Click here to load reader

INTRERUPTOARE DE MEDIE SI INALTA TENSIUNE

  • View
    5

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of INTRERUPTOARE DE MEDIE SI INALTA TENSIUNE

INTRERUPTOARE DE MEDIE SI INALTA TENSIUNE
La medie si inalta tensiune functie de mediul de stingere folosit s-au stabilizat urmatoarele tipuri de intreruptoare: a) Intreruptoare cu lichid care pot fi:
-intreruptoare cu ulei mult (IUM); -intreruptoare cu ulei putin (IUP); -intreruptoare cu apa.
b) Intreruptoare cu autogenerare de gaze; c) Intreruptoare cu gaze comprimate, care pot fi:
-intreruptoare cu aer comprimat; -intreruptoare cu hexafluorura de sulf (SF6);
d) Intreruptoare cu suflaj magnetic; e) Intreruptoare cu vid.
9.1.Intreruptoare cu ulei mult, acestea pot fi primele pe scara evolutiei, in prezent aproape ca s-a renuntat la aceste constructii. Se construiesc fara camera de stingere (tensiuni 20 kV, puteri de rupere 100 MVA) si cu camere de stingere la tensiuni si puteri de rupere mari. Uleiul din cuva metalica pe langa rolul de izolator, se descompune sub influenta energiei din arc, formand gaze si vapori de ulei in amestec la presiune ridicata favorizand stingerea. Intreruptorul are doua ruperi de faza. Pentru puteri de rupere mai mari nu este economica stingerea arcului liber cu ulei rezultand un gabarit mult prea mare si durata mare de stingere a arcului. Cresterea puterii de rupere fara marirea sensibila a gabaritului se face utilizand camere de stingere, eficienta lor manifestandu-se la curenti mari. Cu toate performantele ridicate obtinute de intreruptorul cu ulei mult prin utilizarea camerelor de stingere cu jet fortat de ulei si reducerea volumului de ulei prin utilizarea cuvelor speciale nu s-a inlaturat dezavantajul pericolului de incendiu. Daca se adauga la aceasta revizia si controlul dificil datorita dificultatilor de golire a cuvei de cantitatea mare de ulei ce poate ajunge la zeci de tone se intelege usor de ce s-au inlocuit, desi in unele cazuri la inalta tensiune sunt preferate altora.
9.2. Intreruptoare cu ulei putin. Acestea au ca mediu de stingere o cantitate foarte mare de ulei. Camerele de stintegere au racirea intensificata folosind principiului jetului si al expandarii. Prin constructie in momentul intreruperii se realizeaza un jet de ulei rece asupra coloanei arcului electric care poate fi longitudinal sau transversal. Cantitatea de gaze care i-a nastere in camera de stingere la o presiune ridicata provoaca turbulenta, formand un amestec de gaze ionizat cu lichid rece. In momentul scaderii curentului, presiunea in camera de stingere scade putin provocand o noua vaporizare a uleiului in contact cu arcul electric, procesul respectandu-se in cateva semiperioade ale curentului alternativ astfel ca arcul este stins. Camerele de stingere ale intreruptoarelor cu ulei putin pot fi: a)camere de stingere rigide; b)camere de stingere cu control de presiune (fig.32); c)camere de stingere elastice (fig.33)
2
Fig.32 Fig.33 Fig.34
1 – teava de evacuare a gazelor 1- tulipa 2 – contact tulipa 2 - tija mobila 3 – contact de arc electric 3 - resort 4 – camera de stingere 5 – tija mobila.
Controlul presiunii in camera de stingere este realizat prin diametrul interior al tevii (fig.32) prin care gazele rezultate sunt evacuate. La depasirea presiunii in camera de stingere in fig.33 resoartele 3 se comprima reducand astfel presiunea. In fig.34 se prezinta o sectiune longitudinala prin polul unui intreruptor cu ulei putin tip 10- 15 kV, 630A reprezentat in pozitia deschis pe care se poate urmari constructia si functionarea, semnificatia notatiilor fiind urmatoarea: 1-buson golire; 2-borna de curent inferioara; 3-contact
3
inferior; 4-varf de contact (sintetizat Cu-W); 5-borna de curent superioara; 6-buson de umplere; 7- camera de detenta; 8-supapa de siguranta; 9-garnitura vizorului nivelului de ulei; 10-vizorul nivelului de ulei; 11-contacte fixe superioare; 12-cilindru izolant; 13-camera de stingere; 14-tija contactului mobil; 15-biela; 16-garnitura cilindru izolant-carter; 17-carter; 18-ax; 19-garnitura busonului de golire; 20-buson; 21-piesa imobilizatoare; 22-capac izolant; 23-garnitura capac izolant - cilindru izolant; 24-piesa de ghidare a miscarii tijei mobile; 25-cilindrii distantori electroizolanti. La declansarea intreruptorului, tija contactului mobil 14 antrenata de axul 18 legat la dispozitivul de actionare se deplaseaza in jos. Deoarece arcul electric se dezvolta in sens invers deplasarii gazelor in uleiul proaspat apare un suflaj mai eficient decat in cazul intreruptoarelor care au miscare de deschidere de jos in sus, asigurandu-se obtinerea unor performante superioare. Cilindrul izolant 12 este umplut cu ulei de transformator pana deasupra camerei de stingere in dreptul indicatorului de nivel 10. Camera de stingere 13 foloseste combinat suflaje transversal si longitudinal. Parametrii principali ai unui intreruptor de medie sau inalta tensiune sunt: a)tensiunea nominala U n,
b)curentul nominal I n, c)curentul limita termic Ilt
d)curentul limita dinamic Ild e)curentul de rupere nominal (puterea de rupere), Irn (Srn).
La tensiuni de peste 110kV se practica principiul modulului in constructia camerelor de stingere ale intreruptoarelor, inseriind mai multe camere de stingere pol ( la 110kV cu 2 ruperi, la 220kV cu 4 ruperi, iar la 400kV cu 6 ruperi pe pol), fig.35.
Fig.35 1 - camera de stingere 2 - borna 3 - coloana izolanta 4 - soclu
Eficienta ruperii multiple se mentine daca se asigura functionarea sincrona a camerelor de stingere realizata astfel: -pentru doua camere pe pol sincronizarea se realizeaza cupland mecanic tijele de contact (fig.36) -pentru mai mult de doua camere se comanda cu aceasi presiune, cu ajutorul dispozitivului oleopneumatic mai multe pistoane de actionare (fig.37).
4
In fig.36 doua camere 1 si 2 sunt actionate de un cilindru 3 avand tijele 4 si 5 cuplate mecanic. Camerele de stingere cilindrice se construiesc din tesatura de sticla impregnanta in rasina epoxidica, pentru a oferi rigiditate dielectrica ridicata si o rezistenta mecanica mare. Comanda inchiderii si deschiderii la medie tensiune se face de obicei cu mecanism de acumulare de energie in resort (fig37). Doua axe 1 si 2 sunt cuplate intre ele prin intermediul broastei 3, in figura piesele fiind figurate in pozitia de armare a resortului 4 de anclansare. Prin eliberarea zavorului 5 se realizeaza eliberarea energiei resortului 4 care produce prin intermediul unui sistem de parghii nedesenate, inchiderea intreruptorului. In pozitia inchis resortul 4 nu este complet detensionat, tocmai in scopul mentinerii unei pozitii ferme in aceasta situatie. Odata cu detensionarea partiala a resortului 4 se produce cuplarea axelor 1 si 2 astfel incat resortul de declansare 6 se armeaza. Pentru a deschide intreruptorul se actioneaza asupra broastei 3 prin care se decupleaza axul 1 de axul 2, axul 1 fiind decuplat, se elibereaza energia resortului 6 in prealabil armat la inchidere.
Fig.36
In fig. 38 se prezinta schematic comanda oleopneumatica. Presiunea de 300 at. este asigurata in acumulatorul de energie 1 cu ajutorul pompei 2 care trimite ulei sub presiune din rezervorul 3. In stare de repaus electrovalvele 4 si 5 sunt inchise iar intre fetele pistonului 6 nu exista diferenta de presiune. Intreruptorul este mentinut inchis sau deschis de resortul 8. Pentru a inchide sau deschide valva 4 care trimite ulei pe fata superioara a pistonului 6. Uleiul din partea inferioara a cilindrului este trimis in rezervorul 3 prin intermediul electrovalvei 5 care stabileste comunicatia necesara. Dupa terminarea manevrei electrovalvele 4 si 5 se inchid, iar ansamblul revine in pozitia de repaus. Pentru a comanda deschiderea, uleiul este trimis prin electrovalva 5 pe fata inferioara a pistonului 6 care lucreaza in cilindru 7. Ventilele de intoarcere 9 si 10 asigura mentinerea conductelor din amonte de electrovalve la presiunea de 6 at pentru a nu permite
5
intrarea aerului in tevi. Contactele auxiliare sunt actionate de pistonul 12. Presostatul 13 blocheaza actionarea intreruptorului in doua stadii (primul inchiderea, al doilea deschiderea) in cazul scaderii presiunii in acumulatorul de energie.
Fig. 38
9.3. Intreruptoare cu apa Au constructie asemanatoare cu a intreruptoarelor cu ulei putin unde mediul de stingere este apa fiind indicata din cauza continutului de peste 70% hidrogen, ce rezulta din descompunerea ei sub actiunea arcului electric. In amestec cu glicerina coboara punctul de inghet si sporeste cantitatea de hidrogen din gazele degajate. Datorita proprietatilor dielectrice reduse ale apei, aceste intreruptoare trebuiesc inseriate cu separatoare pentru a asigura deschiderea completa a circuitului. Camera de stingere este de tip elastic apa introducandu-se numai pe perioada intreruperii pentru a elimina pericolul exploziei datorita vaporizarii intense a apei. Prezinta dezavantajul evaporarii apei si deci supraveghere atenta si continua. 9.4. Intreruptoare cu gaze comprimate. In momentul intreruperii separarea contactelor se efectueaza in gaze sub presiunea, care produc un suflaj intens asupra arcului electric. Eficacitatea stingerii arcului este independenta de marimile curentului deconectat. Intreruptoarele cu aer comprimat lucreaza pe principiul stingerii cu jet de aer ce poate fi axial radial sau transversal. Sursa de aer comprimat reprezinta o instalatie separata situata langa intreruptor care produce, inmagazineaza si distribuie aerul comprimat. Fluxul de aer la o anumita presiune, ataca coloana arcului deionizand spatiul dintre contacte astfel
6
ca dupa prima trecere prin zero rigiditatea dielectrica incepe sa creasca. Presiunea si viteza de scurgere marite duc la cresterea puterii de rupere iar la fiecare presiune este o distanta optima intre contacte la care eficacitatea este maxima. Intreruptoarele cu hexafluorura de sulf (SF6) folosesc ca mediu de stingere gazul electronegativ SF6, care este si un bun izolant avand rigiditate dielectrica superioara aerului. (de aproximativ 2,5 ori), ducand la reducerea dimensiunilor de gabarit. Puterea de stingere este foarte mare la aceste intreruptoare care sunt preferabile celor cu aer comprimat.
Constanta de timp termica mica a arcului electric in SF6, determina o scadere rapida a conductivitatii electrice a coloanei de arc electric chiar pentru valori foarte mici ale curentului (in zona trecerii prin zero). Capacitatea mare de absorbtie a electronilor liberi confera o capacitate de rupere si o restabilire rapida a rigiditatii dielectrice a spatiului dintre contacte. In fig.39 se prezinta constructia unui untreruptor de inalta tensiune cu SF6 cu autocompresie, presiunea de suflaj cu gaz asupra arcului electric se realizeaza cu ajutorul unui piston in cursa de deschidere. Fiecare pol de intreruptor comporta: 1)camera de stingere (A) compusa din urmatoarele elemente: -izolator de ceramica (1);
-suport contacte fixe (2), cu degetele de contact (3), si tija contactului de arc (4), legata de borna de contact exterior (5); -suport contact fix (6), cu contacte fixe alunecatoare (7) si borna de contact exterior; -ansamblul mobil continand: tija de contact (9), cilindrul (10), contactele de arc (11), un contact de arc (12), si o duza izolanta (din teflon) (13);
2)izolator suport ceramica (14) in interiorul careia se afla biela izolanta (15) realizand ansamblul mobil al camerei de stingere cuplat cu mecanismul de actionare. Aceasta biela este articulata in (a) cu tija de contact (9). 3)mecanismul de actionare cuplat cu ansamblul mobil folosind resoarte pentru acumularea de energie necesara la inchidere si deschidere.
7
Fig. 39
In fig.40 sunt ilustrate schematic fazele suflajului prin autocompresie. In pozitia inchis (fig.40 a) curentul trece prin degetele de contact fixe (a), cilindrul (c), tija (d), contactele fixe (b) si suportul contactelor fixe (h); degetele de contact (a) o parte din suportul (h). Cand cilindrul (c) paraseste degetele de contact (a), curentul trece prin tija cu contactul de arc (f), degetele de arc (e), tija (d), contactele fixe (b) si suportul contactelor fixe (h) (fig.4b) . Simultan cu deplasarea cilindrului (c) in raport cu suportul fix (h) ce joaca un rol de piston si provoaca compresia progresiva a gazului in interiorul cilindrului, tija (f) obturand orificiul duzei (g). Cand degetele de contact de arc (e) se despart de tija (f), se amorseaza arcul electric intre aceste piese: tija (f), nu mai obtureaza orificiul duzei (g) gazul comprimat este proiectat asupra arcului electric stingandu-l (fig.40.c).
8
9
10. Contactoare de medie tensiune. Indeplinesc acelasi rol ca si contactoarele de joasa tensiune, nu intrerup scurtcircuite, ci numai curenti nominali si de suprasarcina in circuitele in care sunt montate. Se construiesc pentru Un ≤10 kV, In ≤ 1kA. Se utilizeaza pentru comanda motoarelor asincrone si sincrone, a cuptoarelor electrice si a bateriilor condensatoare. In fig.41 se prezinta contactorul cu tensiunea nominala de 6kV si curentul nominal de 100A, cu stingerea arcului electric in aer liber, in camere de stingere cu efect de ion, in care introducerea arcului electric se face ca urmare a suflajului magnetic. Actionarea contactorului se face cu un electromagnet de curent continuu alimentat de la reteaua de c.a. prin intermediul unei punti redresoare.
Fig. 41
10