PROIECT M

Investeste in oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa Prioritara 2 " Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii"

Domeniu major de interventie 2.2 " Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii "

Contract Nr. POSDRU/ 91/2.2/S/63235

MAI - Maiestrie-Aptitudini-Initiativa

valorificarea inovaiilor in suportul educaional in invatamantul pre-universitar, pentru prevenirea si reducerea fenomenului de abandon colar si asigurarea condiiilor necesare pentru furnizarea competentelor si abilitailor de baza pentru toate categoriile de persoane expuse acestui risc, precum si pentru creterea anselor de succes colar

Activitatea A3.4

Crearea CLM in scolile selectate

MANUAL DE UTILIZARE A CENTRULUI LOCAL

MULTIMEDIA (CLM)Realizat de: IRSCA Gifted Education

Destinatar Grup tinta: Personal implicat n dezvoltarea i implementarea programelor de educaie de tip "a doua ans"Bucuresti

Ianuarie 2011COLECTIV DE ELABORARE

Stefan Vlaston coordonator

Florin Colceag

Romeo Ilie

Adrian Musulin (IQ 120 PLUS)

DATE GENERALE DESPRE PROIECT

Domeniul major de intervenie 2.2. - Prevenirea i corectarea prsirii timpurii a colii urmrete prevenirea i corectarea fenomenului de prsire timpurie a colii, prin meninerea/reintegrarea n educaie i formare profesional a elevilor cu risc de prsire timpurie a colii. n cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte, aciunile finanate urmresc asigurarea condiiilor necesare pentru a asigura furnizarea competenelor i abilitilor de baz pentru toate categoriile care, din anumite motive, au fost nevoite, sau sunt n prezent supuse riscului de a abandona/prsi timpuriu coala. Sunt avute n vedere proiecte implementate la nivel regional, interregional sau local, la nivelul nvmntului precolar, primar i secundar (ISCED 0-3), destinate grupurilor vulnerabile cu precdere (populaia roma, persoanele cu dizabiliti i persoanele din mediul rural, persoane lovite de saracie, cu probleme sociale, etc.). Crearea i dezvoltarea reelelor i parteneriatelor ntre coli, instituii locale, servicii de ocupare, servicii sociale i de sntate etc. n pot contribui la prevenirea fenomenului de prsire timpurie a colii i reintegrarea n educaie a celor care au prsit timpuriu coala.

Obiectivele specifice ale acestei cereri de propuneri de proiecte sunt:

prevenirea fenomenului de prsire timpurie a colii, n special pentru populaia roma, persoanele cu dizabiliti i persoanele din mediul rural, persoanele lovite de saracie, sau cu probleme sociale precum i alte categorii de grupuri vulnerabile;

furnizarea competenelor i abilitilor de baz necesare persoanelor care au prsit timpuriu coala.

Activitile care vizeaz fenomenul de prsire timpurie a colii vor avea un caracter integrat:

- Preventiv creterea accesului la educaie precolar i colar, programe de tip coal dup coal, educaie asistat, furnizarea serviciilor de orientare i consiliere, predare centrat pe elev, campanii de cretere a nivelului de contientizare etc.

- Remedial/corectiv dezvoltarea programelor de reintegrare n educaie a celor care prsesc timpuriu coala, educaia de a doua ans, forme flexibile de educaie etc.

Interveniile finanate n cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte vor fi direcionate att ctre copii, precolari i elevi expui riscului de prsire timpurie a colii, ct i ctre familiile acestora, i vor viza n special populaia roma, persoanele cu dizabiliti i persoanele din mediul rural, precum i alte categorii de grupuri vulnerabile.

n cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte vor fi sprijinite, cu prioritate, aciunile de prevenire a fenomenului de prsire timpurie a colii i de meninere n educaie a persoanelor expuse acestui risc. Sunt avute n vedere, totodat, i serviciile de orientare i consiliere, educaie remedial, sprijin financiar i campanii de contientizare. Operaiunile vor urmri s asigure educaia de baz pentru toate categoriile de persoane care, din anumite motive, au fost nevoite, sau sunt n prezent supuse riscului de a abandona/prsi timpuriu coala, inclusiv persoane adulte care au abandonat coala. Pentru elevii cu performane colare sczute, de asemenea expui riscului de prsire timpurie a colii, vor fi avute n vedere aciuni specifice de educaie asistat i furnizarea de servicii de orientare i consiliere.

n vederea creterii eficienei/eficacitii aciunilor finanate n cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte, o atenie particular va fi acordat furnizrii de formare specific pentru categoriile de personal implicate n prevenirea fenomenului de prsire a colii, inclusiv personalului implicat n programe de educaie de a doua ansi aceste aciuni sunt complementare aciunilor destinate persoanelor expuse riscului de prsire a colii.

Operaiunile promovate n cadrul acestui DMI vizeaza nivele educaionale de la nvmntul precolar i primar pn la nvmntul secundar superior(ISCED 0-3).

n cadrul cererii de propuneri de proiecte la care a participat si propunerea M.A.I. sunt promovate proiecte care contribuie la realizarea urmtoarelor operaiuni orientative:

Sprijinirea i dezvoltarea de programe pentru meninerea elevilor n educaie i prevenirea prsirii timpurii a colii;

Dezvoltarea de programe integrate pentru creterea accesului i participrii n nvmntul primar i secundar pentru persoanele aparinnd grupurilor vulnerabile, inclusiv sprijin financiar pentru familiile acestora;

Promovarea unor servicii integrate i soluii alternative pentru nvmntul precolar;

Implementarea programelor de tip coal dup coal, educaie remedial i nvare asistat;

Reintegrarea n educaie a celor care au prsit timpuriu coala (inclusiv programe de educaie de a doua ans);

Furnizarea serviciilor integrate de orientare i consiliere pentru persoanele expuse riscului de prsire timpurie a colii.

Activiti eligibile

n cadrul acestui proiect sunt eligibile urmtoarele activiti:

Organizarea campaniilor de cretere a gradului de contientizare n vederea prevenirii i reducerii fenomenului de prsire timpurie a colii;

Dezvoltarea i furnizarea serviciilor de orientare, consiliere i asisten educaional n vederea prevenirii fenomenului de prsire timpurie a colii (pentru persoanele cu risc de prsire timpurie a colii i pentru familiile acestora);

Activiti de adaptare/dezvoltare a curriculumului din nvmntul precolar pentru formarea competenelor cheie, inclusiv elaborarea de materiale didactice i de nvare i adaptarea acestora la specificul i nevoile precolarilor;

Dezvoltarea i furnizarea activitilor de tipul grdinia de familie;

Elaborarea/dezvoltarea/testarea/implementarea metodologiilor i soluiilor alternative i educaionale n vederea pregtirii pentru debutul colar;

Diversificarea, dezvoltarea i furnizarea serviciilor de consiliere pentru prini pentru a nelege importana educaiei i a interveniei timpurii, precum i rolul lor n educaia copiilor;

Identificarea/detectarea/analiza/remedierea problemelor de sntate care pot afecta dezvoltarea mental, social i viitorul parcurs educaional i profesional al populaiei colare, n special n nvmntul precolar i primar;

Promovarea i susinerea dezvoltrii parteneriatului de tipul coal-comunitate-prini i realizarea de activiti educaionale integrate, n parteneriat, pentru prevenirea abandonului i prsirii timpurii a colii, n special n nvmntul precolar i secundar superior;

Reintegrarea tinerilor delincveni n educaie;

Crearea i dezvoltarea reelelor i parteneriatelor ntre coli, instituii locale, servicii de ocupare, servicii sociale i de sntate etc. n vederea prevenirii fenomenului de prsire timpurie a colii i reintegrarea n educaie a celor care au prsit timpuriu coala;

Dezvoltarea i furnizarea activitilor de educaie remedial (validarea nvrii anterioare, detectarea lacunelor n pregtire, ore de recuperare, orientare psihologic i profesional, ndrumare etc.);

Dezvoltarea i furnizarea activitilor de tipul coal dup coal (n special cursuri de alfabetizare i de formare a abilitilor numerice etc.);

Dezvoltarea activitilor de tipul coal de var/duminic i de grdini, n special pentru persoanele aparinnd grupurilor vulnerabile i familiilor acestora;

Furnizarea programelor flexibile de educaie de tip a doua ans care urmresc dobndirea competenelor de baz i dezvoltarea abilitilor personale pentru cei care prsesc timpuriu/abandoneaz coala, inclusiv pentru populaia adult;

Elaborarea cercetrilor, studiilor, analizelor i sondajelor n domeniul prsirii timpurii a colii, ratei sczute de participare la educaie i pentru a sprijini creterea flexibilitii n educaia de tip a doua ans;

Dezvoltarea i implementarea metodologiilor i instrumentelor inovatoare ce se adreseaz celor care prsesc timpuriu coala;

Sprijin pentru dezvoltarea nvrii non-formale i informale pentru cei cu risc de prsire timpurie a colii i pentru cei care prsesc timpuriu/abandoneaz coala;

Sprijin pentru formarea profesorilor i a formatorilor i a altor categorii de personal care lucreaz cu persoane cu risc de prsire timpurie a colii, cu cei care prsesc timpuriu coala i populaia adult n educaia de tipul a doua ans;

Dezvoltarea aciunilor specifice pentru mbuntirea i promovarea abilitilor sociale n scopul facilitrii integrrii sociale a celor care prsesc timpuriu coala i a populaiei adulte n educaia de tip a doua ans;

Sprijinirea activitilor care urmresc introducerea unei abordri care integreaz principiul egalitii de anse i de gen n instrumentele i mecanismele de reintegrare a celor care au prsit timpuriu coala;

Schimb i transfer de bune practici, vizite de studiu, organizarea de seminarii, conferine;

Introducerea de sesiuni de formare specific privind egalitatea de gen, egalitatea de ans, nediscriminarea i respectul diversitii;

Integrarea n cadrul instrumentelor i metodologiilor dezvoltate a principiului dezvoltrii durabile, n vederea creterii contientizrii asupra problemelor de mediu i de prevenire a polurii, managementul schimbrii etc.;

Dezvoltarea i implementarea sesiunilor de formare TIC, cursuri de limbi strine pentru grupurile int;

Activiti inovatoare, interregionale i transnaionale pentru prevenirea i corectarea prsirii timpurii a colii.

Grupuri int eligibile

n cadrul acestei Cereri de propuneri de proiecte de grant, grupul int eligibil cuprinde urmtoarele categorii:

Precolari;

Elevii cu risc de prsire timpurie a colii;

Persoane care au prsit de timpuriu coala;

Persoane anterior aflate n detenie, delincveni juvenili;

Persoane care nu au absolvit nvmntul obligatoriu;

Prini/tutori ai elevilor cu risc de prsire timpurie a colii;

Personal implicat n dezvoltarea i implementarea programelor de educaie de tip a doua ans

Personal implicat dezvoltarea programelor de prevenire a fenomenului de prsire a colii

DESCRIEREA PROIECTULUI M.A.I.

Parteneri:- Fundatia Pentru Invatamant

- IRSCA Gifted Education

- Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri (FNTM)

- Institutul de Educatie Tehnologica Thessaloniki (TEIT)

- Asociatia IQ 120 Plus

M.A.I. Cui se adreseaza?

Copiilor ntre 7-16 ani, pentru care se vor dezvolta curricule/aciuni att pentru creterea atractivitii colii (reducerea anselor de prsire timpurie), ct i pentru "aducerea" la coal a celor care au prsit-o din diverse motive si se incadreaza in grupul a doua sansa (persoane care depasesc cu 4 ani varsta corespunzatoare clasei si care nu au absolvit invatamantul primar pana la 14 ani si persoane care depasesc cu peste 4 ani varsta clasei corespunzatoare ciclului secundar si care din diverse motive nu au absolvit ciclul secundar, gimnazial)

Tinerilor ntre 16-24 de ani care nu se mai pot ntoarce n sistemul de nvmnt, dar care prin formare/educaie profesional pot deveni utili lor nii, familiilor lor i comunitii din care fac parte

Cadrelor didactice in vederea perfectionarii lor profesionale, dezvoltarii cunostintelor si aptitudinilor in domeniul utilizarii tehnicilor informatice multimedia in procesul educational, instruirii lor pentru scrierea de curricule adaptate specificului nevoilor locale si particularitatilor de comportament al elevilor

M.A.I. Mijloace tehnice de realizare

Crearea unui Centru National Multimedia (CNM) , constituit din servere, calculatoare, sisteme de comunicatie in banda larga, software de baza si aplicativ, cu scopul de a construi si a administra o baza de date dinamica cu curricule nationale si internationale bazate pe tehnici informatice multimedia, destinate utilizarii in activitatile educative dedicate reducerii abandonului scolar si cresterii sanselor de succes scolar

Crearea a 100 de Centre Locale Multimedia (CLM) in spatii puse la dispozitie de scoli, primarii sau biserici din mediul rural, situate in localitati din toate cele 8 Regiuni de dezvoltare ale tarii, in cadrul carora se vor implementa platforme e-learning constituite din servere, calculatoare, table digitale interactive, videoproiectoare, imprimante color, camere de luat vederi, software educational aplicativ pentru utilizare in procesul educational al unor grupuri de 10-12 elevi si tineri din grupul tinta, organizate pe categorii de varsta

M.A.I. Activitati (1)

Elaborarea unor studii de analiza a cauzelor abandonului scolar, precum si a politicilor nationale si internationale de prevenire si eradicare a abandonului scolar

Elaborarea unei analize de bune practici nationale si internationale, inclusiv identificarea si adaptarea de curricule specifice pentru prevenirea si reducerea abandonului scolar

Adaugarea de componente multimedia curriculumului national existent, in vederea cresterii gradului de atractivitate a lectiilor si nivelului de interactiune profesor - elev, pentru copiii cu risc de parasire timpurie a scolii,

Dezvoltarea de curricule noi, adaptate nevoilor pietei muncii, dezvoltarii comunitare locale, precum si nevoilor de educatie individualizata pentru copiii care au parasit de timpuriu scoala si se incadreaza in categoria a doua sansa

M.A.I. Activitati (2)

Dezvoltarea de curricule de formare profesionala a tinerilor care nu au absolvit invatamantul obligatoriu si nu se incadreaza in categoria a doua sansa, carora li se ofera un cadru adecvat de pregatire in meserii solicitate de piata muncii si de nevoile de dezvoltare comunitara locala, in vederea reintegrarii lor sociale si economice

Organizarea in fiecare Regiune de dezvoltare de sesiuni de instruire a cadrelor didactice, care vor invata sa dezvolte si sa aplice curricule specifice, bazate pe tenhologii multimedia, pentru prevenirea si reducerea abandonului scolar

Consiliere on-line a cadrelor didactice care implementeaza curriculele bazate pe tehnologii multimedia

Organizarea de Scoli de vara/iarna pentru cadrele didactice care aplica curricule multimedia, in vederea perfectionarii tehnicilor de realizare a curriculelor, precum si a metodelor si stilului de predare a acestora

M.A.I. Activitati (3)

Organizarea de campusuri pre-univeritare pentru copii si tineri din grupurile tinta

Participarea la targuri si expozitii nationale pe probleme de educatie

Organizarea de ateliere creative, dezvoltate in grup dupa orele de scoala

Organizarea de concursuri pe meserii

Organizarea de evenimente publice, conferinte, intalniri de lucru cu invitati

Realizarea pe baza platformei web interactive a unei retele transnationale de buna-practica curpinzand:

biblioteca virtuala cu materiale specifice

arhiva actualizata a cursurillor

M.A.I. Indicatori de output si de rezultat

Contactarea si consilierea a cel putin 2200 de persoane (copii, parinti, tutori), cu scop de preventie a parasirii timpuri a scolii, din care cel putin 1500 vor continua scoala

Atragerea a cel putin 1700 de copii si tineri in programe educationale de tip a doua sansa, din care cel putin 500 vor absolvi aceste programe

Realizarea de actiuni de instruire in vederea aplicarii de masuri remediale de parasire timpurie a scolii pentru cel putin 1700 de persoane (copii, parinti, cadere didactice), din care cel putin 300 de cadre didactice vor fi certificate pentru aplicarea unor astfel de masuri

M.A.I. Grupul tinta

Elevi cu risc de prsire timpurie a colii1500

Prini/tutori ai elevilor cu risc de prsire timpurie a colii500

Persoane care au prsit timpuriu coala300

Persoane care nu au absolvit nvmntul obligatoriu1300

Delincveni juvenili50

Persoane aflate anterior n detenie50

Personal implicat n dezvoltarea i implementarea programelor de educaie de tip "a doua ans"270

M.A.I. Criterii de selectie a locatiilor de implementare a CLM (1) (2)

Elevi cu risc de prsire timpurie a colii (pe grupe de varsta)Familii monoparentale

Familii cu multi copii (>4)

Familii cu parinti plecati la munca

Familii cu venit sub pragul de saracie

Familii cu conditii improprii de locuit

Copii cu absente nemotivate (>30)

Familii dezorganizate

Copii si familii de etnie rroma

Copii cu dizabilitati

Copii lsai n grija bunicilor sau a altor persoane

Elemente de cultura localaTraditia culturala

Credinta (nivel slab, bun, f. bun, excelent)

MotivatieExistenta interesului local (dorinta locala)

StatisticiStructura pietii muncii

Meserii traditionale in localitate

Rata abandonului scolar

Numar asistati social

Numar persoane cu VMG

Numar tineri de 16-24 ani cu cazier, aflati in evidenta politiei locale

Ponderea populatiei rrome

Densitate populatie (loc/kmp)

Elemente de logisticaExistenta spatiului (cca. 50 mp)

Conexiune la Internet

Cadre didactice/lectori cu cunostinte TIC

Cai de acces (tren, masina)

Departarea de oras (km)

Calitate drumuri comunale (pamant, piatra, asfalt)

Abandonul colar. CauzePutem considera ca n Romania abandonul scolar este o etapa finala a absenteismului scolar, iar tehnicile de micsorare a abandonului scolar sunt similare cu tehnicile de evitare a absenteismului. La nivel national cauzele principale ale acestor fenomene sunt datorate unor prime i unor cauze secunde.

1. Cauze prime:a) contextului general al societii romneti caracterizat de lipsa unui sistem axiologic autentic, recunoscut i asumat de societate;

b) familia n general ca variabil esenial n procesul socializrii primare i a sistemului axiologic mprtit de aceasta;

c) blocajul dintre socializarea primar i cea secundar;d) nivelul de cultur al familiei;e) srcie general;f) modele educaionale facile care ncurajeaz nemunca;

g) incapacitatea colii de a integra optim fiecare copil pe baza nivelului de dezvoltare a personalitii acestuia i a mediului educaional, cultural i economic de provenien;h) integrarea sociala deficitara la anumite grupuri minoritarei) obiceiuri culturale (ex. casatoria la varste mici) specifice anumitor comunitatij) nearticularea organic a celor trei tipuri de educaii: educaia formal, informal i non-formal;Cauze specifice sistemului educaional:

a. sistem educaional anacronic de secol XX;

b. antihedonismul colii romneti ;c. sistem educaional demotivant, att pentru elevi ct i pentru profesori;

d. sistem educaional care nu valorific n procesul educaional experiena i mediul de provenien al elevului;

e. evaluare colar care nu ia n considerare performanele elevului n raport de el nsui, ci n raport de ceilali;

f. magistrocentrism n proiectarea demersului didactic;

g. accentuarea componentei informative n dauna celei formative;

h. izolarea colii de comunitate i a comunitii de coal;

i. potenial local ce nu se regsete n curriculum-ul colar;

j. organizarea colilor pe vertical, nu n reea, fapt ce nu permite ca fiecare elev s-i gseasc acel curriculum care i se potrivete;

k. situaii de nvare rupte de realitate;

l. nepromovarea de ctre coal a celor ase principii ale sistemului mass-media: interactivitatea; mobilitatea;

convertibilitatea; conectivitatea; ubicuitatea; globalizarea.2. Cauze secunde:

srcia;

marimea familiilor si dificultatilor materiale de a tine copiii in scoala;

violenta dezvoltata in scoli pe fondul unei metodologii educative inadecvate;

mentalitatea familiilor;

migratia populatiilor scolare;

nivel slab de instruire al parintilor;

cultura specifica unor etnii;

violena din familii;

conduite deviante generate de diverse cauze precum:

notele proaste obinute ca urmare a inadaptrii copiilor la cerintele scolii sau a programelor incarcate de studiu;

lipsa motivaiei intrinseci generatoare de probleme de disciplina, dar care incep sa se manifeste initial prin lipsa de interes a copilului fata de scoala, fuga de la scoala, consumul de alcool, tutun sau droguri, distantare culturala sau violenta.

Cauzele colaterale ale acestor manifestari sunt date de intoleranta culturala cultivata de mediul scolar, intoleranta fata de stilurile de invatare ale copiilor, tratamentul represiv sau violenta verbala din partea profesorilor.

Complexul de factori ce cauzeaza comportamentul violent scolar a depins pana n acest moment de un cadru legislativ inadecvat care nu considera profesia de dascal ca profesie liberala, profesorul neavand responsabilitati specifice fata de elevi si nefiind tratat diferentiat in functie de progresul scolar al elevilor, sau de dezvoltarea personalitatii acestora.

Metodologiile de reducere a abandonului scolar sunt identice cu metodologiile de micsorare a absenteismului la care se adauga metodologiile de atragere in scoala a elevilor prin programe colaterale atractive sau utile pentru insusirea unor profesii sau pentru raspunsul adecvat la unele situatii problema ce sunt previzibile in viitor.

Eecul colar nu este o problem nou, de-a lungul timpului au fost realizate multiple cercetri pentru identificarea i prevenirea eecului colar. Odat cu trecerea timpului i apariia unor noi factori ce contribuie la acest fenomen negativ n rndul elevilor, schimbarea viziunii educativ informative i formative, egalitatea de anse privind educaia, suportul psihopedagogic oferit n coli, impune implicarea tuturor factorilor ce contribuie la educaia colar pentru stoparea i eventual eradicarea acestui fenomen. Eecul colar este un fenomen periculos, deoarece el determin efecte negative att n plan psihologic individual, respectiv o alterare a imaginii de sine a elevului n cauz, care-i va pierde tot mai mult ncrederea n propriile posibiliti i capaciti ajungnd s dezvolte o team de eec, ct i pe plan social, pentru c eecul colar permanentizat stigmatizeaz, eticheteaz i conduce la o marginalizare social cu un nivel crescut de comportamente deviante i infracionale. Eecul colar are la baz mai muli factori care pot fi diferii, dar cel mai adesea asociai, elevul se confrunt cu o serie de dificulti colare care au ca principale cauze: propria persoan, prinii i familia, coala , comunitatea local, etc.

Cauzele abandonului scolar, conform studiilor internationale, tin de urmatorii factori principali:

flexibilitate si adaptabilitate redusa a programelor de invatamant si a curriculelor scolare in raport cu conditiile particulare ale unor indivizi, grupuri si/sau categorii sociale si cu nevoile concrete de dezvoltare individualizata a personalitatii umane, in contextul - nivelul scolii fata de posibilitatile si dorintele elevilor nivelulul scazut de educatie si cultura in cadrul familiar/comunitar - agentii cauzali ce pot fi foarte diversi si

cunoasterea insuficienta a nevoilor curente ale comunitatii si o viziune redusa privind dezvoltarea economica, sociala si culturala comunitara din partea autoritatilor locale/judetene - tipul de abandon.

Pentru primul factor, nivelul scolii, factorii principali de abandon sunt:

oferta educativa neinteresanta/neatragatoare pentru elevi;

stiluri si forme de predare neadaptate obiceiurilor/deprinderilor de invatare ale elevilor si actiuni reduse din partea scolii/corpului didactic pentru corijarea si/sau imbunatatirea acestora

aplicabilitate practica redusa a cunostintelor predate in scoala fata de nevoile individuale ale educabililor in raport cu piata muncii locale/regionale/nationale/europene.

Pentru al doilea factor, agentii cauzali, exista o mare varietate de cauze din care se pot aminti:

cauze economice: posibilitati materiale reduse/insuficiente pentru unele familii sa tina copiii la scoala,

cauze culturale, frecvent intalnite in comunitatile multiculturale: intoleranta culturala, adversitate fata de alte culturi si neacceptarea sau tratarea discriminatorie de catre unii elevi si chiar unele cadre didactice a copiilor de alte etnii, religii etc., casatoria devreme a fetelor din anumite etnii, insuficienta implicare a bisericii ortodoxe in conexarea perceptelor religioase cu viata de zi cu zi a comunitatilor locale

cauze sociale: familii destramate, familii monoparentale, imigratie, alcoolism familial, parinti in detentie, abandon familial, etc.

Pentru al treilea factor, la nivelul administratiilor locale, se pot enumera:

preocupare redusa pentru crearea unor conditii corespunzatoare de dezvoltare economica si edilitar-urbana/rurala, care sa creeze cerere de forta de munca educata si calificata

preocupare redusa pentru investitii care sa creeze conditii cel putin satisfacatoare de viata pentru majoritatea cetatenilor (electricitate, gaze, apa curenta, canalizare, drumuri cel putin pietruite etc.)

preocupare redusa pentru asigurarea unei asistente medicale de calitate (dispensare, policlinici, cabinete medicale scolare etc.), care genereaza o stare crescuta de morbiditate, costuri individuale/familiale suplimentare

asistenta sociala neprofesionista, acordata de persoane fara pregatire sau cu pregatire sumara, necorespunzatoare

Abandonul scolar poate fi privit din mai multe perspective si anume:

parasirea prematura a ciclului de educatie obligatoriu (10 clase) oricand in perioada de viata cuprinsa intre 6 si 16 ani si in consecinta reducerea numarului de elevi care primesc diplome de absolvire in conformitate cu reglementarile oficiale privind sistemul de educatie din Romania (diplome prin care se garanteaza cel putin un nivel minim de cunostinte necesare pentru o viata personala spirituala, culturala si economica cel putin decenta)

neparticiparea la formele de formare profesionala si obtinere de calificari in meserii cu cerere pe piata muncii locale/judetene/nationale pentru absolventii de 10 clase care nu pot sa-si continue studiile teoretice (in general tineri intre 16-20 de ani)

necontinuarea claselor care pot asigura in final obtinerea diplomei de bacalaureat, ca premiza pentru o viata mai buna si o integrare mai usoara in sistemul economico-social si cultural local (clasele XI-XIII)

neparticiparea, indiferent de varsta (peste 20 de ani), la formele de educatie continua, de perfectionare, specializare sau, in cazuri limita, de recalificare.

Elevul cu risc nalt de abandon colar, incapabil de adaptare i funcionare adecvat n contextul clasei tradiionale, cu rezultate colare sub medie, fr obiective profesionale, absenteism, ostilitate fa de aduli i reprezentanii autoritii colare, provenit dintr-o familie ce experimenteaz un stres existenial cu probleme economice serioase, fr a fi integrat n activiti formale sau non-formale.

O NOUA PARADIGMA CURRICULARA

Constatam ca este tot mai necesara schimbarea curriculumului scolar pentru invatamantul preuniversitar. De fapt, nu avem nevoie de modificari cosmetice, ci de reconstructia pe baze noi a unui concept esential pentru pregatirea elevilor. Schimbarea de sistem politic-social-economic din 1989 n-a fost insotita la noi, din pacate, si de schimbarea sistemului educational. Japonia, Finlanda, Slovenia, Polonia, pentru a da doar cateva exemple, au inteles importanta unui sistem educational adecvat intereselor societatilor lor si l-au reinventat. Acelasi lucru trebuie sa facem si noi, chiar daca, din pacate, cu foarte mare intarziere.

Curriculum-ul romanesc actual este maximalist intrucat poate fi parcurs in bune conditiuni doar de 20-30% dintre elevi. Restul il parcurg cu greu, uneori resping si ceeace, in mod firesc, ar putea invata fara dificultate. Flexibilitatea curriculara lipseste, din pacate, din conceptia creatorilor de curriculum.

Exista riscul ca scoala, prin mecanismele sale, sa omoare curiozitatea nativa a fiecarui copil. Este lucrul cel mai grav ce se poate intampla si care, din pacate, se intampla de multe ori. Curriculumul are si el partea sa de vina, daca nu este construit astfel incat sa deschida perspective, sa trezeasca interes si curiozitate si, in orice caz, sa nu prezinte pachete de informatii ce trebuie inghitite automat de catre elevi.

Exista inca o miza exceptional de importanta. De calitatea sistemelor de educatie si formare profesionala depinde productivitatea economiei si atractivitatea ei in ochii investitorilor. Chiar si numai acest argument ar trebui sa ne faca sa acordam o atentie exceptionala acestui demers.Una dintre marile probleme ale educatiei in intreaga lume este inadecvarea ofertei educative la asteptarile elevilor si slaba calitate a educatiei formale datorata educatiei bazate pe manual, nu pe elev si inadecvarea stilului de predare al profesorilor la stilul de invatare al elevilor. O consecinta a acestor inadecvari este cresterea abandonului scolar in randul elevilor. Scoala furnizoare de diplome la sfarsitul ciclurilor de educatie a devenit neatractiva, mai ales atunci cand valoarea pe piata muncii a acestor diplome formale devine din ce in ce mai redusa.

Modificarea paradigmei educationale si orientarea acesteia catre dezvoltarea abilitatilor elevilor, a competentelor generale, atitudini, aptitudini, comportamente si cunostinte inalt specializate nu intra in programele clasice de alfabetizare functionala specifice educatiei formale, dar intra in programele de educatie non-formala si informala, rezultatele acestora fiind net superioare pe piata muncii si in dezvoltarea comunitara cat si in dezvoltarea personala fata de rezultatele educatiei formale clasice, cu conditia ca scoala formala sa le asigure competentele si interesul pentru autoformarea continua.

Aceasta face ca si oferta educationala sa se diversifice astfel incat sa acopere posibilitatea asigurarii traseelor individualizate de educatie, dar sa acopere si necesitatile globale, regionale, nationale, locale sau individuale de educatie.

Sistemul educativ este in transformari de un mare dinamism in perioada recenta in primul rand din cauza cresterii dinamismului schimbarilor mondiale.

Este de asteptat ca la sfarsitul perioadei de scolaritate elevii sa-si poata oferi raspunsuri la intrebari de genul: cum este lumea in care traiesc, cum ma raportez eu la aceasta lume, ce responsabilitati personale si colective trebuie sa asum, ce traseu profesional mi se potriveste, cat am strabatut si cat mai am de strabatut pe drumul cunoasterii.

Directii curriculare noi pot fi incluse intr-un numar de arii curriculare cu obligativitatea parcurgerii cel putin a unei curricule din fiecare arie curriculara la decizia elevului.

Ariile vor fi:

-stiintele gandirii, matematica, stiintele complexitatii si stiinte fundamentale teoretice si aplicate

-natura si stiintele vietii

-omul si societatea umana

-tehnologiile si economia bazata pe tehnologii

Aceste arii vor completa ariile destinate dezvoltarii de abilitati prin:

-artele si sensibilitatea artistica,

-cultura nationala si continuitatea istorica,

-limba si comunicare, informatica si tehnologii informationale

-educarea sanatatii, fizicului si raportului cu natura vie prin nutritie sau munca in natura

-cunoasterea universului inconjurator si a tehnologiilor de explorare a acestuia

-societatea, comportamentele sociale si modul de actiune in caz de necesitate.

Ariile curriculare vor fi introduse la etapele de varsta corespunzatoare campului de interes specific dezvoltarii cognitive a copiilor si vor respecta in dezvoltarea de curricula nivelul de interes si de abilitati asteptat la aceste etape de varsta. In acest fel nu va exista o supraincarcare a copiilor cu materii noi ci va exista posibilitatea dezvoltarii de trasee individualizate ce pot dezvolta pasiuni si competente inalte.

PRINCIPII ALE UNUI CURRICULUM MODERNPentru inceput trebuie stabilit un set de principii, care sa stea la baza constructiei curriculare.

1. Cei patru piloniIn evaluarea fundatiei germane Bertelsmann, cei patru piloni pe care trebuie sa se sprijine sistemele educationale sunt:

a. A invata sa stii

b. A invata sa faci

c. A invata sa fii

d. A invata sa traim impreuna

Este greu sa nu fii de acord cu acesti patru piloni si sa nu constati ca educatia romaneasca se reduce la primul pilon, a invata sa stii. Este adevarat ca o parte din elevi, ajutati de familii si de zestrea genetica, trec cu usurinta de la cunostinte la competente, isi consolideaza singuri si ceilalti 3 piloni. Acestia sunt insa prea putini, 20-30% din cohorta, iar masificarea educatiei ne pune in situatia sa asiguram cei patru piloni la majoritatea, daca nu chiar la toti copiii sau tineri aflati in sitemul educational formal.

2. Cele patru arii obligatoriiCel putin patru arii sunt obligatorii la conceperea unui curriculum.

1. Aria teoretica-conceptuala

2. Aria aplicativa

3. Aria interdisciplinara

4. Aria generatoare de competente de autoformare continua

Iarasi trebuie sa constatam ca educatia noastra se reduce la prima arie constitutiva a unui curriculum: teoretica-conceptuala. Desi celelalte sunt cel putin la fel de importante

3. Trei nivele de realizareCum observam in introducere, curriculumul nostru are un caracter maximalist, ca si cum toti elevii sunt capabili sa invete 12-16 discipline la fel de bine. Este o absurditate. Dimpotriva, fiecare elev ar trebui sa poata invata cat poate si la ce-i place, pentru a ne apropia de idealul educatiei: traseu individual de invatare. Din acest motiv ar fi bine sa avem trei nivele de curriculum la fiecare disciplina

A. Nivelul minimal

B. Nivelul mediu

C. Nivelul de aprofundare

Nu inseamna sa existe trei curriculumuri distincte, ci doar sa fie marcate cu o steluta, respectiv doua sau trei, cele trei niveluri distincte pentru continuturi, abilitati, atitudini. Fiecare elev decide, impreuna cu profesorii sai, pe ce nivel anume se va pregati, obtinand notarea corespunzatoare.

4. Alte principii

a. Adecvarea la particularitatilor de varsta ale elevilor si la piata muncii.

Curriculumul actual este foarte vechi, corespunde perioadei cand la liceu, de exemplu, veneau 25-30% dintre absolventii de gimnaziu, ceilalti fiind indreptati catre scoala profesionala, intrau direct in piata muncii sau se multumeau cu activitati agricole de subzistenta. Masificarea invatamantului liceal, la noi ca si in alte tari, impune o modificare a ganditii constructiei curriculare. Pe de alta parte, piata muncii, in continua diversificare si globalizare, cere competente noi: creativitate, initiativa, gandire logica, lucru in echipa, comunicare, inclusiv in limbi straine, abilitati de autoformare continua. Evolutia rapida a tehnologiilor societatii cunoasterii impune o evolutie la fel de rapida a sistemului educational.

Un bun exemplu de discutat sunt continuturile la disciplina limba romana si comunicare, numita in prezent limba si literatura romana. Cu exceptia filierei teoretice, profilul uman, istoria literaturii romane, teoria si critica literara nu se mai justifica ca timp si pondere in curriculum. Pentru piata muncii si formarea personalitatii viitorilor cetateni mult mai importanta ramane comunicarea in limba romana, sub aspectul vocabularului, ortografiei si sintaxei. De asemeni, intelegerea si evaluarea textelor din viata de zi cu zi, care au putina legatura cu textele literare. Aceasta nu inseamna ca lectiile de comunicare in limba romana nu pot fi ilustrate cu texte din opere literare, ilustrative pentru claritatea si frumusetea comunicarii unor idei. Ramane problema lecturilor unor texte literare sau non-literare. Majoritatea elevilor citesc carti sau presa in functie de personalitatea proprie, de inclinatii, preocupari, curiozitati. Nu obligati de scoala. Sarcinile de invatare devin considerabil mai simple daca se renunta la zecile de opere literare, ale caror continuturi trebuie memorate pentru diferite examene. Istoria literaturii romane devine un mijloc, nu un scop in sine.

O alta discutie s-ar putea duce in zona pastrarii geografiei ca disciplina distincta. Globalizarea pietelor, in special a pietei muncii si comertului, fac necesare cunostinte aprofundate si extinse asupra tarilor si zonelor de interes in viata de adult a absolventilor invatamantului obligatoriu.

b. Flexibilizare.

Traseele de invatare, diferite functie de inclinatiile, aptitudinile si talentele diferite de la elev la elev, solicita o flexibilizare curriculara, astfel incat fiecare sasi regaseasca personalitatea, intersele si curiozitatile in disciplinele din planul de invatamant. Astfel, invatamantul general obligatoriu trebuie sa asigure elevilor competentele esentiale necesare racordarii la curriculumul liceal, dar si la activitatile zilnice (verificarea facturilor, calcule finaciar-bancare, geometrie aplicata in viata cotidiana, elemente de statistica, etc.).

Scoala generala, gimnaziala, mai ales daca se va extinde pana la 16 ani, 10 clase cu clasa pregatitoare, ar urma sa fie perioada achizitiei unei culturi generale in sens actual, adica formata din competente de comunicare, inclusiv in limbi straine, in matematica si stiinte, in informatica, tehnologie, comportament social, educatie pentru viata si mediul inconjurator, sensibilitate artistica. Adica, competente de supravietuire sociala.

Liceul, 16-19/20 ani, ar urma sa fie o etapa de preprofesionalizare, care ar permite absolventilor sa intre in piata muncii, romanesti sau europene, in conditii de salarizare decente. Filiera liceala teoretica, profilul matematica informatica, trebuie sa beneficieze de un curriculum mai sofisticat, cuprinzand teme si capitole ale matematicii care sa inlesneasca elevilor racordarea la cursurile universitare, stiind faptul ca aproape toti absolventii acestei filiere isi continua studiile in invatamantul superior. La filiera tehnologica, curriculumul la matematica trebuie sa contina foarte multe aplicatii, pentru a face din matematica un instrument eficace in cariera profesionala a viitorilor absolventi. La filiera vocationala si scoala profesionala curriculumul matematic trebuie sa devina un mijloc pentru intelegerea si achizitionarea competentelor de la disciplinele de specialitate.

La Curriculumul la dispozitia scolii (CDS) si in cel la dispozitia profesorului, se pot adanci capitole si teme in scop remedial, de performanta, aplicatii practice in diferite domenii (economic, tehnic, stiintific, etc.)

In concluzie flexibilizarea se realizeaza pe urmatoarele directii:

Pe filiere: teoretica, tehnologica, vocationala, profesionala

Alegerea curriculei de aprofundare, medii, minimale.

Alegerea de module

Partea de curriculum la dispozitia profesorului

Partea de curriculum la alegerea scolii (CDS)

Studiul individual

Curriculum personalizat. Este un obiectiv greu de realizat, care inseamna c fiecare elev poate opta pentru a realiza, la un moment dat, diferite scopuri i obiective educative, n funcie de propriile interese i capaciti. Scopul programelor remediale, realizate in orele de CDS ar trebui sa fie parcurgerea unui curriculum personalizat. Grupele de elevi relativ mici fac posibila aceasta sarcina de maxima importanta.

c. Atractivitate

Nu toti elevii au inclinatii native catre matematica, de exemplu. De aici si respingerea ei, aproape traditionala, pentru multi elevi. Aceasta respingere rezulta din caracterul foarte abstract, pe care multi profesori nu reusesc sa-l dubleze cu aplicatii simple si concrete, care sa ilustreze utilitatea practica a matematicii. Lipsa de aplicare in viata cotidiana a multor capitole (Binomul lui Newton, Polinoame, Structuri algebrice, etc.), face ca multi elevi sa resimta un blocaj la perspectiva asimilarii atator cunostinte abstracte, mai ales daca si-au ales un traseu educational nestiintific si/sau netehnic. Toata aceasta respingere emotionala poate fi contracarata doar de talentul profesorului care stie sa transforme o materie recunoscuta de elevi ca arida, intr-una frumoasa si folositoare, cu posibilitatea alegerii aclor capitole si nivel de complexitate potrivite colectivului de elevi cu care lucreaza. Trebuie subliniat si caracterul formativ al matematicii, care dincolo de informatii si cunostinte formeaza competenta de a judeca de la premise la concluzii, competenta necesara in orice domeniu de activitate. Nu intamplator se spune ca in orice domeniu exista atata stiinta, cata matematica exista.

d. Sistem coerent de cunostinte, dialog al disciplinelor, transdisciplinaritate.

Separarea disciplinelor, traditionala in invatamantul romanesc, are multe efecte nedorite. Pasiunea cu care fiecare profesor isi apara disciplina, ca fiind importanta, daca nu cea mai importanta, pe langa pasiune denota si o incapacitate de a intelege importanta coerentei sistemului de cunostinte, de competente, pe care ar trebuie sa le ofere educatia. Elevul trebuie sa se convinga ca toate se leaga, ca matematica e folositoare in viata, dar si la studierea multor altor discipline. Este necesar sa avem aproape la toate capitolele de matematica un subcapitol intitulat Aplicatii in stiinte, economie, tehnica si/sau Aplicatii practice, pentru a ilustra ca matematica este instrumentul de sprijin si consolidare a stiintei. Logica proprie si autodezvoltarea matematicii din ratiuni interne sunt destinate unui numar foarte mic de elevi, viitori matematicieni. Ceeace nu inseamna ca devenirea istorica a ideilor matematice, etapele, unele chiar amuzante, din dezvoltarea matematicii, nu pot fi invocate la orice nivel, pentru a trezi curiozitatea si a face din disciplina matematica un fapt de cultura.

Nimic nu este mai demobilizator ca intrebarea: la ne ce folosesc toate astea? Si atunci trebuie sa aratam elevilor la ce foloseste matematica. Utilizarea matematicii in psihologie, istorie, biologie, finante, bussines, sport, geografie, muzica, medicina, pentru a nu mai aminti stiintele tehnice, unde este indispensabila, contribuie la sentimentul ca, intr-adevar, lumea reprezinta un tot unitar si doar din considerente practice temporare, structua scolara se imparte in discipline.

Dincolo de instrument, matematica conectata cu celelalte discipline serveste la echiparea elevilor cu gandire logica si critica, creativitate, initiativa, abilitati de autoformare continua.

e. Discipline integratoarePentru a elimina efectul nedorit al segmentarii cunostintelor este utila introducerea unor discipline integratoare, de genul: stiintele mediului, stiintele vietii, educatie pentru societate, etc.

Un bun exemplu il constituie disciplina nou propusa Stiintele mediului.

O solutie potrivita ar fi un numar de module pentru fiecare an de studiu, module adecvate pietei muncii, vietii sociale si particularitatilor de varsta ale elevilor, o parte obligatorii si o alta optionale, alegerea revenind elevilor si profesorilor. Modulele sunt purtatoare de credite. Fiecare modul ar trebui sa fie insotit de liste de intrebari si chestiuni de evaluare finala. Se realizeaza astfel o mai buna coerenta intre discpline si o apropiere de idealul sistem unitar de cunostinte. Iata, cu titlu de exemplificare, ce module ar trebui sa intre la disciplina Stiintele mediului, care sa asigure integrarea cunostintelor intr-un tot unitar, inclusiv prin module cross-curriculare:

f. Modularizarea

In general modularizarea este utila pentru a ne apropia de idealul educational, traseu individual de invatare. In plus, modulele pot fi purtatoare de credite si este mai simplu de evaluat, prin aditionarea de credite, nivelul de pregatire atins la un moment dat.

Un exemplu. De ce ar trebui sa invete un elev de liceu, perioada de preprofesionalizare, toata fizica, cand ar putea sa invete temeinic doar acele capitole din fizica care-i vor fi utile in specializarea pentru care se pregateste.

Acelasi lucru la disciplinele tehnice.

g. Accesibilitatea

Aceasta cerinta se leaga de flexibilitatea curriculara si de alegerea traseului educational. Nu toti elevii au aceeasi inclinatie si pasiune pentru matematica, ca si pentru alte discipline. Din pacate, in absenta unei orientari scolare si profesionale de calitate si a examenelor de admitere la liceu, ajung la filiera teoretica elevi care au inclinatii mai degraba practice, s-ar simti mai bine la filiera tehnologica. Profesorul este aici factorul determinant. De modul cum stie si doreste sa-si faca inteleasa disciplina predata, va atrage sau nu elevii spre studiul ei. Trebuie insa sa fie convins si constient ca are dreptul sa decida el asupra continuturilor predate, metodelor de evaluare, si, mai important, asupra ritmului de predare. Nu intamplator spun elevii: ne plac materiile la care ne plac profesorii. Mult prea adesea formalizarea specifica matematicii elimina din proces dimensiunea semantica. Foarte putini profesori stiu sa imbrace in cuvinte mestesugite formule si defintii riguroase, dar altfel aride. Mai mult decat oriunde matematica scolara are nevoie de umanizare.

Cum trebuie pregatiti profesorii pentru a atinge astfel de performante? Poate aici mai mult decat oriunde decisiv este talentul de dascal, intuitia, inefabilul procesului educational. Motivatia, in primul rand de natura salariala, este un alt factor extrem de important. Legarea salarizarii de rezultatele muncii, autoformarea continua avand drept obiectiv si imbunatatirea pachetului salarial constituie cheia pregatirii profesorilor.

h. Curriculum minim pentru racordarea la ciclul urmator

Se discuta mult despre simplificarea programei scolare, despre reducerea temelor si continuturilor. Este posibil acest demers, dar are si limite. Racordarea usoara la cursurile universitare presupune parcurgerea in liceu a unor teme si capitole, fara de care intelegerea disciplinelor predate la facultate devine extrem de dificila, daca nu imposibila. La randul sau, parcurgerea curriculei liceale presupune acumularea competentelor necesare inca din invatamantul general obligatoriu. Solutia pare sa vina de la separarea, inclusiv curriculara, a filierelor, ceeace presupune o etapa de specializare inca din liceu. Adica, curricula se specializeaza ea insasi inca din liceu, in functie de ce cariera isi propune liceeanul sa urmeze in viitor, astfel incat racordarea la cursurile universitare sa se produca cu relativa usurinta. Rezulta de aici impunerea obligatiei ca in facultatile tehnice si economice sa fie preferati absolventii de filiera liceala tehnologica.

i. Digitalizarea curriculei

Este important ca profesorii si elevii sa aiba acces la manuale, culegeri, caiete de lucru, teste de control, itemi de evaluare, etc., intr-un portal gestionat de MECI si oferit in regim gratuit. Tot aici ar putea fi preluate experientele notabile din alte tari, exemplele de bune practici locale, pentru a fi comparate si a oferi suport logistic suplimentar.

Un aspect important al digitalizarii, cerut si de Uniunea Europeana, rezida in cresterea accesibilitatii in grupurile dezavanatajate geografic, cu dizabilitati, cu resurse materiale insuficiente. Alaturi de implicarea mediei publice in difuzarea serviciilor educationale, digitalizarea constituie un principal mijloc de crestere a accesului la educatie. Biblioteca scolara virtuala poate rezolva si problemele legate de costurile suportului fizic de invatare si transmitere de informatii

j. Investigatie/explorare

Nimic nu este mai spectaculos in procesul de invatare decat cautarea, investigatia, cu rezultat necunoscut si neasteptat. Din pacate, in scoala, aproape intotdeauna rezolvarile, raspunsurile, sunt cele stiute si asteptate, nicio surpriza nu vine sa tulbure derularea seaca si searbada a lectiilor. Cati profesori au curajul sa spuna: nu cunosc rezolvarea acestei probleme, haideti s-o descoperim impreuna. Si sa-i faca pe elevi partasi la descoperire. Sau macar sa joace teatru. In viata de dupa scoala elevii se vor gasi exact in aceasta situatie: sa rezolve probleme concrete de la slujba sau din familie cu un aparat matematic, fara a sti dinainte metoda de rezolvare. Daca n-au obisnuinta sa caute, sa cerceteze, sa incerce solutii alternative, se vor descurca cu dificultate.

MODUL DE FUNCTIONARE A CLMIntregul program M.A.I. este conceput ca o retea de echipamente multimedia si de specialisti in domeniile pe care si le propune, motivati de atingerea tintelor proiectului.Organizarea este piramidala, toti cei cinci parteneri au echipe de management, disponibile permanent, in coordonarea permanenta a managerului general, Ion Vulcan. (Palierul I de management)Lista si datele de contact ale managerilor sunt prezentate la finalul manualului de utilizare.

Pentru o legatura lesnicioasa cu cele 100 de CLM-uri, sunt prevazute 8-10 persoane, coordonatori de zona, care au in sarcina selectia, organizarea si coordonarea a 10-12 CLM-uri. (Palierul II de management)Etapele esentiale ale proiectului sunt:

Selectia locatiilor si personalului

Implementarea proiectului

Monitorizarea activitatilor

Raportarea in vederea decontarii costurilor derularii proiectului

La nivelul fiecarui CLM functioneaza un responsabil de CLM avand in subordine 2-3 profesori specialisti (Palierul III de management)Toate activitatile sunt coordonate si monitorizate de la nivelul CNM (Centrul National Multimedia), unde sunt instalate serverele centrale, biblioteca virtuala de programe si curricule, fisierele cu inregistrarea activitatilor din toate cele 100 de CLM-uri.

Activitatea tuturor participantilor se bazeaza pe contracte de munca cu prioada determinata, care contin clauze de salarizare, obiective de atins, criterii de calitate a prestatiilor, conditiile in care contractele pot fi reziliate.

1. Sarcinilor managerilor de proiect Concep si coordoneaza derularea activitatilor prevazute in cadrul proiectului

Asigura coordonarea manageriala a partenerilor

Realizeaza selectia finala a locatiilor pentru CLM si a resursei umane.

Intocmesc si pun in opera contractele de munca pentru personalul angajat. Realizeaza selectia, instruirea, coordonarea specialistilor in elaborare de curricule de sprijin si a programelor de formare profesionala.

Gestioneaza fluxul de informatii intre CLM-uri, coordonatorii de zona si managerii de proiect.

Analizeaza pe baza de chestionare, interesele locale si regionale de dezvoltare si remediere educationala si de formare profesionala.

Concep si implementeaza softwarul necesar, biblioteca virtuala, programe de studii si curricule adecvate tintelor si obiectivelor proiectului, implementate pe echipamentele CNM.

Monitorizeaza activitatea coordonatorilor de zona si a CLM-urilor

Colecteaza raportarile coordonatorilor si ale CLM-urilor, in vederea decontarii cheltuielilor

Urmaresc indeplinirea obiectivelor si a tintelor din program

Intervin de cate ori activitatea din teritoriu sufera sincope care depasesc capacitatea de rezolvare a coordonatorilor de zona.

Inspecteaza tematic sau inopinat activitatea din CLM-uri Intocmesc si asigura salarizarea specialistilor angrenati, functie de indeplinirea sarcinilor

Intocmesc rapoarte de evaluare periodice, pentru analiza stadiului de indeplinire a activitatilor din proiect.

2. Sarcinile coordonatorilor de zona Participa la instruirile periodice organizate de managerii de proiect

Initiaza selectia locatiilor si personalului necesar derularii proiectului, functe de criteriile stabilite

Organizeaza instruiri si discutii cu personalul CLM-urilor, cu parintii tinerilor aflati in program, cu cadre didactice, cu oficialii din teritoriu aflat in coordonare.

Analizeaza pe baza de chestionare, interesele locale si regionale de dezvoltare si remediere educationala si de formare profesionala.

Urmaresc implementarea proiectului in CLM-urile din subordine

Monitorizeaza activitatea din CLM-uri

Gestioneaza fluxurile informationale dintre CNM si CLM-urile din subordine

Intervin pentru eliminarea sincopelor care apar in derularea proiectului, in aria de competenta

Semnaleaza managerilor de proiect problemele a caror solutinare le depaseste posibilitatile de solutionare

Aduna datele necesare raportarilor periodice, in vederea decontarilor contabile

Asigura datele de feedback, privind optimizarea si acuratetea functionarii programelor si softurilor instalate

Raporteaza datele necesare asigurarii salarizarii, dupa colectarea acestora de la responsabilii de CLM-uri.

Propun idei, programe, curricule ce pot fi implementate pe serverele CNM. Inspecteaza tematic sau inopinat activitatea CLM-urilor din zona de competenta

Realizeaza periodic rapoarte de evaluare, la cererea managerilor de proiect, pentru stabilirea gradului de atingere a tintelor si obiectivelor proiectului

Respecta toate termenele stabilite de managerii de proiect pentru selectie, implementare, monitorizare, raportare.

3. Sarcinile responsabililor de CLM Participa la instruirile prganizate de coordonatorii de zona sau de catre managerii de proiect

Primesc in gestiune si asigura securitatea echipamentelor din CLM

Selecteaza 2-3 profesori care vor lucra in CLM, elevii si tinerii care vor participa la actiunile din cadrul proiectului, conform cu tintele si obiectivele primite de la mangeri sau coordonatorii de zona.

Analizeaza pe baza de chestionare, interesele locale si regionale de dezvoltare si remediere educationala si de formare profesionala

Organizeaza instruiri si discutii cu personalul CLM-urilor, cu parintii tinerilor aflati in program, cu cadre didactice, cu oficialii din teritoriu aflat in coordonare.

Asigura un flux continuu de informatii cu coordonatorii de zona si cu managerii de proiect

Programeaza si monitorizeaza activitatile derulate in cadrul CLM

Tine evidenta actiunilor si tuturor participantilor la actiuni, elevi, tineri, parinti, profesori, oficialitati locale, in format electronic si pe suport de hartie

Raporteaza toate datele la CNM.

Asigura functionalitatea echipamentelor, supravegheaza participantii la activitatea CLM-ului, raporteaza orice eveniment sau deranjament care pericliteaza functionarea CLM-ului Furnizeaza datele necesare intocmirii statelor de plata

Face rapoarte periodice de evaluare a derularii proiectului la nivelul CLM-ului

Raspunde la orice solicitare a coordonatorilor de zona sau a managerilor de proiect.

Prezinta spre evaluare si control echipamentele si datele statistice la orice solicitare venita din parte coordonatorilor de zona sau a managerilor de proiect.

Respecta toate termenele stabilite de managerii de proiect pentru selectie, implementare, monitorizare, raportare.PAGE 25