ARDELHAMID BENACHENHOU, cu numele complet Abd al-Hamid ibnAbi Zayyan Binshanhu (n. 7 decembri e 1907 * d.3 I august 1976,la Tlemcen,Algeria), a fost licenliat al Universitdlii El-Qaraouyne din Fes, Maroc qi aurmat Doctoratul la Rabat, Maroc. A fbcut numeroase cercetdri gi studii, maiales despre istorie qi drept administrativ. A fost un luptdtor activ pentrueliberarea Algeriei.In Algeria, a fost directorul de la Journal fficiel gi profesor universitar inadministratie.Om de mare cultUri islamicd gi autor al unei lucrdri in limba francezd despreIslam, este numit membru al inaltului Consiliu Islamic, unde proneaza oreligie deschisd a modernitdlii qi metodele gtiin{ifice; el propune o interpretarea Coranului fideltr spiritului gi literei, mai ales in domeniul economiei.Foarte tolerant este prieten cu cardinalul Tessier gi este adesea oaspetelecardinalului Duval. line conferin{e la seminarul catolic Ai practic[ cusimplitate pi sinceritate dialogul religiilor Ei al civiliza{iilor. A fost consilierjuridic al tribunalului rabinic din Rabat.Bun musulman, nu a fost mai pu{in cunoscdtor al dreptului civil rabinic, ceeace, pentru un musulman, sus{ine el, nu este nici interzis qi nici un tabu.El moare in 1976 atins de o dureroasd boald.

Abdelhamid Benachenhou

lslamul

Traducere din limba francezddeConstantin Codreanu

Casa Cdrfii de $tiinfdCluj-Napoca,2016

Coperta:IoanaHaraga

Copyright @ Constantin Codreanu, 201 6

ISBN 978-606-17-09373

Cuprins

Prefala traducdtorului ............ ......11Cuv6nt-inainte............. .................15CAPITOLUL L......... ..................17Situafia economicd. Statul social qi

spiritual Meccain secolul VI............. ............17La Mecca te nagti, cregti qi mori comerciant....................18Societatea meccand ......................19Credinfele ...................20Mecca atacatd de trupele abisiniene.Naqterea lui Mohamed ibn Abdatlah .............22Depravarea moravurilor ................ .................23CAPITOLUL il........ ...................26Yiafa lui Mohamed.............. .........26Meditaliile ..................28CAPTTOLUL [I...... ...................30Primele manifestdri ale islamului.Revelaliile coranice ......................30Evenimentul ,,Rharu Haita".............i.... .........31Efectele revelafiei. Versetele.. ......33Natura suratelor... .......35CAPTTOLUL IV....... .................. .................37Nealterarea Coranului, cuvdnt veqnic ...........,37Autenticitatea Coranului .............. ..................39Verificarea Coranului qi lectura lui..................................40Varianta finald a Coranului................ ............42Comentariul qi exegela Coranului ..............,..43

CAPITOLUL \/........ ..................45Morala islamului. Preceptele. ......45Binele qi riul........ ......46Trei categorii de credincioqi ........ 48CAPITOLUL Vr....... ................. 51Deosebirea dintre actele profane aleProfetului qi actele sale dictate de Dumne2eu................. 51CAPITOLUL Vrr..... ........ s6Actele pe ca.re musulmanul ,,responsabil"trebuie sau nu trebuie sd le facd... .................. 56

1 . Profesitrnea de credinld,,$enada"........................... 562. Rugd.ciunea............. ............ 583. Postul ................ 59

Care este scopul Ramadanului?............ ......... 61Refl exii despre Ramadan, conform textelor..... ............... 62

4. Zakanil (Impozitul legal) ....64Bunurile impozabile ..................... 65Cine beneficiazd, de aceste beneficii fiscale? .................. 65Pomana facultativd .....67

5. Pelerinajul la Casa Sacrd a lui Dumnezeu.............. 68Caaba....... .................. 68Practicile din jurul Templului. .....69Practici pdgdne anteislamice ............... ..........71Caaba in timpul Islamului. practicileimpuse de el injurul locaqului Caaba........ ....72Popasurile de la A.rafa, Mozdalifa gi Mina..... ................ 7 3

El Omra sau micul pelerinaj ........74Semnificalia riturilor sacrificiul ....................74Ismail sau Isaac?. .......75Importanfa morald qi materialS. a Hadj -uIui................ ..... 7 6r\ctele morale qi materiale ale musulmanului .................77CAPITOLUL VI[... .................. 80BinecuvAntarea lui Mohamed. ..... 80

CAPITOLUL rX. .............83Profetul decide de a pdrdsi Mecca qi de a emigra............83Tratatul de la Aqaba-El Hidjra. irrtrareain Yathdb ........83Locuitorii din Yathrib, Khanedl qi Aus........................... 8 5Primii prozelifi. Misiunea Mosab....... ............86Contactele Profetului cu auqii qi cu kha2redjii.................87Intrarea in Yathrib ......91Calendarul hegirian ......................92Hegira gi anul hegirian .................93Sf6rqitul lui Maussim El Hadj ......94CAPITOLUL X........ ......95Or garizarca primului stat musulman ............................... 95CAPITOLUL XI....... ..................99Condilia femeii in Islam.... ...........99A. Veritabila promovare a femeii.. .................99B. Po1igamia..........,.... .................100C. Bunurile femeii. Partea ei de mogtenire. ...................101l). Divorful...... .......102So[iile Profetului ......103Zeineb...... .................104Aiqa Bent Abubekr... ..................105Cum igi trata Profetul soliile sale? ......... ......107CAPITOLUL XII..... .................110Luptele gi hdrluielile musulmanilor dupd Hegira........... 1 1 0Miracolul bitdliei de ia Badr. Consecinfele ei.......... .....112Stare de beligeranfd. A invinge sau a muri ....................113Medina, loc de trecere a carav anetor.............................. I 1 4Meccanii echipeazd, o putemicd armatd" .......115Cele doud armate se confrunti............... ......117Victoria musulmanilor ............ ...118Pentru Islam, victoria a fost decisivd ...........119BiftdIia de la Ohod(anul III de la Hegira - 626 d.cr.) ......... ........120

CAPTTOLUL v........ .................. 45IVlorala islamului. Preceptele. ......45Binele gi rduI........ ......46Trei categorii de credincioqi ........ 48CAPTTOLUL Vr....... ................. 5lDeosebirea dintre actele profane aleProfetului qi actele sale dictate de Dumne2eu................. 51CAPITOLUL YII..... ........ 56Actele pe care musulmanul ,,responsabil"trebuie sau nu trebuie sd le facd... .................. 56

1 . Profesiunea de credinld,,$enada"........................... 562. Rugdciunea............. ............ 583. Postul ................ 59

Care este scopul Ramadanului?................ ..... 61Refl exii despre Ramadan, conform textelor..... ............... 62

4.Zakabil (Impozitul legal) ....64Bunurile impozabile ..................... 65Cine beneficiazd, de aceste beneficii fiscale? .................. 65Pomana facultativd .....67

5. Pelerinajul la Casa Sacrd a lui Dumnezeu.............. 68Caaba....... .................. 68Practicile din jurul Templului. .....69Practici pbgdne anteislamice ............... ..........71Caabain timpul Islamului. practicileimpuse de el in jurul locaqului Caaba........ ....72Popasurile de la Arafa, Mozdalifa gi Mina..... ................73El Omra sau micul pelerinaj ........74Semnificafia riturilor sacrificiul ....................74Ismail sau Isaac?. .......75Importanla morald gi materiali a Hadj-ului................ .....76Actele morale gi materiale ale musulmanului .................77CAPITOLUL Vrrr.... ................. 80Blnecuv6ntarea lui Mohamed. ..... 80

CAPITOLUL IX. .............83Profetul decide de a pdrdsi Mecca qi de a emigra ............83Tratatul de la Aqaba-El Hidjra. intrarea in Yathrib ........83Locuitorii din Yathrib, Khazr edj qi Aus........................... 8 5

Primii prozelifi. Misiunea Mosab....... ............86Contactele Profetului cu aupii qi cu khazredjii.......... .......87Intrarea in Yathrib ......91Calendarul hegirian ......................92Hegira pi anul hegirian .................93Sfdrpitul lui Maussim El Hadj ......94CAPITOLUL X........ ......95Organtzarea primului stat musulman .............95CAPTTOLUL Xr....... ..................99Condilia femeii in Islam.... ...........99A. Veritabilapromovare afemeii.. .................99B. Po1igamia............... .................100C. Bunurile femeii. Partea ei de mogtenire. ...................101D. Divorful...... .......102Soliile Profetului ......103Zeineb...... .................104Aiga Bent Abubekr... ..................105Cum iqi trata Profetul soliile sale? ......... ......107CAPITOLUL XII..... .................110Luptele gi hdrluielile musulmanilor dupd Hegira...........1 10Miracolul bdtdliei de la Badr. Consecinfele ei...............112Stare de beligeranfE. A invinge sau a muri ....................113Medina, loc de trecere a caravanelor.............................. I I 4Meccanii echipeazd,o puternicd armatd, .......115Cele doud armate se confruntd............... ......117Victoria musulmanilor ............ ...118Pentru Islam, victoria a fost decisivd ...........119Bdtdlia de la Ohod(anul III de la Hegira - 626 d.cr.) ......... ........120

CAPITOLUL XIII.Tratatul de la El Hodeibia. Cauzele gi efectele lui........Conlinutul tratatului.CAPITOLUL XIV.Profetul gi eweiiClanul Benu QainoqaClanul Benu Nadhir................Evreii Benu Qoraidha..Ahl KhaibarCAPITOLUL XV.....Omrat El Qada....CAPITOLUL XYI....Scrisorile Profetului cdtre suveranii orientului..............CAPITOLUL XVII..Lupta de la Muata si consecintele ei ..............CAPITOLUL X\[IICucerirea oraqului Mecca.......Succese gi egecuri. Amintirea faptelor strdlucite.Puterea crescdtoare a IslamuluiPreg[tirea marqului asupra oragului Mecca.......Armata s-a pus in marq. Demersurizddarnice ale lui Abu SofianConvertirea lui Abu Sofian.......Intrarea in Mecca..Bl6ndelea lui Mohamed..............Mecca devine orag musulman ..........Concluzie.CAPITOLUL XIX....Bdtdlia de la Tobbuk. Pelerinajul de adio...........1.B[t6lia de la Tobbuk.............Il.Pelerinajul de adio..Ultimile ritualuri....Discursul de adio al Profetului ................

t28128131

t34134137138

t39t4rr43143t46r46151

151

153

1s3

153

155156

t57158

160r62163t64r66r66t66167168170

CAPITOLUL XX. .........172Moartea Profetului (Luni 12 RabiI anxi /iunie 632 d.cr.) ................172CAPITOLUL XXr.... ................174Califatul in Islam.... ....................174Califul era ales pe viaf6.... ..........175Cum funcfiona statul musulman gi careerau angrenaj ele administrative, inainteca ele sd fie influenfate de instituliile moderne? ............176CAPITOLUL XX[.. .................179Despre executiv qi legislativ in statul musulman ...........179Consiliul consultativ ..................lg0Consultare sau deliberare?.......... .................181Secretarii gi miniqtrii in Islam ....192$ambelanul (el hadjib). .............. ..................185Magistraturile ............ ................. 187Cadiul....... ....187(iuvornatorul provinciei. ............. ................. l8gMothussi bul (Magistratul de mdrfuri). ........................... 1 g9Responsabilul cu despdgubirea. ............. ......1g9Insdrcinatul cu recursurile. ........... ................190$eful poli!iei............... ......190Egalitatea cetdfenilor infalalegii.......... .......190CAPITOLUL XXilI .................192RdspAndirea Islamului in diferitele continente. .............. lg2CAPITOLUL XXIV. ................196Dreptui musulman qi riturile ......196cAprToLULXXV. .....!.i ......201Conferinla la vArf de la Lahore, a!6rilor islamice ........201Islamul are cuvdntul sdu de spus occidentului ...............201Despre colonizare gi decolonizare,la conferinfa din Lahore............... ................202Islamul a trecut prin grele incercdri .............206

CAPITOLUL XIII. .........128Tratatul de la El Hodeibia. Cauzele gi efectele lui........ 128Confinutul tratatului. ................. 131CAPITOLUL XIV. .......134Profetul gi evreii ......134Clanul Benu Qainoqa ................ 137Clanul Benu Nadhir...... ............. 138Evreii Benu Qoraidha.. .............. 139Ahl Khaibar ............. 141

CAPITOLUL XV..... ................ t43Omrat El Qada.... .....143CAPITOLUL XVI.... ...............146Scrisorile Profetului cdtre suveranii orientului.............. 1 46CAPITOLUL XVII.. ................ 151

Lupta de la Muata gi consecinlele ei ............................. 151CAPTTOLUL XVrII ................ 153

Cucerirea oragului Mecca....... ... 153Succese gi eqecuri. Amintirea faptelor str5lucite........... 153Puterea crescdtoare a Islamului ................... 155Pregdtirea marqului asupra oraqului Mecca................... 1 56Armata s-a pus in marq. Demersurizddarrice ale lui Abu Sofian ......157Convertirea lui Abu Sofian....... ................... 158Intrarea in Mecca.. ... 160Bldndefea lui Mohamed.............. .................162Mecca devine oraq musulman.......... ........... 163Concluzie. ................164CAPITOLUL XIX.... ............... 166Bdtdlia de la Tobbuk. Pelerinajul de adio...................... 166l.Bdtalia de la Tobbuk.............. ................... 166Il.Pelerinajul de adio.. ................... 167Ultimile ritualuri.... .. 168Discursul de adio al Profetului................ ....170

CAPITOLUL XX. .........172Moartea Profetului (Luni 12 RabiI anxi /iunie 632 d.cr.) ................172CAPTTOLUL XXr.... ................174Califatul in Islam.... ....................174Califul era ales pe via!6.... ..........175Cum funcliona statul musulman qi careerau angrenaj ele administrative, inainteca ele sd fie influenlate de instituliile moderne? ............176cAprToLUL XXil.. .................179Despre executiv qi legislativ in statul musulman ...........I79Consiliul consultativ ..................180Consultare sau deliberare?.......... .................181Secretarii gi miniqtrii in Islam$ambelanul (el hadjib). .............. ..................185Magistraturile ............ .................187Cadiul....... ....197Guvernatorul provinciei. ............... ...............188Mothassibul (Magistratul de mdrfuri). ........................... 1 89Responsabilul cu despigubirea. ............. ......189Insdrcinatul cu recursurile. ............ ...............190$eful poli!iei............... ......190Egalitatea cetdlenilor in fala legii.......... .......190CAPITOLUL XXIII .................192Rdsp6ndirea Islamului in diferitele continente. .............. 192CAPITOLUL XXrV. ................196Dreptul musulman gi riturile ......196CAPITOLUL XXV. ......., ......20tConferinla lavdrf, de la Lahore, a ldrilor islamice ........201Islamul are cuvAntul sdu de spus occidentului,..............201Despre colonizare qi decolonizare,la conferinfa din Lahore .............202Islamul a trecut prin grele incercdri .......,.....206

Prima perioadd. .......206A dona perioadd. ............207A treia perioadd. ............. 208Prima erd co1onia1d............... .... 208A patra perioadd. ............ 208A doua erd coLonia\d.............. ...209Uniunea Jdrilor islamice ............209Punctul de vedere al opiniei europene... ......210Un lucru concret. .....212CAPITOLUL XXVI. .....214Originile legilor agrare in Islam ..................214Reconversia ............... ................215Agricultura este mai rentabild decdt come4ul............ ...216CAPITOLUL XXVII ..............223Teoria mnncii, a capitalului qi a tezaurizdrii in Islam ..223Acjiunea in spiritul Coranului. ..224Munca, srnsd de profituri materiale qi

satisfacfie morald...... .................225Munca ilicitd este lovitd de nulitate. ............226Egalitatea eforturilor in munca in comun. ...227Islamul impulsioneazd economia .............. ..228Tezawizarea. Refolosirea beneficiilor. .......229Islamul este contra speculei, capitalismului, trustului qicartelului. ................. 230Concluzie. ................231CAPITOLUL XXVIII................ ...............232Conceptul de fanatism gi de toleranld in Islam.. ............232Islamul gi civilizafiile ?n care a pdtruns .......236Tineretul musulman trebuie sd fie congtient deresponsabilitdfile lui............. .....240Convingere prin argumente verificabile. .....241Intoarcerea la tradilii. ................242

10

Prefata traducitoru lui

Curtca asta stdtea in biblioteca familiald, pe un raft, printrecololrrlto rnulte cirfi, frrd a fi tulburatl in liniqtita ei rdbdare. Per":ulor nu scrie nimic, el este alb! Privirile nu se opresc asupra luiln clipu in care cauli o anume carte.

Soarta cdrfii s-a schimbat, in mod fericit, atunci cdnd amcbutat un anume titlu de carte in catalogul bibliotecii noastre,oare numird peste trei mii de titluri! Atunci, privirea mea s-aoprit, surprinsd, pe titlul ,,Islamul"! Nu gtiam ci avem o astfeldc carte! In atmosfera unei opinii publice mondiale inflamate deccle ce se intdmpld acum in lumea musulmand, adica- islamici,urn simlit o atraclie puternicd din partea acestei cdrfi. Am scos-odin raft gi, fbrd zdbav6, am inceput sd o citesc, pe ner[suflate.[,cctura celor 320 de pagini a durat doui zile gi noaptea dintrecle!

Interesul meu a fost sus{inut qi de faptul c5, impreuni cusotia mea, am fost profesori de Fiziclla Universitatea Es Seniadin Oran, tocmai in perioada in care autorul iqi incheia scriereaclrfii, in a:rru,l I975,la Alger. in anul 1976, attorul moare, fiindn[scut in 1907, in oraqul Tlemcen, din vestul Algeriei, ora$ pecare l-am vizitat de mai multe ori.

in acei ani ai gederii noastre la Oran am ascultat zilnicchemarea la rugiciune a muezinului din moscheea apropiatd,arn vdzut programele religioase ale televiziunii algeriene, i-amvdzut pe studenfi rugdndu-se, cu fafa spre Mecca, aqezfri pecovorag, in pauzele dintre orele programului, sub palmierii dincurtea Universitdlii! Am hdit, qi noi, atmosfera zilelor deramadan! Citind cartea, nu numai ci m-am intors cu patrudecenii in urm6, dar puteam compara atmosfera pagnici de

11

Aceste calitali au fost comunicate de el companionilor lui gi

Musulmanilor, care i-au succedat. Tofi au avut grija, ag zice eu

chiar maladivd, de a transmite adevirul, fbri niciun gdnd de a-laltera, p6ni in ziua de azi.

S-au scurs paisprezece veacuri ftrd si putem constata vreoalterarc la autorii musulmani gi nicio contradilie in nenuml-ratele lor narafiuni. Viafa Profetului a fost relatatd cu o fidelitaterar atinsi in alte religii. S-a scris chiar de fapte despre careinqigi Musulmanii ar fi vrut sd nu se pomeneascd. Cdli dintre einu ar fi vrut si nu se evoce afacerea ,,'Igd" sau despre soliile luiMohamed, despre cisdtoria lui cu Zeineb, sofia lui Zaid? insd,cinstea vrea ca totul s[ fie spus in Islam, ceea ce face ca acestasi devin[ mai mdre! in ochii persoanelor imparfiale, apdrdnd cao religie revelatd pentru oamenii capabili de fapte omeneqti qi

de acte sublime.

in acest spirit, noi vrem sd oferim lucrarea de fatapublicului musulman gi ne-musulman.

A.B enachennhour39s-t975

16 I7

CAPITOLUL I

Srunln EcoNoMtcA.Srnrul soctAL $t sptRrruAl MEccA iru srcolur- vl

ln secolul gase dupi Cristos, Mecca era o importantbnglomerare, cu activitdli comerciale frucfuoase. Nu avea, totugi,nioi cultur6, nici industrie, minerit, deloc, nici arbori cu lemnpcntru artizanat qi nici produse care s[ permiti supravieluireaacestui orag. Prima chestiune ce se putea pune oricdrui cdl[tor eraaceea de a gti din ce poate trii un orag intr-o lard atdt dedezolantd? El constata, a$a cum gi in prezent face orice cdl6tor, c[oragul qi periferia lui erau gi rSm6n cu totul f6ri produse agricolepi bogdlii ale solului gi subsolului. Apa ins6gi, necesarialimentdrii oamenilor gi animalelor, lipsea sau se gisea rar.

Trebuie si te depdrtezi de Mecca, spre Nord, pentru a g[si,la munte, o agriculturd infloritoare. Oasa Taif, centru estival almeccanilor, se gdsegte cam la doud-trei zile de mers.

Mecca gi periferia ei, in jur de zeci de kilometri, constituiao regiune dezolantb qi degerticl, neproductivi in resurseagricole, de orice naturd ar fi ele, in afard de cdteva ierburispinoase qi uscate, cu greu pdscute de oi gi cdmile.

Acolo e foarte cald gi cele citeva averse de ploaie se scurgin viroagele oragului pentru ca, apoi, sd dispari foarte repede inuedurile care nu refin nici m[car apa necesari pentru adipatulgeptelului.

AceastS deprimantb stare a linutului ar fi putut suprimaorice via!6 umanb dacb un eveniment important nu s-ar fiprodus in urm6 cu c6teva milenii: construirea unui sanctuarridicat in onoarea Divinititii qi adunarea periodicd de oameni

venili din cele patru colguri ale Arabiei pentru a-qi implinipracticile religioase in acest templu pentru a desfEqura activitdticomerciale, imbin0nd utilul cu plicutul - si-l adore pe

Durnnezeu qi si facd afaceri. Acest dublu scop se dovedeafblositor deoarece, evident, cdldtoria obositoare prin imensitateadeqertlc[ devenea lucrativd qi lncurajantd, pentru cd aduceabani.

Ln Meccn rE NAgl, cRE$Tt gt

MORICOMERCIANT

A$a s-a creat centrul religios-comercial Mecca. Deasemenea, meccanii, prin fo(a lucrurilor, au devenit, inexclusivitate, comercianli. Un meccan se nagte, cregte qi moarecomerciant.

incetul cu incetul, acest comer! a cip[tat o amploareconsiderabili, iar produsele agricole, pe care solul locurilor nu leputea oferi qi de care aveau nevoie cei pe care ii putem numipelerini, erau, pur gi simplu, importate chiar de acegti cdldtori.Astfel, tot felul de produse se adunau la Mecca, provenind dinYemen, Siria, Bizan!, Persia, India, Egipt, din firile Africii Negregi chiar din China. Este vorba de produse alimentare, de lesdturide toate categoriile, perle, aur, olel cilit, arme, ?mbr6cdminte

brodat[, parfumuri, mosc, ivoriu, pietre prefioase etc.

Toate aceste mdrfuri erau purtate pe cdmile. Unele produse

erau vdndute pe loc, iar altele erau reexpediate in toatedirecfiile, dupd cerinlele traficului.

Monopolul acestor complicate operaliuni era de{inut de

meccani sau, mai bine spus, de coraqii{i.

Un coraqiit, devenit bdiat de qase, qapte ani, la ?nceput

pdzea cele c6teva oi ale familiei, crescute pentru lapele necesar

consumului familial qi pentru l6na din care se confecfionaimbrdcimintea. De asemenea, el mai pdzea una, doud sau mai

18 19

rrrults clmile ale qefului casei. Aceste animale erau folositepcntru transportul mbrfurilor spre ldri indepdrtate. Ele formau$ttruvane pe care le-am putea numi ,,na!ionale", care se

fuidrcptau spre sud sau spre nord, in funcfie de sezon.

La vdrsta de 15 ani, copilul devenea caravanier ucenic. Lainceput, supraveghea cimilele tatilui sdu; in timpul cildtoriei, ellc incbrca cu mdrfuri, le conducea cu joarda gi, c6nd caravana se

oprea, le ducea la pdscut, noaptea dormea pe l6ngi ble, leingrijea, le reincdrca. Tot timpul pdzeamarfa oferit[ lavdnzare,lllrtl a avea rdspunderea de a o gi vinde. Asta implica o anumitlrrraturitate gi o experienld destul de dezvoltatl in afaceri, ceea ce

t6nirul nu putea si le aib[ dec6t pe la 20-25 de ani. Atunci eldevenea un bdrbat solid, cu bicepqi gi cu picioare puternice,rezistent la orice fel de probe, pentru cd a fi caravanier insemnaci erai obligat si parcurgi, pe jos, trasee inimaginabile, de la500 la 2000 de kilometri, ceea ce nu era o glumi. Devenitbirbat, tatdl sdu il llsa s[ se descurce singur. El dezvolta infeciorul lui sensul comerfului, deja inndscut in el. T6nirul avearesponsabilitatea incdrcdturilor apar{inAnd tatdlui lui, carerdmdnea la Mecca, agteptdnd cu nerdbdare intoarcerea fiuluisdu.

Meccanul, care avea calitali excep,tionale de infelepciune pi

pondera{iune gi, de asemenea, simtul afacerilor, putea, chiardaci igi avea propriul magazin la Mecca, sd conducd ocaravand. Trebuie spus cd o caravand nu se incredinteaz| oricui.Cici aceasta ar ft ca qi cum am incredinla comanda unei naveunui simplu matelot.

SocrrrnreA MEccANA

Aceast[ via{d nu s-a schimbat deloc de milenii.

La sfArgitul acestui al qaselea secol, Mecca ocupa un locpreponderent in comerful Orientului.

Dar opulenla oraqului era departe de a cuprinde intreagapopulafie. De fapt, alituri de o clas[ de bogafi, aristocrafi qi

conducitori, trdia o alta, foarte sdrac[. Deqi era de origindnobild, din tribul coraiqifilor, al c[rui leagln era Mecca, acesttrib nu a fost favorizat de soarti. Datd fiind sdrdcia acestei clase,

ea nu avea nicio participare la deciziile luate de aristocraliameccani privilegiati, care se constituia intr-un fel de parlament

,,Dar Nedua", unde se reglau problemele importante ale cet6!ii.

O a treia clasd era constituitd de sclavii cumpdrali pe pialaexterni. in general, erau negri care, in momentul in care erau

cumpdrafi de un meccan, pierdeau orice speran[d, de a se eliberacdndva.

La Mecca mai triia gi o a patra clasi sociali. Ea era compusldin ,yA,habi1i". Aceqtia erau abisinieni liberi angajali in armata de

mercenari a oraqului Mecca. Ei erau pldtifi din fondurilemunicipale ale oraqului, fiind folosifi,in caz de rdzboi, impotrivaduqmanilor. Acegtia erau birbali puternici, aleqi pe sprdnceand,

rolul lor unic fiind acela de a-qi inchiria brafele in lupte.

Activitatea comerciali a oragului adesea depindea de bunarecoltS din ldrile vecine, cum ar fi Abisinia, Persia, Yemen,Siria, Bizanl, Irak. Anii rdi, penuria, invazia de ldcuste,

epidemiile, cutremurele de pimdnt, care provocau foameteprofundd, se repercutau asupra activitAtii economice din Mecca,confruntatd cu mari riscuri qi cu momente dure. Pe de altdpartem ins6, bogalii aveau intotdeauna suficiente rezerve de

alimente qi de bani, imprumutdnd gi celor sdraci, cu camdti sau

cumpdrAndu-le copiii ori ludndu-i in sclavie.

Cneorrulele

in ceea ce priveqte credinfele la Mecca, in oraq domnea cea

mai mare confuzie spirituali. Totuqi, toati lumea credea intr-unDumnezeu unic, atotputernic, dar impenetrabil gi inaccesibil. Se

20 2t

rrv()oir numele de Allah. El insd nu era 7a indemdnalrt,tlirrciosului. Era un pic de Iehova al evreilor. Unii nici nurrrtllirzncau sd pomeneascd numele acestei divinitali. LaMeccae rru cvrei qi cregtini in mic numdr. Exista o dogm6 cunoscuti,lrino lixat6, intr-un amestec de credinle mai mult sau mai pulinIrr:lorodoxe.

Caaba sau Casa lui Dumnezeu, a Dumnezeului unic, era unIoc ce aparlinea tuturor, evreilor, creqtinilor sau pdgdnilor, Aicicxistau stafuile lui Abraham, Moise, Isus, Maria, Jupiter, Venus,'l'lnit, confundat cu Astarte, Moloch, frrd sd mai considerdmrrcnumdrafii idoli adorali de Arabi, cum ar fr Lat, El'Ozza,Manat, Baal, Hobal.

Fiecare trib al Arabiei avea idolul lui, frcut din piatrfl,marmur[, metal, aur sau argint, montat pe cAte un soclu aqezatpe caldarAmul din jurul Casei Domnului. O datd pe an, arabiidin toate regiunile veneau in pelerinaj la acest sanctuar sacru.FdcAnd inconjurul de mai multe ori, igi adorau idolii, simultanou variate operaliuni comerciale, pentru a-gi putea pl[ti cilStoriaqi pentru aayea gi unele beneficii.

Nu intotdeauna pelerinii erau oameni ireproqabili. LaMecca se venea, de asemenea, pentru a se amrrz&, pentry apetrece momente de plSceri, cu femei u$oare ce migunau inacest orag opulent. Se bea vin. Se auzeaL4 se declamau poemescrise intr-o arabi glefuitd. Pe toatd durata tdrgului, oragul se

transforma intr-un loc liber, deschis, imposibil de descris. Uniipelerini se intoarceau la casele lor ugurali de mdrfuri gi decdqtigul trarnacliilor rcalizate. Cei mai risdrili din mullimeputeau sd gdseascd oameni cu suflet bun, care sd le imprumutebani, cu o dobAndd exorbitantS, permilAndu-le, astfel, sd se

reintoarci acas6.

Meccn ntncnrA DE TRUpELE ABrsrNIENE.

Nngrenrn rur MoHnuED tBN AooRLLAH

A fost si fie ca in acest orag, nu prea curat nici socialmente,nici moralmente, nici spirifual, si se nascd Mohamed ibnAbdallah, pe la 571 d.H., din familia coraiqiti a lui BenuHachim, nobil, dar sd.rac, cu riddcini profunde pe linia rabiloradnan.

in acel an, o armatd abisinianl comandatd de Abraha, vicerege abisinian al Yemenului, inaint[ spre Mecca, probabilpentru a o cuceri. Raliunile acestei invazii sunt pufin cunoscute.Se zice cd vice regele voia si deturneze fructuosul comer,t de laMecca spre oraqul cregtin Nedjrane, unde cregtinii instituiserdun fel de Caaba, cu scopul de a-i deturna pe arabi dinspreMecca spre acel orag.

in armata lui Abraha exista un elefant cu bizarul nume de

,,Mahmoud", nume care ne aminteqte de,,mamutul" siberian.

Abraha inainti cu elefantul lui gi cu o armat[ bineorganizatd pe strdzile oraqului Mecca, in timp ce locuitorii se

inchiseserd in locuinlele lor sau se refugiaserd pe indlfimiledintre ravine. $eful lor, Abdel, bunicul lui Mohamed, vdzu cumi se rdpise turma de cimile. El merse atunci la generalulabisinian, care igi manifestd surprinderea in fala acestui demersneobiqnuit din partea unui gef al unei comunitdli atdt deimportante cum era cea din Mecca. El se agtepta la o propunerede pace, care l-ar obliga si pdr6seascd teritoriul sacru Mecca.Insd nici vorb[ de aga ceva. Abdel ceru restituirea bunurilor lui,iar in privinfa Casei Sacre a lui Dumnezeu, considera cd acestava qti si se descurce singur cu invadatorul; asta nu era de feltreaba lui, un simplu proprietar al unei turme de cdmile, la carc

linea mai mult decdt la orice altceva. Aceastd atitudine paqnic[a qefului arab ne probeazi cd bogalii meccani nu aveau nicio

22 23

vocalie marliald. Ei doreau sd hbiascl in pace in bogatul lororaF.

in fapt, Dumnezeu apdtd.,,Casa" sa, aga cum o fiinld umandniciodati nu ar fi putut sd o facd. Astfel, el imobilizd elefantullui Abraha qi decimd armata invadatoare printr-o epidemie desifilis, aruncAnd asupra ei, din cer, cu jeturi de pietre otrbvite, clrajutorul unor misterioase pis[ri cu numele ,,ababil". Abdel binespusese cd Dumnezeu va gti s[-qi apere sanctuarul. Abraha s-aintors din drum, fEr[ s[ mai pretind[ ceva. Anul acesta senumeqte ,,anul elefanfului". in timpul acestor memorabileevenimente, consacrate intr-o suratd coranicd, s-a nhscutMohamed.

DepnnvnREA MoRAVURI LoR

Mecca ii ,,invinge" pe abisinieni... Ea redevine, mai mult caniciodati, un mare centru comercial pi de pelerinaj. Dar nu-gischimbd deloc conduita. Moravurile se degradeazd ameninfitor.Societatea meccand ajunge la un asemenea grad de decadenfb,incdt sunt incdlcate toate regulile de moral6.

intr-un astfel de mediu depravat creqtea Mohamed. Dinfericire, Dumnezeu frcu din el un birbat sdnltos, chiarsanctificat. Cinstea lui inndscutd atrdgea spre el toate privirilecompahiolilor, care il numeau ,,el Amine", bdrbat de incredere,cu obiceiuri austere gi de o conduiti ireprogabil[ , bbrbat inimos,de o bun[tate tot timpul nedezminfitS. Niciodatl ru s,& integratin societatea coruptb gi putredd in mijlocul cdreiatrdia.

Cu toate acestea, la Mecca domnea securitatea. Cetatea etaorganizatl, ca republici negustoreascd, plutocratic[. Regimulguvernamental nu era bine definit. Triburile din care secompunea societatea erau reprezentate democratic, pentruevitarea oriclrei puteri sau hegemonii personale. Consiliulnotabililor ,,El mala" era o adunare in care erau reprezentatetoate triburile. Acest consiliu asigura direcfia afacerilor cetAtii.

Cartierul aristocratic al oraqului se gisea la ,,El Batha",care era nucleul alcdtuit din Caaba gi dependinfele sale, precumqi din casele familiilor nobile, a$a cum erau cele ale luiMakhzum sau Benu Umia, oameni nobili qi bogafi, avdndputere datoriti banilor cdgtigafi dintr-un comer,t intens;haqemilii, bine ndsculi, dar siraci, c[rora se alipiseri Mohamed,Benu Abdeddar, Adi, Taim, Nawfel, Assad, Zohra, cu ale lortriburi $terse, s-au impus prin prezenla lor, datoriti nagterii qilegiturilor familiale avute cu triburile bogate gi puternice.

Dincolo de El Batha, locuiau ,,meccanii de afard", metecii,sclavii artizani gi refugiafii. Acolo erau situate tavernele,locurile de amuzament unde hetairele dansau in sunet detamburind ,,deff', incitdndu-gi admiratorii sd consume bduturiexcitante p6ni la ultima lefcaie.

in El Batha ,,medjilii" se adunau in fiecare seard pentru adiscuta despre afaceri, despre comerf, caravane, bursi, mdrfuri,monopol, politici, religie. Acolo, notabilii coraiqili discutaudespre Mohamed, acest bdrbat din carnea qi din sdngele lor, carevoia sd le schimbe credinJele gi modul de via!6, sd le suprimeprivilegiile, micqordndu-le cAgtigurile, dAnd, astfel, o loviturdfatald come4ului lor, impiedicdndu-i pe arabi de a veni s[-giadore idolii pe care febuia ca ei sd-i protejeze. Acest om voias6-i ruineze, s[-i aducl in mizerie. Se gtia bine c[ nu existidec6t un singur Dumnezeu. Din asta nu trebuia s[ se facl oboald. Dar ce r[u frceau, deci, aceqti idoli concepfiei despre unDumnezeu unic? Meccanii erau garan[ii idolilor pe care ii adorafiecare trib, mijlocind ca, in fiecare an, fiecare trib sd vdnd6, s[cumpere, s[ schimbe la troc, imbog5.findu-se qi imbogd{ind pecoraigi{i. Mohamed s6-9i inchid[ ochii! Sd facd qi el aga cum facgi ei! Dac[ vrea bani, turme de c[mile, de ovine, ei ii vor da.Daci el vrea si fie gef sau rege, asta nu mai fine! Meccanii eraugata s6-qi faci un suveran al lor, binemeritat. Ei ar fi onorali,cdci el ar avea calitefile unui bun monarh...

Aceasta era societatea putredd pe care Mohamed voia si oschimbe de sus pdni jos. Pe el nu-l interesau nici banii, nicionorurile.

24 25

Dumnezeu l-a insdrcinat si asaneze moravurile decizuteale arabilor. El trebuia si se achite de aceasti misiune divin[ ginicio putere din lume nu putea s[-l abatd. Meccanii opulenliurmau s[ o simtd pe pielea lor. Era o lupti de moarte ce urma sdse dea intre ei gi el, timp de 23 de ani, pAnd la victoria final[ ceva fi cdgtigatb de el, pentru cd de partea lui erau dreptatea givoinla divin6.

Mohamed trdia in acest mediu in care el era un strbin,moralmente qi spiritual.

Dupb ce invdlase meseria de caravanier gi de comerciant, elabandoni orice activitate lucrativd gi se consacr[ meditaliilor.Pirisea locuinla periodic, pentru a se duce in afara oraqului cuscopul de al adora pe Dumnezeu, departe de toate trepidaliileoragului.