Tema 1:

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ECONOMIEI POLITICE

A. FUNDAMENTE TEORETICE

Ştiinţa economică - studiază comportamentul uman ca pe o relaţie

dintre scopuri şi resurse limitate, sau într-o altă formulare, obiectul ştiinţei

economice îl reprezintă modul de administrare (gestionare) a unor resurse

rare şi cu întrebuinţări alternative în vederea satisfacerii cât mai depline a

unor trebuinţe tot mai numeroase şi diversificate.

Microeconomia - studiază fenomenele economice la nivelul agenţilor

şi subiecţilor economici. Ea se ocupă de comportamentul producătorului şi

al consumatorului, modul în care se poate atinge nivelul optim în activitatea

de producţie sau de consum cu ajutorul unor resurse economice limitate, şi

modul în care se formează preţul diferitelor bunuri şi servicii în condiţii de

competiţie.

Macroeconomia - studiază procesele şi fenomenele economice

agregate, de la nivelul ansamblului economiei naţionale, pe baza

indicatorilor globali. De asemenea, ea cercetează mecanismul de funcţionare

al economiei, echilibrele şi dezechilibrele economice, politicile

macroeconomice şi relaţiile economice cu alte state.

Fenomen economic - formă de manifestare (exterioară) a realităţii

economice - aspecte, laturi şi legături dintre actele economice care apar şi

se manifestă la suprafaţa realităţii şi care este percepută (cunoscută) în mod

direct de către oameni

Proces economic - transformare observabilă (şi în cele mai multe

cazuri măsurabilă) cantitativă, calitativă şi/sau structurală a unui fenomen

economic, care are loc în anumite condiţii de spaţiu şi timp.

Lege economică - legătură, relaţie existentă între anumite fenomene

şi procese economice sau imanentă acestora - legătură esenţială, necesară,

generală, stabilă, durabilă şi cu caracter de tendinţă.

Indicator economic - expresie (măsură) numerică a unei activităţi, a

unui fenomen sau proces economic, strict delimitate în timp şi spaţiu,

eventual şi structural.

● Paul Cocioc, Octavian Jula 6

Indice - măsoară dinamica unor procese sau fenomene economice

(exprimate prin intermediul unor indicatori). În esenţă este un raport între

valorile aceluiaşi indicator economic în două momente diferite (două

puncte temporale). Dinamica unui fenomen sau proces economic măsurat

sub forma unui indicator poate fi evidenţiată şi sub forma ecartului

absolut.

Funcţie - expresie matematică ce caută să surprindă relaţiile dintre

fenomene şi procese economice sau să descrie modul de manifestare a

acestora. Formă de prezentare esenţialmente simplificată şi aproximativă a

vieţii economice reale.

B. ÎNTREBĂRI ŞI PROBLEME DE DISCUTAT

economie politică

problema alegerii şi obiectul ştiinţei economice

opinii despre obiectul economiei politice

denumiri concurente

evoluţia gândirii economice

instrumentele analizei economice

haos sau ordine în viaţa economică

caracterul legic al economiei

legi ale naturii şi legi ale societăţii

semnificaţii ale termenului de "lege"

libertate economică

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Ce studiază economia politică?

b) Care este etimologia denumirii de "economie politică" şi în ce

context se întâlneşte aceasta pentru prima dată?

c) Care sunt principalele curente de gândire economică din

perioada pre-ştiinţifică şi care sunt principalele lor contribuţii?

d) De ce se leagă dobândirea caracterului ştiinţific de către

economia politică?

e) Care este conţinutul principal al liberalismului economic clasic?

f) Cum a schimbat marginalismul gândirea liberală clasică?

g) Care este conţinutul principal al marxismului?

h) Care este meritul lui Chamberlin şi Robinson în teoria

concurenţei?

Introducere în studiul economiei politice ● 7

i) În ce constă dirijismul economic?

j) Care sunt principalele direcţii de dezvoltare ale gândirii

economice în perioada postbelică?

k) Care sunt principalele metode folosite de ştiinţa economică?

l) Prin ce se particularizează legile economice (cele sociale, în

general) în raport cu legile naturii?

m) În ce constă importanţa cunoaşterii legilor economice?

n) Ce raporturi există între legile economice obiective - cele care

acţionează în viaţa reală - şi legile ştiinţei economice?

2. Diversele aspecte ale vieţii economice pot fi apreciate prin

intermediul unor caracteristici:

- cantitative (în general sub formă de indicatori), sau

- calitative (nu se pot exprima numeric ci doar prin intermediul

unor cuvinte, unor termeni - de exemplu, sexul sau starea civilă

pentru oameni, ori forma de organizare pentru persoanele juridice)

Ierarhizarea elementelor vizate se poate face în mod obiectiv după

caracteristicile cantitative (de la cel mai mare la cel mai mic, de la cel mai

nou la cel mai vechi, de la cel mai greu al cel mai uşor ş.a.m.d.). Pentru

caracteristicile calitative, ordinea este doar una arbitrară, convenţională -

de exemplu, ordonarea alfabetică a mărcilor de automobile.

3. Indicatori economici pot fi:

- primari (de exemplu: salariul nominal) sau

- derivaţi (agregaţi) - calculaţi pe baza celor dintâi (de exemplu:

salariul real).

4. Unităţile de măsură folosite pot fi: naturale, convenţionale sau

monetare.

5. Formule de calcul a indicilor:

Coeficientul de variaţie: 0

1x

X

XI

unde: X1 = valoarea în perioada 1 (ulterioară momentului de referinţă)

X0 = valoarea la un moment (sau perioadă) de referinţă

Exprimarea indicilor se face de regulă în procente, ceea ce

corespunde relaţiei:

Indicele de variaţie: 100X

XI

0

1x

● Paul Cocioc, Octavian Jula 8

Variaţia procentuală: 100X

X100100

X

XI

00

1x

Ecartul absolut: 01 XXX

dacă X1>X0 (deci Ix >1) => creştere

X1=X0 (deci Ix =1) => constant

X1<X0 (deci Ix <1) => scădere

Exemplu:

Salariul nominal a unui angajat a fost la începutul anului de

3.000.000 lei. La 31 august acest salar a fost de 3.300.000 lei.

Atunci 1,1000.000.3

000.300.3ISi

Ceea ce poate fi exprimat în 3 moduri diferite, dar cu aceiaşi

semnificaţie:

- salariul a crescut de 1,1 ori (coeficientul de variaţie)

- salariul a crescut la 110% (indicele de variaţie)

- salariul a crescut cu 10% (variaţia procentuală)

6. Aceiaşi variaţie absolută determină mărimi relative diferite, după

cum este cazul unei creşteri sau scăderi.

Exemplu:

Unei variaţii de aceiaşi valoare absolută - să spunem 250 de unităţi -

îi va corespunde o creştere relativă cu 25% (de exemplu, de la 1000 la

1250 de unităţi în termeni absoluţi), şi o scădere cu doar 20%

(corespunzătoare în acest caz unei reduceri de la 1250 la 1000 de unităţi).

- creştere: 251001001000

1250IC %

- scădere: 201001001250

1000IS %

7. Variaţiile relative succesive nu se însumează pentru a determina

variaţia pe o perioadă mai mare. Variaţia relativă globală se determină ca

produs al coeficienţilor de variaţie relativă din perioadele succesive

componente:

iII

100*)I(I i

100100*)I(I i

Introducere în studiul economiei politice ● 9

Exemplu:

O creştere cu 20% este urmată de urmată de una cu 30%, creşterea

globală (totală) nu va fi de 50% (30%+50%), ci de 56% (1,2*1,3*100-

100) pentru că cea de a doua creştere (de 30%) corespunde la o bază de

calcul ce include şi creşterea iniţială.

- creşterea absolută totală: (100*1,2)*1,3=120*1,3=156

- creşterea relativă totală: 56100100100

156IC %

8. Formule de calcul:

Medie aritmetică simplă: n

x

m

n

1i

Ponderea: 100x

xp

i

i

Medie aritmetică ponderată:

i

ii

p

pxm

C. TESTE ŞI PROBLEME

1. Analiza activităţii economice la nivel individual (gospodării şi/sau

firme) ne situează în domeniul:

A) microeconomic

B) mezoeconomic

C) macroeconomic

D) mondoeconomic

2. Care dintre următoarele nu trebuie considerată o problemă

macroeconomică:

A) cauzele scăderii preţului la iaurt

B) cauzele reducerii nivelului general al preţurilor

C) cauzele recesiunii

D) efectul deficitului bugetar asupra inflaţiei

E) determinarea veniturilor agregate

3. Care dintre următoarele probleme sunt studiate în principal de

către microeconomie şi care de către macroeconomie:

● Paul Cocioc, Octavian Jula 10

microeconomie Macroeconomie

Şomaj

Inflaţie

Costuri de producţie

Teoria consumatorului

Optimul producătorului

Strategiile firmei

Politica monetară

4. Denumirea de economie politică se întâlneşte pentru prima oară

într-o lucrare aparţinând lui:

A) Thomas Mun

B) Antoine de Montchretien

C) William Petty

D) Adam Smith

E) John Maynard Keynes

5. Naşterea economie ca ştiinţă este legată de apariţia lucrării:

A) Tabloul economic

B) Aritmetica politică

C) Avuţia naţiunilor

D) Capitalul

E) Principiile economie politice

F) Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a

banilor

6. Prima lucrare de economie din perioada ştiinţifică aparţine lui:

A) Antoine de Montchretien

B) William Petty

C) Adam Smith

D) David Ricardo

E) James Stuart Mill

7. Căror şcoli de gândire economică aparţin fiecare dintre

următoarele personalităţii:

Thomas Mun Leon Walras

Antoine de Montchretien Vilfredo Pareto

Francois Quesnay Stanley Jevons

Adam Smith Alfred Marshall

David Ricardo Friedrich Engels

Introducere în studiul economiei politice ● 11

James St. Mill John Maynard Keynes

Jean Baptiste Say Karl Marx

Carl Menger Eugen Bohm-Bawerk

A) mercantilism

B) fiziocraţie

C) liberalism clasic

D) socialism

E) marginalism

F) dirijism

8. O lege economică reprezintă legătura între fenomene şi procese

economice sau imanentă acestora caracterizată prin:

A) esenţialitate

B) necesitate

C) generalitate

D) stabilitate

E) durabilitate

F) tendenţialitate

9. Care dintre cele de mai jos nu constituie o diferenţă între o lege a

naturii şi o lege economică:

A) caracter probabilistic

B) întinderea acţiunii în timp

C) câmpul specific de acţiune

D) generalitatea

E) obiectivitatea

F) posibilitatea modificării conţinutului

10. Prin ce se caracterizează fiecare din următoarele elemente

(categorii):

A) persoane fizice

B) automobile

C) imobile cu destinaţie de locuit

D) firme

10 11 10 11

anul fabricaţiei numărul de camere

vechimea în circulaţie capitalul social

anul construcţiei cifra de afaceri

anul înfiinţării marca

● Paul Cocioc, Octavian Jula 12

vârsta forma de organizare

naţionalitatea starea civilă

numărul de nivele religia

greutatea corporală pregătirea profesională

kilometrii parcurşi ocupaţia

capacitatea cilindrică sexul

poziţia în localitate vechimea în muncă

capacitatea de transport consumul de carburant

numărul de salariaţi materialul de construcţie

11. Care dintre cele de mai sus reprezintă caracteristici cantitative

(q) şi care calitative (c) ?

12. Stabiliţi relaţiile dintre creşterile şi scăderile prezentate în

tabelul de mai jos:

O creştere

relativă cu…

corespunde unei

scăderi cu…

O creştere

relativă cu…

corespunde unei

scăderi cu…

1% % 50% %

2% % 100% %

3% % 200% %

10% % 300% %

25% % 500% %

33,3% % 900% %

13. Stabiliţi relaţiile dintre scăderile şi creşterile prezentate în tabel:

O scădere

cu…

corespunde unei

creşteri cu…

O scădere

cu…

corespunde unei

creşteri cu…

1% % 20% %

2% % 25% %

3% % 50% %

10% % 100% %

14. Guvernul a decis într-un an indexarea salariilor din sectorul

bugetar după cum urmează: de la 1 ianuarie cu 8% şi de la 1

octombrie cu 12%. Care a fost creşterea totală a salariilor în anul

respectiv?

15. Rata lunară a inflaţiei în primul trimestru a unui an a fost de 3%

în ianuarie, 3% în februarie şi 2,5 în martie. Cu cât au crescut

preţurile în primul trimestru?

Introducere în studiul economiei politice ● 13

16. O scădere a producţiei unei firme într-o anumită perioadă cu

10% este urmată de o altă scădere în perioada imediat următoare

cu 20%. Cu cât a scăzut în total producţia firmei faţă de

momentul iniţial?

17. O creştere cu 60% a activităţii este urmată de o scădere cu 40%.

Care este evoluţia ce rezultă din aceste elemente?

18. O creştere cu 20% a activităţii este urmată de o scădere cu 20%.

Care este evoluţia ce rezultă din aceste elemente?

19. Evoluţia unei anumite categorii economice într-o perioadă de

timp a fost următoarea:

t1 t2 t3 t4 t5 t6

+10% -10% +10% +20% +15% -10%

Care este rezultanta acestor evoluţii?

20. Reprezentaţi grafic datele din tabelul următor:

X 1 2 3 4 5 6 7 8

Y1 10 35 55 70 80 85 85 75

Y2 80 70 60 50 40 30 20 10

20.

21.

21. Reprezentaţi grafic funcţia: y = 6 - 2x. Calculaţi panta funcţiei şi

stabiliţi natura relaţiei între cele două variabile.

22. Citiţi datele din graficul următor, prezentaţi-le într-un tabel şi

interpretaţi rezultatul:

● Paul Cocioc, Octavian Jula

14

X 1 2 3 4 5 6 7 8

Y

A) Cu cât s-a modificat Y (valoare relativă şi absolută) în X = 4

faţă de X = 3 ?

B) Dar în X = 5 faţă de X = 4 ?

23. Citiţi din graficul următor datele referitoare la cererile pentru un

anumit produs provenind de la 2 gospodării (C1 şi C2) şi

prezentaţi-le într-un tabel:

*Calculaţi cererea totală provenind din partea celor două gospodării

şi reprezentaţi-o în graficul de mai sus.

C2

p

q

10

8

6

4

2

0 2 4 6 8 10 12 14

C1

0

20

40

60

80

100

120

140

1 2 3 4 5 6 7 8

0

20

40

60

80

100

120

140

1 2 3 4 5 6 7 8

Introducere în studiul economiei politice ● 15

24. Să se calculeze ponderea în preţul final al benzinei a

următoarelor componente:

lei %

Cost de producţie 6125

Adaos comercial 1500

Taxa de drum 3525

Accize 10275

Taxă specială 125

TVA 3450

Total 100

Reprezentaţi grafic rezultatele:

25. Media la admiterea la facultate s-a calculat ca o medie

aritmetică simplă a mediilor obţinute în fiecare an de liceu şi a

mediei generale la bacalaureat. Calculaţi-vă această medie:

IX X XI XII (XIII) Bac Medie

Care a fost ponderea fiecărei note în calculul mediei finale?

Reprezentaţi grafic evoluţia mediilor dvs. din anii de liceu.

Comentaţi această evoluţie.

26. Într-un alt an medie finală a fost calculată ca o medie aritmetică

ponderată astfel:

- media generală la bacalaureat cu o pondere de 60% şi

- media anilor de liceu cu o pondere de 40%

Care ar fi fost media obţinută dacă v-aţi fi înscris în acel an?

27. Care dintre enunţuri afirmaţii sunt adevărate şi care sunt false?

1. Economia apare ca ştiinţă la sfârşitul secolului XVIII.

2. Economia studiază modul de folosire a unor resurse nelimitate

pentru satisfacerea unor trebuinţe limitate.

3. Economia studiază modul în care oamenii decid (aleg) în

condiţii de raritate.

4. Un decident raţional anticipează viitorul întotdeauna corect.

5. Economia nu poate fi o ştiinţă pentru că se ocupă de

cercetarea unor trebuinţe umane subiective şi nu cu elemente

naturale obiective

● Paul Cocioc, Octavian Jula

16

6. Economia nu poate fi o ştiinţă pentru că studiază

comportamentul uman.

7. Macroeconomia include studiul cauzelor inflaţiei.

8. Legile naturii au caracter obiectiv, în timp ce legile

economice au un caracter subiectiv.

9. Legile naturii au caracter absolut în timp ce legile economice

au caracter probabilistic.

10. Legile juridice cu caracter economic pot fi considerate legi

economice obiective.

11. Analiza şi sinteza sunt metode de cercetare utilizate numai de

cercetarea economică.

12. Testarea unui model economic presupune compararea

estimărilor făcute cu ajutorul său cu evoluţia realităţii

economice.

Introducere în studiul economiei politice ● 17

Tema 1:

1 2 3 4 5 6 7 8 9

A A MMmm

mmM

B C C AABCCCCE

EEEEDFDE

T D,E

10 11 12

BBCDAACABBCBD

CDDBDAAAAAABC

qqqqqcqqqqcqq

qqqcccccccqqc

0,99%1,96%2,91%9,09%20%25%

33,3%50%66,6%75%83,3%90%

13 14 15 16 17 18 19 20

1,01%2,04%3,09%11,1%

25%33,3%100%ER

20,96%

~21%

8,74% 28% -4% -4% +35,25%

21 22 23 24

-2

inversă

+40

+66,6%

-40

-40%

P/CT: 5/25, 6/20, 7/15,

8/10, 9/5, 10/2

25000 24,5%6%14,1%

41,1%0,5%13,8%

25 26 27

? 20% sau

16,66%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

A F A F F F A F A F F A