4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 1/11

Font Size:

MANAGEMENT IN HEALTH, VOL 16, NO 2 (2012)

HOME ABOUT LOG IN REGISTER SEARCH CURRENT ARCHIVES

Home > Vol 16, No 2 (2012) > VÂLCEANU

DISPARITATI INTERREGIONALE IN DISTRIBUTIASERVICIILOR DE SANATATE, IN DOUA REGIUNI (VEST SI

CENTRU) DIN ROMANIA Dr. Daniela VALCEANU1, Soc. Marian MATEI1, Dr. Cristina CRINTEA1, Soc. Irina DOBANDA2Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar, Bucuresti2 Directia de Sanatate Publica Timis

REZUMAT: Serviciile medicale si sociale de calitate, accesibile in toate comunitatile, indiferent de zona rurala sauurbana in care acestea se plaseaza, constituie nucleul unei vieti autonome si de calitate a membrilor comunitatii, iar dezvoltarearetelei de asistenta medicala comunitara (AMC) trebuie sa ofere un raspuns adecvat nevoilor existente la nivelul comunitatilor.Diferentele legate de starea de sanatate si accesul la servicii de sanatate se refera, in lucrarea de fata, la comparatii intre douaregiuni din Romania, Vest si Centru in ceea ce priveste acoperirea cu servicii medicale primare si secundare si, in special, cuasistenti medicali comunitari si mediatori sanitari. Analiza a relevat inegalitati in distributia serviciilor, inegalitati maiaccentuate in regiunea Vest, in ceea ce priveste acoperirea cu servicii de medicina primara.

Cuvinte cheie: asistenta medicala comunitara, regiuni de dezvoltare, numar mediu locuitor/unitate sanitara, acces la

servicii medicale Actor esential: Individul. Reforma sistemelor de sanatate trebuie sa raspunda nevoilor indivizilor, tinand seama, in cadrulprocesului democratic, de asteptarile lor in domeniul sanatatii si al ingrijirilor. Opiniile si optiunile indivizilor trebuie sa exercite oinfluenta decisiva asupra modului cum sunt concepute si cum functioneaza serviciile de sanatate. Indivizii trebuie sa­si asumeresponsabilitatea propriei sanatati" ­ Carta de la Ljubljana, 1996". 1. INTRODUCEREAnalizele privind calitatea, echitatea si accesibilitatea la serviciile publice de sanatate se refera, cel maifrecvent la rezolvarea in cat mai bune conditii a problemelor de sanatate ale populatiei. Este recunoscutadiferenta dintre urban si rural, precum si faptul ca cea mai mare parte a populatiei rurale are un acces slabsau foarte slab la serviciile publice de sanatate, multe dintre sate avand un acces geografic dificil chiar si lamedicul de familie, timpul depasind chiar o ora in conditii de drum de proasta calitate, lipsa mijloacelor detransport, comunicatii precare, morbiditate ridicata si cost important.

Reformele introduse de legea asigurarilor sociale de sanatate de­a lungul timpului nu au rezolvatproblemele de acces ale grupurilor vulnerabile la serviciile publice de sanatate, chiar daca legea stipuleazaaccesul universal si dreptul la sanatate. In conditiile unei populatii defavorizate sau izolate din punctul devedere al infrastructurii de comunicatii (drumuri, telefonie, media) accesibilitatea la serviciile publice desanatate este dependenta de timp si de costurile financiare pe care le presupune.

Cercetarea efectuata in cadrul proiectului POSDRU "Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarearesurselor umane si institutionale din asistenta medicala comunitara" a incercat o analiza a factorilor ceinfluenteaza accesul la serviciile medicosociale si o abordare a nevoilor din perspectiva riscurilor de la nivelulcomunitatilor. Obiectivul principal privind incluziunea sociala pe dimensiunea sanatate il reprezintadezvoltarea unui sistem de asistenta medicala comunitara si imbunatatirea colaborarii cu sistemul de serviciide asistenta sociala. Prin urmare, am considerat ca, trebuie monitorizat accesul la servicii medicaleelementare, socio­medicale si nu la servicii inalt specializate.

Avand in vedere argumentele din cele doua puncte de vedere: cel al comunitatii si cel al individului, amavut ca puncte de pornire urmatoarele ipoteze:1. In absenta serviciilor de asistenta medicala comunitara, in mediul rural, populatia este defavorizata dinpunct de vedere al incluziunii sociale.2. Initierea si sustinerea unei orientari preventive in domeniul sanatatii populatiei din Romania, trece sine­

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 2/11

qua­ non, prin dezvoltarea serviciilor primare, integrate, de asistenta medicala comunitara.3. Chiar si intre localitatile din mediul rural exista dife­rente in ceea ce priveste accesul geografic: apropiereade marile orase si de caile rutiere importante in contradictie cu satele sau catunele izolate, ceea ce genereaza siun nivel diferit de acces la servicii medicale. Astfel, categoria de drum, mijloacele de transport in comunsi/sau personale, relieful sunt elemente ce influenteaza accesul geografic la serviciile de sanatate, iar distributiaunitatilor sanitare si a furnizorilor individuali de servicii de sanatate este un factor important de acces. Modulde organizare a asistentei medicale primare poate facilita accesul in sate prin sediile secundare organizate demedicul de familie. Pe de alta parte, este dificil de apreciat intensitatea legaturii intre accesul geografic siadresabilitatea la medicul de familie.

2. SCOP SI OBIECTIVEServiciile medicale si sociale de calitate, accesibile in toate comunitatile, indiferent de zona rurala sau urbanain care acestea se plaseaza, constituie nucleul unei vieti autonome si de calitate a membrilor comunitatii.Marile diferente de oportunitati si servicii existente inca intre zonele rurale si cele urbane, invalideazaprincipiul incluziunii sociale, specific tarilor din UE.

In vreme ce nevoile socio­medicale ale membrilor comunitatilor sunt adeseori mai accentuate in zonelerurale din Romania, resursele existente sunt inadecvate si insuficiente calitativ si cantitativ. Cu astfel deresurse este imposibil sa se asigure sprijinul necesar unor categorii sociale cu "nevoi speciale" (boli cronice,batrani, copii, bolnavi psihici sau cu diferite forme de handicap, alcoolici prezentand tulburari adiacente,persoane cu boli progresive cum ar fi HIV/SIDA sau scleroze multiple) sau unor persoane aflate la unmoment dat, temporar, in dificultate si necesitand astfel de servicii. De asemenea, nu trebuie uitate nevoile siproblemele particulare pe care anumite etnii, cum ar fi populatia rroma, le pot avea. Diferentele legate destarea de sanatate si accesul la servicii de sanatate nu se refera doar la comparatiile cu alte tari (utilizate decele mai multe ori ca unic argument in analize nationale), ci si la diferite regiuni si zone din Romania. Astfel,cea mai mare discrepanta se intilneste in mediul rural, unde numarul personalului medical, in general, si almedicilor, in special, este de citeva ori mai mic decat in urban. Acelasi lucru poate fi observat si in cazulinstitutiilor medicale, de la unitati farmaceutice la spitale (aproape inexistente in rural) si centre de sanatate.

Dezvoltarea retelei AMC trebuie sa ofere un raspuns adecvat nevoilor existente la nivelul comunitatilor.Reteaua joaca un rol vital in asigurarea ingrijirilor primare, inclusiv a educatiei la nivelul comunitatii.Asistenta medicala comunitara se constituie ca o interfata intre serviciile medicale oferite de medicul defamilie si populatia comunitatilor, aflata adeseori la un oarecare grad de ignoranta privind serviciile desanatate de care ar putea beneficia. Adecvarea nu poate pleca decat de la o buna cunoastere a nevoilor reale,calitative si cantitative, de la nivelul comunitatilor, precum si a ceea ce exista deja ca resurse pentruproblemele sociale si de sanatate ale oamenilor.

Zonele de Vest si Centru ale Romaniei sunt percepute, in baza statisticilor nationale existente, ca fiindzonele cu un nivel mai ridicat de bunastare, inclusiv de servicii si resurse de sanatate, comparativ cu alte zonedin tara. In ultimii ani se accepta faptul ca, datorita schimbarilor economice, demografice si din structurasistemului de sanatate sunt dificultati in distributia serviciilor de sanatate de baza, in ambele medii, dar in moddeosebit in mediul rural. Existenta diferentelor de acoperire cu servicii de asistenta medicala primara pe mediide rezidenta urban/rural este cunoscuta in literatura de specialitate, dar nu a fost realizata de curand inRomania. Studiul de fata si­a propus realizarea unei analize a acoperirii cu servicii de sanatate in regiunileVest si Centru, atat la nivel regional, cat si la nivel de judet, luand in calcul furnizorii existenti pana la nivelde sat. Obiectivul principal a fost de a evidentia zonele mai slab acoperite cu medici si asistente, atat din punctde vedere geografic cat si al acoperirii cu servicii medicale (cabinet medical si spitale). 3. MATERIAL SI METODAAu fost luate in analiza satele, comunele si orasele din cele 10 judete ce facparte din Regiunile de Dezvoltare Centru si Vest:

Regiunea JUDETUL Nr. orase % Nr. comune % Nr. sate %

Centru ALBA 11 11,11% 67 10,50% 520 18,66%

Centru BRASOV 10 10,10% 48 7,52% 147 5,28%

Centru COVASNA 5 5,05% 40 6,27% 107 3,84%

Centru HARGHITA 9 9,09% 58 9,09% 218 7,82%

Centru MURES 11 11,11% 91 14,26% 426 15,29%

Centru SIBIU 11 11,11% 53 8,31% 155 5,56%

subtotal Regiunea CENTRU 57 57,57% 357 55,95% 1573 56,45%

Vest ARAD 10 10,10% 68 10,66% 263 9,44%

Vest CARAS­SEVERIN 8 8,08% 69 10,82% 267 9,58%

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 3/11

Vest HUNEDOARA 14 14,14% 55 8,62% 393 14,11%

Vest TIMIS 10 10,10% 89 13,95% 290 10,41%

subtotal regiunea VEST 42 42,42% 281 44,05% 1213 0,4354

TOTAL Regiunea C+V 99 100,00% 638 100,00% 2786 100,00%

Pentru prelucrarea statistica a bazelor de date s­au a­plicat metode matematice si statistice.Intrucat s­a constatat ca repartitiile de frecventa sunt inegale, si in acest caz media aritmetica simpla nu se

poate utiliza, pentru fiecare serie de valori din cele 10 judete s­au calculat valorile medii ponderate. Deasemenea, pentru a cunoaste gradul de dispersie fata de medie a fiecarei serii de valori, respectiv gradul deomogenitate a loturilor de studiu, s­a calculat deviatia standard.

In analiza au mai fost utilizati: coeficientul de corelatie a rangurilor, distributia seriilor de date pentrufiecare item in quartile (clase) ­ pe toata baza de date, intervalele de incredere pentru itemii considerati.

4. REZULTATE SI DISCUTII

A. Numar mediu populatie ce revine unui tip de serviciu de sanatate pe cele doua Regiuni deDezvoltare, Centru si Vest

In ceea ce priveste cabinetele medicilor de familie intre cele doua regiuni, nu sunt diferente mari. Lanumarul populatiei deservite de 1 cabinet de medicina dentara si/sau de farmacie se observa ca regiuneacentru are o acoperire mai buna cu acest tip de cabinete (mai putini locuitori ce revin la 1 cabinet)(Grafic 1).

Grafic 1 ­ Numar mediu populatie ce revine unui tip de unitate sanitara, comparativ pe cele 2 regiuni de dezvoltare, Centru siVest, in anul 2010

Din graficul 2 se poate observa ca populatia din regiunea Centru este mai bine deservita cu substatiide ambulanta decat regiunea Vest. La nivel de spitale exista, de asemenea, o diferenta dar mult mai mica.

Grafic 2 ­ Numar mediu populatie ce revine unui tip de unitate sanitara, comparativ pe cele 2 regiuni de dezvoltare (Centru siVest), in anul 2010

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 4/11

Se poate observa din graficul 3 ca in ceea ce priveste cabinetele de medicina de familie exista o diferentamica intre urban si rural, in schimb in ceea ce priveste cabinetele dentare si farmaciile exista o diferenta marein defavoarea ruralului.

Grafic 3 ­ Numar mediu populatie ce revine unui tip de unitate sanitara, comparativ pe medii de rezidenta si pe regiuni dedezvoltare (Centru si Vest), in anul 2010

Asa cum era de asteptat, pentru spitale si servicii de ambulanta, diferenta urban/rural este foarte mare;

practic acestea se regasesc in principal in urban.

Grafic 4 ­ Numar mediu populatie ce revine unui tip de unitate sanitara de asistenta de urgenta prespitaliceasca si secundara,comparativ pe medii de rezidenta si regiuni de dezvoltare (Centru si Vest), in anul 2010

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 5/11

Grafic 5 ­ Numar mediu populatie ce revine unui tip de furnizor de servicii de asistenta medicala primara comparativ pe mediide rezidenta, regiuni de dezvoltare (Centru si Vest), in anul 2010

Grafic 6 ­ Numar mediu populatie ce revine unui tip de furnizor de servicii de asistenta medicala comunitara, comparativ pemedii de rezidenta, regiuni de dezvoltare (Centru si Vest), in anul 2010

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 6/11

Regiunea de dezvoltare / Nr. mediulocuitori deserviti de:

1 medic defamilie

1 medicdentist

1 farmacist 1 asistentmedical

comunitar

1 mediatorsanitar

Regiunea Centru ­ total 1838 3482 2736 21747 24492Regiunea Vest ­ total 1745 3502 3890 43496 95692Diferenta C­V 92 ­20 ­1154 ­21749 ­71199

Regiunea de dezvoltare / Nr.mediu locuitori deserviti de:

1 cabinet demedicina defamilie

1 cabinet demedicinadentara

1 unitate defarmacie

1 substatii deambulanta 1 spital

Regiunea Centru ­ total 1857 3501 2736 43495 53674Regiunea Vest ­ total 1762 4355 3882 53162 56289Diferenta C­V 95 ­853 ­1146 ­9667 ­2615 Dupa cum se poate observa, intre cele 2 regiuni de dezvoltare Centru si Vest exista diferente in ceea ce

priveste oferta de servicii medicale dupa cum urmeaza: La medicina de familie diferenta este de 95 locuitori la un cabinet de medic de familie si de 93 locuitori pe

medic de familie, in favoarea regiunii de Vest; La medicul dentist diferenta este de 854 locuitori la un cabinet si 20 locuitori la un medic dentist in favoarea

regiunii Centru; La farmacist diferenta este de 1146 locuitori/1 farmacie si 1154 locuitori la un farmacist, in favoarea

regiunii Centru; La asistenta medicala comunitara diferenta este de 21749 locuitori la un asistent medical comunitar si de

71200 locuitori la un mediator comunitar in favoarea regiunii Centru; Pentru serviciile de ambulanta diferenta este de 9667 locuitori/1 substatie ambulanta in favoarea regiunii

Centru; In privinta asistentei spitalicesti (spitale aflate in contract cu CNAS) diferenta este de 2615 locuitori in

favoarea regiunii Centru.

B. Numar mediu populatie ce revine unui tip de serviciu de sanatate pe regiuni si pe judeteRegiunea Centru ­ judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiua. Cabinete si unitati sanitare

Regiunea Centru ALBA BRASOV COVASNA HARGITA MURES SIBIUcabinet MF 1549 2015 2293 2264 1903 1606farmacie 2825 3373 5208 3360 2141 3682cabinet MD 9861 5344 6329 5712 6699 5229ambulanta 96747 36238 120283 14856 137238 359364spital 119763 75518 171011 400651 165580 430217

Cea mai buna acoperire cu cabinete de medici de familie o are judetul Alba si cea mai slaba acoperire cu

medici de familie o are judetul Covasna.

Grafic 7 ­ Numar mediu populatie/cabinet de medicina de familie, Regiunea de Dezvoltare Centru, 2010

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 7/11

b. Cabinete medici dentisti si farmaciiAcoperirea cu cabinete de medici dentisti este cea mai buna in judetul Sibiu si cea mai slaba in judetul

Alba, iar acoperirea cu farmacii este cea mai buna in judetul Mures si cea mai slaba in judetul Covasna.

Grafic 8 ­ Numar mediu populatie/cabinet de medicina dentara si unei unitati farmaceutice, Regiunea de Dezvoltare Centru,2010

Judetul Harghita are cea mai buna acoperire cu centre de ambulanta dar o acoperire slaba cu spitale, pecand judetul Sibiu are cea mai buna acoperire cu spitale si cea mai slaba acoperire cu centre de ambulanta(grafic 4).

Grafic 9 ­ Numar mediu populatie/statie de ambulanta si spital, Regiunea de Dezvoltare Centru, 2010

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 8/11

c. Furnizori individuali (medici si asistente)Judetul Brasov nu are nici un asistent medical comunitar.

Grafic10 ­ Nr. mediu populatie/tip de furnizor de servicii de asistenta medicala primara, Regiunea Centru, 2010

Nu exista diferente mari in ceea ce priveste accesul la medicul de familie, cei mai multi medici de

familie fiind in judetul Alba si cei mai putini in judetul Covasna. Cea mai slaba acoperire este cu medicidentisti in contract cu CNAS. Exista o variatie destul de mare in acoperirea cu farmacisti care lucreaza insistemul public.

In toate judetele regiunii Centru exista acoperire cu mediatori sanitari, dar pentru fiecare mediatorrevine o populatie intre 6411 locuitori in judetul Sibiu si 60702 locuitori in judetul Alba.

Grafic 11 ­ Numar mediu populatie ce revine unui furnizor de servicii de asistenta medicala comunitara, Regiunea Centru,2010

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 9/11

In ceea ce priveste asistentii medicali comunitari, judetul Brasov nu are nici un asistent medicalcomunitar; cea mai buna acoperire o are judetul Mures cu 5765 locuitori la un asistent medical comunitar,iar cea mai slaba acoperire (fara Brasov) este de 67473 locuitori la un asistent medical comunitar injudetul Covasna.Tabel. Asigurarea cu cadre medicale, Regiunea Vest ­ judetele Arad, Caras­Severin, Hunedoara, Timis

a. Cabinete si unitati sanitare

Regiunea VEST ARAD CARAS SEVERIN HUNEDOARA TIMIScabinet MF 1810 1942 2199 1588farmacie 6479 24472 3785 5519cabinet MD 6838 10949 12987 6833ambulanta 78963 117417 170383 47031spital 215355 255857 113668 125508

In ceea ce priveste acoperirea cu medici de familie judetul Timis sta cel mai bine avand in medie 1588de locuitori la un medic si cel mai slab sta judetul Hunedoara unde exista in medie 1 medic la 2199locuitori (grafic 12). Grafic 12 ­ Numar mediu populatie ce revine unui cabinet de medicina de familie, Regiunea de Dezvoltare Vest in anul 2010

La acoperirea cu medici dentisti si farmacisti din sistemul public, cel mai bine stau judetele Arad si Timis sicea mai slaba acoperire o are judetul Caras Severin (grafic 13).

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 10/11

Grafic 13 ­ Numar mediu populatie/cabinet medicina dentara respectiv unitate farmaceutica, Regiunea Vest, 2010

Cea mai buna acoperire cu spitale la numar de locuitori o gasim in judetele Hunedoara si Timis, iar in ceea cepriveste serviciile de ambulanta, cea mai buna situatie se gaseste in judetele Timis si Arad. Grafic 14 ­ Numar mediu populatie ce revine unei statii de ambulanta comparativ cu un spital, Regiunea Vest, 2010

b. Furnizori individuali (medici si asistente)

Regiunea VEST ARAD CARAS SEVERIN HUNEDOARA TIMISmedic familie 1806 1942 2199 1586farmacist 6479 24472 3785 5587medic dentist 6780 10949 12641 6636mediator sanitar 51438 226038 1810337 4418766asistent medical comunitar 60070 0 9823 40073

Judetul Caras­Severin nu are nici un asistent comunitar.

La nivelul ambelor regiuni exista judete fara nici un asistent medical comunitar. Dezvoltarea serviciilormedicale in mediul rural, ca prioritate nationala, trebuie completata cu structurarea serviciilor de medicinacomunitara la nivelul mediului rural, atat prin mentinerea si promovarea asistentei medicale comunitare si aactivitatii de mediere in comunitatile de rromi, cat si prin masuri specifice de dezvoltarea a resurselor umane

4/23/2015 INTERREGIONAL DISPARITIES ON RURAL – URBAN, WEST—CENTRE REGIONS, ROMANIA | VÂLCEANU | Management in Health

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709 11/11

in acest domeniu.5. CONCLUZII

Rezultatele acestei analize a distributiei furnizorilor de servicii de sanatate pe judetele din cele douaregiuni, ne evidentiaza o problema in accesarea serviciilor de sanatate, in unele zone provocand amanareaingrijirilor medicale si ducand la cresterea costurilor seviciilor medicale prestate departe de casa, crescandastfel costul de ingrijiri atunci cand acestea sunt accesate.

Disparitatile, ca lipsa de legatura, de armonie, de potrivire intre elemente sunt mai transparent relevate deanaliza la nivelul judetelor. Prezenta sau nu a asistentei La nivelul fiecarei regiuni, distributia furnizorilor deservicii reflecta accesibilitatea mai buna in Regiunea de Centru. Pe de alta parte, intre judetul Timis si judetulMures, de exemplu, exista diferente remarcabile privind acoperirea cu asistenti medicali comunitari simediatori sanitari. Aceste diferente sunt date de oportunitatile de care judetul Mures a beneficiat in ultimiiani, de a­si forma asistenti medicali comunitari si mediatori sanitari rroma, in cadrul unor proiecte nationale(proiecte UNICEF2, DOTS/TBC, Ordinul Moaselor din Romania) sau locale (finantate din ProgrameleNationale de Sanatate).

BibliografieAsociatia EpiData­Gestionarea datelor pentru studii populationale si studii clinice; Ghid EpiData pentruincepatori­ Proiectul documentatiei EpiData, 2001.

MARCU, Aurelia (coord.); MARCU Gr. M., VITCU, Luminita, SCINTEE, Silvia G., GALAN, Adriana, VITCU,Anca G., POPA, Ion, FLORESCU, Irina­Metode utilizate in monitorizarea starii de sanatate­ Editura Institutuluide Sanatate Publica Bucuresti, 2002.

MURESAN, Petru­Manual de metode matematice in analiza starii de sanatate­Editura Medicala Bucuresti, 1989.SANDU, Dumitru­Disparitati sociale in dezvoltarea si in politica regionala din Romania­draft 2/, UniversitateaBucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, 29 octombrie 2010.

VULCU, Liviu si colab.­Metodologia cercetarii stiintifice medicale ­ Curs universitar­ Editura U.L.B.S., 2003.Institutul National de Statistica ­ Numarul populatiei pe judete, pe localitati, sexe si grupe de varsta, 2010.

Journal published by SNSPMS