istoria muzicii bizantine

8/16/2019 istoria muzicii bizantine

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-muzicii-bizantine 1/25

CONT. UN IV . DR. VASILTS VA8I LE

IOT ORIA

EVOLUŢIA EI

MUZICII BIZANTINE

tSII

IN SPÎBrTNALrTilXBA ROMANEASCĂ

vd|. 1 \

\ ϊ

^ i l i i i o



badacxni a ib _ j f , 2 - - - Ϊ - - - - * - —

SI ITUAUTATBA BMANTÎASOA

te a it6 el aproape unanim reounoaout de outre te o lo g i ,l e t o r lc l

1 .umloologl o» muzloa tra diţio n ale a B la e rl o ll noaetre este o«a

«pe oare poporul romtm a ounoaout-o odatB ou o reştin a re a lu l" ·

Da aaemanaa au fo ot aooaae l a Ir eala to t mal multa d ore zl In eprl~2

j in u l id e ii cB neveştiniemul românesc este de o rig ine apoeto lloă·* ,

argumentându-se oBno

pa^te a te rito riu lu i Pa tri ei noastre a fds tevanghe li s a t oh ia r de un uoenio a l Mân tuitorului Il e u s rir ist o s,

S fâ n tu l Apostol Andrei»»* . Etnomuzioolo g ia no astră poate s pori do

v e z ile re ferito are la ao eastă descindere apostolic ă a oreştln ism u-

lu i româneso ş i la formele primitive de ma nifestare a le ac es tu ia

în s p a ţ iu l lo cu it de străm oşii noştr i# Susţin erea provenie nţe i a-

postolioe a creştinismului protoromâhllor nu urmăreşte motive pro

to cr o n iste , oi confirmă viito ar ea dependenţă direotă a v ie ţ i i re l i

g io a se din aoest sţfoţlUjde iera rh ia o rien tală , în speţă cea bizan

t i n ă . Ao easta înseamnă oă în permanenţă se înre g istr ea ză o rap orta

re a ac e st e ia l a cea generală statuată de marile p a tr ia rh ii de Con-

stantinopol Alexandria Antiohia Ierusalim eto Menţinerea în



In s e c o l u l a l I V - l a a a e t a a t e e t a t H p r l i a e r -l so - ip i e dg T->„,

n #n dc *t* o m e n i e de C o n s t a n t t n o p o l M c a r e v a î n r e ^ î e t ^ a î n j f%

. „ eT i c i i p *n * l a a n i i S 53 n ou ă e p i s c o p i , ’i n i i n o r t i e i p«nM Λ Λ fa \s ·*Ρ va <.^ ^ ţj|

ni,\o'« ele ecu reM ce· D e s i^ te s 't ată ^documentar ab ia în 3 9 ^

exclus - v»ra cum consideră i rcea *·*' ou ra ri u - ca însumi " f , ;n

A ndre i să f i h i r o t o n i t un e I s c o p p e n t r u T o n i s·*

c e lu i d e -a l I V - l e a se o o l e s t e a c c e p t a t ă g e n e r a l i z a r e a cr eş tin i* -.

l u i î n D a c ia T i r a n i z a t ă . I n t im p u l î n p ă r â t u l u i l u s t in ia n se în? j*

ţ e a z ă p r i n N o v e l a X L, d i n 14 a p r i l i e 535^ a r h i e p i s c o o i a Iu s t ln l i na

. Deja 1 1 nfT

Prina, sub a căre i ju r is d ic ţ ie in tr a Da cia M editerran ea, Dacia bj*

pensis, Moesia Superior, p r o v in c ii le $ o yt h ia M inor s i .. oesia In

f e r i o r depinzând mai departe de p a t r i a r h i a de Const an tinopol. ]?*$·

minţim c* imperiu l b izan tin sub lu s t in ian r#*0110019 5iâ lu l stâng al

Dunării ş i înt ăr eş te ce ta tea Suoidava, unde a fo s t descoperit cal

mai vechi l ă ca ş de cult creştin din nordu l D u năr ii, u lter ior nu*«-

rul acestora înmu lţindu -se. Această îm păr ţire jurisd icţiona lB, fa

ţă de pat ria rh ia din Co nstan tinopo l s i f*aţă de a rhiepiscopia iustî-

n ia nă^ pa re a f i u na d in e x p l i c a ţ i i l e u t i l i z ă r i i în c u l t a limbii

g r e c e ş t i — p e n t r u primele p r o v i n c i i ^ ş i a c e l e i l a t i n e - în cadrul <ţ

l d d d l i i P i I l l l V I I I l î



, » • • 1 * 1 1 * * * ·i'. „ M O » ! » * « » · '■ · · 0

are încep* ou r«epAndire« * ’■"'»*•1-

,>HtVul da formare a poporului nrxitru î 1 ** tnohel · Tn

,t d· pSt runde re fi « l a ţ i l o r în te r i to r iu l lo-turul anului *oo, m«rO«t »

o l t de r o . » « i ; » i o . » d «“ » doua P .rlo ad», onor In oft în tro « . o o l . l ,

TII-X IT , o *« a primelor formaţiuni p o lit ico rom»ne-tl o l înehalat*

ou unificarea lor în oele douft state romfineîti independenta, Kold«-

ta ?i Tura Eomdneasoft î l ou reounoaşterea oanonlo* a M itropolie i

Ungrotlahlel (1559) î l a M itrop oliei Moldovei ( 1 4ol).

Ace atu 1 oadru general de organizare a v i e ţ i i re lig ioase ore a tl-

ne în spaţiu l romfmeso î i trebuie adăugat ş i un oadru re ne ra l al

e vo lu ţie i oraştini emului în ţă ri le vec ine , în special în Bulgaria

ş i^ ţă r il e slave sudice, ou oare v iaţa re lig ioasă autohtonă intră în

con tacte * extinse după acceptarea lim bi i slave vech i, ca limbă l i

tu rg ică ş i conturarea a ceea oe s-a numit ri tu l bizanţino-s lav «

In se co lul al V l-l e a triburi slave se stabileso în Balcani; ac-

oeptfi elenizarea oonooraitent ou creştinismul, adoptând scrierea

g la g o li t io ă , după alfa betul raio grecesc ş i ou unele semne pro prii·

In sec o lu l a l IX -le a sunt tr im iş i misionari, la oererea autori-

t fe ţilo r morave, f r a ţ i i Constantin (devenit prin călugărie Ch irii)

ş i Metod iu, provenind din mediul greoo-slavo-valah şi ş oo lit i la



£

mal prscls a r i tu lu i bisn nt ino -s1 «v,0 *s7t e · Influenţele

şc o li te o lo r lo · <1« 1« 'Pârnovo, mal a le s din perloudn nfcnd er« pQ%

tria rh V'f t linie , *-eu s im ţi t ş l în Ţ ă r i le /'î omfine , .'îndeosebi dupn *

f itn ţa re a e i , prin cu ce rir ea Vi din l u i de ob trs tu ro l, în urna b».

t a li e i de la Câmpia M ie rle i, ce i mal mulţi p re oţ i ş i călugări t?f.

când Dunărea ş i impulsionând o rg an iza rea v i e ţ ii relig ioa se M a or

le i că rt u ră re şt i din m ă n ă st iri le rom ân eşti : Vo diţa , Tlemana#rT|«,ţ

e to· Este neoesai· a f i în ţe lea să core ct aceas tă sinteză,numit! in.

sp ira t de eminentul te o lo g , ftumitru S tă n ilo ş ^ , »»de lat in ita te şl

orto do xie, ea în s ă şi un m lraoo l ş l o fgrmă de orig ina litate uni-

o!*t ş l care *a a ju ta t p opo rul român să se menţină în latinitate

ne confundat ou lumea s la v ă , Ia r p rin o rt o d o x ie , neoonfundat ou iu-

mea n a ţio n a l i tă ţi lo r ca to l ice din ve cin ăt at ea apuseană*^ . flitul

biz an ţino -elav a fo s t m od alitate a de re z ist e n ţă faţ ă de presiunile

r it u lu i la t i n , mai ale s după lo54 - an a l co n firm ăr ii marii schis

me cr eş tin e .

Probele pentru id e n t i f i c a re a ră d ă c in i lo r m uzic i i b izantine în

te r i t o r i i l e loou i te de s trăm oşi i n o şt r i sunt d i f i c i l e , mai ou seaâ

oă es te v orb a de un domeniu a l p r a c t io ii o r a le . E le sunt puţ In da*

Ju d ecate ou c h ib z u ia lă devin fo a r te p u te r n ic e . E ste vo rba de mărtur i i le desp reyinartir autohton din per io ad a m ari lo r perse cu ţi i , de o



κ

κ

Λ

i . fl a. X. neamuri. m.l nou* în nultur«

♦·*· ae”srt* '* * f0Bt unul amni.Uoaoe.le P*ln °Γβ ·“■ j 0A b u lR a v l* » M *

“ i nostrn ai românilor Λ Lipea unui contro l * i « -elat poporu1 nostruun paTtea ierarhiei edtr.laetioe a Gomel eau Conitantlnopolu-

p",n„ tn ..cole -xl - continue Hu.trul l.to.io - erplio«_p.

«tuarea în folclorul romfmeso a numeroase credinţe d ritualuri

f >ă gâfte « a

t S r B s l r e a l im b i i l a t i n e de c s t r e o r e e t i n i i ro m â n i, ou d e z a v a n ta -

■ je le d e sp ă rţ i r i i de l imba t fofaeţ<Kwj(o8 a f0 B t determ inat» de adân-

c i r e a d e o s e b i r il o r d in t re os le două b i s e r i c i , ^ r e c o - o r l e n t a l ă ş i

l a t i n o - o o c i d s n t a l ă · A o oe nu tu are a p ro p ag a nd e i îîo m e i, r e s i m ţ i t ă ş l

în ţ ă r i l e s la v e din sudul D unării^vo avea e fe c t e in v e r s e , d e term i

n ân d c o n s o l i d a r e a c u l t u l u i f tr e o o - o r ie n t a l# B a te c e e a cfi. v a s e s i z a

tta * t â r z i u , ou s im ţ u l său e x c e p ţ i o n a l , e n c i c l o p e d i s t u l v o i e v o d D i

m i t r i s C a n te m i r, o are s c r i a oă r en u n ţ ar ea l a s c r i e r e a l a t i n ă d inlu i d e ^ a l )

se co le le p r lm u luT 'S^ ^ J J i lea mi len iu a avut ca so op «să s târ p ea scă

ş l m a l m u lt o r i c e săm ân ţa p a p l s t ă ş e a s c ă d in ţ i s e r l o a m oldo vene a s ·

e ă » · I n t r e t i m p , o o n o l l iu l de l a T o r s i ( T o ur s) r ecom andă p r e o ţ i

lo r ap use ni să pre dice »»în l imba romană r u s t i c ă ” ,



1

„jM lo t.o H .if · ' «’•°’1 «Ilii Vene ti'a,to t,

* -- *?«ve .‘. ii^ ti ri il -ofintfj pnn7rrj ţ . *»>%

ţul o**®

?J cultive o

HP·»!··"!!'”· ou 'icire zel - - f * \\WJ , ,

B T U f'iN ■':> 1 ? · ^'’’•nlnd dg

dfl oannn), V*

1«U

4f e*nt*r«t bi»«rioesoi confirmat de actui

tu lu l Seva de la i*U*»U ( 3 34 - 3 7?) i m art i r iza t la vâreta <je

ani, episcopul oărturar^ ^pifan io Norocel^ am inteşte de exiet| " j

nul antrenor -<** "■ ) ş i presupune oă a cest îndrumător ni. J

1

fi altul decât preotul de oririne daoo-romană, Saneala, 0a*- · ϋ

foit nu numai duhovnic oi ş i p ro fe so r , d a s c ă l, care l - a

şi l-a învăţat sfi cânte în bi se ri c ă ^ . Se p ro file a ză α ^tit

tfil exis*tenţa şi activitatea celui nai ve ch i dascăl de muzică re li^ e|

. 1 c din perioada genezei poporului roman, ch iar dacă icert .statut g.a

limita la o îndrumare directă ş i in d iv id u a lă , ao ti v ita te a de î g.

ţâre urmând să se desfăşoare însă pe o lungă perioadă de timp .

extinsă şi pe alte planuri. m

Aproape contemporan ou e l este ep iscopu l Jtfioeta de Bemesiana D

(336-414), considerat de oric ine daco-rom^nă ş l oare a păstorit pt 8

o vastă arie locuită, ş i de strămoşii n o ş t r i. Considerat de Yaeili *

Pârvan şi apoi de mulţi a lţ i i s t o r i c i , în tr e oare ş i wioolae I ot - a

j t R i'J11



r T 1; . ' - » · - ΐ , ' ι » « ■” · · “ , , · , · *“ * . . . . . • · » « 1 ™ ‘ ’ ■ u t „ , l

, i TB aP a iu U t l a . v

în lt>«*rl0T 9

jart» oRoi'J11 c

.15 .

turmeSpieoopul Nioet

lu i Duaneecu,ia în limba latin»

1U1 ΙΛΖβΙΙ» > - . „i., η w»fiί

„4 n fost traaU3 meînoă din timpul v ie ţ ii ea e , -iAfinUfl (Ρτβ Tine Teaai

i Luther pentru Biserica protestant» - Ta,

I l»ud»a) Şi al unui tratat - dfl £ n nP4Î.âS

o âii$?. 4 a teologic» pi

__ linte re sează nu numai istoria, 4 4 ni si muzicologia ro-

turgioă, isto ria literaturii şi a pedagogiei» 0 1 9

I mâne as o », în speţă bizanţ inologia muzical», fi in d vorba de una din·I t-re primele lucrări consacrate educaţiei în general şi în deosebi

I celei muzicale, ca pa***te integrantă a cultului creştin·

1?videnţiem faptul că multe dirî$tdeile acestui tratat se înoa-

drează în paradigma educativă creştină, prefigurată de fe r ic i tu l

Augustini

a***e în vedere în primii r»ud puterea excepţională a\ ®uzi ° i i · asupra sufle tu lu i omenesc, ou precădere al ce lui ore st in*

Jin acest punct de vedeTe Nioeta apare ca un adevărat teoretician

a l educaţ iei muzicale, la vremea când se pun tem elii le imnografiei

c r e ş t i n e , care trebuia să devină principalul mijloo de manifestare

a noii credinţe, Geşi pledoaria ea are tangenţe ou puncte de vedere exprimate de marii reprezntanţi ai patrologiei, înoepând cu S f.



e

c tea r* cu ltu lui ort. . t i n. Sinodu l ţ i n t i t pune o n o Ut

ν · su bt il e care ţin teau elimin jre a p ro fs ti| IOT Ίηηην I

?:e s ia , pătrun s· m nriv în ou 1 tu l o r e i n cy<\**\i\t" 1 «titlu

*f ■ Ûimn i l n u n um ai d in p o r ţ i l e n o a s t r e d a r o h î a r »1 d i n o e l e o r i *

o a r e o r e d ch t e t e do p r i s o s o â n t u r e a luni o 1or r 1 n& ;j1rni 1ni.»*

puţin nepotr ivit* ou r e l i r i a d i v in » ·♦ ( So l o nonnullos non Poj

nostris sed etiam in or lent ulihusa partibus, nui superflu

<h.

no t

U-n°U

in

neogruentem divinae r e l i r i ° n i estiment psalmoruttr) et hymnorum de. ^

de

17

t ionera) · în a ltu l iera rh aminte n te înde m nu rile apo stnii0iprao t ica psalmi si imne ni c ân tăr i du ho vn ioent i s i mărturii ^

oh iu l Testament: cântarea lu i iWoise la ie a ir e a din E gipt ,

ilehorei din OauteTonori, p sa lm ii l u i D avid s i cân tarea din ohlt

oare a p o to lit duhul r»u Cui i >V ch inu ia oe Sau l ( »in oithg*^,

v it e r inwao f o r t î t er o ane ns, malignum sp irit u m qu i oo e rabatur in

0a* U

n>

a*ea

a?K

iua*

18Saule com pescuit*» ) . Ce i mai m ulţi psalm i ap arţin acestui „oanto-

rum pr inceps » « r e ge l e eâ n tS re ţ i l o r ·

Luc rarea es te anunţat* în cea a n ta rio arh Despre nriv.e .

De V ij lU i l a . în care p ro riite s » se ocupe în mod sp ec ia l de proble

mele t$evl av ia imne lo r ş i a p sa lm ilo r, cât sunt &

p lăc u ţi lu i Dumnezeu»·

CC: mal important re pre zen tan t a l p a t r is t ic i i balcanice coneldei

â t i d j t f ă d h i ă i it ă l#



SH r u ş i n ema n a

_ S f .CU l u c r a r e a a a ^ j P "}Q flt mi : ”

) î te * ·*

i l « l ©*ci *u ai °

*enori· hună M o voce melodioasă (maî

3Î arari *acft VOn avea a u d i ţ i e e o i ^ i t i U a l K ide â* 1

nuit hr*ne?te P· β· 1 it/*ir>a*ăi căci cei oe o ntw frumos uu o nnu-ne de-fete dulceaţa

ifletele audit ori Iot nnre evlavie*· ( nOTietmit*v g ra ţ ie c r r « mişcă PUI

υ salm i a convi v iun ut t i b i tenax memoria est, vox cano ra ί . . . ) mnpis

car iss imos pasc is s i s i t nob is sp i r i ta l i s auditio , . ro l ec te t r e l i

giosa dwloedo, hena enim oanentes habent quondam gra tia m quae a n i*bos ad re ligio n em in c ita t audit orum 0) ·

Câ ntarea de preamărire a lu i uumnezeu - in oon oep ţia n ic e tia n B -

ne uneş te cu s f i n ţ i i , cu p r o f e t , cu mucen ic ii ş i ou în p e r l i . t o ţ i

s lS v in d u -ş i C reato ru l . Con ce-ut & ca o parte integrantă a o u ltu lu i ,

c â n ta r e a t - e b u i . e x ec u ta t8 în acest sp ir i t ş i autorul me**e ch iar

spre in d ic a ţ ii metodice , de înv8ţa^*e interpretare corespunzător

r e

- o&ntarea înlesneşte învBţarea mai rapidă f;ţ mai teneinioB a

t e x t e lo r t «F ac ile retinetu r dum frequentius psa llitu r, "?t quod le -L au ste rita s ab humanis mentibus extorquere non poterat,haeo per



sonuit atliin val nti Iod ia o°nnn ntle no π fin otfiQ

• OûtiroH ρβ a l b i l o r ofer* poflibi l i t at ea1 mi

00ntf«nt, , '**iuout ti v ăţMura ore ş t i n i , in ■i In îi tă de nastfir^m ' ' 3Ί1

' " "« lux , ţ.«tatu i t o r u l u 1 î 1 1» '*·Ir|v1

- 1>rin intermoid iu l lu i

•Jttvid, Dumnezeu a

\

ouro ·

răni le

reoto duloo

p* oato lo r 11

la gust p

1

f in cântare ş i bk ’

în 0t«*« m N

Ml·

- cântarea psa lm ilor ca te un p r il e j do îmbo/wţi^ 8,

în aoeeaşi măsură în oare diferitele mâncăruri de8fatM ‘ §β|Μ,9- cântarea aduoe împăcarea în tre oameni crtoi nimeni ’

Ώή·*ta Domnului ou inima în v^ ăJb ită de u ră , a lo i în tâ lnindu, ee

temporanul său, B f · Vasile cel Mare care so întreb avo™ y*) uin povi iji!

duşman ou oel împreună ou oare ai cântat psalmi f

- psalmii îndeplinesc acest rol e x c e p ţio n a l ,^ condiţia ei

c i t a ţ i nu numai din gură c l ş l din Inimă;

- o alt$ co n di ţie de bază a c â n tă r ii creştin e, formulata de %

ta^p r i v eş t e e v i t a r ea t e a t r a l i i * ţ i i : #» să nu se str ige oa în plur

l e tragice^ oi să arate adevăratul duh creştin} să nu se asemene ou

oeea oe este t e a t r a l e i să urmărească să determine pooălnţa pentru

păcate» » * non quae t rag i cas d i f f i c u l ta te s exclamet, sed quae lnno»

vis veram Ch r ist ia ni t ate m de m on strat ion quae a liquid theatrali w

d l d i f i

ϊ IV · —



e s t e

,ί>»·βίi n s t a r * » ® * 11

ϊ IV ·

. ., inepte η · 1’· · t>t >t«fi; ante lăudat*

>»«»·«) ' ' este condamn et* în.701*eiti-

fi

k l l A i · ide ««ine»*

În v iaadevî* r\\l*

ciurereo>1 * λ ; este acu*-

„ „■iu; seT>y sne^ 'U » )■ M a , **

|t*eV>ule urmată

f c l i >

cere

lc npădă si^n-

ată c ă pac ea

oteoţia îap otv iv.: iuar-u iilor, 9β promite

i coeu oe este nai

pa vec λ \μ ;dă 1*τοβΠζΐΐ|

redio* pocMnţa, f ,h

piMalaC'

___ l nSZUi e ^ »p *« oevp E ipu r ' < ■" " \ d tainele lui fOcus ostend itU” ,

Lua *« toate, i«-· « » " A *'»1ηβ1β ' * , + ,. im » osr f id ia r ep u di at ur ; i u s t î -

U ra decidentur; l'ides adsevitur, per iu . -

. ,v im „ u ,.g. m iserieordia laudatur, crudell- î t i a i n g e r i t u r , prohibetur jJtiqaiţdS, π*L as abdicatur; ve rit u s r eq u iri tu r, nendacia damnantur; dolus accu

s a t u r , innocentia commendatur; superbia de io i t u r , aub l imat ia humi-

l i t a t : praed ica tur paen i tent ia , pax sequenda denroni tur , con tra iA f

i * i c o s p r o t e c t i o p os tu l atu r , v i n d i c t a p von i t ti tuT , spes c e r t a nu

i t r i t u r . T?t quod hia est omnibus exo elsiu s, C h ris ti sacramenta can-f tantur j * Acest superb poeta închinat muzicii se completează cu

j ©are sondează r e s o r tu r i l e psihologice a le aces te i arte pu$£ în

s lu jba i d e a lu r i l o r c r eş t ine , fo rmulate de *un adSnc cunoscătoroff

în arta muzicală" - cum 1-a numit cu ■îndrep tăţire exegetul său:

I -Psalmul con so la az i pe ce l t r ia t , tamper a azS pa col vesel,îc&.Snzeş-| t « pe c e l raâaios, încurajează p9 ca l ai vas, pa omul borat j j nust^



Μ

*

W m mm * * η

# <*

v 1

_ -

** t K

A

φ 1 •ncMen p* * t

l « $ l t\1 0 tj k i‘4e v

4 · ntû oni at

lanlv * e s t r e i e «

■

t :

β λ Ο Ιt 4 ^

9 1

R U t i C e l i l

C T 6 C I z u t r 1 t b e tα α

r e - e

S 9 e » f « u f i U u n

I __________ ^ T t a n t e

i e I n e n * e s n r e f e r e

• a e t n t l o , n i s t e ^ l u n h j n u i u e , R e d l t a t i u ^ ^* D 9 a l a u e

l â

φ 4

l a

* i u f a l l a 4a i f i T s i v β ν

V | 4 |

1 M

4 I <· n ^ t f 1 f t Π 1 · ί η / ΐ ιt 1 V u i W U * 1 4 4 4 C U O i a C U <

4 | V | _

dD ·

» f t o t , l a e i d a , e n e t ,

- • i n i i• A l |

4 ' a c a n t * c ^ ' * - > n " 1 s t i d l e * * . —

X, Ό * · · ·" f

3 |

#% * m Y i r . . r 1 * 1 C T i r ^ < * 3 8 a t r i J t * - 1 * y * 4 44 - J f / O a w » *

• j J v q p , I Q r * v - 4 V 3·«-. aT iizaâa cu l• V 1

^ « 1 .

d l■4 I "

· · '

i a' ^ n i c I a! s :-

λ i tt ^ V u * c

_ β 4 1 " f r t " t > ic i J L A u v v - X · - · J L s e ; u ^ 3 - t i i ^ « . ·

O X TP

• S y -

3 x s r e m i 1 M e e t a , C b ’- e s c « u

^ - · - * «

'•τβ: c e # 3 . - a 4 . s · — -es- : · i zan t in f n ic i -a

J ^ 4 K **■ d ^

s a R - l a t i n , c i a

1 · » ·* i

t l c e ai d— — — —- ■* X ·* <! i

• 5 4 H .

i i r r , f st —

n r v a * » e i l 1 t M ^ r ^ i C c

P f - J ' J· 1 ; β χ β ' 6 3 ' 5 - * ) T X J C

3 1 1 . i - 3 c - i c i • ' - - s a ^ i i

fr i li t e as 3Γ,« -- ««u I ·

1 / T4 -» <_

- - -> V X t - . -; - d^ . P ♦ l i .< 4 < 4 4 1 4. -I

- l a · i n e î t - · . ' · -

. / J J · / - i - - .

- -3 3 - 3 C ? B t * * L

— ^ . ·»

JT " * ·* A - i t c a ^ a : e

« • M 4

T Q

-»- ar p it a a niroi iac^-Iatin*» . *



rK P · nt: 0■arh ard* . es ta v\’■:u.;a' Π

f co o le

^ W e d ' c <·ţ i e i muirdo U r\ Cr(ţ t î n c 1o

6 νοβ;»ţ 1 >ηί 1.β >!π re,*i Μ zare

t or 1ν 1ρ<1 rn lu ί o f.n tK rll în

fcţ [>

«S Ρ

*

1 *ρ

1 «

αβ

. ·r H·'* y lo v;v" re ţr tf 3n l în lucrare« jpe H ' ■ar*t i f

m 0\\e r rM*v' «■*- -ii..» 1 ' 11■ 1· r*lt<?, λ i pc ffc r t u r ry* Gerardo

cor V c ă t or al un® * c l i v«nuî t e , îr 0 <re fl β învăţa

li* ori rera-Genod. Fîsta m*n**ttre P - r c f i lă înre f*i®t r e-

| p derare arebi9 * * dinlo?a cj irt^

nt f fU în

jpmor nedarC * i U' Şi olt * o

un or .uzic loci5 . Porpindu-i

p c a ^ l e î r c u r e c'Jfort depistate .Uite3e^*, <*«i fi Ftati:

lireo ert» aat at* ant cr i Or anului 3c O ar,H ΤΓΥν· fvneere?Hr o f i c ia î r H rbr . f r em o* · M ulte prob Ie re rPnftn î rcP n ere zo lv ate ,

R e e l u c i d a t e , rou c j u r r e *n f a z e i p o t e t i c e , c ur a r f f c ea p r i v i n d

c -jr e t e ru l ^ ^ ie n ta l sar o cc id en ta l .?! m uric i i pm ot ί cote în m*n8s-

tî r e *·- γ c o a l^ d ir ^s n ?t, î .nt r-_o epocii ce pr ec ed ^ o u n u ţin i a n i, ma

rea ruotură a lu n i i c a to l ic e de cea ort·o ] o x£. C onstatarea ra cents

ρ, rn i s i e o l ipu lu i Y a s i l e To r eoc u , - o rn ind Ic .lo. v a o t i rM le păs t ra te

a c t ă z t , s p a ^ ţ i r i b a s i l t e i i romana cu bc.pt i n t e r iu l b i s e r i c i i



•m» • 0 rtlt T i « r t « m i

p rt o m b i i n i t

■i r m t i U · « « m lf le la a Ia « a am p ţl · · * f l f U l - Ί ί i f , *

M S I · ! ! #u M « a «a « Ί r a i e a . ^ i l e t J « l . « en lT al^ nd to ^ -p « t t t , α · o b l le S s 4 o«td ts e* ot?ard0 tâ s ta l w»&ni wtl ^

4t r l « 1 m i t l l o v i tn t a l t , e r .l n n e a te t o t a l i . C o ofl-^ »a*ta o c*t* f« *

C&s ltS ş l lo da iMndefit ft aa d in şc o a la de la Ttn e^ ia , a f le t i atea^ s

•a b J u r i s d i c ţ i a - lz an ţuli 1 . P r o v t n i e a ţ a c l e r f l l o r l a o a r e sa.

doaamaa l e l a e a t e f o a ^ e d l T e ^ a l : t e u t o n i , t o t a l , p o l l n l a t e , t i t i > 2

4fi» «a f t o l l l a d e t e r a In e t a p a r i ţ i a c a l a i de—a l d o i le a w p o f t s o » , ^

t r e l e c t u r i , M a l th e r pB etrOnd d o ar o b l i g a ţ i i l e p e nt r u înv *ţ a-«c a w>a

sici i .a

Organizarea v ie ţ i i fcÎncâlceşti^ culmin&rd mi înţe se iam a prise·

lo r M itro poli i în Tara Boa&ncascfe ş l In moldova, In seco lu l al ^

U T - le a, In paralel ca organizarea politicii a celor doufe ţferl rê- ^

ne i eofitpun ie unei a lte etape de structurare a ssu zleil b izeitin eI a (are noaatvfe# ê plan nuzi ca l se cere - pe de o parte -racorda

rea la nolle reforme ale eâatferii re a liza te ş l d e fin itiv a te la Con- <

et emtio o pol şl în alte centre ortodoxe orientale, pe de alt* carte,

depăşirea foraşi elaple de preluare a o&ntferilor bleeri«esti,dupfe

nun, c dn f o h » modelului o fe r it de practic a pop ular · * .^cearta preen·

pune trecerea la o ac tiv ita te a cvasi—'Vn stituţlon alizatfe n ai ales



culturale atest&nd dascăli r>1 ] s a l ţ i , oaê î l înv* ţau ne dlnclnoll

cântări le de ou lt . Aoeat prooes de î n v a r e , oMa” în f orre embr io-

nave» co pl^ ioe-e ste le fte t de aparţXîa nauuacriHelor rurMcnle, ntat / 1 ■a l e celo*** care onor in de au texte le c font ft-»*i lo r cat ş l ale ce lo·»* care

f o t face loc n ot aţ ie i muzicale ei ex pl ică ri i e i .

Ca urcare a or ga niz ăr ii v i e ţ i i 'bise rice şti în ţ ar a noastră prin

aoariţia celor două n itr o p o lli ş i a nai multor episcopii oi c 'nta-

râ r e li iâsă intră în tr-o altă etapă. Va. începe să f i e practicate

pe căr ţ i speciale, acrise manual, cuprinzând texte şi apoi şi neuns

muzicale ş i f iin d însu şită în .cadrul unor act iv ităţ i specif ice si

de la curse ce încep că f i e spec ia liza te · As a vor apărem# v i i t oare

le ş c o li, cu prine le înce rcări de aanuale, cu in il e a ţ ii metodice

rudimentare si cele dintâi manuscrise pealtloe scrise de români

pentru români şi care Jalonează is to r ia murici 1 noastre . Ambele ca

pito le voi f i tratate separat în cele urmează, din motive de or-

die aetodic, ele formiuid un tot unitar înglobat la rândul rău în

- ' V



SCQklA K JZI C a L Λ U PtfTXA

Xa * L . " *1 l a i · ι 1 da-e n t s f i f l f t M e z l v a t l e t f t -**

p|«rt «1 viaţii -cllrioaec dla ţe*a soa«t «8 . fo l i tod i l , «s -e w*

şira ^ van «melc ş l faptele Ptleolog llar bizanţ la i ( a-e «1 · * · * '

tw it « i · descendant* a aecctora, a ar la da amcop) , a *8aaJ ta la *

t a r l a v i i t u r i i >oett«« , e ţ l mal lup ort act a t l t o r da b i e a r l e i al

p fs *ş tir i, dl caut ân du-ac daspra un · ehlrelanţ a l c t it o r ii lo r ro la *a *

i odaia da eult an ca l al războaielor purtata. In aceste ct i tor i i

N dezvoltă o intensă viaţă cărturărească , extinsă a l pe plan ro zi-

C tl t> in to -ţ l lăoaanl da va ci - Ptrtn Ά void ore ;® va

pdfta acestuia o grijă deosebită, ceea ce se va reflectă în peri

oada ea a uraet trecerii sale în atemitejte. Aloi, la Pntna, va în

f lo r i una diŞ cela nai puternice şc o li an z i cale bizantine ,tnţ ala -

£^sl prţa aceasta ceea ce Oct arlan Lazăr Coasa definea -pr ţip ,ca

pe o şcoală in sensul exact al curantului, în oara s-au ţinut



f t l o l o p l · % * * ! * * · · · · « % * ! · * * £

l K t o lO f h l a n p T « e o * i l I t f t

I tn .**· oc up ai la ueoj

*«*Κ i m * * · IN U n R S S ^ SW

i i t ^ n v M u m isuifT.nl a * | 1 U K i A ţ l n i f t i c ^ o i * | *

6 » lM ; ,| , A n* i t t*#« . Ulna ·'* 0**0 l *-;4 s t u d i a t *4~ Μα ι *

ln l , i0 * 1ββΧ· * îv'Tf' !1 U » c * U » « A n t o l ^ h ţ ^ p u t n * « J § j | ^ ^ ^ ·

L ^ - ^ L M U ^ : lvw»e* u it a r e p a a t a , i « t . i * OBn i l 9 i r , j 'I ί , ί β ^

■ K |4

t i 1

I «: m t o * i « t ^ t« r « n t t n t ·

K Uuit., ·« t a ^ if ia l T d M T * do&i* p ^ a M O t fr M euiea»· «1« β Η ^ Η ^

oM i i , cui>r·. *fnd AdS( J iUM IM l t * l l n r v i s t i e e $1 f l l o l r M e * ,

In li cav U l « «ultua®!® dW *DaU« fanowanul abo*d *$ *li «1« !*l **ti%****p l ft tf o ^ n · Q t n tv a i« t d in M i o n t l n l o lu : '»· * ϊ λ * · ~ 1 *· ^ · *■ · * * K M t

t® au l lu ru in s«9«u l o» t~a >utu t a f la *1 d ie « u t · â M1 1 · «

•o a ln u tu l o ^ i o t l i l i f o f a l ^ ο η \ιο ο « 1ο ιΐΛ τ , in » o ^ fn 4 u · ! ·

aara o eaa taaa o H v i o f f i f i i n* avui090 u t * · $ · · a d fc ur· * · · · · * · **% |

n u l d in t *a a a v a a t h t o v ll oe r a i a a l a a l n i s o o l l i nus i oa l e da u S

*na «Uîsea »U?#a 4a p-,M>up«*« în aeaaat» d i r e c ie a « u t i c " > l r * ( ^ H

*d *naa* % (« <« « ( | tn *a*a r îsurh da e on ee p ia a ” * * ' *



~ κ -

tol le * fo lo si tă în şco ala românească» ·

Dintre bizantinologii români care e-aU apropiat de manuscris*le

de la rutna, îaoeroând o primă inv est ig are a pro bIe rna t ici i r e s t lt e i

şc o l i de muzicfl de a l e i ţtrebu ie am inti t Grigore P an ţiru , care pre

zintă două din m anuscrisele putnene, extrădând s i două c r e a ţ i i r e

prezentat ive , prezentate în n ota ţ ia b izan t ină ş i guido nică : cbino-

nlo u l : ahargy J m ân tu irii · · · de Donet ian V lah u l ş i fr’uinl loa n

&&L a ou de la Suceava a l lu i Ev s ta t i e P ro to p s a l tu l^ .Cel oare ş i · a leg at nunele de punerea in lumină a tez a u ru lu i mu

z i c a l de l a P utn a , i de n t i fi c â n d p r i n c i p a le le ma n uscr ise a l c ă t u i t e/V

alc lţe st e biza nt ino logu l Gheorghe Clobanu. împreună co lab o ra to ·

r l l s ă i , Mar in l^nescu ş i T i tus iio i sesou , a în tooim it ş i /pu s în ap

p l ic a r e pla nu l c e r c e t ă r i i ş l r e s t i t u i r i i î n t r e g u l u i t e z a u r m u z ic a l

put ne ea* ioeastă a c t iv i ta te in tensă ş l s i s tem at ică începe^ în 1964

1Pou un s tudiu genera l asupra c u l tu r i i feuda le ş l eu o preze ntare

succintă a prlnoipeduLul reprezentant a l ş o o ll l putnene- Ev st at ie

P ro t o p sa l t u l«. eţ u^ ţu 80^ e j n c o la bo ra re cu C r i s t i a n G he n e a ^ s i

se extinde^în a n i i urm ător i, cu conturarea s c o l i i m uzica le pu tne ·



fileu *5*i

0000 fO r · a · · f i i n d i f l # O B

ţ f l l l » f ·

t

>er i t # lo f# o i l e i 11 7 ,

s»< 0 ° d ie îhî *·# a l1 « d i e

>w Μ « *f O f t i 3 # i

1#

Is • f T · M * L a H € * 1 4f i l e i n · *

i n » * ·9 i ·* 1 ^ · * '

fa e d a l B i l>2iot#«H le BtilAiti d# Ş

'4 4 ? | ·»4« ^ 9 '

■ r

v t l z l«1 1 · ! $9 8 * V*

l r # * i . * * · ' J ^ _ .

, * . f l l * l » * î l f T ·* * * ? * * 1 * 55 1 1 ( 0 0* A r li *

f s rB B i l a t s s r a 1 8 ·

1 . 1 . 1 6 » * * * l

* i t » l *

* * . 56/ J W / 9 7 6 ? a t s ® , Λ

f t

* · · « * 1

2fc I I ş i / ^ l l f e t

011

_ e e ϋ βs «re · · *

1* 5 M M I( L d L a J H M P H B H P

« · 4* HB Λ Jrt Jg\ eflflto* . Ji F # & l i * « * * · » w y * - « * * wf r& t â mm

, . * < Γ K 9 f f t 9 * S . * · * · · % » · " " ®

n o a-»*, N i n i t e i i t w « î i i , 1 1 0 2 » * » * 1 A M

1 1 4 4 d ^d *^. a l t J a t o l g g M g » a l 1 *1 * 9 9 * 9 * 1 · ^

* 1 1 l a i Ş i i n * * * * * * * * * * * * * * * * * ^ * * * * - * _

s f ^ ^ s * 9 9 9 9 i s t « t e m ad « 1 * · e r i 1 9 * * * * * " * *

^T# S4&09* te 799*9* I*

dt«4T:. J* £i ţ i te ia τ v» 9i r



• Μ -

i e r t * Λ« un c o p i ·! «nonim p*i I m jumM utan nano tulul a l XVT-lea i

I'm* * * Ιηνοη pet din u l b t t o t e oa Aeademlel Bom. fino , oo n eid er st <5* Ur

n i l 0* *0«tfctoft An tolorhian . de n l ţ i l L l tu rrh l*» * deoarece <ruprinde

numai oăntATl di Ι α ο · 1 α t r t l l lt n r f t h t l ^ · Oon ţln t M o d i f i l e i i

«nţ* datat I a m i.1l o e u l s e c o l u l u i α 1 XV 3> la a,neavftnd n ici- u n element

despre oeplAtţ

II ·» slavon B8ă din aoelas l fond al B ib lio tec ii Aoedimlil Bornă»

n«, o up vin di 97 f i i i i i eete tot un Antologhion din aoeeiv i per i

oadă a mijloculu i eeoolulul ui XYI-lea, fără n lo i-o însemnare des

pre copiat}

Uc. βίο din fondul Uiblio teoii Muzeului de iito rli bieerioeasoă

din sofia, raalisat p i 2ţt fi le , de un copiat anonim,tot in perl-

oaia di mijloc a secolului al XVI-lea;

Mi* slavon nr· 1? din fondul B ib lio te c ii Un iversităţ ii , din Lei*M C

paie, Identificat de Joreen Basted , este un Antolorihloru scris

înainte de 15?o, despre al cărui copiat nu ββ ştia nimic şi publt-MC

ca t rce ca t da Tltua Mo1sesou .



- c â n t u r i l e c u p rin d l a r g u l r e p e r t o r i u a l e P ^ b lit o^ ! l o r de şgH

a n , dt l a p r l n o l p a l a l c s e r v i c i i da c u l t : v e c e r n i i , u t r e n i i , l f |

g h i ii p sa lm i , t ro p a r e , s t i h i r i , irmoase oalof onioe ,η# ' ,β1 1ηβτ1 | 1 |

v a , u h lxan d are , p o l i e le e # p r o c h im e n e ,a le lu ia r e , h eru T ie e ,e h âij

C0| t r i s agh iou nn , av ioa ne , rh spun s u r i m ar i>de la toate oale h

l i t u r g h i i o r to d o x e;

• sunt acoperite tonte tr ei st ilu rile : irmologio ,stihirarie

panadief în funoţie de materialul investigat c e r c e t ă t o r i i evli

ţiind pondera unuia sau a altuia;

- ponderea o deţin cân tă rile în limba Oheor^he ClPbJ

demonstrând,du puterea procentelor exprimând cânturile în l lnlu·

greacă ^ 91 ,60 £ ş i cele în limba slavon» -*S,4o % din ce la noul I

nuscîse putnene, câte se cunoşteau la ţfeemeaelaboTfitil studiu®

pOconsacrat şcolii de la Futna ;

• se mal face precizarea că limba slavon» bisericească apart!

însemnări marginale de pe manuscrise;

- unul din jianusorlse utilizează şi elemente ale alfabetului

glag olit ic , fiin d vorba de elemente oriptografice oare au «fc

tenţla lui laţimirski;

i t l t il i ţi i i l

Hai

&

I



* y>*

trebuia amintit şi diaconul ft aa ar is A· la Dobrovăţ, devenit pealt

tot la Putna;

B » patru din manuaoriaal· putnena conţin propedli t considerate

pa buna d aptata «oale dintâ i însemnări taoratioa nuaioala crino sour

te|p*nă eoua în oodioala mediat ala româneaţi*· ^ x Ant Qlogh ionul

l u i trataţia dln^515, Antologhl&mil lui Antonia - 15*5 » Antologhl-

Jj/jkX da la Laipaie - anta 157o ş i AntolQrth ionul da la Bucureştiel ΙΙ-1β« aau al I I I · l a a pătrar a aaoolului al XVT>lea. ftle to r

oois tltu i adevărate modala pentru propadiila următoare ş l oaa din

1MŞ a fost deja considerat* prima metodic* din învăţământul romi·

ne*o;

S * au fost semnalate şl oântirl bilingva (greao* şl slavon*);

• dup* inventarierea ultimului manuscris putnaan9 ca l de-al un·

epfiBaCele&i Titua mo iese ou realises·* ş l un inventar general al

oâcfctărllor cuprinsei din totalul de 48o9 19o sunt creaţi i ale au·

ţepilor românit Svstatle Protopsaltul. Donation Vlahul şl lădoaie

|||ţloa în pofida acestui num*r impresionant da c re a ţ ii jpoate





- Ί ο -

pen tru e v en tu al e s u rpr iz e pe oare n i l e poate o f e r i v i i t o r u l ,

oun oscu t f ii n d f a ptu l e ă mai e x i s tă în că f on d u r i a r h i v l a t i c e n e e u ·

noscu te * De mai m ulţi ani c i fr a documentelor putnene a to t s p o r it ,

ce l de-a l unsprezecelea manuscris muzical f i in d cunoscut do ar în

u lti m ii zece an i· Dar pe baza a ceea oe se cuno aşte până î n p r e

zent e -au putut trage oon oluz l il e de mal su s , care pot f i s n o r l t e

doar ca n ti ta t iv , repe re le mari a le a cestu i putetfttic ş i u n ic în f a ·

I u l l u ij C e n t r u r m z io a l românesc de p r a c t i o a r e , î n v ă ţ a r e s i s c r i e r e

a nu z io i i b i z an t in e f i i n d s t a b i l i te pe b az a a ce e a oe s e cu n o a ş t e

până în preze nt. Trebuie menţionat ca un început ce va c o n tin u a în

perioadele u rm ă toar e, d e bu tu l m e l od i c ii b i z a n t i n e p r a c t i c a te în e t i ^ 1

t o r i a ş te f an i an ă în c r e a ţ i i de fa c tu r ă o o o i d e n ta lă , p r i n l u c r a r e a

Iu l V io re l faun te anu, premiată de Academie Bamână, G la s u r il e I

bazată pe o cre aţ ie a putneanului Done t i an V lah ul , pe t e x t u l t r e ·

4a. 4« slavistul Hlohlta Seoefeln* 53 » «Tar» de Sua /buouva-t. ş l

s l a t * : / Soar· prin sorii ramurii noastre, / Glaa Între glasuri το» I

Documents

istoria muzicii bizantine