ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000INTRODUCERE

Deşi cu întârziere, acest raport naţional este rezultatul muncii susţinute a unui grup restrâns de specialişti, cărora, pe această cale, doresc să le mulţumesc din adâncul inimii: Dna Denise Ezechil, medic - Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Dnul Florin Sologiuc, medic - Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Dna Angela Pantea, licenţiată în Farmacie - Ministerul de Interne.

Probabil că nu este cel mai bun raport întocmit vreodată cu privire la situaţia drogurilor, dar el reprezintă fructul năzuinţei noastre.

Înfiinţarea Punctului Naţional Focal pe droguri anul acesta, 2002, mă determină să am încredere că următorul raport va atinge aşteptările tuturor părţilor interesate, şi doresc să urez celor selecţionaţi să lucreze în această instituţie mult noroc şi perseverenţă în realizarea sarcinilor ce le revin.

Adrian BumbacCoordonator Naţional Phare pe droguri

SUMAR

Tendinţe majore

Conform opiniei majorităţii populaţiei din România (86,3%), consumul de droguri reprezintă o problemă pentru această ţară. Fie că este vorba de tineri sau de persoane mai în vârstă, fie că este vorba de mediul urban sau de cel rural, sondajele arată că drogurile reprezintă o problemă pentru societatea românească. Răspunsurile de acest tip se regăsesc mai frecvent în grupa de vârstă cuprinsă între 18-25 ani.

Deşi problema drogurilor este percepută ca una deosebit de gravă, se notează faptul că un larg procentaj de populaţie (40%) nu cunoaşte semnificaţia sintagmei "drog ideal".

Au fost relevate, în funcţie de procentajul respondenţilor, trei dintre cele mai importante droguri: cocaină(50%), marijuana(42%) şi heroină(42%). Aceste trei droguri, la care am putea adăuga şi haşişul(30%), au obţinut cele mai ridicate procentaje, mult mai ridicate decât restul drogurilor cunoscute.

Deşi de nivel naţional, consumul de droguri reprezintă o problemă în opinia a 86% dintre respondenţi, 64% dintre subiecţi nu au putut aprecia nivelul consumului în oraşul de reşedinţă. Acest lucru este şi mai evident în zona rurală (76% dintre

1

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000respondenţi nu pot aprecia consumul) şi s-au obţinut aproximativ 29% non-răspunsuri în Bucureşti.

Discutând despre tendinţele consumului de droguri, numărul celor care au consumat sau care sunt tentaţi să o facă, au depăşit toate aşteptările în Bucureşti.

Din punct de vedere regional, putem observa că şi în zona Dobrogei s-a înregistrat un nivel crescut al consumului. În ce priveşte potenţialii consumatori, Bucureştiul rămâne, fără nici un dubiu, lider, cu o situaţie total diferită de cea din Transilvania sau alte regiuni.

În cursul anului 2000, au fost investigate 270 de cazuri de trafic ilegal de droguri, din care 243 au fost rezolvate de serviciile de combatere a crimei organizate; au fost anchetate 426 de persoane, dintre care 399 persoane au fost anchetate de către serviciile de crimă organizată.

În cursul anului 2000, au fost emise 188 de sentinţe finale, dar numărul este puternic influenţat de lipsa legislaţiei. Faptul că Legea antidrog a fost emisă abia în 2000, nu a permis să se ajungă imediat la condamnări.

Heroina continuă să fie cel mai traficat şi consumat drog pe piaţă, în special pe cale intravenoasă. De asemenea, se observă o creştere importantă a consumului de droguri sintetice.

Au fost descoperite culturi de Cannabis sativa în România, observându-se şi o creştere a consumului acestui drog.

Abuzul de medicamente (codeină, metadonă, pentazocină, diazepam) a atins un nivel alarmant, deoarece acestea sunt cele mai consumate în cazul dependenţei de heroină.

Cel mai consumat drog, în România, s-a dovedit a fi heroina. Puritatea heroinei pe stradă este în jur de 30%. Derivaţii amfetaminei (în special Ecstasy) s-au plasat pe locul doi ca preferinţă în cazul consumatorilor de droguri. Ca procentaj, acest drog (Ecstasy-pastile) a înregistrat o valoare aproximativă de 30%. Abuzul de heroină este mai ridicat decât în 1999, şi a devenit o reală problemă de sănătate.

Opinia publică este destul de dezorientată în legătură cu subiectul drogurilor. Nivelul de informare în acets domeniu este foarte scăzut, şi în conformiatte cu un alt studiu prezentat într-o emisiune TV, mai mult de 70% dintre telespectatorii care au sunat au fost de acord cu pedepsirea consumatorilor, considerându-i infractori de drept comun.

Dezvoltări viitoare

2

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Pentru îmbunătăţirea activităţii Comitetului Interministerial de Luptă Împotriva

Drogurilor (CILID), s-au luat în considerare următoarele: Schiţarea Strategiei naţionale pentru droguri Adoptarea Legii 143/2000 privind consumul şi traficul ilicit de droguriCu privire la Legea nr. 143/26.07.2000, trebuie specificate următoarele:- Articolul 6.1 prevede pedeapsa cu închisoarea pentru medicii care prescriu

"medicamente cu risc crescut" dacă "nu este necesar din punct de vedere medical". Aceasta presupune un risc considerabil pentru medicii care se angajează în prescrierea tratareamentelor de substituţie pentru dependenţii de heroină, cum ar fi cazul metadonei, care poate fi etichetată drept un medicament (fiind un opiaceu), precum şi datorită faptului că indicaţia de menţinere a medicaţiei de substituţie nu este definită pe o bază consensuală, nici la nivel naţional, nici internaţional. Acelaşi risc îl prezintă şi farmaciştii implicaţi în tratamentul de substituţie, conform articolului 6.2.

- În conformitate cu articolul 5, permiterea consumului de droguri în locuri în care are acces publicul, este, de asemenea, pedepsită cu închisoarea. Aceasta ar putea zădărnici implementarea strategiei de prevenire a infectării cu HIV şi hepatită în cadrul programelor de schimb de ace şi seringi, a promovării folosirii de seringi şi ace sterile pentru injectarea drogurilor ilegale; de asemenea, tolerarea uzului în locurile supravegheate va conduce la excluderea celor mai potenţiali clienţi care să aibă nevoie de contacte profesionale şi consiliere.

- Structura unităţii naţionale antidrog din cadrul Ministerului de Interne a fost modificată, astfel încât aceasta include un compartiment care se ocupă de circiutul legal al drogurilor şi precursorilor, iar alte structuri din cadrul Ministerului de Finanţe, al Sănătăţii şi Familiei şi din Directia Generală a Vămilor au fost modificate în vederea eficientizării prevenţiei şi combaterii consumului şi tarficului ilicit de droguri.

În cadrul Ministerului Sănătăţii, au fost instituite programe de sănătate pentru reducerea cererii de droguri.

Au fost puse bazele unei politici de sănătate şi a unui sistem educaţional pentru asigurarea unor activităţi concrete de prevenţie în domeniul consumului de droguri şi al recuperării drogodependenţilor prin tratament corespunzător.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1359/2000 cu privire la aplicarea Legii 143/2000, abordarea problemelor legate de reducerea cererii de droguri s-a făcut în conformitate cu strategia europeană privind drogurile.

Cele mai importante achiziţii în domeniul reducerii cererii de droguri au fost următoarele:

- A fost iniţiat, în şcoli, un program de educaţie în conformitate cu metodologia WHO, incluzând toate şcolile din mediul urban din România;

- Au fost deschise două centre de dezintoxicare, în Bucureşti şi Iaşi;

3

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- A fost dezvoltat, în Bucureşti, un program de tratament prin substituţie cu

metadonă;- A fost deschis primul centru de post-cură şi reabilitare, la Bălăceanca, lângă

Bucureşti; primele centre pentru schimbul de seringi au început să funcţioneze în Bucureşti, în cadrul unor ONG-uri.

4

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

CAPITOLUL 1STRATEGII NAŢIONALE

CADRU LEGAL ŞI INSTITUŢIONAL

1. Dezvoltări în cadrul strategiei privind drogurile şi reacţii de răspuns

1.1 Cadrul politic în domeniul drogurilor

a) Obiective şi priorităţi ale politicii naţionale cu privire la droguriPriorităţile politicii naţionale au constat din:

- Îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul drogurilor şi precursorilor prin promovarea a două instrumente legale

- Îmbunătăţirea activităţii de prevenire- Dezvoltarea unei reţele de tratament pentru consumatorii de droguri

b) Elemente fundamentale ale politicii în domeniul drogurilor, la nivel local, regional, naţional

A fost reconsiderată activitatea Comitetului Interministerial de Luptă Împotriva Drogurilor (CILID), ţinându-se cont de următoarele elemente:

- Elaborarea proiectului strategiei naţionale- Adoptarea Legii 143/2000 cu privire la combaterea traficului ilicit de droguri

şi a consumului- Adoptarea Regulamentului de aplicare a Legii 143/2000- Structura unităţii naţionale antidrog a fost modificată astfel încât să includă

un compartiment a cărui principală atribuţiune este monitorizarea circuitului legal al drogurilor şi precursorilor, iar anumite structuri din cadrul Ministerului Sănătăţii, Ministerului de Finanţe şi Direcţiei Generale a Vămilor au fost modificate în vederea îmbunătăţirii eficienţei activităţii de prevenire şi combaterii consumului şi traficului ilicit de droguri;

- Ministerul Sănătăţii a stabilit programe pentru reducerea cererii de droguri;- Au fost create noi structuri în cadrul anumitor instituţii ale statului (Ministerul

de Interne, Ministerul Sănătăţii, Direcţia Generală a Vămilor etc)în vederea îmbunătăţirii activităţii de prevenire şi combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri;

- Au fost puse bazele unei politici de sănătate şi ale unui sistem educaţional care să asigure activităţi concrete de prevenire a consumului de droguri şi de recuperare a dependenţilor prin tratament corespunzător;

1.2 Implementarea strategiilor, cadrul legal şi urmărirea în justiţiea) Legi şi regulamente având ca obiect controlul drogurilor în relatie cu

sănătatea, cu anumite probleme sociale, de tineret, justiţie etc.România a semnat următoarele convenţii internaţionale:

5

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000 Convenţia şi Protocolul cu privire la Opiu, încheiate la Geneva la data de

19 februarie 1925, cu ocazia Celei de-a Doua Conferinţei asupra Opiului, promulgate de România prin Decretul nr.1578 din 5 iunie 1928;

Convenţia pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnată la Geneva la data de 26 iunie 1936, şi ratificată de România prin Decretul-lege nr.169 din 27 mai 1938;

Convenţia Unică asupra substanţelor narcotice, încheiată la New York, la 30 martie 1961, amendată prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, la care România a derat prin Decretul nr.626/1973, publicat în Monitorul Oficial, Patea I, nr.213/1973;

Convenţia Naţiunilor Unite din 1971, cu privire la substanţele psihotrope; Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Traficului Ilicit de Substanţe

Psihptrope şi Narcotice (Viena, 1988);România a aderat la Convenţiile Naţiunilor Unite din 1971 şi 1988 prin Legea 118/1992.Cadrul legislativ intern:

Legea nr.73/1969 cu privire la regimul substanţelor narcotice şi al produşilor şi Instrucţiunile Ministrului Sănătăţii nr.103/1073 pentru aplicarea prevederilor Legii nr.73/1969. Aceste două instrumente legale reglementează producerea, extragerea, condiţionarea, prepararea, depozitarea, administrarea, distribuirea şi transportul anumitor substanţe şi produse narcotice, prevăzute în anexa legii;

Decretul nr.466/1979 cu privire la regimul substanţelor toxice, categorie în care intră unele substanţe chimice esenţiale şi precursori (acid lisergic, efedrină, ergotamină, ergometrină; lista anexată acestui decret trebuie actualizată deoarece anumite substanţe toxice care au tranzitat ţara noastră în ultimii ani nu sunt controlate de acest decret (veninul de albine, veninul de şarpe etc);

Ordinul 31/1987 emis de ministrul sănătăţii, cu privire la lista produşilor narcotici şi a substanţelor controlate, dat pentru aplicarea Legii nr.73/1969;

Hotărârea de Guvern nr.75/1991 cu privire la definirea şi sancţionarea infracţiunilor săvârşite la regimul narcoticelor;

Ordinul ministrului industriei şi comerţului nr.36C/1999 cu privire la emiterea licenţelor de import-export pentru anumite substanţe chimice aflate sub control internaţional (22 de substanţe aflate sub control prin Convenţia de la Viena, modificată în urma recomandărilor făcute cu prilejul celei de-a 35-a şedinţe a Comisiei asupra Narcoticelor, în conformitate cu Regulamentul nr.3677/1990);

Ordonanţa de Urgenţă nr.152/1999 cu privire la medicamente pentru uzul uman, care conţine prevederi speciale relativ la importul, exportul şi

6

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000transportul substanţelor toxice, narcotice şi al medicamentelor pe teritoriul ţării;

Legea nr.100/1998 privind sistemul de sănătate publică. În anexa nr.1 a legii, sunt menţionate programele de sănătate publică, iniţiate şi finanţate de Ministerul Sănătăţii, precum şi programele naţionale pentru prevenirea şi controlul dependenţei de droguri şi a patologiei induse;

Ordinul ministrului sănătăţii nr.415/2000 privind organizarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate, care este, deja, revizuit. Aceste programe includ şi Programul Naţional pentru Prevenirea şi Controlul Dependendenţei de Droguri şi a Patologiei Induse – adulţi şi copii.

Ordinul ministrului sănătăţii nr.963/1998, cu privire la aprobarea normelor metodologice generale privind organizarea şi acordarea de asistenţă medicală, tratament şi servicii (cazare şi masă în spital) dependenţilor. Acest ordin reglementează, de asemenea, circuitul informaţiilor despre dependenţii de droguri, ca etapă a centralizării datelor despre persoanele spitalizate pentru drogo-dependenţă, precum şi despre centrele de tratament (distributia lor teritorială). O anexă a acestui ordin conţine fişa de raportare a cazurilor care se introduc în sistemul informaţional al Ministerului Sănătăţii, prin intermediul Centrului de Calcul, de Statistică şi Documentare Medicală, unde există un pachet software finanţat de Banca Mondială;

Codul Penal din România, în care există norme de bază care incriminează infracţiunile săvârşite la regimul drogurilor.

Astfel, în conformitate cu prevederile Art.312, reprezintă infracţiuni la regimul traficului de droguri următoarele fapte: Obţinerea, posesia sau orice altă operaţiune clandestină privind circuitul

substanţelor toxice şi narcotice sau produşilor, cultivarea în vederea prelucrării plantelor care conţin aceste substanţe, sau experimentarea substanţelor sau produşilor toxici, toate acestea fără acoperire legală se vor pedepsi cu închisoarea de la 3 la 15 ani, cu interzicerea anumitor drepturi;

Comiterea faptelor sus-menţionate într-o manieră organizată va fi pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 ani şi cu interzicerea anumitor drepturi;

Prescrierea de către un medic, fără să fie necesar, a substanţelor sau produşilor narcotici, va fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani;

Organizarea sau permiterea consumului de astfel de substanţe sau produşi în locuri speciale vor fi pedepsite cu închisoare de la 3 la 15 ani şi cu interzicerea anumitor drepturi.

Regimul măsurilor de securitate din Codul Penal, Art.113 şi 114, reglementează obligaţia de tratament medical şi spitalizare a persoanelor care reprezintă un pericol pentru societate din cauza drogo-dependenţei.

7

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Odată cu publicarea oficială a legii speciale cu privire la droguri, aceasta

(Legea 143/2000) a intrat imediat în vigoare.- Legea nr.21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării capitalurilor; conform Art. 23, aceasta încadrează drept spălare de capitaluri preschimbarea sau transferarea valorilor cunoscute ca fiind rezultate din infracţiunea de trafic cu droguri; Art.25 stipulează că, în cazul infracţiunilor prevăzute de Art.23, confiscarea bunurilor care au făcut obiectul infracţiunii se va dispune în conformitate cu Art.118 din Codul Penal, şi dacă acestea nu se găsesc, infractorul să fie obligat la plata echivalentuluui în bani.- Codul Vamal incriminează drept contrabandă în Art.176, şi pedepseşte trecerea frontierei, fără autorizaţie, a substanţelor narcotice şi psihotrope, a precursorilor şi substanţelor chimice esenţiale, cu inchisoare de la 2 la 7 ani.- Hotărârea de Guvern nr. 534/1999, cu privire la înfiinţarea Comitetului Interministerial de Luptă Împotiva Drogurilor.- Ordinul ministrului sănătăţii nr.9/1999 cu privire la nominalizarea coordonatorilor naţionali pentru Programe de promovare a sănătăţii şi a educaţiei, nominalizarea Coordonatorului naţional pentru reducerea cererii de droguri la nivel naţional. De asemenea, au fost nominalizaţi responsabilii programelor naţionale pentru prevenirea şi controlul drogo-dependenţei şi a patologiei induse (pentru adulţi şi copii).- Ordinul ministrului sănătăţii nr.332/1999 cu privire la înfiinţarea, în cadrul Institutului pentru Managementul Serviciilor de Sănătate din Bucureşti, a Centrului de Documentare şi Resurse , beneficiind de sprijin Phare. Prin acest ordin se îmbunătăţeşte calitatea informaţiilor cu privire la prevenirea consumului de droguri.- Legea 143/2000 privind combatereaconsumului şi a traficului ilicit de droguri, reprezentând o realizare majoră a anului 2000. Noutăţile pe care le aduce această lege sunt:

O unitate specializată a Poliţiei Naţionale care să combată,la nivel naţional traficul de droguri

Folosirea ofiţerilor acoperiţi Introducerea livrărilor controlate Reducerea pedepsei pentru infractorii cooperanţi Un cadru legal pentru dezvoltarea serviciilor de tratament pentru

drogo-dependenţi. Regulamentul de aplicare a Legii 143/2000 care stipulează

procedurile specifice pentru intrarea acesteia în vigoare, aprobat prin HG 1359/2000.

A fost luată hotărârea de aface parte din Sistemul Early Warning şi s-au făcut şi primii paşi în acest sens.

Legislaţia în domeniul educaţiei sănătoase în unităţile de educaţie:

8

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului educaţiei naţionale din 28.01.1999, "pentru scopul promovării sănătăţii şi îmbunătăţirea nivelului de educaţie pentru sănătate în conformitate cu standardele internaţionale, începând cu anul de învătământ 1999/2000, orele de educaţie sanitară vor fi introduse atât în programa şcolară obligatorie, cât şi în cea optională Aceste ore vor fi ţinute de de profesori speciali pregătiţi în acest sens, având competenţă în educaţia sanitară, astfel încât elevii să beneficieze de programe educaţionale şi de sănătate la standarde internaţioanle". Orele de educaţie sanitară includ elemente specifice educatiei antidrog.- Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr.3281/1999 cu privire la consilierea şi orientarea activităţii în educaţia pre-universitară pentru anul de studiu 1999/2000; acest ordin defineşte conţinutul activităţilor de consiliere şi de orientare, altele decât orele de dirigenţie, după cum urmează:

a) Consiliere pedagogică şi psihologică pentru elevi;b) Consiliere pentru elevii supradotaţi;c) Consiliere pentru elevii cu probleme disciplinare sau de învăţare;d) Orientare şcolară şi profesională pentru elevi;

- Ordinul ministrului educaţiei şi învăţământului nr.3449/1999 cu privire la regimul disciplinelor opţionale în perspectiva aplicării noilor planuri de pregătire, începând cu anul şcolar 1999/2000. În acest ordin se prevede că disciplinele opţionale, pentru toate domeniile, sunt indicate de Ministerul Educaţiei Naţionale doar orientativ, şcolile putând, de asemenea, să propună teme şi discipline opţionale, acestea urmând să fie incluse în orarul de studiu, alături de cele propuse de Ministerul Educaţiei.

- Protocolul semnat de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii privind programele naţionale de prevenire,in conformitate cu metodologia WHO;

Iniţiative legislative:- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură

Penală, pentru stabilirea insituţiilor juridice privind protecţia martorilor şi investigatorul sub acoperire;

- Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului Penal cu privire la stabilirea instituţiei juridice a .................(?)

- Proiectul de lege pentru definirea regimului legal al precursorilor.

b) Politici de urmărire în justiţie, priorităţi şi obiective în relaţie cu persoanele dependente de droguri, consumatorii ocazionali, criminalitatea asociată consumului

Consumul de droguri este pedepsit în conformitate cu Legea 143/2000.

Dacă se dovedeşte că persoana prinsă cu droguri asupra sa este consumator, cantitatea găsită este mică, iar acesta pretinde că este pentru uzul personal, i

9

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000se oferă ca alternativă înceoerea tratamentului versus închisoare, deşi legea nu prevede expres această posibilitate.

Există preocupări serioase pentru schiţarea şi promovarea legii cu privire la regimul precursorilor.

1.3 Educarea atitudinii publicului şi dezbateri

Au fost organizate, de către media,mese rotunde, talk-show-uri, întâlniri, toate având ca subiect consumul şi tarficul ilegal de droguri, dar toate acestea s-au făcut întâmplător.

La nivel regional, diferitele autorităţi locale au tipărit pliante şi fluturaşi, în care se arăta efectul devastator al consumului de droguri.

1.4. Fonduri şi bugetizare

Pentru activitatea de reducere a ofertei nu sunt fonduri disponibile.

Activitătile de reducere a cererii, de care este răspunzător Ministerul Sănătăţii, au fost finanţate de la bugetul naţional, în cadrul unor preograme naţionale pentru prevenirea dependenţei de droguri, cifrându-se la 17 miliarde lei (aprox.850,000 Eur).

10

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000PARTEA A DOUA

SITUA ŢIA EPIDEMIOLOGICĂ

2. Prevalenţă, modele şi dezvoltări în consumul de droguri

Se bazează pe indicatori, rezultatele cercetării, date calitative şi literatură de specialitate.

2.1 Principalele dezvoltări şi tendinţe de evoluţiea) Evaluarea celor importante caracteristici şi tendinţe ale situaţiei privind drogurile.

Numărul persoanelor dependente a crescut, ţinând cont şi de consumatorii de droguri sintetice.

b) Tendinţe de evoluţie (substanţe noi sau schimbarea căilor de consum, noi grupuri de consumatori, probleme nou apărute)În conformitate cu statisticile Spitalului de Urgenţă din Bucureşti, numărul

persoanelor care consumă medicamente a crescut (efedrină, codeină, barbiturice şi benzodiazepine).

De asemenea, a crescut numărul persoanelor care consumă heroină injectabil, conform informaţiilor primite de la centrele de tratament.

S-a relevat consumul de ketamină în urma raportărilor făcute de către farmaciile veterinare.

c) Analiza tendinţelor fenomenului drogurilor într-un context social mai larg (cultura tineretului, schimbările economice sau demografice, anumite atitudini sociale, ofertă…)Aceste informaţii se bazează pe informaţiile rezultate în urma unui studiu naţional administrat în decembrie 2000. Astfel, consumul de droguri reprezintă o problemă pentru România, în opinia majorităţii populaţiei (83.3%). Indiferent dacă este vorba de tineri sau de vârstnici, provenind din mediul urban sau rural, opiniile acestora arată că drogurile reprezintă o problemă pentru societatea românească. Răspunsul de acest fel este mai frecvent în grupa de vârstă cuprinsă între 18-25 ani.Deşi problema drogurilor este percepută drept foarte gravă, se notează faptul că un procent important din populaţie (40%) nu cunoaşte semnificaţia expresiei ’’drog ideal’’.Trei dintre droguri se evidenţiază printr-un procent important în ceea ce priveşte numărul persoanelor care au auzit de ele cocaină(50%), marijuana(42%), heroină(42%). Aceste trei droguri, la care am putea adăuga şi haşişul(30%), au înregistrat cele mai mari procentaje.Deli de nivel naţional, consumul de droguri reprezintă o problemă în opinia a 86% dintre respondenţi, 64% dintre subiecţi neputând aprecia consumul de droguri în localitatea lor. Acets lucru este chiar mai evident în zona rurală (76% dintre

11

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000respondenţi nu pot evalua consumul), iar pentru Bucureşti 29% au reprezentat non-răspunsuri.Vorbind despre tendinţele consumului, numărul celor care au folosit sau au fost tentaţi să o facă, depăşeşte, în Bucureşti, valorile apreciate.Din punct de vedere regional, putem, de asemenea, să observăm că, în Dobrogea, consumul a depăşit nivelul aşteptat. În ceea ce priveşte potenţialii consumatori, Bucureştiul este, fără nici o îndoială, lider, cu o situaţie total diferită de cea din Transilvania sau alte regiuni.

2.2 Consumul de droguri în rândul populaţiei

a) Principalele rezultate şi studii (prevalenţă, incidenţă, căi de consum, caracteristici ale consumatorilor, diferenţe culturale), cu indicaţii privind tendinţele şi posibilii factori asociaţi ”NU EXISTĂ INFORMAŢII DISPONIBILE”

b) Populaţia generalăConsumul de droguri în România – studiu cantitativ realizat de Centrul de Studiere a Opiniei Publice (CSOP) la cererea Ministerului Sănătăţii – decembrie 2000

Evident, în viaţa fiecărei persoane există atât motive de satisfacţie, cât şi de insatisfacţie. Luând în considerare populaţia României ca un întreg, sau pentru mai multă precizie, populaţia între 12-45 ani, putem concluziona că, analizând cantitativ, satisfacţiile depăşesc insatisfacţiile. Pe o scară de la 1 la 4, unde 1 reprezintă “foarte satisfăcut”, iar 4 “total nesatisfăcut”, gradul mediu al satisfacţiei este 2.3. Din punct de vedere al vârstei, o uşoară creştere a insatisfacţiei apare odată cu vârsta. Din punctul de vedere al regiunii şi locului de domiciliu, Buucreştiul este total diferit faţă de alte regiuni din ţară. Populaţia care trăieşte în Bucureşti are o opinie comparabil mai bună în legătură cu gradul de satisfacţie decât există în restul ţării. Această distribuţie confirmă existenţa unor oportunităţi în capitală, situaţie care, de asemenea, influenţează volumul şi repartiţia beneficiilor. Gradul mediu de satisfacţie a fost evaluat aici la 2.03, valorile înregistrate fiind considerabil diferite de cele aşteptate.

Consumul de droguri reprezintă o problemă pentru România în opinia majorităţii respondenţilor (86.3%). Indiferent dacă este vorba despre persoane mai tinere sau mai în vârstă, sau provenind din mediul rural sau urban, opiniile respondenţilor arată că drogurile reprezintă o problemă pentru societatea românească. Răspunsurile de acest fel sunt mai frecvente în grupa de vârstă cuprinsă între 18-25 ani. Drogurile nu reprezintă doar o problemă obişnuită, ci una foarte gravă s-ar putea spune, opinia generală cuantificându-se în jurul valorii de 1.28, pe o scară de la 1 la 4, unde 1 reprezintă “problemă foarte gravă”, iar 4 reprezintă “nici o problemă”.

Cu toate că drogurile sunt percepute ca reprezentând o problemă foarte gravă pentru România, un procentaj însemnat din respondenţi (40%) nu cnoaşte semnificaţia termenului de “drog legal”.

12

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

Evaluarea gradului de cunoaştere a problematicii drogurilor poate fi făcută după mai multe variabile: cunoaşterea expresiei ”drog legal”, numărul de droguri cunoscute, tipurile de droguri cunoscute. Din punct de vedere demografic, este important de cunoscut situaţia privitoare la tineret. Grupa de vârstă 12-17 ani, a celor aflaţi încă în şcoala elementară sau în primii ani de liceu diferă semnificativ de celelalte grupe în ceea ce priveşte înţelegerea termenului de “drog”. Conform celor de mai sus, grapa 12-17 ani este reprezentată de răspunsul “nu ştiu”, respectiv “4 sau mai multe tipuri de droguri cunoscute”.

Dacă 42% dintre subiecţii chestionaţi nu cunosc semnificaţia termenului “drog ilegal”, totuşi numele acestora sunt mult mai cunoscute, iar răspunsul “nu ştiu” a fost dat doar de 18% din

13

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000eşantion. Trei dintre droguri sunt mai cunoscute, judecând după procentajele de răspuns: cocaină (50%), marijuana (42%) şi heroină (42%). Aceste trei droguri, la care am putea adăuga şi haşişul (30%), au obţinut procentaje importante, cu mault mai mari dacât restul drogurilor.

În tabelul de mai jos vor fi prezentaţi coeficienţii de corelare asimetrică Somer’d, reprezentând numărul de droguri cunoscute şi gradul de cunoştere a fiecărui drog:

Numele drogului

Coeficientul Somers’d

LSD 0.797EXTASY 0.622OPIUM 0.617CANNABIS 0.592HASHISH 0.59MARIJUANA 0.578COCAINE 0.577HEROINE 0.567SOLVENT *insignificant

Trei dintre droguri sunt mai bine reprezentate, respectiv LSD, Ecstasy şi Opium, ai căror coeficienţi de corelare şi valori de ajustare reziduală arată o legătură strânsă cu numărul de droguri cunoscute. Aceste nume apar la respondenţii care cunosc cel puţin două droguri, dar cele mai înalte cote de procent s-au înregistrat la cei care cunosc cel puţin 4 droguri.

Posibilele motive pentru administrarea drogurilor au fost exprimate diferenţiat de respondenţi şi se referă, după cum arată următorul grafic, la: componente emoţionale, materiale, curiozitate etc.:

14

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Deşi de nivel naţional, consumul de droguri reprezintă o problemă în opinia a

86% dintre respondenţi, 64% dintre subiecţi nu pot aprecia nivelul de consum din localitatea lor. Acest lucru este şi mai evident în mediul rural (76% dintre respondenţii din madiul rural nu pot evalua consumul), iar pentru Bucureşti s-au obţinut 29% de non-răspunsuri. Există o strânsă legătură între numărul de non-răspunsuri şi dimensiunea localităţii, coeficienţii de corelare Kendall având o valoare de 0.264 la un nivel de 99%.

Dacă ne referim la respondenţii care au făcut o apreciere în legătură cu consumul în localitatea lor, vor apărea diferenţe privind situaţia la nivel naţional. Doar 5.4% consideră consumul ca fiind foarte ridicat, iar 20.5% ca fiind ridicat. Din punct de vedere al locului de domiciliu, consumul de droguri este considerat mai ridicat în Bucureşti şi în oraşele mari. Coeficientul de corelare între dimensiunea consumului şi zona rezidenţială este în valoare de 0.623%.

Valori reziduale de

ajustare

Localitate

Comună Orăşel Oraş mare BucureştiFoarte mare -2.6 -1.0 -1.7 5.7

Big -5.7 -3.8 2.2 7.9Small -5.5 -.6 6.9 -.6

Foarte mic 10.7 4.1 -7.3 -8.4

Valorile reziduale de ajustare din tabelul de mai sus sunt calculate pentru tabelul “Consumul de droguri în localităţi şi zone rezidenţiale”.

Discutând tendinţele consumului de droguri, numărul celor care au consumat sau care sunt tentaţi să o facă au depăşit cu mult aşteptările pentru Bucureşti.

Valori de ajustare reziduală Localitate Regiune

Com

ună

Ora

ş mic

Ora

ş mar

e

Buc

ureş

ti

Olte

nia

Mun

teni

a

Dob

roge

a

Mol

dova

Tran

silv

ania

Cris

ana-

Mar

amur

es

Ban

at

Buc

hare

st

Da, am fost tentat şi am încercat -3.3 1.3 .9 2.3 -1.2 -1.9 4.3 -1.1 -.9 1.3 -.8 2.3

Da, am fost tentat, dar nu am încercat niciodată

-2.7 -.7 .4 4.8 -1.8 -2.6 1.8 -2.8 2.3 .3 -.8 4.8

Nu, nu am fost 4.0 .0 -.8 -5.4 2.1 3.2 -3.7 3.0 -1.7 -.9 1.1 -5.4

15

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000niciodată tentat

Din punctul de vedere al regiunii, am putut observa că nivelul aşteptat de

consum, chiar şi pentru Dobrogea, a fost depăşit. Transilvania diferă de alte regiuni din acest punct de vedere.

a) Populaţie tânără şi eleviProgramul European de Studiu pentru Alcool şi Droguri (ESPAD) a fost

aplicat în România, pe parcursul anului 1999, privind consumul de alcool, tutun şi droguri în rândul elevilor, acest studiu aplicându-se în rândul elevilor de clasa a IX-a, din toate statele Comunităţii Europene.

Studiul a fost aplicat prin completarea de chestionare de către un eşantion naţional de 2.394 de subiecţi, elevi în clasa a IX-a de liceu, din diferite localităţi din ţară. Computerul a ales apoi licee atât din mediul urban cât şi din mediul rural, permiând extrapolarea datelor selectate aleatoriu. Acest tip de studiu, ca şi metodologia de lucru sunt similare cu cele folosite în statele Uniunii Europene, pentru aceeaşi perioadă de timp. Rezultatele cercetării ne vor permite să evaluăm dimensiunea fenomenului consumului de droguri, alcool şi tutun în rândul tinerilor din România. Analiza şi procesarea datelor au fost finalizate în acest stadiu, iar rezultatele au fost trimise coordonatorilor de programe, care le vor publica, stabilind în acelaşi timp o ierarhizare a ţărilor în ce priveşte abuzul de alcool şi droguri.

Acest studiu a fost condus de Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sănătate şi the County Departments for Health Promotion and Health Education

Studiul a relevat următoarele:- - 95.2% din populaţia de sex masculin şi 96.5% din populaţia de sex feminin care a

răspuns, a declarat că nu a folosit niciodată vreun drog; - 85,5% dintre elevi au declarat că au consumat alcool, iar 43,2% au experimentat

starea de ebrietate;- 57,3% au fumat;- 9,5% dintre elevi au declarat că au consumat droguri ilşegale cel puţin o dată;

- dintre cei care au declarat consumul, drogurile folosite de băieţi au fost marijuana şi haşiş, iar cele folosite de fete – tranchilizante şi sedative;

- principala sursă de obţinere a drogurilor este grupul de prieteni (anturajul), care oferă sau vând aceste substanţe; 1.2% dintre băieţi au împărţit drogul cu ocazia primului consum;

- principalul motiv pentru tineri (atât fete cât şi băieţi) să dorească să consume droguri este curiozitatea; 0.9% dintre băieţii care au consumat droguri, au declarat că

16

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000motivul pentru care au făcut-o a fost “să se simtă importanţi”, iar fetele “ca să uite de probleme”;

- majoritatea tinerilor s-au autoapreciat ca având rezulatate şcolare de nivel mediu şi bun;

- în ce priveşte relaţia lor cu părinţii, cei mai mulţi au răspuns că sunt mulţumuţi şi foarte mulţumiţi (80% dintre băieţi şi 75% dintre fete) ;

- majoritatea tinerilor au declarat că nu au avut niciodată un comportament agrsiv faţă de alte persoane; în general aceştia s-au plâns de incertitudinea viitorului şi nu au acordat prea multă atenţie regulilor sociale general acceptate.

Din întregul eşantion, doar un procent mai mic de 7% nu a răspuns. Nu s-a înregistrat o lipsă sistematică de date şi nici nu au fost module de chestionar sau chiar chestionare întregi care să nu fie completate de elevi.

Studiul a fost aplicat pe un eşantion ales aleatoriu. Înainte de aplicarea lui de facto, s-a testat, din punct de vedere calitativ, un grup de 30 persoane, situaţie în care unele dintre itemuri au fost adaptate, fără schimbarea sensului sau a conţinutului.

Proictul Phare “Asistenţă Tehnică pentru Reducerea Cererii de Droguri” în care România a participat alături de Ungaria şi Slovacia, în cadrul proiectului “Tehnici Inovative pentru Reducerea Cererii de Droguri” în trei judeţe pilot (Galati, Dolj, Timisoara), s-a terminat în anul 1999. Acesta este primul proiect care îşi stabileşte drept obiectiv analiza situaţiei cu privire la informaţiile necesare populaţiei în legătură cu problema drogurilor. Studiul a relevat faptul că grupa de vârstă cea mai expusă riscului de consum este cuprinsă între 15-24 ani. Deşi diferite datorită particularităţilor geografice, procentajele reprezentând persoane care au folosit droguri sunt aproape la fel pentru Galaţi şi Timişoara, aproximativ 3,5%. Atât tinerii, cât şi restul comunităţii (părinţi, profesori, poliţie, autorităţi locale) consideră necesar să fie informaţi cu privire la droguri şi doresc să coopereze pentru consolidarea programelor de informare-educare-comunicare cu privire la fenomenul drogurilor. Modalităţile de primire a acestor informaţii variază, însă, de la un judeţ la altul, precum şi în funcţie de grupul-ţintă. Aceste concluzii generale au devenit bază de pornire pentru formularea strategiilor de programe care vor fi folosite în viitor, în cele trei judeţe pilot. Strategiile presupun orientarea acţiunilor pe trei direcţii principale:

- tinerii şi familiile lor;- profesorii;- comunitatea;

b) Grupurile specifice (de exemplu: militari în termen, minorităţi, muncitori, arestaţi, reţinuţi etc.)

17

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

2.3. Consum problematic de droguria) Estimări la nivel local şi naţional, tendinţe ale prevalenţei şi incidenţei drogurilor,

caracteristici ale consumatorilor şi grupurilor, factori de risc, posibile motivaţii pentru aceste tendinţe

“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

b) Comportamente cu risc (injectarea, consumul în comun din acelaţi recipient, sexul neprotejat … ) şi tendinţe

În conformitate cu Regulamentul de aplicare al Legii 143/2000, schimbul de seringi este considerat legal. În toate unităţile medicale sunt folosite seringi şi ace de unică folosinţă; în fiecare etapă terapeutică ce presupune injectare, se pun la dispoziţie materiale sterile.

În România, seringile de unică folosinţă pot fi cumpărate fără prescripţie medicală, iar preţul lor este destul de scăzut.

Beneficiind de sprijinul Fundaţiei pentru o societate deschisă, un număr de ONG-uri au început, în ultima vreme să se preocupe de problema schimbului de seringi..

3. Consecinţe asupra sănătăţii3.1. Cererea de tratament pentru dependenţa de droguri

a) Caracteristicile clienţilor, modele de consum şi tendinţeCharacteristics of clients, patterns of use and trends (în special în cazul noilor sub-grupuri de clienţi)

Majoritatea clienţilor erau persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 ani, cei mai mulţi fiind consumatori de heroină.

b) Comentarii în legătură cu profilul clienţilor în diferite etape de tratamentÎn proporţie de 10/1 clienţii erau de sex masculin, şi peste 60% dintre ei au

fost înregistraţi drept cazuri noi în cursul anului 2000.

c) Comentarii privind cererea de tratament pentru diferite droguri, cum ar fi cannabis, cocaină, droguri sintetice …

d) Numărul clienţilor care au cerut ajutorul unităţilor medicale s-a dublat în 2000 faţă de 1999.

18

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

3.2. Mortalitatea ca urmare a consumului de droguria) Decese legate de consumul de droguri, directe şi indirecte, caracteristici şi tendinţe,

raţiuni posibile de schimbare“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

b) Mortalitatea şi cauzele deceselor în cazul consumatorilor, tendinţe“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

În cursul anului 2000 s-au înregistrat 44 de cazuri de deces, presupuse a se datora consumului de droguri. În urma analizelor efectuate, 22 de cazuri au fost confirmate, după cum urmează:

- 10 decese cauzate de heroină- 3 decese cauzate de diazepam- 2 decese cauzate de oxazepam- 2 decese cauzate de gluthetimidă- 1 deces cauzat de fenobarbital- 1 deces cauzat de amfetamine- 1 deces cauzat de codeină- 2 decese cauzate de carbamazepină

3.3. Bolile infecţioase ca urmare a consumului de droguri“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

a) HIV and SIDAb) Hepatitele B şi Cc) Altele (ex. TBC)

3.4. Alte cazuri de morbiditate ca urmare a consumului de droguri“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

a) Urgenţe non-fatale ca urmare a consumului de drogurib) Co-morbiditate psihiatricăc) Alte consecinţe importante pentru sănătate (exemplu: drogurile şi conducerea

autoturismului, efectele cronice şi acute ale drogurilor)

19

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

4. Consecinţe şi corelaţii sociale şi legale

4.1. Probleme sociale“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

a) Marginalizare socială (e.g. lipsa lociunţelor, şomaj, minorităţi, educaţie)“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

b) Public nuisance, probleme comunitare“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

4.2. Infracţiuni asociate traficului şi consumului de droguria) ‘Arestări’ pentru consum/posesie/trafic (făcându-se distincţia între cazurile

raportate de poliţie şi cele raportate de vamă, dacă este posibil) şi tendinţeÎn cursul anului 2000, au fost investigate 270 de cazuri de trafic ilicit de

droguri, dintre care 243 au fost soluţionate de serviciile de combatere a crimei organizate; au fost investigate în total 426 de persoane, dintre care 399 de către serviciile menţionate anterior.

Din păcate, Legea 143/2000 nu face o distincţie clară între pedepsele acordate traficanţilor şi cele acordate consumatorilor, fiind astfel, dificil de decelat datele ce privire la arestările pentru trafic şi cele pentru consumatori.

b) Sentinţe şi condamnări pentru infracţiuni la regimul stupefiantelor. Arestări în baza Legii 143/2000În cursul anului 2000 au fost date 188 de sentinţe finale în legătură cu

problema drogurilor, dar acest număr a fost puternic influenţat de lipsa legislaţiei. Faptul că Legea 143 a fost adoptată în 2000, a condus la pierderea unor cazuri şi, în consecinţă, la un număr mai mic de condamnări..

În sisitemul penitenciar, 139 de condamnaţi au declarat că sunt consumatori. Nu a fost formulată nici o cerere de tratament, dar chiar dacă ar fi fost, acesta nu s-ar fi făcut în penitenciar, ci în reţeaua medicală civilă.

20

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000c) Infracţiuni asociate consumului şi traficului de droguri (furturi, tâlhării, …)

“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

4.3. Costurile sociale şi economice ale consumului de droguria) Studii şi estimări ale costurilor de sănătate, alte costuri sociale

“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

b) Estimări generale ale costurilor/consumului/cererii de droguri“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

Nu există date reale cu privire la numărul total de consumatori. Numărul de consumatori care au apelat la serviciile de dezintoxicare este singurul element concret care poate fi luat în considerare în acest moment.

5. Piaţa de droguri

5.1. Disponibilitate şi ofertăa) Disponibilitatea diferitelor droguri pe piaţă, tendinţe şi posibile cauzalităţi

Heroina continuă să fie cel mai traficat şi consumat drog de pe piaţă, în special pe cale injectabilă, în principal ca urmare a dezvoltării traficului ilegal pe Ruta Balcanică.

De asemenea, s-a remarcat o creştere semnificativă a consumului de droguri sintetice. Una dintre cauze rezidă în faptul că prezintă un risc mai mic în cazul supradozelor, iar remisia este mai uşoară.

A crescut consumul de Cannabis, şi s-au descoperit culturi de Cannabis sativa în România. Multă lume nu consideră Cannabis-ul ca fiind un drog; iar faptul că în unele ţări este permis consumul în mod public, îl face şi mai atractiv.

Abuzul de medicamente (codeină, methadonă, pentazocină, diazepam) a atins un nivel alarmant, cu atât mai mult cu cât ale sunt folosite, în special, de dependenţii de heroină.

b) Provenienţă şi moduri de traficare în ţară:Principalele surse de provenienţă sunt:- heroină – Turcia, Afghanistan

21

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- amfetamine şi ATS –diferite ţări- cannabis – diferite şări- methadonă, codeină and pentazocină – sustrase din circiutul legal.Majoritatea cantităţii de droguri este traficată cu ajutorul tirurilor şi

containerelor, precum şi individual, folosindu-se diferite locuri de ascundere.

5.2. Confiscări Tendinţe privind cantitatea şi numărul de confiscări

(Dacă este posibil, făcându-se distincţia între acţiunile poliţiei şi cale ale vămii)

Confiscări realizate de poliţie:- haşiş şi cannabis – 340.81 kg- cocaină – 13.14 kg- ecstasy şi alte ATS – 15,670 tablets- heroină – 52.94 kg- diferite medicamente cu conţinut narcotic şi psihotrop – 187 fiole, 0.112 kg

and 387 tablets.Confiscări ale vămii:- BMK – 137.6 kg- cannabis – 3 capturi de 309.3616 kg- cocaină – 2 capturi de 13.14 kg- tablete de ecstasy – o captură de 10,115 tablets- haşiş – o captură de două batoane- heroină – 4 capturi de 6.036 kg şi 1 ml- marijuana – 3 pachete de ţigarete, şi 1.74 gr.- Diferite medicamente cu conţinut narcotic şi psihotrop – 97,335 tablete

5.3. Preţ, puritateAcolo unde este posibil, să se specifice tendinţele în cazul vânzării cu amănuntul (pe stradă) şi nivelul de traficare

Cel mai consumat drog în România este heroina. Puritatea acesteia pe stradă este aproximativ de 30%. Derivaţii amfetaminei (în special Ecstasy) se află pe locul doi

22

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000în preferinţele consumatorilor de droguri. Procentajul acestui drog sub formă de pastile este de aproximativ 30%. Consumul de heroină este mult mai ridicat decât în 1999, şi a devenit o problemă serioasă de sănătate publică.

Per locul trei se află cannabis, haşiş şi opium.Heroina pulbere este maro, bej sau gri şi se trafichează sub forma unor mici

pacheţele (“bile”) cântărind între 0.01 grame până la 5 grame (bile de o doză sau bile reprezentând doze multiple care trebuie porţionate). Preţul pentru o “bilă” poate varia de la 5 la 10 dolari SUA.

Amfetaminele şi derivaţii acestora (MDMA, MDEA, MDA, DOB) pot fi găsiţi pe piaţă sub formă de pulbere (amfetamina) sau tablete (amfetamina si ATS). Pastilele sunt de diferite forme, mărimi şi culori. Ar mai putea conţine, pe lângă amfetamină, cafeină şi lactoză. Preţul pentru o tabletă variază între 7-15 dolari SUA.

Cannabis-ul se găseşte, în special, în diferite combinaţii, preţul pentru o doză fiind în jur de 7 dolari SUA.

Haşişul este folosit, de obicei, în combinaţie cu tutun, în ţigarete gata rulate. Preţul pentru o ţigaretă este de aproximativ 10 dolari SUA.

Fumătorii consumă uneori opium, folosind pipe speciale.

6. Tendinţe pe drog a) Informaţii de la diferiţi indicatori şi surse, însoţite de comentarii în legătură cu posibilele

motivaţii şi factori care pot fi relevanţi în studierea tendinţelor pentru fiecare drog în parte

b) Analize pentru următoarele substanţe:- Cannabis- Droguri sintetice (amfetamine, ecstasy, LSD, altele/noi)- Heroină/opiacee- Cocaină/crack

Consum multiplu (inclusiv alcool, produse farmaceutice, solvenţi)Din studiile făcute asupra datelor obţinute de la instituţiile direct implicate în

reducerea cererii şi ofertei (Ministerul de Interne, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Direcţia Generală a Vămilor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării) se poate spune că, în cursul anului 2000, România a devenit o ţară de tranzit, depozitare şi consum pentru droguri.

Creşterea semnificativă a cantităţii de droguri capturate de poliţie reprezintă un indiciu al agravării fenomenului. Canabisul, haşişul, heroina şi drogurile sintetice (amfetamine, MDMA, benzodiazepine, barbiturice) reprezintă drogurile cel mai frecvent

23

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000capturate de către Poliţia Română. Cazurile de trafic ilicit cu metadonă au fost, de asemenea, raportate. Ketamina a reprezentat şi ea o problemă. Au fost găsite pe piaţă mostre de heroină amestecată cu ketamină.

Datele furnizate de poliţie dovedesc faptul că există distribuitori pe tot teritoriul ţării (Moldova, Transilvania, Banat, Muntenia). În cursul anului 2000, s-a înregistrat o creştere a numărului de posesori şi traficanţi de droguri. Din statisticile poliţiei rezultă că fenomenul s-a agravat, în special, în rândul tinerilor din România, aceştia provenind din medii foarte variate (studenţi, elevi, persoane fără ocupaţie, oameni de afaceri). Dacă până la sfârşitul anului 1998, numărul posesorilor de droguri era mai ridicat în judeţele de frontieră (Bihor, Timiş, Constanţa), în 2000 numărul lor a crescut în judeţele din centrul şi respectiv sudul ţării (Cluj, Dolj, Dâmboviţa).

În ultimul timp, substanţele chimice esenţiale şi precursorii au devenit o prioritate în sfera de preocupări a traficanţilor români şi străini din România. Studierea profilului chimic al drogurilor traficate capturate pe teritoriul României, ca şi anumite categorii de activităţi comerciale legate de substanţe chimice, conduse de cetăţeni străini, au făcut obiectul unor analize la nivelul instituţiilor responsabile cu combaterea fenomenului. 6.1. Cannabis

Consumul şi traficul de cannabis, obţinut prin procesarea plantei de cânepă, cultivată special pentru acest scop pe anumite suprafeţe în România sau în alte ţări, continuă să fie o problemă a anului 2000, având multiple cauze:

- Cultivarea plantei de cannabis (cannabis sativa) este făcută fără o autorizaţie specială;

- Breşele legislative – Legea 73/1969 nu a fost amendată în urma aderării României la convenţiile internaţionale semnate în 1971 şi 1998;

- Preţul accesibil al preduşilor din cannabis distribuiţi pe piaţă;- Insuficienta cunoaştere de către consumatori a efectelor devastatoare ale

drogului;- Plasarea acestui drog, în anumite ţări occidentale, în categoria “drogurilor

uşoare”.

6.2. Droguri sintetice (amfetamine, ecstasy, LSD)Amfetaminele şi derivaţii lor sunt droguri de sinteză, întâlnite mult mai

frecvent pe piaţa ilicită şi în rândul consumatorilor în anul 2000, comparativ cu anii trecuţi. Poliţia a făcut confiscări de amfetamine şi derivaţi ai acestora (Ecstasy, Adam) şi a raportat o creştere a consumului într-o serie de erii geografice din ţară. Dezvoltarea acestui fenomen s-a datorat anumitor cauze:

24

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Derivaţii amfetaminei nu erau incluşi în lista-anexă la legea naţională cu

privire la regimul substanţelor narcotice, până la adoptarea Legii 143/2000;- Neinformarea tineretului în legătură cu efectele dăunătoare ale acestor

droguri.

6.3. Heroină/OpiaceeÎn anul la care ne referim, traficul şi consumul de heroină au cunoscut o

evoluţie ascendentă. Venită pe diferite rute de traficare, heroina a fost capturată de Poliţia Română atât la frontieră, cât şi în diferite zone din ţară. Puritatea acesteia variază foarte mult, de la 0.2% până la 60%. S-a constatat că cea mai mare cantitate de heroină confiscată în cursul anului 2000 a fost incomplet sintetizată, substanţa activă – diacetilmorfina (heroina) regăsindu-se într-un procent mic în produsul final, alături de alţi produşi de reacţie şi impurităţi. O altă caracteristică a fenomenului a constat în diluarea heroinei cu alţi produşi având propriile lor efecte farmaceutice (paracetamol, cafeină, fenobarbital, diazepam, lactoză, manitol). Cea mai uzitată cale de administrare a fost injectarea, crescând astfel riscul diseminării anumitor boli cu transmitere virală (HIV, hepatitele).

Inexistenţa unui lanţ terapeutic complet pentru tratarea dependenţilor de heroină a condus la creşterea numărului de recăderi, recuperarea lor totală fiind, practic, imposibilă. Substituţia cu metadonă, ca şi alte terapii alternative, s-au făcut aleatoriu, în funcţie de experienţa psihiatrilor şi a criteriilor alese de aceştia, întrucât nu există încă un personal specializat în acest domeniu. S-au mai raportat cazuri de deviere a unor medicamente cu conţinut narcotic din circuitul legal (petidină, hidromorphon, piritramidă).

6.4. CocainăConsumul şi traficul de cocaină este relativ scăzut. Puritatea înaltă a cocainei

capturate din circiutul ilicit (70%), ca şi preţul foarte ridicat al dozelor sunt motive suficient de puternice pentru a menţine un nivel scăzut al consumului acestui drog. 6.5. Medicamente

Incompleta legislaţie a actualului sistem farmaceutic face posibilă eliberarea fără prescripţie medicală a anumitor medicamente conţinând principii psihotrope active sau care acţinează asupra organismului prin mecanisme similare drogurilor.

Nu au fost luate măsuri de reducere a accesului populaţiei la anumite medicamente care, în supradoză, pot induce serioade intoxiacţii sau chiar moartea. Astfel, a crescut numărul celor care folosesc, fără motivaţie medicală, medicamente care pot induce o dependenţă psihică (benzodiazepine, barbiturice), şi care pot afecta funcţionarea unor organe vitale şi chiar pot produce moartea.

25

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

6.6. Consumul multiplu (inclusiv de alcool)În anumite momente, în grup sau solitar, consumatorii dependenţi, ocazionali

sau recreaţionali consumă mai multe substanţe care, acţionând sinergic sau nu, induc starea de dependenţă. Din probele prelevate de la posesorii ilegali, s-a constatat:

- Administrarea heroinei în asociere cu doze mari de codeină;- Administrarea de trihexifenidil (Trihexiphenidyl) amestecat cu alcool;- Amestecarea cocainei cu cofeină;- Administrarea amfetaminelor cu alcool.

6.7. SolvenţiO problemă gravă a societăţii o reprezintă inhalarea, de către anumite categorii

de tineri, a unor solvenţi existenţi în compoziţia multor produse distribuite fără restricţie în România (lacuri, vopseluri). Aceşti solvenţi volatili, al căror component major este toluenul, induc, după inhalare, o stare reversibilă de dependenţă psihică. Numărul consumatorilor este în continuă creştere, fără să se cunoască cifra reală. Cel mai mare risc îl constituie posibilitatea acestora de a se îndrepta către droguri care produc dependenţă ireversibilă.

6.8. Dopajul.Substanţele anabolizante nu sunt supuse unui control special în România. S-au

raportat cazuri de dopaj în rândul sportivilor de performanţă, sancţionate de federaţiile sportive cărora le aparţin aceştia. Posesia de astfel de substanţe în vederea distribuirii nu este pedepsită în conformitate cu legislaţia română în vigoare, deoarece substanţele folosite pentru dopaj nu figurează pe lista substanţelor narcotice şi psihotrope.

7. Concluzii

Acest capitol ar trebui să sintetizeze principalele aspecte ale tendinţelor, modelelor şi contextelor sociale.Principalele tendinţe de consum şi consecinţe

În anul de referinţă 2000, fenomenul consumului de droguri a cunoscut o extindere la nivelul întregii ţări, cuprinzând segmente foarte variate de populaţie, iar drogurile consumate acoperă largă de produşi: cannabis, amfetamine, heroină, opium şi cocaină. Calea de administrare a drogurilor diferă în funcţie de drog şi de efectul urmărit. Din indicatorii indirecţi rezultă că numărul posesorilor şi consumatorilor a

26

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000crescut încă din 1999, iar uneori, chiar de la prima doză s-a preferat calea injectabilă. A crescut, de asemenea, consumul anumitor medicamente cu conţinut psihotrop, cum ar fi barbiturice şi benzodiazepine, administrate cu sau fără alcool. Din datele privind reducerea ofertei de drog rezultă că a crescut, mai ales în rândul elevilor, consumul de ţigarete conţinând marijuana sau cannabis.

Coordonarea la nivel naţional, aflată în stadiu incipient, a întregii activităţi multidisciplinare privind lupta împotriva drogurilor nu a permis până în prezent elaborarea unei strategii naţionale pentru reducerea cererii şi a ofertei; de asemenea, nu s-a stabilit o metodologie unitară pentru colectarea şi procesarea datelor referitoare la consumul de droguri în România. Mai mult decât atât, informaţiile şi statisticile de care se dispune până în prezent sunt incomplete din cauza unor factori, cum ar fi:

- Gradul relativ scăzut de cunoaştere a legislaţiei în domeniu;- Lipsa unei pregătiri specifice a personalului angajat să întocmească fişele

de caz;- Anumite deficienţe întâmpinate la completarea fişelor de raportare

conţinute în anexa la ordinul ministrului sănătăţii nr.963/1998;- Lipsa unui sistem computerizat performant care să centralizeze datele şi să

le proceseze;- Inexistenţa unui sistem naţional de raportare, bazat pe o infrastructură

adecvată, care să permită colectarea şi procesarea automată a datelor.Consecinţele factorilor enumeraţi mai sus sunt îngrijorătoare. Extins pe

multiple coordonate, fenomenul drogurilor s-a agravat în cursul anului 2000; dimensiunile acestuia nu se cunosc tocmai din cauza lipsei unui sistem naţional real şi eficient de raportare şi procesare statistică a datelor.

7.1. Concordanţa între indicatori Analiza relaţională între diferiţi indicatori (concordanţe şi neconcordanţe) în funcţie de tendinţele majore“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

7.2. Implicaţii pentru politici şi intervenţiia) motivaţii posibile sau ipoteze pentru tendinţele majore observate

Creşterea consumului de droguri în România în ultima perioadă de timp are mai multe caze, dintre care cele mai importante sunt:

- Necunoaşterea de către anumite segmente de populaţie (tineri, părinţi, cadre didactice) a efectelor dezastruoase a drogurilor;

27

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Impactul realtiv scăzut al mesajului transmis de unele campanii

educaţionale;- Breşele legislative cu privire la consumul şi posesia de droguri;- Inexistenţa unui sistem terapeutic complet şi adecvat pentru tratarea

dependenţilor;- Numărul insuficient, la nivel naţional, al personalului specializat.În România nu există încă un sistem de monitorizare a

consumatorilor/dependenţilor. A început, din 1999, să opereze un sistem de monitorizare a dependenţilor care formulează solicită tratament.

Tratamentul solicitat centrelor medicale a rămas la un nivel destul de scăzut, fie de teama poliţiei, fie din cauza lipsei de încredere în respectivele instituţii. În ţara noastră tratamentul dependenţilor se face într-unul din următoarele situaţii: out of the person’s own initiative;

- Din proprie iniţiativă;- În regim de urgenţă, din cauza sevrajului produs din cauza lipsei de

narcotic;- Spitalizare obligatorie impusă de o comisie medicală sau ordonată prin

mandat de către procuror ori prin hotărâre judecătorească ;

c) Relavanţa strategiilor şi a intervenţiilor pentru profesionişti şi factori de decizieCu privire la Legea nr.143/2000, trebuie specificate următoarele:Articolul 6,1 stipulează pedeapsa cu închisoare pentru medicii care prescriu

„medicamente cu risc crescut“ dacă „nu este necesar din punct de vedere medical“. Acest fapt creează riscuri considerabile pentru medicii care se angajează în tratamentul de substituţie în cazul dependenţilor de heroină, deoarece metadona poate fi catalogată drept un astfel de medicament (fiind un opiaceu) şi deoarece menţinerea unei medicaţii de substituţie nu este definită pe o bază consensuală, nici intern, nici internaţional. Acelaşi risc există şi în cazul farmaciştilor implicaţi în tratamentul de substituţie, conform articolului 6,2.

În conformitate cu articolul 5, permiterea consumului de droguri în locuri publice este pedepsită cu închisoare. Aceasta poate creea riscuri la implementarea politicilor de prevenire a infectării cu virusul HIV şi cu virusul hepatitic, prin intermediul programelor de schimb de ace şi seringi infectate, ca şi în cazul promovării folosirii de material steril pentru injectarea drogurilor ilegale în locuri supravegheate, unde o lipsă de toleranţă ar exclude potenţialii clienţi, solicitanţi de servicii de specialitate şi consiliere.

28

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

7.3. Limite metodologice şi de calitate a datelorDatele cu privire la numărul de consumatori pot fi obţinute numai prin:- Interpretarea fişelor medicale ale persoanelor care au solicitat servicii

medicale de specialitate.- Interpretarea numărului de capturi ale poliţiei şi vămii;- Rezultatele analizelor de laborator ale eşantioanelor de drog;- Concluziile studiilor ESPAD şiale proiectului “Tehnici inovative pentru

reducerea cererii de drog”.Limitarea surselor de date la cele menţionate mai sus face ca şi rezultatele

acestor evaluări să fie limitate şi incomplete.

PARTEA 3

INTERVENŢII PENTRU REDUCEREA CERERII

8. Strategii naţionale pentru reducerea cererii de drogDescrierea cadrului global de lucru în domeniul reducerii cererii accentuează asupra noilor tendinţe şi dezvoltări ale sistemului de organizare8.1. Activităţi şi strategii majoreDescrierea sintetică a strategiilor naţionale importante în domeniul reducerii cererii şi noile dezvoltări

Principalele linii strategice exprimate pentru anul 2000 sunt după cum urmează:

- Adoptarea legislaţiei; - Prevenţia primară antidrog:

- Colectarea datelor, studierea atitudinii tineretului faţă de problema drogurilor, evaluarea informaţiilor pentru public;

- Informaţii publice;- Educaţie pentru sănătate;- Pregătire de specialitate pentru personalul care îndeplineşte activităţi

de educare pentru sănătate;

29

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Acordarea de tratament pentru dependenţii de drog:

- Pregătirea personalului de specialitate pentru tratamentele de dezintoxicare;

- Programe de pregătire;- Înfiinţarea de centre de tratament şi reabilitare psihosocială;- Înfiinţarea şi dezvoltarea de centre de consiliere , precum şi crearea de

linii telefonice de tip Telverde.- Înfiinţarea de centre pentru prevenirea transmiterii pe cale sanguină a

bolilor infecţioase printre consumatorii de drog;

8.2. Noile dezvoltări şi abordăria) Noile abordări ale fenomenuluiPrin Fotărârea de Guvern 1359/2000 cu privire la aplicarea Legii 143/2000,

abordarea elementelor legate de politica de reducere a cererii de droguri au fost stabilite în concordanţă cu Strategia europeană în materia drogurilor.

Astfel:- A fost iniţiat un program naţional pentru educaţie în şcoli, în deplină

concordanţă cu metodologia OMS, aplicabil în toate toate şcolile din zonele urbane ale ţării;

- Au fost deschise două secţii de detoxificare, în Bucureşti şi Iaşi;- În Bucureşti a fost dezvoltat un program de substituţie cu metadonă;- A fost deschis primul Centru de postcură şi reabilitare, la Bălăceanca,

lângă Bucureşti; primele centre pentru schimbul de seringi au început să funcţioneze în Bucureşti, în cadrul unor ONG-uri.

b) Dezvoltări socio-culturale relavante pentru domeniul reducerii cereriiÎn cursul anului 2000 a fost raportată administrarea drogurilor sintetice în

discoteci, de către tineri.

c) Abordări ale opiniei publiceOpinia publică este total dezorientată în legătură cu subiectul drogurilor.

Nivelul de informare în acest domeniu este foarte scăzut, iar în conformitate cu unele studii desfăşurate în cadrul mass-media, mai mult de 70% din telespectatori agreează ideea pedepsirii consumatorilor de droguri, considerându-i infractori de drept comun.

30

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

d) Noi descoperiri ştiinţificeLa cererea Ministerului Sănătăţii, în cursul anului 2000, Centrul pentru

Studierea Opiniei Publice a desfăşurat studiul de cercetare cantitativă “Consumul de droguri în România”.

Concluziile acestui studiu au fost prezentate în §2.2.b) de mai sus.

e) În cursul anului 2000 au avut loc mai multe evenimente speciale- La data de 26 iunie, Parlamentul României a celebrat Ziua Mondială de

Luptă Împotriva Drogurilor.- A avut loc o vizită de studiu în Polonia, pentru specialiştii din domeniul

programelor de menţinere pe metadonă, organizată de fundaţia ”O Societate Deschisă” şi Ministerul Sănătăţii.

f) Diseminarea informaţiei în domeniul reducerii cererii printre profesionişti (diferite grupuri de lucru, Internet, etc.)

În cadrul Proiectului DRSTP II al Groupului Pompidou, a fost constituită o echipă formată din specialişti români, beneficiind de asistenţa unui expert european, pentru a fi pregătită să editeze primul Ghid de tratament al dependenţei de droguri din România.

9. Zone de intervenţiea) Tipologiile inetrvenţiilor, cu descrierea sintetică a acestora:

- Obiective:- Dezvoltarea prevenţiei primare, secundare şi terţiare- Analiza situaţiei epidemiologice- Evaluarea corectă a numărului de dependenţi şi monitorizarea acestora- Limitarea numărului de dependenţi de droguri- Dezvoltarea serviciilor medicale speciale, în concordanţă cu cele din

Uniunea Europeană- Armonizarea legislaţiei naţionale în conformitate cu legislaţia în domeniu

din Uniunea Europeană- Grupuri ţintă:

31

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Personalul care îndeplineşte sarcini în educarea pentru sănătate- Toate categoriile de personal implcat în tratamentul dependenţei de drpguri- Consumatori şi dependenţi- Tineri la risc în ce priveşte drogurile

- Propuneri Settings- Stabilirea, la nivel naţional, a unei reţele de educatori şi consilieri în

domeniul drogurilor;- Stabilirea, în Bucureşti, a câtorva circuite complete pentru tratamentul

dependenţilor;- Rezultate

- Programe naţionale de educaţie în şcoli;- Stabilirea unui cadru legislativ adecvat pentru serviciile medicale de tratere

a dependenţilor;- Deschiderea a două centre de dezintoxicare, la Bucureşti şi la Iaşi;- Dezvoltarea programului de menţinere pe metadonă, în Bucureşti;- Deschiderea primei secţii de reabilitare psihosocială la Bălăceanca, lângă

Bucureşti;- Iniţierea unei noi secţii de dezintoxicare pe baza unui program de menţinere

pe metadonă, la Constanţa;- Echiparea acestor unităţi de tratament cu echipament adecvat investigaţiilor

ambulatorii;- Fainanţarea activităţilor de prevenire şi a structurilor de tratament cu

fonduri de la Ministzerul Sănătăţii;- Sensibilizarea media şi a opiniei publice faţă de existenţa unei probleme cu

privire droguri în România.

9.1. Prevenţia primarăDescrierea noilor de zvoltări în strategiile de prevenire 9.1.1. Perioada copilăriei şi familia

a) Intervenţii în prima copilărieÎn anul 2000 nu au existat programe care să includă intervenţii pentru prima

perioadă a copilăriei.b) Prevenţia în cadrul familial

32

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000-În cadrul Proiectului Phare “Noi tehnici educaţionale pentru reducerea

cererii de droguri”, care a fost condus în trei judeţe pilot: Timiş, Dolj and Galaţi, deşi scopul proiectului era acela de a face o analiză a situaţiei cu privire la informaţiile necesare populaţiei, unul dintre grupurile ţintă luate în studiu a fost acela al părinţilor. Din acest studiu a rezultat că părinţii consideră problema drogurilor drept una de sănătate publică a comunităţii din care fac şi ei parte. Aceştia mai consideră important să fie informaţi cu privire la droguri şi doresc să coopereze la îndeplinirea programelor de educaţie şi la diseminarea informaţiilor.

- A fost editat, în 5000 de exemplare, un ghid pentru părinţi, care abordează subiecte legate de droguri.

9.1.2. Programe şcolareMinisterul Educaţiei Naţionale a creat cadrul necesar pentru îndeplinirea anumitor activităţi educaţionale de prevenţie.

Programa şcolară În programa şcolară opţională (la alegerea şcolii) s-au abordat teme legate de prevenirea consumului de droguri, la orele de dirigenţie, consiliere şcolară, biologie, chimie şi educaţie civică.

La orele de dirigenţie, diriginţii , ca şi ceilalţi prifesori solicită medicilor, asistentelor medicale, psihologilor, avocaţilor, reprezentanţilor Ministerului de Interne să prezinte documente legate de subiectul drogurilor, cum ar fi: Principalele categorii de droguri şi efectele lor, Cauzele care îi determină pe tineri să consume droguri etc.

Materiale didacticeManualul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii “Tinerii şi consumul de droguri”

a fost editat în 17.000 de exemplare, acoperind necesarul pentru toate şcolile din zonele urbane ale ţării.

În paralel s-au desfăşurat programe de pregătire pentru utilizatorii manualului, majoritatea fiid profesori.

În afară de manual, profesorii au mai folosit broşuri, postere şi casete video, puse la dispoziţie de Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, prin intermediul Serviciilor de Promovare a Sănătăţii, a Centrului Naţional pentru Promovarea Sănătăţii şi Programe din cadrul institutului de Management al Serviciilor de Sănătate, precum şi de Inspectoratele Judeţene de Poliţie şi ONG-uri.

Principii directoare pentru strategia şcolară- Au fost înfiinţate cursuri postuniversitare în domeniul educaţiei pentru

sănătate pentru profesori;

33

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Proiectarea temelor pentru orele de educaţie pentru sănătate;- Editarea manualelor de educaţie pentru sănătate;- Menţinerea şi dezvoltarea unor parteneriate cu organisme guvernamentale

şi nonguvernamentale în scopul dezvoltării programelor şi activităţilor specifice acestui domeniu.

Pregătirea profesorilorDeli, la nivel naţional, nu există un cadru instituţional pentru derularea unor

cursuri speciale de pregătire, asemenea activităţi au fost organizate la nivel local (judeţean), de către Inspectoratele Şcolare Judeţene împreună cu structuri guvernamentale şi nonguvernamentale.

Au fost derulate două programe de pregătire pentru prefesori, acoperind regiuni din Moldova şi Muntenia, în scopul folosirii manualului OMS.

Au mai avut loc scurte întâlniri între profesori şi diverşi specialişti, cum ar fi medici, avocaţi, psihologi, poliţişti etc.

Seminarii pentru părinţi:În majoritatea şcolilor au avut loc seminarii pentru părinţi, în cadrul cărora

s-au abordat subiecte legate de consumul de droguri (influenţa lor asupra sănătăţii, dependenţa, problemele sociale, prebleme de natură juridică).

ColaboratoriŞcolile cooperează cu:- Departamentele Judeţene de Sănătate Publică, în special prin intermediul

Serviciilor Judeţene de Promovare a Sănătăţii şi Programe de Educaţie pentru Sănătate, care furnizează materiale didactice şi organizează seminarii tematice, cu ajutorul cabinetelor şcolare, a spitalelor, a serviciilor de planificare familială;

- Inspectoratele de Poliţie ale judeţelor, care furnizează materiale informative şi organizează ateliere de lucru pentru elevi şi profesori;

- Departamentele judeţene pentru Tineret şi Sport;- Departamentele judeţene pentru Protecţia Copilului;- Posturi TV şi staţii radio locale;- Biserica;- Oficiul pentru Protecţia Consumatorului;Şcolile şi, implicit, inspectoratele şcolare au dezvoltat relaţii de parteneriat cu

diferite organizaţii nonguvernamentale (obţinând materiale informative, organizând seminarii şi ateliere de lucru, cursuri de pregătire pentru prefesori etc). Unele dintre aceste ONG-uri sunt:

34

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Societatea “Crucea Roşie” (în judeţele Teleorman, Tulcea)- UNICEF (în judeţul Argeş)- Salvaţi Copiii (în judeţele Argeş, Mureş)- Tineri pentru tineri (în judeţele Botoşani, Maramureş, Mehedinţi, Mureş,

Sibiu)- GRADO (în judeţele Argeş, Botoşani)- Încrederea (în judeţul Bihor)- Catharsis (în judeţul Braşov)- Asociaţia Română de Luptă Împotriva Drogurilor (în judeţul Braşov)- Asociaţia Română de Educaţie pentru Sănătate (în judeţul Cluj)- Fundaţia Ecologică “Noua Alianţă” (în judeţul Giurgiu)- Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS) ( în judeţele

Mehedinţi and Mureş)- OASIS (în judeţul Mureş)- Fundaţia SOROS (în judeţul Satu Mare)- Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educaţionale – Secţia Română

(în Bucureşti şi un număr de judeţe)Programe de parteneriat derulate de unităţile educaţionaleÎn noiembrie 2000 a fost încheiat un Protocol între Ministerul Sănătăţii şi

Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la introducerea manualului OMS în programa pentru orele de educaţie pentru sănătate.

Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei a iniţiat ori a fost invitat să participe la dezvoltarea programelor de prevenire a consumului de droguri în instituţiile de educaţie.

Cu toate eforturile Ministerului Sănătăţii care a alocat fonduri pentru acest tip de activităţi, din nefericire, din cauza lipsei de fonduri absolut necesare pentru realizarea unor activităţi de prevenire concertate, la nivelul întregii ţări, a afectat serios numărul ca şi calitatea acestor programe.

Cu toate acestea, în anii precedenţi au fost folosite unele materiale, iar cheltuielile (deplasările, cazarea, editarea materialelor, logistica etc) au fost suportate de către parteneri. Din nefericire însă, aceste instituţii sau organizaţii, fie ela guvernamentale sau nonguvernamentale, nu pot suporta integral responsabilităţile financiare ce decurg din astfel de pregrame.

Activităţile realizate s-au constituit, în principal, din întâlniri interactive cu elevi, părinţi, profesori şi ONG-uri pentru tineret. Discuţiile au avut menirea de a

35

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000accentua implicarea elevilor în fenomenul infracţional şi riscurile majore pe care le prezintă consumul de droguri. Astfel, au fost prezentate cauzele generale ale consumului de droguri, diferitele tipuri de substanţe narcotice şi efectele lor, precum şi căile de prevenire a consumului. Principala idee a fost să se ofere informaţia, cât mai corect şi complet posibil, tineretului, astfel încât acesta să adopte o atitudine de rejectare atunci când se confruntă cu tentaţia de a folosi aceste substanţe.

În cadrul întâlnirilor interactive cu grupurile ţintă de elevi, profesori sau părinţi, au fost prezentate informaţii cu privire la pericolul consumului de droguri, măsurile de prevenire, precum şi recomandări pentru părinţi şi profesori în cazul în care se confruntă cu consumul de droguri în rândul copiilor.

Prin aceste programe se doreşte stimularea dialogului între specialiştii din domeniu şi cei cărora li se adresează, astfel încât să profesorii să devină pe deplin conştienţi de rolul lor în prevenirea consumului de droguri.

9.1.3. Programe extra şcolare pentru tineret Au fost organizate întâlniri între elevi, medici, psihologi, avocaţi, precum şi

reprezentanţi ai Ministerului de Interne, pe parcursul cărora au fost prezentate materiale informative (broşuri, filme documentare) şi au avut loc discuţii legate de prevenirea consumului de droguri.

Şcolile împreună cu partenerii acestora au organizat seminarii, întâlniri, mese rotunde(cum ar fi, de ex: “Sanitarii pricepuţi”), expoziţii cu desene tematice, campusuri tematice.

9.1.4. Programe comunitarea) Specifice pe droguri/non-specificeb) În mediul urban/rural c) Structuri de cooperared) Statistici si evaluarea rezultatelor

Instruire specificăLa nivel teritorial, există intenţia de abordare inter-sectorială, prin participarea

sau implicarea serviciilor locale de promovare a sănătăţii în asemenea activităţi, precum şi unităţilor de poliţie şi a factorilor educaţionali.

Cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Drogurilor 2000, ministrul sănătăţii a iniţiat o campanie naţională prin intermediul reţelei naţionale de promovare a sănătăţii. Au fost realizate următoarele tipuri de activităţi:

- Producrea şi distribuirea de clipuri video-TV clips;

36

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Producrea şi distribuirea de clipuri audio-redio;- Producerea şi lansarea de melodii în discoteci;- Show-uri TV şi radio;- Interviuri la staţiile locale de radio şi TV;- Conferinţe de presă;- Difuzarea de presă;- Afişarea de bannere;- Editarea şi distribuirea de broşuri, postere şi fluturaşi;- Realizarea de CD-uri multimedia conţinând informaţii referitoare la

droguri;- Studii cu privire la cererea şi consumul de droguri, opinii publice cu privire

la acest aspect;- Seminarii, discuţii cu elevi/studenţi;- Cursuri antidrog;- Expoziţii în care s-a prezentat activitatea studenţilor;- Expoziţii de schiţe;- Concursuri radio;radio contests- Concursuri de postere;- Concursuri de epigrame;- Publicaţii ştiinţifice;- Cursuri de formare a formatorilor;- Teatru studenţesc;- Imprimare de tricouri;- Mese rotunde;- Ateliere de lucru, jocuri, discuţii libere cu publicul;- Prezentări de film, clipuri video;- Crearea unui punct de documentare la ONG “Tineri pentru tineri”;- Lucrarea “Drogurile şi impactul lor bio-social asupra tinerilor”;- Programe la nivel judeţean “Cunoaşte şi decide”;- Pieţe antidrog;

37

ROMÂNIA – Raport Naţional - 20009.1.5. Telefoane de tip help-line

În cursul anului 2000, au existat trei linii telefonice de tip help-line în Bucureşti, dar care nu se adresau, în mod specific, problemei drogurilor.

“TOXAPEL” este telefonul serviciului de urgenţă creat de Secţia de Toxicologie a Spitalului Clinic Pediatric “Grigore Alexandrescu” – din Bucureşti, destinat informării populaţiei cu privire la primul ajutor ce trebuie acordat unui copil intoxicat, până la sosirea ambulanţei sau internarea în spital. “TOXAPEL” funcţionează non-stop şi acoperă întreaga ţară; poate fi apelat de acasă, de la orice telefon public sau telefon mobil.

Cel de-al doilea serviciu telefonic de tip help-line funcţionează în cadrul Laboratorului de Sănătate Mintală, în sectorul 3, la Centrul de criză pentru adolescenţi şi tineri. Acesta funcţionează între orele 9-18 şi oferă consultanţă inclusiv pe probleme de droguri, atât persoanelor care doresc să se informeze, cât şi consumatorilor care deja au fost internaţi pentru dependenţă.

Asociaţia Română Anti-SIDA a înfiinţat, de asemenea, o astfel de linie telefonică în Bucureşti, Constanţ şi Iaşi, pe probleme legate de HIV/SIDA, unde însă mai pot fi abordate şi probleme legate de droguri, deoarece este cunoscut faptul că un comportament de risc asociat consumului de droguri îl constituie sexul neprotejat.

Fundaţia Europeană a instruit un specialist din Ministerul Sănătăţii în subiectul “liniile telefonice help-line în domeniul drogurilor”. În urma acestei pregătiri, este posibil să se obţină fiannţare de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă (fostă SOROS), printr-un proiect conţinând propuneri bine argumentate, pentru înfiinţarea, în România, a primului centru help-line specializat în domeniul drogurilor. Acest centru va fi deschis la Bucureşti în 2001 ca centru pilot, şi bazat pe această experienţă, urmând să mai fie deschise şi altele.

9.1.6. Campanii Mass mediaCu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Drogurilor, au avut loc, la

nivel naţional, mai multe campanii media împotriva drogurilor. Acestea au fost organizate în teritoriu de către Serviciile judeţene de Promovare a Sănătăţii în cooperare cu autorităţile locale şi cu anumite ONG-uri.

Campania de luptă împotriva drogurilor a fost realizată la nivel naţional, fiind lansată în magazinul “The Media and Image Projection Universe”, un magazin specializat în difuzarea de material publicitar.

A fost organizată, la Palatul Parlamentului, o conferinţă de presă în cooperare cu Comisia pentru Integrare Europeană a Parlamentului, unde s-a subliniat importanţa abordării subiectelor legate de droguri cu atenţie specială şi s-a exprimat o

38

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000poziţie fermă împotriva adoptării unor articole în proiectul Legii privind combaterea consumului şi traficului ilicit de droguri.

Mesajele transmise de campaniile media au rolul de a conştientiza populaţia asupra riscului pe care îl prezintă consumul de droguri. La nivel teritorial (judeţean), cooperarea cu staţiile TV şi radio, respectiv cu presa locală, este bună, în majoritatea cazurilor oferindu-se spaţiu gratuit pentru publicitate şi prezentări.

Staţiile de radio şi TV organizează, în mod constant, emisiuni având ca temă sănătatea, în care se abordează cu precădere problema consumului de alcool şi tutun, iar uneori şi de droguri.

Din nefericire, însă, din cauza lipsei de informare a ziariştilor, în ultima parte a anului, a avut loc în presă o campanie de denigrare şi minimizare a acţiunilor Ministerului Sănătăţii. Această campanie a vizat atât activitaţile de prevenire cât şi pe cele privind tratamentul, şi îşi are originea în lipsa de cunoaştere a metodelor educaţionale de prevenire , ca şi a unei abordări terapeutice complete şi adecvate şi a lipsei de cunoaştere a măsurilor concrete luate de Ministerul Sănătăţii în acest domeniu.

9.1.7 Interneta) Folosirea Interentului pentru:- prevenire (tip de intervenţie, scopuri, alte caracteristici relevante);- diseminarea pachetului de know-how pentru prevenire printre profesioniştii

domeniului;b) Statistici şi evaluarea rezultatelorNu au funcţionat servicii Internet pentru droguri în cursul anului 2000.

9.2. Reducerea efectelor dăunătoare ale drogurilorVezi 9.2.2. 9.2.1. Activităţi de stradă (prevenire, chestionare, etc)Nu au existat activităţi de acest gen în cursul anului 2000.

9.2.2. Alte servicii (Low threshold services)Ca o reacţie la epidemia cu HIV, s-au dezvoltat programe de schimb de ace şi

seringi, cu finanţare prin Fundaţia pentru o Societate Deschisă. S-a acordat

39

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000posibilitatea testării HIV în diferite locuri, beneficiind de competenţă profesională şi finanţare, dar aceste oferte au fost rareori onorate.

9.2.3. Prevenirea bolilor infecţioaseLegislaţie- Ordinul ministrului sănătăţii nr.415/2000 cu privire la organizarea şi

finanţarea programelor naţionale de sănătate;- Programul naţional de monitorizare şi control al bolilor infecţioase,

incluzând prevenire hepatitelor- Programul naţional de monitorizare şi control al tuberculozei- Programul naţional de monitorizare şi control al infecţiei cu HIV/SIDA Organizare şi strategii:Ministerul Sănătăţii, prin:- Direcţia Generală de Sănătate Publică- Direcţia Generală de Asistenţă MedicalăCasa Naţională de Asigurări de SănătateÎn cadrul strategiilor de abordare a bolilor infecţioase asociate consumului

de droguri, scopurile au fost următoarele:- Promovarea sănătăţii reproducerii (pentru prevenirea HIV şi hapatita B)

şi a unui mod de viaţă sănătos, în care un rol important îl joacă educaţia pentru sănătate, inclusiv activităţile informaţional-educaţionale şi de comunicare pentru populaţie;

- Studiul epidemiologic care presupune monitorizarea cazurilor deja existente, precum şi identificarea unora noi;

- În cazul infectării cu HIV, evitarea transmiterii virusului pe cale parenterală;

Identificarea cazurilor noi de TBC se face prin testarea IDR sau cu radiaţie X, în următoarele situaţii:

- la angajare;- pentru studenţi şi militari în termen (gratuit);- pentru eliberarea certificatelor prenupţiale (înainte de căsătorie);- cu ocazia controlului medical periodic aplicat personalului care lucrază

în alimentaţia publică şi în unităţile de distribuţie;- cu ocazia controlului medical periodic aplicat personalului care lucrază

în mediu ce presupune copii mici (creşe, grădiniţe, leagănă de copii) sau în şcoli;

- cu ocazia controlului medical periodic aplicat personalului care lucrază în unităţile TBC (spitale, sanatorii, staţionare), evident gratuit;

- la cerere;- cu ocazia investigaţiilor medicale unde apare suspiciunea existenţei TBC

(gratuit)

40

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

Identificarea cazurilor noi de infecţie cu HIV se face prin testarea persoanelor, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 889/1998, în următoarele situaţii:

- la cerere;- în cadrul grupelor de populaţie la risc;- testarea personalului medical (gratuit);- testarea persoanelor care petrec mai mult de 6 luni peste graniţă;- marinarii;- şoferii de tiruri;- femeile însărcinate odată cu înregistrarea sarcinii (gratuit);- minorităţile sexuale (homosexuali, prostituate);- persoanele aduse în adăposturi, la momentul intrării lor (gratuit);- donatorii de sânge (gratuit);

Educaţia pentru sănătateAceste activităţi sunt îndeplinite în cadrul Programului Naţional pentru

Sănătate, a Programului Naţional de Monitorizare şi Control al Bolilor Infecţioase (care include prevenirea hepatitelor), a Programului Naţional de Monitorizare şi Control al Tuberculozei, precum şi al Programului Naţional de Monitorizare şi Control al infecţiei cu HIV/SIDA. Toate aceste programe sunt finanţate de la bugetul de stat şi prin anumite ONG-uri.

Ea se realizeazăt prin:- campanii de informare-educare-comunicare- tipărirea şi distribuirea de ghiduri de consultanţă privind prevenirea

infecţiei cu HIV- înfiinţarea de centre de consiliere pe probleme de HIV/SIDA- tipărirea şi distribuirea de materiale informative: fluturaşi, broşuri,

postere etc.Programa şcolară prevede ore de educaţie pentru sănătate, în care

principalele subiecte expuse sunt cele legate de prevenirea bolilor infecţioase.Fundaţia “Salvaţi Copiii” a participat alături de reprezentantul UNICEF în

România, la organizarea unui seminar pentru pregătirea consilierilor şcolari, seminarul având tema: “Cunoştinţe şi aptitudini cu privire infecţia HIV/SIDA, bolile cu transmitere sexuală şi consumul de droguri”

Furnizarea de echipamentÎn spitale, ca şi în toate celelalte unităţi medicale se folosesc seringi şi ace de

unică folosinţă, precum şi alte materiale sterile şi dezinfectanţi în orice situaţie care implică tratamente terapeutice sau injectare.

De asemenea, seringile de unică folosinţă pot fi cumpărate din farmacii, fără prescripţie medicală, costul acestora fiind destul de mic.

41

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000ActoriInstituţiile implicate în prevenirea bolilor infecţioase sunt:- -Ministerul Sănătăţii prin:

- Direcţia Generală de Sănătate Publică, cu cele două direcţii ale sale:- Direcţia pentru Promovarea Sănătăţii şi Sănătate Comunitară;- Direcţia de Medicină Preventivă;

- Institutul pentru Managementul Serviciilor de Sănătate şi Centrul Naţional pentru Promovarea Sănătăţii şi Programe;

La nivel naţional, funcţionează trei programe:- Programul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Infecţioase–

PN1;- Instituţii coordonatoare:

- Departamentul de Ştiinţă Medicală Preventivă din cadrul MSF;

- Institutul pentru Boli Infecţioase “Matei Balş”- Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti

- Instituţii responsabile în aplicarea programelor:- Direcţia de Sănătate Publică din Bucureşti şi direcţiile omologe de

la nivelul judeţelor;- Institutele de Sănătate Publică şi Centrele de Sănătate Publică;

- Programul Naţional de Supraveghere şi Control al TBC:- Instituţii coordonatoare:

- Departmentul pentru Ştiinţă Medicală Preventivă din cadrul MSF- Institutul de Pneumoftiziologie “Prof. Dr. Marius Nasta”- IMSS prin intermediul Centrului Naţional de Promovare a Sănătăţii

şi Programe;- Instituţii responsabile de aplicarea programului:

- Institutul de Pneumoftiziologie “Prof. Dr. Marius Nasta”- Toată reţeaua de pneumoftiziologie (Spitalele TBC, clinicile TBC,

sanatoriile TBC)- Direcţiile judeţene de Sănătate Publică şi direcţia bucureşteană.

- Programul Naţionaal de Supraveghere şi Control al Infecţiei cu HIV/SIDA- Instituţii coordonatoare:

42

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000- Direcţia Generală de Sănătate Publică din MSF

- Instituţii responsabile în aplicarea programului:- IMSS prin Centrul de Promovare a Programelor de Sănătate

- Direcţiile de Sănătate Publică din Bucureşti şi din judeţe.

StatisticiÎn România nu există obligativitatea dependenţilor de droguri injectabile de a

se testa pentru depistarea HIV/SIDA. De aceea, descoperirea acestei infecţii este întâmplătoare. Din datele medicale existente până acum, doar două persoane dependente de droguri injectabile au fost înregistrate HIV pozitiv.

PregătireNu există module de pregătire specială pentru prevenirea infectării asociate

consumului de droguri, nici pentru medici, nici pentru personal medical cu pregătire medie.

Au început şă fie pregătiţi consilieri şcolari începând cu anul 1999 (consiliere psiho-pedagogică) printr-un sistem de cursuri postuniversita cu profil de psihopedagogie. Aceştia sunt absolvenţi ai Facultăţii de Psihologie, Psihopedagogie sau sunt asistenţi sociali. În cadrul acestei pregătiri, tema specifică este prevenirea bolilor infecţioase asociate consumului de droguri.

9.3. TratamentPrezentarea noilor dezvoltări în domeniul strategiilor de tratament

9.3.1. Servicii de sănătate şi tratamente la nivel naţionala) Serviciile oferite şi caracteristicile acestora (tipologie, personal, monitorizare şi alte

aspecte relevante)Înfiinţarea Centrelor de tratament şi postcurăCentre de dezintoxicare pentru dependenţi există la Iaşi şi în Bucureşti din

anul 2000 (în care se practică tratarea dependenţei fizice), în timp ce la nivelul altor judeţe, tratamentul se aplică în secţiile de psihiatrie.

Anul trecut a început să funcţioneze un centru de postcură şi reabilitare psihosocială la Bălăceanca. Până în prezent nu s-a creat o comunitate terapeutică.

Tratamentul de urgenţă al supradozelor a fost realizat la nivelul secţiilor de urgenţă ale spitalelor. Atât centrele de postcură cât şi cele de dezintoxicare sunt

43

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000coordonate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin intermediul a două direcţii: Direcţia de Sănătate şi Promovare a Sănătăţii Comunitare şi Direcţia Generală de Sănătate.

Costurile acestor servicii de tratament sunt acoperite de Casa naţională de asigurări de sănătate şi de casele judeţene de asigurări.

Atât Centrele de dezintoxicare cât şi cele de postcură vor deveni cu adevărat eficiente atunci când vor dispune de un număr suficient de personal specializat în tartamentul dependenţei. În prezent, acest număreste fosrte redus.

Observaţii privind tratamentul1. Tratamentul dependenţei de droguri constă, în principal, într-o abordare

biologică, deoarece:- Nu există suficient personal specializat în tratarea dependenţei, nici de

nivel superior (psihiatrii, psihologi, asistenţi sociali), nici de nivel mediu (asistente medicale); de asemenea, lipsesc anumite specialităţi necesare în echipa de lucru (terapeut ocupaţional).

- Deşi Ordinul ministrului sănătăţii nr.973/1998 prevede anumite practici psihoterapeutice specifice în cadrul programului terapeutic de menţinere pe metadonă – terapie ocupaţională şi tratament de recuperare(psihoterapie, gimnastică medicală etc), această prevedere nu a putut fi respectată (consiliere în acelaşi timp cu terapia de substituţie), deoarece în perioada la care se referă prezentul raport nu există, în România, personal specializat pentru tratarea psiho-socială a dependenţilor.

În mod obişnuit, tratamnetul este realizat de o echipă terapeutică formată doar dintr-un medic psihiatru şi o asistentă medicală, alte categorii de specialişti lipsind, cum ar fi: psihologi, asistenţi sociali, terapeuţi ocupaţionali.

Substituţia cu metadonă a fost făcută cu pastile de metadonă.Servicii oferiteÎn unităţile în care sunt spitalizaţi dependenţii de droguri (centre de

dezintoxicare, secţii de psihiatrie, secţii de terapie internsivă, camere de urgenţă, centre de postcură) sunt oferite următoarele servicii:

- Tratament biologic (cu medicamente) pentrun cura de dezintoxicare- Asistenţă medicală (monitorizare medicală şi monitorizare a stării psihice)- spitalizare: 3 mese and servicii de cazare de tip hotelier.Durată

44

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Durata medie pentru stagiul de dezintoxicare este de 14 zile, dar poate varia

în funcţie de starea sănătăţii persoanei respective, de tipul de drog folosit, de doza zilnică, de metoda de administrare, de durata adicţiei.

Pentru stagiul postcură şi reabilitare psihosocială este nevoie, în medie, de 6 luni, dar, de asemenea, durata poate varia. În acest moment nu ne putem permite să evaluăm durata medie a unei postcure, deoarece nu avem decât foarte puţină experienţă în domeniu, singurul centru fiind inaugurat în noiembrie 1999.

PersonalulÎn 2000, echipa terapeutică a fost formată doar dintr-un medic psihiatru şi o

asistentă medicală; existând intenţia de a forma personal specializat în tratamentul dependenţei în anul 2001, acoperind toate categoriile de personal care formează, în mod obişniut, o echipă de tratament.b) Obiective: tratamente fără medicaţie, tratamente cu medicaţie

În conformitate cu Legea 143/2000, tratamentul de dezintoxicare şi stabilirea tratamentului de substituţie se fac în următoarele condiţii:

- La iniţiativa proprie;- În cazuri de urgenţă, în sevraj;- Spitalizare obligatorie ordonată de o comisie medicală sau pe baza

mendatului emis de procuror sau prin hotărâre judecătorească.

c) Criterii de admitereToate persoanele care solicită astfel de servicii sunt admise în limita locurilor

disponibile.

d) Implicarea serviciilor de sănătate publică şi a medicilor generaliştiTratamentul dependenţilor se face doar în unităţile de sănătate publică.

e) Coordonarea între serviciile de sănătate publică şi alte servicii comunitare implicate în fenomenul drogurilor“NU EXISTĂ INFORMAŢII”

f) Servicii speciale “NU EXISTA INFORMAŢII”

45

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000

g) FinanţareCasa Naţională de Asigurări Medicale şi Cesele judeţene finanţează toate

serviciile medicale legate de tratamentul dependenţei de droguri, din bugetul propriu.Tratamentul specific cu metadonă este finanţat de la bugetul Ministerului

Sănătăţii li Familiei.

h) Statistici şi evaluarea rezultatelorStatisticiStatisticile sunt bazate pe fişele de observaţie de la centrele medicale (de

tratament).

Dependenţi de droguri, după grupe de vârstă şi sex

Drog Nr de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri noi

Recăderi Cazuri noi

Recăderi Total

0-14 7 1 - 1 915 - 19 142 57 28 3 23020 – 24 256 167 41 22 48625 – 29 102 67 17 10 19630 – 34 34 20 6 6 6635 – 39 12 9 3 3 2740 – 44 6 7 3 4 2045 – 49 3 3 2 8 1650 – 54 2 3 2 3 1055 – 59 2 1 1 2 660 – 64 2 2 1 1 675 - 79 1 - - 2 3Total 569 337 104 65 1075

Persoane dependente de drogul folositA. Grupa de vârstă 0-14 ani

46

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Drog Nr de cazuri

Bărbaţi FemeiCazuri

noiRecăderi Cazuri

noiRecăderi Total

Heroină - - - - -Tetrahidrocannabinol - - - - -

Haşiş - - - - -Marijuana 1 - - - 1

Acetaminofen - - - - -Cocaină - - - - -Codeină - - - - -Morfină - - - - -Opium - - - - -

Pentazocină - - - - -Alprazolam - - - - -Diazepam - - - - -

Trihexifenidil - - - - -Regenon - - - - -Solvenţi 5 1 - - 6Alcool 1 - - 1 2Total 7 1 - 1 9

B. Grupa de vârstă 15-19 ani

Drog Nr. de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri noi

Recăderi Cazuri noi

Recăderi Total

Heroină 115 49 22 3 189Tetrahidrocannabinol - - - - -Haşiş - - - - -Marijuana 2 1 1 - 4Acetaminofen - - - - -Cocaină 1 - - - 1Codeină - - - - -Morfină - - - - -Opium - - - - -Pentazocină 6 - - - 6

47

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Alprazolam - - - - -Diazepam - - 1 - 1Trihexifenidil 2 - 1 - 2Regenon - - - - -Solvenţi 15 4 2 - 21Alcool 1 3 1 - 6Total 142 57 28 3 230

C. Grupa de vârstă 20-24 ani

Drog Nr de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri noi

Recăderi Cazuri noi

Recăderi Total

Heroină 243 161 37 21 462Tetrahidrocannabinol - - - - -Haşiş - - 1 - 1Marijuana 4 - 1 - 5Acetaminofen - - - - -Cocaină - - - - -Codeină 1 - - - 1Morfină - - - - -Opium 1 1 - - 2Pentazocine 5 3 1 1 10Alprazolam - - - - -Diazepam - 2 1 - 3Trihexifenidil - - - - -Regenon 1 - - - 1Solvenţi 1 - - - 1Alcool - - - - -Total 256 167 41 22 486

D. Grupa de vârstă 25-29 ani

Drog Nr de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri Recăderi Cazuri Recăderi Total

48

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000noi noi

Heroină 98 65 14 6 183Tetrahidrocannabinol - - - - -Haşiş - - - 1 1Marijuana 1 - - - 1Acetaminofen - - - - -Cocaină 1 - - - 1Codeină - - - - -Morfine - - - - -Opium - - - - -Pentazocine 1 - 2 3 6Alprazolam - - - - -Diazepam - - 1 - 1Trihexiphenidil - 1 - - 1Regenon - - - - -Solvenţi 1 1 - - 2Alcool - - - - -Total 102 67 17 10 196

E. Grupa de vârstă 30-34 ani

Drog Nr de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri noi

Recăderi Cazuri noi

Recăderi Total

Heroină 32 17 5 6 60Tetrahidrocannabinol - - - - -Haşiş 1 - - - 1Marijuana - - - - -Acetaminofen - - - - -Cocaină - - - - -Codeină - - - - -Morfine - - - - -Opium - - - - -Pentazocine - 2 - - 2Alprazolam - - - - -Diazepam 1 - - - 1Meprobamate - 1 1 - 2Trihexifenidil - - - - -

49

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Regenon - - - - -Solvenşi - - - - -Alcool - - - - -Total 34 20 6 6 66

F. Grupa de vârstă 35-39 ani

Drog Nr de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri noi

Recăderi Cazuri noi

Recăderi Total

Heroină 9 2 1 1 13Tetrahidrocannabinol - - - - -Haşiş - - - - -Marijuana - - - - -Acetaminofen - - - - -Cocaină - - - - -Codeină - - - - -Morfină 1 - - - 1Opium - - - - -Pentazocine 2 2 - - 4Ciclobarbital - 2 1 - 3Diazepam - 1 1 2 4Meprobamat - - - - -Trihexifenidil - 1 - - 1Amitriptilina - 1 - - 1Solvenţi - - - - -Alcool - - - - -Total 12 9 3 3 27

G. Grupa de vârstă 40-44 ani

Drog Nr de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri noi

Recăderi Cazuri noi

Recăderi Total

Heroină 2 - - - 2Tetrahidrocannabinol 1 - - - 1

50

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Haşiş - - - - -Marijuana - - - - -Acetaminofen - - - - -Codamină - 2 - - 2Cocaină - - - - -Codeină - - - - -Morfină - - - - -Opium - - - - -Pentazocine 2 - - 1 3Ciclobarbital - - - - -Diazepam - 2 1 - 3Meprobamat - 1 - 1 2Trihexifenidil - 1 - - 1Amitriptilina - - - - -Alte medicamente 1 1 2 2 6Solvenţi - - - - -Alcool - - - - -Total 6 7 3 4 20

H. Grupa de vârstă peste 45 ani

Drog Nr de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri noi

Recăderi Cazuri noi

Recăderi Total

Heroină 1 - - - 1Tetrahidrocannabinol - - - - -Haşiş - - - - -Marijuana - - - - -Acetaminofen - - - - -Codamină - - - - -Cocaină - - - - -Codeină - - - - -Morfină - - - - -Opium 1 - - - 1Pentazocine 3 1 1 3 8Ciclobarbital - - - 1 1Diazepam 3 4 2 5 14Meprobamat - 3 3 2 8

51

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Trihexifenidil - - - - -Amitriptilina - - - - -Alte medicamente 2 1 - 5 8Solvenţi - - - - -Alcool - - - - -Total 10 9 6 15 41

Dependenţi după tipul de drog şi sex

Drog Nr de cazuriBărbaţi Femei

Cazuri noi

Recăderi Cazuri noi

Recăderi Total

Heroină 500 294 79 37 910Tetrahidrocannabinol 1 - - - 1Haşiş 1 - 1 1 3Marijuana 8 1 2 - 11Acetaminofen 1 - - - 1Codamină - 1 - - 1Cocaină 2 - - - 2Codeină 1 - - - 1Morfină 1 - 1 1 3Opium 2 - - - 2Pentazocină 19 7 6 8 40Ciclobarbital - 3 - 1 4Diazepam 4 8 6 5 23Meprobamat - 5 3 - 8Trihexifenidil 2 2 1 5 10Amitriptilina - - - - -Alte medicamente 3 10 2 3 16Solvenţi 23 6 2 1 32Alcool 1 - 1 1 3Total 569 337 104 65 1075

Tipul de tratament aplicat

Drog 1 2 3 4 5 6 7 8

52

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Heroină 723 137 10 14 5 2 16 3Tetrahidrocannabinol

1 - - - - - - -

Haşiş 3 - - - - - - -Marijuana 6 - 3 - - - - -Acetaminofen 1 - - - - - - -Codamină 1 - - - - - - -Cocaină 1 - - - - - - -Codeină 2 - - - - - - -Morfină 2 - - - - - - -Opium 3 - - - - - - -Pentazocină 29 - 3 1 - 3 1 3Ciclobarbital 4 - - - - - - -Diazepam 12 - 7 1 - - 1 2Meprobamat 11 - 1 - - - - 1Trihexifenidil 3 - - 1 - - - 1Amitriptilina 1 - - - - - - -Alte medicamnete

13 1 2 2 - - - 3

Solvenţi 10 - - 1 - - 1 19Alcool 1 3 - - - - - -Total 827 141 26 20 5 5 19 32

Legendă:1. Cura de dezintoxicare2. Tratament de substituţie3. Reabilitare psiho-socială4. Consiliere5. Transfer la alte centre6. Fără tratament7. Altele 8. Nespecificat La aceste date se mai pot adăuga 208 cazuri de pacienţi internaţi la Spitalul

de Urgenţă Floreasca, care nu au fost niciodată raportate către Centrul de Statistică al Ministerului Sănătăţii şi familiei, şi nici nu au fost clasificate conform standardelor.

Clienţii Spitalului de Urgenţă Floreasca, în anul 2000

53

ROMÂNIA – Raport Naţional - 2000Drog Nr de cazuri

Bărbaţi Femei TotalOpiacee 141 41 182Sindrom de sevraj 25 1 26Total 166 42 208

i) Pregătire de specialitate

54