ISSN 2501-4781 ISSN L 2501-4781 NR. 1, AN 4, FEBRUARIE 2021

Revist colar de literatur i art editat de elevii i cadrele didactice
de la coala Gimnazial Clmuiu, sat Nicolae Blcescu, Comuna Clmuiu,
judeul Teleorman
ISSN 2501-4781
GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN
V invitm s v delectai mintea i sufletul cu un nou numr al aceastei creaii a copiilor de
la coala Gimnazial Clmuiu, revista „Metamorfoze”, prin care artm lumii cine suntem, ce
suntem, cum gândim, cum simim i ce idealuri avem în via.
În paginile acestei reviste sunt cuprinse spiritul i inocena copilriei, aspecte ale vieii pe
care vrem s le pstrm intacte cât mai mult timp. Vrem s artm lumii întregi c aici sunt aceiai
copii ca pretutindeni. Imaginaia i creativitatea acestora sunt la înlimea vârstei, tririlor
emoionale i experienei lor de via. Elevii colii noastre au muncit cu plcere la realizarea acestei
reviste, cu dorina de a se face remarcai prin talentul i puterea lor de munc. Lucrrile literare,
plastice, articolele sunt alese în aa fel încât s devin un subiect interesant de lectur pentru colegii
lor de toate vârstele, cadrele didactice, dar i pentru oamenii din comunitate, rudele i vecinii lor.
Gândurile lor curate, visele pe care vi le împrtesc nu pot s treac neobservate.
S-i încurajm împreun s i le duc mai departe, deoarece ei sunt viitorul nostru, viitorul
comunei. Sperm c vei descoperi între aceste pagini articole care s v stârneasc interesul i
plcerea lecturii.
PROF.MIHALACHE GABRIELA
COALA GIMNAZIAL CLMUIU
Rubrica are drept scop cultivarea interesului pentru lectur i de a face cunotin elevilor i
celorlali participani cu scriitori români. Totodat, reprezint un bun prilej de a aduce un omagiu
celor care ne împrtesc din experienele trite, oferindu-ne mrturii care ne contureaz mândria i
contiina de a invata si de reusi in viata. Numele lor rmân înscrise cu litere de aur în cartea
veniciei.
În acest numr al revistei, ne vom reîntâlni cu un prieten al colii noastre, un scriitor ce a
copilrit pe aceste meleaguri - VIOREL PLOETEANU.
Date despre autor:
Din 2010 locuiete la Dublin, Irlanda.
Iniiator, fondator i donator al Bibliotecii „Fnu Neagu”, Dublin (2011).
Membru fondator i coordonator al Centrului de promovare “Itaca” – Dublin (din 2012).
Membru fondator i redactor-ef al revistei Itaca, Dublin (2013).
Coordonator al concursurilor literare “Peregrinri”, proz i poezie, organizate anual în Dublin, cu
participare internaional.
Fondator al Itaca Organization Dublin, 2017
Fondator i administrator al site-ului Biblioteca Diaspora 2019
Fondator i editor al Itaca Publishing House, Dublin 2020
Editor al volumului de poezie irlandez Blackjack (2014)
Distins cu premiul Editurii Napoca Nova, pe anul 2013, pentru promovarea literaturii române în
diaspora
Volume:
S ne aducem aminte:
Miercuri, 12 iulie 2017, ora 12, a avut loc lansarea volumelor : ,,Elegiile întoarceri”(poezii),
Editura Singur, Târgovite, 2017, ,, Are you happy?” (proz scurt), Ed. Mantaua lui Gogol,
Bucureti, 2017 ,, Cuvinte în echilibru” (articole), Ed. Mantaua lui Gogol, Bucureti, 2017 la
Cminul cultural din comuna Clmuiu, Teleorman.
La eveniment au participat membrii conducerii comunitii locale, elevii i cadrele didactice
ale colii Gimnaziale Clmuiu, oameni ai satului, dar si invitai de seama precum: Dorina
Brândua Landen (scriitor, Suedia), Emanuele Pope (scriitor , Anglia), tefan Doru Dncu
(scriitor, România), Emanuel Stoica (scriitor, România), Gabriela iplea (Ed. Singur, Târgovite),
moderator Mihalache Gabriela (profesor / director coala Gimnazial Clmuiu). D-na moderator
a dat cuvântul tuturor invitailor dupa care a prezentat un scurt film informativ despre activitatea
autorului cât i parcursul acestuia în via.
D-nul Viorel Ploeteanu a adresat cuvinte emoionante despre câteva momente din timpul
copilriei, a prezentat volumele dupa care a oferit participanilor la activitate câte un volum cu
autograf iar o parte din volumele sale au fost donate unitii colare Clmtuiu.
Activitatea s-a încheiat cu un scurt program artistic susinut de elevii colii Gimnaziale Clmuiu,
dup cum urmeaz:
- sceneta inspirat din crile prezentate
- interpretarea muzical (cântece folclorice specifice zonei)
- premierea elevilor care au obinut rezultate deosebite la concursurile de ,,Limba i literatura
român”
MNSTIREA PANTOCRATOR
PROF.MIHALACHE GABRIELA
Teleorman, la 60 de kilometri de
Bucuresti, pe soseaua ce merge spre
Alexandria. Din centrul localitii
drumul spre Videle. Pornind în aceasta
direcie, dupa numai un kilometru se
înal spre cer noua mnstire.
Mnstirea Pantocrator a fost
comunei Drgneti Vlaca, începand cu
anul 2012.
însemn Atotiitorul i este un nume pe
care Apocalipsa i-l d lui Hristos. Este un
nume pe care Hristos îl poart mai ales
dup ce s-a înlat la ceruri. Este credina
c Hristos este acela care pe toate le ine,
prin dragostea sa, prin puterea sa.
Ridicarea mnstirii, vizitat
posibil fr iniiativ a doi tineri prinii
Sebastian Serdaru i. Serafim Baciu.
Decizia ridicrii mnstirii a coincis cu
momentul în care ambii tineri, cu studii în
Teologie, au decis s renune la cele
lumeti i s treac la traiul monahal
pentru a-i dedica în totalitate viaa lui
Dumnezeu.
Drgneti Vlaca o mic parte din
moatele sfintei Maria Magdalena.
sfinit în ziua de 4 mai 2014, de
srbtoarea Aducerii moatelor Sfintei
moatele Sfintei Maria Magdalena,
au fost svârite de ctre Preasfinitul
Galaction, Episcopul Alexandriei i
Teleormanului, alturi de Preasfinitul
Preasfinitul Visarion, Episcopul Tulcii.
Sfântul Altar peste peste 3500 de
credincioi.
Schimbrii la Fa a Domnului; streia,
chiliile i trapeza.
JUD. TELEORMAN
George Enescu spunea: ,,Folclorul nostru…nu numai c este sublim, dar te face s
înelegi totul. E mai savant decât toat muzica aa-zis savant. i asta într-un fel cu totul
incontient. E mai melodic decât orice melodie, dar asta fr s se vrea. E duios, ironic, trist,
vesel i grav.”
Fr tradiie nu exist cultur: nici omul simplu, nici geniul nu pot crea nimic fr
tradiie. Omul fr tradiie este ca pomul fr rdcini. Numai pentru aceste motive, copiii
trebuie s-i cunoasc, s pstreze i s transmit urmtoarelor generaii obiceiurile i
tradiiile locale i naionale.
Obiceiurile înrdcinate în viaa oamenilor, comunic o poezie netgduit de
frumoas. Obiceiul este o deprindere câtigat prin repetarea deas a aceleiai aciuni.
Obiceiurile, datinile, cântecele, însoesc viaa omului de la natere pân la moarte.Judeul
Teleorman este foarte bogat în obiceiuri i tradiii de iarna. Iarna incepe cu srbatoarea, atât
de ateptat de copii, a Sfântului Nicolae. Cai dintre noi nu au ateptat cu
înfrigurare cadouri de la mos Nicolae?
Un obicei foarte cunoscut este împodobirea pomului de Crciun, a bradului (6
decembrie –Mo Nicolae). Bradul care este venic verde simbolizeaz viaa, fcându-se astfel
analogie cu viaa care intr în lume o dat cu Naterea Fiului lui Dumnezeu, Cci Cel ce este
Viaa se nate pentru ca noi s dobândim viaa venic. Datina împodobirii bradului de
Crciun pare a fi de obârie german, aa cum este i cântecul "O, brad frumos!".
Împodobirea bradului i ateptarea de ctre copii a "Moului", numit, în sud-estul Europei,
Crciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a ptruns de la ora la sat,
începând din a doua jumtate a secolului al XIX-lea.
Un alt obicei foarte cunoscut este „tierea porcului”. Porcul se taie de Ignat. Ignatul
este divinitatea solar care a preluat numele i data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20
decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - în zorii zilei de Ignat se taie
porcul de Crciun. Animalul sacrificat în aceast zi este substitut al zeului care moare i
renate, împreun cu timpul, la solstiiul de iarn. În antichitate, porcul a fost simbol al
vegetaiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat în iarn. Imediat dup sacrificare,
gospodarul face “pomana porcului”: ofer celor care l-au ajutat la tiat (uneori i vecinilor)
orici, carne proaspt prajit i un pahar de vin (sau uic fiart). În puinele zile rmase pân
la Crciun, gospodinele fac piftie (rcitur), sarmale, cozonaci cu nuc, mac i rahat (sau
brânz i stafide), plcint i prjituri diverse. În acelai timp, începe curenia în cas i în
curte, împodobirea locuinei i pregtirea hainelor pentru Srbtori. Odat finalizate toate
pregtirile, gospodinele pun din fiecare fel de mâncare câte ceva într-un co de nuiele i o
sticl cu vin i duc acest co la biseric, în seara de Ajun, pentru sfinire.
Primele semne ale Srbtorii Naterii Domnului le dau grupurile de colindtori, care
pornesc din cas în cas, cu o traist încptoare pe umr, pentru a le ura gazdelor fericire,
sntate i prosperitate. Copiii merg cu „colindeele”, o tradiie prin care copii colind pe la
casele oamenilor strig: „Bun seara la Ajun, Poimaine la Mo Crciun, Intr-un ceas bun,
Iei nene cu ...... colindee.” ,,Steaua" este un colind care începe din prima sear a
Crciunului i se încheie la Boboteaz. Steaua este de asemenea purtat de un copil, în spatele
ei fiind o lantern aprins, vestind astfel naterea Domnului. Acest obicei vrea s aminteasc
steaua care a vestit naterea lui Iisus i i-a cluzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea
provin din surse diferite: unele din literatura bizantin ortodox, altele din literatura latin
medievala a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuan Calvin i multe din ele, chiar
din tradiiile locale.
Micul cor al stelarilor, care intr în imobil în zilele Crciunului, cânt versuri religiose
despre naterea lui Isus: "Steaua sus rsare".
Crciunul mai este numit i srbtoarea familiei, este ocazia când toi se reunesc,
prini, copii, nepoi, îi fac daruri, se bucur de clipele petrecute împreun în jurul mesei, cu
credina c prin cinstirea cum se cuvine a srbtorilor vor avea un an mai bogat. Pluguorul
copiilor este tot un obicei strvechi agrar. În ajunul Anului Nou, cetele de copii intr din cas
în cas s ureze, purtând bice (harapnice) din care pocnesc, buhaie (un instrument specific),
clopoei, tlngi etc. Obiceiul Pluguorului este legat de sperana fertilitii, versurile sale
prezentând practicile agricole i urri de holde bogate. În schimbul acestor urri, copiii
primesc bani.
În Teleorman, sorcova este obiceiul conform cruia în dimineata zilei de 1 ianuarie,
copiii care merg cu sorcova, poart în mân o crengu împodobit cu flori din hârtie
colorat, trec pe a rude unde le ureaz fericire, sntate, tria fierului, frumuseea
trandafirului. Versurile sunt însoite de urri specifice: „Sorcova, vesela/ S trii, s-
mbtrânii/ Ca un mr, ca un pr, ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra, iute ca sgeata/ Tare ca
fierul, iute ca oelul/ La anul i la muli ani”.
În ziua de Sfântul Vasile, exist obiceiul ca flcii s umble cu “capra”. În cadrul
srbtorilor agrare jocul a devenit un ritual menit s aduc rodnicie anului care urmeaz, spor
de animale în turmele pstorilor, succesul recoltelor - invocat i evocat de boabele care se
aruncau de gazd peste cortegiul "caprei". "Capra" este de fapt un om mascat, ascuns sub un
costum larg, care ine deasupra capului un b în vârful cruia este cioplit un fel de cap de
capr. “Falca” de jos a “caprei” este mobil, astfel încât gura acesteia poate închide sau
deschide, dar mai ales poate “clmpni”, fcând un zgomot specific. În jurul caprei cânt i
danseaz ali colindtori mascai i costumati specific, unii dintre acetia fiind instrumentiti
cu acordeon, fluier, tob sau chiar vioar. La sfârit, toi le ureaz gazdelor mult sntate,
fericire, recolte bogate, mese îmbelugate i la muli ani.
Judeul nostru este plin de astfel de obiceiuri, in fiecare anotimp al anului. Din
pcate astzi, tinerii ocupai fiind de problemele cotidiene, uit s se mai bucure de aceste
minunate obiceiuri, i astfel ele sunt ameninate cu dispariia. Noi, cadrele didactice încercm,
prin serbrile pe care le facem, s le reamintim c au motenit o tradiie i sunt obligai s o
duc mai departe. Folclorul românesc, fiind deosebit de bogat, constituie una din mândriile
noastre naionale. Prin mesajul su, trezete în sufletul copilului sentimente de adânc
dragoste, admiraie i mândrie fa de ara unde s-a nscut.
Toate aceste creaii au fost valorificate in activitile inspirate de temele referitoare la
obiceiurile de iarn. La activitile de Educaie muzical s-a învat melodia colindelor
studiate in cadrul activitatilor de comunicare în limba roman, s-au învat colinde noi i s-
au organizat audiii de colinde. La orele de Educaie plastic au fost realizate desene i
picturi inspirate din obiceiurile de iarn: Pomul de Crciun, Mo Crciun, Naterea
Domnului, Pluguorul, Sorcova. În cadrul orelor de Abiliti practice s-au confecionat
obiecte necesare împodobirii bradului i pentru mersul cu colinda: stelue, clopoei, brdui
împodobii, globuri, lnioare, mti, sorcove. În ultimii ani, în cadrul serbrilor pe care le-
am organizat cu copiii, am cutat s aducem în prim plan ,,eztorile’’, implicand
deopotriv prinii i bunicii copiilor.
Astfel am adus un plus de culoare acestor evenimente, deoarece copiii au purtat
costumul popular tradiional zonei noastre, au interpretat roluri, au cantat colinde, cantece
populare, poezii, cum ar fi: poezii: În seara de Crciun, Colindtorii de George Cobuc,
Noapte de Crciun, de Otilia Cazimir, Simplitate, de Vasile Voiculescu, Crciunul copiilor,
de Octavian Goga, Colinde, colinde, de Mihai Eminescu; colinde de Crciun: Steaua sus
rsare, Mo Crciun, Cu Mo Ajunul, Din an în an, O, ce veste minunat, Florile Dalbe, Trei
pstori, Astzi s-a nscut Hristos, O, brad frumos; colinde de Anul Nou: Pluguorul (diverse
variante), Sorcova, au desfurat dansuri populare, montaje literar-muzicale, dramatizri
despre Naterea Domnului, despre iarn, brad, Mo Crciun.
Creterea i educarea copiilor în cultul pentru educarea i pstrarea obiceiurilor i
tradiiilor, revine tuturor factorilor implicai în educarea lor. ,,Cci ei vor fi în lume i în
via. Aa cum noi le-am spus i artat, Iar ei, la fel, aa vor da pova i-un lung popor e-
acum de noi format.”
1. I. Nicolau, Ghidul srbtorilor româneti, Ed. Humanitas, Bucureti, 1998.
2. T. Pamfile, Mitologie româneasc, Ed. All, Bucureti, 1977.
3. M. Radulescu-Codin, Srbtorile poporului, Bucureti, 1909 .
4. Crciunescu, Nedelcu – Forme de activiti extracolare desfurate cu elevii ciclului primar, Editura Miniped,
Bucureti, 2005.
CRCIUNUL-TRADIII DIN REGIUNILE ISTORICE
COALA GIMNAZIAL CLMUIU,TELEORMAN
srbtorilor. Crciunul este una dintre cele
mai importante srbtori ale anului, având
o semnificaie cu totul aparte-naterea
Mântuitorului Iisus Hristos.
e extrem de important. Mesele sunt
îmbelugate, se spun poveti la gura sobei,
se colind. Indiferent dac eti în Moldova,
în Transilvania, în Oltenia sau în
Dobrogea, iarna are o încrctur i o
arom anume.
tradiii de srbtori sunt în zona Moldovei.
În memoria celor 12 apostoli ai lui Hristos,
gospodinele pregtesc 12 feluri de
mâncare. Toate preparatele sunt aezate pe
masa de Ajun, amintind de Cina cea de
tain.
casei, apoi o va da vitelor, pentru ca
acestea s fie ”tari ca fierul”. Ginilor li se
va da mâncare din sit, ca în anul urmtor
s fac ou mai multe. În ajunul
Crciunului, primii care pleac la colindat
sunt copiii. Cu tristuele la gât, acetia
merg pe la case s anune naterea
Mântuitorului. În schimbul colindei
În Bucovina, Crciunul este
pri. În preajma Crciunului se
recupereaz lucrurile împrumutate.Se
împrumutate pe durata srbtorilor de
iarn. În ziua de Ajun, femeile pun o piatr
în cuptor, crezând c îndeprteaz, în acest
fel, erpii din preajma gospodriilor.
În unele sate din Banat cel mai în
vârst membru al familiei trebuie sa arunce
în faa colindtorilor boabe de grâu i de
porumb. Btrânii spun c, dac boabele
peste care au trecut colindtorii vor fi
amestecate cu smâna pe care o vor pune
în brazd, vor avea o recolt bogat. Tot în
Banat, exist i obiceiul s se pun sub faa
de mas fire de fân i semine de grâu,
porumb sau floarea-soarelui, care se dau
apoi la vite, ca s aib casa linite i
bogie.
ÎNV. BGUI GENICA
COALA GIMNAZIAL CLMUIU,TELEORMAN
Mai multe datini i obiceiuri prilejuite de srbtorirea Crciunului se mai întâlnesc în unele
localiti rurale din judeul Teleorman, zona de sud a rii având un folclor bogat i
variat.Cetele de colindtori, tineri dar i maturi, cunosc texte care se adreseaz fiecrui
component al gospodriei unde ajung în cursul serii: brbat, femeie, fat sau biat.
În cultura popular tradiional, obiceiurile formeaz un capitol important, fiindc întreaga
via a omului, munca lui din timpul anului i diferitele lui ocupaii, relaiile cu semenii i cu
întruchiprile mitologice erau întreesute cu obiceiuri. În folclorul nostru, unele obiceiuri au
pstrat pân astazi forme ample de desfurare, în care vechile rituri se îmbin cu acte
ceremoniale, cu manifestri spectaculoase.
Obiceiurile înrdcinate în viaa oamenilor, comunic o poezie netgduit de frumoas.
Obiceiul este o deprindere câtigat prin repetarea deas a aceleiai aciuni. Obiceiurile,
datinile, cântecele, însoesc viaa omului de la natere pân la moarte.
Judeul Teleorman este foarte bogat în obiceiuri i tradiii.
Folcloritii împart obiceiurile dup anotimpuri, concentrându-le în jurul srbtorilor
importante.
Obiceiurile Anului Nou, practicate în perioada 24 decembrie-7 ianuarie, sunt legate de
srbtorile Crciunului i ale Anului Nou i au o mare bogie folcloric. De Anul Nou sunt
colinde i urri.
Colindele religioase au ca subiect naterea, botezul i patimile lui Isus Hristos. Colindele au
text i melodie: Steaua, Domn,Domn s-nlm, Astzi s-a nscut Hristos, Florile dalbe etc.
De Crciun se taie porcul, iar copii merg cu „bolindeii”, o tradiie prin care copii colind pe
la casele oamenilor strigând: „Bun seara la Ajun,
C e mâine Mo Crciun,
Cu bucata pe tciun.”
În scimb copii primesc covrigei, biscuii, nuci sau alte dulciuri.
Obiceiurile înrdcinate în viaa oamenilor, comunic o poezie netgduit de frumoas.
Obiceiul este o deprindere câtigat prin repetarea deas a aceleiai aciuni. Obiceiurile,
datinile, cântecele, însoesc viaa omului de la natere pân la moarte.
În afar celor care cânt, din grup face parte "Mgarul", adic cel ce poart o desag pentru
colaci, covrigi, mere, nuci i alte daruri, inclusiv vinul de buturug. În lumea satului
teleormnean exist credina c dac mnânci un mr în ziua de Crciun vei fi sntos pe tot
parcursul noului an. Ca s fii ferit de farmece, este bine s aezi în cele patru coluri ale mesei
de Crciun, sub faa de mas, cei de usturoi i boabe de mei.
Btrânii din unele localiti mai cred c în Ajunul Crciunului, la miezul nopii, se deschid
porile Raiului pentru cei care mor în aceast perioad.
Ca i în întreaga ar, locuitorii din judeul Teleorman au obiceiuri legate de anumite zile
ale anului, pstrate prin tradiie de la strmii nostri i în care palpit înelepciunea poporului
român, între care colindele i obiceiurile legate de Anul Nou ocup un loc însemnat. Cele mai
frecvente colinde, care au rezistat timpului sunt: „Ast noapte-ntunecoas”, „Sub umbrar de
rosmarin”, „Sorcova” i „Pluguorul”.
Primul colind, pe lâng urarea tradiional de Anul Nou, elogiaz prin versurile sale
elementele mediului rustic, care influeneaz i susin existena omului. Acestea sunt, mai
ales, plantele agricole, grâul i floarea-soarelui:” Ast noapte-ntunecoas,/ Noi venim s
colindm,/ La fereastr s strigm/ i vou s v urm./Porumbeii satului/Uruir i zburar/
Din cuibul ptulului,/ Cu norii s-amestecar./ Câte flori sunt pe pmânt,/ Toate merg la
jurmânt,/Numai floarea soarelui/ i cu spicul grâului/d în poarta raiului/ i-mi judec
florili,/Ce-au fcut miroasili.”
Cel de-al doilea colind, este un vechi ceremonial, care exprim metaforic o scen
erotic, dup cum o consemneaz versurile: „-Fir-ai, fat or nevast/ Or zân din cer picat!/ -
Nu sunt fat, nici nevast,/Nici zân din cer picat/ i sunt Floarea Soarelui,/d în poarta
raiului,/ Ca s judec florili,/ ce-au fcut miroasili./A dat o ploaie cu vânt/ i le-a culcat la
pmânt,/A btut un vânt turbat/i miroasele le-a luat,/ A btut un vânt cu soare/ i le-a sculat
în picioare.”
Aceste cântece se cântau în seara de Anul Nou, când colindtorii obinuiau s poarte
cu ei o strachin cu grâu verde, legat cu fir rou, precum i boabe de grâu, cu care loveau în
geam, cei din cas rspunzându-le:”Ca mine, ca mine!”, adic noul an care vine s fac grâul
s creasc mare i s dea producii bune. În timp ce se cântau colindele, colindtorii trosneau
din bice i sunau clopotele, strigând: „Ura, ura, ura!”
Dac în seara Anului Nou nu colind decât bieii între 10-16 ani, a doua zi dimineaa,
umbl cu soarcova, atât bieii, cât i fetele ce nu depesc vârsta de 10 ani.
Înainte vreme, sorcova nu era fcut din flori de hârtie colorat,…