Ioan Moga Tabor 11 Nov 2013 (1)-Libre

7182019 Ioan Moga Tabor 11 Nov 2013 (1)-Libre

httpslidepdfcomreaderfullioan-moga-tabor-11-nov-2013-1-libre 116

94

T a b o r n r 1 1 n o i e m b r i e 2 0 1 3

S

t u d i i

Har şi fiinţare eclezială icircn afara graniţelorcanonice ale Bisericii

Schiţe de răspuns pornind de la contribuţiaPărintelui Stăniloae

IOAN MOGA

Declaraţia de la Magdeburg (983090983088983088) privind recunoaşterea Botezului

Otem major care a marcat dialogurile ecumenice din cadrul Consiliului Mondial al Biseri-cilor icircn ultimele trei decenii a fost icircncercarea de a ajunge la o icircnţelegere comun a teologiei

baptismale şi apoi chiar la o recunoaştere reciproc a Botezului icircntre diferitele confesiuni creşti-ne Declaraţia de la Lima (1982) cu titlul bdquoBotez Euharistie Slujirerdquo ( BEM Baptism Eucharist

Ministry) adoptat de Comisia bdquoCredinţ şi Constituţierdquo a Consiliului Ecumenic al Bisericilor aconstituit apogeul unui efort comun de reszligecţie teologic privind teologia sacramental Mentoriiacestui text William Lazareth şi Nikos Nissiotis icircn introducerea prin care trimiteau documentulBisericilor membre spre a-şi exprima un punct de vedere oTHORNcial scriau bdquotextul se concentreaz icircnmod intenţionat pe acele aspecte ale temei care fac referire icircn mod direct sau indirect la chesti-unea recunoaşterii reciprocerdquo1 Desigur documentul BEM nu poate THORN redus la aceast chestiunepunctual Şi totuşi recomandarea repetat privind necesitatea bdquorecunoaşterii reciproce a bote-zuluirdquo este evident icircn viziunea documentului ea ar constitui bdquoun semn important şi un mijloc dea exprima unitatea icircn Botez druit icircn Hristosrdquo2 De aceea nu e de mirare c şi icircn spaţiul teologicromacircnesc pr prof Ion Bria publica icircn anul 1985 un articol 3 icircn care se arta foarte optimist icircnlegtur cu perspectivele receptrii acestui document Aceasta ar presupune un bdquoexamen compa-rativ icircntre BEM şi mrturisirea de credinţrdquo icircn urma cruia ortodocşii ar urma s bdquoaccepte acele

aTHORNrmaţii care sunt icircn acord explicit obiectiv cu tradiţia comun a Bisericii din perioada ei deconsolidare ecumenicrdquo4 Semnul concret de receptare a acestor convergenţe ar THORN şi icircn viziunea

Prezentul articol reprezint un extras dintr-un studiu mai amplu prezentat icircn cadrul celui de-al IV-lea Colocviual dogmati ştilor ortodocşi din Romacircnia (Constanţa 4-6 sept 2012) şi care va THORN publicat icircn volumul congresului1 Baptecircme eucharistie ministegravere httpwwwoikoumeneorgfrdocumentationdocumentscommissions-du-coefoi-et-constitution-commission-dei-unite-leglise-et-sa-missionbapteme-eucharistie-ministere-document-de-foi-et-constitution-n-111-texte-de-limabapteme-eucharistie-ministerehtmlc104702 Ibidem (Lima 15)3 ION BRIA bdquoReceptarea convergenţelor icircn credinţ rezultate din dialogul ecumenic Orientarea teologic ortodo-x privind receptarea documentului despre Botez Euharistie Preoţierdquo icircn Studii teologice 1-2 (1985) pp 127-1344 Ibidem p 131



Har şi fiinţare eclezială icircn afara graniţelor canonice ale Bisericii Schiţe de răspuns

95


S

t u d i iteologului romacircn bdquorecunoaşterea validit ăţ ii tainelor şi preoţ iei din Bisericile neortodoxerdquo 5 De

ce la peste 30 de ani de la semnarea acestui document nu s-a concretizat acest pasIcircn primul racircnd pentru c documentul BEM stabilea nişte convergenţe icircn teologia baptismal

care constituiau pentru unii (aripa protestant) o descriere su THORNcient ă a semniTHORNcaţiilor teologice aBotezului pe cacircnd pentru alţii (Bisericile Ortodox Vechi-Orientale şi Romano-Catolic) ele nuputeau THORN decacirct un semn pozitiv icircntr-o direcţie promiţtoare Pentru unii textul era similar unuicvasi-consens teologic suTHORNcient pentru realizarea unitţii euharistice (a se vedea aşa numita bdquoLi-turghie de la Limardquo care a devenit icircn mediile protestante expresia acestei convergenţe teologice)pentru alţii ea era doar un icircnceput de drum Percepţiile diferite s-au oglindit şi icircn procesul dereceptare a textului majoritatea teologilor ortodocşi THORNind destul de rezervaţi icircn aceast privinţ6 Astfel deşi este un text de referinţ documentul de la Lima a consemnat indirect icircnceputul crizei profunde a dialogului ecumenic multilateral Fondul problemei a fost şi este unul metodologic şise regseşte ca lacun şi icircn multe alte documente ecumenice cum se ajunge de la stabilirea unorconvergenţ e punctuale la consens atunci cacircnd convergenţa este expresia unui nivel maxim dedeschidere teologic a prţilor aszligate icircn dialog7

Ceea ce ne intereseaz icircn acest context este icircns urmtorul fapt apelul formulat icircn docu-mentul de la Lima ctre Bisericile creştine de a avea icircn vedere necesitatea recunoaşterii reciproce a Botezului date THORNind convergenţele formulate la nivel teologic a constituit miza unui şir icircntreg de proiecte şi documente din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor8 Rezervele faţ deun asemenea pas vin din dou direcţii cu totul diferite din partea cultelor baptiste şi anabaptistecare refuz botezul copiilor şi prin urmare nu recunosc drept valabil botezul copiilor s vacircrşit icircnalte confesiuni creştine dar şi din partea Bisericilor Ortodoxe respectiv Romano-Catolice caredatorit icircncadrrii teologiei baptismale icircn contextul icircntregii mrturisiri de credinţ au o cu totulalt viziune asupra acestei teme şi ori impun nişte criterii canonice clare pentru recunoaşterea botezului aTHORNrmacircnd c atunci cacircnd acestea exist se poate vorbi de o bdquolegtur a unitţiirdquo icircntrecreştinii diferitelor confesiuni prin Botez (Biserica Romano-Catolic) ori oscileaz icircntre imposi- bilitatea recunoaşterii principiale ale Tainelor s vacircrşite icircn afara Bisericii şi practica iconomic arecunoaşterii botezului anumitor confesiuni icircn cazul trecerii la ortodoxie (Biserica Ortodox)

Cu atacirct mai surprinztor a fost faptul c icircn data de 29 aprilie 2007 deci la 25 de ani de ladeclaraţia de la Lima reprezentanţii oTHORNciali a 11 Biserici creştine din Germania (printre care şiun reprezentant al Comisiei Bisericii Ortodoxe din Germania) au semnat un document comun

5 Ibidem p 1296 Teologul grec Theodor Nikolau comenteaz bdquoSe aşteapt s receptm ceva care eventual nu ţine de propria cre-dinţ De aceea chestiunea fundamental este Se poate vorbi de receptare icircn cazul unui dialog multilateral cacircndtextele reprezint de fapt un compromisrdquo THEODOR NIKOLAOU Sind die Lima-Dokumente ein Weg zu groumlszligerersakramentaler Gemeinschaft der Christen icircn TH BOLZENIUS (ed) Wie im Himmel so auf Erden 90 Deutscher

Katholikentag Dokumentation Paderborn 1991 pp 612-618 aici pp 617-6187 Din punct de vedere al tradiţiei conciliare a Bisericii Vechi icircn chestiuni de credinţ un sinod nu stabileşte con-

vergenţe ci d glas unui consens f r a-l inventa de vreme ce acesta este expresia credinţei apostolice Icircncercrileputerii imperiale la mijlocul sec IV de a forţa bdquoconvergenţerdquo icircntre arieni şi niceeni a dus la o serie de formuleunioniste ndash semiariene ndash care icircn THORNnal nu puteau s mulţumeasc nici pe unii nici pe alţii Acelaşi eşec al formu-lelor de convergenţ icircl icircntacirclnim icircn cadrul disputei monotelite din sec VII8 Un exemplu Comisia bdquoFaith and Orderrdquo a publicat icircn anul 2010 icircn urma unui proces redacţional care a durat undeceniu un bdquodocument de studiurdquo intitulat bdquoOne Baptism Towards mutual recognitionrdquo (Faith and Order Paperno 210) Documentul ndash care st sub motto-ul bdquoRecunoaşterea reciprocă a botezului un dar şi o provocare pentrubisericirdquo ndash trateaz trei teme teologice principale bdquobotezul ca simbol şi model al unei noi vieţi icircn Hristosrdquo bdquobotezul şiBisericardquo şi bdquobotezul şi credinţardquo pentru ca mai apoi s formuleze o serie de icircntrebri ctre Bisericile membre CMBTextul denot efortul de a ţine cont de toate sensibilitţile teologice pe marginea acestui subiect Astfel sunt distin-se trei variante de bdquorecunoaştere reciprocrdquo 1 Biserici care se recunosc reciproc ca biserici prin urmare ca bdquoexpresiiale Bisericii Celei Una a lui Hristosrdquo 2 Biserici care recunosc botezul unei persoane provenind din alt biseric şicare doreşte s intre icircn acea biseric 3 Persoane care se recunosc reciproc individual drept creştini



Ioan Moga

96


S

t u d i i privind recunoaşterea reciprocă a Botezului 9 Ce conţine textul declaraţiei Icircn primul racircnd o

scurt prezentare a semniTHORNcaţiei teologice a Botezului Botezul este bdquoparticipare la Taina morţii şi icircnvierii lui Hristos şi prin aceasta naştere din nou icircn Iisus Hristos Cine primeşte acest sacramentşi aTHORNrm icircn credinţ dragostea lui Dumnezeu se uneşte cu Hristos şi icircn acelaşi timp cu poporulsu din toate timpurile şi locurilerdquo10 Teologia baptismal este formulat hristologic dimensiuneaecleziologic THORNind prezent doar prin expresia ambigu bdquose uneşte cu poporul su din toatetimpurile şi locurilerdquo Ce presupune icircns aceast unire cu poporul lui Hristos icircn speţ BisericaŞi mai ales cine este acest popor icircn context multiconfesional Declaraţia nu tematizeaz acestepuncte se rezum doar s aTHORNrme c bdquoicircn po THORNda diferenţ elor privind icircnţ elegerea Bisericii exist ă icircn-tre noi o concepţ ie fundamental ă privind botezul rdquo Documentul continu bdquoDe aceea recunoaştemTHORNecare botez s vacircrşit potrivit poruncii lui Iisus icircn numele Tatlui şi al Fiului şi al Sfacircntului Duhprin ritualul imersiunii icircn ap sau al turnrii de ap şi ne bucurm de THORNecare om care se boteaz astfel Aceast recunoaştere reciproc a botezului este expresia legturii unitţii care se icircntemeia-z icircn Iisus Hristos cf Ef 4 46 Un asemenea botez este unic şi irepetabilrdquo Declaraţia se icircncheie icircn mod semniTHORNcativ cu un citat din documentul de la Lima (nr 6)

Din punct de vedere dogmatic11 textul denot o perspectiv şi argumentaţie de tip hristocen-tric Curioas este trecerea sub tcere a problemei trinitar-teologice şi anume a faptului c bote-zul nu presupune doar o formul ă baptismal corect icircn numele Sf Treimi ci şi o mărturisire decredinţă icircn acest sens Eşecul eforturilor ecumenice din anii 1980 de a se ajunge la un Crez comunprintre Bisericile membre ale CMB respectiv pentru recunoaşterea Crezului Niceo-Constantino-politan (f r Filiqoue) drept Crezul normativ se face resimţit icircn acest document care evit oricealuzie la problema Crezului Aici desigur taberele s-ar THORN icircmprţit şi acordul ar THORN devenit diTHORNcilmai ales din perspectiv protestant Icircn plus lipseşte o clariTHORNcare privind implicaţiile ecleziologi-ce ale unei asemenea recunoaşteri reciproce a botezului Dac botezul icircnseamn unire cu Hristosşi bdquocu poporul surdquo ce presupune aceast bdquounirerdquo din punct de vedere ecleziologic Confuziile carepot lua naştere pornind de la aceste lacune ndash atacirct cea trinitar-teologic cacirct şi cea ecleziologic ndashnu sunt greu de imaginat

Documentul nu este unul revoluţionar nici pentru Biserica Romano-Catolic care de la Con-ciliul II Vatican consider botezul s vacircrşit corect icircn afara Bisericii Romano-Catolice nu numaidrept valid ci şi drept lucrtor pentru macircntuire12 şi cu atacirct mai puţin pentru Biserica EvanghelicIcircn schimb pentru Biserica Ortodox ndash chiar şi icircn acest context local (Germania) ndash el este ceva ine-dit De aceea imediat dup publicarea lui bdquoGrupa teologic de lucru a Comisiei Bisericii Ortodoxedin Germaniardquo s-a simţit datoare s anexeze acestei declaraţii un comentariu privind bdquopunerea ei icircn practicrdquo din perspectiv ortodox Autorii textului reduc semniTHORNcaţia declaraţiei la cazurile icircncare cineva provenind dintr-o alt confesiune creştin doreşte s THORNe primit icircn Biserica OrtodoxPentru aceştia dac provin dintr-una din Bisericile semnatare botezul nu se repet ci se s vacircr-şeşte doar Mirungerea nu icircnainte de o catehez prelungit Autorii ortodocşi ai comentariului

9 Bisericile semnatare erau Biserica Etiopian-Ortodox din Germania Comunitatea de Biserici Anglican-Epi-scopale din Germania Biserica Armenic-Apostolic din Germania Biserica Romano-Catolic Episcopia Ve-che-Catolic Comisia Bisericii Ortodoxe din Germania (reprezentat de arhiepiscopul rus IPS Longin) precumşi patru Biserici evanghelice (Biserica Evanghelic din Germania Biserica evanghelic-vechi-reformat Bisericaevanghelic-metodist şi Biserica evanghelic a Fraţilor Moravi) Lipsesc deci cultele baptiste dar şi unele biserici

vechi-orientale ca de pild copţii10 A se vedea textul declaraţiei wwwkokiddedownloadtaufanerkennungpdf 11 Nu voi lua icircn discuţie chestiunile de ordin canonic respectiv icircn ce msur un reprezentant oTHORNcial al unui organcvasi-sinodal panortodox poate semna un text care are icircn vedere nu doar o problem local (Germania) ci una aBisericii icircn icircntregul ei12 A se vedea analiza pozitiv a declaraţiei de la Magdeburg semnat de cardinalul Walter Kasper Die Taufe als

Band der Einheit und als Ruf zur Einhei t conferinţ 27062011 (Hildesheim) nikowyhomepaget-onlinedekasperpdf




97


S

t u d i iscriu bdquoMirungerea este icircn Biserica Ortodox ă semnul vizibil al primirii creştinilor ne-ortodocşi

icircn ortodoxierdquo 13 Ceea ce neglijeaz autorii ortodocşi ai acestui comentariu este o clariTHORNcare teolo-gic privind dimensiunea ecleziologic a recunoaşterii reciproce a botezului Ce realitate eclezial se aTHORNrm prin faptul c exist creştini botezaţi icircn afara graniţelor Bisericii Ortodoxe Ce conştiinţ dogmatic icircnsuszligeţeşte Biserica acceptacircnd acest lucru Sau care este statutul ecleziologic ba chiarsacramental al creştinilor neortodocşi dac recunoaşterea Botezului se refer icircn mod strict lacazurile trecerii la ortodoxie şi nu la toţi creştinii neortodocşi

Icircn schimb Biserica Evanghelic din Germania a subliniat de la bun icircnceput dimensiuneaecleziologic a declaraţiei de la Magdeburg comentacircndu-o icircn felul urmtor bdquoIcircncepacircnd cu acestmoment pentru majoritatea creştinilor din Germania devine valabil urmtorul fapt cine e bo-tezat acestuia icirci este recunoscut botezul dincolo de graniţele propriei Biserici Botezul este poar-ta de intrare icircn comunitatea creştinrdquo14 De asemenea comentatori romano-catolici autorizaţi aidocumentului precum cardinalul Walter Kasper spun c bdquobotezul comun şi apartenenţa comun la acelaşi Trup al lui Hristos nu este doar ceva teoretic ci are consecinţe concreterdquo15 Printre impli-caţiile cvasi-ecleziale ale declaraţiei cardinalul enumer conştiinţa unei singure creştintţi dar

mai ales participarea la moartea şi icircnvierea lui Hristos la Taina lui Hristos Acest lucru ar permite icircn viziunea sa ndash dat THORNind recunoaşterea botezului ndash participarea icircn cazuri singulare şi la celelaltetaine ale Bisericii respectiv la Sf Icircmprtşanie Desigur vocea cardinalului Kasper nu reprezint opinia oTHORNcial a Bisericii Romano-Catolice icircns ea arat c trebuie purtat o dezbatere teologic privind consecinţele respectiv implicaţiile unei astfel de declaraţii

Dup cum se vede ca şi icircn cazul documentului de la Lima declaraţia de la Magdeburg estecitit icircn chei ermeneutice diferite de ctre reprezentanţii bisericilor semnatare La 3 ani de lasemnarea declaraţiei icircn anul 2010 la bdquoZilele ecumenice din Μuumlnchenrdquo Konrad Raiser teologevanghelic şi fost preşedinte al CMB (Geneva) credea c pe baza acestei declaraţii se poate vorbi de concretizarea unei bdquoecleziologii baptismalerdquo 16 aşa cum a fost ea anunţat icircn anul 1993 laSantiago de Compostela icircn cadrul Adunrii Comisiei bdquoFaith and Orderrdquo Pentru Raiser acest paspresupune bdquorecunoaşterea deplin şi reciproc a bisericilor ca Bisericirdquo (o veche tem spinoas arelaţiilor catolico-protestante) ceea ce implic la racircndul ei urmtorul fapt bdquonicio Biseric nu maipoate decide singur pentru sine pentru c nicio Biseric nu mai poate THORN cu adev rat Biseric icircnadev ratul sens al cuvacircntului O astfel de ecleziologie baptismal ne-ar ajuta s dm la o partemajoritatea barierelor actuale de pe drumul ecumenicrdquo17 Dincolo de acestea drept consecinţ practic declaraţia de la Magdeburg ar putea icircnsuszligeţi s vacircrşirea unui bdquorit comun ecumenic alBotezuluirdquo asemntor bdquoliturghiei de la Limardquo botez care ar consemna bdquointegrarea icircn trupul universal al Trupului lui Hristosrdquo18

Negreşit o astfel de interpretare a recunoaşterii reciproce a Botezului nu poate avea icircn medi-ile teologice ortodoxe decacirct un ecou negativ Ea discrediteaz ndash pentru c suprainterpreteaz re-spectiv conTHORNsc ecleziologic ndash orice pas icircnspre o recunoaştere principial a Botezului din celelalte biserici Icircn plus forţarea de consecinţe dogmatice şi liturgice pe baza unui document de o jum-

tate de pagin semnat pe plan local denot o lips de sensibilitate pentru teologia sacramental a partenerilor de dialog

13 Bemerkungen des Theologischen Arbeitskreises der KOKiD zur praktischen Umsetzung der Erklaumlrung uumlber dieTaufe in Orthodoxes Forum 21 (1-22007) pp 283-28414 httpwwwekddeeinsteigererwachsenentaufehtml15 W ALTER K ASPER Die Taufe als Band der Einheit und als Ruf zur Einheit conferinţ 27062011 (Hildesheim)16 S ANTIAGO DE COMPOSTELA Beiheft zur Oumlkumenischen Rundschau 67 Frankfurt 1994 p 23717 K ONRAD R AISER Gegenseitige Anerkennung der Taufe Magdeburg 2007 conferinţ icircn cadrul colocviului bdquoGe-meinschaft in der Einen Taufe ndash ohne oumlkumenische Konsequenzenrdquo in Damit ihr Hoffnung habt 2 Oumlkumeni-scher Kirchentag 2010 Muumlnchen Dokumentation ed de A Gluumlck E Nagel S Lechner T Groszligmann Guumlterslohndash Muumlnchen 2011 pp 737-73818 Ibidem p 738



Ioan Moga

98


S

t u d i i

Georges Florovsky despre graniţele Bisericii

Discuţia privind recunoaşterea Botezului şi graniţele Bisericii nu este de ordin strict canonicsau pastoral ea nu poate THORN redus la felul icircn care sunt primiţi icircn Biserica Ortodox convertiţiiprovenind din alte confesiuni creştine Din contr ea are un miez dogmatic profund Voi icircncercas schiţez cacircteva perspective sistematice icircn aceast direcţie

Primul teolog al sec XX care a re-valoriTHORNcat dogmatic aceast problem a fost George Flo-rovsky Icircntr-un memorabil articol cu titlul bdquoThe boundaries of the Churchrdquo (LimitelegraniţeleBisericii)19 publicat pentru prima dat icircn anul 1933 teologul de origine rus icircncerca s gseasc un rspuns referitor la motivele teologice pe care le-a avut Biserica ortodox de-a lungul seco-lelor cacircnd a acceptat drept valide sacramentele ereticilor şi ale schismaticilor Argumentaţia luiFlorovosky este urmtoarea prin faptul c Biserica primeşte icircn multe cazuri pe eterodocşi f r as vacircrşi un nou Botez ba chiar f r Mirungere (este vorba de practica Bisericii Ortodoxe Ruse icircncazul convertiţilor proveniţi din racircndul romano-catolicilor) ea aTHORNrm c exist sacramente bdquoşi icircn

afara graniţelor strict canonice ale Bisericiirdquo20 Florovsky crede c rspunsul clasic potrivit cruiaacest lucru se face katrsquooikonomian (potrivit iconomiei bisericeşti) nu poate THORN valabil bdquodac din-colo de graniţele canonice ale Bisericii icircncepe slbticia lipsei de har dac schismaticii nu sunt defapt botezaţi şi sunt cuprinşi icircnc de icircntunericul dinainte de botezrdquo21 Biserica nu ar avea cum s stipuleze decacirct s vacircrşirea botezului aici neputacircnd THORN permis un act de iconomie Biserica nu poaterespectiv nu are dreptul bdquos desTHORNinţeze actul extern al botezului s vacircrşindu-l icircn asemenea cazuridoar mentalrdquo22 Din contr Biserica a acceptat primirea ereticilor şi a schismaticilor f r o repe-tare a botezului pentru c avea bdquoconvingerea că Tainele sunt săvacircrşite chiar şi la schimaticiba chiar că sectele au o ierarhie valid ă chiar dacă nelegitimărdquo23 El d ca exemplu icircn acest sensBiserica Ortodox Rus care primeşte icircn racircndurile sale clerici romano-catolici doar printr-o mr-turisire de credinţ respectiv prin spovedanie f r o repetare a hirotoniei

Soluţia teologului rus este aceea de a prelua distincţia f cut icircn sec V de ctre Fericitul Au-gustin icircn disputa donatist şi anume icircntre validitatea Tainelor (prezent şi la schismatici) şi e THORN-cacitatea lor (caracterul lor lucrtor) Nu icircns distincţia icircn sine e important ci faptul c bdquoicircnTainele schismaticilor este activă Bisericardquo24 Sacramentul Taina ndash spune Florovsky pe urmelelui Augustin ndash are dou dimensiuni harul dumnezeiesc şi dragostea omeneasc Icircn cazul ereti-cilor sau a schismaticilor legtura dragostei este rupt dar bdquounitatea icircn Duhrdquo nu poate THORN abolit icircn mod deTHORNnitiv bdquoAcesta este paradoxul unic al existenţei schismatice ea rmacircne icircn legtur cuBiserica prin harul sacramentelor dar acest lucru este tototodat şi o condamnare de vreme cedragostea şi armonia comunitar au disprutrdquo25 Cu alte cuvinte bdquoSfacircntul şi sTHORNnţitorul Duh icircnc suszlig icircn racircndul schismaticilor dar vindecarea nu este des vacircrşit date THORNind obstinaţia şi lipsa deputere ale schismeirdquo26 Florovsky pledeaz pentru o actualizare ortodox a teologiei sacramenta-le a Fericitului Augustin icircn aceast privinţ sacramentele schismaticilor sunt considerate drept

valide dar ilegitime O validitate f ără comuniune nu presupune o acreditare camuszligat a acestorsacramente sau a grupurilor de schismatici ci o atitudine de ascultare icircn faţa Duhului Florovsky

19 G FLOROVSKY bdquoThe Boundaries of the Churchrdquo in Collected Works XIII pp 36-45 O prezentare a acestui articol icircn lb romacircn vezi la A UREL P AVEL CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI Adevăratul şi falsul ecumenism Perspective ortodoxeasupra dialogului dintre creştini Sibiu 2010 pp 34-3820 G FLOROVSKY bdquoThe Boundaries of the Churchrdquo p 3721 Ibidem p 3822 Ibidem p 3923 Ibidem p 4024 Ibidem p 4225 Ibidem p 4226 Ibidem p 42




99


S

t u d i ia fost de altfel un adversar al intercomuniunii şi a aTHORNrmat de nenumrate ori c Biserica Ortodox

nu poate THORN considerat drept bdquouna dintre Bisericirdquo27 ci Biserica adev rat Prin urmare concluzi-ile sale icircn privinţa teologiei sacramentale nu vizeaz un relativism ecleziologic

Formula pentru care pledeaz Florovsky este urmtoarea bdquoBiserica icircşi continu lucrarea icircnracircndul schismaticilor icircn aşteptarea ceasului icircn care inima icircmpietrit va THORN topit de ctre clduraharului laquoValiditatearaquo sacramentelor s vacircrşite de schismatici este garanţia tainic a icircntoarceriilor icircn plenitutinea şi unitatea catolicrdquo28 Sau altfel formulat graniţele canonice nu sunt identicecu graniţele harismatice ale Bisericii

Reţinem din studiul lui Florovsky dou teze majore pe de o parte aTHORNrmaţia destul de icircn-drzneaţ c bdquoacolo unde se săvacircrşesc Tainele acolo e Bisericardquo29 ceea ce icircnseamn c Taineleaduc cu ele o existenţ eclezial chiar şi acolo unde nu poate THORN vorba de Biserica cea adev rat dinpunct de vedere canonic Pe de alt parte ideea c validitatea tainelor s vacircrşite icircn afara Bisericiise datoreaz icircn viziunea lui Augustin faptului c determinant icircn STHORNntele Taine nu este stareaomului ci harul divin30 Cu alte cuvinte teologia sacramental are icircn primul racircnd o ancorare pneumatologic-eshatologică şi apoi una ecleziologic Duhul Sfacircnt suszlig şi dincolo de graniţele

canonice ale Bisericii icircn virtutea unei legturi latente ndash chiar dac pervertite ndash ale comunitţilorschismatice cu trupul Bisericii respectiv icircn virtutea momentului ndash eshatologic sau nu ndash al icircntoar-cerii icircn plenitudinea eclezial Aceste dou teze ale marelui teolog rus ndash deşi controvers discutatepacircn icircn ziua de azi ndash pot THORN punctul de plecare icircntr-o meditaţie dogmatic mai extins privindteologia STHORNntelor Taine31

Florovsky nu a rmas icircns singurul teolog ortodox al sec XX care a pledat pentru o recunoaş-tere a validitţii Botezului s vacircrşit icircn afara Bisericii Ortodoxe potrivit unor raţiuni de ordin teolo-gic Ioannis Zizioulas mitropolitul de Pergam consider drept vizionar actualizarea ecumenic ateologiei sacramentale augustiniene de ctre Florovky 32 Nu aprofundez aici teologia baptismal icircn viziunea lui Zizioulas A ş face doar o referinţ recent care s-ar icircnscrie icircn aceeaşi linie interpretati- v propus de Florovsky şi care scoate totodat icircn evidenţ actualitatea acestei teme33 bdquoComisia te-ologic consultativ de dialog ortodox-catolic a Americii de Nordrdquo care are girul oTHORNcial atacirct al epi-scopilor ortodocşi canonici din America de Nord cacirct şi al Conferinţei episcopale romano-catolicedin USA şi Canada a publicat icircn anul 1999 un document cu titlul bdquoBotez şi iconomie sacramentalrdquo Autorii combat interpretarea sacramental propus de Nicodim Aghioritul icircn bdquoPidalionrdquo ndash cea po-trivit creia sacramentele din Biserica Romano-Catolic sunt lipsite de validitate romano-catoliciinecesitacircnd s THORNe re-botezaţi icircn cazul convertirii Potrivit documentului aceast interpretare deşi

27 G FLOROVSKY bdquoPatristic Theology and the Ethos of the Orthodox Churchrdquo in Collected Works IV pp 13-14 28 G FLOROVSKY bdquoThe Boundaries of the Churchrdquo p 4329 Ibidem p 3730 A se vedea şi bdquoSt Cyprian and St Augustine on schismrdquo in Collected Works vol XIV p 4931 Exist icircn spaţiul american o icircntreag dezbatere icircn ce msur Florovsky şi-a pstrat pacircn la sfacircrşitul vieţii opi-niile privind teologia sacramental a Fericitului Augustin respectiv cele privind existenţa eclezial dincolo de gra-

niţele canonice ale Bisericii A se vedea CONSTANTINE C AVARNOS Father Georges Florovsky on Ecumenism (EtnaCA Center for Traditionalist Orthodox Studies) 1996 T AMARA GRDZELIDZE bdquoUsing the Principle of Oikonomia inecumenical discussions Reszligections on laquoThe Limits of the Churchraquo by George Florovskyrdquo icircn The Ecumenical Re-view 56 (22004) pp 234-24632 JOHN ZIZIOULAS bdquoThe Self-Understanding of the Orthodox and Their Participation in the Ecumenical Move-mentrdquo icircn The Ecumenical Movement the Churches and the World Council of Churches An Orthodox contributi-on to the re szlig ection process on ldquoThe Common Understanding and Vision of the WCC ed G Lemopoulos (Geneva

WCC-SYNDESMOS 1995) httpwwworthodoxresearchinstituteorgarticlesecumenicaljohn_selfunderstan-ding_ecumenicalhtm33 Alte voci ortodoxe pe aceast tem EMMANUEL CLAPSIS The Boundaries of the Church An Orthodox Debate1990 wwwgoarchorgourfaithourfaith8441 V LASSIOS PHEIDAS The limits of the Church in an orthodox perspec-tive httpwwwmyriobiblosgrtextsenglishpheidas_limits_1html P AUL MEYENDORFF Toward Mutual Recog-nition of Baptisms in Baptism today ed T F Best Faith and Order Paper 207 2008 pp 195-206



Ioan Moga

100


S

t u d i i are mulţi adepţi icircn racircndurile ortodocşilor nu bdquoreprezint tradiţia şi icircnv ţtura Bisericii Ortodoxe

privind Botezulrdquo Dat THORNind tradiţia şi icircnţelegerea baptismal comun icircn poTHORNda unor diferenţerituale se cere bdquos recunoaştem unii altora acelaşi botez acest fapt f cacircnd s se recunoasc deambele prţi deşi icircn chip nedes vacircrşit realitatea prezent a aceleiaşi Bisericirdquo Prin urmare recu-noaşterea reciproc a botezului icircntre ortodocşi şi catolici presupune şi recunoaşterea reciproc aunei comuniuni ecleziale care deşi nedes v rşite exist datorit icircnv ţturii conciliare comune aprimului mileniu Ca recomandri oTHORNciale f cute Bisericilor comisia consultativ propune ca mo-delul bdquoiconomiei sacramentalerdquo respectiv practica rebotezrii s THORNe inTHORNrmate de partea ortodoxca o serioas piatr de poticnire icircn calea dialogului respectiv ca ritul Mirungerii icircn cazul treceriiromano-catolicilor la ortodoxie s nu THORNe interpretat drept o repetare a conTHORNrmaţiunii adic a unuisacrament primit deja de ctre aceştia ci ndash aşa cum era prezent icircn practica postbizantin ndash ca unrit penitenţial Totodat se precizeaz faptul c recunoaşterea reciproc a botezului nu rezolv problema schismei şi nu restabileşte comuniunea euharistic icircntre cele dou Biserici

Practica bdquoprimirii la Ortodoxie a celor de alte credinţerdquo ndash

chestiune canonică sau opţiune ecleziologică

Icircnainte de a prezenta abordarea teologic a aceleiaşi teme de ctre Dumitru Stniloae trebuie avut icircn vedere faptul c divergenţele teologice ortodoxe privind validitatea Botezului s vacircr-şit icircn afara Bisericii Ortodoxe corespund şi unor diferenţe icircn practica liturgico-pastoral privindprimirea etorodocşilor icircn Biserica Ortodox Practica pastoral a Bisericii Ortodoxe Romacircne estedac ne orientm dup bdquoRacircnduiala Primirii la Ortodoxie a celor de alte Credinţerdquo tiprit icircn ediţia Molitfelnicului din anul 1992 urmtoarea se face o distincţie clar icircntre bdquoschismaticirdquo (romano-catolicii) şi bdquoereticirdquo (luterani calvini baptişti şi alţii) Difer atacirct racircnduiala34 cacirct şi rugciunileaferente Interesant este atacirct pentru unii cacirct şi pentru alţii prev zut pe lacircng mrturisirea decredinţ Mirungerea Un caz aparte icircl constituie denominaţiunile protestante antitrinitare ca depild unitarienii pentru care Molitfelnicul precizeaz c trebuie botezaţi bdquose cuvine icircns a-i bote-za din nou pe cei care dup mrturisirile lor de credinţ nu se boteaz icircn numele STHORNntei TreimirdquoPractica romacircneasc se distinge de cea ruseasc provenind de la mitropolitul Sf Petru Movi-l acesta stabilea c romano-catolicii nestorienii şi ne-calcedonienii de vreme ce au succesiuneapostolic au şi STHORNnte Taine valabile de aceea icircn cazul convertirii trebuie primiţi doar printr-omrturisire de credinţ Mirungerea primit icircn Bisericile lor este şi rmacircne valabil Icircn schimbpentru protestanţi doar botezul este considerat valabil ndash icircn msura icircn care a fost s vacircrşit icircn nu-mele STHORNntei Treimi ndash nu icircns şi Mirungerea datorit carenţelor privind succesiunea apostolic Icircnpractica ruseasc criteriul esenţial al Botezului este mrturisirea STHORNntei Treimi icircn timp ce pentrucelelalte taine se impune drept criteriu şi succesiunea apostolic respectiv prezenţa unei structuriepiscopale valide

Aceste diferenţe icircn practica primirii creştinilor ne-ortodocşi la ortodoxie oglindesc şi o ne-

claritate la nivel ecleziologic Icircn canonul 95 de la Trullanum sunt distinse trei categorii de etero-docşi respectiv trei feluri de a-i primi icircn Biseric ndash prin Botez prin Mirungere sau doar printr-omrturisire de credinţ icircnsoţit de un certiTHORNcat (libelos pisteos) Icircn a treia categorie se icircncadrauşi monoTHORNziţii şi nestorienii deci grupri considerate eretice datorit hristologiei lor35 Icircn primele34 bdquoRacircnduiala primirii la credinţa ortodox a ereticilor luterani calvini baptişti ori alţiirdquo Molitfelnic Ed IBM-BOR Bucureşti 1992 pp 678-688 bdquoRacircnduiala primirii la credinţa ortodox a schismaticilor romano-catolici orialţiirdquo Molitfelnic Ed IBMBOR Bucureşti 1992 689-69535 Athanasios Vletsis aTHORNrm c icircn lumina acestui canon recunoaşterea botezului romano-catolic şi chiar luterannu ţ ine de iconomie ci de acrivie bdquoDac chiar icircn cazul bisericilor ariene nu este inTHORNrmat mrturisirea icircn numeleSTHORNntei Treimi putem noi s facem acest lucru pentru Biserici precum cea romano-catolic şi cea evanghelicrdquo

Athanasios Vletsis bdquoTaufe Ein Sakrament auf der Suche nach seiner Identitaumlt Versuch einer orthodoxen Inter-pretationrdquo in Oumlkumenische Rundschau Bd 53 (2004) 330




101


S

t u d i isecole dup schisma dintre Apus şi R srit latinii au fost icircncadraţi icircn cea de-a treia categorie

adic erau reprimiţi icircn comuniune cu Biserica Ortodox f r a se mai face Mirungerea Acutizareaconszligictului cu Roma icircn urma ofensivei unioniste a sec XIII respectiv a eşecului lamentabil de laFerrara-Florenţa a f cut ca aceast practic s THORNe schimbat icircn 1484 Sinodul Constantinopolitanpreciza c latinii trebuie primiţi icircn urma unei mrturisiri dar şi al unui rit al Mirungerii special icircntocmit icircn acest sens R macircne o chestiune deschis icircn ce msur acest rit al Mirungerii ndash datTHORNind faptul c rugciunea icircnsoţitoare avea caracter penitenţial THORNind alta decacirct cea pentru nou- botezaţi () ndash poate THORN considerat drept o nerecunoaştere a sacramentului mirului practicat icircnBiserica romano-catolic sau ca ceva aparte

Aceast practic privind latinii va THORN reconTHORNrmat icircn sec XVII de ctre Sinodul din Ierusalimdin anul 1672 Biserica Rus care icircn anul 1620 pretindea (re)botezarea tuturor eterodocşilor vareveni cacircteva decenii mai tacircrziu icircn anul 1667 cacircnd se va alinia practicii greceşti De asemenideja din epoca bizantin tacircrzie practica privind primirea monoTHORNziţilor sau a nestorienilor eraalta decacirct cea prev zut icircn canonul 95 de la Trullanum ei primeau Mirungerea icircn cazul treceriila Ortodoxie Un pas icircnainte spre radicalizarea acestei tendinţ e va THORN f cut icircn spaţiul grecesc de

ctre patriahul Chiril al V-lea al Constantinopolului icircn anul 1755 care va hotricirc ca toţi ereticii in-diferent de provenienţ s THORNe botezaţi icircn cazul convertirii Icircntre eterodocşi şi necreştini nu existastfel nicio diferenţ categorial Fr doar şi poate atacirct atitudinea patriarhului Chiril al V-leadin anul 1755 cacirct şi teologia Sf Nicodim Aghioritul care a susţinut aceast viziune trebuie cititedrept o reacţie THORNreasc la noua ecleziologie promovat de misionarii catolici ai sec XVIII potrivitcreia bdquotot ceea ce se s vacircrşea icircn afara autoritţii pastorale a papei se s vacircrşea icircn afara Bisericiilui Hristosrdquo şi prin urmare sacramentele s vacircrşite de clerici icircn afara legturii jurisdicţionale cupapa erau ilegitime36 Icircn 1756 ceilalţi patriarhi ai R sritului vor conTHORNrma hotracircrea patriarhuluiChiril al V-lea care va rmacircne icircn vigoare pacircn la sfacircrşitul sec al XIX Icircn anul 1888 PatriarhiaConstantinopolui va reveni icircns la practica dinainte de anul 1755 prin care eterodocşii care auprimit un botez icircn numele STHORNntei Treimi nu sunt (re)botezaţi icircn cazul convertirii

Icircn momentul de faţ botezul convertiţilor proveniţi din Biserici neortodoxe este practicatdoar icircn Muntele Athos sau pe alocuri icircns majoritatea Bisericilor ortodoxe autocefale aTHORNrm oTHORN-cial c Taina Botezului nu se mai repet icircn cazul convertirii icircn cazurile icircn care botezul respectiv afost f cut icircn acord cu tradiţia baptismal a primului mileniu (mrturisire şi formul trinitar pre-cum şi prezenţa apei ndash afundare turnare sau stropire ndash ca materie a botezului) Situaţia speciTHORNc aBisericii Ortodoxe Ruse care nu practic nici Mirungerea icircn cazul creştinilor romano-catolici esteun caz aparte nelipsit de relevanţ teologic Fapt este icircns c avem o recunoaştere implicit ă abotezului icircn cazul trecerii la ortodoxie pentru persoanele provenind din Biserica Romano-Cato-lică Anglicană sau Luterană f r a avea icircns icircn mod oTHORNcial (la nivel panortodox) o recunoaştereexplicit a validitţii acestei Taine Botezul nu se repet icircn cazul trecerii la ortodoxie dar asta nu icircnseamn ndash icircn interpretarea celor mai mulţi teologi ortodocşi contemporani ndash c Biserica Ortodo-x recunoaşte ca valid icircn sine botezul s vacircrşit icircn afara graniţelor ei

Concluziile sunt icircns paradoxale icircn context ecumenic atunci cacircnd nu se pune problema tre-cerii la ortodoxie (unde este invocat principiul iconomiei) ci doar a icircntacirclnirii interconfesionalece statut sacramental le acordm icircn deTHORNnitiv creştinilor şi clericilor ne-ortodocşi Probabil c niciun ierarh sau un teolog ortodox icircn icircntacirclnirile interconfesionale din ultimele decenii nu s-ar THORN gacircndit s aTHORNrme c partenerii si de dialog ndash m refer icircn primul racircnd la ierarhii romano-catolicindash nu au sacramente valide cu alte cuvinte nu sunt cu adev rat episcopi Toat corespondenţaoTHORNcial a ultimelor decenii dintre Icircntacircistttorii Bisericilor Ortodoxe şi reprezentanţii Bisericilorapusene st drept dovad icircn acest sens

36 Cf ERNST CHRISTOPH SUTTNER Schismen die von der Kirche trennen und Schismen die von ihr nicht trennen(Oumlkumenische Wegzeichen 15) Fribourg 2003 p 113-114



Ioan Moga

102


S

t u d i i O icircncercare de intermediere părintele Dumitru Stăniloae

despre bdquomisterul Bisericiirdquo dincolo de graniţele Bisericii

Revenind icircn registrul dogmatic devine clar c diagnosticul pus de Florovosky este icircnc ac-tual chiar dac nu toţi vom THORN de acord şi cu soluţia sa Ne lipseşte un răspuns teologic viabil din punct de vedere ortodox privind statutul ecleziologic al celorlalte confesiuni creştine37 avacircnd icircnvedere faptul că recunoaştem implicit (la primirea eterodocşilor icircn ortodoxie) botezul săvacircrşitde către ele Icircntrebarea este una acut şi icircn contextul polemicii antiecumeniste Renumitul mani-fest antiecumenist din Grecia (2009) atac reprezentanţii ortodocşi icircn forurile ecumenice printrealtele pentru faptul de a THORN subscris la discursul despre un bdquobotez comunrdquo Ca exemplu negativ estecitat mitropolitul Zizioulas care icircntr-un articol din anul 1985 scria bdquoIcircn cazul botezului chiar dac este vorba de o ruptur de o schism de o dezbinare icircnc se poate vorbi de Biseric Ortodocşiicel puţin icircn viziunea mea particip la mişcarea ecumenic ca la o mişcare a creştinilor botezaţicare sunt icircns divizaţi pentru c nu pot exprima aceeaşi credinţ icircmpreunrdquo38

Din contribuţiile teologiei romacircneşti la aceast tem merit aprofundat poziţia formulat de

printele Dumitru Stniloae Icircnc din anul 1931 tacircnrul teolog sibian trata acest subiect icircntr-unscurt articol aprut icircn Revista teologică39 Dumitru Stniloae remarca disensiunea existent icircnpractica Bisericilor ortodoxe privind recunoaşterea botezului şi f cea o prezentare foarte succint a celor dou atitudini teologice divergente prima recunoaşte ca bdquovalid icircn sinerdquo bdquobotezul s vacircrşit cuap şi icircn numele Sf Treimirdquo bdquochiar acordat icircn afar de Biserica ortodoxrdquo40 A doua (reprezentat de teologi greci precum Andruţos Diobuniotis Hrisostom Papadopoulos) aTHORNrm c bdquotoate bote-zurile din afar de Biseric f r excepţie sunt icircn sine nevaliderdquo Biserica avacircnd posibilitatea dea valida ndash dup principiul iconomiei ndash sau invalida aceste botezuri Dumitru Stniloae consider drept greşit a doua teorie spunacircnd c bdquodac niciun botez extern nu e validrdquo de ce Biserica ar valida numai un tip de Botez şi nu toate tipurile de botez s vacircrşite icircn afara graniţelor ei Stniloaeeste adeptul primei interpretri pe care icircns o corecteaz bdquobotezurile icircn ap şi icircn numele STHORNnteiTreimi din afar de Biseric sunt dup natur valide dar actualizarea Harului din ele se realizeaz numai dac şi cacircnd vrea Biserica ortodoxrdquo41 Icircn plus el propune o uniTHORNcare a atitudinii panorto-doxe faţ de bdquobotezurile strinerdquo icircn felul urmtor bdquoa) vor THORN botezaţi cei care au un botez spiritualsau antitrinitar b) vor THORN numai miruiţi cei ce n-au fost miruiţi sau n-au Mirul şi preoţia ca Tainc) vor THORN primiţi cu libelos pisteos cei care au botezul material-trinitar au fost miruiţi şi au Mirul şipreoţia ca Tainrdquo42 (adic romano-catolicii greco-catolicii etc)

Claritatea teologic dar şi deschiderea de care d dovad teologul sibian icircn anul 1931 estecu atacirct mai valoroas cu cacirct icircn contextul anilor 1930-1940 relaţiile ortodoxiei cu Biserica Roma-no-Catolic erau icircnc icircntr-un stadiu conszligictual Biserica Romano-Catolic nu depşise icircnc para-digma ecleziologic exclusivist care marcase secolele XVIII şi XIX O ultim expresie a acestuiexclusivism soteriologic va THORN enciclica bdquoMystici corporisrdquo a papei Pius al XII-lea din anul 1943 icircncare se aTHORNrma c toţi cei care nu sunt botezaţi icircn Biserica Romano-Catolic nu numai c nu apar-

ţin de trupul Bisericii dar trebuie consideraţi bdquopgacircni şi pctoşi publicirdquo Din aceast categorie37 Lipsa unui rspuns ortodox la aceast chestiune este semnalat de mulţi teologi ortodocşi contemporani A se

vedea ca exemplu THEODORE STYLIANOPOULOS The Question of the Reception of BEM in the Orthodox Church in the Light of its Ecummenical Commitment in G LIMOURIS N M V APORIS (ed) Orthodox Perspectives on Baptism Eucharist and Ministry Brookline (Massachusetts 1985) p 12838 JOHN ZIZIOULAS bdquoOrthodox Ecclesiology and the Ecumenical Movementrdquo icircn Sourozh Diocesan Magazine 25(August 1985) p 2339 D ST NILOAE bdquoCari dintre eretici şi schismatici vor putea THORN primiţi icircn sacircnul Bisericii Ortodoxe a Prin botez bPrin mirungere c Prin libelos pisteosrdquo icircn Revista teologică XXI (11-121931) p 444-44740 Ibidem p 44641 Ibidem p 44742 Ibidem p 447




103


S

t u d i ifac parte atacirct aceia care nu icircmprtşesc credinţa romano-catolic cacirct şi cei care nu icirci recunosc

conducerea cu alte cuvinte atacirct eretici cacirct şi schismatici bdquoDe aceea cei care sunt desprţiţi dinmotive de credinţ sau de conducere nu pot tri icircn acest trup şi nu pot vieţui din acelaşi Duhdumnezeiescrdquo43

Revenim la poziţia printelui Stniloae El o va reitera uşor nuanţat şi cu alte ocazii Icircnanul 1956 icircntr-un articol care tematiza printre altele bdquotainele din afara Bisericiirdquo printele St-niloae relua distincţia a dou direcţii interpretative icircn teologia ortodox una potrivit creia bdquotoatetainele din afar de Biseric sunt goale de orice conţinut dar Biserica le poate umple pe unelede substanţ atunci cacircnd vreardquo o alta opus care crede icircn validitatea Botezului s vacircrşit icircn afaraBisericii44 Dumitru Stniloae crede c soluţia dogmatic ar trebui cutat bdquoundeva la mijloc icircntrecele dou teorii icircntre recunoaşterea caracterului de tain al Botezului şi icircntre negarea oricruiconţinut obiectiv al lorrdquo45 Interesant icircn contextul actual al polemicii antiecumeniste privind sta-tutul creştinilor neortodocşi este intransingenţa cu care printele Stniloae icircn anii 1950 ndash deci icircnplin epoc de cenzur stalinist şi de polemic interconfesional ndash combate teoria potrivit creiabdquotaina s vacircrşit icircn afar de Biseric ar THORN lipsit de orice conţinutrdquo46 Icircntr-un asemenea caz inves-

tirea ulterioar cu har prin iconomie a unui act lipsit de orice conţinut ar THORN o absurditate o astfelde teorie duce la un bdquospiritualism abstractrdquo respectiv la ideea c bdquoharul poate THORN dat de Biseric f r mijlocirea unor acte sensibilerdquo47

Calea de mijloc propus de printele Stniloae ar THORN aceea c de vreme ce Tainele sunt bdquomij-loacele prin care omul intr icircn relaţie deplin şi normal cu Hristosrdquo icircnseamn c aşa numiteleTaine din afara Bisericii intermediaz relaţii cu Hristos care nu au deplintatea celor din BisericCriteriul ar THORN urmtorul bdquoomul nu poate primi icircn general pe Hristos sau de la Hristos mai mult de-cacirct crederdquo48 Cu alte cuvinte realitatea sacramental din Biserica Romano-Catolic este pe măsurateologiei şi a credinţ ei sacramentale din aceast ă Biserică Icircn contextul anilor 1950 Dumitru St-niloae vedea icircn teoria scolastic şi neoscolastic privind graţia creat o dovad a faptului c sacra-mentele romano-catolice nu aşaz pe om bdquocu Hristos icircntr-o relaţie de unire de icircmpreun vieţuireci rmacircn foarte departe de Elrdquo49 Se pune icircntrebarea icircn msura icircn care Biserica romano-catolic şi-a revizuit icircn cadrul şi dup Conciliul II Vatican limbajul soteriologic renunţacircnd la discursuldespre macircntuirea ca satisfacţie sau despre graţia creat şi revenind icircn mare parte la o abordare ateologiei sacramentale mult mai apropiat de tradiţia comun patristic50 nu cumva tocmai acestargument ne oblig la recunoaşterea deplin a realitţii sacramentale a acestor taine

Printele Stniloae foloseşte icircns şi un argument ecleziologic bdquoDesigur numai pentru c exist Biserica icircn care Hristos lucreaz integral e posibil o iradiere a puterii Lui şi dincolo de eaaşa cum lucrarea din trupul omului se resimte şi asupra celor din jurrdquo51 Cu toate acestea Stniloaese fereşte s ofere un rspuns THORNnal icircn aceast privinţ ceea ce este semniTHORNcativ bdquoNu putem spuneexact ce primesc cei din afar de Biseric icircn aşa zisele lor taine () Formula imaginea adecvat

4 3 httpwwwvaticanvaholy_fatherpius_xiiencyclicalsdocumentshf_p-xii_enc_29061943_mystici-cor-poris-christi_gehtml44 Aceasta din urm avea icircn context romacircnesc reprezentenţi precum preotul profesor şi mai tacircrziu mitropolitul IoanMihlcescu a crui lucrare bdquoLa Theologie symboliquerdquo (Bucarest 1932 p 101) p Stniloae o citeaz bdquoBotezul estedeasupra diferenţelor confesionale scria Mihlcescu cel botezat icircn numele STHORNntei Treimi poate s aparţin indife-rent oricrei confesiuni El e poarta prin care se ptrunde icircn creştinismul icircntreg şi nu icircn vreo confesiune oarecarerdquo45 D ST NILOAE bdquoNumrul tainelor raporturile icircntre ele şi problema tainelor din afara Bisericiirdquo icircn Ortodoxia 21956 p 21146 Ibidem p 21147 Ibidem48 Ibidem49 Ibidem p 21250 A se vedea studiul aprofundat al lui R OBERT HOTZ SJ Sakramente im Wechselspiel zwischen Ost und West Basel 200851 D ST NILOAE bdquoNumrul tainelor raporturile icircntre ele şi problema tainelor din afara Bisericiirdquo p 212



Ioan Moga

104


S

t u d i i pentru aceast baz obiectiv pus de ceremoniile lor pentru ridicarea şi trecerea lor pe planul

tainelor ne lipseşte icircncrdquo52 De altfel aceast reţinere icircn a discuta pacircn la sfacircrşit tema validitţiiTainelor din afara Bisericii se regseşte şi la alţi teologi ortodocşi ai sec XX53

Printele Stniloae are icircn vedere o participare sacramental ă gradual ă a creştinului la Hristoscel ce primeşte Tainele icircn Biserica Ortodox are parte de o relaţ ie deplină din punct de vedere sacra-mental relaţie care trebuie icircns crescut la nivel existenţial de-a lungul icircntregii vieţi pacircn la stareade sTHORNnţenie cel care primeşte Tainele icircn afara Bisericii Ortodoxe are parte de nişte bdquoforme stracircmbeale relaţieirdquo ele conţinacircnd bdquocevardquo prin reszligecţie din caracterul Tainelor Stniloae neag icircns faptul c aceste bdquoimagini sl bite şi desTHORNgurate ale tainelorrdquo54 ar ajuta la macircntuirea omului De aceea aTHORNrm elbdquonu poate THORN vorba de recunoaşterea icircn ele icircnsele a tainelor unei alte confesiuni creştinerdquo55

Aici se naşte o icircntrebare fundamental legat de icircnaintarea icircn sTHORNnţenie oare aceşti oamenidin afara Bisericii Ortodoxe care nu numai c particip la sacramentele bisericii lor dar se şi str-duiesc s duc o viaţ creştin autentic s nu THORNe şi ei icircnscrişi pe un drum dinamic de adacircncire arelaţiei cu Hristos Prin urmare dincolo de discuţia referitoare la validitatea sacramentelor undeşi cum lsm spaţiu lucrrii harului lui Dumnezeu icircn cei ce Icircl mrturisesc pe Hristos ndash chiar dac

nu icircn deplin armonie cu tradiţia Bisericii primare Altfel spus folosind vocabularul folosit deDumitru Stniloae dac aceşti oameni sunt prtaşi din punct de vedere sacramental la o relaţienedeplină cu Hristos unde lsm loc pentru acele cazuri ndash existente icircn istoria Bisericii ndash de oa-meni deveni ţ i s THORNnţ i icircn afara grani ţ elor canonice ale Bisericii De pild Sf Isaac Sirul (sec VII)care a fost de-a lungul icircntregii vieţi nestorian adic nu numai c a primit Tainele icircn cadrul uneiBiserici eretice dar a şi icircmprtşit cel puţin formal ca episcop hristologia respectiv 56 Nu cumva viaţa sa sfacircnt şi teologia sa duhovniceasc s-au impus icircn ambele Biserici (cea Ortodox şi ceaSiriac sau Iacobit) prin icircngduinţa lui Dumnezeu tocmai pentru a ne face sensibili spre o alt dimensiune a THORNinţrii ecleziale

A ş icircncerca un rspuns apelacircnd tot la printele Stniloae El va relua discuţia privind creştiniieterodocşi şi icircn contextul anilor 1960-1980 Astfel icircntr-unul din articolele sale tacircrzii bdquoRealitateatainic a Bisericiirdquo icircn anul 1984 el aTHORNrma bdquocei ce au o credinţ ştirbit icircn Hristos cel adev ratşi practic o icircmprtşire redus de El prin sacramente icircmpuţinate sau golite de deplina prezenţ a lui Hristos icircntrucacirct au sl bit trirea unitar icircn misterul Bisericii mister maxim icircn condiţiile vieţii pmacircnteşti nu se aszlig cu totul icircn afar de acest misterrdquo57 Observ m aici aceeaşi reticenţă teologică de a formula o opinie THORNnal ă referitoare la statutul eclezial al creştinilor a szlig aţ i icircn afara Bisericii Ortodoxe ei particip ndash deşi icircn mod ne-deplin deTHORNcitar ndash la misterul Bisericii Un lucrueste clar pentru printele Stniloae ei nu sunt bdquocu totul icircn afara acestui misterrdquo al Bisericii

Prin urmare chiar dac din punct de vedere canonic graniţele Bisericii sunt determinatedpdv al teologiei dogmatice trebuie spus c misterul Bisericii nu icircnceteaz a THORN prezent icircn comu-

52 Ibidem p 21253 A se vedea A SCHMEMANN bdquolaquoUnityraquo laquoDivisionraquo laquoReunionraquo in the light of Orthodox Ecclesiologyrdquo in Theolo-gia (1951) pp 242-254 httpwwwmyriobiblosgrtextsenglishschmemann_unityhtml54 D ST NILOAE bdquoNumrul tainelor raporturile icircntre ele şi problema tainelor din afara Bisericiirdquo icircn Ortodoxia 21956 p 21255 Ibidem p 21356 A se vedea ILARION A LFEYEV bdquoThe Spiritual World of Isaac the Syrianrdquo Cistercian Studies No 175 KalamazooMichigan Cistercian Publications 2000 precum şi recenzia lui Alexander Golitzin in St Vladimirrsquos TheologicalQuarterly 46 (2-32002) pp 285-29057 DUMITRU ST NILOAE bdquoRealitatea tainic a Bisericiirdquo icircn Ortodoxia (31984) p 420 A se vedea şi aTHORNrmaţiile peaceast tem din Dogmatica vol III Bucureşti 1978 p 59 bdquoIcircn ce priveşte recunoaşterea Botezului s vacircrşit icircnafara Bisericii libertatea cu care s-a comportat Biserica faţ de un astfel de Botez s vacircrşit prin icircntreita afundaresau v rsare sau stropire cu ap icircn numele STHORNntei Treimi arat c Biserica icircl poate valida prin iconomie la pri-mirea icircn Biseric a celui botezat astfel icircn afara ei extinzacircnd peste partea extern s vacircrşit atmosfera deplin dehar a Bisericii care a existat icircntr-un mod mai mult sau mai puţin accentuat şi icircn unitatea creştin de unde vine celastfel botezatrdquo




105


S

t u d i initţile de creştini din afara Bisericii Ortodoxe Icircn viziunea pr Stniloae acestea sunt bdquobiserici

nedepline unele mai aproape de deplintate altele mai deprtaterdquo58 Gradul de apropiere de sta-rea deplintţii ecleziale ţine desigur de gradul apropierii de credinţa cea una a Bisericii primuluimileniu Icircn alt loc printele Stniloae scrie confesiunile neortodoxe sunt bdquodesprţminte cares-au format icircntr-o anumit legtur cu Biserica deplin şi exist icircntr-o anumit legtur cu eadar nu se icircmprtşesc de lumina şi de puterea deplin a soarelui Hristos Icircntr-un fel deci Bisericacuprinde toate confesiunile desprţite de ea icircntrucacirct ele nu s-au putut desprţit deplin de Tradiţiaprezent icircn ea Icircn altfel Biserica icircn sensul deplin al cuvacircntului este numai cea ortodoxrdquo59

Fr a putea analiza icircn mod exhaustiv toate accentele formulate de printele Stniloae icircntratarea acestui stubiect aş reţine pentru referatul de faţ cacircteva idei de baz Icircnc din anul 1931teologul sibian a combtut ideea potrivit creia Tainele s vacircrşite icircn afara Bisericii Ortodoxe ar THORN forme lipsite de conţinut haric Ca practic unitar el recomanda chiar nerepetarea Mirungeriişi a Hirotoniei icircn cazul convertiţilor proveniţi din Biserica Romano-Catolic prin urmare este deacord cu tradiţia ruseasc De altfel acest lucru corespunde şi deciziei ulterioare de la BalamndconTHORNrmat oTHORNcial de Sinodul BOR potrivit creia bdquose recunoaşte c ceea ce Hristos a icircncredinţat

Bisericii Sale adic mrturisirea credinţei apostolice participarea la aceleaşi Taine mai ales lapreoţia unic care celebreaz jertfa unic a lui Hristos şi succesiunea apostolic a episcopilornu pot THORN considerate ca proprietate exclusiv a uneia din Bisericile noastre Icircn acest context esteevident c orice rebotezare este exclusrdquo60 Dumitru Stniloae se fereşte s fac icircns speculaţiiprivind calitatea sau realitatea haric a acestor Taine optacircnd pentru un discurs nuanţat icircn caretrebuie distins nu icircntre bdquovalidrdquo şi bdquoinvalidrdquo ci icircntre bdquodeplinrdquo şi bdquonedeplinrdquo ndash gradul bdquone-deplint-ţiirdquo sacramentale depinzacircnd nu numai de criteriile clasice (succesiune apostolic mrturisirea decredinţ etc) ci şi de teologia sacramental a THORNecrei comunitţi neortodoxe icircn parte

Aceast reţinere subliniaz şi faptul c discuţia privind validitatea tainelor s vacircrşite icircn afaraBisericii Ortodoxe trebuie purtat icircntr-un context teologic mai larg Pe de o parte şi din punct de vedere ecleziologic pentru printele Stniloae exist grade diferite de participare la Taina Bise-ricii Folosind termenul de bdquobiserici nedeplinerdquo Dumitru Stniloae accentueaz dimensiunea vie aTHORNinţei ecleziale şi deschiderea cosmică a trupului lui Hristos Pe de alt parte aceast deschiderenu are voie s duc la o relativizare a unitţii de credinţ ca THORNind premisa unitţii sacramentaleCritica acerb formulat de pr Stniloae la adresa ecleziologiei euharistice icircn versiunea lui Afana-ssieff avea icircn vedere tocmai acest lucru o ecleziologie sacramental a crei aTHORNrmaţie de baz estefaptul c bdquoTainele constituie Bisericardquo risc s neglijeze adev rul şi unitatea credinţei ca creuzet alTHORNinţrii ecleziale bdquoTainele singure desprţite de lumina larg a icircnv ţturii de credinţ nu pot THORN uncriteriu suTHORNcient pentru unitatea icircntre comunitţi pentru integrarea lor icircn aceeaşi Bisericrdquo61

Icircn treact merit menţionat urmtorul lucru teza privind apartenenţ a gradual ă la taina Bisericii ndash pe care printele Stniloae o schiţeaz icircn diferite forme ndash este şi bdquosoluţiardquo teologic pen-tru care opteaz Biserica Romano-Catolic icircn aceast chestiune icircncepacircnd cu Conciliul II VaticanDac aşa cum am amintit enciclica bdquoMystici Corporisrdquo din anul 1943 opta pentru un exclusivism

ecleziologic aTHORNrmacircnd totuşi c exist un dor ne-explicit al creştinilor ne-catolici dar şi al ne-creş-tinilor de a intra icircn comuniune deplin cu Biserica Conciliul II Vatican va schimba icircn mod radical viziunea vorbind despre o apartenenţ gradual la Biseric62 Icircn decretul bdquoUnitatis Redintegratiordquo

58 D ST NILOAE Dogmatica vol II Bucureşti 1978 p 26759 Ibidem pp 267-268 bdquoO anumit biseric subzist şi azi icircn afar de creştinism icircntrucacirct exist icircnc anumite le-gturi ontologice ale forţelor umane icircntre ele şi cu Logosul dumnezeiesc Cu atacirct mai mult exist ă aceast ă biserică icircn celelalte formaţ iuni creştine dat ă THORNind legătura lor prin credinţă cu Hristos Logosul icircntrupat şi dat THORNind c au icircn parte o credinţ comun icircn Hristos cu Biserica ortodox Biserica deplinrdquo ( Ibidem p 268)60 bdquoDocumentul de la Balamand Text şi comentariurdquo icircn Revista teologică 1993 p 9261 D ST NILOAE bdquoBiserica universal şi soborniceascrdquo icircn Ortodoxia 18 (21966) p 19262 Cf J-H TUumlCK bdquoExtra ecclesiam nulla salus Das Modell der gestuften Kirchenzugehoumlrigkeit und seine dialo-gischen Potentialerdquo icircn J-H TUumlCK (ed) Erinnerung an die Zukunft Das Zweite Vatikanische Konzil Freiburg i



Ioan Moga

106


S

t u d i i al Conciliului II Vatican se spune c bdquobotezul creeaz o legtur sacramental a unirii icircntre toţi cei

care renasc prin elrdquo (UR 22) dar c Botezul nu este decacirct un icircnceput orientat icircnspre bdquodobacircndireaplintţii vieţii icircn Hristosrdquo La aceast aTHORNrmaţie privind o legtur baptismal icircntre toţi creştiniis-ar putea subscrie şi din perspectiv ortodox Dup cum se ştie ecleziologia romano-catolic a Conciliului vine cu precizri icircn timp ce Biserica Universal bdquosubzist icircnrdquo Biserica Romano-Ca-tolic (se evit verbul bdquoa THORNrdquo) credincioşii catolici aszligacircndu-se icircn bdquocomuniune deplinrdquo cu Bisericaexist comunitţi ne-catolice a szlig ate icircn legătură cu Biserica Romano-Catolic Discuţia romano-catolic icircn jurul acestui subiect se poart icircns atacirct de mult icircn jurul termenilor (bdquoBisericrdquo verbulbdquosubsistit inrdquo etc) icircncacirct ea risc uneori s devieze icircnspre o abordare canonist icircn haine dogmaticeDeschiderea ecumenic63 aTHORNrmat de Conciliul II Vatican este astfel umbrit de nevoia repetat de a clasiTHORNca şi determina cu exactitate icircn ce const aceast apartenenţ gradual Bisericile R -sritene au statut de bdquobiserici particularerdquo lor le lipseşte icircns un bdquoprincipiu fundamentalrdquo al uneieclezialitţi depline şi anume recunoaşterea primatului papal comunitţile protestante nu aunici mcar statut de bdquobisericirdquo lipsindu-le atacirct succesiunea apostolic cacirct şi sacramentele

Viaţa din Botez De la dilema recunoaşterii Tainelor lacomuniunea sfinţilor

Una din diTHORNcultţile majore ale dezbaterii privind graniţele Bisericii respectiv recunoaştereaTainelor s vacircrşite icircn afara Bisericii Ortodoxe rezid probabil tocmai icircn abordarea ecleziocentrică a acestei teme Am v zut c atacirct Florovosky cacirct şi Stniloae icircncearc depşirea unei priviri strictecleziologice icircn aceast privinţ Florovsky prin preluarea impulsului augustinian referitor la va-liditatea Tainelor şi prin accentul pneumatologic Stniloae prin deschiderea deTHORNniţiei clasice deBiseric prin accentuarea dimensiunii cosmice care permite recunoaşterea unor existenţe ecle-ziale (biserici nedepline) icircn afara graniţelor canonice ale Bisericii precum şi printr-o icircnţelegeremult mai dinamic a ceea ce icircnseamn participare la Taina Bisericii

Icircn general faptul c teologia ecumenic a ultimilor decenii s-a centrat asupra problemeiecleziologice a fost icircn mare parte un lucru pozitiv care a stimulat icircn multe privin ţe chiar şi evo-luţia teologiei ortodoxe pe de alt parte icircns a contribuit indirect şi la o anumit autonomizarea ecleziologiei respectiv la o orizontalizare a discursului ecleziologic Icircn efortul continuu de aclariTHORNca chestiuni de ordin ecleziologic (cum ar THORN relaţiile dintre confesiuni dar şi temele clasi-ce de controvers interconfesional sacramentele preoţia succesiunea apostolic etc) teologiaecumenic a pierdut de multe ori din vedere faptul c icircn teologia patristic perspectiva era unaorganic Chiar şi realitatea respectiv teologia Bisericii cuprindea mult mai multe dimensiuni şi valenţe decacirct cele pe care le regsim azi icircn tratatele de ecleziologie

Dac lum ca exemplu teologia STHORNntelor Taine vedem c icircn tradiţia rsritean accentulcade nu pe ecleziologie (chestiunile privind validitatea Tainelor s vacircrşite de schismatici sau ereticiTHORNind discutate icircn registru canonic) ci nu icircn ultimul racircnd pe perspectiva duhovniceasc pe care

o implic viaţa sacramental a creştinului Indiferent dac lum ca punct de referinţ sec IV-V(catehezele Sf Chiril al Ierusalimului sau ale lui Teodor al Mopsuestiei) sau Bizanţul tacircrziu (te-ologia Sf Nicolae Cabasila) şi lsacircnd la o parte accentele mistagogice diferite numitorul comuneste acela c Tainele Iniţierii ndash pentru a rmacircne la acestea ndash corespund unei transformări reale a

Br 2012 pp 242-26763 Aceast deschidere incontestabil a Conciliului II Vatican rmacircne totuşi una ambivalent din perspectiv ortodox S citm doar un pasaj din Lumen Gentium bdquoDe aceea acei oameni care ştiu despre Biserica catolic şi despre necesitatea macircntuirii icircntemeiat de Dumnezeu icircn ea dar nu intr sau nu rmacircn (icircn Biseric) nu pot THORN salvaţirdquo A se vedea IOAN MOGA Verhaltene Oumlffnung verhaltene Freude Zur orthodoxen Rezeption des Oumlkume-nismusdekrets in J-H TUumlCK Erinnerung an die Zukunft Das Zweite Vatikanische Konzil Freiburg i Br 2012pp 383-395




107


S

t u d i iomului transformare care nu se reduce doar la momentul de s vacircrşire al Tainei ci este un proces

existenţ ial de comuniune teandric care are ca bdquoţelrdquo sTHORNnţenia Icircn teologia contemporan se vor- beşte de dimensiunea bdquoontologicrdquo a teologiei sacramentale prin Botez natura uman se vindec de rana pcatului bdquoTHORNrea se icircndreaptrdquo omul este eliberat de sub stpacircnirea celui ru şi prin par-ticiparea tainic la moartea şi icircnvierea Domnului se icircnnoieşte Cu toate acestea la o privire maiatent ndash de pild asupra teologiei baptismale a Sf Nicolae Cabasila ndash observ m c aici e vorba nunumai despre bdquoontologierdquo respectiv despre un moment punctual de transformare THORNinţial ci de icircnceputul unui drum duhovnicesc icircnceputul real al vieţuirii duhovniceşti O teologie a SfacircntuluiBotez nu cuprinde doar un comentariu al Tainei Botezului icircn sine ci presupune şi o perspectiv teologic asupra vieţii de dup Botez respectiv a vieţii din Botez a vieţii icircn Hristos

Pentru a rmacircne la teologia Sf Nicolae Cabasila este evident faptul c accentul cade peaceast dimensiune duhovnicească a STHORNntelor Taine prin bdquoduhovnicescrdquo icircnţelegacircnd aici atacirct di-mensiunea harică cacirct şi necesitatea strădaniei proprii de icircnaintare icircn viaţa spiritual Redauun citat reprezentativ bdquoPrin mijlocirea acestor STHORNnte Taine (Botez şi Mirungere) Hristos vinela noi icircşi face slaş icircn suszligetul nostru se face una cu el şi-l trezeşte la o viaţ nourdquo64 Botezul

bdquoicircntipreşte icircn noi pecetea lui Hristosrdquo el THORNind bdquoicircnceputul vieţuirii noastre icircn Hristosrdquo65 Icircn acestcontext Cabasila vorbeşte şi de bdquofelul icircn care lucreaz Botezul icircn viaţa noastrrdquo subliniind faptulc de-abia din momentul Botezului avem acces la o cunoaştere adev rat cunoaşterea dinaintede Botez ndash acceptarea mrturisirii de credinţ respectiv predica sau cateheza prebaptismal ndash nusunt icircn mod obligatoriu premisa absolut pentru a primi Botezul Cabasila vorbeşte de o bdquomulţimenesfacircrşit de sTHORNnţi care neputacircnd s cunoasc adev rul prin icircnv ţtur omeneasc au ajuns s devin creştini des vacircrşiţi din clipa icircn care au primit Botezulrdquo66 El d ca exemplu pe comediantulPorTHORNrie care s-a botezat icircn btaie de joc pe scena teatrului rostind formula STHORNntei Treimi şi care icircn acel moment a bdquos vacircrşit icircntr-adev r o naştere şi o plsmuire din nou o tain icircn toat regulacacircnd a ieşit omul din apa Botezului nu mai era comediant ci era suszliget de mucenicrdquo67 Sf NicolaeCabasila vrea s arate prin aceste exemple extreme c şi atunci cacircnd este s vacircrşit icircn afara ca-drului eclezial Taina Botezului nu rmacircne f r urmri ea THORNind icircnceputul unei schimbri tainicea omului Ar THORN greşit s vedem aici o abordare magic a actului Botezului Cabasila este departede o asemenea interpretare Intenţia sa este urmtoarea lucrarea principal a Tainei Botezuluindash aceea de a naşte pe om la viaţa icircntru Hristos ndash poate să THORNe anterioară oricărei decizii pentruadevărul de credinţă Citit icircn contextul temei de faţ aceast tez ar suna astfel icircnceputul vie-ţii icircn Hristos este druit tuturor acelora care s vacircrşesc actul Botezului icircn numele STHORNntei Treimichiar şi atunci cacircnd se aszlig icircn afara Bisericii Panayotis Nellas unul din cei mai buni cunosctoriai teologiei Sf Nicolae Cabasila scrie icircn acest context bdquoCa un adev rat Printe al Bisericii Caba-sila dezv luie icircntreaga lrgime a creştinismului Este depşit şi exclusivismul şi el o not tipic areligiei Ecleziologia ortodox se dovedeşte a THORN o cosmologie nou teantropicrdquo68 Icircn viziunea luiNellas ecleziologia sacramental ortodox se situeaz pe axa uniTHORNcatoare bdquocreaţie-icircndumnezeirerdquo64 NICOLAE C ABASILA Despre viaţ a icircn Hristos icircn idem Scrieri Tacirclcuirea Dumnezeieştii Liturgii şi Despre viaţ a

icircn Hristos trad Ene Branişte şi Teodor Bodogae Bucureşti 1989 p 146 Desigur aspectul ecleziologic nu lipseşte icircns el are aceeaşi orientare duhovniceasc bdquoBiserica este icircntruchipat icircn sTHORNntele Taine nu icircn chip simbolic ci camdularele icircn inim ca ramurile icircn rdcina plantei sau precum spune Macircntuitorul ca mldiţele de viţ Adic nu este vorba numai de o comunitate de nume sau de o simpl asemnare icircntre ele ci chiar de o identitate de faptrdquo(PG 150 452 CD) A şa cum comenteaz Nikos Matsoukas acest pasaj Tainele sunt bdquomanifestrile şi funcţiunilereale ale trupului lui Hristosrdquo şi nu dup cum erau denumite icircn manualele scolastice de dogmatic bdquoritualuriinstituite de Dumnezeu care manifest şi comunic harul dumnezeiescrdquo N M ATSOUKAS Teologia dogmatică şisimbolică II pp 345 34665 NICOLAE C ABASILA Despre viaţ a icircn Hristos p 15466 Ibidem p 17467 Ibidem68 P ANAYOTIS NELLAS Hristos ndash Dreptatea lui Dumnezeu şi icircndreptarea noastră Pentru o soteriologie ortodox ătrad pr prof Ioan Ic sr Sibiu 2012 p 281



Ioan Moga

108


S

t u d i i depşind astfel orice conszligict ontologic icircntre Biseric şi lume Biserica neTHORNind altceva decacirct sbquo bdquolu-

mea unit cu Dumnezeurdquo69Citit icircn acest registru şi problema Botezului s vacircrşit icircn afara graniţelor canonice ale Biseri-

cii se nuanţeaz Discutarea ei trebuie s ţin cont de faptul c ceea ce este bdquoicircn afarardquo Bisericii nueste strin de har dumnezeiesc ci este viaţă eclezial ă icircn devenire sau pentru a folosi o metafor din registrul parohial bdquobiseric icircn construcţierdquo Cu alte cuvinte viaţ a icircn Hristos poate icircncepe bdquoicircnafara Bisericiirdquo deşi teologic vorbind bdquoafara Bisericiirdquo (bdquolumeardquo) nu este locul damnrii ci loculunei eclezialit ăţ i latente acolo unde Hristos e prezent icircn chip tainic şi proniator prin Duhul Sfacircntnu se poate nega şi o realitate eclezial incipient Dac apologeţii creştini vorbeau de prezenţaacelor bdquologoi spermatikoirdquo icircn lumea şi cultura antic atunci şi noi ar trebui s recunoaştem c Bi-serica nu poate s creasc decacirct icircn msura icircn care Dumnezeu icircngduie şi bdquoekklesiai spermatikai rdquoseminţe de THORNinţare ecleziale dincolo de graniţele canonice ale Bisericii Cel puţin din perspectivaunei dimensiuni cosmice a Bisericii acolo unde este chemat numele şi harul STHORNntei Treimi icircncadrul unei comunitţi care ndash deşi deTHORNcitar ndash mrturisesc tradiţia biblic şi apostolic se poate vorbi de o participare chiar dac nedeplin la drumul Bisericii

Desigur aceast viziune trebuie icircnsoţit de un exerciţiu neptimaş de bdquodeosebire a duhuri-lorrdquo Pentru a evita aporia privind bdquovaliditateardquo sau bdquoinvaliditateardquo Tainelor am putea vorbi desprenecesitatea unui respect teologic faţă de realitatea harică a actelor de sTHORNnţire s vacircrşite icircn biseri-cile ne-ortodoxe realitate mai mult sau mai puţin deplin icircn funcţie de bdquoteologia sacramentalrdquoa THORNecrei confesiuni icircn parte conform tezei printelui Stniloae din anul 1956 Dincolo de astadiferenţierile sunt mai mult decacirct necesare icircn cazul sacramentelor s vacircrşite icircn cadrul BisericiiRomano-Catolice s-ar cere recunoaşterea caracterului lor de Taină recunoaştere care nu ar tr-da icircn niciun fel integritatea sacramental şi eclezial a Bisericii Ortodoxe Icircn schimb problemarelaţiei cu Bisericile protestante (doar acelea care au o practic baptismal trinitar) este multprea complex pentru a THORN rezolvat icircn cacircteva fraze Dat THORNind practica Bisericii Ortodoxe la primi-rea icircn ortodoxie botezul săvacircrşit icircn aceste biserici ar trebui respectat ca botez creştin icircn sensulasumării identit ăţ ii de creştin a unei relaţ ii existenţ iale şi mărturisitoare cu Iisus Hristos Icircnce msur principiul iconomiei rezolv toate dilemele acestei chestiuni rmacircne o problem des-chis Oricum o asemenea atitudine nu presupune icircn niciun fel subscrierea la discursul privindbdquobotezul comunrdquo sau integrarea comun icircn bdquotrupul universal al Bisericiirdquo premisele teologice şitradiţia liturgic (legtura intrinsec icircntre Botez Mirungere şi Euharistie icircn tradiţia ortodox şicea romano-catolic) sunt mult prea diferite pentru a schiţa o bdquoecleziologie baptismalrdquo de acestgen rupt de mrturisire şi de mistagogie Icircn context ortodox este greu imaginabil o bdquoecleziologie baptismalrdquo rupt de Taina Mirungerii70 şi de cea a Euharistiei

Desigur exist o bdquokoinoniardquo a creştinilor aşa cum exist o bdquokoinoniardquo a tuturor oamenilor Aceste bdquocomuniunirdquo sunt ca nişte cercuri concentrice de apropiere faţ de taina Bisericii Nu vom putea icircnsă substitui bdquokoinoniardquo creştinilor ndash adic comunitatea tuturor acelora care mrturisesc icircn viaţ şi icircn rugciune pe Iisus Hristos şi cred icircn Dumnezeu-Treimea (Tatl Fiul şi Sf Duh) dar

aparţin unor tradiţii diferite mai mult sau mai puţin icircndeprtate de THORNlonul comun al icircntregii mrturisiri apostolice ndash Bisericii icircnseşi icircn sensul strict al cuvacircntului Aceast imposibilitate nupresupune nicio judecat valoric şi nicio conTHORNscare confesionalist-polemic a harului (de tipulbdquoDumnezeu e doar cu noi restul sunt ai celui rurdquo) ci doar incapacitatea de a relativiza o tradiţieeclezial creia icirci aparţinem Aceast tradiţie eclezial este deschisă (icircmplinirea ei THORNnal THORNinduna eshatologic) nu este icircns relativă Icircn plus apartenenţa la aceast tradiţie nu ne scuteşte pe

69 Ibidem p 27870 Dup cum precizeaz Ioannis Romanides icircn Biserica Primar deşi bdquoTaina Mirungerii nu se s vacircrşea odat cu Taina Botezuluirdquo credinciosul bdquoera socotit mdular al Bisericii numai dup Mirungere Odat cuBotezul primea iertarea pcatelor iar dup Mirungere devenea membru al Bisericiirdquo (IOANNIS R OMANIDESTeologia patristică trad Gabriel Macircndril Ed Metafraze Bucureşti 2011 p 118)




109


S

t u d i iniciunul din noi de strdania continu a unirii cu Hristos de efortul existenţial de a deveni din

membri sau primitori pasivi ai darurilor sacramentale chipuri vii ale slavei dumnezeieşti Drumulde la botezul sacramental la bdquobotezul lacrimilorrdquo (Sf Ioan Scrarul Sf Simeon Noul Teolog) estemarele capitol nescris al teologiei sacramentale capitolul vieţuirii şi al rodirii

De aceea şi discuţia privind graniţele Bisericii respectiv validitatea Tainelor s vacircrşite icircnafara Bisericii Ortodoxe ar trebui purtat din perspectivă eshatologică Cum se silabiseşte icircns o teologie ancorat eshatologic Negreşit speracircnd şi tcacircnd mai mult şi judecacircnd mai puţin Icircnfapt sTHORNnţii sunt cei care ne dau msura participrii la taina dumnezeiasc a trupului lui HristosBiserica este icircn primul racircnd comuniune a sTHORNnţilor communio sanctorum Chemaţi la sTHORNnţeniesuntem toţi cei botezaţi chiar şi cei botezaţi icircn bdquobiserici nedeplinerdquo Drumul e deschis tuturorchiar dac plenitudinea harului nu poate THORN decacirct acolo unde este şi unitatea credinţei şi autenti-citatea tradiţiei apostolice Dincolo de asta esenţial rmacircne icircn ce msur reuşim noi ortodocşiis ne onorm pastoral şi existenţial teologia sacramental faţ de care icirci acuzm pe ceilalţi c auprsit-o sau nu o cunosc71 Dac Biserica este bdquoTain a icircmprţieirdquo (A Schmemann) şi Taineles vacircrşite icircn Biseric sunt pregustri ale acestei realitţi eshatologice atunci avem o misiune grea

ndash icircn primul racircnd duhovniceasc ndash de a arta c roadele acestor Taine se impun de la sine ca roadeale sTHORNnţeniei STHORNnţenia este ultimul criteriu al apropierii de inima Bisericii Şi tot sTHORNnţenia este celmai bun drum de a vindeca dezbinarea icircntre Biserici

Dinamica icircmplinirii acestei chemri la sTHORNnţenie depşeşte o mentalitate ecleziologic abor-dat din prisma unui orizontalism canonic Exist sTHORNnţi crescuţi icircn afara graniţelor canonice aleBisericii şi aceast realitate ar trebui s ne inspire la o tcere teologic privind graniţele harului Aceast bdquotcererdquo icircn virtutea THORNnalului deschis al drumului THORNecrui om care-l mrturiseşte pe Hris-tos ca Fiu al lui Dumnezeu precum şi smerenia apofatic icircn faţa tainei prezenţei Sf Duh icircn bise-ricile ne-ortodoxe nu implic icircns şi un relativism doctrinar sau ecleziologic Trebuie s ştim careeste limita dintre adev rul şi falsul credinţei ecleziale trebuie s ştim care sunt cadrele succesiuniiapostolice trebuie s ştim care este sfacircşietoarea graniţ icircntre adev rul eclezial schism şi ereziemrturisind credinţa icircntru bdquouna sfacircnt soborniceasc şi apostoleasc Bisericrdquo Dar nu putemdetermina graniţele harului

Abstract

IOAN MOGA Ecclesial Grace and Being outside the Canonical Boundaries of the Church Possible Answers based on Father St ăniloaersquos ContributionThe article explores the question of the boundaries of the Church from the Orthodox perspectiveThe different practices in the reception of converts into the Orthodox Church have determinedtheologians like Georges Florovsky and Dumitru Stniloae to start a deeper theological reszligectionabout it On the basis of these two theological approaches the author tries to make some systematicdifferentiations which could help THORNnd the balance between the ecclesiological self-understanding

of the Orthodox Church and the recognition of baptism of other Christian ChurchesK EYWORDS boundaries of the Church mutual recognition of baptism Dumitru Stniloae GeorgesFlorovsky orthodox dogmatic ecclesiology

71 Vezi şi THOMAS HOPKO bdquoTasks Facing the Orthodox in the Reception Process of BEMrdquo icircn Orthodox Per-spectives on Baptism Eucharist and Ministry ed by Gennadios Limouris and Nomikos Michael VaporisBrookline 1985 p 141




95


S

t u d i iteologului romacircn bdquorecunoaşterea validit ăţ ii tainelor şi preoţ iei din Bisericile neortodoxerdquo 5 De

ce la peste 30 de ani de la semnarea acestui document nu s-a concretizat acest pasIcircn primul racircnd pentru c documentul BEM stabilea nişte convergenţe icircn teologia baptismal

care constituiau pentru unii (aripa protestant) o descriere su THORNcient ă a semniTHORNcaţiilor teologice aBotezului pe cacircnd pentru alţii (Bisericile Ortodox Vechi-Orientale şi Romano-Catolic) ele nuputeau THORN decacirct un semn pozitiv icircntr-o direcţie promiţtoare Pentru unii textul era similar unuicvasi-consens teologic suTHORNcient pentru realizarea unitţii euharistice (a se vedea aşa numita bdquoLi-turghie de la Limardquo care a devenit icircn mediile protestante expresia acestei convergenţe teologice)pentru alţii ea era doar un icircnceput de drum Percepţiile diferite s-au oglindit şi icircn procesul dereceptare a textului majoritatea teologilor ortodocşi THORNind destul de rezervaţi icircn aceast privinţ6 Astfel deşi este un text de referinţ documentul de la Lima a consemnat indirect icircnceputul crizei profunde a dialogului ecumenic multilateral Fondul problemei a fost şi este unul metodologic şise regseşte ca lacun şi icircn multe alte documente ecumenice cum se ajunge de la stabilirea unorconvergenţ e punctuale la consens atunci cacircnd convergenţa este expresia unui nivel maxim dedeschidere teologic a prţilor aszligate icircn dialog7

Ceea ce ne intereseaz icircn acest context este icircns urmtorul fapt apelul formulat icircn docu-mentul de la Lima ctre Bisericile creştine de a avea icircn vedere necesitatea recunoaşterii reciproce a Botezului date THORNind convergenţele formulate la nivel teologic a constituit miza unui şir icircntreg de proiecte şi documente din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor8 Rezervele faţ deun asemenea pas vin din dou direcţii cu totul diferite din partea cultelor baptiste şi anabaptistecare refuz botezul copiilor şi prin urmare nu recunosc drept valabil botezul copiilor s vacircrşit icircnalte confesiuni creştine dar şi din partea Bisericilor Ortodoxe respectiv Romano-Catolice caredatorit icircncadrrii teologiei baptismale icircn contextul icircntregii mrturisiri de credinţ au o cu totulalt viziune asupra acestei teme şi ori impun nişte criterii canonice clare pentru recunoaşterea botezului aTHORNrmacircnd c atunci cacircnd acestea exist se poate vorbi de o bdquolegtur a unitţiirdquo icircntrecreştinii diferitelor confesiuni prin Botez (Biserica Romano-Catolic) ori oscileaz icircntre imposi- bilitatea recunoaşterii principiale ale Tainelor s vacircrşite icircn afara Bisericii şi practica iconomic arecunoaşterii botezului anumitor confesiuni icircn cazul trecerii la ortodoxie (Biserica Ortodox)

Cu atacirct mai surprinztor a fost faptul c icircn data de 29 aprilie 2007 deci la 25 de ani de ladeclaraţia de la Lima reprezentanţii oTHORNciali a 11 Biserici creştine din Germania (printre care şiun reprezentant al Comisiei Bisericii Ortodoxe din Germania) au semnat un document comun

5 Ibidem p 1296 Teologul grec Theodor Nikolau comenteaz bdquoSe aşteapt s receptm ceva care eventual nu ţine de propria cre-dinţ De aceea chestiunea fundamental este Se poate vorbi de receptare icircn cazul unui dialog multilateral cacircndtextele reprezint de fapt un compromisrdquo THEODOR NIKOLAOU Sind die Lima-Dokumente ein Weg zu groumlszligerersakramentaler Gemeinschaft der Christen icircn TH BOLZENIUS (ed) Wie im Himmel so auf Erden 90 Deutscher

Katholikentag Dokumentation Paderborn 1991 pp 612-618 aici pp 617-6187 Din punct de vedere al tradiţiei conciliare a Bisericii Vechi icircn chestiuni de credinţ un sinod nu stabileşte con-

vergenţe ci d glas unui consens f r a-l inventa de vreme ce acesta este expresia credinţei apostolice Icircncercrileputerii imperiale la mijlocul sec IV de a forţa bdquoconvergenţerdquo icircntre arieni şi niceeni a dus la o serie de formuleunioniste ndash semiariene ndash care icircn THORNnal nu puteau s mulţumeasc nici pe unii nici pe alţii Acelaşi eşec al formu-lelor de convergenţ icircl icircntacirclnim icircn cadrul disputei monotelite din sec VII8 Un exemplu Comisia bdquoFaith and Orderrdquo a publicat icircn anul 2010 icircn urma unui proces redacţional care a durat undeceniu un bdquodocument de studiurdquo intitulat bdquoOne Baptism Towards mutual recognitionrdquo (Faith and Order Paperno 210) Documentul ndash care st sub motto-ul bdquoRecunoaşterea reciprocă a botezului un dar şi o provocare pentrubisericirdquo ndash trateaz trei teme teologice principale bdquobotezul ca simbol şi model al unei noi vieţi icircn Hristosrdquo bdquobotezul şiBisericardquo şi bdquobotezul şi credinţardquo pentru ca mai apoi s formuleze o serie de icircntrebri ctre Bisericile membre CMBTextul denot efortul de a ţine cont de toate sensibilitţile teologice pe marginea acestui subiect Astfel sunt distin-se trei variante de bdquorecunoaştere reciprocrdquo 1 Biserici care se recunosc reciproc ca biserici prin urmare ca bdquoexpresiiale Bisericii Celei Una a lui Hristosrdquo 2 Biserici care recunosc botezul unei persoane provenind din alt biseric şicare doreşte s intre icircn acea biseric 3 Persoane care se recunosc reciproc individual drept creştini



Ioan Moga

96


S











97


S











Ioan Moga

98


S

t u d i i











99


S












Ioan Moga

100


S












101


S










Ioan Moga

102


S












103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract






Ioan Moga

96


S











97


S











Ioan Moga

98


S

t u d i i











99


S












Ioan Moga

100


S












101


S










Ioan Moga

102


S












103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract







97


S











Ioan Moga

98


S

t u d i i











99


S












Ioan Moga

100


S












101


S










Ioan Moga

102


S












103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract






Ioan Moga

98


S

t u d i i











99


S












Ioan Moga

100


S












101


S










Ioan Moga

102


S












103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract







99


S












Ioan Moga

100


S












101


S










Ioan Moga

102


S












103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract






Ioan Moga

100


S












101


S










Ioan Moga

102


S












103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract







101


S










Ioan Moga

102


S












103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract






Ioan Moga

102


S












103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract







103


S










Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract






Ioan Moga

104


S












105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract







105


S











Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract






Ioan Moga

106


S












107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract







107


S








Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract






Ioan Moga

108


S











109


S






Abstract







109


S






Abstract




Documents

Ioan Moga Tabor 11 Nov 2013 (1)-Libre