Embed Size (px)
Citation preview
CARTOGRAFIEREA
INSTITUŢIILOR/ORGANIZAŢIILOR
GUVERNAMENTALE ŞI
NEGUVERNAMENTALE CARE OFERĂ
SERVICII MIGRANŢILOR
2
CUPRINS
INTRODUCERE .............................................................................................. 5
I. METODOLOGIA EXERCIŢIULUI DE CARTOGRAFIERE ŞI EVALUARE A NECESITĂŢILOR DE
CONSOLIDARE A CAPACITĂŢILOR ........................................................................ 6
II. CARTOGRAFIEREA INSTITUŢIILOR / ORGANIZAŢIILOR GUVERNAMENTALE ŞI
NEGUVERNAMENTALE CARE OFERĂ SERVICII MIGRANŢILOR ......................................... 9
2.1. Instituţii/structuri guvernamentale responsabile de elaborarea politicilor în domeniul
migraţiei ................................................................................................. 9
2.2. Autorităţile publice centrale şi locale care oferă servicii migranţilor ................... 15
2.3. Organizaţii internaţionale care susţin dezvoltarea şi prestarea serviciilor pentru
migranţi de către autorităţile guvernamentale şi organizaţiile neguvernamentale ......... 21
2.4. Organizaţii neguvernamentale ce oferă servicii pentru migranţi ......................... 26
2.5. Instituţii guvernamentale şi organizaţii neguvernamentale care oferă servicii pentru
asistenţa, reabilitarea şi reintegrarea victimelor TFU şi victimelor violenţei în familie .... 30
III. PLANUL DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIILOR PUBLICE, ORGANIZAŢIILOR
NEGUVERNAMENTALE CARE PROPUN SERVICII PENTRU MIGRANŢI, ORGANIZAŢIILOR FEMEILOR
MIGRANTE ................................................................................................. 38
VI. SERVICIILE OFERITE FEMEILOR MIGRANTE, LA NIVEL LOCAL: MODALITĂŢI DE INFORMARE ŞI
POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE ........................................................................ 43
4.1. Consultările publice locale cu femeile migrante şi cu prestatorii de servicii ........... 43
4.1.1. Problemele şi necesităţile femeilor revenite din migraţie ............................ 45
4.1.2. Modalităţile de informare a femeilor migrante despre serviciile existente ........ 47
4.2. Posibilităţile de îmbunătăţire a modalităţilor de informare a femeilor migrante
despre serviciile existente ........................................................................... 48
4.3. Crearea unei platforme de dialog între femeile migrante ................................. 49
4.4. Mediatizarea consultărilor locale .............................................................. 49
4.5. Priorităţile în crearea unei platforme active de dialog pentru femeile migrante ...... 49
V. CREAREA UNEI PLATFORME DE DIALOG PENTRU FEMEILE MIGRANTE .......................... 51
VI. LECŢII ÎNVĂŢATE ..................................................................................... 55
ANEXE ...................................................................................................... 56
3
Anexa 1. Ghidul de interviu individual aprofundat ............................................... 56
Anexa 2. Agendele consultărilor publice locale ................................................... 61
Anexa 3. Agenda Mesei Rotunde Naţionale ........................................................ 64
Anexa 4. Informaţia de contact a instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor
neguvernamentale care oferă servicii migranţilor, la orice etapă a migraţiei ............... 66
4
ABREVIERI
ANOFM – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
APC – Administraţia Publică Centrală
APL – Administraţia Publică Locală
ATOFM – Agenţia Teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă
BCIS – Birouri Comune de Informaţii şi Servicii
BMA – Biroul Migraţie şi Azil
BRD – Biroul pentru Relaţii cu Diaspora
CAP – Centrul pentru Asistenţa şi Protecţia victimelor şi potenţialelor victime ale TFU
CCTF – Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane
CDF – Centrul de Drept al Femeilor
CMI - Centrul pentru Migraţie Internaţională
CNAS – Casa Naţională de Asigurări Sociale
CTAS – Casa Teritorială de Asigurări Sociale
DASPF – Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei
IASCI - Agenţia Internaţională pentru Informaţii din Ţările Sursă
ÎS CRIS „Registru” – Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat
„Registru”
La Strada – Centrul Internaţional pentru PROTECŢIA ŞI Promovarea Drepturilor Femeii „La
Strada”
MAEIE – Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
ODIMM – Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
OIM – Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
PNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
RM – Republica Moldova
SNR – Sistemul Naţional de Referire
TFU – Trafic de Fiinţe Umane
UE – Uniunea Europeană
UN Women – Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Emanciparea Femeii
5
INTRODUCERE
Fenomenul migraţiei continuă să fie o provocare pentru Republica Moldova, oferind
oportunităţi, dar şi riscuri privind nivelul şi perspectivele de dezvoltare durabilă a ţării. Au
fost realizate numeroase cercetări care pun în evidenţă multitudinea de aspecte ale acestui
proces – tendinţele migraţioniste, remitenţele, situaţia gospodăriilor cu migranţi,
consecinţele asupra unor categorii vulnerabile (copii, bătrâni) şi mai puţin referitor la
serviciile existente pentru migranţi, dificultăţile la reîntoarcere şi integrarea lor, după
procesul de migraţie.
Scopul studiului dat a urmărit cunoaşterea instituţiilor/organizaţiilor guvernamentale
şi neguvernamentale care oferă servicii migranţilor, la orice etapă a migraţiei. În procesul
de cartografiere, a fost analizată activitatea instituţiilor şi organizaţiilor care propun
servicii în următoarele domenii: (i) migraţia şi reintegrarea în scop de muncă, promovarea
şi protecţia drepturilor migranţilor peste hotare, precum şi reintegrarea în societate după
perioada de migraţie; (ii) combaterea traficului de fiinţe umane (TFU) şi asistenţa în
reabilitarea şi reintegrarea victimelor TFU, prevenirea TFU; (iii) asistenţa în reabilitarea şi
reintegrarea victimelor violenţei în familie.
O parte importantă a studiului s-a bazat pe identificarea necesităţilor de instruire a
reprezentanţilor instituțiilor/organizaţiilor ce oferă servicii pentru migranţi, întru
elaborarea unui Plan de Dezvoltare a capacităţilor, în baza căruia să fie fortificate,
ulterior, capacităţile prestatorilor de servicii, dar şi a grupurilor/organizaţiilor femeilor
migrante.
Studiul Cartografierea instituţiilor/organizaţiilor guvernamentale şi
neguvernamentale care oferă servicii migranţilor este destinat reprezentanţilor instituţiilor
guvernamentale şi internaţionale, organizaţiilor femeilor migrante, asociaţiilor diasporei
Republicii Moldova, organizaţiilor/instituţiilor ce oferă servicii migranţilor, la orice etapă,
pentru a creşte accesul femeilor la sericiile existente şi a îmbunătăţi serviciile oferite
femeilor migrante.
6
I. METODOLOGIA EXERCIŢIULUI DE CARTOGRAFIERE
ŞI EVALUARE A NECESITĂŢILOR DE CONSOLIDARE A
CAPACITĂŢILOR
Etapele procesului de cercetare şi dezvoltare a Planului de Consolidare a Capacităţilor
Procesul de cercetare a fost unul complex şi a cuprins colectarea informaţiei de la
autorităţile publice centrale şi locale, precum şi de la migranţi. Cercetarea a cuprins 2
etape: (i) colectarea informaţiei de la instituţii/organizaţii prestatoare de servicii pentru
migranţi; (ii) colectarea informaţiei de la migranţi despre serviciile accesate; (iii) validarea
rezultatelor studiului Cartografierea instituţiilor/organizaţiilor guvernamentale şi
neguvernamentale care oferă servicii migranţilor şi a Planului de Consolidare a
Capacităţilor prestatorilor de servicii, dar şi a grupurilor/organizaţiilor femeilor migrante.
I. Colectarea datelor de la instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale care
oferă informaţii/servicii migranţilor şi identificarea necesităţilor de dezvoltare a
capacităţilor
Au fost pregătite şi trimise scrisori către fiecare din cele 35 de unităţi teritorial-
administrative ale RM, pentru a identifica serviciile oferite migranţilor.
În procesul de cartografiere, s-a discutat cu reprezentanţii diferitor instituţii (structuri
şi instituţii de stat, centre comune, mecanisme de protecţie, organizaţii
neguvernamentale, asociaţii etc.) care oferă servicii pentru migranţi, cetăţeni ai Republicii
Moldova, la orice etapă a migraţiei. Informaţia a fost colectată prin diverse modalităţi: on-
line, telefon, faţă în faţă. Cu o parte din instituţii, s-au realizat interviuri individuale
aprofundate faţă în faţă, iar cu altele interviuri individuale aprofundate la telefon. Datele
au fost colectate în baza unui Ghid de interviu care a permis colectarea informaţiei în
următoarele domenii:
(i) Descrierea instituţiei/organizaţiei:
1. Profilul instituţiei;
2. Serviciile oferite;
3. Colaborarea cu autorităţile guvernamentale;
4. Colaborarea cu autorităţile locale;
5. Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale;
6. Planurile de viitor.
(ii) Necesităţile de fortificare a abilităţilor în următoarele domenii:
1. Egalitatea de gen;
2. Integrarea subiectului migraţiei în politicile de dezvoltare;
7
3. Migraţia din perspectiva de gen;
4. Utilizarea serviciilor electronice;
5. Comunicarea şi colaborarea prin intermediul reţelelor on-line etc. (a se vedea
Anexa 1. Ghidul de interviu).
Au fost realizate interviuri individuale aprofundate cu:
- Reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale identificate, care oferă servicii
pentru migranţi – Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
(ODIMM); Centrele de servicii Nexus; Centrele SYSLAB; A. O. „Familii migrante”; A.
O. „Baştina”; Centrul pentru Asistenţa şi Protecţia victimelor şi potenţialelor victime
ale TFU etc.;
- Reprezentanţi ai administraţiei publice centrale – Ministerul Muncii, Protecţiei
Sociale şi Familiei (MMPSF); Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă
(ANOFM);
- reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale – Organizaţia Internaţională pentru
Migraţiune; Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare; Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare; Centrul pentru Migraţie Internaţională din cadrul Agenţiei
Germane pentru Cooperare etc.;
- reprezentanţi ai structurilor, la nivel raional, care oferă servicii pentru migranţi şi
familiile acestora – Birourile Comune de Informaţii şi Servicii (BCIS); Direcţiile de
Educaţie/Învăţământ; Agenţiile Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă (ATOFM);
Centre raionale ale Medicilor de Familie; Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţie a
Familiei (DASPF) etc.
II. Colectarea datelor despre serviciile solicitate de către migranţi, de la femeile
migrante care au participat la consultările locale, în cele 3 regiuni ale RM
(Centru, Nord, Sud).
Au fost organizate consultări locale în 3 regiuni diferite ale Republicii Moldova (Nord,
Centru, Sud) cu participarea femeilor migrante, reprezentanţilor BCIS şi a altor instituţii
locale şi organizaţii neguvernamentale, care oferă diferite servicii migranţilor. Scopul
consultărilor locale a constat în identificarea lacunelor, dar şi a necesităţilor acestor
organizaţii în prestarea serviciilor pentru migranţi şi încercarea de a stabili un sistem
mutual de referinţă.
La consultările locale au participat următoarele categorii de actori sociali:
- femei migrante,
- reprezentanţi ai autorităţilor publice locale – Direcţia Economie; Agenţia
Teritorială pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ATOFM); Direcţia de Învăţământ;
8
Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF); asistenți sociali;
reprezentanţi ai instituțiilor de învăţământ etc.
- reprezentanţi ai societăţii civile ce prestează servicii pentru migranţi, femei
migrante şi familiile acestora – Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici
şi Mijlocii (ODIMM); Centrele SYSLAB; Centrele de servicii Nexus; Asociații ale
femeilor care au revenit din migrație (A. O. „Femei migrante”, A. O. „Baştina”);
Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potențialelor victime ale traficului;
Centrul de Drept al Femeilor etc.
Obiectivele consultărilor locale au vizat:
- Modalităţile de informare a migranţilor despre serviciile existente (migranţi
potenţiali, persoane revenite din migraţie) şi posibilităţile de îmbunătăţire a căilor
de informare a migranţilor, la orice etapă a migraţiei (etapa de plecare din ţara de
origine, etapa aflării în ţara de destinaţie, etapa de revenire în Republica Moldova);
- Dezvoltarea serviciilor pentru migranţi, în baza necesităţilor acestora, la orice
etapă a migraţiei;
- Consolidarea capacităţilor personalului diferitor instituţii care oferă servicii
pentru migranţi;
- Posibilităţile de îmbunătăţire a colaborării dintre instituţiile nominalizate mai sus
şi crearea unei platforme de dialog şi referire a migranţilor către serviciile
existente (a se vedea Anexa 2. Agendele consultărilor locale).
III. Organizarea unei mese rotunde, la nivel naţional, cu participarea
reprezentanţilor instituţiilor guvernamentale şi a organizaţiilor neguvernamentale,
BCIS, migranţilor, pentru a discuta şi aproba Planul de Consolidare a capacităţilor
instituţiilor ce oferă servicii migranţilor, dar şi a analiza posibilităţile de cooperare
pentru a răspunde mai eficient la necesităţile migranţilor, în mod special, femeilor
migrante.
Masa Rotundă Naţională a fost organizată cu BCIS şi alte instituţii ale autorităţilor
publice locale şi organizaţii neguvernamentale, care au participat la studiul de
cartografiere pentru a discuta şi aproba rezultatele studiului Cartografierea instituţiilor
guvernamentale şi organizaţiilor neguvernamentale care oferă servicii migranţilor şi a
Planului de Consolidare a Capacităţilor prestatorilor de servicii, de asemenea, pentru a
discuta modalităţile de îmbunătăţire a cooperării dintre instituţii, pentru a răspunde
necesităţilor migranţilor, în special, a femeilor migrante (a se vedea Anexa 3. Agenda Mesei
Rotunde organizate la nivel național).
9
II. CARTOGRAFIEREA INSTITUŢIILOR /
ORGANIZAŢIILOR GUVERNAMENTALE ŞI
NEGUVERNAMENTALE CARE OFERĂ SERVICII
MIGRANŢILOR
2.1. Instituţii/structuri guvernamentale responsabile de elaborarea
politicilor în domeniul migraţiei
Republica Moldova dispune de un cadru instituţional solid în domeniul migraţiei şi
formulării politicilor migraţioniste, cu participarea unui număr mare de actori
instituţionali:
Preşedintele Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile Constituţiei, poartă
tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale, în numele Republicii
Moldova, şi le prezintă spre ratificare Parlamentului (art.86 alin.1). De asemenea,
soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic (art.88 c).
Serviciul de Informaţie şi Securitate se află în subordinea Preşedintelui Ţării, sub
controlul Parlamentului şi activează pentru a preveni şi a lupta împotriva migraţiei ilegale,
traficului de fiinţe umane şi a contracara crima organizată.
În conformitate cu art.66 al Constituţiei Republicii Moldova, Parlamentul deţine
următoarele atribuţii cu relevanţă directă şi indirectă în domeniul managementului
migraţiei: (i) iniţierea şi adoptarea de legi, hotărâri şi moţiuni; (ii) aprobarea direcţiilor
principale ale politicii externe şi interne a statului, precum şi (iii) ratificarea, suspendarea
şi anularea tratatelor şi acordurilor internaţionale încheiate de RM.
Guvernul, împreună cu Parlamentul şi Președintele Ţării asigură, realizarea politicii
interne şi externe a statului, prin gestionarea şi coordonarea activităţilor ministerelor şi
altor agenţii guvernamentale (art.96), inclusiv a politicii de stat în domeniul reglementării
proceselor migraţioniste.
În octombrie 2012, în cadrul Cancelariei de Stat, a fost instituit Biroul pentru Relaţii
cu Diaspora (BRD) care a devenit responsabil pentru coordonarea politicii în domeniul
relaţiilor cu diaspora1. BRD şi-a propus să creeze o sinergie pozitivă între toate autorităţile
publice centrale, partenerii şi actorii care se ocupă de problemele migraţiei şi dezvoltării. 1 Hotărârea Guvernului nr.780 cu privire la modificarea şi completarea unor hotărâri ale Guvernului din 19.10.2012.
10
Obiectivul principal al BRD constă în asigurarea coordonării politicii de stat în domeniul
relaţiilor cu diaspora, prin atragerea de capital uman, social, financiar etc. pentru
dezvoltarea ţării. BRD are misiunea de asigurare a unui cadru de politici coerent şi
comprehensiv pentru Diaspora Moldovenească, în scopul participării active a tuturor
cetăţenilor la dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării de origine. Funcţiile de
bază ale acestei instituţii includ: (i) coordonarea şi elaborarea documentelor de politici în
domeniul diasporei; (ii) coordonarea comunicării şi dialogului eficient între Guvern-Diasporă
şi Diasporă-Diasporă; (iii) colaborarea internaţională în domeniul diasporei şi reprezentarea
intereselor ţării în diferite organisme internaţionale; (iv) contribuţia la păstrarea şi
afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a persoanelor originare din Republica
Moldova, stabilite cu traiul peste hotare etc. BRD are atribuţii în câteva domenii
importante: (i) politicile pentru diasporă; (ii) relaţiile cu diaspora; (iii) coordonarea
activităţilor realizate de diferite autorităţi publice centrale pentru susţinerea diasporei
Republicii Moldova.2
Asigurarea unui management eficient al proceselor migraţioniste este posibilă prin
abordarea complexă a politicilor în domeniu şi prin implicarea ministerelor de profil şi ale
autorităţilor de la diferite nivele de guvernare. Actualmente, ministerele responsabile de
diferite aspecte în domeniul migraţiei şi instituţiile subordonate acestora sunt:
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), inclusiv subdiviziunile sale.
În mod special, Direcţia politici migraţionale şi demografice (elaborează şi promovează
actele normative privind migraţia de muncă, negociază şi încheie acorduri bilaterale ce
vizează reglementarea fluxurilor migraţiei de muncă); Direcţia raporturi de muncă şi
parteneriat social (perfectează şi ajustează legislaţia muncii la standardele internaţionale);
Direcţia dezvoltare resurse umane şi politici ocupaţionale (elaborează strategii şi programe
naţionale de ocupare a forţei de muncă); Direcţia politici de asistenţă socială (coordonează
funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială); Direcţia politici de asigurări sociale
(protecţia socială şi juridică a lucrătorilor migranţi, efectuează studii şi analize ale
politicilor sociale implementate în domeniul asigurărilor sociale); Direcţia politici de
asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei (elaborează proiecte de acte normative
privind combaterea traficului de fiinţe umane, a violenţei în familie); Direcţia protecţia
familiei şi drepturile copilului (se ocupă de elaborarea politicilor privind protecţia copiilor
aflaţi în situaţie de risc, inclusiv copii rămaşi fără îngrijire părintească în rezultatul
migraţiei, repatrierea copiilor de peste hotare). MMPSF este responsabil de următoarele
aspecte ce ţin de migraţie: (i) elaborarea și promovarea actelor normative privind condițiile
de muncă, protecția juridică și socială a lucrătorilor migranţi; (ii) elaborarea, negocierea și
semnarea acordurilor bilaterale care reglementează fluxurile migrației forței de muncă;
(iii) ajustarea legislației muncii la standardele internaționale; (iv) elaborarea strategiilor și
programelor naționale de ocupare; (v) coordonarea funcționării sistemului național de
2 http://www.brd.gov.md/sites/default/files/document/attachments/regulament_brd.pdf
11
asistență socială; (vi) elaborarea proiectelor de acte normative privind combaterea TFU;
(vii) repatrierea copiilor din străinătate etc.
O instituţie subordonată MMPSF cu atribuţii în domeniul migraţiei este Agenţia
Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Aceasta participă la implementarea politicii
migraţiei forţei de muncă, monitorizarea activităţii agenţiilor private de angajare, deţinând
atribuţii importante şi în domeniul migraţiei forţei de muncă (eliberarea, extinderea şi
anularea permiselor de muncă pentru cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi elaborarea
mecanismelor pentru angajarea cetăţenilor moldoveni peste hotare, coordonarea
activităţilor agenţiilor private de angajare, reintegrarea pe piaţa muncii autohtone a
cetăţenilor moldoveni, reîntorşi în ţara de baştină). Printre atribuţiile ANOFM în domeniul
migraţiei forţei de muncă sunt: examinarea demersurilor persoanelor juridice şi fizice
referitor la angajarea în câmpul muncii a cetăţenilor străini; emiterea deciziilor referitoare
la eliberarea, prelungirea şi anularea permiselor de muncă cetăţenilor străini şi apatrizilor;
participarea la elaborarea politicii ce ţine de migraţia externă a forţei de muncă;
coordonarea activităţii agenţiilor private de ocupare a forţei de muncă în angajarea în
câmpul muncii a cetăţenilor peste hotare. În domeniul relaţiilor internaţionale: promovarea
programelor şi acordurilor de colaborare cu organismele internaţionale, instituţiile
guvernamentale şi organizaţiile neguvernamentale în domeniul ocupării forţei de muncă,
orientării şi formării profesionale şi protecţiei sociale a persoanelor aflate în şomaj;
participarea la stabilirea relaţiilor externe de colaborare şi cooperare tehnică, în domeniul
ocupării forţei de muncă şi protecţiei sociale a şomerilor, în baza acordurilor şi convenţiilor
internaţionale, interguvernamentale şi interministeriale, încheiate şi ratificate3.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) elaborează politicile de
vize, eliberează vize de intrare pe teritoriul Republicii Moldova şi documente de călătorie
pentru cetăţenii moldoveni, oferă servicii consulare şi protejează cetăţenii moldoveni aflaţi
peste hotare, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare din afara ţării.
MAEIE negociază în numele Republicii Moldova sau participă la negocierea tratatelor şi
acordurilor internaţionale, inclusiv în domeniul migraţiei. MAEIE coordonează procesele de
integrare europeană. Acest minister mai are un rol important în asigurarea participării
Moldovei în cadrul mai multor platforme internaţionale şi procese consultative în domeniul
migraţiei. O altă dimensiune în activitatea MAEIE este Parteneriatul de Mobilitate.4 Prin
intermediul acestui instrument, RM s-a angajat să implementeze un cadru de proiecte care
să ajute la gestionarea eficientă a migraţiei, în calitate de parteneri având 15 state-
3 Regulamentul ANOFM aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 832, din 14.07.2003, Cu privire la reorganizarea Serviciului de Stat pentru utilizarea forţei de muncă. 4 Decizia de a iniţia dialogul cu RM în domeniul PM a fost adoptată de Consiliul EU pentru Justiţie şi Afaceri
Interne la 6-7 decembrie 2007. Declaraţia comună privind PM a RM - EU a fost semnată la 5 iunie 2008. RM şi
Capo Verde sunt primele ţări-pilot.
12
membre. În cadrul Parteneriatului de Mobilitate, RM implementează 94 de proiecte în
diverse domenii: (i) consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării
migraţiei; (ii) promovarea migraţiei legale; (iii) consolidarea relaţiilor cu diaspora; (iv)
promovarea revenirii şi reintegrării migranţilor moldoveni; (v) investirea eficientă a
remitenţelor; (vi) supravegherea frontierei şi securitatea documentelor; (vii) cooperarea în
domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a TFU etc.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) elaborează politicile în domeniul imigraţiei,
contracarării migraţiei ilegale, azilului, coordonează aspectele ce ţin de readmisia şi
returnarea persoanelor, politicile în domeniul combaterii migraţiei ilegale şi a crimelor
transfrontaliere5. MAI cuprinde mai multe instituţii subordonare cu atribuţii în domeniul
migraţiei Biroul Migraţie şi Azil (BMA), Poliţia de Frontieră, Centrul pentru Combaterea
Traficului de Persoane (CCTF), Biroul Naţional Central INTERPOL, Punctul Naţional de
Contact „Europol”, Centrul Naţional Virtual SECI/GUAM.
Biroul Migraţie şi Azil (BMA) este o subdiviziune a MAI, creată în iunie 2006, în baza
Biroului Naţional de Migraţiune, în scopul elaborării şi implementării politicii de stat în
domeniul migraţiei şi azilului. Biroului deţine următoarele funcţii: (i) control şi
supraveghere a legislaţiei în domeniul migraţiei; (ii) evidenţă şi eliberare a actelor
cetăţenilor străini; (iii) acordare a azilului; (iv) gestionare a migraţiei, a regimului de
şedere a cetăţenilor străini şi apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova; (v) combaterea
şederii ilegale a străinilor; (vi) desfăşurarea acţiunilor operative de investigaţii, returnarea,
expulzarea, readmisia şi detenţia străinilor. Sarcinile BMA cuprind elaborarea, promovarea
şi realizarea politicii de stat în domeniul migraţiei şi azilului; stabilirea şi dezvoltarea
direcţiilor prioritare ale politicii migraţionale; elaborarea şi aplicarea strategiilor de
dezvoltare şi reformă în domeniul migraţiei şi azilului; armonizarea legislaţiei naţionale în
domeniul migraţiei şi azilului la Standardele Comunitare şi Internaţionale, implementarea şi
aplicarea instrumentelor juridice internaţionale în domeniu, elaborarea anuală a Profilului
Migraţional al Republicii Moldova etc.
Poliţia de Frontieră deţine competenţe în supravegherea şi controlul trecerii
frontierei de stat, combaterii migraţiei ilegale şi promovării politicilor de combatere a
migraţiei ilegale şi management al frontierei6.
Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP), subdiviziune a MAI, care
a fost creat în septembrie 2005 şi reprezintă un organ operativ de investigaţie şi urmărire
penală a infracţiunilor de trafic a fiinţelor umane şi alte infracţiuni conexe7.
5 Hotărârea Guvernului nr.778 Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea MAI din 27.11.2009, art.7. 6Art. 6 din Legea nr.283 din 28.12.2011 Cu privire la Poliţia de Frontieră.
13
Biroul Naţional Central INTERPOL şi Punctul Naţional de Contact „Europol”,
împreună cu CCTP, au atribuţii comune în prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe
umane şi a migraţiei ilegale.
Centrul Naţional Virtual SECI/GUAM are în atribuţii acţiuni specifice pentru a preveni
şi a combate crimele transfrontaliere şi alte infracţiuni grave comise în statele SECI şi
GUAM.
Ministerul Economiei este responsabil de crearea unui climat investiţional favorabil în
Republica Moldova pentru a atrage investiţiile interne şi externe, inclusiv remitenţele.
Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), care
este o instituţie publică, necomercială, nonprofit, creată în mai 2007, cu scopul de a spori
competitivitatea economiei naţionale prin susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii, activează în subordinea Ministerului Economiei. În 2010, ODIMM a lansat Proiectul
pilot de atragere a remitenţelor în economia naţională „PARE 1+1” pentru anii 2010-2012.
Acesta a fost prelungit în anul 2013 şi în anul 2016. ODIMM are un rol şi în transmiterea
remitenţelor prin intermediul canalelor oficiale, creând, în acelaşi timp, locuri de muncă şi
soluţionând probleme sociale8.
Ministerul Tehnologiei Informaţionale şi Comunicaţiilor prin Întreprinderea de Stat
„Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” (ÎS CRIS „Registru”) asigură
formarea, menţinerea, păstrarea, utilizarea şi managementul Registrului de Stat al
Populaţiei. De asemenea, asigură operarea registrelor departamentale, garantând
monitorizarea sistemelor şi resurselor informaţionale şi aplică tehnologiile informaţionale
pentru administrarea fluxului migraţional, în calitate de deţinător al Registrului de Stat al
Populaţiei.
Ministerul Educaţiei monitorizează migraţia persoanelor la studii şi administrează
problemele ce ţin de recunoaşterea, echivalarea şi autentificarea actelor de studii şi
calificărilor obţinute de cetăţenii moldoveni întorşi de peste hotare. De asemenea,
ministerul este implicat şi în reglementarea mobilităţii academice a personalului didactic.
Ministerul Sănătăţii este responsabil de mobilitatea personalului medical şi
accesibilitatea sistemului de ocrotire a sănătăţii pentru migranţi.
7 Regulamentul de organizare şi funcţionare a CCTP, aprobat prin Ordinul MAI nr.93, din 24 martie 2010. 8 Hotărârea Guvernului nr.538 Cu privire la crearea Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din 17.05.2007.
14
Biroul Naţional de Statistică este autoritatea administrativă centrală care gestionează
şi coordonează activitatea în domeniul statisticii din Republica Moldova, inclusiv în
domeniul migraţiei.
În scopul coordonării interinstituţionale şi intersectoriale şi monitorizării activităţilor
în domeniul migraţiei şi asigurării interacțiunii între autorităţile publice centrale şi cele
locale, în februarie 2010, a fost instituită de către Guvern Comisia pentru coordonarea
unor activităţi ce ţin de procesul migraţional9, prezidată de MAI. Activitatea acesteia însă
nu poate fi evaluată ca una funcţională, din cauza caracterului sporadic al activităţii sale.
Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare a fost creată în februarie 2007 şi
activează în subordinea Primului-Ministru. Această comisie analizează şi coordonează
politicile sectoriale care au impact asupra situaţiei demografice. Comisia respectivă este
mult mai funcţională şi a pus în ultimii ani în discuţie numeroase probleme ce ţin de
migraţie, inclusiv impactul migraţiei asupra situaţiei demografice. În 2010, CNPD a creat un
Grup de Lucru pentru a asigura eficientizarea mecanismului de evidenţă a fluxurilor
migraţionale externe şi interne, cu scopul de a examina calitatea statisticilor demografice
şi a propune măsuri de eficientizare a mecanismului de înregistrare a fluxurilor de
migraţiune internă şi externă. Tot în cadrul acestei comisii, au fost examinate aspectele ce
ţin de elaborarea Profilului Migraţional Extins şi promovarea Hotărârii de Guvern pentru
aprobarea Profilului Migraţional Extins.
Comitetul Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane este un organ
consultativ permanent al Guvernului, prezidat de Viceprim-Ministrul, ministrul MAEIE.
Comitetul a fost creat în 2005 pentru coordonarea activităţilor în domeniul antitraficului de
persoane, care înaintează propuneri de politici în acest domeniu. Respectivul comitet
coordonează activitatea comitetelor teritoriale şi a instituţiilor specializate cu privire la
implementarea acţiunilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane.
Cele menționate mai sus scot în evidență:
Numărul mare de instituții publice de nivel central implicate în reglementarea
proceselor migraționale și intenția de a integra migrația în toate politicile publice;
O problemă importantă pentru marea majoritate a instituţiilor ce se ocupă de
migraţie ţine de competenţa resurselor umane. Fenomenul migraţional este în
9 Hotărârea Guvernului nr.133 din 23.02.2010 Cu privire la Comisia pentru coordonarea unor activităţi ce ţin de procesul migraţional.
15
evoluţie la nivel global, motiv ce relevă necesitatea instruirilor în analiza, prelucrarea
şi sistematizarea datelor, preluarea bunelor practici existente în experienţa
internaţională, cu posibile ajustări la nivel naţional. Instituţiile guvernamentale, cu
suportul organizaţiilor internaţionale, au avut posibilitatea să dezvolte capacităţile
resurselor umane ale instituţiei, prin instruiri.10 Se simte însă necesitatea creşterii
capacităţilor resurselor umane din cadrul instituţiilor guvernamentale în domeniul
migraţiei în continuare, în mod special, în domeniul facilitării integrării migranţilor
reveniţi în Republica Moldova, dar şi a organizării unor astfel de instruiri şi pentru
autorităţile publice locale.
2.2. Autorităţile publice centrale şi locale care oferă servicii migranţilor11
Unele dintre instituţiile guvernamentale nominalizate (ANOFM, CNAS) oferă prin
structurile existente, la nivel raional, servicii pentru migranţi, la toate etapele de migraţie
(emigrare, migrare şi revenire şi reintegrare în ţara de origine). Aceste servicii cuprind: (i)
asistenţă informaţională pentru migranţi, la toate etapele de migraţie; (ii) consultarea
migranţilor, la toate etapele; (iii) oferirea consultaţiilor juridice gratuite pentru muncitorii
migranţi, la toate etapele de migraţie, (iv) oferirea consultanţei în domeniul investirii
remitenţelor şi dezvoltării afacerilor etc.
Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) – instituţie
publică, necomercială, nonprofit care are misiunea de a contribui la sporirea
competitivităţii economiei naţionale prin dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii. Autorităţile guvernamentale din RM au iniţiat Programul-pilot de atragere a
remitenţelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2012 la 18.10.201012. Programul
prevede mobilizarea resurselor umane şi financiare ale migranţilor la muncă în dezvoltarea
durabilă a Republicii Moldova. În decembrie 2015, programul a fost prelungit, fiind valabil
şi pentru anii 2016-2018.
Grupul ţintă al Programului de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” îl
constituie lucrători emigranţi cetăţeni ai Republicii Moldova/migranţi reveniţi, rude de
gradul I ai acestora.
10 Dispoziţia nr. 58 din 07.06.2013. 11 Datele de contact ale instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor neguvernamentale care oferă servicii migranţilor a se vedea în Anexa 4. 12 Hotărârea Guvernului nr.972 din 18.10.2010 Cu privire la Programul de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” pentru anii 2010-2018.
16
Serviciile oferite: informare, instruire antreprenorială, asistarea gratuită a
antreprenorilor la iniţierea afacerii şi postcrearea afacerii, inclusiv elaborarea business
planurilor, finanţarea afacerii după regula 1+113, monitorizarea postfinanţare.
În anul 2015, la programul respectiv s-au înscris 350 de migranţi şi rude de gradul I ai
acestora şi au fost oferite peste 600 de consultaţii în domeniul afacerilor. În prestarea
serviciilor nominalizate, ODIMM colaborează cu diferiţi prestatori de servicii, inclusiv
organizaţii neguvernamentale.
Referirea spre acest program se face prin promovarea acestuia de către ambasade,
consulate, instituţii guvernamentale şi, nu în ultimul rând, de la beneficiar la beneficiar. În
cei 5 ani de la lansare, programul a fost pe larg mediatizat în mass-media, prin intermediul
pliantelor, broşurilor, în cadrul diferitor întruniri etc.
Pentru viitor, reprezentanţii ODIMM îşi doresc ca acest program să fie perfecţionat,
extins. De asemenea, mizează pe o colaborare mai strânsă cu diaspora moldovenească de
peste hotare. Impedimentele cu care se confruntă implementatorii programului ţin de
neîncrederea migranţilor în instituţiile de stat, birocraţia, instabilitatea politică, cadrul
legal imperfect etc.
Birourile Comune de Servicii şi Informaţii14 (27 BCIS) au fost create de UN Women în
cadrul programului „Abilitarea economică a femeilor”, cu sprijinul financiar al Guvernului
Suediei, începând cu anul 2010. BICS reprezintă funcţionarea unui sistem coordonat de
prestare a serviciilor bazat pe abordarea „ghişeului unic”. BCIS a unit mai multe servicii de
nivel local: angajare în câmpul muncii, antreprenoriat, agricultură, cadastru, protecţie
socială etc. într-un singur loc (la momentul creării BCIS, au fost unite sub forma ghişeului
unic, 9 instituţii de la nivelul II al APL care prestează servicii).
Crearea BCIS nu a implicat formarea de noi structuri sau recrutarea de personal
suplimentar. BICIS sunt situate în clădirile consiliilor raionale şi/sau în sediile
administraţiilor raionale, în locuri accesibile şi vizibile. Întreţinerea şi funcţionarea acestor
birouri este asigurată integral din sursele consiliilor raionale. Şedinţele BCIS au loc o dată
pe săptămână. Pe lângă şedinţele săptămânale, BCIS efectuează, sistematic vizite, în sate,
pentru persoanele care nu are posibilitatea de a se deplasa în centrul raional.
Grupul ţintă: grupuri vulnerabile, femei, inclusiv migranţi.
Serviciile oferite: servicii în domeniul protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă,
dezvoltării afacerilor, agriculturii şi proprietăţii funciare, servicii juridice, servicii
13 Regula 1+1 prevede că fiecare leu investit din remitenţe este suplinit cu un leu din cadrul Programului-pilot. Valoarea maximă a grantului – 200 000 lei. 14 Hotărârea Guvernului nr.661 din 30.08.2013 pentru Aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Biroului Comun de Informaţii şi Servicii.
17
financiare etc. Echipa mobilă BCIS prestează aceleaşi servicii cu deplasare în localităţile
rurale, la solicitarea APL de nivelul I.
La nivelul fiecărui BCIS, nu se duce o evidenţă a categoriei de migranţi care
apelează la serviciile acestor instituţii, însă reprezentanţii a BCIS au menţionat că printre
beneficiarii serviciilor sunt şi migranţi, într-o măsură mai mare, femei decât bărbaţi.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi Agenţiile
Teritoriale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ATOFM) oferă servicii la toate etapele de
migraţie. Pentru persoanele care doresc să emigreze la muncă, se oferă informare şi
asistenţă la angajarea, provizorie, în străinătate a cetăţenilor RM. De asemenea, aceste
structuri oferă cursuri de formare (calificare, recalificare şi perfecţionare) în domeniul
profesiilor muncitoreşti atât pentru persoanele care doresc să migreze, cât şi pentru cele
care au revenit din migraţie şi doresc să se încadreze în câmpul muncii.
Grupul ţintă: persoane în căutarea unui loc de muncă, şomeri.
Serviciile oferite: informare, consultanţă la angajarea în câmpul muncii, asistenţă la
angajarea provizorie în străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova, cursuri de formare
(calificare, recalificare şi perfecţionare).
Datele colectate în cadrul studiului relevă că migranţii apelează la serviciile prestate
de ATOFM. De exemplu, în cadrul cursurilor de formare oferite de ATOFM din Drochia, în
anul 2014, au participat 12 persoane revenite din migraţiune (9 femei şi 3 bărbaţi), fapt ce
a contribuit la angajarea a 3 persoane (3 bărbaţi). În anul 2015, numărul persoanelor
revenite din migraţie care au beneficiat de cursuri de formare a crescut – 28 (9 femei şi 18
bărbaţi). În rezultat, au fost angajate 6 persoane (6 femei).
Angajaţii ATOFM au semnalat în calitate de lacune lipsa locurilor de muncă bine
plătite, în mod preponderent, în mediul rural şi necesitatea de dezvoltare a mai multor
programe care să urmărească atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă bine
plătite.
Persoanele din RM doresc să cunoască Acordurile de muncă pe care le-a semnat RM,
care ar permite cetăţenilor să plece la muncă peste hotare legal. La ora actuală, există
astfel de contracte semnate cu Israel şi cu Italia (acest contract însă nu este funcţional).
Reprezentanţii ATOFM colaborează cu diverse structuri de stat, organizaţii
internaţionale, dar şi organizaţii neguvernamentale, care oferă servicii pentru migranţi sau
alte categorii vulnerabile.
O problemă în prestarea serviciilor pentru migranţi o constituie lipsa de comunicare
între prestatorii de servicii din diferite instituţii.
18
Autoritatea tutelară locală (primăriile) oferă informaţii părinţilor, rudelor privind
procedura de instituire a tutelei/curatelei asupra copiilor minori, în cazul în care doresc să
plece peste hotare sau sunt peste hotare şi nu au instituit această formă de protecţie a
copilului. De asemenea, aceste instituţii pot referi persoanele către Direcţiile de Asistenţă
Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF), pentru a fi asistate în centrele de zi, centrele de
plasament, aziluri, în caz de necesitate.
Grupul ţintă: copii rămaşi fără o formă de protecţie, în rezultatul migraţiei părinţilor
la muncă peste hotare, copii părinţii cărora intenţionează să migreze la muncă peste
hotare.
Serviciile oferite: informare, asigurare a unei forme de protecţie sau referire, în caz
de necesitate, spre serviciile existente la nivel local, regional şi naţional.
Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) şi casele Teritoriale de Asigurări Sociale
(CTAS) oferă informaţii cu privire la acordurile în domeniul asigurărilor sociale încheiate de
RM cu alte state, modalitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale în ţara în care
munceşte peste hotare, spre a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, posibilităţile de
a primi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, concediu de maternitate,
posibilităţile de a beneficia de ajutor de şomaj, ajutor de deces, etc.
Grupul ţintă: populaţia RM, migranţi la orice etapă.
Serviciile oferite: informare, consultanţă în domeniul asigurării personale pentru a
beneficia de pensie.
Reprezentanţii acestor instituţii au semnalat că la ei se adresează, preponderent
migranţii care se apropie de vârsta de pensionare. Migranţii au posibilitatea să încheie
contracte individuale de asigurare care să le permită să beneficieze de o pensie minimă
atunci când vor ajunge la vârsta de pensionare. Spre exemplu, CTAS Bălţi, în anul 2015, a
încheiat 12 contracte individuale. Acest număr este mic în comparaţie cu numărul
migranţilor care activează peste hotare. S-a evidenţiat, astfel, necesitatea: a) de a informa
migranţii privind Acordurile de securitate socială,semnate de RM cu alte ţări; b)
posibilitatea de a încheia un contract individual de asigurare.
Direcțiile Raionale de Educaţie/Învăţământ oferă servicii educaţionale copiilor,
inclusiv celor rămaşi fără îngrijirea unuia sau a ambilor părinţi care au plecat la muncă
peste hotare. Problemele semnalate de reprezentanţii acestor instituţii relevă absenteismul
copiilor părinţii cărora sunt plecaţi peste hotare, motivaţia redusă de a învăţa la unii elevi
din această categorie. O problemă semnificativă este că unii profesori abandonează
sistemul de învăţământ din cauza salariilor mici. Astfel, instituţiile de învăţământ duc lipsă
de cade didactice la diferite discipline (matematică, fizică, limbă română etc.).
19
Grupul ţintă: copiii şi părinţii acestora, inclusiv copii rămaşi fără îngrijire părintească,
în rezultatul migrării părinţilor la muncă peste hotare, copii reveniţi din migraţie.
Serviciile oferite: educaţionale, informare, consiliere psihologică, pregătire a actelor
pentru reintegrarea în instituţia de învăţământ a copiilor care revin de peste hotare.
În procesul de recunoaştere a actelor de studii de peste hotare, reprezentanţii
instituţiilor de învăţământ colaborează cu Ministerul Educaţiei. În cazul copiilor rămaşi fără
îngrijire părintească, din cauza migraţiei părinţilor, reprezentanții instituțiilor de
învăţământ colaborează cu primăria, poliţia, asistentul social comunitar etc.
Centrele Medicilor de Familie oferă servicii medicale de bază. Reprezentanţii acestor
instituţii au semnalat însă că migranţii nu se adresează pentru a face control profilactic la
medicul de familie. Actualmente, marea majoritate a migranţilor aflaţi peste hotare nu
sunt înregistraţi la medicii de familie, nu au poliţă de asigurare medicală şi atunci, când
revin în Republica Moldova, se adresează deja cu probleme grave de sănătate. O parte
dintre migranţi au probleme grave de sănătate: boli ale aparatului respirator (tuberculoză),
boli ale aparatului digestiv, tumori maligne etc.
Înscrierea la medical de familie este o problemă complicată pentru migranţii care
revin de peste hotare, întrucât acest proces se face o data în an, perioada 1 septembrie -
30 octombrie. O parte din medici au semnalat că îşi asumă responsabilitatea de a acorda
servicii medicale migranţilor care nu sunt la evidenţă, dar acest lucru este în detrimentul
instituţiei medicale.
Alte probleme ţin de vaccinarea copiilor, pentru că în diferite ţări procedura de
vaccinare este diferită.
Există, de asemenea, probleme referitor la controlul sistematic la medic al copiilor
rămaşi fără îngrijire părintească în rezultatul migraţiei.
Grupul ţintă: populaţia Republicii Moldova, inclusiv migranţii.
Serviciile oferite: servicii medicale de bază.
Reprezentanţii instituţiilor medicale au semnalat necesitatea responsabilizării
populaţiei pentru procurarea poliţiei de asigurare medicală şi efectuării controlului medical
profilactic, sistematic.
Centrul Sănătăţii Femeii „Ana”, Drochia (Centrul Sănătăţii Femeii „Dalila”,
Chişinău Centrul Sănătăţii Femeii „Virginia”, Cahul) instituţii de stat care prestează
servicii publice femeilor şi familiilor acestora, în domeniul sănătăţii reproducerii. Serviciile
oferite se adresează şi migranţilor, la orice etapă (emigrare, în migraţie, revenire).
Grupul ţintă: femei, tineri.
20
Serviciile oferite: serviciile consultative în domeniul sănătăţii reproducerii, servicii
prietenoase tinerilor, servicii de control profilactic, servicii de informare despre migraţie,
servicii psihologice (nu în toate instituţiile).
Instituţiile colaborează activ cu DASPF, Direcţiile de Învăţământ/Educaţie, Centrele
Prietenoase Tinerilor, Y-Peer etc. Reprezentanţii instituţiei au semnalat necesitatea
prestării serviciilor psihoemoţionale pentru femei, inclusiv cele migrante.
Şcolile profesionale oferă servicii de instruire pentru diferite categorii de populaţie,
inclusiv persoanelor care doresc să migreze sau persoanelor care au revenit de peste
hotare, ca aceştia să obţină un document de studii recunoscut oficial, inclusiv calificarea
necesară. Şcolile profesionale au semnalat că sunt flexibile şi ar putea să-şi modeleze
oferta educaţională, în dependenţă de cerere. Printre problemele cu care se confruntă
şcolile profesionale, s-a menţionat: a) necesitatea de a deschide specialităţi noi, în
conformitate cu cerinţele pieţii muncii (de exemplu, specialitatea Bonă); b) permisiunea
din partea Ministerului Educaţiei de a face grupuri de instruire mai mici de 20 persoane.
Migranţii reveniţi, inclusiv femeile care doresc să migreze sau au revenit din
migraţiune, solicită instruirea la specialităţile: tencuitor, bucătar, cofetar. Femeile solicită
şi instruirea pentru „a fi bonă”, dar, actualmente, astfel de instruiri lipsesc în RM, pentru
că specialitatea dată nu este introdusă în Clasificatorul Ocupaţiilor din RM.
Grupul ţintă: tineri, persoane la etapa de migraţiune, persoane revenite din migraţie.
Serviciile oferite: servicii de instruire pentru muncitori calificaţi.
Actualmente, în Republica Moldova funcţionează 2 centre pentru persoanele fără
adăpost:
Centrul de Găzduire şi Adaptare a Persoanelor fără Adăpost „Reîntoarcere”, Bălţi şi
Centrul de găzduire şi orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil, Chişinău.
Printre beneficiarii acestor centre sunt şi migranţi în stare de dificultate, care au
revenit de peste hotare şi care au fost deposedați de locuinţă sau care nu au un loc stabil
de trai.
Grupurile ţintă ale acestui serviciu – persoane fără adăpost, inclusiv migranţi în
dificultate care au fost repatriaţi sau au revenit în RM, persoane aflate în situaţie de criză.
Serviciile oferite: plasament, asistenţă juridică, asistenţă medicală, asistenţă
psihologică, asistenţă socială.
21
2.3. Organizaţii internaţionale care susţin dezvoltarea şi prestarea
serviciilor pentru migranţi de către autorităţile guvernamentale şi
organizaţiile neguvernamentale
Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Emanciparea Femeii (UN
Women) a început activitatea în Republica Moldova în anul 2010 (până în 2010 în Republica
Moldova a activat Fondul Naţiunilor Unite pentru Femei) şi militează pentru problemele
egalităţii de gen şi creşterea gradului de participare a femeilor în viaţa socială, economică,
politică. UN Women implementează proiectele, în parteneriat cu autorităţile
guvernamentale (Cancelaria de Stat, MMPSF, Ministerul Economiei etc.). Principalele
direcţii de activitate ale UN Women în Moldova cuprind: (i) abilitarea economică a femeilor
prin creșterea oportunităţilor de angajare; (ii) dezvoltarea locală prin îmbunătăţirea
furnizării serviciilor publice, la nivel local; (iii) creşterea gradului de participare a femeilor
în viaţa politică etc.
În anul 2014, UN Women a început implementarea proiectului global „Promovarea şi
protejarea femeilor lucrătoare migrante” în 3 ţări-pilot: Mexic, Filipine şi Republica
Moldova. Proiectul dat are în calitate de obiectiv general promovarea drepturilor femeilor-
lucrătoare şi protejarea acestora împotriva excluderii şi exploatării la toate etapele
migraţiei. Obiectivele specifice ale acestuia sunt: (i) consolidarea mecanismelor strategice
internaţionale în domeniul drepturilor omului, instituţiilor naţionale de supraveghere şi
guvernelor pentru a asigura responsabilitatea faţă de femeile-lucrătoare migrante, la toate
etapele; (ii) consolidarea organizațiilor de femei-lucrătoare migrante şi a grupurilor de
suport, pentru a interacţiona eficient cu părţile interesate, la nivel naţional şi
internaţional.
Grupul ţintă al proiectului: femei la toate etapele migraţiei.
Serviciile oferite în cadrul proiectului nominalizat: servicii de instruire, de
consultanţă pentru autorităţile guvernamentale, servicii de instruire şi consultanţă pentru
organizaţii neguvernamentale care oferă servicii migranţilor, organizaţiilor
neguvernamentale şi grupurilor de iniţiativă ale migranţilor.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) şi-a început activitatea în Republica
Moldova în anul 2003. OIM activează în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova, cu
organizaţiile internaţionale, precum şi cu ONG-le locale în toate aspectele ce ţin de
migraţie. Principalele direcţii de activitate ale OIM în Moldova se referă la (i) migraţie şi
dezvoltare, (ii) prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, a violenţei domestice
şi a exploatării prin muncă, (iii) asistenţa şi protecţia victimelor şi potenţialelor victime ale
TFU; (iv) asistenţa persoanelor revenite din migraţie, (v) facilitarea acordării vizei de
emigrare în Canada etc.
22
Prin intermediul diferitor proiecte, au fost dezvoltate, în colaborare cu autorităţile
guvernamentale, diverse servicii pentru migranţi. Programele actuale de bază cuprind:
(i) Reîntoarcerea şi reintegrarea voluntară asistată a migranţilor;
(ii) Facilitarea reîntoarcerii şi reintegrării tinerilor absolvenţi şi a migranţilor calificaţi
care doresc să se reîntoarcă în Republica Moldova;
(iii) Asistarea guvernului Republicii Moldova în prevenirea traficului de fiinţe umane;
(iv) Repatrierea victimelor TFU, a migranţilor în dificultate, a copiilor neînsoţiţi şi
asistenţa la momentul repatrierii în Republica Moldova;
(v) Asistenţa socială şi juridică victimelor TFU, inclusiv în procesul de reintegrare în
societate.
Programul de reîntoarcere şi reintegrare voluntară asistată este implementat de
OIM, în parteneriat cu autorităţile guvernamentale de 8 ani.
Grupul ţintă al acestui program: migranţii moldoveni aflaţi peste hotare.
Servicii oferite: servicii de reintegrare. „Pachetul de reintegrare” este flexibil şi
include asistenţă medicală, consiliere în identificarea unui loc de muncă, granturi
nerambursabile pentru afaceri mici, cursuri de formare profesională.
Pe parcursul celor 8 ani, de serviciile de reintegrare a programului au beneficiat peste
600 migranţi. În anul 2015, OIM a asistat 26 de moldoveni aflaţi la muncă peste hotare şi a
contribuit la reîntoarcerea a 17 persoane din migraţie.
În oferirea acestor servicii, OIM colaborează cu ATOFM, BRD, Centrele SYSLAB, alte
organizaţii neguvernamentale locale. Referirea spre serviciile nominalizate se face prin
intermediul ambasadelor şi consulatelor, migranţilor aflaţi la muncă peste hotare.
Serviciile respective sunt promovate în mass-media, inclusiv pe reţelele de socializare,
dar sunt elaborate şi materiale informative (pliante, broşuri etc.), care se distribuie.
Reprezentanţii OIM îşi doresc ca, în viitor, să poată oferi migranţilor reveniţi un grant
nerambursabil pentru iniţierea unei afaceri. Ei au avut o astfel de experienţă în anii 2008-
2010.
Programul de prevenire a TFU, protecţie şi asistenţă a victimelor TFU este
implementat de MMPSF, în parteneriat cu OIM, de peste 15 ani. În cadrul acestui program a
fost deschis în anul 2001 Centrul de Asistenţă şi Protecţie a victimelor şi potenţialelor
victime ale traficului de fiinţe umane, Chişinău. Ulterior, s-a creat Sistemul Naţional de
Referire (SNR) – cadru de cooperare, în scopul identificării şi asistării victimelor şi
potenţialelor victime ale TFU. În acest scop, prin Hotărârea Guvernului nr. 257 din
05.12.2008 a fost aprobată Strategia SNR şi Planul de acţiuni de implementare a acestuia.
Grupul ţintă al acestui program: victimele şi potenţialele victime ale TFU.
23
Servicii oferite: informare, plasament, asistenţă medicală, asistenţă juridică primară
şi calificată, asistenţă psihologică, reintegrare în comunitate.
Doar în primele 3 luni ale anului 2015, cu suportul OIM, au revenit în Republica
Moldova 72 victime ale TFU şi 118 migranţi în dificultate.
Referirea către servicii se face de către MMPSF, Centul de Combatere a Traficului de
Persoane, ambasadele şi consultatele RM peste hotare, organizaţii neguvernamentale
internaţionale şi naţionale.
Pentru prestarea acestor servicii OIM colaborează cu MMPSF, Centrul de Asistenţă şi
Protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale TFU din Chişinău, Centrul Maternal
„Ariadna” din Drochia, Centrul de Criză Familială „Sotis” din Bălţi etc.
Pentru viitor, specialiştii care oferă aceste servicii îşi doresc să ofere apartamente
sociale victimelor TFU pentru a reduce riscul revictimizării şi plecării din nou peste hotare.
Nu în ultimul rând, este necesar de dezvoltat servicii specializate pentru bărbaţii victime
ale TFU.
În anul 2015, OIM a susținut MMPSF, împreună cu Agenţia Cehă pentru Dezvoltare în
deschiderea Serviciului Plasament de Urgenţă pentru migranţii în dificultate, în cadrul
Azilului Republican pentru Invalizi şi Pensionari.
Grupurile ţintă ale acestui serviciu – migranţii în dificultate care au fost repatriaţi sau
s-au reîntors în Republica Moldova şi persoanele aflate în situaţie de criză.
Serviciile oferite: plasament, asistenţă juridică, asistenţă medicală, asistenţă
psihologică, asistenţă socială.
Pe parcursul celor 6 luni de când a fost deschis serviciul de plasament, au beneficiat 6
persoane – 3 migranţi în dificultate, 3 în situaţie de criză.
Referirea către servicii se face de către Direcţiile/Secţiile de Asistenţă Socială şi
Protecţie a Familiei, prin intermediul MMPSF, ambasadele şi consulatele RM în străinătate.
Modalităţile de promovare a serviciilor cuprind seminarele cu Direcţiile/Secţiile de
Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei.
Reprezentanţii acestui serviciu îşi doresc ca migranţii reveniţi fără acte să poată
beneficia de investigaţii şi servicii medicale în regim de urgenţă. În prezent, ei trebuie să
aştepte aproximativ 30 de zile ca să-şi perfecteze actele.
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) – a demarat în Moldova în
1992, fiind reglementat de Cadrul de Cooperare de ţară şi de Planul de Acţiuni al
Programului de Ţară. Unele proiecte implementate de PNUD, în parteneriat cu alte
organizaţii, vizează anumite componente ale migraţiei: consolidarea Sistemului Statistic
Naţional, îmbunătăţirea modalităţilor de utilizare a remitenţelor etc. Pe parcursul anilor,
24
PNUD a susţinut autorităţile guvernamentale în dezvoltarea politicilor şi a diferitor servicii,
inclusiv în domeniul migraţiei. Actualmente, proiectele în domeniul migraţiei includ:
(i) Integrarea migraţiei în dezvoltare,15
(ii) Integrarea migraţiei în dezvoltarea locală,16
(iii) Dezvoltarea Reţelei Centrelor de Dezvoltare a Carierei (5 centre SYSLAB)17.
Proiectul „Integrarea migraţiei în dezvoltare” şi-a propus să sprijine Guvernul
Republicii Moldova pentru a integra sistematic migrația în planificarea dezvoltării, cu
scopul de a maximiza beneficiile migrației și a reduce impactului negativ al migrației
asupra dezvoltării economice și umane.
Proiectul „Integrarea migraţiei în dezvoltarea locală” are drept scop îmbunătățirea
accesului la serviciile publice locale, prin abilitarea și mobilizarea migranților pentru o
dezvoltare locală durabilă. În acest sens, autoritățile publice locale și centrale vor fi
abilitate să elaboreze și să implementeze politici strategice care vizează migrația și să le
coreleze cu procesele de dezvoltare locală. Astfel, vor contribui la inițierea și
implementarea în continuare a serviciilor comune și a inițiativelor generatoare de venituri,
asigurând accesul egal pentru femei, copii, tineri, vârstnici, persoane cu dizabilități și
pentru alte grupuri din localitățile țintă selectate.
Centrele SYSLAB de Dezvoltare inovativă a carierei au fost create în cadrul
Proiectului PNUD Moldova „ Antreprenoriat Inovativ pentru Angajare Durabilă”, în baza
metodologiei SYSLAB International AS, cu suportul financiar al Ministerului Afacerilor
Externe al Norvegiei şi Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Au fost
deschise 5 centre SYSLAB în 5 localităţi din regiuni diferite ale Republicii Moldova –
Chişinău, Cahul, Comrat, Rezina, Bălţi.
Grupurile ţintă ale centrelor – cetăţeni cu studii superioare, şomerii calificaţi şi
migranţii reveniţi în RM.
Serviciile oferite: instruire şi asistenţă în obţinerea unui loc de muncă sau iniţierea
unei afaceri.
Impactul scontat al activităţii acestor centre – prevenirea exportului de inteligenţă şi
susţinerea creşterii economice a ţării. Pot beneficia de serviciile acestor centre şomerii cu
studii superioare, excepţie prezintă Centrul SYSLAB Rezina, care oferă servicii şi
absolvenților de colegiu, precum şi absolvenţilor şcolilor profesionale.
Pe parcursul anilor 2013-2015, în cadrul centrelor, au fost asistente în jur de 550
persoane. 82 la sută dintre aceştia fiind angajaţi în câmpul muncii ori şi-au elaborat planul
15 Proiect implementat de PNUD cu suportul financiar al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare. 16 Proiect implementat de PNUD cu suportul financiar al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare şi Dezvoltare. 17 Proiect implementat de PNUD, OIM şi UN Women.
25
de afaceri. Din persoanele asistate, aproximativ 10% o constituie migranţii reveniţi în
Republica Moldova.
Centrele SYSLAB colaborează eficient cu ATOFM, dar şi cu Centrele Nexus. Referirea
către servicii se face de către ATOFM.
Modalităţile de mediatizare a serviciilor prestate: pagina web, reţele sociale, pliante,
parteneriate cu universităţile şi angajatorii, participarea la târgurile locurilor de muncă,
transmiterea informaţiei „din gură în gură” de către beneficiari.
Agenţia Internaţională pentru Informaţii din Ţările Sursă (IASCI) Austria
implementează, în parteneriat cu autorităţile guvernamentale şi locale din RM, proiectul
Nexus Moldova (finanţat de SDC) prin care îşi propune promovarea legăturii dintre migraţie
şi dezvoltare, la nivel local, prin dezvoltarea capacităţilor şi colaborarea sistematică între
APC şi APL, societatea civilă şi sectorul privat. Proiectul şi-a propus să completeze
mecanismele naţionale existente şi acţiunile în curs de desfăşurare şi cele planificate din
cadrul Parteneriatului de Mobilitate RM - UE. În cadrul acestui proiect, au fost deschise 4
centre de servicii în diferite regiuni ale ţării – Chişinău, Cahul, Ungheni, Edineţ (în faza I a
proiectului).
Grupurile ţintă ale centrelor – migranţi la toate etapele de migraţie, inclusiv imigranţi
din alte ţări, membrii familiilor migranţilor, persoanele traficate.
Serviciile oferite - informare şi consultanţă pentru migranţi şi familiile acestora, în
dependență de necesităţi, la toate etapele procesului de migraţie. Pentru femeile migrante
şi membrii familiilor acestora, se mai oferă consultanţă în deschiderea unei afaceri,
direcţionarea spre fondurile nerambursabile în iniţierea unei afaceri, direcţionarea spre
serviciile de protecţie socială şi integrarea femeilor revenite în viaţa socială. Serviciile se
oferă în dependenţă de necesităţile persoanei care se adresează.
Reprezentanţii centrelor nu au oferit date despre numărul de beneficiari, menţionând
că pentru aceasta au nevoie de acordul coordonatorului de proiect.
Centrele NEXUS colaborează cu autorităţile publice centrale şi locale, cu organizaţii
ale societăţii civile, cu agenţi economici, asociaţii de diasporă a moldovenilor. Referirea
către serviciile acestora se face de către APL, agenţii economici, organizaţiile
neguvernamentale, foşti beneficiari.
Promovarea serviciilor oferite se face prin participarea la diferite evenimente publice,
dar şi prin mediatizarea în presa locală şi utilizarea diferitor materiale promoţionale
(bannere, calendare, pixuri etc.).
Centrele de servicii NEXUS îşi doresc în viitor o colaborare mai strânsă cu organizaţiile
diasporale pentru a asigura o legătură mai strânsă dintre migranţi şi membrii familiei
rămase în RM.
26
Centrul pentru Migraţiune Internaţională (CMI) din cadrul Agenţiei Germane pentru
Cooperare – instituţie publică care implementează proiecte de dezvoltare din numele
Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare a Germaniei. Prin
angajamentul său, CMI promovează în întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova,
specialişti şi experţi din diasporă, sprijină partenerii locali în abordarea temelor în
domeniul migraţiei, promovând, astfel, potenţialul migraţiei globale pentru dezvoltare
durabilă. Oferta de program se bazează pe următoarele abordări: (i) migraţia internaţională
ca factor de promovare a dezvoltării; (ii) transferul de know-how durabil prin promovarea
integrării profesionale a migranţilor profesionişti care se întorc în Republica Moldova; (iii)
cooperarea economică internaţională.
Direcţiile de activitate ale instituţiei cuprind: (i) componenta de revenire în ţara de
origine a migranţilor înalt calificaţi, absolvenţi ai instituţiilor superioare de învăţământ
care au acumulat experienţă profesională şi au locuit în Germania mai mult de 2 ani; (ii)
componenta de organizaţii de migranţi, organizaţii de diasporă prin implementarea comună
a proiectelor mici pe teritoriul ţării de origine, proiecte care generează transfer de know-
how.
Grupurile ţintă ale instituţiei: persoane la etapa de emigrare, persoane aflate la
muncă peste hotare, persoane la etapa de reîntoarcere din migraţiune (persoane
calificate).
Servicii oferite: pentru migranţii care doresc să revină din Germania se oferă un adaos
la salariul local pentru o perioadă de 2-3 ani şi posibilitatea participării acestora la cursuri
de perfecţionare, evenimente de networking, dotarea spaţiului de muncă.
În 2015, CMI a prestat servicii pentru 15 persoane la etapa de reîntoarcere din
migraţie.
CMI colaborează în Moldova cu BRD, iar în Germania cu Agenţia de Ocupare a Forţei de
Muncă. Referirea către serviciile oferite se face în Germania de Agenţia de Ocupare a
Forţei de Muncă.
Serviciile oferite se promovează prin diverse evenimente organizată în diasporă, prin
flaiere, broşuri, prin reţele de socializare.
Pentru viitor, se preconizează lansarea în RM a componentei de consultanţă în
elaborarea politicilor migraţionale. Printre impedimentele în prestarea serviciilor,
reprezentanţii instituţiei au nominalizat lipsa dorinţei de informare a unei părţi a diasporei
moldoveneşti şi lipsa de încredere a diasporei în instituţiile de stat.
2.4. Organizaţii neguvernamentale ce oferă servicii pentru migranţi
Datele studiului de cartografiere a instituţiilor/organizaţiilor care oferă servicii pentru
migranţi atestă că numărul organizaţiilor neguvernamentale care oferă servicii, exclusiv
27
pentru migranţi şi familiile acestora, este foarte mic şi aceste organizaţii nu sunt cunoscute
de către APL. Unele organizaţii neguvernamentale au dezvoltat servicii pentru această
categorie de beneficiari din necesitate.
A.O. Familii migrante, Chişinău (2011) – organizaţie neguvernamentală care
prestează servicii de informare, consiliere şi orientare, la nivel naţional şi internaţional,
pentru migranţi şi familiile acestora.
Grupurile ţintă: persoane la diferite etape ale migraţiei (emigrare, migraţiune
nemijlocită, reîntoarcere) şi membrii familiilor acestora.
Serviciile oferite: informare, asistenţă, orientare şi consiliere a migranţilor şi a
familiilor acestora. Asociaţia implementează proiecte împreună cu migranţii în localităţile
de baştină ale acestora şi în parteneriat cu alte organizaţii neguvernamentale din Republica
Moldova. Din anul 2011, asociaţia editează ziarul „Gazeta Basarabiei” cu un tiraj
actualmente de 6000 exemplare lunar. De asemenea, ziarul se distribuie şi on-line.
Dat fiind faptul că una din activităţile de bază ale organizaţiei este informarea, este
dificil a cuantifica numărul migranţilor pentru care au prestat servicii în anul 2015. În afară
de aceasta, organizaţia nu are careva înregistrări a migranţilor pe care-i ajută.
În prestarea serviciilor asociaţia colaborează cu misiunile diplomatice ale RM peste
hotare, asociaţiile de diasporă ale moldovenilor migranţi, organizaţii neguvernamentale din
RM, reprezentanţi ai APL. Referirea spre serviciile prestate se face prin intermediul
beneficiarilor, ambasadelor, partenerilor Moldova în Progres, Nexus Moldova etc.
Mediatizarea serviciilor se face prin intermediul paginii oficiale
www.gazetabasarabiei.com, site-rile moldovenilor din Italia – www.moldinit.com, site-ul
italienilor din Moldova – www.moldweb.eu, www.diaspora.md etc.
Asociaţia îşi doreşte pe viitor o colaborare permanentă cu instituţiile statului şi
implementarea a cât mai multor proiecte axate pe necesităţile migranţilor.
Asociaţia femeilor de afaceri din Bălţi (2002) – organizaţie neguvernamentală cu
scopul apărării şi dezvoltării intereselor economice şi sociale ale femeilor de afaceri din
regiune.
Grupurile ţintă: femei, dar şi persoane la etapa de pre-emigrare, persoane aflate la
muncă peste hotare, persoane care au revenit din migraţie, imigranţi, etc.
Direcţiile de activitate cuprind: (i) dezvoltarea antreprenoriatului; (ii) instruiri în
domeniul egalităţii de gen; (iii) combaterea corupţiei.
Serviciile oferite: consultanţă economică în deschiderea afacerilor proprii, instruiri în
domeniul antreprenoriatului, suport financiar, consultanţă juridică în activitatea de
antreprenoriat, consiliere psihologică, consultanţă în elaborarea planurilor de afaceri,
consultanţă şi asistenţă în obţinerea creditelor etc.
28
În prestarea serviciului, Asociaţia colaborează cu APL, ATOFM, şcolile profesionale,
Fundaţia SOROS, centrele NEXUS, etc. Referirea spre serviciile oferite se face prin
intermediul APL, ATOFM, şcolilor profesionale, Centrul pentru Educaţie Antreprenorială şi
Asistenţă în Afaceri. Mediatizarea serviciilor se face pe pagina de facebook, site-ul
instituţiei.
Pentru viitor, asociaţia doreşte să implementeze proiecte de susţinere a migranţilor în
deschiderea de afaceri cu granturi mai mari de 1500 USD.
A.O. Centrul Regional de dezvoltare socioeconomică, Cahul (2012) are scopul de a
contribui la dezvoltarea şi protejarea antreprenoriatului.
Grupurile ţintă: antreprenori, şomeri, persoane la etapa de emigrare, persoane aflate
la muncă peste hotare, persoane revenite din migraţie, victime ale TFU.
Direcţiile de activitate: (i) dezvoltarea socioeconomică, (ii) promovarea
antreprenoriatului, (iii) prevenirea şi combaterea migraţiei; (iv) promovarea drepturilor
populaţiei; (v) educarea nonformală.
Serviciile oferite: informare, consultanţă în domeniul antreprenoriatului, instruire în
domeniul antreprenoriatului, consultanţă juridică.
Colaborează în oferirea serviciilor cu OIM, ODIMM, Hera International. Referirea spre
serviciile oferite se face de către APL şi de către foştii sau actualii beneficiari. Programele
implementate sunt făcute public online, pe reţele de socializare. Asociaţia doreşte ca în
viitor să ofere şi consiliere psihologică pentru că mulţi beneficiari au nevoie de astfel de
servicii (au complexe, sunt inhibaţi), dar şi de suport financiar în deschiderea afacerilor.
A.O. Eco-Răzeni, s.Răzeni, raionul Ialoveni (1999) este o organizaţie
neguvernamentală care activează în domeniul facilitării accesului la informaţie, instruirii în
tehnologiile informaţionale şi comunicare, implicării tinerilor în viaţa comunităţii.
Grupurile ţintă: tineri, persoane cu disabilităţi, dar şi tineri la etapa de emigrare şi
membri ai familiilor migranţilor.
Direcţiile de activitate ale organizaţiei: (i) incluziunea socioprofesională a grupurilor
vulnerabile; (ii) politicile în domeniul tineretului; (iii) securitatea comunităţii (proiecte de
mediu).
Serviciile oferite: formare profesională pentru categoriile vulnerabile social, sesiuni
de informare în domeniul drepturilor omului, programe de granturi mici pentru tineret,
advocacy şi incluziune socioprofesională.
Asociaţia a început a presta servicii pentru persoanele care doresc să emigreze peste
hotare din 2005. În anul 2015, au oferit servicii aproximativ pentru 78 de femei la etapa de
emigrare. În oferirea acestor servicii, colaborează cu ATOFM şi ODIMM. Beneficiarii sunt
29
referiţi către serviciile asociaţiei de către primar şi alţi reprezentanţi ai APL, foşti şi actuali
beneficiari. Promovarea serviciilor se face în presa locală, pe reţelele de socializare, prin
intermediul pliantelor etc.
În viitor, reprezentanţii asociaţiei au semnalat că îşi doresc să ofere migranţilor şi
asistenţă psihologică, consultanţă juridică pentru că aceştia au nevoie de astfel de servicii,
dar, la ora actuală, nu deţin personal în acest domeniu şi nu au resurse financiare pentru a
angaja astfel de specialişti.
A.O. ECOU-XXI, Taraclia (2006) este o organizaţie neguvernamentală care
promovează drepturile minorităţilor naţionale, tinerilor, dar şi a migranţilor, copiilor
migranţilor şi a tinerilor aflaţi în situaţie de risc.
Direcţiile de bază ale organizaţiei cuprind: (i) promovarea drepturilor şi posibilităţilor
tinerilor, (ii) promovarea drepturilor minorităţilor naţionale; (iii) dezvoltarea localităţilor
rurale; (iv) dezvoltarea businessului mic.
Grupurile ţintă: tineri, inclusiv tineri aflaţi în situaţie de risc, persoane la etapa de
emigrare, persoane la etapa de revenire din migraţie, membri ai familiilor migranţilor etc.
Serviciile oferite: informare, seminare traininguri, conferinţe, consultanţă în afaceri.
Pentru femeile migrante, asociaţia oferă consultanţă în dezvoltarea afacerilor ce ţin de
fabricarea manuală a obiectelor.
Pe parcursul anului 2015, asociaţia a oferit servicii pentru aproximativ 60 persoane (50
de persoane la etapa de emigrare, restul la etapa de revenire din migraţiune şi membri ai
familiilor migranţilor).
Referirea către serviciile prestate se face de către reprezentanţii APL, inclusiv DASPF.
Asociaţia îşi promovează serviciile la diferite evenimente locale, prin broşuri şi prin reţelele
de socializare. Asociaţia colaborează cu Consiliul raional din Taraclia, DASPF şi alte
asociaţii obşteşti locale.
Pentru viitor, îşi doresc să ofere instruiri pentru migranţii reveniţi în domeniul iniţierii
unei afaceri.
A.O. Baştina, s. Selemet, raionul Cimişlia (2004) – asociaţie obştească care oferă
servicii sociale pentru copii cu disabilităţi din familii vulnerabile. Recent, în cadrul
asociaţiei a fost deschisă o nouă direcţie de activitate dedicată migraţiei.
Grupurile ţintă: copii cu disabilităţi din familii vulnerabile, persoane la etapa de
emigrare, persoane aflate la muncă peste hotare, persoane care revin din migraţie, membri
ai familiilor migranţilor etc.
30
Direcţiile de activitate includ: (i) consolidarea tradiţiilor şi a obiceiurilor naţionale şi
valorificarea patrimoniului cultural; (ii) protecţia migranţilor prin promovarea serviciilor de
informare şi a serviciilor sociale; (iii) dezvoltarea locală.
Serviciile oferite: servicii sociale pentru copiii cu disabilităţi, servicii de informare
privind protecţia la orice etapă a migraţiei, programe sociale de susţinere a membrilor
familiilor migranţilor etc.
Membrii asociaţiei au dezvoltat o bază de date a migranţilor din Selemet cu datele lor
de contact, pentru a îmbunătăţi colaborarea cu migranţii şi asociaţiile de diasporă a
moldovenilor.
În anul 2015, asociaţia a oferit servicii pentru 420 de migranţi aflaţi la muncă peste
hotare, 200 de imigranţi din alte ţări, 15 persoane aflate la etapa de emigrare, 15 persoane
aflate la etapa de reîntoarcere, precum şi la 180 de familii ale migranţilor. De asemenea,
asociaţia a iniţiat, împreună cu APL, ideea de colectare a resurselor financiare pentru
reparaţia gardului cimitirului vechi din localitate. La acest îndemn, au aderat şi migranţi
din comunitate aflaţi la muncă peste hotare şi alţi membri ai comunităţii.
În oferirea serviciilor nominalizate, A. O. Baştina colaborează cu DASPF din Cimişlia,
Biroul de Evidenţă şi Documentare a Populaţiei din Cimişlia, APL din localitatea Selemet şi
alte organizaţii neguvernamentale (A. O. „Familii migrante”). Referirea către serviciile
oferite se face prin intermediul familiilor migranţilor, reprezentanţii APL raionale şi locale.
În viitor, asociaţia îşi doreşte să poată organiza o cantină socială care să ofere servicii
de alimentare pentru familiile şi copiii migranţilor din localitate, să organizeze o Tabără de
Vară a copiilor migranţi şi imigranţi din satul Selemet, să repare Muzeul Satului din
localitate, cu suportul migranţilor din localitate care muncesc peste hotare. În acest scop,
reprezentanţii asociaţiei au nevoie de finanţare şi suport din partea autorităţilor şi
migranţilor.
2.5. Instituţii guvernamentale şi organizaţii neguvernamentale care oferă
servicii pentru asistenţa, reabilitarea şi reintegrarea victimelor TFU şi
victimelor violenţei în familie
Frecvent, violenţa este o cauză ce determină femeile să migreze şi care le
poatetransforma în victime ale TFU. În acelaşi timp, femeile migrante se confruntă cu
violenţă.
În domeniul asistenţei victimelor TFU şi a victimelor violenţei în familie, există
organizaţii neguvernamentale care activează de mulţi ani şi care propun servicii
specializate şi de specializare înaltă pentru acest grup ţintă (a se vedea Tabelul 1). De
asemenea, în acest domeniu este activă coaliţia naţională „Viaţa fără violenţă în familie”,
secretariatul căreia este realizat de A. O. „Centrul de Drept al Femeilor”.
31
Politicile de combatere a violenţei în familie, dar şi de reintegrare a victimelor
violenţei în familie şi a TFU în societate sunt coordonate de Direcţia politici de asigurare a
egalităţii între femei şi bărbaţi.
Tabelul 1. Profilul prestatorilor de servicii în domeniul violenţei în familie şi traficului
de fiinţe umane
Nr. Denumirea
organizaţiei
Statutul juridic
Tipul instituţiei
Locaţia Aria geografică pe
care o acoperă
organizaţia18
1. Centrul de Asistenţă şi Protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane
Instituţie Publică
Adăpost Chişinău Naţional
2. Centrul de Asistenţă şi Protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane
Instituţie Publică
Adăpost Căuşeni Naţional
3. Centrul Internaţional pentru protecţia şi promovarea drepturilor femeii „La Strada”
ONG Advocacy Chişinău Internaţional
4. Centrul de Drept al Femeilor
ONG Advocacy Chişinău Naţional
5. Centrul de criză familială „Sotis”
Instituţie Publică
Adăpost Bălţi Regiunea de nord
6. A. O. „Refugiul Casa Mărioarei”
ONG Adăpost Chişinău Naţional
7.
Centrul Maternal „Ariadna” Instituţie publică
Centrul maternal
Drochia National
8. Centrul de plasament maternal „Cupluri mamă – copil”
Instituţie publică
Centrul maternal
Corneşti, Ungheni
Raional
9. Centrul maternal „Pro Familia”
Instituţie publică
Centrul maternal
Căuşeni Regiunea centru
10. Centrul maternal „Pro Femina”
Instituţie publică
Centrul maternal
Hânceşti Raional
11. Centrul Maternal Cahul Instituţie publică
Centrul maternal
Cahul Raional
12. Centrul Maternal „Alternativa”
Instituţie Publică
Centrul maternal
Bălţi Regiunea de nord
13. A. O. „Începutul vieţii”, Centrul „Casa Schimbării”
ONG Adăpost Chişinău Naţional
18 Aria geografică pe care o acoperă organizaţia la nivel de beneficiari
32
14. A. O. „Centrul psihosocial” ONG Adăpost Vulcăneşti Vulcăneşti, Cahul
15. A. O. „Prezicere divină”,
Centrul Naţional antiviolenţă
ONG Adăpost Ciuciuleni, Hînceşti
Naţional
Un rol important în asistenţa victimelor TFU, dar şi a victimelor violenţei în familie îl
are Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale TFU,
Chişinău (2001). Acest centru a fost creat cu suportul OIM Moldova şi în prezent este o
instituţie publică specializată, subordonată MMPSF, care prestează servicii de asistenţă
victimelor şi potenţialelor victime ale traficului aflate în situaţie de criză, inclusiv
victimelor violenţei în familie.
Grupurile ţintă: victime şi potenţiale victime ale TFU, victime ale violenţei în familie,
migranţii în dificultate. Analiza statisticii persoanelor asistate, pe parcursul anilor 2001-
2015, relevă că 93 la sută dintre victimele TFU sunt victime ale violenţei în familie.
Serviciile oferite. Centrul oferă o gamă largă de servicii atât pentru victimele TFU,
cât şi pentru victimele violenţei în familie. Specificul centrului este că el asigură asistenţă,
în perioada de criză, de scurtă durată (maxim 30 zile) şi doar în cazuri excepţionale
permite prelungirea termenului de şedere. Serviciile pe care le prestează centrul sunt
cazare/plasament, psihoterapie, consiliere psihologică, consultaţie juridică, asistenţă
juridică primară, asistenţă juridică calificată, asistenţă medicală, abilitare economică,
educaţie nonformală, servicii de reintegrare în familie/comunitate, igienă personală, acces
la piaţa muncii, acces la asistenţă financiară, sprijin informaţional pentru găsirea unui
spaţiu locativ, activităţi de monitorizare/postevaluare, activităţi de sensibilizare, suport
pentru perfectarea actelor de identitate, cât şi lucrul în reţea cu alte organizaţii ce
prestează servicii victimelor violenţei, lobby.
Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La
Strada” (2001) (La Strada) organizaţie internaţională ce face parte dintr-o reţea europeană
antitrafic (La Strada International) e prezentă în 8 state de origine şi destinaţie a TFU.
Direcţiile de activitate în domeniul analizat cuprind: (i) prevenire TFU şi informarea
populaţiei despre migraţia în siguranţă; (ii) asistenţa victimelor TFU şi (re)integrarea lor
socială (din 2001); (iii) prevenirea violenţei în familie (din 2009).
Grupurile ţintă: victimele violenţei în familie, victimele TFU, copii victime ale
abuzului.
Serviciile oferite. La Strada oferă diverse servicii pentru protecţia victimelor violenţei
în familie şi TFU:
- Telefonul de Încredere (080088008) este accesibil 24 din 24 de ore, 7 zile pe
săptămână şi oferă consiliere psihologică, asistenţă juridică, informare despre
33
sistemul de asistenţă şi protecţie a persoanelor afectate de violenţă în familie. În
perioada 2010-2015, prin Telefonul de Încredere, au fost înregistrate 4274 de cazuri
de violenţă în familie. Acestea sunt victime adulte care au suferit în urma
multiplelor forme de violenţă. Totodată, 171 de victime ale violenţei în familie au
beneficiat de asistenţă juridică calificată din partea avocaţilor centrului, iar alte
1034 de victime au fost redirecţionate către alţi prestatori de servicii în domeniu. În
anul 2014, la Telefonul de Încredere au fost consiliate 2634 persoane dintre care
1338 de persoane victime ale violenţei în familie, 894 au beneficiat de consultaţie
juridică, iar 78 de victime au beneficiat de asistenţă juridică.
- Telefonul Linia Fierbinte (080077777) activează de luni până sâmbătă, de la ora
8.00 - 20.00 şi oferă consiliere migranţilor despre drepturile şi obligaţiile lor,
riscurile migraţiei ilegale şi pericolul TFU, modalităţi de prevenire şi protecţie,
facilitarea accesului victimelor la asistenţă specializată şi protecţie, consultarea
specialiştilor privind noile tendinţe şi metode de prevenire şi asistenţă. În anul 2014,
la Linia Fierbinte s-au adresat 1338 de persoane, dintre care 78 au beneficiat de
consultaţie juridică.
La Strada mai oferă activităţi de sensibilizare şi lucru în reţea cu alte organizaţii ce
prestează servicii victimelor violenţei, lobby, instruiri pentru specialişti.
Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale TFU
(2011), Căuşeni a fost creat în 2007, la iniţiativa Asociaţiei psihologilor, iar din 2011 a
devenit o instituţie publică ce oferă servicii victimelor TFU.
Direcţiile de activitate: asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale TFU şi a
violenţei în familie. Pe parcursul anului 2015, au oferit servicii pentru 18 persoane la etapa
de emigrare.
În acordarea serviciilor sociale CAP, Căuşeni colaborează cu DASPF din Căuşeni şi cu
unele organizaţii din regiunea Trasnistreană (A. O. „Rezonans”, A. O. „Jenschie initiativi”).
Referirea spre serviciile centrului se face de APL, echipele multidisciplinare existente în
diferite raioane, poliţie, organizaţiile neguvernamentale din regiunea Trasnistreană.
Centrul îşi doreşte ca, în viitor, să poată acorda asistenţă mai complexă în procesul de
integrare a beneficiarilor în familie şi comunitate, precum şi să-I angajeze în câmpul muncii.
Grupurile ţintă: victime şi potenţiale victime ale TFU, victime ale violenţei în familie
etc.
Serviciile oferite. Centrul oferă o gamă largă de servicii atât pentru victimele TFU,
cât şi pentru victimele violenţei în familie. Serviciile pe care le prestează centrul sunt
cazare/plasament, psihoterapie, consiliere psihologică, consultaţie juridică, asistenţă
juridică primară, asistenţă medicală, educaţie nonformală, servicii de reintegrare în
familie/comunitate, igienă personală, acces la piaţa muncii, activităţi de
34
monitorizare/postevaluare, activităţi de sensibilizare, suport pentru perfectarea actelor de
identitate, lucrul în reţea cu alte organizaţii ce prestează servicii victimelor violenţei,
lobby.
Centrul de Drept al Femeilor (2009), Chişinău (CDF) este un centru resursă în
domeniul juridic şi implementează mai multe proiecte pentru reducerea violenţei în familie,
axându-se pe instruirea specialiştilor din domeniul dreptului.
Grupul ţintă: femeile victime ale violenţei în familie, alte victime ale violenţei în
familie.
Serviciile oferite: asistenţă juridică primară şi calificată victimelor violenţei în familie,
consiliere psihologică, servicii de reintegrare în comunitate, activităţi de sensibilizare şi
lucru în reţea cu alte organizaţii ce prestează servicii victimelor violenţei, instruirea
specialiştilor din domeniul dreptului pentru a oferi servicii calitative victimelor violenţei în
familie, lobby. În ultimii ani, CDF a devenit cunoscut şi prin studiile pe care le-a realizat în
domeniul analizei serviciilor oferite victimelor violenţei în familie, editarea Ghidului de
orientare juridică, în caz de violenţă în familie etc.
În anul 2014, CDF a prestat servicii pentru 100 de victime ale violenţei în familie,
dintre care: (i) 3 cazuri – copii până la 14 ani; (ii) 2 cazuri – copii cu vârsta cuprinsă între 14
şi 16 ani; (iii) 3 cazuri – copii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani; (iiii) 90 cazuri – femei cu
vârsta mai mare de 18 ani şi (iiii) 2 cazuri – bărbaţi, victime ale agresiunii copiilor.
Centrul de criză al familiei „SOTIS” (2009), Bălţi este o instituţie publică de resurse,
specializată în acordarea serviciilor pentru victimele violenţei în familie şi a victimele TFU.
Grupurile ţintă: victime ale violenţei în familie şi victime ale TFU.
Serviciile oferite: plasament (3-6 luni), asistenţă juridică primară, servicii psihologice,
asistenţă medicală, servicii de reintegrare în familie şi comunitate, activităţi de
sensibilizare şi lucru în reţea cu alţi prestatori de servicii pentru victimele violenţei în
familie.
Pe parcursul anilor 2014-2015, a oferit servicii pentru 31 victime ale violenţei în
familie.
Centrul de criză familială „SOTIS” colaborează în oferirea serviciilor cu APL, OIM,
Centrul Internaţional „La Strada”, Centrele sociale din Bălţi „Evrica”, „Drumul spre casă”,
„Reîntoarcere”, „Speranţa”. În scopul reprofilării beneficiarelor centrului, se colaborează
cu ATOFM.
Referirea spre servicii se face de către APL, poliţie şi alte centre sociale.
Serviciile prestate sunt mediatizate în cadrul diferitor seminare, întruniri, cursuri la
universitate, flash-moburi etc.
35
Reprezentanţii centrului au semnalat necesitatea susţinerii materiale a beneficiarilor
pentru o perioadă scurtă după plecare din centru, însă nu există resurse financiare.
AO. „Refugiul Casa Mărioarei” (2000), Chişinău – organizaţie neguvernamentală care
întruneşte în rândurile sale un grup de entuziaste ce şi-au propus să ofere suport şi
asistenţă victimelor violenţei în familie.
Grupurile ţintă: femeile victime ale violenţei în familie şi copiii acestora.
Serviciile oferite: plasament, consiliere psihologică, consiliere juridică, asistență
juridică primară şi calificată, informare, reintegrare socială, acces la piaţa muncii, acces la
ajutor financiar, asistenţă medicală, monitorizare/evaluare, sensibilizare, lucru în reţea,
instruire pentru specialişti, lobby.
Asociaţia colaborează activ cu reprezentanţii APL, alte ONG-uri din Coaliţia Naţională
„Viaţa fără violenţă în Familie”.
Referirea spre servicii se face de către APL, DASPF, membri ai comunităţilor, inclusiv
foşti beneficiari.
Serviciile prestate sunt mediatizate de către mass-media, inclusiv pe reţelele de
socializare.
Centrul Maternal „Pro Familia”, Căuşeni îşi desfăşoară activitatea din anul 2009.
Grupurile ţintă: victime ale violenţei în familie, cupluri mamă-copil aflate în situaţie de
risc.
Serviciile oferite: cazare/plasament, psihoterapie, consiliere psihologică, asistenţă
juridică, asistenţă medicală, abilitare economică, educaţie nonformală, servicii de
reintegrare în familie/comunitate, acces la piaţa muncii, acces la asistenţă financiară,
sprijin informaţional pentru găsirea unui spaţiu locativ, activităţi de
monitorizare/postevaluare, activităţi de sensibilizare şi lucrul în reţea cu alte organizaţii ce
prestează servicii victimelor violenţei, instruiri.
În anul 2014, centrul a oferit servicii pentru 24 de femei şi 38 de copii victime ale
violenţei în familie.
În prestarea serviciilor, Centrul colaborează cu APL de nivelul I, DASPF, instituţiile
medicale, organele de poliţie, organizaţii neguvernamentale şi misiuni religioase.
Referirea beneficiarilor spre servicii se realizează de către APL, DASPF şi echipele
multidisciplinare, poliţie, instituţiile medicale ec. Mediatizarea serviciilor oferite se face
prin intermediul mass-media (TV, radio, presa scrisă), deplasări în teritoriu etc.
Pentru viitor, reprezentanţii instituţiei îşi doresc să încadreze beneficiarii în câmpul
muncii şi să le ofere un mic suport financiar pentru a îmbunătăţi condiţiile de locuit.
36
Centrul Maternal „Ariadna” (2006), Drochia.
Grupul ţintă: victime ale violenţei în familie.
Serviciile oferite: cazare/plasament, psihoterapie, consiliere psihologică, consultaţie
juridică, asistenţă juridică primară, abilitare economică, educaţie nonformală, servicii de
reintegrare în familie/comunitate, acces la piaţa muncii, acces la asistenţă financiară,
sprijin informaţional pentru găsirea unui spaţiu locativ, activităţi de
monitorizare/postevaluare, activităţi de sensibilizare, cât şi lucrul în reţea cu alte
organizaţii ce prestează servicii victimelor violenţei.
Numărul mediu de victime ale violenţei în familie, pentru care specialiştii au prestat
servicii în anul 2014, este de 341 persoane, inclusiv asistenţa ambulatorie oferită în
teritoriu şi plasament.
Centrul Maternal (2007), Cahul.
Grupurile ţintă: femeile victime ale violenţei în familie, potenţiale victime ale TFU.
Serviciile oferite: cazare/plasament, psihoterapie, consultare psihologică, asistenţă
medicală, educaţie nonformală, servicii de reintegrare în familie/comunitate, acces la
piaţa muncii, acces la asistenţă financiară, sprijin informaţional pentru găsirea unui spaţiu
locativ, activităţi de monitorizare/postevaluare, activităţi de sensibilizare, lucrul în reţea
cu alte organizaţii ce prestează servicii victimelor violenţei.
În anul 2014, centrul a prestat servicii pentru 5 femei şi 6 copii ai acestora care au
suferit în urma violenţei în familie.
Centrul maternal de plasament pentru cupluri părinte-copil (2007), s.Corneşti,
raionul Ungheni.
Grupul ţintă: victime ale violenţei în familie.
Serviciile oferite: cazare/plasament, psihoterapie, consiliere psihologică, consultaţie
juridică, asistenţă juridică primară, asistenţă juridică calificată, abilitare economică,
educaţie nonformală, servicii de reintegrare în familie/comunitate, acces la piaţa muncii,
acces la asistenţă financiară, activităţi de monitorizare/postevaluare, activităţi de
sensibilizare şi lucrul în reţea cu alte organizaţii ce prestează servicii victimelor violenţei.
În anul 2014, centrul a oferit asistenţă pentru 7 victime ale violenţei în familie.
Asociaţia Obştească „Începutul vieţii” (2009), Chişinău.
Grupul ţintă: victime ale violenţei în familie.
Servicii oferite: cazare/plasament, psihoterapie, consiliere psihologică, consultaţie
juridică, asistenţă juridică primară, asistenţă juridică calificată, asistenţă medicală,
37
abilitare economică, educaţie nonformală, servicii de reintegrare în familie/comunitate,
acces la piaţa muncii, acces la asistenţă financiară, sprijin informaţional pentru găsirea
unui spaţiu locativ, activităţi de monitorizare/postevaluare. Menţionăm, că timp de 1 an de
zile de la părăsirea centrului, beneficiarele sunt monitorizate şi susţinute material cu
pachete sociale; de 4 ori pe an, se organizează întâlniri cu beneficiarii centrului, 1 dată pe
an, copiii tuturor beneficiarelor sunt invitaţi la tabăra de vară.
În anul 2014, în cadrul organizaţiei, au fost plasate 23 victime ale violenţei în familie.
Asociaţia Obştească „Centrul psihosocial” (2010), or. Vulcăneşti.
Grupurile ţintă: victime ale violenţei în familie, persoane traficate.
Servicii: plasament, consiliere psihologică, servicii juridice, asistenţă socială,
asistenţă umanitară.
În anul 2015, au asistat 17 femei victime ale violenţei în familie împreună cu copii lor.
Asociaţia Obştească „Prezicere divină”, Centrul Naţional antiviolenţă (2014), s.
Ciuciuleni, raionul Hânceşti.
Grupurile ţintă: femeile victime ale violenţei în familie şi copii acestora.
Serviciile oferite: plasament, consiliere psihologică, consiliere juridică, informare,
reintegrare socială, acces la piaţa muncii, acces la ajutor financiar, monitorizare/evaluare,
sensibilizare.
Datele cercetării relevă că există puţine servicii pentru migranţi, la nivel local.
Acţiunile autorităţilor guvernamentale au fost concentrate pe domeniul migraţiei şi
dezvoltării, susţinerii unor activităţi din diaspora moldovenească, în detrimentul nivelului
local.
Situaţia este puţin mai bună în cazul serviciilor pentru victimele violenţei în familie şi
a victimelor TFU. În acest domeniu, există Coaliţia Naţională „Viaţa fără violență în
familie” care coordonează activitatea în acest domeniu, organizaţiile acţionează în reţea şi
există servicii specializate şi de specializare înaltă pentru acest grup de beneficiari.
Datele colectate în cadrul studiului au permis şi dezvoltarea Planului de dezvoltare a
capacităţilor instituţiilor/organizaţiilor care propun servicii pentru migranţilor pentru anul
2016.
38
III. PLANUL DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIILOR PUBLICE,
ORGANIZAŢIILOR NEGUVERNAMENTALE CARE PROPUN SERVICII PENTRU
MIGRANŢI, ORGANIZAŢIILOR FEMEILOR MIGRANTE pentru anul 2016
DOMENIUL: CREŞTEREA ORGANIZAŢIONALĂ
Obiective Rezultate Activităţi de instruire Subiecte pentru dezbateri, în cadrul
instruirilor
Workshop 1. Tematici
1. Consolidarea
capacităţilor
organizaţionale
Membri instruiţi, cu capacităţi şi
abilităţi de atragere a fondurilor
în cadrul instituţiei
Cultura organizaţională - particularităţile organizaţiilor
neguvernamentale;
- funcţionarea organizaţiilor;
- comunicare/secretariat;
- angajamentul asumat;
- capitalul uman al organizaţiei şi
semnificaţia acestuia;
- aspectele culturii organizaţionale;
- crearea şi dezvoltarea unei platforme
comune de comunicare on-line a
miganţilor reveniţi;
- crearea unei platforme tematice a
miganţilor întorşi.
39
Atragerea fondurilor în
cadrul instituţiei
- proiecte, elementele-cheie ale unui
proiect;
- surse de finanţare;
- tipuri de activităţi ce se finanţează;
- forme de finanţare şi tipologia
finanţatorului;
- metode de fundraising;
- fundraising primar;
- donaţii din partea persoanelor fizice;
- donaţii corporative;
- abilităţile şi motivaţia unui fundraiser.
Workshop 2. Tematici
2. Consolidarea
cunoştinţelor în
domeniul migraţiei şi a
politicilor de dezvoltare
Membri instruiţi, cu cunoştinţe în
domeniul migraţiei, a analizei
acesteia, prin prisma egalităţii
de gen şi cunoaşterii politicilor
migraţioniste din RM
Integrarea migraţiei în
politicile de dezvoltare
- particularităţile-cheie ale migraţiei în
RM;
- oportunităţile migraţiei;
- politicile migraţioniste ale RM;
- modul de elaborare a politicilor în RM;
- programe ce se implementează în RM în
domeniul migraţiei (sociale, de
abilitare economică etc.);
- remitenţele şi utilizarea acestora;
- impactul politicilor migraţioniste
asupra economiei RM.
40
Egalitatea de gen şi
migraţia prin prisma
egalităţii de gen
- egalitatea între bărbaţi şi femei;
- dimensiunea de gen a migraţiei;
- impactul migraţiei asupra familiei şi
copiilor, familii transnaţionale;
- politicile migraţionale şi drepturile
femeilor migrante.
Workshop 3. Tematici
3. Cunoaşterea
serviciilor existente
pentru migranţi
Membrii sunt instruiţi pentru a
cunoaşte drepturile şi obligaţiile
migranţilor şi pentru a face
referirea migranţilor, la orice
etapă, spre serviciile existente
Legislaţia în domeniul
migraţiei şi posibilităţile de
referire a cazurilor pentru
consultanţă juridică în
domeniul problemelor de
discriminare
- drepturile şi obligaţiile migranţilor
,conform legislaţiei naţionale şi
internaţionale;
- problemele juridice ale migranţilor;
- referirea spre serviciile de consultanţă
juridică a migranţilor.
Serviciile existente pentru
migranţi în RM şi în
principalele ţări de
destinaţie a migranţilor
- serviciile existente pentru migranţi, la
orice etapă a migraţiei în RM;
- serviciile existente pentru victimele
violenţei în familie şi victimele
traficului de fiinţe umane;
- referirea spre serviciile existente;
- serviciile existente pentru migranţii
reveniţi şi care sunt în situaţie de
dificultate.
41
Dezvoltarea abilităţilor IT
pentru a ajuta migranţii
reveniţi să acceseze
serviciile/documentele
electronic
- formarea abilităţilor IT de bază;
- serviciile de stat care pot fi accesate
electronic;
- activităţi practice privind accesarea
electronică a serviciilor.
Advocacy pentru migranţi - tipuri de advocacy;
- planul de advocacy;
- modalităţi de organizare a procesului
de advocacy.
DOMENIUL: DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR ŞI A REŢELELOR SOCIALE
Obiective Rezultate Activităţi de instruire Subiecte pentru dezbateri, în cadrul
instruirilor
Workshop 4. Tematici
1. Dezvoltarea
parteneriatelor cu
autorităţile publice ce
oferă servicii pentru
migranţi
Creşterea cooperării şi
colaborării organizaţiilor cu
autorităţile publice ce oferă
servicii pentru migranţi
Colaborarea şi cooperare
cu autorităţile publice.
Lucru în reţea cu
instituţiile publice ce oferă
servicii pentru migranţi
- cunoaşterea modalităţii de activitate şi
funcţionare a instituţiilor de stat;
- modalităţile de colaborare şi cooperare
cu autorităţile;
- proiecte, programe pentru migranţi;
- exemple de bune practice din
experienţa instituţiilor şi organizaţiilor.
42
2. Crearea
parteneriatelor cu alte
organizaţii
neguvernamentale ce
oferă servicii
migranţilor
Parteneriate stabilite cu alte
organizaţii neguvernamentale ce
oferă servicii migranţilor
Reţelele sociale şi
importanţa acestora.
Organizarea evenimentelor
în reţea.
Promovarea on-line a
instituţiei şi a serviciilor
oferite.
- scopul şi obiectivele reţelelor sociale;
- caracteristicile reţelelor sociale;
- principiile de lucru în reţea;
- oportunităţile reţelelor sociale;
- comunicarea în reţelele sociale;
- exemple de bune practici.
3. Dezvoltarea relaţiilor
şi colaborarea cu
asociaţiile diasporei
Republicii Moldova
Parteneriate stabilite cu asociaţii
de diasporă a moldovenilor şi
iniţierea unor proiecte în
parteneriat
Asociaţiile de diaspora a
moldovenilor şi
posibilităţile de colaborare
cu acestea
- specificul asociaţiilor de diaspora ale
moldovenilor;
- prezentarea asociaţiilor de diaspora
existente în diferite ţări şi a
activităţilor desfăşurate;
- modalităţi de promovare/mediatizare
a bunelor practici.
43
VI. SERVICIILE OFERITE FEMEILOR MIGRANTE, LA
NIVEL LOCAL: MODALITĂŢI DE INFORMARE ŞI
POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
4.1. Consultările publice locale cu femeile migrante şi cu prestatorii de
servicii
Scopul consultărilor locale a urmărit cunoaşterea modalităţilor de informare a
femeilor migrante despre serviciile existente pentru migranţi, la nivel local, şi a
posibilităţilor de îmbunătăţire a acestor servicii, în conformitate cu necesităţile femeilor.
S-a intenţionat cunoaşterea autentică, direct de la sursă, bazată pe dezbateri şi
exemplificări din experiența personală.
Metodologia consultărilor publice locale
• Consultările au fost desfăşurate în 3 regiuni geografice ale Republicii Moldova –
Centru (Rezina, 4 decembrie 2015), Nord (Bălţi, 8 decembrie 2015), Sud (Cimişlia, 16
decembrie 2015) (a se vedea Anexa 2. Agendele consultărilor).
• La consultări au participat 98 persoane, femei migrante (preponderent revenite din
migraţie) şi reprezentanţi ai diferitor instituţii ce oferă servicii la nivel local, inclusiv
pentru femeile migrante.
• Participanţii au fost din 6 raioane (Rezina, Şoldăneşti, Orhei, Edineţ, Sângerei,
Cimişlia) şi 3 municipii (Bălţi, Comrat şi Chişinău) ale republicii.
Categoriile de participanţi au cuprins:
- Femei migrante, preponderent revenite şi care nu mai intenţionează să migreze,
- Prestatori de servicii (Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF),
Agenţiile Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă (ATOFM), Casele Teritoriale de Asigurări
Sociale (CTAS), Direcţiile Economice, Direcţiile de Învăţământ, Tineret şi Sport, Secţiile de
documentare a populaţiei, organizaţii neguvernamentale, cadre didactice).
Femeile participante la consultările locale au fost selectate în dependenţă de mai
multe variabile demografice pentru a asigura o cunoaştere complexă a problemelor. Astfel,
profilul femeilor selectate a fost în dependenţă de:
- Vârstă,
- Studii,
44
- Starea civilă,
- Prezenţa sau absenţa copiilor sub 18 ani,
- Mediul de reşedinţă etc.
Caracteristicile participanţilor, conform variabilelor nominalizate, relevă că la
consultările locale au participat:
Regiunea
Nord 32,2%
Centru 29,4%
Sud 38,4%
Mediul de reşedinţă
Rural 16,4%
Urban 83,6%
Vârsta
15-25 6,7%
26-35 22,2%
36-45 13,3%
46-55 24,4%
56-67 28,9%
Studii
Gimnaziale 2,1%
Liceale 8,5%
Vocaţionale 4,3%
Superioare 85,1%
Etnia
Moldovean/român 89,4%
Găgăuz 6,3%
Ucrainean 4,3%
Argumentele pentru a selecta femei cu profil divers sunt următoarele:
- Femeile cu studii superioare sunt mai informate şi accesează serviciile existente mai
frecvent;
- Femeile mai tinere sunt mai abile şi accesează serviciile mai uşor, iar femeile mai în
vârstă sunt mai informate despre serviciile existente, însă le accesează mai rar;
- Femeile căsătorite au un suport mai mare din partea membrilor familiei şi mai rar
apelează la servicii;
- Femeile din mediul rural se confruntă cu mai multe dificultăţi în accesarea
serviciilor, pentru că acestea sunt concentrate în centrele raionale sau municipii.
La consultările locale au participat femei, reprezentante ale diferitor etnii care
locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova (moldoveni, găgăuzi, ucraineni).
45
4.1.1. Problemele şi necesităţile femeilor revenite din migraţie
Rezultatele consultărilor publice locale relevă următoarele probleme şi necesităţi ale
femeilor revenite din migraţie:
- Informare redusă despre serviciile existente, la nivel local, pentru migranţi şi
accesarea redusă a acestora. În 27 de raioane ale republicii funcţionează Birouri
Comune de Informare şi Servicii (BCIS)19, în 5 unităţi teritorial-administrative Centre
SYSLAB care oferă suport migranţilor reveniţi calificaţi în obţinerea unui loc de
muncă,20 în 4 unităţi teritorial-administrative funcţionează Centre de servicii deschise
de către Nexus21. Este necesară însă mediatizarea mult mai largă a acestor servicii,
acţiuni desfăşurate şi în localităţile rurale, pentru ca migranţii să le cunoască şi să se
adreseze. Trebuie analizată şi posibilitatea implicării instituţiilor de învăţământ, în
calitate de sursă de informare;
- Migranţii reveniţi sunt dezorientaţi, nu ştiu unde să se adreseze cu anumite probleme
cu care se confruntă în procesul de adaptare. Necunoaşterea serviciilor existente
pentru migranţii reveniţi, la nivel naţional (de exemplu serviciile oferite de Serviciul
Plasament de urgenţă pentru migranţii vulnerabili), dar şi în raioanele vecine
(centrele SYSLAB, centrele NEXUS);
- Lipsa informaţiei cu privire la migranţii reîntorşi (a datelor de contact) la autorităţile
publice local;
- Lipsa unei platforme de comunicare între migranţii reveniţi (reţea a migranţilor
reveniţi, a asociaţiilor, grupurilor virtuale pe facebook);
- Lipsa unor surse de informare pentru migranţii reveniţi (buletine informative, ziare
etc.);
- Necesitatea creării şi dezvoltării căilor de comunicare formale şi informale dintre
migranţi şi instituţiile de stat, la toate nivelurile, organizaţii neguvernamentale, mass-
media etc.;
- Promovarea exemplelor pozitive de (re)integrare a migranţilor reveniţi. De exemplu,
în DASPF din Cimişlia din 22 angajaţi – 7 sunt migranţi reveniţi. Spulberarea mitului că
migranţii reveniţi nu se angajează în câmpul muncii în Republica Moldova şi că îşi
doresc salarii foarte mari;
- Dificultăţi în recunoaşterea calificării avute până la etapa de migraţie sau a celor
obţinute în perioada de migraţie. S-a constatat că femeile revenite din migraţie, dar şi
cele care doresc să migreze, se înrolează la studii pentru a obţine cunoştinţe, dar şi
diplomă în anumite domenii – tencuitor, bucătar, cofetar, frizer;
- Îmbunătăţirea colaborării între ATOFM, Centrele SYSLAB şi Incubatoarele de Afaceri;
19 http://www2.un.md/UNWomen/programme_areas/Local/Concept_ROM.pdf 20 http://www.syslab.md/ 21 http://nexusnet.md/despre-nexusnet-md/
46
- Informarea femeilor însărcinate, revenite din migraţiune, să se spună la evidenţa
medicului de familie, pentru că se depistează multe maladii tardive;
- Informarea migranţilor despre investiţii eficiente în construcţia imobilelor (în mediul
rural - să nu facă construcţii ilegale);
- Informarea despre necesitatea perfectării documentelor pe imobil, terenuri agricole
etc. (atunci când intră în drepturi, în caz că părinţii au decedat, au primit
moştenire);
- Informare redusă privind posibilitatea de a beneficia de: (i) ajutor de şomaj, (ii)
accesarea ajutorului de şomaj; (iii) alocaţii pentru integrare/reintegrare în câmpul
muncii a mamelor cu copii (1,5-6 ani);
- Colaborare redusă între APL şi migranţi pentru iniţierea şi implementarea proiectelor
culturale, sociale, antreprenoriat etc., pe de o parte, dar şi pasivitatea cetăţenilor în
participarea la activităţile culturale, sociale etc. organizate de APL, inclusiv în
colaborare cu migranţii, pe de altă parte;
- Informaţii insuficiente cu privire la asociaţiile de diasporă care activează peste
hotare;
- Insuficienţa serviciilor sociale pentru persoanele care îngrijesc copii/adulţi cu
disabilităţi, în profil teritorial;
- Lipsa centrelor de plasament temporar pentru persoanele din grupuri de risc (violenţă,
copii în dificultate) şi referire persoanelor spre instituţiile din Chişinău;
- Neîncrederea migranţilor ce revin de peste hotare în instituţiile de stat;
- Necunoaşterea oportunităţilor de angajare în câmpul muncii existente în Republica
Moldova şi dificultăţi în angajarea în câmpul muncii;
- Consultanţă în domeniul iniţierii şi dezvoltării unei afaceri (informarea despre
organizaţiile care prestează astfel de servicii);
- Instruiri în domeniul deschiderii afacerilor – elaborarea unui Plan de afaceri,
cunoaşterea pieţei etc.;
- Suport în investirea remitenţelor. Mai mult suport în deschiderea afacerilor (granturi,
dar şi credite, la rate de împrumut mai mici) „Avem bani. Dar ce facem cu ei? În ce
investim? Cum să-i gestionăm corect?”
- Reintegrarea în şcoală a copiilor născuţi peste hotare sau care au învăţat acolo o
perioadă (cunoaşterea sumară a limbii române, diferenţele de program) este un
proces dificil. Procesul în sine este unul birocratic şi îndelungat şi apar unele
probleme atunci când copii sunt nevoiţi să repete anul şcolar;
- Informarea despre modul de stabilire a tutelei sau altei modalităţi de reprezentare
legală asupra copilului. Femeile nu sunt informate despre necesitatea de stabilire a
47
tutelei, fapt ce determină apariţia unor probleme ulterioare în reuşita şcolară,
sănătate, devianţă, delincvenţă etc.;
- Reducerea violenţei în familie. Violenţa din partea soţului determină plecarea femeii,
dar după ce femeia pleacă violenţa este îndreptată împotriva copiilor. În plus, există
multiple stereotipuri privind violenţa asupra femeii;
- Cunoaşterea asociaţiilor moldoveneşti existente în ţările de destinaţie. Deşi există
destul de multe asociaţii în unele ţări, acestea sunt puţin cunoscute. O problemă
constă şi în faptul că puţine asociaţii au spaţiu pe care să-l pună la dispoziţia
migranţilor, unele asociaţii există doar formal, pe hârtie;
- Lipsa comunicării între ONG-le din ţara gazdă şi cele din ţările de destinaţie, în scopul
iniţierii şi dezvoltării unor proiecte în comunităţile de origine. La ora actuală, nu
există o legătură între asociaţiile de diasporă şi organizaţiile neguvernamentale din
Moldova (care oferă servicii în domeniul drepturilor omului, consultanţei în afaceri
etc.);
- Servicii de instruire a persoanelor în etate în domeniul TIC, pentru ca să poată
comunica cu rudele plecate la muncă peste hotare;
- Migranţii, foşti profesori în instituţiile de învăţământ, care revin de peste hotare şi se
angajează în instituţiile de învăţământ, sunt într-un număr destul de mic. De obicei,
aceştia sunt persoane mai în vârstă care acceptă să meargă la cursuri de
perfecţionare.
4.1.2. Modalităţile de informare a femeilor migrante despre serviciile existente
Instituţiile şi organizaţiile se străduiesc să mediatizeze serviciile oferite prin intermediul
APL, instituţiilor publice prestatoare de servicii (ATOFM, DASPF, etc.), mass-mediei locale,
inclusiv, prin internet şi reţele de socializare. Spre exemplu, Centrele SYSLAB, pe lângă
anunţurile în mass-media, inclusiv, pe reţelele de socializare, pliante, organizează întâlniri
şi în instituţiile superioare de învăţământ pentru a relata despre serviciile oferite.
Informarea femeilor migrante este însă mult mai dificilă, acestea fiind mai greu de accesat.
Astfel, din cele 70 de persoane care au beneficiat de serviciile Centrului SYSLAB din Bălţi,
doar 5 femei au fost migrante. Directorul acestui centru a semnalat în cadrul consultărilor
„cu greu ajungem la aceste femei”.
Pentru viitor, trebuie valorificate oportunităţile oferite de Zilele diasporei în Republica
Moldova, prin planificarea Uşilor deschise pentru diasporă la primării.
48
4.2. Posibilităţile de îmbunătăţire a modalităţilor de informare a femeilor
migrante despre serviciile existente
Populaţia trebuie să fie informată pentru a deţine date corecte, la orice etapă a
migraţiei. Pentru a îmbunătăţi modalităţile de informare a populaţie,i sunt necesare
următoarele acţiuni:
- Implicarea instituţiilor de învăţământ (grădiniţe, şcoli de cultură generală, licee, şcoli
profesionale) în informarea părinţilor reveniţi din migraţiune;
- Responsabilizarea APL pentru informarea populaţiei cu privire la serviciile pentru migranţi
existente, la nivel raional / municipal şi naţional. Creşterea activismului administraţiei
publice locale în procesul de infromare a populaţiei despre serviciile existente pentru
migranţi;
- Utilizarea activităţilor organizate, la nivel local, de diferite organizaţii (şedinţe, instruiri
etc.) pentru informarea populaţiei, inclusiv migranţilor, despre serviciile oferite migranţilor
reveniţi de peste hotare;
- Organizarea periodică a întâlnirilor între femeile migrante revenite (cel puţin o dată la 3
luni) pentru a împărtăşi experiența, pentru a discuta problemele de integrare etc.;
- Organizarea periodică a întâlnirilor între instituţii, la nivel raional / municipal pentru a
discuta problemele migraţiei cu participarea reprezentanţilor din comunităţile rurale;
- Includerea problemelor legate de migraţie în Planul de dezvoltare al raionului /
municipiului;
- Crearea unei baze de date, la nivel de comunitate, despre persoanele implicate în
procesele migraţioniste;
- Iniţierea unor proiecte sociale comune cu migranţii plecaţi la muncă peste hotare,
Asociaţiile de diasporă şi membrii comunităţilor locale;
- Informarea prin mass-media (TV, radio, presa naţională şi locală etc.), reţele de
socializare despre bunele practici de incluziune a migranţilor reveniţi de peste hotare, a
activităţilor realizate în comunităţile locale cu participarea migranţilor;
- Elaborarea unui Ghid pentru migranţii reveniţi, pentru a le oferi un suport în accesarea
serviciilor utile pentru reintegrarea lor în comunitate;
- Implicarea mai activă a cetăţenilor, inclusiv a migranţilor reveniţi de peste hotare, în
activităţile organizate de APL;
- Dezvoltarea parteneriatului între APL, organizaţiile neguvernamentale care oferă servicii
migranţilor şi Asociaţiile de diasporă. Informarea reciprocă despre activităţile desfăşurate şi
iniţierea unor proiecte sociale comune.
49
4.3. Crearea unei platforme de dialog între femeile migrante
Migranţii care revin de peste hotare sunt dezorientaţi şi au nevoie de suport pentru a
se reintegra în societate. Pentru aceasta, se conturează necesitatea creării unei platforme
de dialog între femeile migrante, a unei reţele a instituţiilor/organizaţiilor care oferă
servicii pentru migranţi. Rețeaua care urmează a fi creată va avea drept scop dezvoltarea,
pe termen lung, a unor activităţi pentru a ajuta migranţii reîntorşi, în procesul de integrare
în comunitatea de origine, pentru a dezvolta servicii pentru migranţi, în conformitate cu
necesităţile acestora etc.
Pentru ca reţeaua care se va crea să fie activă este necesară instituirea unui
secretariat, după exemplul altor reţele existente şi active în Moldova. De exemplu, Coaliţia
naţională „Viaţa fără violenţă”, Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a
copilului şi a familiei etc.
4.4. Mediatizarea consultărilor locale
Consultările locale cu femeile migrante şi instituţiile/organizaţiile care oferă servicii
pentru migranţi au fost mediatizate:
1. Pagina web a CIC SocioPolis: http://sociopolis.md/consultari-publice-la-rezina
2. Pagina web a Consiliului Raional Rezina:
http://consiliu.rezina.md/view.php?art_id=1628
3. Pagina web a Consiliului Raional Cimişlia:
http://www.raioncimislia.md/index.php/arhiva-noutilor/consultri-publice-locale-la-
cimilia-1065.html
4. Pagina web a Consiliului Raional Şoldăneşti:
http://soldanesti.md/index.php/consiliu-raional/Consultri-publice.html
5. Ziarul destinat migranţilor „Gazeta Basarabiei”, atât în ediţia print, cât şi online:
http://gazetabasarabiei.com/articol-24/
Paginile pe reţelele sociale ale altor instituţii sus nominalizate.
4.5. Priorităţile în crearea unei platforme active de dialog pentru femeile
migrante
Priorităţile pentru instituţiile guvernamentale şi internaţionale:
• Crearea/consolidarea organizaţiilor de femei migrante şi organizarea lor în reţea, cu
scopul de a interacţiona eficient cu APC, APL, organizaţii internaţionale, societatea civilă şi
de aşi promova drepturile;
50
• Instruirea membrilor organizaţiilor de femei migrante şi a instituţiilor ce oferă
servicii migranţilor;
• Organizarea concursurilor de proiecte, granturi pentru femeile migrante şi revenite
din migraţiune;
• Mediatizarea informaţiilor despre organizaţiile prestatoare de servicii de consultanţă
şi suport financiar în afaceri;
• Crearea unor Centre de informare şi servicii, coordonate de femei cu autoritate.
Priorităţile pentru organizaţiile ce oferă servicii migranţilor:
• Crearea şi consolidarea relaţiilor dintre organizaţiile ce oferă servicii migranţilor;
• Informarea despre organizaţiile de diasporă existente (prezenţa pliantelor
informative, prezenţa pe reţelele de socializare, etc.);
• Crearea şi consolidarea relaţiilor dintre organizaţiile ce oferă servicii migranţilor în
Republica Moldova şi asociaţiile de diasporă a moldovenilor;
• Educarea antreprenorială a femeilor;
• Servicii psihologice pentru femeile revenite, inclusiv, familiile acestora.
Priorităţile pentru femeile revenite din migraţie:
• Organizarea femeilor migrante în reţea cu scopul de a interacţiona eficient cu APC,
APL, organizaţii internaţionale, societatea civilă şi de aşi promova drepturile;
• Organizarea unor activităţi cu scopul de a împărtăşi experienţa obţinută în perioada
migraţiei şi post-migraţiune, şi promovarea bunelor practici;
• Organizarea unor activităţi, la nivel local, în parteneriat cu APL, organizaţiile ce
oferă servicii migranţilor în Republica Moldova şi asociaţiile de diasporă a moldovenilor.
51
V. CREAREA UNEI PLATFORME DE DIALOG PENTRU
FEMEILE MIGRANTE
Masa Rotundă Naţională a avut drept scop prezentarea rezultatelor studiului
„Cartografierea organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale active în
domeniul migraţiei şi a Planului de dezvoltare a capacităţilor acestora” şi a
constatărilor consultărilor publice locale, desfăşurate în 3 regiuni ale Republicii Moldova
în luna decembrie 2015 (a se vedea Anexa 3. Agenda Mesei Rotunde Naţionale).
La Masa Rotundă Naţională au participat 41 de persoane – reprezentanţi ai instituţiilor
guvernamentale şi neguvernamentale, femei migrante revenite, reprezentanţi ai
instituţiilor internaţionale ce implementează programe în domeniul migraţiei.
Reprezentantul UN Women în Republica Moldova Ulziisuren Jamsran a explicat scopul
şi obiectivele proiectului „Promovarea şi protejarea drepturilor femeilor lucrătoare
migrante”, semnalând necesitatea femeilor migrante revenite de a crea o platformă de
dialog şi a deveni active în procesul de reintegrare socială şi apărare a drepturilor femeilor,
inclusiv a celor migrante.
Discuţiile care au urmat rezultatele studiului şi a consultărilor locale au pus în
evidenţă următoarele aspecte.
Zaporojan-Pârgari A., preşedintele Centrului de Drept al Femeilor, ce coordonează
activitatea Coaliţiei „Viaţa fără Violenţă în Familie”, formată din organizaţiile care propun
servicii victimelor violenţei în familie, a semnalat că procesul de consolidare a unei
platforme de dialog, a unei reţele a organizaţiilor care prestează servicii este un proces
dificil şi trebuie creat un secretariat, care să se ocupe de acest lucru. În responsabilităţile
secretariatului ar intra şi coordonarea activităţilor de lobby pentru dezvoltarea serviciilor
pentru migranţi.
M. Budescu, reprezentantul Centrului „Manfridi” din Cahul, care oferă servicii copiilor
din familii vulnerabile, inclusiv copiilor rămaşi fără îngrijire părintească în rezultatul
migraţiei a evidenţiat necesitatea mediatizării şi promovării bunelor practici de iniţiere a
diverselor proiecte sociale şi de ajutorare a persoanele vulnerabile de către migranţi,
inclusiv femeile migrante, pentru ca iniţiativele acestora să fie cunoscute şi să determine şi
alţi migranţi în implicarea activă.
Gh. Slobodeniuc, reprezentantul Biroului Relaţiilor pentru Diasporă, a menţionat că
persistă problema mediatizării acţiunilor întreprinse de către migranţi, inclusiv femei.
V. Bogrug-Lungu a evidenţiat necesitatea publicării raportului de Cartografiere a
organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale active în domeniul migraţiei în
forma integrală pe paginile web a instituţiilor relevante, dar şi necesitatea de a dezvolta o
formă simplificată a acestuia care să ajute migranţii să beneficieze de serviciile existente.
52
În acest proces de susţinere a integrării migranţilor reveniţi, este important de pregătit
pliante, postere care să indice serviciile care sunt oferite, instituţiile şi adresele acestora.
Acestea trebuie să fie plasate pe panourile informative sau paginile web ale administraţiei
publice locale.
De asemenea, s-a evidenţiat necesitatea prezentării studiului la Consiliul Autorităţilor
Locale din Moldova (CALM) pentru implicarea activă a autorităţilor locale în procesul de
dezvoltare a serviciilor şi direcţionarea migranţilor spre serviciile existente.
Nu în ultimul rând, s-a menţionat şi necesitatea îmbunătăţirii funcţionalităţii
Birourilor Comune de Informaţii şi Servicii spre binele cetăţeanului, să fie mai aproape pe
necesităţile persoanelor.
T. Sincovschi, reprezentant UN Women, a menţionat că Birourile Comune de Informaţii
şi Servicii sunt în proces de transformare şi, actualmente, se întreprind mai multe acţiuni
ca acestea să fie cât mai aproape de cetățean şi să răspundă necesităţilor acestuia.
Mai mulţi reprezentanţi ai diferitelor instituţii au semnalat necesitatea susţinerii
organizaţiilor neguvernamentale cu granturi mici pentru a dezvolta servicii, la nivel local,
pentru migranţi.
O. Coptu, preşedintele asociaţiei obşteşti „Femei Migrante”, a semnalat că
dezvoltarea serviciilor pentru migranţi trebuie să se axeze pe necesităţile pe care le au
migranţii, iar serviciile dezvoltate pentru migranţii care revin în Republica Moldova trebuie
mediatizate şi cu suportul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova de peste hotare,
inclusiv prin intermediul Asociaţiilor de diasporă active.
D. Grosu, reprezentant al Asociaţiei Femeilor de Afaceri din Bălţi, a menţionat că,
actualmente, populaţia, inclusiv migranţii reveniţi, au nevoie de abilităţi în domeniul
tehnologiilor informaţionale care să-i ajute în obţinerea documentelor în formă electronică.
Grupul de iniţiativă de la Cahul (M. Budescu, A. Machidon) a vorbit despre acţiunile pe
care le întreprind pentru a forma o imagine corectă despre migraţie în rândul tinerilor.
O. Măciucă, reprezentant UNDP, proiectul „Migraţie şi Dezvoltare Locală”, a
menţionat lipsa conştientizării problemei migraţiei, la nivel local, şi lipsa unor acţiuni până
în prezent în domeniul migraţiei, la nivel local, fapt ce a determinat şi necesitatea
proiectului UNDP. Au fost explicate scopul şi obiectivele proiectului, grupurile ţintă ale
acestuia şi necesitatea implicării migranţilor în planificarea activităţilor locale.
A. Badan, reprezentant al organizaţiei „Baştina” din s. Selemet, raionul Cimişlia, a
prezentat iniţiativele organizaţiei şi modalităţile de implicare a populaţiei localităţii,
inclusiv a migranţilor la muncă peste hotare, în acţiuni de dezvoltare comunitară, aducând
exemplu construcţia gardului cimitirului din localitate.
L. Ţulea, coordonatorul proiectului UN Women, a punctat, la final, principalele
constatări ale Mesei Rotunde şi a menţionat că raportul de cartografiere va fi publicat pe
paginile web ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Biroului pentru Relaţii cu
53
Diaspora, dar a îndemnat femeile migrante să devină mai active şi mai vizibile prin
acţiunile desfăşurate, la nivel local.
În urma studiului efectuat și colectării datelor referitor la serviciile prestate
migranților, inclusiv femeilor migrante revenite, s-a constatat următoarele:
- Migranții reveniți nu cunosc despre serviciile existente de care pot beneficia și nici
unde se pot adresa pentru acestea;
- Autoritățile publice locale și organizațiile neguvernamentale nu prea cunosc, în afară
de serviciile pe care le oferă, alte servicii existente, la nivel local.
În acest sens, în scopul îmbunătăţirii serviciilor oferite migranţilor, în special, femeilor
revenite din migraţie şi creării unei platforme de dialog și comunicare pentru femeile
migrante trebuie realizate următoarele acţiuni:
1. Consolidarea relațiilor și eforturilor ca serviciile existente să fie cunoscute atât
autorităților publice locale, cât și centrale, ONG-urilor și migranților;
2. Crearea şi dezvoltarea unei reţele de comunicare on-line a migranţilor reveniți;
3. Instituirea unui secretariat susţinut financiar, care să gestioneze reţeaua de
comunicare on-line a migranţilor reveniți de peste hotare, să aibă misiunea de a
consolida reţeaua migranţilor reveniţi şi a prestatorilor de servicii, la nivel local;
4. Oferirea consultanţei şi expertizei grupurilor de iniţiativă a migranţilor reîntorşi
(inclusiv a secretariatului instituit), care să-i ghideze cum să organizeze organizaţii
neguvernamentale (paşii birocratici: statut, înregistrare, evidenţa la autorităţi etc.) şi
dezvoltarea unui plan operaţional de activităţi pentru 1-2 ani;
5. Consolidarea capacităţilor şi instruirea membrilor reţelei migranţilor reveniţi de peste
hotare, prestatorilor de servicii, la nivel local, pentru migranţi, administraţia publică
locală;
6. Organizarea activităţilor de lobby de către reţeaua creată şi organizaţiile
neguvernamentale care oferă oportunităţi de dezvoltare a serviciilor pentru migranţii
reveniţi, la nivel local;
7. Elaborarea unui Ghid (bază de date a instituțiilor și ONG-urilor active în domeniul
muncii, traficului de ființe umane și a muncii, cu informaţii de bază despre adresa,
numărul de telefon a instituţii/organizaţiei, grupul/le ţintă şi serviciile prestate)
pentru migranţi, într-o formă accesibilă, pentru a oferi suport migranţilor reveniţi;
8. Conjugarea eforturilor prestatorilor de servicii, la nivel local, pentru ca ei să ofere
servicii mai eficient şi să ajungă la migranţii reveniţi din localităţile rurale;
54
9. Oferirea unor granturi mici organizaţiilor neguvernamentale care oferă servicii pentru
migranţi reveniţi. Pentru întărirea capacităţilor, este nevoie ca, în procesul de
realizare a activităţilor minigranturilor, organizaţiile implementatoare sa beneficieze
de coaching şi supervizare în activităţi de management, inclusiv management
financiar, activităţi de PR etc.;
10. Promovarea serviciilor existente pentru migranţii reveniţi la Ambasadele şi
Consulatele Republicii Moldova de peste hotare (pliante cu serviciile oferite, postere,
Ghidul pentru migranţii reveniţi etc.) și instruirea liderilor din organizațiile de
Diasporă pentru a disemina informația existentă;
11. Dezvoltarea parteneriatelor dintre organizaţiile neguvernamentale care oferă servicii
pentru migranţii reveniţi, administraţia publică locală şi Asociaţiile de diasporă ale
moldovenilor;
12. Implicarea migranţilor la planificarea activităţilor, la nivel local, în iniţierea unor
proiecte sociale pentru comunitate;
13. Publicarea rezultatelor studiului Cartografierea instituţiilor/organizaţiilor
guvernamentale şi neguvernamentale care oferă servicii migranţilor pe site-le
Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Biroului pentru Relaţii cu Diaspora;
14. Prezentarea rezultatelor studiului Cartografierea instituţiilor/organizaţiilor
guvernamentale şi neguvernamentale care oferă servicii migranţilor reprezentanţilor
Congresului Autorităţilor Locale din Moldova;
15. Implicarea mass-media în promovarea/mediatizarea bunelor practici de incluziune a
migranţilor reveniţi de peste hotare, a activităţilor realizate în comunităţile locale, cu
participarea migranţilor.
55
VI. LECŢII ÎNVĂŢATE
Studiul de cartografiere relevă următoarele lacune care afectează funcţionarea
instituţiilor / organizaţiilor care oferă servicii pentru migranţi:
1. Lipsa suportului financiar, posibilităţile reduse de aplicare la proiecte de dezvoltare
a serviciilor pentru migranţi;
2. Lipsa instruirilor pentru o mai bună organizare şi funcţionare a
organizaţiilor/instituţiilor în prestarea serviciilor pentru migranţi;
3. Indiferenţa / lipsa de interes a migranţilor faţă de activităţile desfăşurate de aceste
organizaţii;
4. Lipsa la autorităţile publice locale a datelor despre migranţii reveniţi;
5. Lipsa unor activităţi periodice pentru migranţi.
56
ANEXE
Anexa 1. Ghidul de interviu individual aprofundat
GHID DE INTERVIU
CARTOGRAFIEREA INSTITUTIILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA CARE PRESTEAZĂ SERVICII
MIGRANTILOR
I. DATE SOCIODEMOGRAFICE DESPRE PERSOANA CU CARE S-A REALIZAT INTERVIUL:
1.1. Nume, prenume______________________________
1.2. Funcţia în cadrul instituţiei_______________________________________________________________
1.3. Numărul de ani de când activează în cadrul Instituţiei _________________________________________
1.4. Nivelul de studii______________________________
1.5. Domeniul de studii_____________________________________________________________________
II. CARACTERISTICILE GENERALE ALE INSTITUŢIEI:
2.1. Denumirea instituţiei___________________________________________________________________
Adresa instituţiei____________________________________________________________________
Pagina web___________________________________________________________________________
Telefonul instituţiei_________________________________________________________________
Adresa electronică a instituţiei_____________________________________________________
Conducătorul direct al instituţiei_________________________________________________tel:____________
Viceconducătorul instituţiei (a doua persoană)_______________________________tel:____________
2.2. Anul fondării instituţiei _______________________
2.3. Localitatea în care se află sediul (adresa juridică) a instituţiei ____________________________________
2.4. Statutul juridic al organizaţiei
Instituţie de stat care prestează servicii publice (vezi 2.5.)
Instituţie privată care prestează servicii contra cost (vezi 2.6.)
Organizaţie neguvernamentală care prestează servicii (vezi 2.6.)
Altul (indicaţi)_______________________________________________
2.5. Ce politici elaborați în domeniul migrației/protecției migranților?
1.____________________________________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
57
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________________________________________
2.6. Sursele de finanţare ale organizaţiei
Bugetare
Cotizaţii de la membri instituţiei
Proiecte ale finanţatorilor externi
Proiecte ale guvernului
Alte surse ______________________________________________
2.6. Aria geografică pe care o acoperă organizaţia, la nivel de beneficiari
Nivel naţional
Nivel regional
Nivel raional
Nivel municipal
III. BENEFICIARII ŞI SERVICIILE OFERITE DE INSTITUŢIE
3.1. Beneficiarii de bază ai instituţiei
Persoane la etapa de emigrare
Persoane aflate la muncă peste hotare
Persoane la etape de reîntoarcere din migraţiune
Imigranţi (din alte ţări)
Membri ai familiilor migranţilor
Persoane traficate
Altcineva __________________________________________________________________________________
3.2. Direcţiile de activitate ale instituţiei
1.____________________________________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________________________________________
3.3. Serviciile prestate, în general
1.____________________________________________________________________________________________________________________
58
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________________________________________
3.4. Serviciile specifice prestate femeilor migrante sau membrilor familiilor acestora etc.
1.____________________________________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________________________________________
3.5. Câţi ani oferă servicii migranţilor _____________________________________
3.6. Numărul mediu de migranţi (membri ai familiei acestora etc.) pentru care aţi prestat servicii
în anul 2015 _________
Dintre acestea:
Persoane la etapa de emigrare _____________________
Persoane aflate la muncă peste hotare__________________
Persoane la etapa de reîntoarcere din migraţie_____________
Imigranţi (din alte ţări)_______________________
Membri ai familiilor migranţilor______________
Persoane traficate______________________________
Altcineva _________________________________________
3.7. Cine face referirea migranţilor la serviciile prestate de instituţia Dumneavoastră
(se indică toate situaţiile)?
1.____________________________________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
3.8. Care sunt modalităţile de promovare/mediatizare a serviciilor prestate de instituţia
Dumneavoastră pentru migranţi?
1.____________________________________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
59
IV. COLABORAREA CU ALTE INSTITUŢII
4.1. Cu ce instituţii colaboraţi în prestarea serviciilor pentru migranţi?
1.____________________________________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________________________________________
5. ____________________________________________________________________________________________________________________
V. PLANURI DE VIITOR
5.1. Ce servicii aţi mai dori să prestaţi pentru migranţi. De ce?
1.____________________________________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
4. ____________________________________________________________________________________________________________________
5.2. Care sunt impedimentele pentru a presta aceste servicii?
1.____________________________________________________________________________________________________________________
2. ____________________________________________________________________________________________________________________
3. ____________________________________________________________________________________________________________________
VI. INSTRUIREA ŞI CREŞTEREA CAPACITĂŢILOR
6.1. În ce măsură credeţi că aveţi nevoie de cunoştinţe suplimentare în următoarele domenii?
În mare
măsură
Într-o
oarecare
măsură
Nu am
nevoie
1. Egalitatea de gen şi migraţia, prin prisma egalităţii de gen.
1 2 3
2. Integrarea migraţiei în politicile de dezvoltare 1 2 3
3. Lucru în reţea cu alte instituţii ce oferă servicii pentru migranţi
1 2 3
4. Crearea parteneriatelor cu alte instituţii 1 2 3
5. Utilizarea internetului 1 2 3
6. Promovarea on-line a instituţiei şi serviciilor acesteia 1 2 3
7. Drepturile şi obligaţiile migranţilor, consultanţă juridică pe problemele de discriminare, abuz etc.
1 2 3
60
8. Strategii de comunicare 1 2 3
9. Colaborarea cu asociaţiile de diaspora ale moldovenilor
1 2 3
10. Posibilităţile de investire a remitenţelor de către migranţi în Republica Moldova
1 2 3
11. Serviciile existente pentru victimele traficului de fiinţe umane
1 2 3
12. Atragerea fondurilor în cadrul instituţiei 1 2 3
Altceva
Altceva
Altceva
Altceva
Altceva
61
Anexa 2. Agendele consultărilor publice locale
Consultări publice locale
Serviciile oferite femeilor migrante, în special, femeilor revenite în ţară, la nivel local
04 decembrie 2015
Consiliul raional Rezina
AGENDA
Activitate Timp
preconizat
Înregistrarea participanţilor. 10.45
Cuvânt de salut din partea UN Women. Tatiana Sincovschi
Explicarea scopului consultărilor. Diana Cheianu-Andrei
11.00-11.10
11.10-11.15
Prezentarea serviciilor și oportunităților pentru migranţi, inclusiv femei
migrante
- Programul PARE 1+1, Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii,
- Incubatoarele de Afaceri,
- ATOFM,
- DASPF,
- Centrele SYSLAB,
- Centrele Nexus,
- Centrele pentru victimele violenţei în familie etc.
11.15-12.30
Discuţii
- Modalităţile de informare a migranţilor despre serviciile existente şi
posibilităţile de îmbunătăţire a modalităţilor de informare (etapa
premigrare, migrare şi cea a revenirii în Republica Moldova)
- Necesităţile migranţilor şi dezvoltarea serviciilor, în conformitate cu
aceste necesităţi
12.30-13.30
- Crearea unei platforme de dialog pentru femeile migrante
Concluzii
13.30-14.00
Prânz 14.00
62
Consultări publice locale
Serviciile oferite femeilor migrante, în special, femeilor revenite în ţară, la nivel local
08 decembrie 2015
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Balti
AGENDA
Activitate Timp
preconizat
Înregistrarea participanţilor. 10.45
Cuvânt de salut din partea UN Women. Lilia Ţulea
Explicarea scopului consultărilor. Diana Cheianu-Andrei
11.00-11.10
11.10-11.15
Prezentarea serviciilor și oportunităților pentru migranţi, inclusiv femei
migrante
- Programul PARE 1+1, Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii,
- Incubatoarele de Afaceri,
- ATOFM,
- DASPF,
- Centrele SYSLAB,
- Centrele Nexus,
- Centrele pentru victimele violenţei în familie etc.
11.15-12.30
Discuţii
- Modalităţile de informare a migranţilor despre serviciile existente şi
posibilităţile de îmbunătăţire a modalităţilor de informare (etapa
premigrare, migrare şi cea a revenirii în Republica Moldova)
- Necesităţile migranţilor şi dezvoltarea serviciilor, în conformitate cu
aceste necesităţi
12.30-13.30
- Crearea unei platforme de dialog pentru femeile migrante
Concluzii
13.30-14.00
Prânz 14.00
63
Consultări publice locale
Serviciile oferite femeilor migrante, în special, femeilor revenite în ţară, la nivel local
16 decembrie 2015
Consiliul Raional Cimişlia
AGENDA
Activitate Timp
preconizat
Înregistrarea participanţilor. 9.45
Cuvânt de salut din partea UN Women. Lilia Ţulea
Explicarea scopului consultărilor. Diana Cheianu-Andrei
10.00-10.10
10.10-10.15
Prezentarea serviciilor și oportunităților pentru migranţi, inclusiv femei
migrante
- Incubatoarele de Afaceri,
- ATOFM,
- DASPF,
- Centrele SYSLAB,
- Centrele Nexus,
- Centrele pentru victimele violenţei în familie,
- A. O. „Familii migrante” etc.
10.15-11.30
Discuţii
- Modalităţile de informare a migranţilor despre serviciile existente şi
posibilităţile de îmbunătăţire a modalităţilor de informare (etapa
premigrare, migrare şi cea a revenirii în Republica Moldova)
- Necesităţile migranţilor şi dezvoltarea serviciilor, în conformitate cu
aceste necesităţi
11.30-12.30
- Crearea unei platforme de dialog pentru femeile migrante
Concluzii
12.30-13.00
Prânz 13.00
64
Anexa 3. Agenda Mesei Rotunde Naţionale
MASA ROTUNDĂ
Serviciile oferite femeilor migrante, în special, femeilor revenite în ţară
şi crearea unei platforme de dialog pentru femeile migrante
Data: Marţi, 2 februarie 2016
Ora: 10:00 - 13:00
Locație: Centrul de Afaceri „Le Roi”, Chişinău
Activitatea Timp
preconizat
Înregistrarea participanţilor. 9.30-10.00
Cuvânt de introducere
Reprezentant UN Women. Ulziisuren Jamsran
10.00-10.15
Prezentarea studiului Cartografierea organizaţiilor guvernamentale şi
neguvernamentale active în domeniul migraţiei şi a Planului de dezvoltare a
capacităţilor acestora
Diana Cheianu-Andrei, CIC „Sociopolis”
10.15-10.45
Discuţii asupra studiului Cartografierea organizaţiilor guvernamentale şi
neguvernamentale active în domeniul migraţiei şi a Planului de dezvoltare a
capacităţilor acestora
Moderator: Diana Cheianu-Andrei, CIC „Sociopolis”
10.45-11.30
Prezentarea rezultatelor constatărilor consultărilor publice locale desfășurate în
3 regiuni ale Republicii Moldova
Diana Cheianu-Andrei, CIC “Sociopolis”
11.30-12.00
Discuţii şi propuneri asupra consultărilor publice locale: identificarea unor
soluţii de îmbunătăţire a serviciilor oferite migranţilor, în special,femeilor
revenite din migraţie şi crearea unei platforme de dialog pentru femeile
migrante
12.00 – 12.45
65
Olga Coptu, consultant, CIC „Sociopolis”
Conclizii. Cuvînt de încheiere
Lilia Ţulea, coordonator proiect, UN Women
12.45-13.00
Prânz 13.00
66
Anexa 4. Informaţia de contact a instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor neguvernamentale care
oferă servicii migranţilor, la orice etapă a migraţiei
Denumirea
instituţiei/organizaţiei
Anul
fondării
Conducătorul
instituţiei/
organizaţiei
Adresa Datele de contact Serviciile oferite
Servicii pentru migranţi, inclusiv de reintegrare, promovare şi protejare a drepturilor migranţilor
1. Centrul SYSLAB Chişinău 2013 Tatiana
Lapicuş
Chişinău, str. Alba
Iulia 75, blocul G,
oficiul 707
22 90 12 54
22 901 251
- servicii de
instruire;
- asistenţă în
obţinerea unui loc de
muncă sau iniţierea
unei afaceri.
2. Centrul SYSLAB Bălţi 2015 Angela Tomac Bălţi, str. Decebal
13, oficiul 205,
Parcul Industrial SA
„Răut”
231 20 145 - servicii de
instruire;
- asistenţă în
obţinerea unui loc de
muncă sau iniţierea
unei afaceri.
3. Centrul SYSLAB Cahul 2014 Ion Buzdugan Cahul, str. Dunării
19, oficiul 308,
Universitatea de
Stat „B. P. Haşdeu”,
blocul B
299 41 803 - servicii de
instruire;
- asistenţă în
obţinerea unui loc de
muncă sau iniţierea
67
unei afaceri.
4. Centrul SYSLAB Rezina 2014 Angela de
Combles
Rezina, str. Şciusev
10, oficiul 7,
Incubatorul de
Afaceri Rezina
254 92 189 - servicii de
instruire;
- asistenţă în
obţinerea unui loc de
muncă sau iniţierea
unei afaceri.
5. Centrul SYSLAB Comrat 2015 Svetlana
Ghiorghieva
Comrat, str.
Suvorova 54, oficiul
7, Gimnaziul nr. 2
„Stefan Curoglo”
298 31 163 - servicii de
instruire;
- asistenţă în
obţinerea unui loc de
muncă sau iniţierea
unei afaceri.
6. Serviciul Plasament de
Urgenţă pentru migranţii în
dificultate, în cadrul
Azilului Republican pentru
Invalizi şi Pensionari
2015 Gheorghe
Gherştega
Chişinău, str. Valea
Rediului 16
22 79 61 28
069249051
- plasament;
- asistenţă juridică;
- asistenţă
medicală;
- asistenţă
psihologică;
- asistenţă socială.
7. Centrul Nexus Chişinău 2013 Cornelia Ciofu Chişinău, str. Ismail
84
22 54 91 13
6066 96 36
- informare şi
consultanţă;
- consultanţă în
68
[email protected] deschiderea unei
afaceri;
- direcţionarea spre
fondurile
nerambursabile în
iniţierea unei
afaceri;
- direcţionarea spre
serviciile de
protecţie socială.
8. Centrul Nexus Cahul 2013 Carolina
Cartofeanu
Cahul, str.
Prospectul
Republicii 15/4
299 81211
606 696 37
- informare şi
consultanţă;
- consultanţă în
deschiderea unei
afaceri;
- direcţionarea spre
fondurile
nerambursabile în
iniţierea unei
afaceri;
- direcţionarea spre
serviciile de
protecţie socială.
9. Centrul Nexus Edineţ 2013 Alina
Resetnicov
Edineţ, str.
Independenţei 53
246 84 919 - informare şi
consultanţă;
69
606 696 38
- consultanţă în
deschiderea unei
afaceri;
- direcţionarea spre
fondurile
nerambursabile în
iniţierea unei
afaceri;
- direcţionarea spre
serviciile de
protecţie socială.
10. Centrul Nexus Ungheni 2013 Adrian
Cheptonar
Ungheni, str. Barbu
Lăutaru 26
236 84 999
606 696 39
- informare şi
consultanţă;
- consultanţă în
deschiderea unei
afaceri;
- direcţionarea spre
fondurile
nerambursabile în
iniţierea unei
afaceri;
- direcţionarea spre
serviciile de
protecţie socială.
70
11. Birourile Comune de
Informaţii şi Servicii
în 27 unităţi teritorial-
administrative
2010 -
prezent
- servicii în domeniul
protecţiei sociale;
- servicii privind
angajarea pe piaţa
forţei de muncă;
- consultanţă în
dezvoltarea
afacerilor;
- consultanţă în
agricultură şi
proprietăţii funciare;
- servicii juridice;
- servicii financiare;
- servicii Echipa
mobilă.
12. Organizaţia pentru
Dezvoltarea Sectorului
Întreprinderilor mici şi
mijlocii, Programul de
atragere a remitenţelor în
economie „PARE 1+1”
2010 Iulia Iabanji Chişinău, str. S.
Lazo 48, et. 3
22 29 57 41
- informare;
- instruire
antreprenorială;
- asistarea gratuită a
antreprenorilor la
iniţierea afacerii şi
post-crearea
afacerii, inclusiv
elaborarea business
71
planurilor;
- finanţarea afacerii
după regula 1+1;
- monitorizarea post-
finanţare.
13. Organizaţia Internaţională
pentru Migraţie, Programul
de reîntoarcere şi
reintegrare voluntară
asistată,
Programul de prevenire a
TFU şi protecţie şi
asistenţă a victimelor TFU
2001 Antonio
Polonza
Chişinău, str.
Ciuflea 36/1
22 23 29 40
- informare;
- plasament;
- asistenţă medicală;
- asistenţă juridică
primară şi calificată;
- asistenţă
psihologică;
- servicii de
reintegrare.
14. Entitatea ONU pentru
Femei (UN Women),
Proiectului global
„Promovarea şi protejarea
femeilor lucrătoare
migrante”
2010 Ulziisuren
Jamsran
Chişinău, UN House,
131, str. 31 August
1989
22 240 055
22 220 041
- servicii de
instruire;
- consultanţă pentru
autorităţile
guvernamentale;
- servicii de instruire
şi consultanţă pentru
organizaţii
neguvernamentale
72
care oferă servicii
migranţilor,
organizaţiilor
neguvernamentale şi
grupurilor de
iniţiativă ale
migranţilor.
15. Centrul pentru Migraţie
Internaţională din cadrul
Agenţiei Germane pentru
Cooperare
2011 Philipp
Johannsen
Chişinău, str. A.
Bernardazzi 66, et.5
22 99 79 21
22 22 83 19
- pentru migranţii
care doresc să revină
din Germania se
oferă un surplus la
salariul local, pentru
o perioadă de 2-3
ani, şi posibilitatea
participării acestora
la cursuri de
perfecţionare;
- evenimente de
networking;
- dotarea spaţiului
de muncă.
16. Biroul pentru Relaţii cu
Diaspora
2012 Valeriu Turea Chişinău, str. Ştefan
cel Mare, nr.180
22 291 101 - informare şi
consultanţă;
- direcţionarea spre
fondurile
nerambursabile în
iniţierea unei
73
afaceri;
- direcţionarea spre
serviciile de
protecţie socială etc.
17. A. O. „Familii migrante” 2011 Olga Coptu Chişinău, str. H.
Botev 29/55
079502714
www.gazetabasarabiei.
com
- informare;
- asistenţă;
- orientare şi
consiliere a
migranţilor şi
familiilor acestora.
18. Asociaţia femeilor de
afaceri din Bălţi
2002 Puga Tatiana Bălţi, str. M.
Sadoveanu 2
231 60895
www.afa.md
- consultanţă
economică în
deschiderea
afacerilor proprii;
- instruiri în
domeniul
antreprenoriatului;
- suport financiar;
- consultanţă juridică
în activitatea de
antreprenoriat;
- consiliere
psihologică;
- consultanţă în
74
elaborarea planurilor
de afaceri;
- consultanţă şi
asistenţă în
obţinerea creditelor.
19. Centrul regional de
dezvoltare
socioeconomică, Cahul
2012 Aliona
Machidon
Cahul, bd. Victoriei
2g/6
299 92837
centrulregional.dse@g
mail.com
- informare
(drepturi, etc.);
- consultanţă în
domeniul
antreprenoriatului;
- instruire în
domeniul
antreprenoriatului;
- consultanţă
juridică.
20. A. O. „Eco-Răzeni” 1999 Sergiu Gurău Ialoveni, s. Răzeni,
str. Ştefan cel Mare
49/1B
268 95146
www.ecorazeni.woerd
press.com
- formare
profesională pentru
categoriile
vulnerabile social;
- sesiuni de
informare în
domeniul drepturilor
omului;
- programe de
granturi mici pentru
75
tineret;
- advocacy şi
incluziune
socioprofesională.
21. A. O. „ECOU-XXI” 2006 Galina
Maslinicova
Or. Taraclia, str.
Ştefan cel Mare 59
294 23544
www.ecou21.org.webs.
md
- informare;
- seminare,
traininguri,
conferinţe;
- consultanţă în
afaceri.
22. A. O. „Baştina” 2004 Petru Borş Raionul Cimişlia, s.
Selemet, str. Sf.
Dumitru 1
0241 39 150
0241 39 238
- servicii sociale
pentru copiii cu
disabilităţi;
- servicii de
informare privind
protecţia la orice
etapă a migraţiei;
- programe sociale
de susţinere a
membrilor familiilor
migranţilor.
23. Centrul Sănătăţii Femeii
„Ana”
2000 Svetlana Nicov Or. Drochia, buld.
Testimiţeanu 4/1
0252 24388
m
- serviciile
consultative în
domeniul sănătăţii
76
reproducerii;
- servicii prietenoase
tinerilor;
- servicii de control
profilactic;
- servicii de
informare despre
migraţiune;
- servicii psihologice.
24. Centrul de găzduire şi
Adaptare a Persoanelor
fără Adăpost
„Reîntoarcere”, Bălţi
2008 Aurelia
Zaporojan
Bălţi, str. Kievului
17
0231 42307 - plasament;
- asistenţă juridică;
- asistenţă medicală;
- asistenţă
psihologică;
- asistenţă socială.
25. Centrul de găzduire şi
orientare pentru
persoanele fără domiciliu
stabil, Chişinău
2013 Natalia Leu Chişinău, str. Haltei
2
0 22 35 40 38
0 22 35 40 37
centruldegazduire04@
mail.ru
- plasament;
- asistenţă juridică;
- asistenţă medicală;
- asistenţă
psihologică;
77
- asistenţă socială.
Servicii pentru asistenţa, reabilitarea şi reintegrarea victimelorTFU şi a victimelor violenţei în familie
1. 26. Centrul de Asistenţă şi
Protecţie a victimelor şi
potenţialelor victime ale
traficului de fiinţe umane,
Chişinău
2001 Lidia Gorceac Chişinău 22 55 30 42 -plasament;
- consiliere
psihologică;
- consultaţie
juridică, asistenţă
juridică primară,
asistenţă juridică
calificată;
- asistenţă medicală;
- abilitare
economică;
- educaţie
nonformală;
- servicii de
reintegrare în
familie/comunitate
ş.a.
2. 27. Centrul de Asistenţă şi
Protecţie a victimelor şi
potenţialelor victime ale
traficului de fiinţe umane,
Căuşeni
2011 Tatiana Osadci Căuşeni 243 26975
- plasament;
- consiliere
psihologică;
- consultaţie
78
juridică, asistenţă
juridică primară;
- asistenţă medicală;
- abilitare
economică;
- educaţie
nonformală;
- servicii de
reintegrare în
familie/comunitate
ş.a.
28. Centrul Internaţional
pentru protecţia şi
promovarea drepturilor
femeii „La Strada”
2001 Ana Revenco Chişinău,
C.P. 259
22 23 49 06
0800 880 08 Telefonul
de Încredere
0800 777 77 Telefonul
Linia Fierbinte
Telefonul de
Încredere
(080088008);
- Telefonul Linia
Fierbinte
(080077777);
- consultaţie
juridică, asistenţă
juridică primară,
asistenţă juridică
calificată ş.a.
29. Centrul de Drept al
Femeilor
2009 Angelina
Zaporojan
Chişinău, str. Sfatul
Ţării 27, oficiul 4
22 23 73 06 - asistenţă juridică
primară şi calificată;
79
- consiliere
psihologică;
- servicii de
reintegrare în
comunitate,
activităţi de
sensibilizare şi lucru
în reţea cu alte
organizaţii ce
prestează servicii
victimelor violenţei
ş.a.
30. A. O. „Refugiul Casa
Mărioarei”
2000 Elena Burca Chişinău 22 72 58 61
- plasament;
- consiliere
psihologică;
- consiliere juridică,
asistență juridică
primară şi calificată;
- informare;
- reintegrare socială;
- acces la piaţa
muncii;
- acces la ajutor
financiar;
80
- asistenţă medicală
ş.a.
31. Centrul maternal „Pro
Familia”
2009 Tatiana Osadci Căuşeni, str. Ana şi
Alexandru, 18 A
243 268 35
- plasament;
- consiliere
psihologică;
- asistenţă juridică;
- asistenţă medicală;
- abilitare
economică;
- educaţie
nonformală;
- servicii de
reintegrare în
familie/comunitate
ş.a.
32. Centrul de criză familială
„Sotis”
2009 Victoria
Rotaru
Balţi 231 925 41
23133475
ccfsotis.jimdo.com/
- plasament;
- asistenţă juridică
primară;
- servicii psihologice;
- asistenţă medicală;
- servicii de
reintegrare în familie
81
şi comunitate ş.a.
33. Centrul Maternal „Ariadna” 2006 Simion Sirbu Drochia 252 203 08
252 210 32
- plasament;
- asistenţă juridică
primară;
- servicii psihologice;
- asistenţă medicală;
- servicii de
reintegrare în familie
şi comunitate ş.a.
34. Centrul de plasament
maternal „Cupluri mamă –
copil”
2007 Ungheni 236 607 34 - plasament;
- asistenţă juridică
primară;
- servicii psihologice;
- asistenţă medicală;
- servicii de
reintegrare în familie
şi comunitate ş.a.
35. Centrul maternal raional
„Pro Femina”
Ana Schiopu Hînceşti 269 233 64
269 229 34
- plasament;
- asistenţă juridică
primară;
- servicii psihologice;
82
- asistenţă medicală;
- servicii de
reintegrare în familie
şi comunitate ş.a.
36. Centrul Maternal Cahul 2007 Svetlana
Busuioc
Cahul 299 440 80 - plasament;
- servicii psihologice;
- asistenţă medicală;
- servicii de
reintegrare în familie
şi comunitate ş.a.
37. Asociaţia Obştească
„Începutul vieţii” / Centrul
„Casa Schimbării”
2009 Vladimir
Ubeivolk
Chişinău, str. P.
Halippa 1
22 00 83 32
68 199 199
- plasament;
- consiliere
psihologică;
- consiliere juridică,
asistență juridică
primară şi calificată;
- informare;
- reintegrare socială;
- acces la piaţa
muncii;
- acces la ajutor
financiar;
83
- asistenţă medicală
ş.a.
38. Centrul psihosocial 2010 Alexandru
Mocan
Vulcăneşti, str.
Kirov 30
293 34 094
- plasament;
- consiliere
psihologică;
- servicii juridice;
- asistenţă socială;
- asistenţă
umanitară.
39. A. O. „Prezicere divină”,
Centrul National
antiviolenţă
2014 Maria Bezer Hânceşti, s.
Ciuciuleni, str.
Ştefan cel Mare, 20
069941699 - plasament;
- consiliere
psihologică;
- consiliere juridică;
- informare;
- reintegrare socială;
- acces la piaţa
muncii ş.a.
