. Damusque eidem Proco-pio et Alexandre Korostenskim fratribus, ejus-dem villae Korosno scultetis, et eorum suc­cessoribus,. duas areas vulgariter Dworzyska cum hortis et obszary, sive pratis inter Smolnycze Korosno locumque dictum Mostek et inter villam Stebniczko ac torrentem alias po-tok kamenny consistentem, in quorum usu fue-runt semper et in praesentiarum (rect. prae-senter) esse dicuntur eisdem areis adjacenti-bus, et ita late et longe, prout se absque cu-jusvis praejudicio extendi possunt. Nec non molendinum et tabernam in eadem villa libe-

diploma de mai susû, precum şi divisiunea cea actualmente occursă. Deci, luândû in consiie-raţiune atătu propria nostră utilitate, precum şi imbunătăţirea stării acellorù verï, nu mal puţină şi justele rugăminţi aile consiliarilorû noştri, noi bine-voimu a accepe diploma şi di­visiunea cea occursă intre veri, approbându-le şi cbnfirmându-le, de'mpreună cu tôte consecin­ţele, prin autoritatea nostră regală, incătă să albe totă puterea şi vigorea, intocmaî ca totă ce provine din speciala nostră încuviinţare. Fiindă inse că divisiunea kinezaturiloră intre acei veri primari necessiteză acum câte unu privilegia deosebită pentru partea fie-căruia, deci noi amu poruncită a descri din di­ploma Domnului părinte allă nostru porţiu­nile respective allé ambeloră părţi, eliberându apoi menţionaţiloru kinezi câte ună privilegiu separată pentru cătă li se cuvine. Aşa dară, in puterea unuia dintre aceste privilégie aile nostre, moştenitoriloră reposatului Andrei-co, anune Procopă şi Alexandru Korostenski, fraţi buni, şi posterităţii loră legitime, noi le damă kinezatulă din sătulă nostru Korosno, séu mai bine le confirmămu celle date deja strămoşiloră loră, cu aceia ca ei să ţină, să albe, să posséda şi să essercite officiulă ki-nezatului in acellu modă antică, ca şi stră­moşii loră, adecă dupre dreptulă şi obiceîulă Româniloră, de care se bucură acellă satu Korosno ca şi celle-l'alte sate şi kinezaturi ro­mânesc!, colonisate din vechime in acea parte a ţerrei; iar hotarele acellui satu Korosno să remănă in perpetuă in starea loră primitivă. Mai damă disiloră fraţi Procopă şi Alexandru Korostenski, kineziloru acellui sată Korosno, şi posterităţii loră, duo arie, numite in limba vulgară dworzyska, cu gradine şi cu prisosu­rile câmpuriloră, invecinate cu acelle arie, a-nume intre satele Smolnyce, Korosno şi locuia numită Mostek de o parte şi intre sătulă Steb-nicko şi pereulă numită Kameny-potok de altă parte, cari prisosuri aă fostă totu-d'a-una in usulu loră şi pară a fi şi actualmente, iar in lungime şi in lăţime se voră întinde intru cătă se pôte permitte fără dauna altuia. Voră mai avé o moră şi o cârciumă liberă in acellu sată, şi facultatea de a primi atâţia ţerranî străini, pe căţi îi voră puté aşeda pe propriulu loră territoriă, cu tote veniturile şi altele, căte li se voră cuveni delà atari. Voră mai dobândi dişii kinezï delà Korosno in perpetuă căte unu

ram habebunt, atque tot hortulanos, quot in agris eorum commode locari poterint, cum om­nibus censibus ex eisdem proyenientibus et tota proprietate. Insuper iidem advocad KoroSnen-ses et eorum legitimi sueeessores de omni da-tione Nostra gregum ex hac ipsa villa annis singulis Nobis solvi solita, tertium agnum et et tertium porcuna, de pucijs (?) vero, quae pro expeditione bellica quoties occurrerit, ex eadem villa colligi consveverunt, et similiter de omnibus poenis judiciariis, et quomodocum-que ex villae praefatae Korosno judicu's pro-ventibus (provenientibus ?) kunicznego itidem et wschodnego tertium denarium sea partem tertiam, duabus pro Nobis reservatis, de ea­dem villa perpetuo habebunt et pro usu sao percipient. Licebit quoque eisdem advocatis villae Korosno et eorum successoribus legiti-mis, ex cmethonibus villae praefatae honoraria alias poczty bis in anno, videlicet pro Nati-vitate Domini et Paschae testis, recipere, eos-demque Cmethones cogeré ad laborandum sibi tribus diebus in anno, quemcumque laborem ips' sculteti voluerint. Poterint etiam incolae villae Korosno praescriptae tot mellificia intra limites ipsius habere, quot eis placuerit; sed ita, ut de melle ex ipsis mellificiis proveniente Nobis ad Castrimi Nostrum Premisliense duas partes, tertiam vero advocatis praedictis dare teneantur — Qnoties autem aliquis praedictorum scultetorum villae Korosno praefatae, li Hum vel filiam propriam dcsponsuerit, sen quando ali­quis ex hac luce decessero, toties nihil Nobis et Capitaneis Nostris exinde proveniet, nec dare quicque (i. e. quidque) ienebuntur. Per-mittimus postremo eidem Procopio et Ale-xandro Korosteñskim advocatis modernis et eorum successoribus omnimodam facultatem re-ditus et proventus suos in eadem advocatia molendino et taberna praescriptis ipsam advo catiam concernentes pro eorum beneplacito (citra tamen Nostrum et subditorum Nostrorum ejus-dem villae incolarum praejudicium aliquod) am-pliandi et augendi, et eandem advocatiam in Korosno cum omnibus proventibus ad earn de jure et consvetudine quolieei; spectantibus te-nendi, babendi, et possidendi nec non, Nostro et Serenissimorum successorum Nostrorum con­sensu accedente, vendendi, commutandi, obli-gandi, alienandi et in alios usus suos successo-rumque suorura beneplácitos convertendi, prout ipsis melius et utilius videbitur expediré. Hoc ta-

allù treilea mîellii şi căte unu a'Iii treilea porca din tote dobitocele, ce ni se voru cuveni noìie pe totu annulù din acellu satu, precum şi allu treilea denariu séu partea a treia din darea occasionala pentru espediţiunea bellica, din tòte amendele şi altele venituri judiciare, din darea de jdvrî şi din darea mortuaria, celle-l'alte duoe treimi reservându se pentru fisctì. Mai este actordatu (iişiloru kinezî dela Ko­rosno şi posterităţii lorii legitime de a primi dela coloniştii menţionatului satu honoraria séu cinste de duo òri pe annu, anume la Crăcîunu şi la Pasce , preenm şi trei dille annualmente, orî-şi-ce fellu de lucru Coloni­ştii menţionatului satfi Korosno vorQ ave facul­tatea de a ţine stupi in hotarele satului, orl-şi-câte le va place, cu condiţiunea inse, ca din mierea acelloru stupi să dea duo părţi noue la castrulu nostru de Premislia, îar o parte kinezuluî satului. Menţionaţii kinezî aî sa­tului Korosno voru fi scutiţi de dare cătră noi şi căfră căpitanii noştri de Premislia, de căte orîvoTu căsă'ori unu fiii séu ofiîă, seuorî-cândă va muri vre-unulu din el. Maî permittemu incă dişiloru Procopii şi Alexandru Korostefiski, kinezî actuali, şi successoriloru lorii, deplina facultate de a spori şi de a mări venitulu loru din acellQ kinezatu, din mòra şi din cârciumă, dupre arbitrili ù lorii, fără inse prejudiciulii nostru' séu aliti eoloniştiloru nostri din acellu satii, precum şi de a ţine, de a ave. de a pos­sedè şi, cu învoirea prealabilă a nostra şi a serenissimiloru successori ai nostri, de a vin­de, de a schimba, de a ipoteca, de a înstrăina, şi mai pe scurţii de a usa dupre placulu loru, intru cătu li se va păre mal bine şi mal de folosii, acellu kinezatù din Korosno, cu tòte veniturile, ceì voru fi apparti ne adii de dreptù séu de obiceîu. cu acea specială condiţiune inse, in favórea nòstra şi a serenissimiloru nos­tri succesori, că aceî Procopii şi Alexandru, kinezî actuali dela Korosno şi posteritatea loru legitimă, le căte ori toţi locuitorii districtului de Premislia voru fi chîemaţî ia arme, atunci să se presbite şi ei la serviciu bellicu, ealiărî şi armaţi precătd se va puté mal bine, şi af­fari de acesta să ne mai dea noue annualmente căte duoî-spre-deci mìei şi alte dări cuvenite castruluî nostru de Premislia, întocmai precum tòte acestea l*1 făeeaii. le essecutau. le ţineau, le possedau, ie aveau şi actualmente le ţinu şi le possedii din vechiuhi obb-elu şi dia eon­

ii. P . H â j d e ă Tom IV 8

men specialiter pro Nobis et serenissima suc-cessoribus Nostris reservato, quod iidem Pro-copius et Alexander moderni advocati Kros-nenses in propria persona, quodlicet bellicum servitium, alias... eorum cum suis legitimis suc-cessoribus, tunc cum omnes terrigenae Nostri Premislienses ad arma consurexerint, in uno equo armatus quanto melius fieri poterit, prae-stare et tolerare, atque Nobis quolicet anno duodecim agnos , aliasque obventiones ad Castrum Nostrum Premisliense dare et pen­dere teneantur, prout praemissa omnia fece-runt, perficeruut, tenuerunt, possiderunt, ha-buerunt, et in praesentiarum (rect. in praesen-ter) tenent et possident ex antiqua consvetu-dine e. concessione praedecessorum Nostrorum, et prout de iis omnibus litterae divi parentis Nostri coram Nobis exhibitae ti stabant Super alteram vero scultetiam nempe villae Nostrae Lodinka praescriptis Micliatli Wasko et Lá­zaro Liskowaczkim fratribus, quibus ex divi­sione praemissa sorte obtigit, aliud privilegium ! Nostrum ad instar litterarum divi Parentis ' Nostri confulimus. Promittimus autem pro Nobis ' et Serenissimis successoribus Nostris verbo Nostro Regio quod et (rect. in) tenuta et. possessione advocatiae praefatae in Korosno pacca •. (i. e, pacifica non solum) memora-tos Procopium et Alexandrum Korosteñski ad' Uiiiusque eorum viUe extremum terminum, verum eiiam unum ex filiis eorum quem ipsi in eadem advocatia duxerint, relinquendum con-servabimus, neque eosdem tam conjunctim, quam divisim, eximendi de eadem advocatia cuiquam homini, cujuscumque status et conditionis exi-stat, potestatem faciemus, sed neque Nos ipsi cum Serenissimis successoribus Nostris de ma-nibus eorum liane ipsam advocatiam pro Nobis íiscoque sive coquina vel mensa nostra egia ac quavis alia necessitate Nostra vel Reipu-blicae exigente eximemus, quod (?) (rect. quan-diu) moderni advocati et successores eorum praedicti vixerint. Juribus Nostri* regalibus sai vis semper et integris manentibus. Harum quibus sigillum Nostrum est subappensum, tes­timonio litterarum. Datum Piotrcoviae in Con-veiitione Regni Nostri generali, feria secunda intra octavam Corporis Christi, Anno Dorani Millesimo quingentésimo quinquagesimo quinto, Regni vero Nostri vigésimo sexto. Joannes Oeies.i, Reipl. Cancellarius.

cessiunea predecessorilorfi noştri, şi intocmai precum sunt copprinse in diploma Domnului părinte allu nostru, iniăţoşatâ noiie. Iar in privinţa cellu-l'altu kinezaiu, adecă allu sa­tului nostru Lodynka, care prin menţionata divisiune s'a cuveniţii fraţiloru Mihailu, Vaşco şi Lazaru Liskowacki, se eliberfeă unu altu privilegiu allu nostru in conformitate cu diplo­ma Domnului părintelui nostru. Apoi promit-temu in numele nostru şi allu serenissimilorti noştri successorl, prin cuventulu nostru regalii, de a mănţine in pacinica ţinere şi possessiune a dissulul kinezatu din Koro'sno nu numai pe menţionaţii Procopu şi Alexandru Korosteiiski pone la mortea loru amendurora, cî incă şi pe unulii dintre fiii loru, pe care el îllu voru lăssa meştenitorii, şi pre cătu nu vomu autorisa pe nimene, fie de orî-ce stătu, seu condiţiune, de a'î scote pe ei din acellu kinezaiu in totfi şeii in parte, pre atâta nici noî inşi-ne cu se-renissiriiiî noştri sucecessorî, fie orî-cătu de mare nevoia nostră seu a regatului, nu vomu usurpa acellu kinezatu pentru noi , pentru fiscu, pentru mesa nostră regală e t c , remâ-nendii inse pururea salve şi întregi dreptu­rile nostre regale. Spre mărturia, s'a aninatii cătră acestfl actu sigilliulu nostru. Datu in Piotrcovia, in adunarea generală a Regatului nostru, feria a duoa din octava Corporis Christi, annulu Domnului una milă cincî-sute ciucl-decî şi cinci, Iar domuiriî nostre in annulu dofle-deci şi şesse. Ionnu Ocieski, Cancellariulii Regatului.

T R E S C

D.4LSZYCII DOKIMENTOW TYCZACYCH SIF KNAZTWA KOROSTENSKIEGO

II. 1558. Providus Leclino (Alexander) Ko-rostehski, posiadacz polowy Kniaztwa w Ko-rosnie, pozyczywszy od urodzonego Krysztofa Drohojewskiego 150 zip. na dwa tygodnie, obliguje mu za te sumaie poiowe swego mlyna, obowiazujac sie dozwolic wierzycielowi realna intromissie wposiadanie rzeezonej polowy mlyna i bronie go w tern posiadaniu, na przypadek gdyby Drohojewskiemu za dwa tygodnie rze­czonej summy nie oddal. A to pod Vadium 150 zip.

III. 1560. Król Zygmunt August konwali-duje post factum zwyz wymieniony zastaw polowy mlyna Kniazskiego, atoli pod kondy-cya, aby summa za która Alexander Koros-teriski te poiowe swego mlyna zastawil, téj kwoty nie przenosila, która na Kniaz'twie za-pisana ma.

C O P P R J N S U L U

CELLORIJ-L AlTE DOCUMENTE RELATIVE LA KIVKZATILÎ DIN KOROSVO

II. An. 1558. Onorabilulu Leclino seu Ale­xandru Korosteiiski, possessorulfi jumetăţiî ki-nezatuluî din Korosno, îea imprumutii dela nobilulii Cristofu Drohojewski, pe termenfi de duo septemâne, summa de 150 zloţî poloni, sub ipoteca jumetăţiî selle de moră, obligân-du-se a'î permitte intromissiunea reală şi a'lti apgra in possederea acelleî jumetăţî, la casu de a nu fi in stare să'I plătescă menţionata summâ la di, sub amendă de alţi 150 zloţi.

III. 1560. Regele Sigismundu Augusti! con­firmă post factum menţionata ipotecă de ju-metatea moreî kinezescî, cu condiţiunea inse, ca summa, pentru care a ipotecato Alexandru Korostenski, să nu intrecă porţiunea, ce i se cuvine lui din kinezatfl.

IV. 1560. Prokop (Kopko) Korostenski po-j IV. 1560. Copco séu Procopü Korostenski, siadacz drugiéj polowy Kniaztwa w Korosnie j possessorulfi celleî-l'alte jumetăţî a kinezatulul zastawia ja Janowi Zamosczkiemu w summieide Korosno, o obligă luì Iónnu Zamojscki, 600 zip. pozwalajac mu oraz realna intromissie w zastawiony majatek, i obligujac sie swoim i sukcessoröw swoich imieniem pod Vadium 600 zip. nietylko do bronienia Jana Zamojs-ckiego w spokojnem posiadaniu rzeczonej po­lowy Kniaztwa, ale i wyrobic konsens kro-lewski na ten zastaw.

pentru summa de 600 zloţi polonî, permittendu'î totu-d'o-dată intromissiunea reală şi indato-rându-se, in numele seu şi allii successorilorfi sei, sub amendă de alţi 600 zloţî, nu numai de a'lu apéra in liniştita possedere a disseî ju­metăţî de kinezatu, ci incă de a procura au­to risaţiunea regală in privinţa acestei ipotece.

V. 1560. Uczciwy Lechno (Alexander) Ko­rostenski z;istawia (in~cribit obligat atque in-vadiat) siostrzeñcowi swemu Wañcza synowi Prokopa Korosteñ>kiego w summie . '00 zip. jedna trzecia czesc swéj poíowy Kniaz'twaw Korosnie (zatéu szésta czeéé calego tego Knia-ztwa) pozwalajac mu oraz realna intromissie w rzeczona trzecia czeéé swéj dzielnicy, i re-czac mu s imma rówra 200 zip. w swém i swych sukcessoròw imieniu za spokojne posia-danie usiapionego majaiku.

VI. 1561 . Elzbiéta z Pleszowicz (zapewne wdowa po Krysztofie Drohojewskim) nieode-brawszy od Lechna (Alexandra,) Korosteriskiego ani 8ummy 150 zip., za która teize Krzysz-tof'owi Drohojewskiimu polowe swego mlyna zastawil byl. ani téz drugiéj summy 59 zip. 7 groszów, wnosi, do sa l a Grodzkiego Prze-myskiego prozie o realna intromissie w po-siadanie rzeczoi.éj polowy mlyna.

NB. Ud/.ielamy dokumeiit ten doslownie, po-niewaz istu'eiiie osobnych tadów Woloskich dowodzi :

Generosa Elisabetha de Pleszowicze inliae-rendo decreto judicii .Vallachici protestata est co am officio, quia parata erat recipere sum-mam J 50 zip. pecuniae a provido Lei lino Ko-

• fccriski; sed quia ipsam non reposuit, nec ìejonere et solvere cuiavit, ideo petiit, ut exe-quutionem decreti praefati officium faciat, mi-nisteriakm et. Ciaiuicoi.em eidtm j ; m e x mine ad iutromittendum in mo'endinum ditti Lei Imo addat. Oificinm it«que C-strenne Pnmisiiense in praesenlia ipsius Lechno liìc idem stantis iiihi.erendo decreto tjusdem judicii (i. e. Val­lachici) addidit eidem Elisabethae ministenalem et Perniai,um CraLii on* m, ad txecutioi:ern f.en-dam decreti praefati p» reni] toiie. Itim occasione quinquaginta novi m fiorei.on m, grot-sos sep-u m . dei et admitiat in toti m suam medietattm molendini sculietialis in Koiosi.o i;mdiu per iptam Elisabetham ter.erdam, don<c ijtsi stim­ma tota plenarie persolvetur: Ministerialemque etiam eidem cimi Krainikone ad rìandam et as-sig. and<.m pcrcmj.toiie intiomis&ionem in sum-ma juncta addidit. Acti m in Castro Premi-sliei.si le ria quinta post festum Fta • Agnetis proxima Anno Millesimo Quingentesimo Sexa-gesimo Primo.

V. 1560. Onorabilulfl Lehno seu Alexandru Korostenski obligă (inscribit, obligat atque in-vadiat) nepotului seu Vancea, fitului lui Pro-copii Korostenski, o a treia parte din jumgta-tea sea a kinezatulul de Korosno, adecă o a şessea parte din kinezatulu intregu, pentru sum-ma de 200 zloţi poloni, permitte'ndu'î fotu-d'o-dată intromissiunea reală şi espunendu-se la o amendă egală de 200 zloţi, dacă densulu seu successorii sel vorfi atteuta cum-va contra liniştitei possessiuni.

VI. 1561 . Elisabeta din Pleszowice (certa­mente veduva lui Cristofu Drohojewski), de vreme ce nu primise dela Lehno Korosteiiski nici summa de 150 zloţii poloni, pentru care o jumătate de mòra a foştii ipotecată lui Cris-toiu Drohojewski, nici o altă summă datorită de 59 z'oţl 7 groşi, apoi cere dela tribunalulu dis­trictualii de Piemislia intromissiunea reală in possederea acellel jumetăţî de mòra.

(NB. Impărtâşimu litteialmente acesta do­cumentă, prin care se probeză essistinţa unoru tribunalul! române separate).

Nobila Elisabeta de Pleszowice, pe basea decretului judicitiluî românii, a declaraţii de-naiutea acestui o/ficiù ajlìi castrului de Premi-

slia, cumcă avèndù a primi dela onorabilulfl Lehno Korostenski summa de 150 zloţi poloni, pe care eîiu. n'a inapoiat'o şi nu s'a ingrijitù a o plăti, ea rogă pe officiti de a pune in ;n-def Unire, acellu decreto, dându'î pe unu impie­gaţii şi pe cra inicul (sate'oi u române), pen­tru ca s o pună in possessiur.ea jumetâteî de moia a disutili Lehno. Aşa dară, in presinţa lui insr.şi Lehno, pe basea decretului judiciu-Iiu românii, officiiilù a daţii menţionatei Elisa-bete ui.u impiega ù şi pe tralniculù Demianu pentru a essecuta in dată 4'sulu decreta, pe care jumetate dr mòra kinezială din Korosno ea s'o ţină atăta timpii, jò..é ce nu i se va plăti pe de plinii atatti sum ii de m-iî susu, precum şi totu-d'o dală o altă summădecinct-decî şi noue florini şi şepte groşi. Făcuţii in cas-rulfl de Premislia, feria a cincea prossima

dupe serbatóiea Fantei Agnete, anuulù una milă ciucî-sute şesae-decl şi unulu.

VII. 1 5 6 1 . üczciwy Ilko (Eliasz) Koros­tenski syn Lechna, zastawia piata czese- swej dzielnicy w Kniaztwie Korostenskim Janowi Zamosczkiemu (Szlachcicowi) za summe; 100 zip. na tak dlugo, pöki mu t^ summe nie od-da. Pozwala mu zaraz realna intromissie i z -pisuje mu Vadium 100 zip. dla zabezpieezenia, ze go w posiadaniu zastawionego majatku prze-ciwko wßizystkim broniö bedzie etc. 1

VII. 1561 . Onorabilulü Ileo seü Elia Ko­rostenski, üTulü luì Lehno, lea imprumutü de­là nobilulü Ionnü Zamojscki summa de 100 zloţi poloni, sub ipoteca unei cincimi din par­tea, ce i se cuvine in kinezatulü de Korosno, permit)êndu'ï imme iatamente intromissiuneâ reală in acea avere, ]ôr.ë ia soluţiunea sum-meï, şi obligându-se, sub amenda de alţi 100 zloţi, de a'lü a pera contra a orî-ce superar! relative la posstssiune etc.

VII I . 1£>68. Nobilis Jan Zamojsczki, posia-dacz téj pofowy Kniaztwa KorosZtiîskiego, ktoia mu Prokop KorosUnski za summe 600 zip. w roku 1&60 zastawil by I, przelewa na rzecz Demiana fStebnickiego wszynkie swe prawa tak co do rzeczonéj suremy 600 zip., jak i co do posiadania za nia majalku w swoim i successoréw swych imieniu (condescendit in eumque onine jus suum praelatum incorporât et iiiviserat cum omni jure dominio et proprie-tate . ita, prout praeiaiiim medietakm scultetiae in villa Korosno solus tenuit, habuit et possi-debat nihil juris dominii et proprielaiis in eis-dtm bonis praei'atis pro se et suis legitimis suce essoribus tt quibusdrm aliis personis re-servando) a to dla tego, ze Demian Stebnicki mu rzeczona summç 600 zip. zaplacil.

VI I I . 1568. Nobilulü Ionnü Zemojfcki, pos-sessorulü acellel jnmeiăţî din kii.ezatulù de Korosno, pe care I-o ipotecase în annulü 1560 Procofü KorosUnski pentru summa de 600 zloţi joloi.ï, irai.smitte lui Dtmianü Stebnicki, in nvmele seü propriu şi allü suceessorilorü sei, töte drepturile selle alätü assupra posses-siuniï, precim şi assu . ra acellel summe de 600 z'oţî, cu care si mmă l'a satisiàcutu pe densulü Demianü Stebnicki.

IX. 1568. Ten s?m Iwan Zamojsczki usfe-pnje rzeezor.emu Perniai owi Sttbuckiemu tal z« i owa pia'a czesc dzielnicy Lechna Korositiî-skiego, kUiéj posii danie mu Jiko (Eliasz) syn tego Lechna roku 1561 za ICO zip. zasiawil byl. A to dla tego, ze Dcmian Siebnicki przez wyjlaie s immv wymienioi.éj wszystkie ţrawa

z zasiawu wyjfywajace od Ztmojsczkiego na-byl, jak ten sam przyznaje.

IX. 1F68. Acellsşî lonrii Z> mnjVcki mal cedă nr mi tulul Dcmiai.u Sicbnicki iină o cincime din a]anj!gîu:u lui Leln o Koroskriski. pe care î-o ipoiecate fl ulu acestuia llco in ai nulii 1561 drepţii ICO de zloţi jolcnl, f;ii;dii-iâ I tmianu Sttinicki. plătii du-î streina de ma sutu, ca­reta prin acesta tete d re} tu iile, d e n a e din ipoietă in iavi'iea lui Zamojscki, precum măr-turisesce insuşî acesta.

X. 1568. Uczciwy Waricza Korostciîski syn Prokopa przelewa na rzeczonego D«miai;a Ê-te-bnickiego wszysikie praw«t swoje, co do er.m-my 200 zip. zapisaiiéj mu przez Stryja jego

X. 15(>8. Onorabilulü Vancea Korosferiski, filulü lui Proco] ü, trai.emitfe uimitului Demianü Stelnicki Iote drepturile selle assupra semine! de 2C0 zloţi ]oloni, kscrisâ lui din partea

Lechna Korosteriskiego na ustapionéj czesci ca-lego Kniaztwa Koroslenskiego, nie mniéj i pra-wo do posiadania téj szóstéj czesci pozwalajae mu zaraz realna intromissie do niej. A to dia tego, ze mu Stebnicki rzeczona summe 200 zip. wyplacil.

unchiului seu Lehno Korostenski pe cedata a şessea parte din intregulfl kiuezaţu de Korosno, precum nu maî puţină dreptulu de possesiune assupra acelleî a ş°ssea părţi, permittènduì im­mediata intromissiune reală, de vreme ue Steb-nicki î-a plătitu rjissa summă de 2 0 0 zloţi.

XI. 1568. Lechno Korosteriski wraz z swymi synami Ilkiem i Ignacym zastawia cafa swa dzielnice Kniaztwa Korostenskiego (prawdzi-wie zostajace jeszcze przy nim siedm pietnas-tych czesci jego polowy) Nob'li Pawlowi De-mianowiczowi Ustrzyckiemu ijego sukcessorom az do przyszlego Bozego Narodzenia za summe 509 zip. siedm groszy, pozwala mu zaraz real­na intromissie, i reczy mu nie tylko summa 509 zip., ktora jako vadium zapisuje, ale i calym swym majatkiem za spokojne posiadanie zastawionej dzielnicy.— „Jamque ex nunc in „eadem bona omnia dant et admittunt realem „intromissionem et pacificam possessionem in „bonis praefatis per Ministerialem Terrestrem „ac Krainikonem Demianum, dareque se sub-„miserunt, sub simili vadio Quingentorum et ,,novem florenorum et grossorum sepfem etc „Debetque ac tenebitur praefatus Lechno et „Ichnac et Ilko praesentes cum filiis, et se prae-„sentibus cum suis successoribus inscribunt super „omnibus bonis suis mobilibus et immobilibus ac „personis suis, eundem Paulum et ejus suc-„eessores ab omni qua vis praepeditione juri-„dicia et violenta ab omnibusque inscriptionibus „toties, quoties necessarium fuerit, tueri, defen-„dere, intercedere, ac bona eadem munda fa-„cere sub simili vadio 509 fl. et septem gros-„sorum — Pro quibus quidem vadio et vadiis „citati iidem Korostenski cum suis successo-„ribus ad officium castrense Premisliense per „ipsum Paulum et ejus successores, ex tunc „in primo termino pro vadio praefato satisfa-„cere cum suis successoribus tencbantur, ipsum „primum terminum nulUs generaliter viis, co-Joribus, modis, dilationibus, motionibus, appel-„lationibus, praecitationibus, persecutionibus, lit— „teris regalibus differendo, sub amissione suae „totius causae toties, quoties necessarium fuerit."

XI. 1568. Lelino Korostenski, de'mpreună cu fiii sei Ileo şi Ignatiă, obligă nobilului Paulă fiîulă lui Demiană Ustrzycki şi successoriloru acestuia intregulă seă apanagîu din kinezatulă de Korosno (mal bine dicendă 7J15 ce'î maî remână din jumétatea lui) cu termenii rigurosă póne la Crăcîunu, pentru summa de 509 zloţi poloni şi şepte groşi, permittènduì immediata intromissiune reală, îar pentru liniştita posse­siune îî garanteză nu numaî cu o summă e-gală de 509 zloţi, ci incă cu totalitatea averii selle, remănendă numaî ca impiegatala distric­tuală alla officiuluî Castruluî de Premislia şi Craîniculă sateloră române Demiană să essecute acesta lucrare.

! AKCHJVA ISTORICĂ A ROMANIE! 63

XII. 1568. Kilian Droliojewski syn Kizysztoia przelewa w swem i swych braci Tomasza i Jana imieniu na Szlacbetnego Pawla Demia-nowicza Ustrzyckiego i tegoz sukcessoröw wszystkie prawa tak co do sum 150 zip. i 59 zip. 7 groszy, jak co do zastawionej za nie polowy rolyna Lechna Korosterikiego, pozwa-lajac rzeczonemu Pawlowi Ustrzyckiemu real-na intromissie w posiadanie tej polowy mlyna.

XII. 1568. Kilianu Drotojtwski, finalii luî Cristofu," in numele seu şi allfi fraţiloru seî Toma şi Ionnu, cedă nobilului Paulii Demianu Ustrzycki şi successoriloiii acesiuîa tote drep­turile selle atalu assupra summeloiu de 150 zloţi poloni şi 59 zloţi poloni 7 groşi, precum şi assupra ipotecatei pentru elle jumelâţî de moră a luî Lehno Korostenski, permittendii dissului Paulu Ustrzycki immediata iniromissiuie reală.

XIII. 1569. Relacya woznego sadu Grodzkie-go Przemyskiego, iz w jego przytomnosci Leclino Korostenski z synami Ignacym i Ukiem, tudziez Kopko Korostenski z synem Waricza dozwolili i dali Nobili Pawlowi Demianowiczowi Ustrzy-ekiemu realna intromissie w posi;1 danie calego Kniaztwa Korostenskiego. „Dederunt et admi-„serunt realem intromissionem cum actuali pos-„sessione in totam et integram advocatiam alias „in knyasthwo in praefata villa Korosno et om-„nia alia ad eandem advocatism spectantia et „pertinentia soli per se et per dictum Ministe-„rialem in praesentia eornndem.

XIII. 1569. Eelaţiunea portărelluluî tribu­nalului castruluî de Premislia, cumcă in pre-sinţa sea Lehno Korosteriski'cu fiii Jgnatiu şi Ilco, preccm şi Copco Korostenski cu fiiulu Vancea, aii permisii şi au datu nobilului Paulu Demianu Ustrzycki intromissiunea reală in possessiunea intregului kinezatu de Korosno

XIV. 1569. Druga relacya sadowa woznego sadu Grodzkiego Przemyskiego, ze w jego przytomroéci Demian Stebnicki albo Ustrzycki, soltys w Ustrzykach i posiadacz Kniaztwa w Korosnie, wszystkie swe prawa do tego ostat-niego Kniaztwa na rzecz swego syna za poz-woleniem szczególném Królewskiém przelal, i rzeczonego syna w posiadanie tego Kniaztwa intromitowal.

XIV. 1569. A duoa relaţiune judiciară a portărelluluî tribunalului castruluî de Premi­slia, cumcă in presinţa sea Demianu Stebnicki şeii Ustrzycki, kinezu de Ustizyki şi posses-sorulu kinezatuluî de Korosno, ctsse fiîuluî teu, cu speciala autorisaţiune rtgală, tote dreptu­rile selle assupra acestui ultimii kinezatu şi 'Iii intromisse in possessiune.

XV. 1569 . Trzecia relacya sadowa, ze : a ) Jan Zamojsczki jako byly posiadacz jed-

néj polowy Kniaz'twa Korosteriskiego i jednéj piatéj czesci drugiéj polowy tegoz Demianowi Stebnickiemu, na którego byî wszystkie prawa s w e przelal, w realne posiadanie rzeczonych cz esci Kniaztwa Korostenskiego intromitowal ;

XV. 1569. A treia relaţiune judiciară, cumcă : 1. Iónnù Zamojseki, iostìi possessori! allù

unei jumetăţl şi aliti unei cincimi din cea-l'altă jumètate a kinezatuluî de Korosno, intromit e in possessiunea lorii reală pe Demianu Stebnicki, căruia îi cedase tòte drepturile selle.

h.) ze toi samo Kilian Drohojewski w swo-jém i swych braci iraieniu co do jednéj polowy mlyna do dzielnicy Lechna Korosteñskiego nale-zacego uczynil;

c.) ze takaz realna i ¡tromissie takze i Wañ-cza syn Prokopa Korosteñskiego, co do swéj szóstéj czeáci Kniaztwa tamtejszego usknteczaií, która ma byl Stryj jego Lechno darowal, a on Demianowi Stebnickiema sprzedaí.

2 Toţii astu-feliu face Kilianu Drohojewski, in numele seu şi allu fraţilorfl sei, in privinţa jumStăţii de moră din apanagîulu luî Lehno Korostenski.

3. De assemenea Vancea, fitulă lut Procopă Korostenski, intromitte pe Demianu Stebnicki in vinduta acestuia a şessea parte a kiueza-tuluî de Korosno, pe care Vancea o avea in darii dela unchîu-seu Lehno.

XVI. 1577. Wancza syn Kopka Korosten-skiego powtórnie zeznaje, îe wszystkie swe prawa, co do wlisnoéci polowy Kniaztwa w Korosnie, na Pawla Demianowicza Ustrzyckiego przelal, reczac mu calym swym majatkiem za spokojne posiadanie

NB. — Udzielamy tego dokumentu wstep, po-niewazzawiéra dobrowol a renuucy^cye Wañczy Kopkowicza na uprzywilejowaue swe forum, t. j . zrzeczenie sie sa iu woíoskiego i podda-nie sie pod jurysdykoye sa du Grodzkiego Sa-nockiego.

XVI. 1577. Vancea, fiiulü luí Copco Koro­stenski, recunnósce pentru a duoa oră cessiu-nea tuturorñ dn;pturilor& selle assupra proprie­tăţii jumetăţii kinezatului de Korosno in favó-rea luî Paulii Demianu. Ustrzycki, garantându'î liniştita possessiune cu totalitatea averii selle.

NB. Impărtăşimu testualmente inceputultt a-cestuí documentü, căci ellü ne arretă, cum Vancea Kopkowicz séií fiîulu luî Copco renun­cia de bună voe la forulii seu privilegialü, adecă se lapSdă de judecata romanesca şi se suppune jurisdicţiunii tribunalului castrului de Sanoka:

Comparens personaliter coram actis praesentibus Premisliensibus Oastrensibus Nobilis Iwau Wancza Kopkowicz Korostenski in villa Sacrae Regiie Majestatis Korosuo antiqua ad Capitaneatum presenterà pertinente, tenutarius Magnifici Joannis Herburth de Fulsztyn Castel­lani Sanocensis et Capitanei Premisliensis medietatis advocatiae seu scultetiae temitarius jure suo quovis proprio, foroque et competentia omiss : (?) sive vero praesenti castrensi juris'Jic-tioni se suceessores cum bonis omnibus in toto quo ad inscriptionem tantum attinet, incor­porando, et inviscerando, mente et corpore sanus existens puhlice libere per expressuni re-cognovit, quia de ornai et integro jure suo in niedietatem advocatiae seu seultetiae in villa sacrae regiae Majestatis antiqua Korosno existente jure Dominio et proprietate (nu se vede) suos ac vigore jure a serenissimis regibus Poloniae ipsum colicamente et spoetante cum omni jure, dominio et proprietate et cum omnibus ad eandera praedictam advocadam pertinen-tibus, attinentiis, fructibus et utilitatibus universis, sic vi lelicet prout eadtm bona solus ex antecessoribus suis tenuit, habuit, et possidebat illisque utifruebatur. nil ibidem prò se suis-que successoribus re^ervando et excipiealo Nobili Paulo Ustrzyoki Damiaaowicz in villa sacrae Regiae Majestatis Stebnik, a i Cipitaneatum p-esentem pertindentem tenutarium prae-dicti Castellani Saaoceasis sculteto et ejus posteris cedit et coaidsceudit ornie jus suutn su­per eundem perpetuis temporibus transfuadit, ac eadem bona eidem ac ejus posteris dat , donat etc. etc.

XVII. 1577. Pawel Demianowicz Ustrzycki IVI I . 1577. Paulü Demianü Ustrzycki, sup-wnosi do aktów Grodzkich Sanockich, (pod- punèndu-se fără nici o restricţiune jurisdicţiunii

dajac sie jurysdykcyi Grodzkiéj bez zadnéj restrikyci) plenipoteneye, która do prowadzenia swych procesów z Ilkiem Korosteñskim bratu swemu Janowi Demianowiczowi Ustrzyckiemu udzielil.

N B . — udzielamy takze wstep tego aktu, któren wyrazna renuncyacye od uprzywilejo-wanéj jurysdikcyi Kniaziów zawiéra:

dreptului communü, inregistreză in actele Cas-truluí de Sanoka deplina imputernicire, pe care o dă fratelui seü Iónnü Demianü Ustrzycki pentru a conduce processele selle contra luí íleo Korosteñski.

(NB. Impărtăşimu de assemenea inceputulü acestui actü, in care se iopprinde fòrte lim­pede o renunciare la jurisdicţiunea privilegiala a kinezilorü).

„Nobilis Paulus Demianowicz Ustrzycki coram officio praesente Castrense Sanocensi et „actis personaliter stans, recedens a suis juribus et districtibus suis quibusvis propriis, et se „praesenti jurisdiction! Castrensi Sanocensi una cum bonis omnibus ac successoribus suis „incorporans ac subiciens, quia in omnibus et singulis causis et actionibus suis, quascumque „coram quocumque judicio seu officio regni Poloniae et coram Sacrae Majestatis regni qui-„buscumque personis habet et habiturus est, et praecipue in causa quam habet cum provido „Ilia Korosteriski, Nobilem Iwan Demianowicz Ustrzycki fratrem suum in suum verum et le-„gitimum pleniptftentem fecit" etc. etc.

XVIII. 1578. Krol Stephan Bathory potwier-dza na wniesiona do niego appellacye wyrok sadu Grodzkiego'Przemyskiego w sprawie Ilka Korostenskiego przeciwko Iwanowi i Pawlowi Stebnickim (Ustrzyckim) o wykupno Waâka Korostenskiego brata rzeczonego Ilka z Kniai-twa Korostenskiego i gwaltowne wypedzenie tego2 z mieszkania i kurii w Korosnie.

NB.— Udzielamy t Q n wyrok jako nowy do-w6d, ze jurysdikcya w sprawach Kniaziow miedzy soba w skutek poddania sie pod sad pewny krajowy raz do tego grodu raz do dru­gi ego przechodzila.

XVIII. 1578. Regele Stefanu Batori intă-resce in appelu sentinţa tribunalului Castruluî de Premislia in processulfl lui Ileo Korostenski contra lui Iónnu şi Paulii Stebnicki seu- Ust­rzycki, cari aru fi usurpatù kinezatultì de Korosno assupra lui Vasco Korostenski, fra­telui numitului Ileo, allungându'lu cu*violinţă din casa şi din curtea kinezială.

(NB. Noi impărtăşimu acesta sentinţă, ca o nouă probă, cumcă jurisdicţiunea in processele dintre kinezî, după ce aceştia se suppuneaù o dată dreptului communù, trecea candii la unii tribunali!, candii la altulu.)

Stephanus Dei gratia rex Polonie etc. Significamus praesentibus litteris Nostris quorum interest devolutam esse ad Nos et judicium Nostrum per Appellationem ab officio Castrensi Premisliensi causam et actionem inter providum Iliam Korostenski actorem et appellantem causae ab una, et Nobiles Iwanum et Paulum Stebniczkie conventos ab altera partibus, ratiene interemptionis providi Waéko de villa Korosno fratris germani ipsius actoris et violenta ex­pulsione de domo et curia scultetiae villae Korosno coram officio motae uti ea omnia in ac­tis et processu causae latius ac sufficientius habentur descripta etc. etc. Nos cum consiliariis etc (ßersü) Nostris audita ac examinata partium ipsarum controversia processuque actis et munimentis coram produetis ad causam praesentem necessariis remissis atque debito Nostro expensis sententiam officii Castrensis Premisi, qua Iwanum Demianowicz innocenter

B . P . Hajd«ú Tom IV 9

ratione praemissorum inculpatum esse, et Paulum Demianowicz scultetiam seu advocatiam in villa Korosno sitam cum omnibus ad eandem attinentiis legitime tenere et possedere decretum est, ex rationibus eidem ipsae sententiae Castr. Premisi, annexis in toto approbavimus, ac conventos liberos ab omni deinceps impetitione actorum ratione praemissorum omnium pronun-ciavimus, uti quidem approbamus hoc Nostro decreto mediante. De litis vero expensis salvam actionem reservamus citato. In cujus rei testimonium sigillum Nostrum praesentibus est appensum. Datum Varsaviae feria quarta Anno Domini Millesimo quingentésimo septuagésimo octavo, Regni vero Nostri secundo.

ENSKA WOLA fundaoyi krolewskiej, krolewszczyzna, w cyrkule Sanoekim.

156 3

O r i g i n a l e p r i v i l e g m m s u p e r l o c a t i o n e m - v i l l a e K L r o s i e n c z k a W o l a p e r S i g i s -m u n d u m A u g u s t u m H r y c z k o n i e t J a c z k o R o z p u t e n s k i m d a t u m P e t r i -

c o v i a e .

Sigismundus Augustus Dei gratia etc. etc. Signifjpamus praesentibus litteris Nostris quo­rum interest universis et singulis quod cum declarasset Nobis Magnificus Spytek Jordan de Zakliczyn Palatinus Cracoviensis, Premisliensis, Camionacensisque Capitaneus, esse in Capita-neatu Premisliensi in fundo Nostro Regio lo­cum incultum villaque instituenda opportunum et accomodatum, circa rivulum Koroscieriskie dictum situm. — Nos volentes adaugere com-moda et proventus ejusdem capitaneatus Noş­tri Premisliensis, permisimus, et assentimus praesentibus ejusdem villae locationi, et quae turn in ea locanda, turn in omnibus rebus ad incolarum illius utilitates constituenda omnia ut commode gerantur et administrentur, committen-dum duximus et quidem committimus per prae-sentes providis Hryczkoni Rozputenski una cum filio ipsius Jaczko, commendatam hahentes il-lorum industriam, ut illi eandem villam sine tamen praejudicio et detrimento aliarum villa-rum circumjacentium in cruda rădice locent, colonosque in ea juxta quantitatem agrorum exstirpandorum instituaut. Earn autem villam locare et agros pro ea locanda exstirpare de-bebunt locationique (rect. locationemque) ejus­dem villae instituere (ied. incipere) debebunt a rivulo superius meraorato Koro&jiiiiski po-tok dicto, qui tendens a rivulo Liskowaty po-tok dicto ad fluvium Strwiaz et tandem mar-

KOROSCIENSKA WOLA, satû de fimdaţiune regală in cereulu de San oka.

15 6 3.

P r i v i l e g i u l u . o r i g i n a l a , a s s u p r a c o l o n i -s ă r i î s a t u l u i K . o r o s c i e n s k a W o l a , a e -c o r d a t u î n P e t r i c o v i a l u i E T r i ţ c o ş i I a ţ c o R o z p u t e n s k i d e c ă t r ă S i g i s m u n d u

A . u g u s t u .

Sigismundu Augustu, cu mila lui Dumne­zeu" e t c , etc. Facemă cunnoscutu prin acesta tuturora şi fie-căruîa, cuî se cuvine, că declarân-du-ni magnificuhl Spytko Jordan de Zakliczyn, palatinulfi de Cracovia şi căpitanulfi de Pre­mislia" şi de Kamieniec, cum că, s'aru fi af-flândîi in capitanatulii de Premislia. pe terri-toriulu nostru propriu regalii, unu locfi inculţii, indemănatecu pentru înfiinţarea unui satfi, in apropiarea riului numitu Koroscienski, deci noi, voindii a immulţi folosurile şi veniturile dissuluî capitanatu allu nostru de Premislia, amii încuviinţaţii prin actulă de faţă colonisa-rea disului satu, iar pentru ca ea să se potâ realisa, administrându-se apoi sătulii in tote spre binele locuitoriloru, amfl însărcinaţii şi in-sărcinămu pe onorabilii Hriţco Rozputenski, de 'mpreună cu fiîu-seu Iaţco, cunnoscuţi deja prin activitatea lorii, de a infiinţa ei acellii satu, adunându colonişti căţl vorâ trebui pentru a scote la cultură acellii locii pustiîu, fără inse vre-o daună pentru celle-l'alte sate de pe'npre-giuru, care colonisare a satului şi curăţarea câmpurilorii se va incepe de la menţionatulti riu. numitu Koroâcienski-potok, care merge de la riuhl numitu Liskowaty-potok până la flu-viulu Strwiaz ş'apoî pe marginea fluviului pone" la riulii numitu Polomski şi p6nS la culmea muntelui numiţii Bruzni, unde este hotarulii Sobieski şeii Lieski, de aci de la

gine fluvii usque ad rivulum Polomski dictum ac summitatem montis Bruzni appellati, usque ad limites Sobieskie seu Lieskie. Deinde ab eadem summitate montis Bruzni per fluvium Sodinka (Solinkal) usque ad summitatem montis Konieczkie Czary vocati. A praefa-ta vero summitate montis Konieczkie Czary usque ad summitatem montis Koroécieóskie et rivulum Strynturski (?) nuncupatum. — Damus quoque et concedimuş colonie qui earn villani inhabitabunt libertatem et immunitatem omnium pensionum, dationum, censuum, et onerum No­bis arcique Nostrae Premisliensi debitorum ad decursum decern annorum. Expiratis vero annis decern, incolae villae praefatae ex possessioni-bus suis Nobis seu Capitaneo Nostro easdem omnes pensiones, dationes, census solvent, eos-dem labores ac eadem omni onera fere et su­bire tenebuntur, quaecumque coloni aliarum vil-larum Nostrarum in eodem Capitaneatu existen-tium, ferre ac subire solent ac debent. Et ut eis-dem Hryczkoni Rozputenski una cum filio ipsius Jacko Rozputenski eorum operas in locanda villa praefata navatas remuneremus, damus illis suc-cessoribusque illorum in eadem villa advocatiam, assignando illis quatuor laneos agr i , quorum unus debet esse pro poponatu villae illius, nec non sex quartas agri pro hortulanis illorum per eos jure advocatiae possidendorum. Libe-rum quoque illis erit molendinum in fluvio sive rivulo Koroszcienski extruere sine tamen dam-no et praejudicio molendini Nostri Regii magni in fluvio Strwiaz siti. Incolae vero ejusdem villae Nostrae nulibi, nisi in molendino advo­caţi ejusdem frumenta sua molant et molere tenebuntur. Praeterea iidem ipsi advocaţi et eorum successores a colonis villae praefatae eadem omnia percipient, et habebunt, quae­cumque alii advocaţi et scuîteti a colonis alia­rum villarum Nostrarum in eodem Capitaneatu existentium percipere et habere solent ac de­bent. Quam quidem advocatiam suprascriptam prenominati Hryczko Rozputenski et Jaczko filius ipsius ac eorum successores legitimi cum agris, molendino et omnibus proventibus et commodis superius descriptis et * quaecumque adhuc in dieta ad vocaţia parări, et institui po-terint, tenebunt et possidebunt eaquepro arbi­trata suo utifruentur;— Nostro tamen et Sere-nissimorum Nostrorum successorum consensu acquisito, si illud obligare, vendere aut quo-vismodo alienare voluerit. Juribus etiam Nos-

acea culme a munteluî Brnzni prin fluviulù So inka póne la culmea munteluî numiţii Ko-nieckie-Czary, apoi dela acesta culme a mun­teluî Konieckie-Czary póne la culmea mun­teluî Koroécienski şi póne la riulù numită Strynturski, îar coloniştii acellui satù vorù a-vé de la Noi unù intervallù de iramunitate de dece anni, in cursulù cărora vorù fi liberi de orî-ce pensiuni, dărî, censuri, munce şi sar-cine, datorite noùe şi castruluî nostra de Pre-mislia, la care inse tote eî vor incepe a fi sup-puşî, de o potrivă cu celle-I'alte sate alle nos­tre din acellaşî capitanata, din dată după espi-rarea disuluì termenù. Iar pentru ca acellù Hriţco Rozputenski şi filulù seu Iaţco să fie resplătiţî pentru munca lor în colonisarea di-suluî satù, noi le damă lorù şi posterităţii lorù kinezatulù de acollo, assemnându-le patru la­nuri de câmpu, dintre cari unulù trebue să fie pentru popatulu satului, precum şi şesse pătrimi de câmpu pentru argaţii lorù, pe cari pota să'şl aîbe în puterea dreptului ki-nezialù. Le va fi de assemenea libera de a'şî face o mòra in fluviulù séti riulù Koroécienski. fără insă vre-o daună pentru mora nostra legală cea mare din fluviulù Strwiaz, îar locuitorii sa­tului vorù fi opriţi de a macina grănele lorti aiuri unde-va, decâtă numai la mòra kinezuluî. Pe longă acestea, dişiî kinezî şi successori! lorù vorù lua şi vorù ave de la coloniştii satului tòte câte obicînuescu a lua şi a ave ceî-l'alţî kinezî séù şultuzî de la coloniştii cellor-l'alte sate alle nòstre regale din acellaşî capitanatù. Acellù kinezatù supra-scrisù, numiţii Hriţco Rozputenski, fiiulù seù Iaţco şi posteritatea lorù legitimă, cu câmpii, cu mòra, cu tòte ve­niturile şi folosurile mai susù specificate, şi cu totù ce appartine dissuluî kinezatù actual­mente séù s'arù înfiinţa de acum înainte, ìllù vorù ţine, ìllù vorù possedè, ìllù vorù în­trebuinţa după plăcu şi, cu consensulù prea-labilù allù nostru şi allù successorilorù uosţri, ìllù vorù puté obliga, a vinde séù a înstrăina in totùchipulù, remanèndù insă pururea salve drepturile nòstre regale. Spre credinţă şi măr­turia s'a aninatù cătră acestù actă sigilliulù nostru. Dată în Petricovia, alle lune! lui A-prile in trei, annulă Domnului una milă cincî-sute şesse-4ecî şi trei, îar allù regiriì nòstre treì-de,cì şi patru.

tris regalibus ibidem semper manentibus salvis. In cujus rei fidem et testimonium, sigillum Nostrum praesentibus est appensum. Datum Petricoviae tertia mensis Aprilis, anno Domini Millesimo quingentésimo sexagésimo tertio. l e g n i vero Nostri anno trigesimo quarto.

II. 1569. Alexy Krasiczki de Sieciny Try-bun i Surogator Grodu Przemyskiego oznajmia Hryciowi Rozputynskiemu posiadaczowi Kniaz-twa w Koro^cienskiej Woli i Demianowi Ust-rzyckiemu posiadaczowi kniaztwa w Ustrzykach, i2 krol chcac napadom i skargom ich wzajemnym tame polozyc, listem krolewskim wadium 500 zip. Wegierskich wyznaczyl, ktore strona gwal-tow sie dopuszczajaca w jednej polowie Kro-lowi, w drugiej polowie zas" stronie przeciwnej gwaltem uszkodzonej zaplacie* powinna.

NB. '— Osnowe^ rzeczonego listu krolewskiego doslownie umieszczamy, poniewaz ciekawym jest co do formy i oraz dowodzi, j ak silnych Srodkow do poskromienia gwaltow i napadow kttfrych si§ szlacheccy Kniaziowie mi^dzy soba dopuszczali, uzywae bylo trzeba.

II. 1569 . Alessiii Krasieki de Sieciny, tri bunulu şi sub-rogatorulfl castruluî de Premi-slia, insciinţezâ pe Hriţco Rozputenski, posses-sorulfl kinezatuluî din'Koroâcienska "Wola, şi pe Demianu Ustrzycki, possessorulfl. kinezatu­luî din Ustrzyki, cum că regele, voinduain-frena turburârile lorii şi plângerile reciproce, a decişii prin scrisore regală amenda de 500 florini in aura ungurescu, pe care va fi da­tore a o plăti partea, ce 'şî va permitte scan-dalulii, jumătate în profitulu regelui şi cea-l'altă în folosulii părţi! vătămate.

NB. Noî reproducemii în extenso acestu. actu regalii, fiindu curioşii din puctulu de vedere allu formei şi probândii totu-d'o-dată, cătu de ener­gice măsure eraii indispensabile pentru a în­frânge violinţele şi attacurile nobililoru kinezî, unii contra altora:

Sigismundus Augustus Dei gratia Rex Poloniae etc. etc. Generoso Alexio Krasiczki Tri-buno et Surrogatori Capitaneatus Nostri Premisliensis, in absentia ejus Vicecapitaneo Premis-liensi, fideli Nobis dilecto gratiam Nostram Regiam.— Generose fidelis dilecte! Quaestus est coram Nobis graviter Nobilis Hryczko Rozputhenski, scultetus villae Nostrae Volia Koros-e nska, quod illi Nobilis Demianus Ustrzyczki, scultetus villae Nostrae Ustrzyki inimicitias aper-tas in vitae ejus discrimen (nu se vede) ita ut de vita sua parum sit securus, quod Nos paci communi contrarium esse censentes, volentesque eidem Hryczkoni Rozputhenski de ^ecu-ritate vitae prospicere, et audaciam ac effrenatam temeritatem ipsius Demian Ustrzyeki co-hercere, vadium nostrum quingentorum florenorum in auro Ungaricalium boni justique pon-deris, (ut non vi, sed jure et justicia mediante, actiones suas ut par est piosequatur) inter easdem partes et earum quamlibet seorsive vallandum et interponendum duximus, vallamusque et interponimus praesentibus Nobis pro una medietate pro alia vero parti illud observanti per partem in eo succumbentem irremissibiliter persolvendorum— quod quidem Vadium volumus tarn singullatim ad unam quamque personam partium praedictarum quam generaliter ad omnes intelligi. De quo quidem vadio Nostro ne aliqua partium praedictarum ignorantiam suam in causa transgressionis illius habere praetendat, mandamus fidelitati tuae, ut hoc ipsum vadium Nostrum in Acta Castrensia inscribi et per Ministerialem Terrestrem in domos earundem par­tium deferri et deportari ad advocatiam ipsorum deduci curet, injungatque eisdem partibus sub eodem vadio ne una pars contra aliam insurgat, nec in alterius perniciem aut detrimen-tum publice vel oculte directe vel indirecte et quocumque alio quaesito colore per se aut sub-missas personas, filios, fratres, amitos, fautores, et familiäres quoscunque agat vel moliat'T,

sed ut in pace et tranquillitate permaneant, nullos motus aut turbas inter se excitent, et non vi, sed justitia et jure mediante, actiones suas prosequantur prò gracia Nostra et debito suo . Aliter fidelitas tua ne fecerit. Datum Lublini in conventu Regni Generali die sesta mensis Maji Anno Domini Millesimo quingentesimo sexagesimo nono, Regni Nostri quadragesimo.

III. 1600. Zygmunt III zachowuje Miko-laja Demianowicza Ustrzyckiego i Elzbiete^ z Kopystyñskich jego m^lzonkf przy dozywot-nim posiadaniu Kniaztw i popostw w Koros-nie i w Korosteñskiéj Woli.

Sigismundus Tertius Dei gratia rex Poloniae etc. etc. Significamus praesentibus litteris Nos-tris, quorum interest universis et singulis, quod cum perspecta et commendata haberemus fidelia servitia Nobilis Nicolai Demianowicz Ustrzycki, quae turn Serenissimis antecessoribus Nostris, quam Nobis ipsis omni bene merendi occasione diligenter praestitit, ita ut gratia et benevolen-tia Nostra non indignum cum merito repute-mus, faciendum Nobis esse duximus, ut eun-dem in usu et possessione advocatiarum turn et poponatum in villis Korosno et Wola Ko-rostenska in Capitaneatu Premisliensi consis-teutium, omniumque attinentiarum et pertinen-tiarum antiquitus eodem pertiaentium, conser-varemus et relinqueremus uti quidem conser-vamus et relinquimus praesentibus litteris Nos­tris. Et ut majorem etiam gratiam Nostram et benevolentiae Nostrae luculentius aliquod erga se testimonium cognoscat, etiam uxorem ipsius Nobilem Margaretham sive Maruchnam Kopys-teñska ad hoc idem jus ipsius advitale admit-tendarn eidemque ac praedicto marito suo am-bobus in solidum et cuilibet eorum seorsim in praedictis advocatiis et poponatibus de novo largiendum et concedendum esse duximus atque jam hisce praesentibus largimur et concedimus. Ita quod prenominati conjuges ambo solidum conjunctim et divisim quicumque eorum alteri supervixerit, advocadas easdem cum poponati­bus, tabernis et molendinis in villis suprano-minatis nec non cum omnibus eorundem com-modis, usibus, fructibus, censibus, reditibus, hortulanis et tam antiquitus quam noviter vi­gore consensus olim Augusti Regis avunculi Nostri desiderati in fundo advocatiae villae Ko­rosno Maxymów Potok dicto locatis, ceterisque

III. 1600. Sigismundti III mănţine pe Ni-colalu Demianu Ustrzycki şi pe soţia sea Eli-sabeta (?Margareta?), născută Kopystynska, in possederea advitală a kinezaturilorti şi a po-pouaturilorti din Korosno si din Korostenska Wola.

Sigismundti aliti treilea, cu graţia luì Dum­nezeu regele Poloniei etc. etc. Facemù cun-noscutti prin acósta, tuturora şi fie-càruia, cui se cuvine, cumcă avèndù în vedere şi în recom-raendaţiune credinciósele servicie alle nobilu­lui Nicolaîu fiîulu lut Demianu Ustrzycki, ma­nifestate cu stăruinţă in tote occasiunile, atâtti serenissimilorîi predecessori ai nostri, precum şi notte inşine, astti-felîu incâtti merită pe deplinii graţia şi buna voinţă a nostra, noi amii decişii a'lii mănţine şi'lti mănţinemti prin actulti de faţă in usulii şi possessiunea kinezaturilorii şi popaturilorù din satele Korosno şi Korostenska Wola, afflatóre in capitanatala de Premislia, cu tòte dependinţele lorii ca din vechime; Iar pentru ca dènsulu să cunnoscă şi mai multă pène unde merge graţia şi buna voinţă a nostra, noi amu decisù cu generositate a mai admitte şi admittemu prin actulti de faţă la acestti drepţii advitalu incă şi pe soţia sea Maruhnă séù Mar­gareta Kopystynska, aşa ca ei amenduoî îm­preună şi fie-care in parte să se bucure soli­damente de acelle kinezaturi şi popaturî, şi anume, chiarii murindu cumva unulti dintre eî, soţulu celiti remasti să ţină, să aibe, să pos-sedă, să întrebuinţeze pène la termenulu es-tremù allu. viete! selle acelle kinezaturi, cupo -paturile lorii, cu cărcîumele şi mórele din supra-(Jissele sate, cu tòte folosurile, usuri le , fructele, censurile, veniturile lorii, cu toţi ar­gaţii, atâtu cei de mai 'nainte, precum şi cei aşedaţî mai de currèndtì, prin consimţimentulu reposatuluî rege moşii aliti nostru, pe territo-riulti numiţii Maxymow-Potok din kinezatulti satului Korosno; in fine cu tòte dependinţele fără nici o escepţiune ; promitténdii noi, in nu­mele nostru şi aliti serenissimilorù. nostri suc-

omnibus attinentiis et pertinentiis nullis excep-tis teneat, habeat, possideat iisdemque utatur ac fruatur ad extrema vitae utriusque eorum conjunctim et divisim tempora. Promittimis vero Nostro et serenissimorum successorum nomine, non esse Nos eosdem conjuges quamdiu vi-xerint vel alter uter eorum vixerit, ab usu et possessione earundem advocatiarum cum popo-natibus ac ceteris omnibus eorum attinentiis ulla ratione amoturos et alienaturos; quin imo utrique eorum quamdiu vixerit, jus advitalein solidum et divisim salvum ac illaesum praes-tituros et conservaturos. Post mortem vero ip-sorum non prius bona praefata ad Nos dispo-sitionemque Nostram redibunt, quousque sum-ma in eisdem bonis inscripta, vel ex taxatione commissariorum proveniens, successoribus illo-rum fuerit persoluta etc. etc. Datum Varsaviae die XXX. Marlii Anno Domini MDC.

cesorí, de a nu depărta nicì sub unü pretestü pe numiţii soţi de la usulü şi possessiunea a-cellorü kinezaturi şi popaturi, cu tote depen­dinţele, câtu timpü VOFÜ trăi eî amènduol séü unulü dintre eì, ci din contra le vomü măn-tiné neattinsü şi intregü póué la mórtea lorü acellü dreptu advitalü communü şi separaţii, şi chíarü după sSvérsirea lorü din vieta acelle moşie nu vorü trece la noi şi in dispositi unea nòstra mai 'nainte de a se ìnnapoi successo-rilorü acestora soţi summa, pe care o înscri­seseră eì in kinezaturile séü care provine din taxaţiunea commissarilorü, etc. etc. Datü in Varsavia, alle luí Martiü in 30, annuiti Dom­nului uoo.

B 0 8 E R U

wies woloska fundacyi prywatnéj Kmity, w cyrkule S a n o c k i m

1 5 3 7.

P i e r w o t n y p rzy wile j lokacyjny.

In Nomine Domini Amen. Ad perpetuam rei memoriam. Universa acta, quae in humanis geruntur negotiis evanescunt subito, temporis-que diuturnitate labuutur, nisi munimentis si-gillorum annotationibusque testium fuerint per-hennata. Proinde Nos Petrns Cmitha, Comes in Wisznicze, Palatinus et Capitaneus Craco-viensis generalis et regni Poloniae supremus Marschalcus atque Scepusiensis, Premisliensis et Colensis Capitaneus, significamus tenore praesentium universis et singulis praesentibus et futuris harum notitiam habituris. Quia Nos volentes bona Nostra augmentare, ad majores-que proventus deducere, vendidimus scultetiam in fluvio Nostro Boberka in terra Sanocensi et Craina Nostra Olszanicensi consistentem pro-vido Iwan Wolosz subdito Nostro pro septua-ginta florenis per mediam sexagenam computa-tis. In quo quidem fluvio Boberka praefatus Iwan scultetus locabit villam nomine Boberkam in cruda radice in jus Valachicum. Cujus vil-lae praefatae eradicatio pro agris Cmethonum ibidem locatorum {red. locandorum) incipietur a fluvio maly gluboki potok sursim fluvio Bo­berka pro.... sius eundo usque ad campum dictum Mathejowa polana et hoc intelligitur ad longitudinem... Ad latitudinem vero cmeto-

es in eodem fluvio locati habebunt Iiberum usum fructum silvarum et pratorum diu labo-ratorum ex utraque parte fluvii praefati pro-pius adjacentium, sine destructione et anni-hillatione silvarum et arborum fructiferarum ultra metas eisdem designatas et signis nota-

B 0 8 E R K A ,

satû românescù de fundaţiunea particulară a Iui Kmita in

cerculû de Sanoka.

15 37.

Pr iv i l egmlû pr imi t ivă de locaţiune.

In numele Domnului amină. Pentru per­petua memoria. Tote lucrările activităţii uma­ne se risipescu îndată şi se surpă prin inde-lungarea timpului, dacă nu sunt eternisate prin întărirea sigillieloră şi prin sub-scrierile mar-turilorù. Decï noi, Petru Kmita, corniţele de Wisnica, palatinulu şi căpitanulu generală de Cracovia, mareşallă supremă allă regatului Po­loniei, căpitanulu de Scepuşi, dePremislia şi de Kolin, facemă cunnoscută prin acesta tuturora şi fie-căruia, de faţă şi viitori, la cine va adjunge, cum că noi, voindu a mări bunurile nôstre şi a sui veuitulă loru, amă vindută kinezatulă de pe fluviulă nostru Boberka, în districtulă de Sanoka şi in craina nostră de Olszanica, ono-rabilulă Ionnă Românulă, suppusă allă nostru, dreptu sépte-decï de fiorini, socotiţi in câte treï-decï de groşi, longă care fluviă Boberka numitulă Ionnă va colonisa pe pămentă incultă ună satu numită Boberka, cu usulă dreptului romănescu; iar punerea in cultură a (iïsu.luï satu, pentru agrele coloniştiloră ce se voră a-şe<Ja acollo, se va incepe de la câmpulă nu­mită Poiana lui Mateiu, anume în lungime. .

iar in lărgime coloniştii din acellă sată voră avé libera întrebuinţare a păduriloră şi a lunceloră deja puse în cultură in apro-piarea ambeloră mallurï aile fluvinlui Boberka, fără inse vre-o stricăciune séu nimicirea pă­duriloră şi arboriloră roditori de dincollo de o-tarele coloniei şi peste semnele stabilite de am-be părţile, cari sunt anume celle urmâtore : pe de o parte incependă delà gardulă Sambo-

ARCHIVA ISTORICA A ROMÂNIEI 73

bilibus ex utraque parte obsignatas quae signa inferius sunt descripta: videlicet incipiendo a pariete Saraboriensi et yillae Zorawin a fluvio dicfo maly potok gluboki per fluvium dictum Niedzwied'zy versus Dubowi na Kiczara et ex inde eundo protensive (?) ex opposito Dubu prope Boberkam ad locum dictum losiriski Putii ab eodem loco ad Szymanowe ko-sarzyska et ex inde ad primum monticulum dictum Kiczarza (?) quae jacet penes fluvium dictum gnily potok, et ex eodem loco ad ko-sarzam, quae est ex opposito mentis Zeliiiski dziaf (?) et ex inde usque ad Mathiowe polany ubi finitur locatio cmethonica villae praefatae. Ex alia vero parte praefatae villae facta est obsignatio a pariete Zaniski a monte dicto Zelijn horb : et a via qua itur de Didowe ad Mathfiowa polyana et ad montem dictum Siholodin, ex eo­dem monte eundo inferius Dolszy Rosztoki ad montem dictum Seroki horb ex isto monte ad a-lium montem, qui jacet ex opposito montis Za­niski et ex isto loco ad montem qui jacet supra viam dictam Lossiriski putii sub monte Saniski : ab hoc loco ad semitam Losùiska, qua itur de Didowe ad Boberkam : ab hac semita ad mon­tem ubi facti sunt ex isto monte do Czertiza Hawryla Pleéaivvego, qui est circa viam Di-diuwska, qua itur ad Boberkam ku usth nie-dzwiedziemu, ab hac via itur lato monte do usth malego glubokiego potoku ubi descriptio et ob­signatio incepta est, ibi finietur. — Item Cme-thones in eodem fluvio locati Iocabuntur in areis quae in se tres quartas areae continebunt. — Item Cmethones ibidem in cruda radice locati habebunt libertatem viginti annorum. Quibus cmethonibus (red. Qui quidem cmethones) dum praefata expirabit libertas, tenebuutur Nobis et Nostris successoribus omnes census pecunia-rios daciasque omnes porcorum et agnorum atque omnium proventorum quae N,obis de vil­li's Nostris Crainae Nostrae proveniunt nullis exceptis pro ratis solitis dare et compiere debebunt et tenebuutur, omnesque labores servitia et onera explere et pedicure tene-buntur, sicut aliae villae nostrae in Nos­tra Craina praefata facere teuentur et ex an­tiquo tenebantur. Ratione cujus locationis da-mus et coiicedimus praefato sculteto duas a-reas pro sessione ipsius et excrescentias alias obszary ubi Cmethones fieri seu locarij

rieî şi alla satului Zoravin, dela apa numită Perèu-micù-adàncù peste apa numită a Ursului spre stejarulù de pe Kiczara, şi de acollo mer-gèndu în lungă in oppositulu stejarului, longă Boberka, póne ; a locuia numitu Callea deLosin... de acollo spre feneţele lui Simonti, apoi spre muntecellulu celiò, de'nteîu numitu Kiczarza, ce se afflă longă apa numită Perèulù-putredu, de acollo póne la feneţele in oppositulu muntelui numitu Délulù de Zelin, apoi póne la poéna luì Mate'iu, unde se incheîe territoriulu colo­nialii ; Iar de cea-l'altă parte a disuluî satu semnele sunt aşa : de'a gardulu de Zaniski dela muntele numitu Zelin-horb şi de la dru-mulu, ce merge din Didowe, spre Poéna Iul Mateîu şi spre muntele numitu Soholodin-horb ; de aci, mai josù de Dolszy-Rostoki, spre mun­tele numitù Seroki-horb, apoi spre unu altti munte, ce se afflă in oppositulu muntelui Za-m'ski, de aci spre muntele ce se afflă d'assu-pra drumului numitu Drumu de Losin, sub muntele Zaniski, apoi spre cărrarea de Losin, ce merge din Didowe ia Boberka, dela acea càrrare póne la muntele, unde sunt făcute .... de aci spre bordeînlu lui Gavrilă Mucedulu, longă drumulu de Didowe, ce merge spre Bo­berka la Gura-Ursuluî, apoi peste muntele cellù latù póne la gura Pèrèuluì-micu-adancù, de unde s'a inceputu şi unde se sferşesce ar-retarea hotareloru (1) . Coloniştii din acellu satu voru ave in possessiunea loru fie-care căte treî-pătrimî de ariă. Acei aşedaţî pe locuri inculte se voru bucura de o- immunitate de duoe-decî de anni, după espirarea cărora voru fi datori a ne presenta noue şi successoriloru noştri, in termini prescris!, fără nici o escepţiune, tote censurile bănesc!, tote dările de porc!, de mìei şi altele de acesta natură; de assemenea ori­ce munce, servicie şi sarcine, intocmaî dupre cum obieînuescu celle-l'alte sate alle nostre din aceiaşi craină a nòstra de Olszanica. Iar ca resplată pentru realisârea colonie!, no! dămii şi concedemu numitului kinezu duo arie pentru şederea sea, şi prisosurile câmpuriloru, numite obszary, pe unde nu se potu aşedă coloniştii. De assemenea pentru biserică noi dămu şi con­cedemu popilorù o jumètate de ariă, Iar con­firmarea preutuluî séu a preuţiloru va depinde pe deplinii dela noi şi dela successoriî nostri, fiindii atarî datori a ne presta tòte dările fără

(1) Este absolutamente impossibili! de a'şî esplica cine-va acesta încurcătură de hotare !

B, P, Hâjd«ă Tom IV 10

non possunt. Item sub Synagogam poponibus damus et eoneedimus mediam aream, cujus Poponis seu Poponum ad Nos et successores Nostros praeseutatio pleno jure pertinebit; qui omnes datias sólitas more aliorum Poponum Nobis solvere et explere tenebitnr et Nostris successoribus tenebuntur nullis exceptis. — Item praefato sculteto damus et construere admitti-mus molendinum in praefata haereditate excep­t s folusz. — Item praefafus scultetus babe-bit et ejus successores habebuut ortulanos, ar­tifices, piscinas quotque in praefata villa fieri possunt, sine damno et praejudicio Nostro at-que Cmethonum Nostrorum in eadem villa lo-catorum. Item scultetus habebit ac successo­res ejus habebunt mellificia libera in silvis vil-lae praefatae propius adjacentibus et non ul­tra. Item Cmethones praefatae villae tenebun-lur ire ad suum scultetum bis in ^nno cum Koliathka pro festo Nativitatis Domini et pro festo Pascbae. — Item Cmethones villae prae­fatae sculteto suo praenominato et ejus suc­cessoribus tenebuntur in anno duas dies labo­rare prout in aliis villi's Nostris observatur. Aliaque onera omnia et debita, quae omnes cmethones scultetis suis in Craina Nostra te-nentur, eidem sculteto et ejus successoribus perficere et explere tenentur et tenebuntur nul­lis exceptis — omniaque onera, quae alii cme­thones viilarum Nostrarum Nobis obvenire te­nentur praefati cmethones ejusdem villae Nobis faceré tenentur et in post tenebuntur nullis exceptis et eorum successores. Quam sculte-tiam praefatus scultetus cum suis posteris te-nebit, habebit et possidebit eo jure et ea pro-prieiate prout alii sculieti seu Kniaziones Nos-iri Crainae Nostrae praefatae possident et te-nent scultetias suas alias kniaztwa. Poteritque enim (red. cam) successoribus eandem scul-tetiam venderé, donare, commutare et in usus suos beneplácitos convertere immo (reel Nos­tro) tamen et suecessorum Nostrorum mediante consensu. In cujus rei testimonium evidens, sigillum Nostrum praesentibus est subappen-sum. Actum et datum in Castro Premisliensi dominica die post festnm Sti Francisci, Anno Domini MDXXXVII. Praesentibus Nobilibus et... Andrea Rawssyiszki et Nicolao Mlodecki ser-vitonbus Nostris, Zozariski in Zorawin, Kunas-sio in Ustrzyki, Lázaro in Lodenka, iwanicone in Kroszno testibus ad premissa.

escepţiune, după obiceìulu celloru-l'alţî popi. Mai permittemù incă dissuluì kinezù de a'şi con­strui o mora in numitulù satu, inse fără ;; pos­tavano,. De assemenea kinezulù şi successori! sei voru ţine in acellù satù argaţi, ^ meşteri, pescărie, intru catti acésta se va puté face fa­rà dauna nostra séù a coloniştiloru noştri de acollo, mai avèndìi incă facultatea de a ţine stupì in pădurile din apropiarea satului, inse nu mai departe. Coloniştii voru fi datori a merge la kinezulù lorii de duo-ori pe annù, la Crăcîunii şi la Pasce, cu colindă, precum şi de a'î lucra Iul şi successorilorù sei căte duo dille annualmente, după datina cellorù-1'alte sa­te alle nostre, mai prestându atătu kinezuluî, càtù şi noue orî-căte se obicinuescù pe acollo, fără nici o escepţiune. Iar dissulù kinezù şi posteritatea sea voru ţine, vorù avo şi voru possedè acellù kinezatù cu acellaşî dreptù de proprietate, cu care ceî-1'alţi kinezi din craina nòstra de Olszanica ţinu, aù şi possedù kine-zaturile lorù respective, avèndù facultatea de a'iù vinde, de aìfi dărui, de a'ln schimba şi de a'iù usa in totù feliulù, după cum va crede de cuviinţă, cu prealabilulù consimtimèntù allù nostru şi allù successorilorù nostri. Spre mai mare mărturia s'a aninatù càtra acestù actù sigillulù nostra. Făcutu şi datù in castrulù de Premislia, in duminica după serbatórea Sân­tului Francisctì, annulu Domnului 1537, fiindù faţă nobilii şi.... Andreîu Rawszycki şi Nico-laîu Mlodecki, servitori ai nostri, Zozanski de Zorawin, Kunasz de Ustrzyki, Lazarù de Lo-dynka, Ivanco de Korosno, marturî.

D W E R N I K I P O U N I vrsie woloskie fundacyi Kmity w cyrkule Sanockim.

Privilegium super advocatias in Dwer-nik et Polana Lueae et P e t r o Ta rnow-

skim datum A.nno 1533.

In nomine Domini Amen. Ad perpetuam rei me-moriam. Quoniam universa quae in humanis ne-gotiis geruntur subito evanescunt et diuturni-tate temporis labuntur, nisi litterarum apicibus perhennata fuerint, proinde Nos Petrus Cmitha, Comes de Wisnicz, haeres in Sobien, Castel-laneus Sandomiri msis et regni Poloniae supre-mus Marschaleus atque Craeoviensis, Premi-sliensis,-Scepusiensis, Colensisque Capitanens. Significamus tenore praesentium quibus espe-dit universis et singulis praesentium notitiam habituris: quia Nos habentes condignam ratio-nem status et conditionis Nobilis Iwan Tar-nowski, quo eum Nobis cum filiis et eonsan-gvineis suis reddamus propensiorem, et ad be­ne merendum alacriorem, augendo ei praetium pro haereditate bonorum villae Tarnowa, quam Nobis una eum Nobili Miehaelo alias Melko fratri suo resignavit: itaque eidem Nobili Iwan Tarnowski ejusque filiis Petro et Lucacz advo­catias duas in villis Nostris Polana et Dwer-nik dedimus et donavimus in perpetuum, in-scribentes ipsis cum successoribus eorum in praedictis advocatiis summam trecentarum mar-car um pecuniae monetae et numeri polonicalis consvetarum, quamlibet marcam per quadraginta octo grossos computando. Quarum villarum Po­lana et Dwernik cmethones fieri debent in jure

D Ï I E R N I K ş i P O U N D , sate române de fundaţknea luï Kmita, in cerculû de Sanoka

Priviiegiulù assupra kinejzaturiloru din D w e r n i k şi din Poiana, datti luì I/uca şi luì P e t r u Tarnowsk i in aimulù 1533.

In numele Domnului aminti. Pentru perpe­tua memoria a lucrului. Fiindu cil tote căte occuigQ in affacerile umane disparii din dată şi se risipesctt prin indelungarea timpu­lui, dscă nu se eterniseză prin artea scrierii, deci noi, Petru Kmita, cornitele de Wisnica, domnulu de Sobien, cas fellanulă de Sandomi-ria, supremulu mareşalii aliti regatului Polo­niei, capitanulu de Premislia, de Scepuşfl şi de Colin, facemii cunnoscutu prin copprinsulù acestui actii tu furortt şi fie-căruîa, cui se cade

.şi la cine va adj unge, cumcă noi, ată'fl in ve­derea statului şi a condiţiumî nobilului ìónnfi Tarnowski, precum şi din dorinţă de a'lu face mai dispuşii pentru uoî şi mai zeloşii pentru servi ciulit nostru, de'm premia cu fiii sei şi cu rudele selle, resplătindu'lii cu prisosii pentru dominiulu satului Tarnowa, pe care elìù şi fratele şeii nobilulu Michailu séu Melco ni'lu ceserà notte, aşa dară noi ii dămu şi 'î dă-ruimii ia perpetuii, lui şi fiiiloru sei Petru si Lucaciu, celle duo kinezaturî din satele nos­tre Poiana şi Dwernik, inscriindu-le lorii şi posterităţii lorù assupra disseloru kinezaturî summa de trei sute libre, in moneta şi in greutate polonă obicinuită, anume numerân-du-se căte patru-decî şi optu groşi in fie-care marcă, iar coloniştii acelloru sate voru ave be-

76 COLON IELE ROMÂNE IN GALIŢIA

valachico, sub regimine et obedif.ntia ipsorum : a quibus tertia pars omnium redituum Nobis quotannis reddendorum, turo etiam ¡ oenaruin quarumvis judiciarium atque labores et obven-tiones prout in aliis villis Nostris adjacentibus, suis advocatis praestari soleut, ipsis quoque Tarnowskim debebuntur. Ad quarum villarum haereditatem adjunximus et adjungimus per praesentes quondam haereditatem Skorodne et Lubozew cum montibus et silvis nuucupatis Ostre et Otrit (?) intra praefatas villas Dwer-nik et Polany jacentibus cumque libero usu-fructu et pascuis aliorum montium Plonyny propius adjacentium. Pro advocatis vero prae-fatis damus et concedimus eis cum successo-ribus eorum quatuor areas valachicas in Po­lany et quatuor in Dwernik pro sessione ad-vocatiae et excrescentias alias obszary. Item sub Synagogam in Poiana unam aream valachi-cam et in Dwernik similiter sub Synagogam unam aream. Item praefatis advocatis et eorum successoribus admittimus habere molendinum liberum in praefata villa Poiana, et aliud mo­lendinum in Dwernik cum Folusz, tabernas, piscinas, hortulanos et artífices cujusvis artificii, atque mellificia in silvis Nostris adjacentibus, qnotquot haberi poterint in praefatis villis li-citum eis esse volumus. Quas quidem advoca-tias praefati Nobiles Iwan Ternowski cum Pe-tro et Luca filiis suis t t successores eorum tenebunt, habebunt et possidebunt, vendent, do-nabunt, commutabunt, alienabunt et ad usus suos beneplácitos, prout sibi et successoribus suis melius et utilius videbitur convertent, Nos­tro tamen et successorum Nostrorum consensu ad id accedente. In cujus rei evidens testi-monium sigillum Nostrum praesentibus est sub-appensum. Datum in Castro Premisliensi die Martii festi Sti Martini Pontificis, anno Domini Millesimo quingentésimo trigesimo tertio. Prae­sentibus generosis et Nobilibus Nicolao Derz-niak do Rokitnicza judice tribuno, Andrea Krze-czowski, Stanislao de Orzechowcze Notario ter-rae Premisliensis, Felice de Zarsyn vexilifero Sanocensi, Joanne Herbortli de Felstin tribuno Samboriensi, Stanislao Ciessaczki judice Cas­trensi, Venceslao Slijwniczki vice Capitaneo Premisliensi, Stanislao Tachanowski (Tor-chanowski seu Tersanowski?) equissone Pre­misliensi, Stanislao • et Joanne de Humniska, Petro Trojeczki, Stanislao Mrochowski (seu Mrozotuski), Nicolao Tyrowski, Andrea Raw-

neficiulu dreptului romanesca, sub cârmuirea şi sub ascultarea numiţiloru kinezî, cari îşî vor'u reţine in profitulu loru o treime din tote veni­turile annuale şi din amendele judiciare, cuvenite noue, primindu totu-d'o-dată dela locuitori tote prestaţiunile in munca séù in dări, la cari sunt suppuse celle-l'alte sate alle nostre învecinate, in privinţa kineziloru respectivi. CSM terri-toriulu acestora sate noî amu mal adausu şi maî adăugâmu încă prin actulu de faţă terrl-toriulu Skorodne şi Lubozew cu munţii şi cu pădurile a-nume Ostre şi Otrit, aflătore in intervallulu disselorù sate Dwernik şi Poiana, de'mpreună cu liberulu usufructii şi păsclunile celloru-l'alţî munţi apropiaţi, numiţi Ploniny. Mai dămu şi concedemu dişiloru kinezî şi pos­terităţii loru, pentru reşedinţa kinezială, patru arie romanesc! in Poiana şi altele patru în Dwernik, affară de aşa numitele obszary séu prisosurile câmpuriloru ; de assemenea, pentru biserică in Poiana o aria romanésca şi o altă aria in Dwernik. Aşijdere dişiî kinezî şi suc­cessori! loru se voru bucura de o mora libe­ră in numitulu satu Poiana, şi de o altă mo­ra cu postăvăriâ in Dwernik, pe longă cari noi le mai accordami facultatea illimitata de a ţine cărcîume, piscine, argaţi, meşteri de orî-ce specialitate, precum şi stupi in pădurile nostre învecinate. Numiţii Iónnù Tarnowski şi fiii sei Petre şi Luca cu posteritatea loru voru ţine, voru ave şi vorù possedè acelle ki-nezaturî, vorii vinde, vorii dărui, voru schimba, voru înstrăina şi voru usa in tota feliulù du-pre placulu şi dupre chibsuéla loru, cu prea­labila consimţire din parte-ne şi din partea suc-cessoriloru nostri. Spre maî mare mărturia s'a aninatu cătră acestu actu sigillulu nostru. Datu in castrulu de Premislia, marţi, in ser-bătorea sântului papa Martina, an nulii domnu­lui una milă cinci-sute treî-decî şi trei. Pre­si nţî aii foştii generoşii şi nobilii Nicolaîu Dersniak de Rokitnica, judele tribunii; Andrea Krzeczowski; Stanislaù do Orzechowce, nota-riulu districtului de Premislia; Felice de Zar­syn, stegarii de Sanoka; Iónnù Herburt de Felsztyn, tribună de Samboria; Stanislaù Cie-sacki, judele oraşului; Venceslaù Sliwnicki, vice-capitanù de Premislia; Stanislaù Tersa­nowski, comisii de Premislia ; Stanislaù şi Iónnù Humniski, Petru Trojecki, Stanislaù Mrochow­ski, Nicolaîu Tyrowski, Andrea Rawszycki, Nicolaîu Mlodecki, Iacobù Ciesacki, Cunasz Jan-

siczki, Nicolao Mlodeczki, Jacobo Ciessacki — Cunassio Janczowicz Unichowski de Ustrzyki, Demiano Sozanski de Zorawyn, Fedor Kopys-tenski, Iwaéko Bojarski et Fetko Mateowski et aliis quam plurimis testibus circa premissa fi de dignis.

czowicz Unichowski de Ustrzyki, Demianû So­zanski de Zorawyn, Fedorû Kopystyiiski, Ivaşco Boiarski, Fedco Mateowski şi alţi mal mulţi marturï demnï de credinţă.

i

y N 0 K

wies woloska knSlewszczyzna, w cyrkule Sanockim

15 3 2

P r z y w i l e j lokacyjny

in nomine Domini Àmen. Ad perpetuam rei memoriam. Nos Sigismundus Dei gratia Res Poloniae, Magnus dux Lithvaniae, nec non ter-rarum Cracoviae, Sandomiriae, Siradiae, Lan-ciciae, Cujaviae, Russiae, Prussiae, Pomeraniae, Masoviae etc. dominus et haeres. Significamus tenore praesentium quibus expedit universis et singulis presentibus et futuris harum noti-tiam habituris: Quia nos bona castri nostri et Capiianeatus Premysliensis augere cupientes : Torrentem dictum Sthebnijczek, cum sii vis ipsi torrenti adjacentibus, una cum mericis alias z Obschari, ad locandum et erigendum illic vil­lani Juris Valacliici, more aliarum villarum Valachicarum ad ipsum Capitaneatum pertinen-tium, Nobili Michailo jam pridem dedimus et assignavimus : Cujus villae granicies erunt incipiendo a laneo vulgariter Camijenni Dijel transibuntque Dijelem wirchem hrelowim per torrentem qui Seredni nuncupatur: Dijelem Serednim na werch Stebnika ad S'amborienses granicies: et exinde ad Pachorela Kijczara: tune Smolnikiem Potokom usque ad Polijanam Zachaijcam, et Nanow Dijel: ex inde que per-venient ad Camijenni Dijel unde ortum ha-bent. Ita tamen ut limites seu granicies vil­lae ipsius non noceant ueque obesse debeant, villis aliis illic in posterum locandis. Quia ve­ro Incolis in eadem villa praefata locandis, de-deramus libertatem viginti annorum ab omni­bus daciis et censibus nostris, quorum viginti

satù romanescü reg-alü in cerculü de Sanoka.

1 5 3 2

Privi legiulû loeaţionalu.

In numele Domnului aminû. Spre perpetua memoria a lucrului. Noi Sigismundu, cu mi­la lui Dumnedeă regele Poloniei, marele duce alla LitvanieT, domnulă şi eredele Cracoviei, Sandomirieï, Siradiel, Lanciciel, Culaviel, Rus-siel, Prussieï, Pomeranieï, Masovieï, etc., fa-cemû cunnoseută prin acesta tuturora şi fie­căruia, presinţî şi viitori, cui se cuvine şi la cine va adjunge, cumcâ noi, dorindû a mări bunurile castrului şi capitanatulul nostru de Premislia, amu dată şi amu assemnită deja de mal'nainte nobilului Michailă torrintele nu­mită Stebniczek de'mpreună cu pădurile înveci­nate şi cu capetele'cămpuriloră numite obszary, pentru colonisarea şi infiinţarea acollo a unul sată cu privilegiulû dreptului românescă. asse-menea cellorû-l'alte sate române din acellaşî capitanată, Iar hotarele ,• atuluï avendă a se in-cepe delà locuia numită vulgarmente Kamienny Diel, apoi trecêndû peste delulă Werh-hre-lowy prin pereulă numită Seredni şi peste delulă Seredni in susulă Stebniculuï pônë la lime-tele Samboriel, de aci pônë la Pachorela Kiczarj,, apoîprin'pereulăSmolnik pêne lapoéna Zachaica, in fine pônë la Nanow-diel, şi Kamienny-diel, de unde se incepe delimitaţi un ea, astă-felîu in­se, ca hotarele dissuluî sată să nu vatëme si să nu apuce loculu destinatu totă acollo pen-tr 1 colonisarea altora sate. Fiindă că coloniştii, ineă mai 'nainte de a se aşeda in numitulu sată, dobândiră din parte-ne privilegiulă immu-

annorum sedecim anni jam defluxerunt et ex-piraverunt, restantibus duntaxat quatuor annis ejusdem Iibertatis, ideo praefatos incolas ejus-dem villae per bos residuos- quatuor annos, a data praesentium computandos, conservandos duximns, et barum serie conservamus in pri­meva eorum libertate : ita ut post decursum dictorum quatuor annorum, omnes jam tandem et şinguli incolae ejusdem villae, nobis et suc-cessoribus nostris censuare, omnesque datias dare, quas villae aliae regales solvere antiqui­tus consveverunt, solvere et dare tenebuntur et erunt astricti temporibus perpetuis. Cujus quidem villae advocatiam seu scultetiam, cum duabus areis alias Dworziszcza agri, quem ipsi ad culturam earundem arearum alias na wzór (sic) seu praedium adjungimus: — ac etiam cum Obschary qui non essent agris Cmetho-num nocivi. — Damus etiam medium laneuni agri pro Ecclesia alias na Czerkew in quo agro Baitko residens, solvet nobis et succes-soribus nostris, prout solvunt alii Baitkones. Poterit etiam ipse scultetus pro sua utilitate construere et aedificare in eadem haereditate molendinum, tabernam, et hortulanos. Ita ta-men quod ipsi hortulani non noceant agris et areis alias Dworzyszczom Cmethonum seu in-colarum villae. Habebit etiam ipse scultetus li­bera sua melificia, prensuras piscium et au-cupationes atqne tertiam partem omnium et singulorum proventum et obventionum de bac villa provenientium more aiiorum scultetorum. Quae omnia et singula hic descripta ipse scul­tetus, et ejus successores cum hac ipsa scul-tetia tenebit, habebit possidebitque perpetue et inaevum, ac commutare vendereque poterit, con­sensu tamen nostro, vel successorum nostro-rum ad hoc speciali... (accedente?). Scul­tetus tamen villae ipsius quilibeì tenebitur et erit astrictus pro Coquina Castri nostri Premy-sliensis annuatim solvere duodecim agnos. Tem-poreque belli serviet in uno equo bono cum arcu et sagittis bene ornatus nobis successoribus-que nostris Capitarieisque Premysliensibus tem­poribus perpetuis. Damus insuper eidem scul-teto et successoribus ejus labores post (?) in­colas villae ipsius très dies, ac etiam obven-tiones alias Poczatka, quae aliis scultetis dari solita est ab antiquo. Insuper pollicemur quod incolae villae ejusdem non alio jure nisi ipso Valachico a nobis et successoribus nostris Ca­pitaneisque Premysliensibus judicabuntur in eo-

nităţii de ori-ce dări şi censuri alle nostre in cursă de duo-deci de anni, dintre cari inse sésse-spre-<Jeci aù trecută şi aù espirata deja, mal remanèndù numai patru, de aceìa noi amù decisù a mănţine şi mânţinemă prin actulă de faţă acellù privilegiu primitivă pentru restulă de patru anni, socotiţi de astădî inainte, cu a-ceea inse ca după espirarea lorii toţi şi fie­care dinte locuitorii numitului sată să fie da­tori in perpetuu a ne da şi a ne plăti tòte censurile şi dările, câte sunt obicinuite din ve­chime in celle-l'alte sate regale. Iar la kine-zatulu satului noi amu mai adausù duoe arie, altu-fellu numite dworzyszcza, pe lângă celle-l'alte arie, precum şi prisosurile câmpuriloru, intru cătu potè fi fără dauna coloniştiloră ; mai dăndiiincă o jumetate de ariă de câmpu pen­tru biserică, in care să reseda batco séu po­pa, plătindu noue şi successoriloră nostri ca şi cei-l'alţl preuţi. Affarâ de acesta, djssulă kinezu, pentru folosulu seti, va puté construi in acellu satù o mòra, o cârciumă, şi a ţine argaţi, cari inse să nu fie in dauna câmpuri­loru şi arieloru celloră-l'alţî colonişti ai satu­lui. Va mai ayé incă numitulu kinezu in liber­tate stupi, piscine, venata şi a treia parte din tòte veniturile acelluî satu, dupre obiceiulù cel­loră-l'alţî kinezì. Cari tòte mai susu scrise, in genere şi in specia, disulă kinezù şi suc­cessori! sei să le ţină de'mpreună cu kineza-tulu, să le albe, să le possedă in veci şi sâ le potă vinde séu a schimba, cu prealabila învoire din parte-ne şi din partea succes­sorilorù nostri. Iar kinezulù titulară alla de­sului sată va fi datoră a da; annualmente la castrulă nostru de Premislia căte duoî-spre-tjecî miei pentru culina nòstra, precum şi in timpulă de resbellă de a ni servi noăe, suc-cessoriloră noştri şi capitaniloră de Premislia, pe ună calla bună şi armată bine cu arcu şi cu săgeţi. Mal aceordâmă disului kineză şi successorilorù sei assupra Iocuitoriloră acelluì sată trei dille de muncă annualmente, şi da­rurile numite cinste, dupre cum se obicl-nuesce din vechime in privinţa celloru-ialţl cinezi ; mai incuviinţândă incă pe deassupra ca

'. ocuitoriî acelluî sată să nu fie judecaţi de cătră successori! nostri şi de cătră căpitanii de Pre­mislia altă-felîu, decătă numai pe basea drep­tului romanesca, in care să se măoţinâ pentru totă-d'a-una ca şi celle-l'alte sate alle nòstre regale, nefiindă justiţiabilî de'naintea nimenuî,

que conservabuntur temporibus perpetuis, sicut alii Cmetliones in alus viilis nostris regáis con-servantur. Nec coram ullo judice respondebunt, nisi coram ipso advocato suo, aut coram Capi­taneo Premisliensi, vel ejus vices gerentibus perpetuo et in aevum. In cujus rei testimo-nium sigillum nostrum est praesentibus appen-sum. Datum Cracoviae feria sexta die Sancii Francisci Anno Domini Millesimo quingenté­simo trigesimo secundo. Regni nostri anno vi­gésimo sexto. Praesentibus reverendis in Christo patribus Domi ni s Petro de Tomice Cracoviensi, et Regni nostri vice cancellano, Joanne Cho-jenski Premisliensi Episcopis, nec non Magni-ficis venerabilibus et generosis Christophoro de Schidlowicz Castellano et Capitaneo Cracoviensi et Regni nostri Cancellarlo, Joanne de Than-czin Castellano et Capitaneo Lublinensi, Mars-chalco curiae nostrae, Spitkone de Tliarnów Zawichostensi, et regni nostri Thesaurario, Ni­colao Wolski Wojnicensi, ac Serenissime con-jugis nostrae Dominae Bonae reginae Curiae magistro, Nicolao Cicowski Sandecensi, Sta­nislao Stadniczki Sanocensi, Severino Boner Zarnoviensi, ac Zuppano magnoque procu­ratore nostro Cracoviensi et Biecensi, Zato-riensi, Osvianczimensi, Rabstinensi Capitaneo, Paulo de Wola Sochaczoviensi, Castellanis.— Joanne de LasskoGnesnensi, Stanislao Oleschni-czki Scarbimiriensi, Praeposit is .— Bernardo Wapowski Cantore. — Stanislao Tharlo, Sa­muele Maniowski et Joanne Stanski, Canonicis Cracoviensibus, Secretariis nostris. — Silvestro Ozarowski Succamerario nostro, Joanne Tarlo de Sczecarzowiee structore mense nostro, Mar­tino Zborowski Pincerna, Hieronimo Staschko-wski magistro coquinae, Angustino Cothwicz Praefeeto stabuli nostri, ceterisque dignitariis officialibus et aulicis nostris testibus ad prae-missa sincere nobis dilectis. Dat. per manus praefati Reverendi in Christo Patris Domini Petri Epis . Cracoviensis, regni vicecancellarii sincere nobis dilecti. Petrus Episcopus et vice-cancellarius. R. M. (?) Relatio ejusdem Re­verendi in Christo Patris Domini Petri Thomi-czki Episcopi Cracoviensi-regni Poloniae vices cancellarii.

affară numai de'naintea kinezuluî séu de'na-intea căpitanului de Premislia şi a loco-ţiito-rilorù sei. Dreptù mărturia s'a aninatù cătră acestu actù sigillulii nostra. Datù in Craco­via, feria a şessea, in diua Sântului Franciscù, annulù Domnului o miiă cincî-sutc treî-decî şi duoî, Iar allu regiriî nòstre duoe-docî şi ş e s s e , fiindu faţă reverendi! părinţi Domnii Petru To-micki, episcopulu de Cracovia şi vice-cancel-lariulu regatului nostru, şi Iónnù Chojenski, e-piscopulù de Premislia; precum şi magnifici!, venerabilii şi generoşii Cristoforu Szydlowiecki, castellanulu şi capitanulù de Cracovia, cancel-lariulu regatului nostru; Iónnfi Teczynski, cas­tellanulu şi capitanulù de Lublin, mareşallulu curţii nostre; Spytko Tarnowski, castellanulu deZawiehost şi tesaurariulu regatului nostru; Isicolaîu Wo ski, castellanulu de Wojnica şi ma­gistrală curţii serenissime! consórte a nostre Dóm-naBona; Nicolaìu Cicowski, castellanulu de San-dek; Stanislau Stadnicki, castellanulu^de Sa-noka ; Severinu Boner, Castellanulu de Zarnow, prefectulù ocnelorìi, marele procuratore allù nostru de Cracovia şi de Biecz, capitanulù de Zator, de Oswiecim şi de Rabsztyn; Paulu Wolski, castellanulu df/Socha-czew; Iónnù Laski, prepositulu de Gnezno; StanisJ.au Olesnicki, pre-positulù de Skarbinverz ; Beraardù Wapowski, cantorii; Stanislau Tarlo, Saanuelù Maniowski şi Iónnù Stanski, canonici de Cracovia, secre­tar! a! nostri; SOvestru Ozarowski, sub-came-rariulù nostra ; Iónnù Tarlo die Sczekarzowice, stolniculù nos t ra ; Martina Zborowski, păhar-niculfi nostra; Hieronimù Staszkowski, magis-tmlù culinoì; Augùstiuù Kotwicz, comisulù nos­tra, şi alţi demnitari, officiali şi aulic! îubiţj ai nostri."Datù prin mâna numitului reverenda părinte P e t r a , episcopulu de Cracovia, vice-cancellaj-iulù regatului nostru. Petru episcopù şi vice-cancellariu cu mâna propria. Relaţiunea acelluîaşl reverendi! părinte Domnulù Petru To-micki, episcopulu de Cracovia şi vice-cancè-lariulù regatului Poloniei.

I I . Consensus cedendi Malzonkom Sla-wsk im dozywotn im posiadaczom W q j t . Nanowsk iego do ustapienia tego do-z y w o e i a malzonkom Fedorowiozorn

udzielony.

Augustus tertius Dei gratia rex Poloniae, Magnus Dux Lithvaniae, Russiae. Prussiae, Ma-soviae, Samogitiae, Eijoviae, Volhyniae, Podo-liae, Podlachiae, Livoniae, Smolensciae, Seve-riae Czernieehoviaeque, nee non haereditarius Dux Saxoni.e et Princeps Elector. — Signifi-camus praesentibus Litteris nostris, quarum interest universis et singulis consensis.se Nos, et permittere Generosis Martino Slawski et Annae Sobolewska conjugibus, ut possint et valeant de omni et integro jure suo advitaliiio, quod ipsis super advocatia in villa Nanowa in Palatinatu Russiae, Capitaneatu vero Pre-mysliensi sita et jacente servit, et competit ce-dere, exindeque jus suum advitalitium in per-sonas Generosorura Mathiae Fedorowicz et He-lenae Strzelecka conjugum transferre et trans-fundere, quae quidem cessio, jurisque trans-fusio posteaquam coram actis quibusvis Au-thenticis Regni facta et recognita fuerit, Nos earn ratam, et gratam habituri sumus, uti ta-lem quae praevio hocce consensu nostro pera-getur. Vigore cujus Cessionis, praesentisque Con­sensus Nostri praefati Generosi Matbias Fedo­rowicz et Helena Strzelecka conjuges dictam Advocatiam Nanowa cum omuibus ejus prae-diis, curiis, aedificiis. agris, pratis, campis, sylvis, nemoribus, lacubus, Stagnis, fluviis, flu-minibus, laborihtis, censibus, dacionibus, usi-bus, fructibus, commodis, et emolumentis, cun-ctisque attinentiis et pertinentiis antiquitus eo spectantibus, ambo in solidum habebunt, teue-buiit et possidebunt, ad extrema vitae suae, seu alterius superstitis tempora, Promittimus autem pro Nobis et serenissimis sue; essoribus Nostris non esse nos memoratos Generosos Mathiam Fedorowicz et Helenam Strzelecka conjuges ab usu et pacifica Possessione su-pradictae advocatiae amoturos et alienaturos, neque amovendi aut alienandi cuspiam potes-tatem daturos, sed salvum et integrum jus advitalitiale ambo!>us Generosis Mathiae Fedo­rowicz et Helenae Strzelecka conjugibus con-servaturos, quod et Serenissimi successores nostri praestabunt. Juribus Nostris regalibus Keipublicae Ecclesiaeque Romanae Catholicae

I I . încuviinţarea accordata soţiloru Slawski, possessori advitalì ai kineza-tuluì de Nanowa, de a cede dreptulü

lorü soţiloru F e d o r o w i ^ z

Augusfü allü treilea, cu gratia luí Dumne-deü regele Poloniei, marele duce allü Litva-nieî, allü Russie!, allü Prussieí, a l ü Masovieí, allü Sa nogitieí, allü Kiovieí, allü Volinieí, allü Podolieí, aliü Podlachieí. allü Livoniel, allü Smolensculuî, allü Severieí, allü CzernihovuluT, precum şi ducele ereditarü allü Saxonieí şi principe electore Facemü cunnoscutü prin a-cestü actü allü nostru tuturorü şi fie-căruia cui se cuvine, cumeă amü încuviinţaţii si amü permisü, incuviintámü şi permittemü nobili-lorü Martinü Slawski şi soţiei selle Anna So­bolewska de a cede nobililorü Mateìu Fedoro­wicz şi soţiei luí Elena Strzelecka dreptulü advitaíü intregü, pe care ílhi aü assupra kine-zatuluî din satul u Nanowa, afflatorü in capi-tanatulü Premislieî din palatinatulü Russieì, ca­re cessiune allü dreptului, după ce se va pre-sinta şi se va reeunnósce de'naintea registre-lorü vre-uneî instanţe competinţi, se va socoti ca ratificată din parte-ne, avéndü deja prealabila nostra încuviinţare; in vigórea carila cessiunì şi a autorisaíiunií nostre de faţă, numiţii no­bili Mateìu Fedorowicz şi soţia sea Elena Strze­lecka vorü ave ambii solidamente, vorü ţine şi vorü possede, póne la ultimulü termenii allü viete! lorü séü allü fie-căruîa dintre ei, disulü ki-nezatü din Nanowa, cu tote câmpurile, curţile, edificiile, pădurile, lacurile, bălţile, pescăriele, fluviele, muncele, censurile, dările, usurile, fruc­tele, folosurile şi veniturile, in fine cu tote de­pendinţele ca din vechime; iar noi din parte-ue şi din partea sereuissimiloru nostri successori fă-* găduimu numitiJorü nobili soţi Maîei'u Fedorowicz şi Elena Strzelecka de a nu'I înlătura de la usulü şi pacifica possessiune a disululkinezatü, nici prin hoi-ii şine, nici prin autorisaţiunea dată altora, ci de a ì maritine pe amenduoì in tòta întregi­mea dreptului advitalu, remânendu totuşi salve prerogativele nòstre regale, alle Statului şi alle bisericeì romane cato'ice. Spre încredinţare, amü poruncită a intări cu sigillulü regalü a-cestü actü, subscrisü cu mâna nós'ra. iiatit in Varsavia, alle lune! Ini Decembre in 5 dille, annulli Domnului I 7.52, iar allü regirií nòstre 2 0 . Augustü Regele. (Loeulü Sigiliului).

#. P. HSjdtü Tow lY 11

Catholicae salvis manentibus. In quorum fidera praesentes marni nostra subscriptas Sigillo Regni communi ri mandavimus. Datnm Varsaviae die 5. mensis Decembris Anno Domini MDCCLIÍ Regni vero nostri XX anno. Augustus Rex. Locus sigilli.

I I I . Inwentarz W q j t o w e t w a N a n o w -skiego z R . V7&4r i K o n t r a k t przex o w -ezesnego dozywotnego posiadaeza w t y m s a m y m roku o wydz ie i zawien i e

tego wqj towstwa zawar ty .

Miedzy Wielmoznym IMCI Panem Maciejem Fedorowiezem, uprzywilegiowanym Wojtow-stwa Nanowskiego w Cyrkule Liskim Dobr lezacych dozywotnym Possessorem. a Wiel­moznym IMCI Panem Szymonem z Pölkowa Konopackim Dziedzicem wsi Daszöwki z dru-giej strony, o Wojtowstwo Nanowskie naste-puje Kontrakt aredowny roczny w nizej opi-sany sposob :

Wielmozny Fedorowicz majac Wojtowstwo w Nanowy prawu swemu ])odlegle, puszcza kontraktem aredownym Wielmoznemu IMCIPanu Konopackiemu z poddanemi siedmia od dawna do tego2 Wqjtowstwa nalezacemi, z ich robo-ciznami i Daninami wszelkiemi, na tym Woj towstwie slojacemi, zadnego dla Si^bie niewy-laczajac, takze z osiewami Zimowemi i Wio-snianemi Inwentarzem opisanemi, takze z Po­lami wszystkiemi ornemi i nie ornemi, Lakami, Ogrodami, Sadami, z Miynem i z niego pozyt-kami, mlewem wolnym bez opfaty od mlewa i brania miarek, z nalezyto^cia od Oredarza i Poddanych Staroscinskich, zgofa z wszystkiemi zarzadzeniami, wolnosciami, nie dla Siebie nie wylaezajae, ani zostawiajac. A to za Summe Inwentarzem okazana i dobrowolnie ugodzona Zlot. Pplsk. SzeSeset Czterdziesci wynoszaca. ktöra Summe ze IMCIPan biorac Kontrakt z göry wyplaca do Rak Wielm. Prawodawcy Fe-dorowieza Wielmozny Jurisdator bezpieezeristwo tej suramy, tak calej, jak »iedobranej przez odmiany roboeizn lub pomaiejszeuia powszechne tych w Kraja, na swoim majatku calym, tak Summach, jak tyz rzeezach ruchomyeh i nie-ruchomyeh tem pismem zapisuje. Ostrzega so-bie. Wielmozny Jurisdator, aby' IMCIPan Pos-

I I I . Inventai 'mlu kinezatuluî de^ISTano-w a din annulu 1 1784 şi eonti-actulu, pi'irx oare îllu arendeză pos.seesoi'ulu

şeii advitalu.

Intre D. Mateîu Fedorowicz, possessorulti privilegiaţii advitalu allu kinezatuluî de Nano-wa din cerculii Liski, şi D. Simonu Konopacki de Polkow, proprietarulu satului Daszowka, s'a incheîatu următorulu contracţii de arendă annuală in privinţa kinezatuluî de Nanowa:

D. Fedorowicz, possedându de drepţii kine-zatulu de Nanowa, îllu arendeză prin contracţii D-luî Konopacki, de'mpreună cu ceî şepte ţer-ranî, ce appartenescù din vechime acelluî ki-nezatîi, cu tote muncele şi dările lorii respec­tive, fără nici o reservă, de assemenea cu se-menăturele de iernă şi de tomna, descrise in inventarti, cu tóti câmpurile arate şi nearate, cu lunce, cu livedî, cu gradine, cu mora şi ve­niturile eî, cu căştîulii cărcîumeî, e tc , maî pe scurţi? cu tòte dependinţele şi prerogativele, fără nicî o escepţiune, tòte acestea pentru stimma specificată in inventării şi tocmită de bună voe, anume şesse-sute patru-decî zloţî poloni, plătiţi la manele D-luî Fedorowicz de câtră D. Kono­packi chiarii la eliberarea contractului, care sum-mă, atâtu. in totalitate, precum şi in parte, la casti de schimbarea seu micşorarea dăriloru errănescî, D. Fedorowicz o garanteză prin a-

cestu actu assupra intregeî selle averi, atâtu in numerarti, pr< cum şi in mobile séu im­mobile. D. Fedorowicz are dreptulii de a pri-veghîa ca D. Konopacki să nu céra şi să nu stórca dela ţerranî alte munce, dări şi allergă-ture, peste celle copprinse iu inventării şi ad­mise prin ìegile terrei, ci să se conforme in totulu cu legile şi cu inventariulti, căci la casti

sessor, tak nad Prawo Inwentarza, jak tez nad Prawo krajowe Monarchiczne na Poddanych, robocizn, Danin, Podrozy niewymagal, i nie wymuszal, lecz zapelnie do Prawa i Opisu stosowal sie. Ostrzega Sobie Wielm. Jurys dator jezeliby ktory poddany dla uciemierzenia lub krzywd jakich uszedl, za takowego IMUI Pan Possessor wedlug slusznosci odpowiedzieo powiuien. Ostrzega sobie wzajem IMCIPan Possessor Przypadki gruntowe, ktorych niedo-puszczaj Boze, zarazy na Ludzi, Bydlo, gra-dobicia, nieurodzaju powszechnego, Powodzi przez wody, nawalnice, za takowe wszelkie i tyra podobne, Wielm. Jurysdator po przyjaciel-sku z uproszonemi przyjaciolami lub przyjacie-}em zaspokoic przyrzeka i obowiazuje sie.— Punkta inne, ktore sif dla krotszego pisania hieopisuja, w wszystkich Okolicznoseiaeh do Opisu kontraktow wszelkich strony obydwie odwoluja sie. Ktory kontrakt strony obydwie wedlug prawa terazniejszego do ksiag krajo-wych poddae pozwalaja, i chociazby niebyl poddany, tej waznosci bedzie, jak gdyby byl po-dany. Odebranie panszczyzny jako nastepuje dnia dwudziestego pierwszego Marca, tak tegozdnia w Roku nastepujacym 1785-tym tegoz dnia kori-czyc sie_ bedzie. — Dzialo si§ wT Nanowy dnia 2 1 . Marca 1784 R. z Polkowa Konopaeki, m. p.

de fuga vre-unuîa dintre terranî din causa as-supririì séu a strămbătăţiloră, va fi responsa­bilii insuşî D. Konopacki, carele îşi reservă, pe de altă parte, unii adjutorù amicalù din partea D-Juî Fedorowicz la casurî de differite cata­strofe territoriale, de carîDumnedeu să neferés-că, precum ciumă, epizootia, grindină, secete, innecăciune, etc. Pentru alte detallie, omise aci din brevitate, ambele părţi contractante se voru puté referi la formularulu generală aliti contracteloru de aeestă natură. Contractulă de faţă, in conformitate cu legile in vigóre, se va puté inscri in registrele officiale, inse chiarii de nu s'ar inscri, totu incă ellă va ave de­plina sea valóre Perceperea boeresculuî (pan­szczyzny) se va incepe din diua de 21 Martiă presiute şi se va incheîa totù in acelaşi di in annulu următoră 1785. Făcută in Nanowa, 21 Martiă 1784 . De Pulkow Konopacki m. p.

INTRATA WOJTOWS1WA NAKOWSKIËGO

DM w

DNI

BOCZNE ZLOTB

V E N 1 T U L U

I KINBZATOLUi DE NANOVA

PILLE IH

SEPTEMÂSĂ

DIM.E PB

ANNÙ z t o j l

0 1 Poddanych dni c ia -glych 20 1040 —

Dela (erranime dille con-20 1040

Dzien po groszy 12 w dobrym g r u n c i e . . . . 416

0 di, pe pămentu bunii, n 416

Z Aredy Zlotych Pols -kich Osmdziesiat . . . 80

De la cărciamă zlotl po ­loni £0 • . Ti 80

Z M h n a od Mielnika. * 40 Pentru m6râ dela mo-n * 40

Za Siano z !ak Zlotych Polfkich Sto - 100

Pentru (enu din lunce zloţi poloni 100. . . . * 100

Za Powinnosci robocze z Gromadv i owsa podz. (?) k. SO]. . . . n j » 40

Pentru obligaţiuni de muncă dela commună şi pentru ovSsfl. . . . Ti 40

Rasiem . . 20 1 1040 67« Summa. . • 20 1040 676

84 COLON IELE ROMÂNE IN GALIŢIA

W Y S 1 E W Y

ZOSTAWIONB W SZPIKLE.KZU KORCY CWIBKCI GABCK

SEMENATURCLE

LÁSATE ÎN GBAHAKÜ Mí SUBE PĂTRARE MÎESŢE

Zyta ozimego w Ugorach 4 77 77 Grâu (le tómna in Ugoríi 4 r. ,,

Przenicy Jaréj 1 77 77 Ci vàri de prima-véra . . 1 77

Groehu drobnego polne-go 1 korz. i Bobu drobnego 1 . . . . 2

ì iazereuieruutà de eâiap 1 mesura şi bobü mè-ninttt 1 m e s u r a . . . . 2

7? r

4 2 Ordii 4 2

Hreczki . 1 2

77

1 2

77

Nasienia konopnego 3 CVierei i Lnu nas ie ­nia 1 1

?7

Sementa de c&nipă 3 pătrare şi seménta de

1

77

Owsa korey 66 66 W y s i e w ó w wszystkieh 1 80 77 r Summa. . . 80 77

To wszystko zboze piekne, s t z v n n e , w strych Golina miara Królewska w Pólmacku garcy oám, owies zas wierzchem mierzony. Ciz pod-dani o godzinie osmcj z rana vvychodza na Paiiszczyzne, do kazdéj roboty pe jednemu, do zniwa, grabania, plewienia, siana, suszenia Lnu, konopi brania, po dwoje vvychodza. — Ciz prócz Panszczyzny powinni grzedy zbijac, Kapuste sadzic. ogrzebac, Konopie moczyc, miedlic i oczesaé, Jarzyriy oczyszczac, Nasienie vv Pole wywiesc i pornoc (?) rozsiaó powiuni. JViielnik z Siekiera gdy sie koío bron co zepsuje na-prawié, ma powinnoáé rozkazywaé, kury wy-bierac w roga (?) czasem ukladac powinien.— Komornica od Sgo Wojcieebado . c gp Marcina robi w Tygodniu dzieri, co sie nierachuje, i sztuka od niéj, ale zostawujesie na Gorzalke.gdyz" Gromady jakowies oduiosa, naiezy im daóna poczesne poì-tora garca Wódki, i swoim zagrodnikom tylez, jak z Wieñcem Owsianym przyjda od których Panszezyzna tylko kladzie sie na wygode Dwor-ska. Z lasa czyli na Budowle, czyli drzewa jakie-go'Dwór kaze dwoje i na opal po dwa razy obra-caé (?) powinni.— Szymon z Polkowa Konopacki.

Z IMCIPancm Konopackim o Woitostwo Na-nowskie kontrakt w R. 1784. m. p.

Copiara hancce cum Originali in simplici co­pia scripta concordare testor iti Lisko die 16 Decembris 1785.

Tote aceste bucate sunt frumose, mesurate cu mesura regală de căte optfi mierţe la unu pătraru, iar ovesulu mesuratu cu vărfulu. Ţer-raiiiî suat datori a eşi la boerescu la optii ore de demineţă, câte unultt pentru totfi fellulu de muncă, iar oentru cosiţii, pentru strîrisu, pen-. tru plivltu, uscare de inu, cănipă, căte duoi. Affarâ de boerescu, sunt datori a brezdui, a semena verdă şeii curechifi, a uda cănipa, a curăţa lâna, a cărra semenţa in câmp fi şi a adjuta la semenătură. Morarulu este datorii a repara cu securea tote stricăciunile După strîiîsulfi ovesuluf, trebue să se dea com-muiieî pentru mulţumită o vedră şi jumătate de vinarsii, precum şi argaţilorti. cându vinii "U cununa de ovesu, iar argaţii nu facti alţii boerescu de ca tă numai căte trebuescu pentru curtea boerescă . . . . { ! ) Simeonii de Poî-kow Konopacki.

Contractulii din annuiti 1784 cu D. Kono-acki, pentru kinezatulu din Nanova, m. p.

Acesta copia se attesta a fi in conformitate cu origimilulfi, scrisu intr'unfi singurii essem-plarù. I . ivo, 16 Decembre, 1785.

(?) Aimi lăssatii netraduse frasele pe eavî nu le-amii pvitutu inţ; lU'ge, precum na le inţellegea nieî eMarfi insuşî oditorulu polonii, seu mai bine dicendS, pe cari le desciffrase intr'unfi niudii forte viciosu.

B E R E H I , B E R E H J wies woloska fundaeyi k.ólewskiéj , królewszezyzna do r.

1772, w cyrkule Sanockim-

153 2

Pr iv i l eg ium originale super locatio-nem villae et scultetiam cuidam Dmi-t ro in 1533 datura, anno 1555 confir-matum, ad acta Premisliensia 1559

ablatum.

(Poprawiony podlug oblaty w Archiwum Bernardi/nskwm sic majdujacej).

Oblatum est officio praesenti Castrensi Pre-misliensi Privilegium pargameneum sacrae re-giae Majestatis super advócatiam seu sculte­tiam in villa Berehi per Nobilem et honestum Iwanum ibidem pro tunc scultetum quod petiit actis praesentibus inseri, cujus tenor est talis :

In Nomine Domini Amen. Ad perpetuarci rei me-moriam. Nos Sig'smundus"Augustus, Dei gratia rex Poioniae, Magnus dux Lithvaniae, nec non terrarum Cracoviae, Sandomiriae etc. etc. etc. Significamus praesentibus litteris, quorum in­terest universis et singulis productas esse co­ram nobis honestorura Michaelis Deruetrii et Sienconisfratrumgermanorum nomine, divi olim parentis Nostri litteraa, antecessoribus ipsorum super, advocatiam alias Kniaztwo, in villa nos­tra Berehi coneess&s, in charta xeroriva {red. pecorina) scriptas et sigillo appenso commu-nitas, sanas, salvas etintegras, ac omni pror-

satü romăneseu de fundafiunea regala, proprietatea regia pène la 1772, in eerculù de Sanoka.

15 3 2

Prrvilegiulu originala assupra coloni-săriî satului şi assupra kinezatuluî, daţii unui D m i t r o in 1532, confirmatu in 1555 şi inregistratii in actele de

Premiel ia in 1550.

(Kssemplarulu nostru s'a corresii după copia officialâ, conservată în Archtmlu Bernardiniloru din Leopole).

După rugămintea nobilului şi o n e s t u l ! Ivană, kineză actuală, s'a inregistraiă, inscriindu-se. in actele acestui tribunală allă castruluî de Premislia, următorulă privilegiu allă Sacrei Majestăţî Regale, scrisă pe membrană si re­lativă la şoltuzatulu seu kinezatulu din sătulă Berehi:

In numele Domnului amină. Spre perpetua memoria a lucrului. Noi Sigismundu-Augustă, cu mila lui Dumnetjeă regele Poloniei, marele duce allă Litvanieî, a!lu ţ r r ^ o r u de Craco­via, Sandomiria, etc. etc. e t c , facemă cunnos-cută prin acesta tuturora şi fie-căruîa, cuî se cuvine, cum că ni s'a presintat.ă, in numele o-iiorabililoră fraţi buni Michailă, Demetriă şi Fienco, diploma reposatuluî nostru părinte, con-cessă progenitoriloru loru assupra şoltuzatulu! seă kinezatuluî. din sătulă Berehi, scrisă p e ; membrană şi întărită cu aninarea sigiliului, ik-; tregă, bine-conservată şi nesuppusă prin ur-

86 COLONIELE ROMÂNE IN GALIŢIA

sus suspicione carentes, supplicatumque est mare nici unul dubiti, fiindă rugaţi noi de a nobis eorum nomine, ut eas approbare, confir- approba, de a confirma şi de a ratifica graţio-mare et ratificare dignaremur, quarum tenor samente disa diplomă, a carila copprindere este : est iste:

In Nomine Domini Amen. Ad perpetuam rei In numele Domnului amină. Spre perpetua memoriam. Quia facta liominum quantumcumque memoria a lucrului. Fiindă că faptele ómeni-memojabilia facile intereunt, nisi litterarum tes- lorii, ori-eătu de memorabile, lesne disparii, da-timomo fu rint memoriae commendata: proinde că nu le eternisela mărturia acteloră, deci Nos Sigismundus Dei gratia rex Poloniae Mag- noî Sigismundă, cu mila luì Dumnedeu regele nus dux Lithvaniae, nec non terrarum Craco- Poloniei, marele duce aliti Litvanieî şi alili viae etc. Dominus et baeres. Significamus te- ţerreloru de Cracovia etc. domnă şi erede, fa-nore praesentium, quibus expedit, univers's et cemù cunnoscuiù prin acesta, tuturora şi fie-singulis praesentibus et futuris harum notitiam căruia, presbiti şi viitori, cui se cade şi la cine habituris. Quia habentes commendatam soler- va adjunge, cumcă avèndù in vedere stăruinţa tiam et in rebus agendis dexteritatem providi şi abilitatea practică a onorabilului Demetriu Demetrii alias Dmitr subditi 'nostri in villa séu Dumitru, suppusfl al hi nostra din sătulă Be-Berehi ad Capitaneatum Preraisliensem perii- rehi in capitanatala de Premislia, precum nu nente, habentesque benignam rationem, majo- mai putină luândă in gratiósa consideratane me-rum (rectius meritorum) ejusdem Demetrii, ritele luì in colonisarea dissuluî sată allu nostru qui iti locanda in nova radice ea ipsa villa Berehi pe ună pămentă incultă, nu fără multa mini-nostra Berehi, non parum operae et laboris că şi ostenelâ, amu decisă a da şi a accorda, impenderat, — dandain et conferendam duxi- damă şi accordarmi prin actulu de faţă, numi-mus, damusque et conferrinuis, harum serie tulul Demetriă şoltuzatulu séti kinezafulu din litterarum eidem Demetrio advocatiam alias acelfi sată, alle căruia hotare voră ii pentru Kniaztwo in praefata villa Berehi, quae villa totă-d'a-una póne Ia pèrètilu Polomski pone la habebit perpetuo terminos et limites ad torren- culmea Bruzniow-dzial, apoi dela pèréulu Po­terci Polomski itsque ad summitatem Bruzniowa lom?ki prin fluviulft Strwiaz póne la Stup-bialu (rectius dzialu) a torrente Polomski per nicki-dzial, de aci peste Stupnicki-dzial in s i-fluvium Strwiaz ad Stupnicki dzial — Stupni- sulă pérèului Smroczne póne la culmea raun-ckim dziaîem ' do wierzchu potoka Smrocznéj teliti Jaîowa, unde sunt semne de hotare fă-ad summitatem mentis Jalowa, ubi sunt sco- cute de cătră Tarlo (?), apoi mergendă pe a-puli, seu signa metalia (adauge „ ab ipso cesta munte póne la culmea Ossoska . . . . De Tharlo") — eodem monte Jalowa versus sum- assemenea anni attribuita şi anni assemnată, mitatem Ossoska infra de eadem summitate(?) attribuinift şi assemnâmu prin acésta disuluì pe r t r a (? ) versus granicies (adauge „Kunasz") -Demetriă şi moştenitoriloră sei legitimi, cătră adKysne inter viìlam Jasien et Berehy perflu-.kinezatulă seă incă duo arie, numite vulgar-vium ad montem Krokow (seu Krolióiv) At- mente dworzyszcza, cu prisosurile câmpuriloră tribuimus autem et assignavimus prout attri- şi cu mora, pe care şî-o va puté construi ori-buimus et assignamiis harum serie litterarum unde îi va place in copprinsulă satului, cu praefato Demetrio et ipsius legitimis haeredi- totă felîul de postăvărie, fără inse vre-o dau-bus seu successoribus ad ipsam ejus advoca- nă pentru ceî-1'alţî suppuşî ai nostri, intre-tiam duas areas, Dworzyszcza vulgo nuncupatas buinţândă in libertate veniturile, productele şi cum Obszary et molen'dinum circa eandem vil- censurile ac el lei more, după cum i se va păre lam Berehy ubi ì 11 i magis commodum visttm mai cu caile, ellă şi successorii sei. Mai damă fuerit fer"ipsum construendi, Folusz, Stampy, şi mai accordâmă dissuluî kinezù alla treilea et Walidîo absque famen praejudicio et detri- bană din tote veniturile şi censurile annuale mento aliorum subditorum nostrorum, Cujus ordinarie alle acel luì sată, după obiceîulă cel-quidem Molendini emolumentis et proventibus loră-l'alte sate alle nòstre regale, fără adausă et censibus idem scultetus libere utetur juxta şi fără scădere. Mai permittemu dissuluî kinezu suum beneplacitum et ipsius successores. Item de a ave o cârciumă şi de a ţine duoî séu tre

eidem sculteto damus et tollere admittimus ter-tium denarum de omnibus prove:itibus et cen-sibus ordinariis ex eadem villa annuatim pro-venientibus alias juxta consuetudinem in alias viU lis nostris regalibus observatam nihil augmen­tando nec minorando. Item eidem sculteto ad­mittimus habere unam tabernam. Item artifices duos vel tres cujuscumque artificii. Item inco-lae villae praefatae debent et tenebuntur ire ad scultetum suum bis in anno cum Kolliadka vi­delicet semel in festo Paschae, et semel pro festo Nativitatis Domini. Item idem scultetus habebit libera mellificia in silvis nostris rega-l ibus, de quibus mellifi; i is ipse et omnes praefatae villae cmethone's daciam ad cas-trum Nostrum Premisliensem prout et Knia­ziones ceteri dare lenebuntur. Idem scul­tetus praefatus hortulanos duos vel tres habe­bit. Item incolae praefatae villae. debebunt et tenebuntur advocato quinqué dies laborare quo­libet anno videlicet duos metire, et duos fal-castrare, ac unum arare quilibet eorum. Item idem scultetus debebit et tenebitur equitare nobiscum et cum nostris successoribus vel ca-pitaneis ad bellum cum arcu et sagittis in equo benevalente. Item idem scultetus dabit et sol-vet quolibet anno talem daciam ad castrum Pre­misliensem, qualem alii Kniaziones solvere te-nentur: similiter omnem obedientiam nobis et capitaneis nostris Premisliensibus faceré tene­bitur, sicut et alii Kniaziones. incolae vero praedictae villae qui a data praesentium in eadem haereditate locabuntur ad decursum vi-ginti annorum libertatem habebunt, — qui­bus jam ea ipsa libertas a primaeva locatione villae praefatae expiravit, quorum unusquis-que in tribus quaitis lanei residebit et more aliarum villarum adjaoentium nostrarum re-galium annuatim dacias solvant, n hil mino­rando in praefatis censibus proventibus et uti-litatibus. Item idem ecclesiam ruthenicam in" eadem villa habere admittimus. Quiquidem pop censum nostrum annum juxta morem alto-rum poponum in aliis villis nostris regalibus existentium quotannis solvet. Quam quidem ad-vocaii :u ipse scuiietus praedictus et sui le-gifimi successores tenebit, habebit et posside-bit perpetuo et in aevum ita, sicut alii Knia­ziones nostri, facultatemque habebit idem ad-vocatus et sui legitimi successores eandem ad-vocatiam de nostro et successorum nostrorum consensu commutare, alienare, venderé et in

] meşteri de ori-ce specialitate. Locuitorii satu­lui vorü fi datori a me'-ge la kinezulü lorü de duo ori pe annü cu colinda, o dată la ser-batórea Pascelorü şi o da ta la serbatórea Cră­ciunului. Kinezulü se va bucura de libera ţine­re de stupì in pădurile nostre regale, pentru cari stupì va plăti inse, atătii dènsUlu, precum şi ţerraniî, o dare correspundinte la castrulü nostru de Premislia , precum ,0 plătescu şi cei-l'alţl kinezí. Kinezulü va ţine duoî séü trei argaţi. Din celle cinci dille de muncă, cuvenite kinezului annualmente din partea fie-căruîa din­tre locuitori, duo sunt pentru secerişu, duo pentru cositü şi una pentru arătură. Iu timpü de resbellü, kinezulü va fi datorü a ne servi noue şi successorilorü séü capitanilorü nostri pe unü callü burnì, armatü cu arcü şi cu să­geţi, precum de assemenea de a ne presta la castrulü nostra de Premislia tote dările şi a ne da deplina ascultare noüe şi capitanilo™ nostri de Premislia, in tocmai precum ne plă­tescu şi ne ascultă ceî-l'alţî kinezi. Coloniştii aşedaţî in acellü satü, socotindu-se din ditta de astădî, vorü fi scutiţi de orî-ce prestaţiuni in cursü de duo-deeî de anni, deşi acestü in-tervallü de immunitate a espiratü deja dela prima fundaţiune a coloniei. Fie-care din ei va ave căte trei pătrimi de ariă, platindü-né annualmente tote dările, fără nici o scădere, întocmai precum ne plătescu eelle-l'alte sate alle nòstre regale. Satulü va puté ave o bise­rică greco-orientală, pe longă care se va affla unü popă Acestü popă ne va plăti noüe an­nualmente după norma popilorü de prin celle-1 'alte sate alle nostre regale. Dissulü kinézü şi legitimii sei successori vorü ţine acellü kine-zatü, íllü vorü ave si'lü vorü possede in per­petuu, astü-felíu ca şi ceî-l'alţî kinezî ai nostri, avéndü facultatea, cu autorisaţiunea prealabilă din parte-ne şi din partea urmaşiloru nostri, de a'lü înstrăina, de a'lü vinde şi de a'lü usa in totü felíulü, după cum i se va paré mai bine. Spre mărturia s'a aninaţu sigillulü nos­tru cătră acestü actü. Făcutu şi datü in Cra­covia, feria a treia, serbatórea Sântei Edviga, annulü Domnului una miiâ cincî-sute i.rei-<Jecî şi duoî, iar ai regirii nòstre duoe-<Jecî şi şesse. Fiindü faţă reverendii părinţi şi domni Petru Tomicki, épiscopulü de Cracovia şi vice-cancel-lariulü regatului nostru, şi Ióunü Chojeñski, e, piscopulü de Premislia; precum şi magnificii venerabilii şi generoşii Cristofü Szydlowiecki

usus beneplácitos, p. o ;t sibi melius et utilius videbitur, convertere, in cujus rei íestimonium sigillum nostrum praesentibus litteris appendi fecimus. Actum et datum Cracoviae fei'ia ter-tia festo Stae Hedvigis anno Domini Millesimo quingentésimo trigesimo secundo, regni vero nostri anno vigésimo sexto. Praesentibus re-verendis in Christo patribus et dominis Petro de Tomicze Cracoviensi et regni Nostri Vice-cancellario, Joanne Hogirìski (CJwjenski) Pre-misliensi, episcopis — nec non Magnificis ve-nerabilibus et Generosis Ci'isthophoro de Szydlo-wicz Castellano et capitaneo Cracoviensi Reg-nique Nostri cancellano ac Siradiensi, Socha-czoviensi, Gosàniensi et novae civitatis Korczyn Capitaneo, Joanne de Frugin (?) Castellano *t Capitaneo Lublinensi, Marschalco curiae Nos-trae thesaurario,^Stanislao Stadnicki Sanocensi, Severino Boner Zarnoviensi ac Zupario Mag-n.oque procuratore Cracoviensi, Bicensi, et Oé-wiecimiensi, Zatoriensi et Rabstinensi Capita­neo, Paulo de Wolia Soehaczowieiisi, Castel-laneis — Joanne de Lasko, praeposito Gnesnensi, Stanislao de Olesnica praeposito Scarbimiriensi, Canonicis Cracoviensibus Secretariis Nostris— Silvestre Ozarowski subcamerario Nostro, Joan­ne Tarlo de Sochazewicze structore mensae nostrae et aliis.quam plurimis dignitariis oí ficialibus et aulicis Nostris sincere iidelibus dilectis. Datum per manum reverendi in Christo Patris Domini Petri Episcopi Cracoviensis et regni Nostri vice Cancelara sincere Nobis di-lecti. Petrus Episcopus et vice Cancellarius

Nos itaque Sigismundus Augustas rex prae nominatjs supplicationi praefatorum Michaelis, Demetrii et Siencouis fratrum annuentes litte-ras praeinsertas uti sanas salvas et integras ratas gratas habenfes, illas auctoritate nostra regia approbandas et confirmandas duximus approbamusque confirammus et ratificamusprae sentibus litteris decernendo eas robur debitae et perpetuae firmitatis habituras. In cujus rei testimonio sigillum Nostrum est appensum. Da tum Knissinij feria secunda ante festum Stae Luciae próxima, Anno Domini Millesimo quin­gentésimo quinquagesimo tertio regni Nostri vero vigésimo quarto. Praesentibus generosis et venerabilibus Floriano Zebrzydowski Lubli nensi et Burgrabio Cracoviensi, Fabiano Czema Redanensi (?) Tuchoviensi et Staragardiensi

astellanulìi şi capitanulu de Cracovia, cancel-lariulù regatului nostru, capitanulu de Siradia, de Sochaczovia, de Gostinia şi allù cetăţii noue Korczyn; Iònnu de Frugin (?), castellanulu şi capitanulu de Lublin, mareşallulu curţii nostre şi tesaurariù; Stanislavù Stadnicki, castella­nulu deSanoka; Severinù Boner, castellanulu de Zarnow, prefectulù salinelorù, marele procura­torii de Cracovia, capitanulu de Biecz, de Os-wiecim, de Zator şi de Rabsztyn; Paula Wolski, castellanulu de Sochaczew; lemmi Laski, pre-positulù de Gniezno, şi Stanislavù Olesnicki, prepositulu de Skarbimierz, canonici de Cra­covia, secretari ai-nostri; Silvestru 02arowski, sub-camerariulù nostru; Iónnù Tarlo de So-karzewice, stolniculù nostra; şi alţi mai mulţi demnitari, officiali şi aulici iubiţi ai nostri. Datù prin mâna reverendului părinte D. Petru, episcopulù de Cracovia şi îubitulu vice-tancel-lariu allu regatului nostru. Petru episcopii şi vice-cancellariii.

Aşa dară noi, numitulii rege Sigismundu Augusti!, condescindèndù la rugăciunea dişi-lorù fraţi Mihailù, Demetriuşi Senco, şi vedèndù cum că diploma, reprodusă mai susu, este in-tregă şi nevătemată, amu decisù a o approba şi confirma, o approbâmu, confirmămu, şi rati­ficami! prin autoritatea nòstra regală, hotăriudii prin actulu de faţă, ca să iiîbe deplina forţă şi vecînica vigóre. Spre mărturia s'a aninatu sigiîliilii nostru. Dati! in Kniszyn, feria a doua cea mai aprópe inainte de serbâtorea Sântei Lucie, annuiti Domnului o miiă cincl-sute cincî-deci şi trei, iar al Iii regiriî nòstre diioe-decl şi patru. Faţă au fostu generoşii şi venerabilii Florianu Zebrzydowski, castella­nulu de Lublin si burgrafuiu de Cracovia, Fa­biani! Czema, castellanulu de Redan, capitanulu

ARCHIVA ISTORICI A ROMANIEÍ 89 j

Capitaneo, Cástellanis — Joan ne Przerembski, regni nostri vice Cancellano et Cracoviensi prae-posito, Gabriele Tarlo serenissimae Dominae con-jugis Nostrae Curine Magistro et Hclmensi Capi­taneo, Nicolao Niebuchowski (seu Zebuchowski) cubili Nostri praefecto, Burgrabio Cracoviensi et Capitaueo Ternoviensi (?) Sigismundo Legensa Pocillatore Regni et Krzepicensi, Tissoriensi que (?) Capitaneo, Petrò Arczechowski(?) War-szaviensi, Joanne Skasowski (?) Pultiviensi, Canonicis — Stanislao Kurkowski Societatis Jesu et aliis quani pluriniis fi'de dignis tes-tibus circa praemissa existentibus. Datum per manus praefatl Joannís Przyrtmbski regni Po-loniae vicecancellarii et Cracoviensis praepositi devote nòbis dilecti. Joannes Pizyrembski Po­lonia*'regni Vice'Canceliarius.

de Tuchów si de Starogródj; Iónnu Pi;zeremb-ski, vice-cancellariulu regatului nostru şi pre- j positulu de Cracovia; Gabrielli Tarlo, magis­tralii curţii serenissime! Dómne soţie nòstre : şi capitanulu de Clielm ; Nicolai'.!- Zebuchowski, postelniculfi nostru, burgraful.fi de Cracovia $i 1

capitanulu de Teniów; Sigismundu Ligenza, l

păliarniculu regatului, capitanulu de Krzepica | şi de Tissoria, Petru Arczechowski, canoniculu i de Varsavia, Iónnu Skşsowski, canonicul fi, de Polt iwa; Stanislavu KurkoWi-ki, jesuitfi; şi. a,]tl ; ma! mulţi marturî, demni de credinţă, assuprà < ceHoru de ina! susfi. ' .Datti prin mâna: ineor j fiohatului Iónnfi Przerembski, vice-canc$larîu}$ regatului Polonie! şi preposituUii de Cfacoviaj Iubi (fi alliì nostru. Iónnfi Przerembski, viee-cancellariulìi regatului Polonie!.

, Dal íze Dokiimatífa t.vciace- sio Kniàz'twa w Bi'rehicli:

' i ' ' . • / . ' i •

• • 1 1 5 4 4 •' ; '

T R E S C

(Szeac Kntaiiów okoHcznt/ch reaa gardlem i nmjatkiem rmhymcy Knia:twa w Berehach Jwanowi Kiinaszewiczoixi, ze bed:ie tei/o

Kniaztwa spukojine u:yu>al.)

II. .Fidejnpmo ratione paoificae posses­sioni» e jusdem advocat iae I w a n o Ivu-

J i a s i e w i r ' z iaota per soultetos.

Stanawszy oblicznie przed urzedem y ksie-gamy niniéjszymy opatrzni Iwan syn Zelików z Bandrowa, Michno z Prosieka, Fedko z Smol-nicze, Andrzejko i Iwanko z Kroszna, Misko z Liskowatego, Andrzéj z Starzawy Kniazio-wie, jawnie i dobrowolnie odstepujacz od pra-wa szwego wselkiego, a tu szie i szwe imloaa w to prawo Grodzkie Przemyskie wcielajac \V}rznali,- iz za opatrzne Dmitra Janika brailli y Stecza 'Bekarta kriiazie niegdy w Berehach, szlachetnemu Iwanowi Kunaszewiczowi Unihow-skiemu za pokój wszistczi reka wspólna reczyli i recza tym spósobem, iz ten Iwan Kunaszo-wìcz Kniaztwo w Berehach spokojnie bedzie trzymal, miai i jego uziwal bez wszelakiego

: , • ) .

ITrmart'a'"docn'mentfelortl;. relative l a kaiMatulu din .Berolţ

; .. • * ih 44 J ; \ , •i/,;1

,;If"!'.'

C 0 P P R I N D E R E A

(Sésse kine;ì învecinaţi (farmiteca lui Ionnìi K'inan:ewic2, cum-peràtorulu kin^zaìtdin din Berciti, cu incide fi cu averile lorii,

arnica nu va fi turburaţii in possessi unea disutili kinezatu).

II. Garanţia d e liniştita possedere a k i -nezatuluì d e Berel i i . , dată lui Iònnù Iv.una,«y:ewioz d e eă t ia ceì-l'alLì k inesr ì .

Presiiitându-se personnalmente de'naintea a-cestui officiti şi de'naintele registrelor'u onora­bilii Iónnu fiiulu luì Zelicu din Bandrów, Mih-nea din Prosieka, Fcdco din Smolnica, Andrelco şi Ivanco din Krosno, Misco din Liskowaty'şi ' Andreiu din Starzawa, kinezi, renunciandìi de bună voe şi pe faţă de orl-ce jurisdicţiile a lorii privilegiala şi incoporându-se, cu ijjscrierea nu-miloru lorii, in dreptu'.ìi communtì, usi'tatu in urbei Prcmislieî, a fi recunnoscutii că, pentru onorabilii Dumitru şi laneu, fraţi, preciimf şi pen­tru Steţco bastardulu, fost! kinezi din Berehi, eî au stătuiu şi stau kizaşî toţi solidarmcnte, nobilului Iónnu fi'îulu lui Kunasz, de TJnichów, şj. anu­me, cumcă acesta va possedè in linişte kine-

U. I'. I l â j d e i Tom IV 12

przenagabania, skodi wszelakiej tycli tlio Dmi-tra .lanika i Steca y ich przvjaeiól wszistkich.— A jeéli zeby ci Dmitr Janik i Stecz bracia skody

jakie Pzami przez szic albo przez kogo in­nego w tliim kniaztwìe uezynieli, tedy rze-czeni kniazie ' wszyscy Spolera beda winiii, i obowiazuja sie te skody rzeezo.'.emu Iwanowi Kunaszevriczowi nagrodzic i oprawié, tak ji-koby mu sie podobaîo pod utraeenicm swéj majetnosci wszitkiéj. A jezeli by tez czego Boze uchowaj czy Dmitr Jariko i Stecz prze-zeczonego Iwana sami albo przez naprawni osoby zabieli, thedy rzeczoai kniazie Ivvan Ze-hkewicz, Michno z Prosieka, Fedko z J-'mol-niczy, Andrcjko i Iwan z Krosna, Misko z Lis-kowatego, Andrzéj z Starzawy, beda winni, i obowiazuja sze swe gardlaza (ego Iwana' Kunnsze-wieza daé, albojaka bedzie wolia i rozkazanie .lego Mosci Pana Piotra Kmithy z Wiszniczy Wo-jewody i Starosty Krakowskicgo. Na to p«-mietne jest polozono.

Acta sunt haec in Castro Premislicnsi in terminis castrensibus Prcmisliensibus feria se­cunda in vigilia Stae Catharinau Virginis Anno Domini Millesimo quingentes'mo quadragesi­mo quarto.

zafulu din Bercili,, tllìi va ave silii va usa farà' nici o turburare şi farli nici o vătemare din pârlea numiţilorii Dumitru, Iancu şi Steţeo séti din partea amiciloru acestora; Iar dacă aceşti Dumitru, Iancu si Stoico fraţi, ei inşii seu prin intermedìulìi altora, arii cuteda a committe vre-o daună in acellu kinezatii, aiuncî loti ki neziî maî-susii menţionaţi vorii fi solidarmente, responsabili, fiindii datori, sub garanţia averii lorii intregî, de a dosdauna in tote pe numi tulli Iónmì Kunaszewicz; iar intemplându-se cum-va, Dumnedeii ferescă, ca Dumitru, Ian cu si Stetcu, ei inşii séu omenii lorii, să uc culă pe distilli Iónnìi, atunci menţionaţii kinezi Iónnìi Zelikowicz, Milmea dia Prosieka, Fedeli din Smolnica, Andreicu şi Iónnìi din Krosno, Misco din Liskowaty şi Ancìreiu din Starzawa vor lì respunde capii pentru capii cu vleţcle lonì pentru acellù Iónnìi Kunaszewicz, séti dupre cum va decide altìi-feìTu voinţa şi po riinca Domnului Petru Kmita de Wisnica. pa latinulu si castellanulu de Cracovia. S'a in scrisiì spre memoria.

S'a făcuţii in cast rubi de Premis'ia, feria a duoa, in ndjunnlii Sântei Verdure Caterine, an­nulli Domnului una niiiă cinci-sute palru-docî şi patru.

15 45

T I ì E S O

(Diluirli i Juitko posiadacze Kniazla^a w Uereltaclt zeznitja. ze mi Szlaclietnego lucana Kunasrewicza za to Kitiaztwo stttitme 500 zlot. palskich (na klóra przez k'tminarsów króleirskich ota-xtmane tostalo) t. j . 400. zi. polskicli ani a 100 Zlplsk. Jaczko 11 rezanski za swnja czesc odelirali. Zrzekaja aie zatèm swojent i tukcesinrnto imietnem icszclkkh prato i pretensili do Kniaziwa

sprzedanego.)

ITI. Ji!xemptio ej-usdem ndvoc aline per eundem J w a n Kunnjsy.ovvioz.

Constitutus personaliter coram officio et actis praesentibus providus Dmitr quondam sculle-tus de villa regali Berein publice et per ex-pressum recedendo a jure suo quocumque re-

15 45

0 U l ' P R I N D E R E

(Dtiintlru şi lăncii, passesorii kiriezalitliti din Jìerélii, nturftireşcu ile a fi prim ili 'di-la nobilitili lònnft Kunaszewicz in/irritila acclini kinezatii stimma de 500 zloţi poloni, pentru care stintilin fusese taxaţii de către comisarii regali, şi anume 40O zloţi poloni în partea lorii, iitr 100 in partea Intinteli lierezanskt; deci, în nu mele lorii şi alin posterităţii lorii, retii/nciă la iote dreplnrile st

pretensi iutile a&ftnpra acclini kinezatii

III . Aouisit iunea definitivă a kinoy.a tului de Uerehi de c ă i r ă tinnirmi Iv/u

iia.^/fiwifz.

Presintându-se in persóna dc'naintea officili lui de faţă şi de'naintca regislrcloni onorabilulìi Dumitru, foştii kinezii allu salului regalii Be­rcili şi renunciândii in publieii şi pe faţă la

cognovit, quia de manibus Nobilis Ivvan Ku-naszowicz quadringentos flcrei.orimi pecuniae monetae et numeri in regno currentis pro scul-tetia in villa regali J'erehy ex commissione sacrae regiae Majestatis per geneiosos Stani-slauum Cieszaczki judicem castreusem Premi-sliensem et Nicolaum Mlodeczki Vice-capifaneum, Jacobum Przyluski Notarium Castrensem Pre-ruisliensem, commissaries per regiam majesta-tem datos et deputatos qui ad quingeutorum (lorenorum monetae et numeri polonici vix (?) privatus (?) scultetiae praei'atae in villa Berelii ad euudem spectantis et pertinentis recepit et effeetualiter levavit, residuitatem vero summae praefatae quingentorijm tlorenorum videlicet centum florenos providus Jaczko fìlius providi olim Demko Be'rezàiiski quantum pro illius inte-

' resse spectat ex praefata etiam advocatia re­cepit et levavit, de qua similiter hie habet edam'- apud acta publica recognoscere. Katione cìijirs receptionis summae praefatae quadrin-gentorum tlorenorum ipse Dimitr suo et provi-dorum Marenka mutris et Janij fratris nomine, eundem Iwan Kunaszowicz quietai perpetue sibi et praefaUs Matri ac fra tri nec non suis successoribus legitimis "imponens silenti uni si-bique Iwan realerii iutromissionem et pacificam-possessionem *in praefatam scultetiam in villa ISerehi admisit et praesentibus admitlit, super quo memoriale positum est.

Acta sunt liaec in castro Premisliensi ante lestuin SU Bartholomaei Apostoli proxima, an­no Domini Millesimo quingentesimo quadrage-, simo quinto.

or;-ce jurisdicţiune a sea privilegială, a re-ciînnoscutii, cumcă din manele nobilului ionnii Kunaszowiez, pentru kiuezatulii din sătulii Be-rehi, pe care commissaril numiţi şi trimişi de cătră majestatea sea regală, generoşii Stani-slaii Ciesacki, judele castruluî de Premislia, Nicolaîu MIodecki, vice-capitaiui, şi lacobii Przy­luski, notariulu castruluî de Premislia, îllii ap-preţuiseră in cincî-sute de floriul de monelă şi de greutate polonă, ellii Dumitru a primiţii acum pe deplinii summa de patru sute florini iu cursulti obicinuiţii, Iar restulii celloru cincî-sute florini, adecă o sută de fiorini, a veniţii in partea onorabilului laţeu, fiîulii reposatulul Demco Berezanski ca preţuiţi porţiunii selle din kinezatii, pentru care", va mărturi ellfi-insuşî deosebiţii de'naintea registreloru pu­blice. Decî dară, incătu privesce dissa sum-, mă de patru-sute florini, numiti.lu Dumitru, in numele şeii şi all'i onorabililoru Marincă mu-mă-sea şi Iancu frate-seu şi allu posterităţii lorii legitime, acuită pe menţionnatulu Ionnii Ktinaszovvicz, garantându'I pentru totti-d'a-una liniştita possedere şi admittendu'lii de 'ndată la intromissiunea re ilă in acellu kinezatii allu satului Berehi. S'a inscrisu spre memoria. .

S'a făcuţii in castrulii de Premislia, săuibe-ta cea mal aprópe inainte de serbătorea Sân­tului Apostolii Bartolomeu, annulli Domnului o miiă cinci sute patru-decî şi cinci.

15 49

T R E S C.

(Jaczko Be.rezanski ktcittiie z stvojf'j stronu Iwuna Kiinanzoujic:iX 2 zaplacongcli ma 11)0 Zip. za jego czesc Kuiazlwa tv Btrc-

hach).

I V . Kecogni t io supra menţionata J a i > > k o Berezanski de exsoluta eidexu per Iwanum K u n a a o w i c z summa centum

iloreiioiaim.

Coram illustri et magnifico Domino Petro Krnita in Wisznicz Palatino et Capitaneo Cra-coviensi, generali Marsclialco Regni Polonie supremo, Scepusiensi, Colensi, Premisliensique Capitaneo ac officio -ejusdem Magnifico (?) Cas­trensi Premislieusi personaliter constitutes pro­vili us Jaczko filius providi Deniko dicti Bere-zariski advocati in villa regali Bercili et quon­dam tenularius sortis suae praefatae advocaii e in Barelli publice et per expressum recognovit. Quia de manibus Nobilis iwan Kunaszowicz nunc tenutarii advocatiae in praefata villa Be-rehi, centum florenos pecuniae mone'ae et nu­meri in regno Poloniae currentis pro sorte ad­vocatiae in villa praefata Bercili ad se spee-tante et concernerne, juxta sacrae et seueuis-simae Majestatis regiae nuper defuncti conseu-sum dicto Kunaszowicz concessimi et datum et decretum generosorum olim Stanislai Cie-szaezki judicis, Nicolai Mlodeczki vice capitanei, Jacobi Przyluski nota ri i Castrensis Preniislien-sis, taxamque eorundem advocatiae praefatae in Bcrehy commissa riorum per sacram regiam majestatem pro parte dicti Kunaszowicz in causa redemptionis advocatiae de manibus provido-rum Dmitr et Jajn ac Marenka matris 'oruu-dem et praetàti Jaczko iiliastri da torum (dìc-torum ?) et deputatorum recepii et eftectualiter levavit a(5 ipsi Jaczko a praefato Iwan Kuna­szowicz pro praefatis centum florenornm pecu­niae pro sorte advocatiae in villa praefata re­gali satisfaction est. Ratione cujus satisfac-tionis praefàtus Jaczko ipsum Iwan de summa praefata quietat, et sibi pro ipsa summa prae-tacta de sorte praefata advocatiae in villa Be-rehy et successoribus legitimis perpetuum si-

15 49

COPRINDEREA

laica Berexa/tski aciuită din parleì pe Joiinu Kitnaszoicìcz pen­tru 100 ziotX polont, plătiţi in preţuia portitmiî sa/le dm ki/ie-

zutnlu da Bèreliij.

I V . Recuimòscerea luì la (cu Berezan-ski despre summa de o sută florini,

primită dela Ionnù Kunaszowicz .

De'naintea illustruluî şi magnificului D. Pe­tru Kmita de Wis'znice, palaîinulu şi ca ita-nulu generalii de Cracovia, inareşallulu su­premii aliti Regatului Poloniei, capilanulii de Scepuşî. de Colin şi de Premislia, şi de'nain­tea magnificului seti tribunali! din castrala de Premislia, presintaudu-se personalmente onora-biIiiIti laţeu, limili onorabilului Demco pore­cliţii Berezanski, reposafulu! kinezii din satulù regalii Bercili, dela care a fostù mostenitù o parte din acestii kinezatìi, a recunoscuţii pe faţă şi iu publicii, cumcă din manele nobilu­lui lónuù Kunaszowicz, possessóruhi actualii alili kinezatuluî din numitulu satiì Bercili, a primiţii pe de plinii summa de o şutii floriul in moneta şi in greutate currinte in regatulu Poloniei, ca plată pentru p 'opna tea porţiune kinezială clin acellu salii Bercili, potrivitu cu autorisaţiuiiea sacrei şi serenissime! selle ma-jes ăfî regelui de curèndii reposa (fi, concessa şi dală disulul Kunaszowicz; potriviţii cu de-cretitlu nobililoni şi anume alili re osatulul Stanislao. Ciesacki jude, Mcolae Mlodecki, vi-ce-capitaniì, şi facobu Przyluski, notariulu cas-truluî de Premislia; iu tine, potrivitu cu ap-preţiuirea acestora, in calitatea lorii de com­missari, numiţi si trimişi de cătră sacra ma-jestate regală in acellu kinezalii de Berehi, spre a'lu revendica in ('avorta disulul Kuna-szowi z din manele onorabililoni Dumitru si Iancu, a mi mei lorii Marincă si a menţiona-tulul filastru laţci . Pe basa discî plăti, acestiì itiţcu vine acum a acuitta pe lónnù Kunaszo­wicz pentru acea summă, renunciându la ori­ce protestatiune ulterioră, in numele seu şi allù legitimiloru sei successori, şi cedéndu-i

lentium imponit et pnrfato Iwan Kunatzowicz de sorte ipsa advocatia in villa regali Berehy diela libere cedit, ac de eadeni condescendit, nihil in ea pro se et suis legitiniis suicesso-ribus reservando, super quod memoriale posi­tura est.

Acta sunt haeo in Castro Piémisliensi feria secunda post dominicam Bogationum próxima Anno Domini Millesimo quingentésimo quadra­gesimo nono.

de bni:ă voia íótíi porţiunea sea din kii.ezalul.u aeelluì salii Berehi, fără nieï o r servă. S'y. inseristi spre memoria.

Făcuţii in castrulü de Premislia, í'eiia a duoa cea mal aprópé după serbatórea ííogatiunilórü, annulli Domnului o milă cincï-sute p'afru-decï şi noüe.

V . Dekre t komprornifctarski Wojevvo-dy Sandomirekiego i í^tarosty P i y e -myirkieg'c Spytka Jo rdan» ye Ztúdi-< zyná w eprawie miedzy t - x h u hetnym D m i t r e m Berezanekim i szlachetnym

/ Jwanem KunaFzowicyem 'puncto oc­cupation^ violenta* scultetiae in villa

Berehi.

Z riokujncnlu teço p iénvíza polowa uyi'a'ta, w léj zas co t i ' j zostèila w y c z U a c im>ziìa n.m wyruk, klut' o oenuwt»

» , udzieiamy :

Praefatus Illustris ac "Magnif. Dom. Spytck Jordan de Zakliezyn Palatinus Sandomiriensis tamquam judex compromissarius audita per ac-toivm praefatum Djiiitr, contra praenominatum Ivvan Kunaszowicz modernii m possessorem scul­tetiae in villa Berehi pro occupatione violenta praefatae "scultetiae, tum etiam | raefati Iwan responsis exceptionibusque justis et legitimis, visis privilegiis super p racla tarn sculteiiam e e i n ­vienti bus vigore quorum e rat in pacifica pos­sessione a data illorum, fum et actus commis-sarialis sacrae regiae Majestatis, atiento io quod ip.-e Iwan Kunaszowicz juste legitime vigore jurium suoruni praefatam scultetiain tenet et possidet pacifice et quiete juxta inscripiio-nem, eidem praefato Iwan Kunaszowicz mo­derno possessori praefatae scultetiae ean-dem sculietiam decreto suo compromissaria-li mediante adjudicat ejusque successoribus perpetuo et in aevum litteras privilegia omnia ipsi Iwan Kunaszowicz super praefatam scul­tetiain servientia approbat roburque perpetuae firmitatis ipsis adjudicat, ratione cujus sculte­tiae ipsi Iwan adjudications praefatus Magni-

V . Decreíulü de compiomis i i din pai -tea palatini dui de Sandomii'ia şi Capi-tamdú do Premisl ia Spiteo Jordan de Zakl iezyn iti i^roce^Hiúlú dintre nobilii Dumitru • Berey.anifki şi lóíuiú Ku«¡a> szo'wicsî in ceistHmea occupa Liúxrii'vid-.lintì a kinezatuluì din eatulú Berehi

Prima pai-tea acestui documentă (i'nilíí rurtă , reproiliitemìi numai rus tu Iti. in tare se copprinde ir;iă.^î tcntiiiţa :

. . . Menlionatulu illustri! şi magnificii D. Sjiitco" Iordan de Zakliezyn, palatinulù de San-domiria, ascullândfi, in califalea sea de jude arbritru, plângerea distilla Dumitru contra 111:11 sti'su numitului Iónnù Kunaszowicz, possesso-rulli aetualù allfl kinezatului din sătulii Berehi, pe care l'arù fi apucatù prin violiniă; şi as-cultându totu-d'o-dată respunsulù acestuia cu nesce argumente juste şi legitime ; mai ve-

•dèndu privilegiele, relative la acellu kinezalu,, pe basea cărora jIIu possedea in linişte deja dela data lorii, precumu şi actulu commissio­ni! sacrei majestăţî regale, din care se vede, cumcă• insuşl iónn'u Kunaszowicz intr'unu mad justii, legitimii, iu vigórea drepturiloru selle şi in conformitate cu documentele, ţine şi posse­dè in pace şi in linişte disulu kiuezatfi; deci, prin decretimi compromissarialu de faţă, îi adjudecă lui şi posterităţii selle pemru totii-d'a-una kinezatulù in eestiune, approbă fote do-cunieniele selle in acesta privinţă, pentru ca să aîbe astu-felîii o perpetuă autoritate; dar decide totii-d'o-dată, ca in consideraţiunea câş­tigului seti şi spre a impăca óre-cumu pe pă-

ficus deerevit, ut ipse Ivvan Kunaszowicz ra-Jguba.sulinDumitru- sa, daïuésca aceslui in pos-tione contentalionis praefalo Dniilr in posses- sesfciune si penlru perjtetuitate kinezatulu din sionem et perpetuilatem det scullefiani in villa saiuliï roinanescu Lodiua , din îioii colouisatii Vallachica Lodina de nova radicc exstirpata et pe panièntû incultil si mal urniândii iuca a se adliuc exstirpanda colonisa

15 5 6

(Iwan Kunuszewicz tiwcniiys.-i/m posiadaciom Kiiiaztma Beman-skiegu swoj'i hiiluztii'i) w Lodi/uie ăciniivii/'e.)

V I . Donatio .seultetiae in Lodina a N o -bili Jwan K u n a f z e w i c z prov.id.is Dmi-t ro Janko quondam scultetùs in B e -

ichi iacta.

Comparens pcrsonaliter coram officio et ac-tis praesenlibus Nobilis Iwan Berezariski Ku-naszowicz scultetus villae Bcrehi sacrae re-giae Majestatis in Capitaneatu Premisliensi sitae recognovit, quia totum et integrum jus suum ei a sacra regia Majestate concessum supra advocatiam seu scultetiam in villa Lo-dyna servientem dat donat providis Dmitro Janco quondam scultetis in villa Berehi et in eos transfundit et incorporat et de omui ju­re condescendit. nihil pro se et suis succes-sor ibus iu praefatis bonis seu scultetia in villa Lodina reservando, ita prout solus tenuit et possedit — et ex nunc illis dat et admittit in-tromissionem cum pacifica possessione perininis-terialem terrenum quemcuiiqucsibi eligerintad in-tromittendum — et privilegiurn ipsi serviens super praefatam villain Lodyna dedit et dat co­ram officio casfrensi Premisliensi et hoc juxta decretum compromissoriale videlicet Magiiifici Spytkonis Jordan de Zakliczyn Palatini San-domirieusis Premisliensisque Capitanei.

1 5 5 6

(lôiniii Knnaï:ni:icz daruCòre Lini::atnlu. seu din I.viituri• fustdur pv-^isiuri' iu /<ttii-':atidnï ilia h'citlii.)

V I . DonaLiuiiea kiney.atuluï din Lodi ­na de entra iiobilulìi Jonnû Kjutinï--xc~ wic x luì Dumitru şi luì Janni, l'osi ilor

kineyì din I Gerelli.

Presiiilàndu-se pcrsounalmente de'naintea of-liciuliiî şi registreloru de fată nobilititi lóimu Berezariski Kunaszowicz, kinezulu satului Be­rcili allu sacrei maiestăţi regale, affla torn in capifanatulu de Premislia, a mărturitfi, că dă şi dăj'iiesce, in modalii celiti, mai absolufti, lui Dumitru şi Iancu, foştiloru kinezî al satului Berehi, tote drepturile selle, concesse de cătră sacra majcstate regală, assupra şoltuzatuluî seu kinezafuluî din satulu Lodyna, iară nici o r i s e r v a pentru sine séu pentru successoriî sei, întocmai dupre cum illu ţinuse şi 'lu posedase ellu-insuşî, accordàndu-le immediatamente intro-missiunea reală cu pacifica possessiune, prin intermediulu imj)iegatuluî dislrictuaJu, pe care şi'lii varii ailege eiw'nşiî, depiinèiidu. totu-d'o-dată de'naintea officiuluî castrului de Premislia. privilegiulu, pe care'lu; avusese assupra men­ţionatului salii Lodyna, cari tote le face in conformitate cu decretulu compromissarialtì alili magnificului Spiiko Jordan de Zakliczyn, pa­latini! de Sandoniiria si capitanti de Premislia.

DATA NI E WYK A ZONA.

Ihrulr 1 Jankn hl/Ii knia:ie w Tlerehaeii ptMer.hnjtt, re lirait hhmmmeit; im iiMi/Iko cene kiipna piYrwotni- :« knin:t,vn »•;<•-<••'•"« timumionn :aplueil, ale -~e im pmuiVj » minune •}.'!() rlnti/eh

pmllaij (M-Mii t<>'Mprnmmar*kiego itoplacit i js:c:e nee h'n(a:l-wo «• Ijnhpiie nilrtapil. Ohlignja sin ;at,'tu sr«;V»i i soke sron'uD iw.ieniem pod kara pienie:ua 500 ;/r;i/trien _v> ,/„ rzrcvmeqn h«»as:»iek;a ' kup-ia Berek zrulncj <hih;èj prefenn/i rosele to­

bte vie beila.

FĂRĂ DAIĂ

[tumilru ri lauen. /'"Jo l<iiie:i il n Berehi, teurtiu rseu, emiică liirinu h/inas:otiic~ nu moneti ]e-a plătitu preţuia ile. ctimperàtó-re, tocmiţii ile'ulrii'ntrìu pentru aeellii lìnecatii, ei inca u nini eulau.su in urma o summa ile 2-'ÌO -loti, in eonformilale cu aeere-titlii arìittrilorii, pe l'inijii eersiiinea kine;utttliiì sen ilin Ijuìina, ri tleet se u/iìii/a, in nitmi'le. bini ri alti:, successori/arti, rub amen-ila de àOi) nietree, ile a nu mal răliea pe ritloru nici o preten­

rinne etrs'ufira citmpei litòidi acelhii salii ìlerelii.

VII. Tt.erata reoogrritio providovum Dmi'tr e t Janoo quod ipr-is a I w a n k o n e KtinnFzewirz de soultetia in villa Rorehi poeni tus patis/ar-tum pit., neo nonde plenaria eeppjone' ponltetiae in. Lodina a die-to I w a n K i m a f z o w i r ^ in r e m

e o r u m facta,

Comparens personaliter providi Dmitr et Jaiiko quondam sculteti villae Berehi sacrae Regiae Majestatis in Capitaneatu Prcmislicnsi sitae, palam et, publice et per expressum recognoverunt quia a Nobiii Iwanconc Berezaiiski sculteto de villa Berehi sacr.ie reghe Majcstatis die to Ku-naszowiez ill is satisfactum est juxta decretum compromissarium in acta fla trensii Premisliei;-sia inductum Magnified Spytkonis Jordan de Zakliczyn Palatini Sandomiiie.tsis, Premisliensis Oarcionacensisque Oapitanei. De qua videlicet solutioac pro advocatia praefata per ipsum Be-rechanski ipsum quietant, "perpetuum sibi et suis'successoribus imponendo sileiitium aliquid i epetendi in seultctia praeikt i. De jureque stio ipsos quomorlocuuquc co.icernente ipsi cbn-descendunt nihil sibi juris et propingvitatis reservando. Nihilominus t«mc:i inscribunt se et obligant in omnibus bonis suis ubicumque per cos in regno habitis et possessis quod prae-fatnm Iwankonem Berechaiiski debent uieri, evinccre, et clibtrare ah omnibus pcrsonis j>ro-' pingvis et remotis, status et sexus utriusque nulla praescripfione fori evadendo et hoc sub va-dio quingentoiTim pecuniae communis in regno currentis. Insuper recognoverunt, quia ip-sis satisfactum est a praefato hvancone de omnibus tam de villa Lodina et privilegio ean-dem Lodinam serviente, quam etiam de summa ducentorum et tringentorum florenorum juxta decretum compromissoriale praedicti Magnifier, de quibus omnibus super expressis tamiutoto quam in parte ipsum praefatum I wan Kunaszowicz Berechariski, quietant et recognoscunt, sibi satisfactum esse, imponuntque sibi perpetuum silentium pro his omnibus et suis sue* es-soribus. Casu quo praesenti quietatioui contravenerint et eorum su ccessores contravencrint, ex tunc citati ad olficium castrense Premisliense in primo termino tamquam peremp-torio stare et parere tenebuntur et eorum successores tencbuutur, ipsum ferniinum nulja re exquisita neque colore cxcogilato neque judicialiter, ueque extrajudicialiter differendo, motionibus appclationibus se ab renunciando vero ('.) vol simplici iniirm'itatibus neque pro majoriC?] diffei'endo imo quidquid sibi aut ijisonim successores recipere vellent in auxi'ium

eo toto causam suam videlicet solutionem praefati vadii amittere debent et eorum successo­res debent quod vadium debet convert! in (mi se citescc; pote fi: summam) essentialem sine corjiorali jimimento ipsius Berezanski et successorum ejus, nihilominus soluto vadio ivliquc praesenti inseriptione et, in ea contentis satisfaeere tenebuntur el, eorum snccessores tenebuntur.

KOK NIKWYKAZONY

V I I I . Consensus redendi Iva ola ¥,yg-mónta A u g u r a upovvazin'a:]i\<-y fyArx-chetnepo 'JJeTninna Bevey.miskieyo do ustapieuia K n i n z t w a w Bei-eliaeh. na rzera s w y e li synóvv Jér>ey;o i Bniiy-

loii'o.

(Nie mnio.'zcz.imy tu dosUnvnie tee-n ealogo doluinioijtn. lio opUVwa w z v i y l i l e j formio z tini tyiko zaitrzozenipn;. z i 1 na-wet po sniiei-ei rcssioiiariusziiw Knlaztw» to do dyspozyryi królcw: kipj rlopiérn na ten czas ivróoi, sknro Minima in Pa­lloni 'onltPtia inscripţii vol ex taxa oninmissarionini prove-

niens suceossoVìbus illorum pcirolr.ta lìierit.)

FA li A DATA

V I I I . R f g f i l e S j g ' f i m i m d ü - A u g u P t u c on-simte si arri oi isă, ca nobilitiu »« ernia ini Bei-ewinski să cedă. IJiloiíi sei G e o r g e s i BasUiií kinexatulu seti din Berehi .

(N'n iniparliWinn aei festnliì aco.siiiï «locnnionlfi, fiindìi o s im­plă ropotiţinne a t'ornmleï ordinarie, cu aopa clausula ime , că chiarii după mori ca persónelorfi în ce. tiiine kinozatnlfí mi va reveni a dispnsiţinnea vedala, de călii rlàtimlu-: o (•«roma ìnferi.-S nssiipia acclini kinezatìi fúú indicată prin

taxele commissarilorñ)

wies woloska, w eyrkule Sanockim.

1 5 7 2.

P r z y w i l e j pierwotnjr.

In nomine Domini Amen. Ad perpetuam rei memoriam. Nos Sigismundus Augustus Dei gratia rex Poloniae etc. etc. significant us te-liore praesentium quorum interest universis ae singulis tarn praesentibus quam futuris harum notitiam habituris; quia Nos volentes commoda proventus Capitaneatus Nostri Sanocensis au-gere locaque deşerta (t inculta Capitaneatus eju^dem ad frugem deducere habeutesque com-mendatam fidem et industriam Nobilium Iwanco et Michaelo Odrzechowski fratrum germanorum eisdem utrisque fratribus conjunctim et divisim consentiendum et admittendum duximus uti qui-dem conseniimus et admittimus praesentibus litteris Nostris villam Folawa appellandam in Capitaneatu et districtu Sanocensi in torrenti-bus seu riyis dictis Polawa et Pofawka ac Kmiczowe (seu Klimczowe) potoki a fluvio Wislok et metis seugraniciebus Sziemenskych(?) ad fluvium dictum Krzywe et Wywierowka usque a i snmmitatem Danowa a pariete Sloma villae Wola Szymkowa ex cruda rădice jure Valachico exstirpandi erigendi fundandi homi-nibusque et cmethonibus tam polonis quam rutbenis locandi, ibique mansiones, domus et aedificia quaevis exstruendi, silvns et borras eradicandi, agros et campos collendi omniaque

P O L A W A , satfi româneseti în cereulu de Sanoka.

1 5 7 2.

Privi legiul a primitivii .

In numele Domnului amină. Spre perpetua memoria a lucrului. Noî Sigismundu-Augustii, cu mila luî Dumnedeu regele Poloniei etc. etc. facemu cunnoscutu prin actulu de faţă tuturoru şi fie-căruia, presinţî şi viitori, cuî se cuvine şi la cine va adjunge, cum că voindu a mări venitulfi capitanatuluî nostru de Sanoka şi a face să infloreseă locurile selle deşerte şi in­culte, precum de •assemenea avendu în vedere credinţa şi activitatea nobililorti Ivanco şi Mi-hailfi Odrzechowski fraţi buni, amu decişii a da şi a accorda, amtt daţii şi amu accorditu ac­tualmente amândurora fraţilorii de maî sUsu, îmnreună şi în deosebi, sătulii, ce se va numi Poîawa, în capitanatnlu şi în districtulu de Sa­noka, pe peraele numite Polawa, Polawkaşi Klim-czowe, încependu de la riulu. Wislok şi dela hotarele de Sziemen spre riulu numiţii Krzywe şi Wywierowka poae la culmea Danowa, şi dela gardulii de Slomowa poae la Wola Szym­kowa, pe care satii, cu prerogativa dreptului romăneseu, să'iu scotă eî din starea'1 incultă, să'lu prelucre, să'lu înfiinţeze, să'lii împoporeze cu omeni şi cu colonişti, atâtu poloni (cato­lici), precum şi ruteni (greco-orientalî), să clă-descă acollo locuinţe, case şi zidiri de totu felîulQ, să sterpescă codrii şi pădurile, să cul-

B , P . H â j d e i Tom IV 13

commoila et utilitafes quasvis industria corum in eodeni fundo excogitandi hominibusque si qui in fundis supra seriptis loca aliqua occu-paverint sen nanscrint (?) amovendi et si vo-luerint ad villani praefatara convertendi. Damns praeterea et concedimus ipsis Odrzechowski plenariam et integram facultatem ecclesiam ru-thenicam ritus graeci in eadem villa Polawa nec non molendinum in flu vio Wisíok vel alio quovis et Folusz dictum, turn et serrani tracz nuncupatam ibidem erigendi extruendique. Utque in locanda eadem villa fra tres memorati Odrze-chowscv sint vigilantiores promtioresque, fun-damus et erigimus ibidem jure Valachico more aliarum villarum in illis terris existentium advo-catiam seu scultetiam, ipsique advocatiae quin­qué láñeos agri in eodem fundo exstripandos pro prandio sive curia advocatiali incorporamus et adjungimus perpetuis temporibus. Damns etiam eis facultatem bortulanos vigiliti in fundis e-jusdem villae, quorum singuli per medium la-neum agri occupare poterunt, pro commodo et utilitate sua et tabernam locare exstruereque. ex quibus tum etiam ex molendino omnes fruc-tus emolumenta et mensuras frumentorum om­nia generis tollent, et percipient. Fundamus etiam fundi (?) (in fundo T) ejusdem villae pro Popo-natu rutbenico unum laneum — pro mo!e;idiiìo medium laneum — pro taberna similier medium laneum agri perpetuis temporibus e" in aevum. Quibus quidem advocatis utrisque pro interesse illorum damus et concedimus facultatem et om-nimodam potestatem Cmethones, bortulanos, inquilinos et alíenos omnes Íncolas villae prae-fatae in omnibus et singulis causis parvis et mngnis tam rationefundi injuriarum, quam ratione criminis cujuscumque jure Valachico quod in eo passu cum aliis concordare debet, judicandi sententiandique poenisque juxta criminis quali-tatem afficiendi plectendique — Ita quod ipsi incolae ratione injuriarum fundorumque (?) non-nisi coram suo advocato sive sculteto, advocatus vero nostro judicio legitime vocatus responderé teneantur et erunt adstricti. Et quoniam ipsi incolae (rectius ipsius villae) omnes Cmetho­nes jam vigore privilegii praesentis census et dationes ad capitaneatum Nostrum conferre te-nebuntur, ideo Nos inhaerentes consvetudini juris Valachici damus et concedimus iisdem advocatis et eorum successoribus ex omiiibus censibus et poenis judiciariis et quibusvis da-ciis tertium denarium, tertium porcum, tertium

tive agrele şi câmpii, mai pe scurţii să se fo-losescă de orî-ce commoditaţî şi utilităţi, ce le vorii pute servi pe acellìi territoriu, si să de­părteze pe orî-ce onni, ce s'aru fi stabiliţii deja pe scollo, séiì să'lîi annexeze cătră di­stilli satii, deca o va primi acella. Mai dămu încă şi mal concedermi numiţilorii Odrze-chowski deplina şi întrcgă facultate de a eri­ge şi de a construi o biserică rutena de ri­filili grecii în acellu satii Poîawa, uă mora pe riulft Wisîok scii aîurî. o postăvarlă şi o serră ce se dice „ tracz : ( . Iar pentru ca în coloni-sarea acel'uî salii numiţii frati Odrzechowski

i j

să fie mai activi şi mai grabnici, noi fundă mii şi radicarmi acolio. cu prerogativa dreptului ro­manesca, după obiceiulu cellorù-1'alte sate ro­mâne din aceiaşi regiune, unii şultuzatu séu kinezafu. către care incorporami! şi adăugămu pentru totu-d'a-una cinci lanuri de càmpù ce se vorii pune în cultură, din acellaşî territoriu, în profituhi curţii kinezescî ; le mai dămu încă facultatea de a aşeda pe pamèntulii acelluî satii, pentru propria trebuinţă, doue-deci de omeni aî lorii, avéiidufie-care dreptululaojumetate de lami de câmpii; de a clădi o cărcîumă, din care, ca şi din mora, să tragă folosulu respectivii şi proceutulii feliuritelorfl grâne. Mai îngăduimii apoi pe territoriulù acelluî satii în perpetuitate unii lami pentru popa rutenii, o jumetate de lami pentru mora, de assemenea pentru căr­cîumă. Dişiî kinezî se vorii maî bucura încă de facultatea şi deplina autoritate, ce noi le dânni şi concedemfi în privinţa tuturorii coloi.iştilorii, argaţiloru şi altora din acellù satii, de a'î ju­deca, de ai" sententi:! şi de a'î pedepsi potriviţii cu nat'ira delicteloru, în tòte processele fără escepţiune, mari şi mici, territoriale şi penale, după disposiţiunile dreptului românescu, puşti în concordanţă cu dreptulù communi!, astu-f'elu încătu dişiî locuitori, în processele lorii territoriale şi penale, să nu fie justiţiabilî de catti numaî de'naintea kinezuluî lorii, Iar în­suşi kinezulu va fi responsabilii de'naintea tri-bunalurilorù nòstre, de câte ori îllti voru chia­ma pe basea legiloru. Si fiindii că coloniştii acelluî satii chiarii prin actulìi de faţă sunt o-bligaţl la unele censuri şi dări pentru capita­natat i nostru, deci, în corformitate cu usuiti dreptului românescu, noi dămu şi aceordâmti clişilorii kinezî şi posterităţii lorii, din tòte cen­surile, dările şi amendele judiciare cate aliti treilea banii, căte allu treilea porcii, căte aliti

agnum. — Ermit quoque adstricti ipsi advocaţi sive sculteti Kniaziones dicti duabus vicibus nempe pro festo Nativitatis Domini et testo Paschali pro ipsis incolis omnibus convivimi! praeparare, ad quod convivium omnes incoine singulatim per medium corretum siliginis, duos gallos, ova vigiliti conferre erunt obligaţi. Prae-terea ipsi incoine debebunt et erunt ad­stricti ad quosvis labores subeundos tam per se quam per familiam et equos bovesque sex dies in anno laborare ad collones (?) vulgo tloki dieias, quoties opus fuerit convenire nec non vias in eadem villa virgultis et rubetis quando neccessitas postulaverit sternere tenebuntur. Conseutimus etiain eisden scultetis ex campis fundi villae praefatae locandae Nobiles Hrycko et Ivvasko Poponem Odrzechowscy eximere, ibidemque Cmethones locare vel ad aiium usura viilae praefatae con vertere. Damus praeterea ipsis scultetis pro interesse cujnsvis consensum Nostrum regiuni, ut possint ex (?) (rect. de) jure suo advitalitio infra scripto advocatiam in personas quasvis cedere, commutare, vendere, alienare, obligare et reformationes dotum uxo-ribns inscribere. Celerum ut ea ipsa vil­la eo diligentius celeriusque locari possit, et homines ad eam exstirpandam habitatioues et domicilia ibi fienda confluere intendant, da­mus eisdem incolis villae praefatae omnibus et singulis advocatisque memoratis liberta-tem et immunitatem ab omnibus contributionibus, dationibus, angariis, censibus, laboribus et aliis quocumque nomine et cognomine nuncupatis exactionibus tam nostris regalibus quam Capi-taneorum nostrorum praesenter et pro tempo­re existentium a data praesentium ad quinde-cim annorum continue et immediate se sequen-tium decursiun duraturam. — Porro ex eadem advocatia quilibet s ultetus seu advocatus perpetuis temporibus ad quamlibet expeditio-nem generalem regni bellicam in uno equo bono et valente cum aliis scultetis proficisci et servire tenebitur. — Volentes insuper cle-mentiae Nostrae certa indicia in scultetos prae-fatos declarare eisdem Iwanko et Micìiaelo Odrzecliowskim scultetis utrisque pro interesse medietatis advocatiae memmoratae eam ipsam scultetiam sive advocatiam ad extrema singu-lorum vitae tempora cum omnibus ejus utili-tatibus, fructibus et obventionibus nullis pror-sus exceptis dandam et conferendam duximus, damusque et conferimus praesentibus litteris

treilea niîelil. Insi.şî şoltuziî de mai susu, nu­miţi Advocaţi séu Kîiiaziones, vorù fi datori de doùe ori pe annù, anume la serbatórea Cră­ciunului şi la Pasce, de a da tudiroru locuito­rilor unu ospeţu, pentru care inse acestiîa vorù tre­bui să adduca fie-carele căteo jumèlate de mler-ţă de cea mal bună făină de grâu, căte doùe găine şi căte doue-decî de oue. Apoî dişil lo­cuitori, atâtii personalmente, precum şi fami-liele lorii, caii şi vitele, vorù fi datori a lucra kinezilorii căte sésse dille pe annù orl-ce felii de lucru, a veni la clacă séù collocationes,àa căte ori va fi trebuinţa, şi de a drege după necessitate drumurile acelluî satu, aşternendu-le cunuelle. Mal permittemu dişiloru kinezl de a esclude din territoriulu acelleî colonie pe nobilii Hriţco Odrzechowski şi pe preutulù Ivaş-co Odrzechowski, colonisându apoi acelle locuri séù convertindu-le în altu ce-va pentru trebu­inţa satului. Consimţimu de assemeiiea, ea di­si! kinezl, în puterea dreptului lorù advitalù, să potă cede altora kinezatulù, să'lu schimbe, să'lu vindă, să'lu înstrăineze, să'lu oblige séù să'lu înscrie în zestrea nevestelorù. Iar pentru ca acellù satu să se potă colonisa mal curèndù şi să se îndemne omeni de a veni acollo, cul-tivându agrele şi înfiinţându locuinţe, noi le aceordămu tuturora, ca şi numiţilorO kinezl, scutellă de orl-ce contribuţiunî, dări, angarie, censuri, munce şi alte prestaţiunî de orî-ce nume şi de orî-ce natură, atâtii alle nostre regale, precum şi alle capitanilorù nostri, ac­tualmente şi după timpii, în cursù de cincî-spre - dece anni neîntrerumpţl, ìncepèndù immediatamente dela data acestui actù. Mal departe, fie-care soltuzù séù kinezù din (ii-sulù kinezatù va fi datorù în perpetuitate, la fie-care espediţiune bellica generală a re- ' gatiluì, de a se presinta şi de a servi, ca şi ceî-1'alţî kinezl, ìntrarmatù şi încăllecalu pe unù callù bunù şi frumosù. Mal voindù apoî de a manifesta şi mal multù dişiloru kinezî graţia nostra, noi amù decisa a da şi a ac­corda, damù şi accordamù prin actulù de faţă numiţiloru kinezl Ivanco şi Mihailù Odrzechowski, :ie-cărula pentru jumetatea kinezială ce i se cuvine, întregimea acelluî kinezatù póne la mórtea respectivă a fie-căruia, cu tòte utilită-ile, fructele şi veniturile, fără nici o escep-iune, promittèndù pe cuvìntulù nostru regalù, Jentru noi şi pentru serenissimi! nostri suc­cessori, cumcă în totù cursulù vieţeî fie-căruia

Nostris Promittimusque verbo Nostro regio pro Nobis et serenissimis successoribus Nos-tris quod vita memmoratorum fraírum singu-lorum durante, eos de medietatibus advocatiae memmoraíae pro f- o!»is, Mensa, Fisco, Coqui­na, Stabulo, Cellario, vel alia quavis nostra et rei publicae necessitate non redimemus nec eiìiquam consensum ad eximendum dabimus serenissimique successores Nostri ita fachiri sunt. Katione cujus quidem advitalitatis mem-morati fratres singuli pro interesse suo quar-tam partera summae ex taxatione comissariali provenientis Nobis Fiscoque Nostro vigore con-stitutionum regni dimitiere et condonare tene-buntur, ut jam dimittunt et condonant praesen-libus litteris Nostris. Juribus aìiis nostris re-galibus ibidem semper salvis raanentibus. Quod ad univei'soruni et singulorum cujuscumque dignitatis status et conditions existent, prae-sertim vero generosi Nicolao Bykowski, Cas-telani Saudecensis Capitaneiqne Nostri Sano-censis praesentibus et aliorum pro tempore existentium Capitaneorum Sauocensium notitiam deducentes mandamus, ut memmoratos scul-tetos juxta praescriptum privilegii praeseutis a Nobis eis concessi, in omnibus ejus condi-tionibus, clausuüs, et articulis conservent, co,¡-servarique ab aìiis quorum interest curent Pro gratia Nostra et debito aliter ne iaciant,— In cujus rei fidem firmiusque et evideutius tes­timonium sig'ilum Nostrum praesentibus est subwppensum. Datum Warsaviae die vigé­sima mensis Martii anno Domini Millesimo quingentésimo septuagésimo secundo, regni vero Nostri anno quadragesimo tertio.

dintre disi! frati, nicì noi, nicì successori! no­ştri, nu ì vomii scòte şi mi vomii autorisa pe uemine de a i scòte din acelîe jumătăţi kineziale, fie pentru noi., tic pentru mesă, j: entra fisca, pen­tru culină, pentru stjulù, pentru celiarla, séu pen­tru vre-o altă trebuinţă a nòstra séu a terrei; in resplata căruia drepţii advitalfi disti frati, ile-care din parteì , ne vorii cede noue şi fiscu­lui nostru, precum şi cedă prin achilli de faţă, o pătrime din sunima sssemnată prin tassaţiu-nea commissarilorii, Iar celle-l'alte drepturi alle nostre regale remami pururea neattinse. Tote acestea să tie cunnoscute tuturorii si fie-căruîa, de ori-ee demnitate, staţii séu condiţiune, Iar ma! allestì generosului Mcolaîu Bykowski,cas­tel ian ulii nostru de Saudek, şi căpitanului nos­tru de Sanoka, precum si castellaniloru şi ca-pitanilorii ulteriori de acollo, pentru ca el să mănţină pe disi! kinezi în conformitate cu priviiegiuiii nostru de fotă in tòte condiţiuuile, clansulele şi disposiţiunile concesse, precum şi de a face ca să nu le calce alţii. In conside-raţiunea nòstra şi din datoria să nu se facă altu-felîu. Spre adeverire şi spre mal tare şi mal învederată mărturia s a aninatu sigili ulii nostru < ătră actulii de fa;ă. Datti în Varsavia, în 20 alle lane! lui Martin, annulli Domnului ana mia ciucî-sate şepte-deeî şi de oi, iar allu regiriî nòstre annui ii patru-decî şi trei.

>

ARCHIVA ISTORICA A ROMÂNIEI 101

USTRZYXf m SMIff i l ,

Mies woloska fundaeyi krulewïkiéj, w eyrfcule Sanockim.

(Poczatkouio pud imtenlem Brzegi wi/zsze,"albo Btrehi wyzsze.)

1 5 0 9.

I . P r z y w i l é j p ie rwotny udzielony p rzez K r ó l a Zygmun ta I . Janowi Janczo-w i c z o w i Siedmiogrodzianinowi na lo-kacye ws i U s t r z y k i -KLniaztwa w téj wsi , oraz z po twierdzeniem tegoz przywi le ju synom j ego Jackowi Te r -leckiemu, Janowi Berezanskiemu, Pa-w l o w i TJstrzyckiemu i Demianowi

Stebnickiemu przez Zygmunta Augusta .

In nomine Domini Amen. Ad rei memoriam sempiternam. Nos Sigismundus Augustus Dei gratia rex Poloniae etc. etc. dominus et liae-res. Signiticamus praesentibus litteris quorum interest universis productas esse coram Nobis nomine religiosi et Nobilis Jackonis Terlecki, Joannis Berezaiiski, Pauli Ustrzycki et Demiani Stebnicki fratrum germanorum filiorum olim Nobilis Kunasz Janczowicz Uuihowski divi olim parentis Nostri litteras autecessoribus ipsorum concessas in charta pecorina scriptas et sigillo appenso communitas, sanas salvas et integras ac omni prorsus suspicione carentes supplica-tumque est Nobis eorum nomine, ut eas appro-bare, confirmare et ratificare dignaremur, qua-rum tenor est talis:

USTRZYXI seti STRIMI

tată romănescfi de fundaţiune rega lă în cereulu de Sanoka. eunnoaeiitu dintruntêiu sub numele de

Berehi wyzsze seu Malurde de susii.

1 5 0 9.

T. Pr iv i legiu l i i p r imi t ivu , aceordatu de cătră regele Sigismundu I A r d e l e -nuluî lonnu fiîulu lui Iancîu assupx-a colonisării satului TJstrzyki şi assupra kinezatului de acollo, de 'mpreună cu confirmaţiunea acelluiaşî pr ivi legiu în favorea urmaşiloru seî laţeu Ter lecki , lonnu Berezanck i , Paul i i Us t r zyck i şi JJemianu Stebnicki de cătră Sigis­

mundu- Augustu .

In numele Domnului amină.. Pentru eterna memoria a lucrului. Noi Sigismundu-Augustii, cu mila lui Dumnedeu regele Poloniei etc. etc. domnu şi erede, facemu cunnoscutu prin ac-tulu de faţă tuturortt cuî se cuvine, cum că ni s'a presintatu în numele nobililoru Iaţcu Ter­lecki popă, lonnu Berezanski, Paulu Ustrzycki şi Demianu Stebnicki, fraţi buni, fiii reposatuluî nobilu Kunasz Ianczowicz Unihowski, privilegi­ulu reposatuluî părinte allîi nostru, aceordatu părinţiloru loru, scrisă pe membrana şi întă­rită cu sigillulu pendinte, întregă, autentică, bi­ne conservată, şi nesuppusă nici unei bănu-elle, fiindă rugaţi noi din parte-le, ca să dem-nârnii de a'lă approba, confirma şi ratifica, a căruia copprindere este urmâtoriă."

In nomine Domini Amen. Ad perpetuam rei memoriam. Anetoritas principum quidquid suis coaeedit fidelibus sub tempore perpetuo dura-turum id ut memorabüe fit, litterarum apici-bus perennare cowsvevit. Proinde Nos Sigis-mundus Dei gratia rex Poloniae, Magnus dux Lithvaniae, nec non terrarum Cracoviae etc. etc. dominus et liaeres. Significamus praesen-tibus litteris quibus expedit universis et sin­gulis praesentinm notitiam habituris, quod per-pendentes grätae fidelitatis obsequia, et purae fidei merita, quibus Nobis et Nostrae reipubli-cae Nobiiis vir Iwona Janczowiez Transsilva-nus — miles Noster cum olim germano suo fratre Theodorico — (qui non ita prideni in proelio cum Walachis strenue dimicando pro-stratus est) — meruit complacere, et in futurum aucto fidelitatis studio plus poterit placere; ho-rum intuitu volentes ipsum gratiarum Nostra-rum praerogaiiva laetari et perfrui ampliori de sua insuper Providentia ac in advocandis se-cum ex terris Ungariae liominibus et vastita-tibus Kegni Nostri Po'oniae excolendis solertia plurimum praesumentes, cupientes nimirum vas-titatis penes fluvium Strwiaz, in districtis Pre-misliensibus, circa villarum ibidem novam lo-cationem conditionem ex eo fieri meliorein, ut eo celerius liominum abundantia collocari va-leat praedicto Iwona damus per praesentes villam novam Brzegi nuncupandam in rivulis et planicie Jasieri et Rowien dictis ad concur-rentiam rivulorum Strwiaz et Hoszowka, vul-gariter na Ustszek locare et de novo engere, incipiendo de supra ab angine rivuli dicti Strwiaz versusque meridiem eundo per montem minorem Krolow dictum alias Przysldp intra rivulum originis sive decursus per vallem alias doline sursum eundo ad verticem montis Zu-kow videlicet parietem bonorum Sobienskich. inde ejusdein montis vertice versus orientem penes metas villae Hoszöw per montem Gromad-zin ad verticem montis Jafowy eodemque monte deorsum, per Strwiaz praedictum fluvium pe­nes metas iterum bonorum Sobinskich trans-euntlo per verticem montis majoris Krolow praedieti denuo ad originem ejusdem fluvii seu riv Ii Strwiaz perveniendo terminabuntur gra-nicies. Pro qua quidem villa noviter locanda damus, donamusque et perpetuo adjungimus, attribuimusque omnes fundos, agros, campos, cultos et incultos excolendos, cum omnibus moutibus, silvis, mericis, paludibus, fluviis,

In numele Domnului aminti. Pentru perpe­tua memoria a lucrului. Spre a nu se uita tôte, orî-şi-eăte autoritatea princiară accorda pentru perpetuitate credincioşilorii seï, seobicï-nuesce întărirea donaţiuniloru prin acte. Deci noi, Sigismundu, cu mila lui Dumuedeu regele Po­loniei, marele duce alla Litvaniel, precum şi alluî ţerrelorii de Cracovia etc. etc. domnii şi erede, facemu cunuoscutu prin actulû de faţă cui se cuvine, tuturora şi fie-căruia, la cine va adj unge, cum că in consideraţiuuea servi-cieîorû şi a meritelorû de bună şi curată cre­dinţă, de carï ne-a datu probe, noue şi rega­lului nostru, nobilulû bărbaţii Iônnu filulû lui Ianciudin Transilvania, ostaşii allû no-tru, de-'mpreuuă cu reposatulû seu frate Teodoricû, ca-rele nu demultû, luptându-se bărbătesce, a că-uutû în resbellulû cu Moldovenii; pentru a'iû îndemna şi mal multù pe viitorii la o fidelitate sporită; pentru a face să se bucure de bene ficiulu graţiei nostre şi să i se mărescă posi-ţiunea ; în fine, penti u a ascuţi energia sea, delà care aştepta mû multù, în adducerea colo-nistilorû din părţile Ungariei si asedarea lorii spre cultura pe territoriele deşerte allé rega-tulul nostru polonii, şi anume, de astă dată, pentru o împoporare eâtii mal grabnica şi cătfi mal întinsă a vastităţii de longă fluviulû Strw'az în regiunea Premisliel; noi damiï prin actul û de faţă disulul Iônnû facultatea de a funda şi de a colonisa unu saiu noii, căruia îl va dice Brzegi, longă apele şi pe şessulu, ce se nu-luescu Jasien şi Rowien, pônë la puntulû unde se ciocnesc ii cu apele Strwiaz si Hoszowka séû Ustrzek, incepèndiï din susû delà izvorulu apel Strwiaz, apoi mergêndû spre sudîi prin muntele numiţii Krolow cellu Micii seu Przyslop în susQ, pintre cursurile apel din valle, pôs-ë la culmea muntelui Zukow, unde este gard ulii tfcrritoriuluî de Sobieii, apoi pe culmea acel­uiaşi munte spre resaritiï pônè la hotarulu

satului Hoszow, prin muntele Gromadzin spre culmea muntelui Jalowy, prin acesta în josă, irin numita apă Strwiaz érosï pônë la hotarulu territoriuluï de Sobien, şi în fine trecèndii culmea muntelui Krolow cellu mare erăşî pônë la izvo­rulu menţionatei ;ipe Strwiaz, unde se încheia delimitaţiunea; spre co'onisarea căruia satti, noi dărnti, dăruimu şi adaugimii pentru totu-d'o-una tôte pămeiiturije, agrele. câmpurile, culte şi inculte, dar cultivabile, cu toţi munţii, co­drii, pădurile, bălţile, fluviele, îiurile şi cur-

rivulis, aquarum decursibus, quidquid intra metas et limites praescriptos continetur. Ratione cujus locationis et aliorura ipsius Iwo-nae servitiorum sibi suisque successoribus ad-vocatiam adjungendam, et pro eadera quatuor areas sive mensuras vallachicas liberas tertium denarium de quolibet censu et tertium denarium de qualicet re jndecata, tabernas duas liberas, piscinas, molendinum in utroque fluvio cum torquitili et pro eis excrescentias agrorum alias Obszary, sicut et aliis advocatis in terris Russiae dare consvevimus, cum singulis et omnibus utilitatibus, fructibus, obventionibus, juribus ad advocatiam pertinentibus damus, do-namus, assignamus et inscribimus donatione perpetua et in aevum, decernentes ut Cme-thones in eadem villa residentes singulis annis super festum Nativitatis Christi semel duos gallos, et duos caseos vallachicos vel tortas ra­tione strenae et altera vice pro festo Paschae similiter duos vallachicos caseos vel panes et tri-ginta ova, nec non sex dies laborum de qua-libet area possessa quotannis, elapsa übertäte viginti annorum, quam possessoribus earum arearum concedimus et praesentibus largimur advocato praedicto et ejus successoribus exsol-vant et praestent. Assignamus insuper aream unam liberam pro pellendis gregibus, conce­dimus quoque eidem attribuimnsqtie pro sua advocatia locare Cmethones sex in tribus quar-tis agri quemlibet, nec non hortulanos quotquot in fundo advocatiae suae commode locari po-te; int habere liberos. Licitum quoque eidem advocato esse volumus habere mellificia et exercere venationes in Silvis Nostris pro be-neplacito neccessitateque sua et arlifices omnis generis artificii. cum suis turgundis (?) seu macellis instituere seu favere; permittimus ei­dem quoque ut in eadem villa etc. etc

şurile apelorù, întru catti se cupprindù in sfe­ra limitelorìi de mai susù. Mai damù, dà-ruimù, assemnâmti şi înscrimti încă, în vede­rea clisei colonisărî şi a cellorù-Falte servicie alle numitului lemmi, luì şi posterităţii selle, kinezatulù de acollo de'mpreună cu patru arie séti lanuri romanesc! libere, aliti treilea banii din tote censurile şi din tote judecăţile, duoè cărcîume libere, pescărie, căte o mora în am­bele rîurî, şi capetele cămpurilorti séti obszary, dupre cum se obicînuesce în privinţa tuturoru kinezilorti din provincia Galiţieî, cu tòte utili­tăţile, fructele, veniturile şi drepturile, relative la kinezatu, în genere şi în specia, decidendi! totu-d'o-dată, ca colonisti! aşedaţî în acellti s itti să plătescă séti să dea annualmente di-suluî kinezu şi successorilorii se! la serbăto-rea Crăciunului unti darti de câte duoe găine şi de câte duoe caşuri românesc! séti turte, apoi la serbătorea Pasceloru erăşî câte duoe caşuri românesc! séti pani şi câte trei-dee! ouè, pre­cum şi câte sésse dille de muncă annuală pen­tru fie-care aria, ce vorii fi possedèndti, reniâ-nèndii înse de o cam dată liber! de acesta în­datorire, pone la espiraţiunea terrninulu! de duoé-dec! de annî, pe care Tamii concessit lorii şi'lu aceordămu prin actulù de faţă. Mal as-semnâmfi încă o ariă liberă pentru imaşii séti islazù, dândii voe totu-d'o-dată kinezuluî de a aşeda sésse colonişti, avèndu câte treî-pătrimî de ariă fie-care, pentru utilitatea propriului seu kinezatti, precum şi unii numerti nemărginiţii de argaţi, pe câţi il vs* puté încape întinde­rea kinezatulul; mai avendii facultatea de a ţi­ne stup! şi de a véna în pădurile nostre; de a. stabili séti de a protege, după plăcii şi du­pă necessitate, totù feliulù de meşteşugari cu prăvălliele lorù, de a . . . (ruptti).

104 COLONI ELE ROMANE IN GA LITI A

1 5 3 2.

I I . N o w y piv.ywiléj Zygmuuta I . K a i -naszowi i j e g o synom na KLniaztwo w TJstrzykaoh dany, które ten Kunasz od synów Iwona piérw&zego posia-

dacza nabyl.

(MB. Dokument ten dajemy jiodlug- oiilaty w Aktaeh (<n>dz-kieh Przemyskioh sic znajdiijacéj.)

In nomine Domini Amen. Ad perpetuarci rei memoriam. Quoniam omnia quae cum tempore fiunt, pariter cum tempore Jabuntur nisi api-, cibus litterarum et testimoniis perhennata fue-rint et roborata, ut gestorum memoria pei hen-nis habeatur, fidesque. plenaria eisdem futuris temporibus adhibeatur, proinde Nos Sigismun-dus Dei gratia rex Poloniae etc. etc. Signifi-camus tenore praesentium quibus expedit sin­gulis et universis praesentibus et futuris ha-rum notitiam habitnris, quomodo de consensu ac voluntate Nostra Kunasz et iilius ipsius ad­vocatiam seu scultetiam in villa Oapitaneatus Premisliensis dicta Strwiazek alias Ustrzyki, de manibus filiorum Wanczko exemisset, cujus quidem villae granicies incipiunt, ab ilia parte honorum Sobieri videlicet a radicibus moat s dicti Welyki Król eundo qui cadit in vadum dictum Strwiaz qui est in stricto loco inter montes, et ex ilio loco itur ad summitatem montis dicti (Jalowy versus villam regalem Berehy, et eundo summitate montis praefati Jalowy) cadii; in fluvium dictum Iloszówka ubi pons constructus est, usque ad granicies seu scopulos villae Hoszów (seu) Tharlo qui sco­puli incipiunt na Dele Jalowym, et ex is^o Delo Jalowy usque recte ad fluvium Jassówka, ubi etiam scopuli sunt inter bona Nostra regalia Jasieri et villam Hossów ipsius Tharlo. Iterum a dicto ponte vadis recto tramite ad verticem montis Gromadzin praefati, (et eundo vert ce montis praefati Gro nadzin) cadit in vadum, a-lias w brócl, in quern cadit via qua itur de ITstianowa ad dictam villam Strwiazek seu Ustrzyki et exinde ultra non debet procedere, quia ibi est paries bonorum Sobneusium, vel quae ex antiquo ad bona Sobieri spectabat vil­lae Strwiaz. (Qui scultetus et ejus legitimi suc-cessores ac incolae villae praefatae Strwiazek alias Ustrzyki) montes dittos Maly Krolik et

1 5 3 2.

I I . Noul il privilegil i , accordatù de eă-ti'ă Sigismundù I luì Kunagz şi ii il or ii sei assupra kinezatuluì în TJetrzyki pe care ìlù cumpèrase de la fiii primului

possessoini Iòi mù.

(NB. Ace.stti dommenhì se îiujiărtft.şesue după cupi» officiala din retţ'isti-ele municipale alle Preiuislielj.

In numele Domnului amin, Spre perpetua me­moria. Tote lucrurile timporale risipindu-se în urmarea timpului, dacă nu sunt perpetuatesi întă­rite prin acte şi prin festimonie, pentru eterna acl-ducere aminte şi deplina credinţă a viitorului, deci noi, Sigismundii, cu mila luì Dumnedeu regele Poloniei etc. facemu cunnoscutii prin acesta cui se cade, tuturora şi fie-cărula, presinţî şi (iitorì, Ia cine va adjunge, cumcă cu autorisa-ţiunea şi cu vola nostra Kunasz si fiîul seu au cum-pèratù de la fiii luì Wanczko (îancîu) kinezatulù séu şultuzatulu numiţii Strwiazek séù Ustrzyki, în capitanatulù de Premislia, şi alle căruia ho­tare ; e începu de cea-l'altă parte a territoriu-luî de Sobien, anume dela rădăcinele munte­lui Welyki Krol, pè..e la vadulù munì ù Strwiaz, ce se afflă iii strimtóre pintre munţi; de aci póse la culmea muntelui niim'tù Jalowa spre satuiii regalii Bercili, apoi pe culmea acestui munte póne la apa numită Hoszowka, unde este făcuţii unu podii, şi póne la semnele séù stelpiî salului Hoszów allù lui T ha-lo, cari semne se începu la Délulù Jalowy şi urméza dreptù póne la apa Jassówka, unde mai sunt încă slèlpi între territoriulù nostru regalù de Jasieri. şi iutre satulù Hoszow allù acelluîaşl Tharlo; apoi dela mentionatulù podu mergèndù pe cărrare dreptù pó.iè la verfulu muntelui Gromadziu, şi mergèndù pe vérfulù acestui munte Gromadzin pone la vadulù, polonesce brod, pe unde trece drumulù dela Us ianowa (TJstea-nouă ?) spre disuiù saiù Strwiazek séù Ustizyki, şi aci se iiuesce, de dincollo de a-césta iiuiă fiindù din vechime territoriulù de Sobieri şi dependinţele selle. Iar kinezulù, le­gitimii sei successori şi locuitorii menţionatu­lui satu Strwiazek séù Ustrzyki nu trebue să împresore munţii numiţi Maly K'oîik şi Wiel-ki Król şi a nu distruge cnm-va pădurile lorii, ìncepèndù dela rădăciuele şi póne la vârfurile

Wielki Król non debent tangere neque quovis-modo silvas eorundem destruere incipieudo a radicibus usque ad vertices montium praefa-torum. Nam praefati montes semper spectant et ex antiquo specfabant ad bona Sobieii. Quam quidem villam praefatam Strwiazek alias Ustrzyk praedictus scultetus debet locare su­per cruda radice incipiendo a radice montis Wielki Król inferius dicto fluvio Strwiazyk versus villam Bereby et versus villam Jasien noviter locatam. Item ejusdem villae incolis dedimus ac largiti sumus generose jam pri-dem jus vallachicum quo gaudebunt et uti-fruentur p e r p e t # et in aevum. Sculteto au-tem ipso et ejus successoribus legitimis assig-navimus et dedimus tres laneos agri et cum Obszary et pratis ante et post utrumque cam pum, ia quibus idem scultetus residebit cum curia sua, Item eidem sculteto dedimus et damus unam quartam agri propter depellen dam gregem, alias na Wygon. Item eidem sculteto dedimus et damus unam quartam agri sub tabernam. Item eidem sculteto damus unam quartam agri sub molendinum. Item eidem scul teto damus el admittimus construere molendinum cum Folusz, Stampy et Walidla in fluvio dicto Strwiazyk, ubi sibi commodius videbitur. Cujus quidem molendini emolumentis et proventibus idem scultetus libere utetur juxta placitum suum et ejus successores utentur. Item eidem sculteto damus et tollere admittimus tertium denarium de omnibus proventibus et censibus ordinariis ex eadem villa annuatim provenientibus juxta consvetudinem in aliis villis Nostris regalibus observatam nihil augmentando nec minuendo. Item eidem sculteto admittimus habere unam tabernam. Item artifices omnis artificii habe­re poterit idem scultetus. Item incolae villae praefatae debent et tenebuutur ire ad sculte-tum suum bis in anno cum Koladka videlicet semel in festo Paschae, et semel pro testo Nativitatis Domini. Item idem scultetus ha-bebit libera mellificia in silvis, Nostris regali-bus de quibus mellificiis ipse et omnes prae­fatae villae Cmethones dacia ad Castrum Nos­trum Premisliense, prout et Kniaziones ceteri dare tenebuntur. Item scultetus praefatus hor-tulanos quinque vel sex habebit. Item inco­lae villae praefatae debebunt et tenebuntur ad-vocato suo quinque dies laborare quolibet anno, videlicet duos metire, duos falcastrare et unum arare quilibet eorum. Item idem scultetus te-

acestoril munţi, cari appartenescù şi aii appar­tenuti totii-d'a-una territoriuluì de Sobieri. Men-ţionatulu kinezii este datorii a colonisa a-cellu satù Strwiazek séù Ustrzyki pe pamèntù inculţii, ìncepèndu dela rădăcinele muntelui Wielki Król, nìai josă de disa apă Strwiazek, în direcţiune spre sătulii Berehy şi spre sa-tulù Jasien de curèndu colonisatu. De asse-menea, încă de mai 'nainte noi amù daţii şi amu accordata cu generositate locuitoriloru a-celluî satu usuiti dreptului romanesca, de ca­re să se bucure în perpetuu, îar kinezuiuî şi legitimilorii sei successori amu assemnatu şi amu dată treî arie de agni , cu-tòte capetele anterióre şi posterióre alle cămpurilorii, unde să şedă cu locuinţa, precum şi o pătrime de aria pentru imaşulii séu islazulu viteloru, ceîa ce se dice polonesce na wygon. I-amii maî ' daţii încă o pătrime de ană pentru cărcîumă şi toţii pe atăta pentru mòra, pe care îî dâmti voia s'o facă cu posiăvăriă, unde va crede maî de cuviinţă pe mallulu numitei ape Strwiaăek, folosindu-se apoî în libertate de productele şi de veniturile acelleî mòre, după bunulu seu plăcii şi aliti successorilorù seî. Maîdămu în­că şi permittemă kinezuiuî de a'şî lua aliti treilea bană din tòte veniturile şi dările ordi­nare, cuvenite noue annualmente din partea satului, după obiceîulu păzită în celle-l'alte sate alle nòstre regale, fără nicî o sporire seă scădere ; de assemenea facultatea de a ave o cărcîumă şi de a ţine meşteri de totu felîulă. Locuitorii dissuluî sată voră fi datori a merge la kineză de duoe ori pe annă cu colinda, o dată Ia serbàtórea Pasceloră şi o dată la Cră-cîună. Kinezulă va mai ave incă libera ţinere de stupi in pădurile nòstre regale, pentru care înse, atâta densulă, precum şi toţi locuitorii, voră da la castrala nostru de Premislia darea; după cum o obicînuescă ceî-l'alţî kinezî. Ki­nezulă îşî va ţine cincî séu şesse argaţi. Lo­cuitorii satului voru fi datori a lucra kinezuiuî căte cincî dille pe annă, şi anume duoè la se-cerişu, duoe l a . cosită şi una la arătură. După espirarea termenului de immunitate, kinezulă şi successori! sei ne voră servi noăe şi căpitani-loră nostri in resbellă cu arcă, cu sâgeţî şi pe unu calla bună, mai dându şi maî plătindă la castrala nostru de Premislia darea, pe care o plătescu cei-lalţikinezî, şi ascultându-ne, ca şi denşiî, pe noî şi pe căpitanii nostri de Premi­slia. Locuitorii disuluî satu, toţi şi fie-care,

S. F. Hâjdeù Tom IV 14

nebitur libértate expirata Nobiscum et cum Nostris successoribus et capitaneis servire ad bellum cum arcu et sag'ittis in equo beneva-lente. Item idem scultetus dabit et solvei quolibet anno talem daciam ad castrum Nos­trum Premisliense, qualem alii Kniaziones etiam solvere tenentur. Similiter eorum obedientiam Nobis et Capitaneis Nostris Premisliensibus faceré tenebitur sicut et alii Kniaz'iones. In-colae vero villae praedictae omnes et singuli quorum libertas a primaeva villae hujus fun-datione viginti annorum jam dudum exspiravit, pro se quisque illorum in tribus quartis lanei residebit et more aliarum adjacentium Nostrum Regalium annuatim datias solvei, nihil minorando in praefatis censibus, proventibus et utilitatibus. Item Synagogam ruthenicam in eadem villa ha­bere poterunt. Item poponem ad dictam ecclesiam seu synagogam ejusdem villae incolis habere ad-misimus et admittimus per praesentes. Qui quidem pop censum Nostrum annualem juxta morem aliorum poponum in villis Nostris exi-stentium, annuatim solvei. Eandem advoca-tiam idem scultetus praedictus cum suis le-gitimis successoribus, tenebit, habebit, possi-debit perpetuo et in aevum, ita sicut et alii Kniaziones Nostri : liberumque erit eidem ad-vocato ejusque legitimis successoribus eandem advocatiam commutare, alienare, vendere et in usus beneplácitos prout sibi melius et utilius videbitur, convertere, Nostro Regio consensu et successorum Nostrorum ad-hoc accedente. In cujus rei testimonium Sigillimi Nostrum praesentibus est appensum. Datum Cracoviae die Sti Francisci confessoris, Anno Domini Mil­lesimo Quingentésimo trigesimo secundo, Regni Nostri anno vigésimo sexto. Praesentibus reverendis in Christo patribus et Dominis Pe-tro Cracoviensi, regni Nostri Vicecancellario, Joanne Chojeñski Premysliensi Episcopis nec non Magnificis venerabili'bus et Generosis Chris-tophoro de Szydlowicz Castellano et Capitaneo Cracoviensi, ac regni Nostri Cancellano, Joan­ne de Teczyn Castellano et Capitaneo Lubli-nensi, Curiae Nostrae Marschalco, Spythcone de Tarnów Zavichostensi, regni Nostri The-saurario, Stanislao Stadnieki Sanoeensi, Seve­rino Bonar Zarnoviensi (Zupario Magno procu­ratore Cracoviensi) Castellanis — Joanne de Lasko Gnesnensi, Stanislao de Olesznica Skar-bomirensi, praepositis Canonicis Cracoviensi-bus Secretariis Nostris — Silvestro Ozarowski

termenulii lorü de immunitate de doue-decí de anni de la fundarea coloniei fiindü deja espi-ratíi, vorü possede íie-care căte trei pătrimi de ariă şi ne vorü presta annualmente tote cen­surile, fără nici uă reserva, întocmai ca şi celle-l'alte sate alle nostre regale învecinate. Le este permisü de a ave in satü uă biserică greco-orientală şi unü popă, carele î n sene va plăti censulü annualü după norma celloru-Falţi popi din satele nòstre. Numitulü kinezü şi legitimii sei successori vorü ţine, vorü ave şi vorü possede in perpetuitate kinezatulü disuluí satü după obiceiulü cellorü-l'alrt kinezí ai nostri, fiindü liberi de a'lü î n s t r ă i n a r e a'lü vinde şi de a face cu ellü totü ce li se va paré mai de cuviinţă, căpetându înse pentru acesta pre-alabilulü consimţimentu regalü din parte-ne şi din partea successorilorü nostri. Dreptü mărturia s'a aninatü sigillulü nostru cătră acestü actü. Datü in Cracovia in djüa Sântului Fran-ciscü Confessorulü, annulü Domnului o miiă cincí-sute trei-decl şi duol, lar allü regirií nos­tre doüe-doc! şi sésse. Faţă aü fostü : reve­rendi! in Cristü părinţi şi domni Petru, epis-copulü de Cracovia şi vice-cancellariulü rega­tului nostru, şi Iónnü Chojeñski, episcopulü de Premislia, precum şi magnificii, venerabilii şi generoşii Cristofü Szydlowiecki, castellami şi capitami de Cracovia, cancellando regatului nostru; Iónnü Tenczyñski, castellaiü şi căpi­tanii de Lublin. marésallulü curţii nòstre; Spitko Tariiowski, castellami de Zawichost, tesaura-rinlü regatului nostru ; Stanislaü Stadnicki, cas-tellanü de Sanoka; Severinü Boner, castellanti de Zarnovv, marele prefectü allü ocnelorü, pro-curatorü de Cracovia; Iónnü Laski, prepositü de Gniezno, şi Stanislaü Oleénicki, prepositü de Skarbomierz, canonici de Cracovia, secretan ai nostri; Silvestru Ozarowski, sub-camerariulü nostru; Martinii Zborowski, păharnicu; Iónnü Tharlo, stolnicii; Ieronimü Staszkowski, magis-trulü culinei, şi alţi demnitari, officiali şi cur­teni ai nostri pre-iubiţî, marturî la celle de mai susü. Datü prin mâna menţionatuluî reverendo in Cristü părinte D. Petru, episcopü de Cra­covia şi vice- cancellariulü regatului nostru, pré Iubiţii noile.

A R C H I V A I S T O K I C Ă A ROMÂNIEI 107

Succamerario Nostro; Martino Zborowski Pin-cerna, Joanne Tharlo Incisore; Hieronymo Stasz-kowski Magistro Coquinae céterisque digni-tariis officiaìibus ac aulicis Nostris ad prae-missa testibus sincere Nobis dilectis, Datum per manus praefati Reverendi in Cliristo pa-tris Domini Petri Episcopi Cracoviensis et Regni Vicecancellarii sincere Nobis dilecti.

T R E S C

DALSZYCH DOKUMENTOW TYCZACYCH SIE KNIAZTWA

USTBZYCK1EGO

III. 1549. Ten sam Kunasz Janczowicz ustepuje dziedzictwo Kniaztwa Ustrzyckiego synom swym, Pawlowi i Prokopowi Lipka, wylaczajac reszte swych dzieci od wszelkiego prawa do tego dziedzictwa.

( O P P B I \ § l l l

UELLORU - L'ALTE DOCUMENTE, RELATIVE LA KINE-

ZATÜLU DIW'USTBZYKf;

III. 1549. Acellaşî Kunasz Janczowicz cedă în mostende kinezatulü de Ustrzyki fiilorü sei Paulü şi Procopiü Lipka, desmoştenindu dela acesta pe ceî-l'alţi copii al sei.

IV. 1549. Rzeczeni Fawel i Prokop Lip­ka odstepuja dozywotnie titulo alimentationis rodzicom swym trzecia czesc mlyna i tegoz pozytków, tudziez wszystkie czyiisze Kniaziom Ustrzyckim od kmieci tamtejszych sie nalezace.

IV. 1549. Numiţii Paulii şi Procopiu Lipka accdrdă pe vieţă pentru hrană părinţiloru lorii a treia parte din moră şi din folosurile eî , precum şi tote censurile, cuvenite kinezatuluî de cătră locuitorii satului

V. 1 5 5 1 . Wdowa Kunaszowa oswiadcza, \1 maz jej dobra swe ruchome starszym synom Jackowi Terleckiemu Popowi, Demianowi i Pawlowi rozdal, i tylko owa czesc tych rucho-mosci, ktöra byl iiajmlodszemu synowi Pro-kopowi wyznaczyl, przy sobie byl do swej smierci zostawil.

NB. Dajemy dokument ten per extensum, poniewaz obraz zwyczajow owczesnych nam daje.

„Coram officio et actis praesentibus perso­naliter constituta Nobilis Nastka vidua Nobilis

V. 1 5 5 1 . Vèduva luì Kunasz mărturisesce, că barbatula ei dase tota avereaì mişcătore fiilorù sei mal mari, Iaţcu Terlecki popă, De-mianù şi Paulii, lăssându'şî póne la morte nu­mai acea parte a averii mişcătore, pe care o destinase pentru fiîulfl celli! ma! micii Procopiù.

NB. Dâmiî àci acestu documenta întregii, presintându tabloulù obìceéloru de atunci :

De'naintea officiului şi a registreloru de faţă venindù personalmente nobila Nastcă, vSduva

olim Kunasz, advocati de Ustrzyki sana raente et corpore existens sub cc nscientia sua publice et, per expressum recognovit, quia praefatus olim Kunasz existens in humanis omnibus bo­nis mobilibus videlicet: Equirea (sic), pecori-bus, pecudibus, scrophis, anseribus, gallis et suppellectili domestica Nobiles et religiosum Iwan Jaczko Poponem de Therlo, Demianum et Paulum filios suos seu quemlibet illorum seorsim, dum uxores sibi duxerint, divisit; sof­tem autem bonorum praefatoram Nobilem Prokop Lipka tilium suum natu minorem spectantem et pcrtinentem apud et circa se una cum praefato Prokop in Ustrzyki, quibus bonis praefatus olim Kunasz, usque ad mortem suam utebatur, reliquid ac eidem Prokop exdivisit, et tandem advocatiam ipsam in Ustrzyki eidem Prokop crm Paulo fratri ejusdem acta de super condescen-sione inscripsit. De qua divisione toti com-mtiuitati villae Ustrzyki notum est."

VI. 1552. Pawei Ustrzycki, posiadacz po-lowy Kniaztwa Ustrzyckiego, uznajac sie dluzni-kiem swego brata Jacka Terleckiego, Popa z Tlidia, co do summy 120 Zip. od tegoz pozy-czonéj, obowiazuje sie Terleckiemu, jezeliby na termin z rzeczonego dlugu sie nie wyplacil, zaraz realna intromissia w posiadanie swéj po-lowy Kniaz'twa Ustrzyckiego na tak diugo poz-wolié, póki sie sam z dlugu nie zyjsci — a dopusciwszy te realna intromissie, bronic go przeciw wszystkim w spokojnym posiadaniu zastawioaego majatku a to pod kara 120 Zip. które na caíym swym majatku zapisuje i któ-rémi za dopelnienie powyzszego obowiazania reczy.

reposatului nobilii Kunasz, kinezii de Ustrzyki, fiindii în întregimea minţii şi a corpului, a re-cunnoscutu cu mâna pe consciinţă, cumcă re-posatulu numiţii Kunasz încă în vieţa împărţise fiiloni seî nobililoni Ioniiălaţcu popă de Therlo, Demianu şi Paulă , la însurătorea loru, cal , vite, porcî, gâsce," găine şi vase domestice, fie-căruîa în deosebi; îar partea averii mişcă-tore, ce se cuvenîa Aiului seu maî micii, no biluluî Procopiu Lipka, a lăsat1 o în casă la sine, în Ustrzyki, unde rămânea Procopiu, de care lucruri s a folosită apoi pone la morte, când în fine prin testament le-al ăsatii disuluî Procopiu, depărtaţii dela celle-l'alte lucruri miş-cătore, maî dându'î lui şi fratelui seu Paulu însuşi kinezatulă de Ustrzyki, precum o scie acesta totă communa satului Ustrzyki.

VI. 1552. Paulii Ustrzycki, possessorulă jumătăţii kinezatuluî de Ustrzyki, recunoscendu a fi datorî fratelui seu Iaţcu Terlecki, popă din Terlo, summa împrumutată de 120 zloţi poloni, se obligă, în casă de neplată la ter­mină, de a'î permitte clin dată intromissiuuea reală în possessiunea acelleî jumătăţi dek ine-zatu, care să dureze apoi până la plata dato­riei, iar în cursulu acestei possesjnnî să'lă apere contra orî-şi-cuî ară voi să'lu turbure, şi anume sub amenda, de alţi 120 zloţi po­loni, înscrişi assupra averiî selle întregi şi cari voru garanta obligaţiunea de maî susă.

VII. 1S53. Iwan Berechañski (albo Bere-zañski) i Deniian Kunaszewicz bracia Proko-pa i Pawla Lipid, recza, Prokopowi w swém wíasném i brata Pawla imienui za bezpie-czeñstwo zycia i majatku przez Pawla zagra-zanego, — zapisujac na to wadium 1000 Zip.

NB. Udzielamy ten dokument doslownie ja-ko dowód, jak namiefne i gwaltowne spory Kniaziowie, nawet do téj saméj rodziny nale-

VII. 1553. Iónnü Berezañski şi Demianu Kunaszewicz, fraţii lui Procopiu, garanteză luí Procopiu, in propriulă lorü nume şi in nu­mele lui Paulu, sub amenda de 1000 zloţi po­loni, pentru siguranţa vieţei şi a averii lui Procopiu, ameninţate de cătră Paulu.

NB. Impărtăşimă acesta documentă textual­mente, ca o probă despre passiunea şi violinţa certeloru între kinezî, chíarú atuncî cându ap-

zacy, miedzy soba wiedli, i jak síaba powaga praw juz w ówczas byla.

Compárenles personaliter coram officio Castr. Premysl. Kniaziones de Strwiaz et Nobiles Iwan Berechanski, Deraian Kuna.szowicz ira tres manu conjuncta et indivisa palam publiceque recog-noverunt, quia fidejubent Nobili Iwan Prokopio a fratre illorum germano dicto Paulo Kuna-szowicz de villa Ustrzyki pro pace et tranquil litate tarn vitae ejusdem quam etiam damnis quibuscumque, quod neque solus Paulus, per submissas personas, praefato Lipka Prokopio nocere debet. — Insuper praesenti inscriptione se obligant, quod praefatum Paulum fratrem germanum praefati Prokopii Lipka, quando cumque obdestinati fuerint, ab illustri ac mag' nifico Petro Cmitha, Comité in Wisnicze Pre-mysliensique Capitaneo (ubicumque locorum ejus magnificentia ftierit) praefatum Paulum statuere personaliter coram praefato magnifico debent.— Et quidquid sua magnificentia inter eosdem fratres occasione omnium injuriarum et actio-num inter eosdem intentatarum invenerit de-cretoque suo adjudicaverit, id totum debet com­piere praefatus Paulus sub eadem eqrum fide jussione videlicet praefatorum Kniazionum. Et haec praemissa et singula exequi se obligant praesenti inscriptione tam occasione fidejusso-riae tranquillitatis et statuitionis coram sua magnificentia, quam etiam ad. inventionis de­creti suae magnificentiae. Quod si praemis-sum non exequerentur, ex tunc iidem Kniazio-w7ie-praefato Magnifico vadium prafatum mille florenorum, singuli omnes singula conditione non expleta succumbent, super quod memo­riale positum est.

partenîaii la o singură familliă, şi despre slaba autoritate a legiloru :

Presintându-se personalmente de'naintea of-ficiuluî castrulul de Premislia kineziî de Strwiaz' şi nobilii Ionnă Berezanski şi Demianii KÎi-naszowicz fraţi, amenduoî solidaimente şi ne­despărţiţi au declarată pe faţă, cumcă garan-ţeză nobilului Ionnă Procopifi din partea frate­lui loră Paulă Kunaszowicz din sătulă Ustrzyki pentru pacea şi în privinţa a orî-ce pagube, pe carî le-ară pricinui disului Procopiu însuşi Paulă seă omenii seî. Se mai îndatoreză încă prin actulă de faţă, orl-cândă ară cere şi ori­unde ară fi illustrulă şi magnificulu Petru Kmita, corniţele de Wisnica şi capitanulă de Premislia, de a'î adduce în personă pe numitulu Paulă, fratele numitului Procopiă Lipka, şi orî-ce ară găsi de cuviinţă de a decreta mignificenţiă* sa în privinţa injurieloră şi attentateloru, commise între ambii fraţi, numitulă Paulă se îndatoreză de a se suppune decisiunii, sub garanţia men-ţionaţiloră kinezî, carî se obligă prin actulă de faţă atătu în respectulă linişte! garantate şi a compariţiuniî lui Paulă de'naintea magnificenţii selle, precum şi allă essecuţiuniî decretului, iar în casă contraria acei kinezî voră plăti solidarmente magnificului Petru Kmita amenda de uă miiă de florini, dreptu care s'a înscrisă spre memoria.

VIII. 1553. Podobna fidejussia braci Wa-syla i Iwana Ilnickich, za Pawla Ustrzyckiego, bratu tegoz Prokopowi dana.

VIII. 1553 . Totu ast-felîă garanţeză lui Procopiu pentru Paulă Ustrzycki fraţii Basiliă şi Ionnă Ilnicki.

IX. 1553. Pawei Ustrzycki ustepuje swe polowe Kniaz'twa tamtejszego bratu swemu Prokopowi Lipka — po któréj cessyi Prokop zaraz umarl, zostawiajac syna Ilie, t. j . Eliasza.

IX. 1553 . Paulă Ustrzycki cedă jumetatea sea din kinezatulü de Ustrzyki fratelui seă Procopiu Lipka, în urma căriia cessiunî acesta more în curèndu, lăssândă ună fiiu numit Iliă j e ă Eliaşă.

X. 1553- Sad Grodzki Przemyski — na skar-ge uezciwego Hrycia kniazia Arîamowskiego falbo Herlam owskiego) przeciwko Jackowi Ter-leckierau Popowi, Pawlowi Ustrzyckiemu i Iwa-riowi Berechanskiemu Stryjom i opiekunom Elia-sza Lipid o oddanie pozyczonycli ojcu Proko-powi 2 2 0 Zip, — DÎug ten za rzeezywisty uznajac, zaplate tegoz rzeczonym opiekunom maloletniego Ilii (i. e. Eliasza) nakazuje, upo-wazniajac ich do odebraaia sobie téj summy z majatku maloletniego.

X. 1553. Officiulu castruluî de Premislia, după plângerea onorabilului Hriţo, kinezii de Herlam, în contra luî Iaţcu Terlecki popă, Paulii Ustrzycki şi Ionnu Berezariski, unchii orii şi epitropiloru luî Elia Lipka, pentru ca să'î plătescă summa de 220 zloţi polonî, cu care împrumutase pe tatălii acestuia Pro-copiu, — recunnosce realitatea acesteî datorie, poruncindii epitropiloru minorului Elia de a scote din averea'I şi de a plăti summa de maî susfl.

XI. 1553. Pawel Ustrzycki pe smierci brata Prokopa wyrabia sobie ad Króla przywilej na dozywotne posiadanie caîego Kniaztwa, tudziez na pelnienie obowiazków do tego urzedu przy-wiazanych i wnosi do Aktów grodzkich Prze-my'skich przywilej ten nastepujacej osnowy:

XI. 1553. Paulii Ustrzycki, după mortea fratelui seu Procopiii, capelă de la regele unii privilegiu assupra possessiuneî advitale a ki-nezatuluî întregii, îndeplinindu sarcinele aces­tui beneficiu, pe care privilegiu, în coprinde-rea următore, îllii trece în registrele officiulu! Castruluî de Premislia.

Sigismuridus Augustus Dei gratia rex Poloniae etc. etc. Significami? praesentibus quo­rum interest universis, quod Nos certorum Nostrorum consiliariorum precibus adducti, ho-nestum Paulum Kunaszowicz in possessione et nsufructu advocatiae alias Kniaztwo in villa Strwiazek alias Ustrzyki relinquendum et conservandum duximus, ita ut relinquimns et con-servamus praesentibus litteris ad vitae ipsius extrema tempora promittentes verbo Nostro regio: Nos successoresque Nostros quamdiu ipse Paulus vixerit, nemini Nostrorum subdi-torum cujuS'Hirnque status et dignitatis fuerint, de advocatia praefata redimere permissuros, sed neque Nos ipsos neque successores Nostros pro mensa, coquina, fisco et alia quae-fumque Nostra et ìeipublicae necessitate redempturos, verum eum in usu quieto ejusdem advoca­tiae una cum successoribus Nostris conservaturos, Sublato vero ipso Paulo ex hac luce, liberum erit Nobis, et Nostris successoribus vel cui consensum Nostrum dederimus, bona praefata redimere. Juribus tarnen Nostris ibidem salvis manentibus. In cujus rei testimonium si-gillum Nostrum praesentibus est appensum. Datum Kniszini Millesimo Quingentesimo Quin­quagesimo tertio, regni Nostri vigesimo quarto.

XII. 1557. Uklad miedzy bracmi Jackiem Terleckini Popem, Pawlem Ustrzyckim, De-mianem Stebnickim i Iwanem Berechanskim wzgleden Kniaztwa Ustrzyckiego nastepujacej osnowy :

a, Kniaztwo Ustrzyckie Pawlowi pozostaé

XII. 1557. Invoéla intre fraţiî Iaţcu Terle­cki popă, Paulü Ustrzycki, Demianü Stebnicki şi Ionnü Berezariski în privinţa kinezatuluî de Ustrzyki, în următorea copprindere:

a, Kinezatulü de Ustrzyki remănendu luî

sie • ma, tenie zai obowiazek na siebie przyj-muje wyplacenia Demianowi Stebnickiemu za jegi) cz§66 dwie£cie Zip., i zaspokojenia dru-gicli braci wzgl^dem ich dzielnie.

b, Opieka nad mafoletnim Ilia (Eliaszem) syliem Prokopa rownie przy Stryju Pawle po-zbstaje, ktoren czese na Hie przypadajaca, az do jego wieloletnoSci administrowac ma.

c, Pawel bratu Demianowi w dodatku do rzeczonych dwiestu Zip., polowe rol wojtow-skicb i uzytki z tychze az do przyszlej Wiel-kanocy ustepuje, Demian zaS sie obliguje po wyjseiu tego terminu zupelnie sie z Kniaztwa usunad, i wreczye Pawfowi przywileje wszyst-kie tegoz Kniaztwa sie tyczace.

d, Skoro Siostrzeniec Ilia wielkoletnosci doj-dzie, moze jako najmlodszy oddanie calego Knia­ztwa wyplacajac stryja Pawla zadae.

NB Stypulacye do ostatniego tego punktu sif sciagajace, tutaj w tekscie lacinskim da-j e m y : "

Paulii, acesta se obligă a plăti luí Demianü Stebnicki pentru partea'î summa de 200 zloţi poloni, liniştindu totu-d'o-dată pe ceî-l'alţî fraţi pentru părţile lorii respective.

by Tutella assupra minorului Ilia, fiîulii lui Procopiü, remâne de assemenea în sarcina un­chiului seü Paulii, carele va administra pone la împlinirea annilorü de majoritate partea ki-nezatuluî, ce i se cuvine.

c, Paulii, în adausü cătră cei duo-sute zloţi poloni, mai cedă luí Demianü pene la viito-rulü Crăciunu jumetatea lanurilorü kinezescî cu totü folosulü lorii, iar Demianü, vice-versa, se obligă, după espirarea acestui terminü, de a se retrage cu totulü din kinezatü. dându la mâna luí Paulü tote privilegíele kineziale respective.

d, Nepotulu Ilia, din dată ce va adjunge Ia vrésta mijorităţiî, ca cellii mai micii, va ave dreptulü de a cere possessiunea kinezutuluî în-tregu, despăgubindu pe unchíu-seü Paulü.

NB. Stipulaţiunea, relativă Ia acesta ultimü punţii, o dămu aci în textulü latinü :

Excepta hac conditione quod praedictus Paulus Hiam Lipka fratrem suum adirne minorem in eadem scultetia Ustrzyki in sorte sua servare ipsumque tueri debebit, usque ad annos dis-cretionìs ; quibus ademptis quod si ipse Uias Lipka haereditatem tamquam junior obtinere voluerit, petens Paulo patruo et tutori, sortes omnes reliquorum fratrum (subiteli. Pauli) vice­versa reponere et haereditatem suam retinere, ipse vero Paulus accepta pecunia sua ab ipso Helia Lipka ratione sortium soluta ipsam scultetiam ex integro praedicto Heliae Lipka absque omni streptu juris restituere et resignare debebit, et tenebitur. condescendere. Quod si etiam ipse Helias Lipka haereditatem suam detinere voluerit, aut pecuniam restituere non poterit, ex tunc neraini alteri faciendo (?) sortem suam pecuniariam de manibus patrui sui et tutoris praedicti a m p e r e tenebitur, qua accepta de sorte sua etiam condescendere praedicto Paulo debebit.

XIII 1558. Bracia Paweí Ustrzycki i De­mian Stebnicki modyfikuja zgodna powyzsza ugode w tym sensie, iz ob'adwa Kniaztwo Ust-rzyckie na wspól dzierzyé beda, a Demian Paw-lowi wyplaconemu za jego dzielnicie dwiescie Zip. zwróci.

XIII. 1558. Fraţii ' Paulii Ustrzycki şi De-mianû Stebnicki modifică amicalmente învoéla de mai susi i , în acellû sensu, ca amenduoî împreună să posséda câte o jumetate din ki-nezatulû de Ustrzyki, iar Demianu sa întorcă lui Paulii cei 2 0 0 zloţi poloni.

XIV. 1559. Fetko Bryliñski krainik (zapew-ne wsi woloskich) relacyonuje de Grodu Prze-myskiego, iz równie Pawel Ustrzycki jak De-mian Stebnicki stypulacyom ostatniego ukladu zadosyc uczynili, i ze Demian oddawszy Pa-wlowi originalne przywileje Kniaz'twa Ustrzy-ckiego, w posiadanie polowy tego Kniaztwa intromytowanym zostal.

XIV. 1559 . Fetcu Brylinski, crainicul ii sa-teloru române, relată tribunalului de Premislia, cum-ca a tatu Paulii Ustrzycki, precum şi De-mianii Stebnicki, au satisfăcuţii de uă potrivă la stipulaţiunile ultimei lorii învoelle, şi că De-rnianu, cedându luî Paulii privilegiele originale alle kinezatuluî de Ustrzyki, a foştii introduşi! în possessiunea jumetăţiî acestui kinezatu.

XV. 1561 . Eliasz Lipka syn Prokopa prze-daje swemu kuzynowi, Iwanowi, synowi De­miana Stebnickiego, swoja czesé Kniaztwa Ustrzyckiego za trzysta 'Zip., do których mu Iwan konia wartosci dziesieciu Zip. i cztéry klacze dodaje — pozwala kupujacemu zaraz realna intromissye, i zapisuje mu va­dium trzysta Zip. jako poreke spokojnego po-siadania, Obowiazuje sie na koniec z kupu-jacym i Pawlem swym stryjem (któren ojcu jego Prokopowi w R. 1553 . swa czeáó Kniaz'twa Ustrzyckigo ustapil byl) na przyszlym Sejmie o wyrok króla prosic, czy ma niezaprzeczone piawo i do rzeczonéj czeáci Kniaztwa, która Ojciec jego jakesmy powiedzieli od brata na-byl, i gdyby mu ta cz'esc jako prawnie mu sie nalezaca przysadzona zostala, ja takze Iwa­nowi Demianowi odstapic.

NB. Udzielamy wstep tego dokumentu, po-niewaz niektóre interessujace szczegóíy zawiéra:

XV. 1 5 6 1 . Ilia Lipka, fiiulu luì Procopiii, vinde veruluî seii Iónmi, filuluî luì Demianu Stebnicki, partea sea din kinezatulù de Ustrzyki drepţii trei sute zloţî poloni, cătră cari Iónnu îî mal adaugă unu caliti în valóre de dece zloţî şi patru iepe; permitte cumperătoruluî intromissiunea reală immediata, înscriindu'î summa de 300 zloţî poloni în garanţia liniş­titei possessiunî; şi se obligă, în fine, de'n-preună cu cumperătorulti şi cu uncbiu-seii Paulii, carele cedase in 1553 luì tată-seu Pro-copiti partea'! din kinezatu, de a solicita la a-dunarea generală viitóre decisiunea regală, dacă are séti nu dreptulù positiva assupra acellel părţi, pe care, precum spuserămu, tată-seii o că-pétase de la fratele Paulii, şi în casti affirma-tivii, se îndatoreză de a o cede de assemenea luî Iónnu Demianu.

NB. In consideraţiunea unorù dettalie inte­ressante, iată introducţiunea testuală a acestui documenti!:

„Nobilis Ilias Lipka filius olim Nobilis Prokopii Lipka tenutarius sortis suae scultetiae in Ustrzyki coram officio et actis praesentibus Premysliensibus stans personaliter palam pu-blice non conpulsus nec coactus imo salubri ductus consilio suorum amicorum, liber et per expressum recognovit: quia Nobili Iwan Demianowicz, filio Nobilis Krajniconis de Strwiaz et sculteti de Stebnik. totam et integram sortem suam advocatiae in villa S. R. M. Ustrzyki ipsum post olim parentera ipsius Procopium Lipka spectantem et concernentem pro summa trecentorum floren. pecuniae turn et pro equo valoris decern iloren. et pro quatuor equabus, in omnibus et singulis ad electa bona spectantibus et pertinentibus utilitatibus universis nullis penitus exceptis. Ita prout olim parentes ejus tenuerunt, habuerunt et possiderunt, ipsumque post eos spectat nihil pro se et suis successoribus ibidem juris dominii et proprietatibus re-servando perpetua et in aevum vendidit, atque sub ramo viridi resignavit etc. etc.

XVI. 15*4. Pawel ustrzycki bratu swemu Demianowi swa polowe Kniaztwa Ustrzyckiego titulo donationis rezygnnje, obow.'azujac sie pod kara dwiestu Zip. bronié go w spokojném po-siadaniu caiego Kniaztwa i ewinkowac go prze-ciwko wszeikim cudzym pretensyom.

XVI. 1564. Paulii Ustrzycki ceda fratelui seti Deraian, în darii , jumetatea sea din kineza-tulii de Ustrzyki, obligându-se, sub amenda de 200 zloţi poloni, de a'lu apăra în liniştita pos­sedere a kinezatuluî întregii, respundèndu ellù însuşi la orî-ce pretensiune străină.

XVII. 1565. Przywiléj króla Zygmunta pot- j wierdzajacy Janowi Pavvlowi i Mikieie (Miko-Iajowi) Demianowiczowi prawo dozywocia na ' Kniaztwach we wsiach królewskich Ustrzyki, Jasieñ, Rowieñ, Krolik, Strwiaz, Smorzczna, obiecujac im. ze za zycia ich ani skarb kró-lewski ich z tych Kniaztw nie wykupi, ani tez Monarcha nikomu do wykupienia ich poz-wolenia nieudzieli :

XVII. 1565. Privilegiul regelui Sigismundu, confirmându luî Ionnu, Paulii şi Nicolaîu De-mianowicz dreptulu adrîtalu assupra kinezatu-rilorîi din satele regale Ustrzyki, Jasieiî, Ro-wieii, Krolik, S'rwiazek şi Smorszczna, şi pro-mittându-le, pentru totă durata vieţeî lorii, că nici fisculu regali? nu'î va scote din aceste kinezaturî, nici vre-unu particolaru prin auto-risaţiunea regală.

Sigismundus Augustus Dei gratia rex etc. etc. Significamus praesentibus litteris quorum interest universis, quia Nos ad quorundam Consiliariorum Nostrorum intercessionem pro No-bilibus Joanne, Paulo et Nicoiao Demianowicze Ustrzyckie fratribus germanis scultetis in vil-lis Nostris Ustrzyki, Jasieri, Rowieri, Krolik, Strwiazek, Smorszczna in Capitaneatu Premy-sliensi consistentibus ad Nos interpositam, ipso? et unnmquemque ipsorum in possessione et usu fructu sortium suarum scultecialium pro suo interesse post secutam et acceptam divisio-nem ad praesens tenent et possident in omnibus et singulis fructibus etc. etc.

XVIII. 1568 . Drugi przywilej Zygmunta Augusta którym podwierdza rezygnacye i ces-sye Kniaztw w Ustrzykach i w Jasieñsckiéj Woli przez Demiana Ustrzyckiego (i. e. Steb-nickiego) na rzecz swych synów Jana, Pawla i Mikity Ustrzyckich uczyniona :

Sigismundus Augustus Dei 'gratin etc. etc. Significamus litteris Nostris praesentibus, quo­rum interest universis et singulis, supphVa-tumque esse, per certos Consiliarios Nostros ut in resignationem et cessionem facie.idam filiis suis Nobilibus Ivvano, Paulo et Mikitae Ustrzyckim advocatiae Ustrzyk ac Jasieiiska ad Capitaneatum Premysliensem pertinentis per pa-trem ipsorum Nobiìera Demianum Ustrzyckim consensum Nostrum praebere dignaremur. Qni-bus sup plicatioi ibus Nos benigne annuentes, earn cessionem et resignationem faciendam consenti-

XVIII. 1568. Unu alţii privilegiu dela Si­gismundu-Augustu, prin care confirmă resem-naţiunea şi cessiunea kinezaturiloru din Ustrzyki şi din Jasienska Wola de cătră Demianii Us­trzycki (seu Stebnicki) in folosulu fiiloru sei Ionnii, Paulii şi Niceta (Nicoiaiu ?) Ustrzycki :

Sigismundu-Augustii, cu mila luî Dumnedeii etc. etc. Facemii cunnoscutu cu acestii actu. allu nostru, tuturora şi fie-căruîa, cui se cu­vine , cum că o semă din consiliariî noştri ne-au rugatu ca să bine voimu a accorda con-simţimentulu nostru în privinţa resemnâţiuniî şi cessiuniî, ]>e care nobilulu Demianii Ustrzycki voesce s'o facă fiiloru seî nobililoru Ionnii, Paulii şi Niceta Ustrzycki assupra kinezatuluî din Ustrzyki şi dia Jasienska, carele face parte din capitanatulu de Premislia. Primindu cu graţiositate aceste rugăminţi, uoî consimţi mu

mus praesentibus litteris Nosir's. Ila quoti vigore ejusdem resignationis faciendae et ejus consensus Nostri posfeaqmam ac sortita fuerit suum effectum, e ndem advocatiam cum omni­bus ad e am perli.ientibus praedicti fratres Us-trzycki pro sorte et interesse cujus'ibet eorum habebunt, tenebunt, et possidebunt. Volentes autem majorem gratiam Nostram in eosdem declarare, posteaquam possessionem ejusmodi advocatiae pro sorte et interesse suis legitime consecuti fucrint in usa et possessione libera et pacifica ejusdem advocatiae seu sortis, ad quemlibet spectantis eosdem et unumquemque eorum conservaturi sumus ad extrema vitae ipsorum tempora. Promittimusque verbo Nos­tro Regio pro Nobis et serenissimis succes-soribus Nostris, eosdem et unumquemque eo­rum pro sorte et interesse de eaque advoca-tia supra scripta Ustrzycka et Jasienska quo-ad vixerint non exempturos neqtte amoturos, sed neqtte cuipiara al ieri eximeadi, seit amo-vendi potestatem facturos, etiara pro mensae eoquime fisci aliove usu Nostro seu necessi­tate. Faciendi etiam reformationes uxoribus suis habitis seu habendis in eadem advocatia seu sorte ad unumquemque spectant ab unoquoque eorum damus ipsis et concedimus facultatem, dttmmodo praedictae reformationes summam lit­teris originalibns expressam seu ex taxatione provenientem non excedant. Tum etiam con­cedimus ac consentimus ipsis et unicuique eo­rum non requisito alio consensi! Nostro ut pos-sit alter alteri inviccm sortem suam seu in-terresse in praefata advocatia habitam seu ha-bendam una cum jure advocatico cedere et resignare, dare, donare, vendere cum pleno jure possessionis advocatiae, ita tarnen ut nihil inde ex oneribus Nobis et reipublicae debitis ex eadem minuatur. Posteaque autem prae-dictos fratres seu unumquemque eorum dece­dere contigerit, ex tunc cum successoribus seu uxoribus eorundem ratione dictarum reforma-tionum seu eorum uniuscujusque ex sorte et interesse ad ipsum pertinentem summa litteris originalibus expressa seu ex taxatione proven­tura persoluta fuerit, rursus eadem advocatia seti sors eximenda ad Nos Nostramque dis-positionem pleno jure redibit et devolvetti!-. Jura et onera nihilominus Nostra et reipubli­cae ibidem Semper salva et illaesa perrnane-bunt. Et quoniam intelleximus ettndem De-mianum Ustrzycki pro meliori conditione ejtts-

priii acíulü de fală la facerea acelleì cessinai şi resemuaţiunî, ast-feliü ca, în vigórea aces­tei resemnaţiuni şi a consimt intentili uî nostru, facéndu-sè impártela cuvenită, numiţii fraţi Us­trzycki, fie-care pentru porţiunea ce i se cade, să ţină, să aîbe şi să posséda aceilü kinezatü cu tote dependinţele selle. Mai voindü a le areta o graţia si mai mare din parte-ne, noi ii vomii conserva, póne la mórtea respectivă a iie-căruia, în usuili şi în possessiunea liberă şi pacifică a porţiunilorfl, ce li se voiai cuveni prin legitima impártela. Promittemü de asse-menea, pe ciivéaifulü nostru regalii, pentru noi şi pentru serenissimiî successori ai nostri, de a nu'i scote şi de a nu'î depărta pe ei amen-duoî şi pe fie-care îa parte, pone la mórtea lorii respectiva, din totalitatea şi din părţile relative alle acelluî kinezatü. de Ustrzyki şi de lasien, precum nici de a autorisa pe alíü ci­ne-va ca să 'Í scotă séu să 'î depărteze, fie măcarti pentru mesă, pentru bucătăria, pentru íiscü séti pentru vre-o altă întrebuinţare séü necessitate a nòstra. Le mai permittemü a înscri assupra porţiuniloru respective alle acel­luî kinezatü zestrile nevestelorü lorii actuale séü viitóre, astu-feliü inse ca înscriere să nu întrccă stimr.a, espressa prin privilegiulü ori­ginalii séü provenită din taxaţiune. Le mai eoncedemü şi coasimţimti, fără ca să mai cé­ra în acesta privinţă vr'o altă încuviinţare din partene, ca fie-care din ei să pota cede si re­semna celluîa-l'altu propria sea porţiune din kinezatü de'mpreună ca dreptulü kinezalii res­pectivii, dâad'o, donando séti vindénd'o în com­plecta possessiune, asfii-feliu inse ca prin a-césta să nu se micşureze întru nemicü sarci-nele, datorite notie şi regalului. Iar după mór­tea disi lord fraţi séü vre-unuîa dintre ei, plă-tindu-se suecessoriloră séü ve da vei cel lui re-posatü summa înscrisă spre assigurarea zes-trii ori preveduta ia privilegiulü originalo séü provenită din tassaţiune, kinezatulü séü por­ţiunea luí respectivă va reveni şi se va în-tórce pe deplinü la disposiţiunea nostra, în orí-e> _asü drepturile şi sarcinele cuvenite acollo noüe şi regatului remânendu pururea întregi şi neattinse. Afflando, mai pe d'assupra, cura­ca numitulu Demianü Ustrzycki, în vederea îmbunătăţirii (lisuluí kinezatü aliti nostru, a a-şedatu omeni ai sei în nesce locuri deşerte pe riultt numitü HÍuboki Potok, pe territorulü ap-partenitorü acelluî kinezatü în direcţiunea ho-

dem advocatiae Nostrae in certis desertis locis super rivuluni dietimi Chluboki Potok consistenti-bus et ad granieies Sohie/iskie excedentibus ad eandemadvocatiam spectantibus certos hortulanos non requisito tameu consensu et voluntate Nos-iris locasse ; Nos ne quid ei meliori conditioni prael'atae advocatiae Nostrae consei.sus Nostri defcctu in posterum derogetur, iti eam locatio-uem liorum liortulanorum omnium eidem advo­catiae Nostrae pcreommodam consentimus, eam-que quantum de jure est approbanius, ratilicamus et conservamus bisce Jilteris Nostris decernentes candem robur debitae firmitatis habere debere, non secus ac si a principio eidem consensus Nos ter et voìuntas expressa aecessisset, In cujus rei fidem sigillimi Nostrum praesentibus appendi jussimus.

tareloni de Sobieri, fără inse a fi ceruţii con­simţirea şi învoirea nòstra la acésta; deci, pen­tru ca acea îmbunătăţire să nu suffere pe vi­itorii din causa lipse! consimţimentuluî nostru, amu consimţiţii la acea asudare a tuturora, a-celloni omenî, fiiudu forte folositóre pentru di­stilli kinezată, o approbâmă legalmente, o ra­tificami!, o mănţinemă prin actulă de faciă , şi decidemu ca să albe o putere, întocmai ca şi candii arii li foştii chiarii din eapulă locului consimţirea şi învoirea nostra. Spre încredin­ţare amu poruncită a se anina sigillulu nostru cătră actulă de faţă.

XIX. 1569. Ilia Lipka posiadacz Kniaztwa w .Byliczu kwituje kuzyna swego Iwana De-mianowicza co do zaplaty za przedana temuz swa czesc Kniaztwa Ustizyckiego i zrzeku sie wszelkicli pretensyi i prawa do tego Kniaztwa.

XIX. 1569. Elia Lipka, possessorulu kine-zatuluî în Bylicz, acuită pe verulă seă Ionnă Demianowicz pentru summa, cu care îî vîn-duse partea sea din kinezatulă de Ustrzyki, şi renunciă la orî-ce drepturi şi pretensiunî as-supra acestui kinezată.

XX. 1569. Zygmunt August, potwierdza te sama cessye i rezygna ye przez Iliasza Lipke na korzysc Iwana Demianowicza uczyniona.

XX. 1569. Sigismundă-Augustă confirmă ces-siunea şi reseninaţiunea de maî susă, făcută de cătră Elia Lipka în favórea luì Ionnă De­mianowicz.

XXI. 1569. Akt detaxacyjny Kniaitwa Ust-rzyckieiio z powodu ugody miedzy Iwanem De-mianowiczem i bratem jego Pawlem w R. 1569 przedsiewziety — i potwierdzenie krolew-skie tegoz aktu z R. 1572.

_ Sigismundus Augustus Dei gratia etc. etc. Significamus praesentibus litteris Nostris quo­rum interest universis et singu'is harum noti-tiam habituris, exhibitas esse coram Nobis per certos Coi siliarios Nostros nomine Nobilis Iwa-

XXI. 1569. Actulă de tassaţiune alla kine-zatulu! de Ustrzyki, făcută cu occasinnea ìn-voellel între Ionnă Demianowicz şi fratele seă Paulii în annuiti 1569, precum şi confirma-ţiunea regală a acestui actă clin annulu 1572.

Sigismundă-Augustă, cu mila lui Dumnedeă etc. Facemă cunnoscutu prin actulă de faciă cui se cuvine, tuturora şi fie-cărula, la cine va adjunge, cumcă o sema de consiliari a! nos­tri ne-aă presili tatu, în numele nobilului Iónnù

ni Demianowicz TJstrzycki litteras infra scrip-tas actus Commissarialis sigillis generosorum Nicolai Herborth a Fulstliin pro tu nc succa-merarii terrae Premysliensis nunc vero Capi-tanei Leopoliensis ac Hierouimi Modrewski Vi-cecapitanei Premysliensis communitas, mani-busque eorum propriis subsoripfas, continen-tes in se taxationem omnium et singulo-rum proventuum advocatiae in villa Nostra Ustrzyki ad Capitaneatum Nostrum Premyslien-sem pertinente, consistentis, sanas, salvas et integras nullamque suspicionis i-otam in se ha-bentes; upplicatumque est Nobis ut eundem actum commissariorum Nostrorum summamque in eo descriptam approbare, ratificare et cou-firmare dignaremur; quarum tenor ac! verbum sequitur ejusmodi:

NB. Nastepuje teraz sam Akt defaxacyjny, ktoren sie z nastepujaeych czesci sklada:

a, Z listu krola Zygmunta Augusta do Mi-kolaja Herbortha Potkomorzego, Jedrzeja Qwa-dowskiego dworskiego krolewskiego, Hieroni-ma Modrzewskiego zastepce Starosciriskiego i Wiktorina Kowalskiego Nolariusza Grodzkiego Przemyskiego, polecajacego im a by Kniaz'two w Ustrzykach, zjechawszy na miejsce spra-wiedliwie oszacowali....

b, Z listu krolewskiego do Alexego Krasic-kiego Tribuna i Surrogatora Starostwa Prze-' myskiego, ktoremu oziiajmuje kogo na komi-sarzow do detaxacyi Kniaztwa Ustrzyckiego wybrano, uwiadomiajao go oraz, aby przy tej detaxacyi przytom.iym byl i dokladnej ezeku-cyi wyrokow komisarskich dopilnowaJ.

c, Z listu krolewskiego do Pawla Demiano-wicza, aby sie do komissyi detaxtcyjnej sta-w i l , i cokolwiek komisarze krolewscy dla ulatwienia ugody miedzy nim i bratem jego Iwanem udecyduja, pod kara pieiiiezna dwoch set Zip. dokladnie wykonywal.

d, Z wezwania rnianowanych komisarzow detaxacyjnych do stron, aby na terminie, kto­ren im sie oznacza przy detaxacyi przytom-nemi bye nie omieszkaly.

e, Z przywileju originalnego, ad N r o ' I I , per extensum juz udzielonego prawa i doehody Kniaztwa Ustrzyckiego dokladnie oznaczajacego.

/ , Z przywileju krolewskiego ad Nro XX.

Demianowicz Ustrzycki, actalù commissariali! de mai josù, întăriţi! cu propriele semnătur: şi cu sigillurile nobiliioru Nicolaiu Ilerburt de Fulszfyn, atunci sub-camerariulù districtului de Premislia, iar actualmente capitanulu de Leo-pole, şi Jeronimii Modrzewski, vice-capitanulu de Premislia, copprintlèndii în sine tassaţiunea tuturoru veuituriloru în genere şi în specia alle kiiiezatuluî din sătulii nostru Ustrzyki, apparten torìi la capitanatali! nostru de Premi­slia; pe care actii commissarialu, bine-couser-vatii i nesuppusu nici unei bănuelle, de 'mpreu-nă-cu stimma specificată în eliti, ne-au rugată ca să bine-voimu a'lu approba, a'Iii ratifica şi a'lti confirma, şi laîă'lu anume din cuvîiitu în cuvîntii :

NB. Urmeză insiişl a 'tulii tassaţioualu, com­puşii clin urmätörele părţi :

a, O scrisöre a regeln! Sigismundü-Augustu cătră Nicolaiu Herburt sub-camerariü, Andreîu Owadowski curtenii regalii, Jeronimü Mod­rzewski lototeninte de-staroste şi Victoriiui Kowalski notariulu ofiiciului de Premislia, în-sărcinându'î pe eî de a preţui cu scrupolosi-tate la facia locului kinezatulii de Ustrzyki .

b, O scrisore regală cătră AlessiQ Krasicki, tribunii şi sub- rogatorii ailil starostiatuluî de Premislia, specificându pe comissariî alleşî pentru tassaţiunea kinezatului de Ustrzyki şi însciintându'lu de a fi presinte la acesta ope­raţiune, essecutându întocmai decisiunile com-missariloru.

c, O scrisore regală cătră Pau'ii Demia­nowicz, poruncindu'i a se presinta dinain­tea conimissiuniî tassafionale şi a îndeplini su!> amenda de duo-sute zloţi poloni, ort-ce arii decide commissariî regali pentru înlesni­rea împăcării luî cu fratele seu lonnil.

d, Chiămarea din partea numiţilorii commis-sarl cătră părţile în litigifl, annuuciâudu-le ter­menul fl, in care voru fi datori a se presinta pentru a, ii faciă la operaţiunea tassaţională.

e, Priviiegiulii originalii, publicata deja tes-tualmente mal susil sub nr. II, aretându pe largii drepturile şi veniturele kinezatului de Ustrzyki.

/ , Priviiegiulii regalii, citaţii maî sus ii sub

cytowanego, którym cessya czesciowa Kniazt-wa Ustrzyckiego na rzeezlwana Demianowiezï potwierdzona zostala.

g, Z sam'ego aktu detaxacyjuego nastepu-jaccy osnowy :

Post quorum omnium productionem iterum-que soiennem leutionem petiit praedietus No-bilis Iwan Demianowicz Ustrzycki quatenus domini Commissarii jurisdietione sua imprimis fundata eademque voce ministerialis proclamata ad executionem ejusdem commissionis Sacrae R. Majestatis procédant, eamque debitae exe-cutioai demandent videlicet ad taxationem scul-tetiae praefatae juxta juris communis observan-tiam procédant. Et in confinenti Nobilis Pau-lus Demianowicz stans personaliter coram Do-minis Comissariis praedictis (recognovit, quo-modo) pro interesse suo de advocada praeí'ata ex nunc praedicto fratri suo Iwan cessit om-neque jus suum quodcumque ipsum in ipsa advocatia pro ejus interesse spectabat et per-tinebat in eundem plenarie ac tohliter trans­fundid

Domini itaque Commissarii inhaerentes lit-teris commissionis Sacrae R. M. juiisdictionem Commissarialem fundaverunt eamque ministe­riali terrestri alias terrarum Puissiae generali próvido Thimko Zuk de sub castro Premy-sliensi proclamare damna (?) (rectius dederunt) Quiquidem ministerialis tam in praesentia ipso-rum Commissariorum in curia advocatiali, quam in villa praefaia Ustrzyki fundationem juris-dictionis ad taxandam advocatiam praefatam per super expressos Commissarios voce sono­rosa publicavit omnibiisque cui intererat ad notitiam deduxit. — His peractis praedicti Domi­ni Commissarii vocatis ad sui praesentiam certis vicinis scultetis de vicinioribus villi's Sacrae M. R. tum et subditis incolisque omnibus nullis exceptis de praefata villa Ustrzyki, quibus diligenter tam seorsive quam demum communiter exquisitis, ob-strictis juramtntis corporalibus de rei ventate praestanda, ab eisdem diligenter suscitabantur de provenii'ous advocatiae praedictae quolibet anno advocato provenientibus — Qui sub con­scientes jurameiitisque suis de rei veniate prae-buerunt ut inferius patet. — Ad quam taxatio­nem praedictae scultetiae Domini Commissarii procedendo, inhaerentes privilegio de super ip­sa m advocatiam habito, in quo continental* pro advocato villam Ustrzyki locante tres lanei et duo Obschary cum pratis agris eisdem adia-

nr. XX, confirmând u cessiunea parţială a ki-nezatulul de Ustrzyki in favórea lui Iónuu De-mianowiez.

g, însuşi actulìi tassaţioaalu în 'următorea copprindere :

După înfăţoşarea şi o aduoa lectură solem­nă a acestora acte, disultt nobilă Iónnu De­mianowicz Ustrzycki a cerută, potrivită cu prescripţiunile legii, ca domnii commissari să se constitue de'ntêiu, proclamando prin vocea officiarulul respectivă, şi să procedă apoi la essecuţiunea commissiunil Sacrei regale Ma­jestät!, adecă la preţuirea disului kinezată ; şi tota àtunce, pe de altă parte, presintându-se personalmente de'naintea numiţiloră domn! com­missari nobilulü Paulă Demianowicz, a recun-noseută, că porţiunea sea din disulü kinezată a ces'o acum fratelui seă Ionnă, deplină şi în totalitate, cu ori-ce drepturi şi dependinţe.

Deci, în conformitate cu actulă de commis-siune allu Sacrei Regale Majestăţî, domnii com­missari s a u constituiţii, insărcinândă apoi pe ofticiarulă districtualii séu generală aliti ter-ritoriuluî Galiţiel, ouorabilulu Timko Zuk, de­pendinţe de ofiiciulii de Premislia, de a pro­clama acesta constituire, care officiaru, atâta în presinţa inşiloru commissari în curtea ki-nezială, precum şi în numitulă satu Ustrzyki, a proclamată cu o voce sonoră, spre sciinţa tu­turora cui se cuvenla, constituirea numiţilorfi commissari in commissiune pentru preţuirea di­sulu! kinezată. De aci înainte numiţi! domni commisarî, chiămândă înainte-le o sèma de ki-nezî de prin satele celle mai apropiate alle Sacrei Regale Majestăţî, precum şi pe sup-puşil şi pe toţi locuitorii fără nici o escepţiune ai disulul sată Ustrzyki, şi întrebându'î cu scrupu-lositate, rèndurl-rénduri şi cu toţii de'mpreună, sub jurămentulă de a spune adeverulu, au cercetaţii cu stăruinţă despre veniturile disulul kinezaHi, cuvenite annualmente kiuezuluî, cari, sub jurămeutu şi pe consciinţă, au mărturisită despre adevèratu stare a lucruriloră precum se specifică mai joşii. Deci, procedèndu la taxaţiunea aissuluî kinezată, domnii comissarî au constataţii de'nteîu din privilegiulu kinezialu, cnmcă kinezuki, în resplata colonisării satului Ustrzyki, are drepfniù assupra a trei lanuri

centibus, quibus Obseharis Commissari!, re oculi subjecSa, duos laneos agri nisi eompreheudi agii over u ut, quos laneos et Obsehary, quernii-bet per qaadraginta niarcas taxando, facit ta-xae duceutas niarcas, — Item molendinum,

i Stampe, folliseli, walidîo, quolibet anno advo-cato proveniuut Marcae quadraginta, quem pro-ventum ad qnadringintas Marcas taxaverunt.— Item de taberna anno quolibet pro advocato provenit census Marcae quindecim, taxatae ad centum quinquaginta marcas. — Item Cmetho-nes iu praefata villa üstrzyki pro Sacra M. K. continentur vigiliti novem qui quolibet anno solvimi; per duos florenos in moneta, quemli-bet florenum per triginta grossos computando. Trigesimus autem Cmetho in pauciori agro re-sidens quadraginta grossos census solvit. Com­putando ad marcas proveniuut triginta septem marcae grossi quatuor de quo censii tertia sors advocato cedit hoc est marcae duodecim, grossi decern septem denarii sex taxante (?) (rectius taxatae) ad marcas centum vigiliti très, gros­sos vigiliti novem. — Item ipsi Cmethones de praedicta villa Sacrae M. II. üstrzyki quolibet anno tenentur poczthe seu alias dictam Koliathke bis in anno videlicet pro prima duas tortas et galltim seu gallinam quilibet de praedictis tri­ginta Cmethonibus, in quam Koliathkam trige­simus Cmetho licet pauciorem censum dat, ve­rum Koliathka parera cum aliis. Pro secunda autem Koliathka per aìias duas tortas et per triginta ova gallinacea quilibet Cmetho tenetur advocato dare. Taxatis tortis, gaìlis seu galli-nis et ovis provenit a quolibet Cmethone per grossos decern aestimatio sex marcarum gros-sorum duodecim continent (?) (rect, obtinetur) horum taxa ad sexaginta et duas Marcas gros­sos vigiliti quatuor. . Taxa autem scultetiae Ianeorum, Obschary, de molendino, censii, ta-berna, falusz, stampe, walidlo, Koliathki pro-ventusque ejusdem facit summam marcas No-ningintas ("sic) vigiliti sex et grossos vigiliti

t sex quamlibet marcam per qnadringinta(?) octo grossos polonicales computando. Excepta ex hac taxatione tertia parte agnorum et porco-rum quae dationes in privilegi is advocatorum in Craina Strwiazek ipsis servientibus continen­tur : quam dationem, sortem tertiam praedicto-rum agnorum et porcorum Capita nei Premy-slieuses accipere ipsis advocatis non admise-runt, et cujus in usu ime usque non sunt. Tum etiam aedilicia structaque curiae advoca-

şi duoe capete de câmpuri de'mpreunâ cu luti­cele învecinate , cari capete, dupre inspeeţiu-nea oculară a commissarilorii, nu întrecii în mărime duo lanuri, în catti preţuindii pe fie­care din celle cinci bucăţi drepţii patru-decî de l ibre, resulta în totulu o taxă de doue-sute libre. Apoi mora cu postăvăria adduce kinezuluî unu venită annuali! de pa­tru-decî de libre, pentru care se trece pa-tru-sute de libre în taxaţiune. Apoi dia câr­ciumă kinezulu câştigă annualmente eincî-spre-decî libre, care venită se tassezâ la o sută cincî-decî de libre. Apoi coloniştii în numi-tulu satti Ustrzyki alili Majestăţiî selle regale fiindă în numera de doiie-decî şi noue, cari piateseli annualmente căte duoî florini în bani, soeotindu-se câte treî-decî groşi la ună îlorină, şi maî fiindă încă unu allu treî-decilea colo­nista, care possedă ună pauientă mai mică şi plătesce numai căte patru-decî de groşi, în totalitate se face summa de treî-decî şi şepte libre şi patru groşi, din care a treia parte, a-decă duoe-spre-decî libre, şepte-spre-decî groşi şi şesse denari, appartine kinezuluî, ceia ce s a taxată în summa de o sută duo-decî şi trei maree si doue-decî şi noue de groşi. Apoi aceiaşi colonişti din distilli satu Ustrzyki allă Majestăţiî selle regale sunt datori a da k ; ne-zuluî câte de doăe ori pe annă aşa numita cinste séu colindă, şi anume o dată câte doăe turte şi ună cocoşă séu o găină, şi adoăa ó-ră eresi câte duoe turte şi câte trei-deci de oue de .găină, la care dupplă colindă sunt obligaţi toţi cei treî-deci de colonisti de o potrivă, ade­că póne şi acella, ce are unu câmpă mai mică şi plătesce o dare annuală mai redusă; cari turte, cocoşi séu găine şi oăe preţuindu-se în summa de dece groşi din partea fie-căruî co­lonista, forméza o totalitate de şesse libre si duoî-spre-deel groşi, ceia ce se taxeză la şes-se-decî şi doue libre şi doue-decî şi patru de groşi. Aşa dară, pentru lanurile kinezescî, capetele cămpuriloru, mora, postăvăria, căr ciuma, censă şi ,colinclele, taxa totală se urcă la summa de noue-sute doue-decî şi şesse de libre şi doue-decî şi şesse de groşi-, socotin­du-se câte patru-decî şi optii de groşi poloni la fie-care libra. In acesta taxaţiune n a in­trată înse a treia parte din m:eî şi din porci, o dare accordata dupre privilegie tuturora ki-neziloră din craina de Strwiaz, dar pe care căpitanii de Premislia nu le-a îucuviinţat'o,

tialis in ipsa villa Ustrzyki, quae magni va­lons aestimari potuissent ; verum quia taxa aedifieiorum nonnisi circa exemlionem ;/dvoca-tiarum fieri consvevit, ig'itur earn non taxa-verunt,

Quam taxationem Domini Commissarii tam ex privilegio originali quam etinm ex testimonio liom'num fide dignorum vicinorum scultetorum incollarumque villae praefatae — diligenti in­quisitone, reque oculis subjecta ad planumque cognita, nemini partium favendo jureque com­muni inhaerendo — fecerunt, eandemque juxta praescriptum litterarum commissionis Sacrae M. Regiae determinaverunt in praesentia supra-scripti Domini Surrogatoris Capitaneatus Pre mysliensis. In cujus rei evidentius testimo­nium sigilla sua ipsi Comissarii praesentibus applicaverunt, mauibusque suis prcpriis eun-dem actum subscripserunt. — Datum et actum loco tempore et die quibus supra, Nicolaus Herborth a Fulsthin Succamerarius tei'rae Pre-mysliensis manu sua, Hieronymus Modrzewski Vicecapitaneus Premysliensis m. p.

NB. — Tu sie konczy sani akt detaxacyjny i nastepnje kontinuacya przywileju confirma-cyjnego, któregosmy poczatek juz dali.

Nos itaque Sigismundus Augustus supplica-tioni ejusmodi benigne annuentes litteras praein-sertas taxationis advocatiae praenominatae om-niumque ejus proventuum et utilitatum ad eum pertinentium tum et summam in ipso actu co-missariali descriptam et specificatam approban-dam, ratificandam et confirmandam duximus, uti quidem approbamus, ratificamus et confir-mamus praesentibus litteris Nostris, decernen-tes eos robur debitae firmitatis obtinere debere ! perpetuo et in aevum. In cujus rei fidern si-1 gillum Nostrum praesentibus est appensum. j Datum Varsaviae anno Domini Millesimo Quin-gentesimo Septuagesimo secundo; regni vero 1

Nostri anno quadragesimo tertio. |

fiicatu ca a remasti póne acum neapplicată. De assemenea edificiele şi clădirile curţii ki-neziale din sătulii Usfrzyki, deşi s'arù puté preţui fòrte scumpii, totuşi taxaţiunea lorii nu s'a făcuţii, obiclnuindu-se acesta numai la casu de eşirea kineziloni din possessiunea kineza-tuliv.

Taxaţiunea de mai susù, basata atătu pe tex tul ă privilegiului locaţionalti, precum şi pe mărturia ómenilorù di-mnî de credinţa, vecini, kinezî şi locuitori al numitului satii, în cun-noscinţă de causă, prin o cercetare attentivă şi o inspecţiune oculara, fără nici. o parţiali­tate în iàvórea cui-va, numai în vigórea drep­tului comminiti. întocmai dupre instrucţiunile Sa­crei Majestăţî regale, în presinţa mal sus menţio­natului sub-camerariii de Premislia, s'a făcuţii şi s'a regulat de cătră Domnii Commissari, punén-du-se spre maî mare tăria sigillurile şi sub­scrierile lorii cătră actulù de faţă. Daţii şi faciliti în locuiţi, în timpulu şi în diùa maî susù indicate. Nicolaîu Ilerburt de Fulsztyn, subcamerariulfl districtului de Premislia cu mâna propria. Jeronimù Modrzewski, vice-capitanulu de Premislia m. p.

NB. Aci se încheie acfulii taxafionalu si ur-J i

meză finea privilegiul::! de confirmaţiune, allu căruia începutii se afflă deja maî susii :

Aşa dară noi, Sigismuiidii-AugustiJ, primindii cu graţiositate rugămintea, ce ni s'a făcuţii, amu decişii a approba, a ratifica şi a confirma, approbămu, ratificămu şi confirmămu prin a-césta actulu taxaţionalii mal susù iuşiratfl, re­lativii la uumitulu kinezatu, cu tote veniturile şi folosurile luî, precum şi sumr. a specificată de catră commissiunea nostra, pentru ca astu-felîu acestu actu să albe o valóre perpetuă. Spre maî multă încredinţare s'a aninatù si-gillu'u nostru cătră actulù de faţă. Datu în Varsavia, annulù Domnului o mila cincî-sute şepte-decl şi duol, îar allu regiriî nòstre pa-tru-decî şi trei.

XXII. 1572. Nowy przywilej Zygmunta Au­gusta zabezpieczajacy Iwanowi Demianowi-

XXII. 1572. Noulü privilegiu allo lui Si-gismundü-Augustü, assigurându lui Iónnu De-

czowi posiadanie dozywotno KuiazLwa, Lopostwa i karczmy w Ustrzykach.

NB. Przywiléj ten w zwykiéj formie udzie-lony o tyle tylko interesujacym jest, o ile prócz Kniaztwa o popostwie i karczmie wspomina. Dajeray wiec tylko te czesé przywileju, która sie do tego Popostwa i karczwy aciaga.

mianowicz possessiunea advitală a kinezatuluT, a popatuluî şi a cărcîumeî din Ustrzyki.

NB. Acestü privilegiu, scristi dupre formula obicinuită, este remarcabilii numai prin aceia, ca pe longă kinezatü mai pune încă popatulii şi cârciuma. Aşa dară noi împărtăşimu aci textualmente numai porţiunea, privitele la a-cestă particularitate:

„Sigismundus Augustus Dei gratia etc. etc. Habentes commendata servitia Nobilis Ivvan Ustrzycki tenutarii advocatiae sive scultetiae, ac poponatus ad quem tres lanei agri antiquitus peitinebant nec non tabernae ad quam etiam medius laneus agri semper spectabat in villa nostra Ustrzyki ad Capitaneatum Nostrum Premysliensem pertinente, consistentis eundem in quieto usu et pacifica possessione advocatiae praefatae, poponatus ac tabernae cum omnibus usibus, fructibus, proventibus, reditibus et obventionibus universis, aitinentiisque et perii nen-tiis cjuibuslibet ad ipsam advocatiam poponatum ac tabernam antiquitus spectantibus ad ex-trema vitae ipsius tempora conservandum et relinquendum duximus" etc. etc

XXIII. 1573. Przywiléj króla Stefaua Bato-rego, którym Iwanowi Demianowiczowi dozy-wotne posiadanie Kniaztwa Ustrzyckiego zapew-nil, obiecujac mu, ze ani przez skarb króle-wski, ahi przez prywatnych z Kniaz'twa za zycia swego (Iwana) wykupionym nie bedzie.

XXIII. 1573 . Privilegiulii regelui Ştefanii Batori, assigurându lui Ionnu Demianowicz pos­sessiunea advitală a kinezafculuî de Ustrzyki, în care îî promitte de a'lu susţine în toţii cur­sul ii vieţeî, atătu contra fiscului regalii, precum şi contra particolariloru.

XXIV. 1578. Drugi przywiléj króla Stefana Batorego, którym dodatkowo do poprzedzaja-cego, cessye przez Ilie Lipka na rzecz Iwana Demianowicza Ustrzyckiego co do jednéj czeéei Kniaztwa Ustrzyckiego uczyniona potwierdza.

XXIV. 1578. Unti alta privilegiti de la re­gele Stefana Batori, prin care, complectândii pe celiti precedinte, confirmă porţiunea kine-zatuluî de Ustrzyki, cedala lui lónnu Demia­nowicz Us t rzyckide cătră Ilia Lipka.

XXV. 1578. Rozkaz Króla Stefana Batorego do Jana Tomasza Drohojowskiego Starosty Przemyskiego, by rozpoznal, o ile jest spra-wiedliwa skarga Ilii Lipka, ze stryj jego De-mian Stebnicki go ] odczas maíoletnoéci z Kniazt­wa Ustrzyckiego- ogolocil, cale Kniaztwo sobie zabral, i je synowi swemu Iwanowi Demiano­wiczowi ter^zniejszemu posiadaczowi zostawii.

XXV. 1578 . Regele Ştefanii Batori porun- . cesce lui lonnti Toma Drohojowski, starostele de Premislia, de a cerceta, dacă este justă plângerea lui Ilia Lipka, cumcă în timpului minorităţii selle unchiulu seu Demianu Steb­nicki larii fi despuiaţii illegalmente de kine-zatulii de Ustrzyki, usurpându'lti în totalitate şi lăssâ.idu'lti apoi fiîului seu lonnti Demia­nowicz, possessorulti actualii.