INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BIHOR - cjbihor.ro · reţelei şcolare din judeţ, considerăm că acţiunile care vor avea loc, la nivel national, în perioada următoare, vor

INSPECTORATUL ŞCOLAR

AL JUDEŢULUI BIHOR

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

MAI 2005

CUPRINS

PAGINA1. Contextul de politici regionale 3 2. Profilul local 3 2.1. Piaţa forţei de muncă 3 2.1.1. Poziţionarea geografică a judeţului Bihor 3 2.1.2. Populaţia şi forţa de muncă 5 2.1.3. Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă 8 2.1.4. Nivele de ocupare a populaţiei din judeţ între 2001-2003 9 2.1.5. Deficitul de forţă de muncă 9 2.1.6. Agenţi economici 10 2.2. Reţeaua şcolară si sistemul şcolar 10 2.2.1. Unităţi şcolare IPT din judeţul Bihor 10 2.2.2. Numărul de locuri în învăţământul tehnic din judeţul Bihor 12 2.2.3. Resurse materiale 12 2.2.4. Cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare organizate de către A.J.O.F.M. Bihor în perioada 2003-2005

13

2.2.5. Rata abandonului şcolar şi cauzele acestuia 14 2.2.6. Rata de obţinere a calificărilor 15 2.3. Exemple de bună practică şi parteneriate eficiente 16 2.4. Zone defavorizate, zone de restructurare, parc industrial 16 3. Analiza SWOT 19 3.1. Puncte tari 19 3.2. Puncte slabe 20 3.3. Oportunităţi 21 3.4. Ameninţări 22 4. Priorităţile şi obiectivele locale 23 5. Acţiuni locale 29 5.1. Calificări existente şi calificări necesare pe total domeniu 29 5.2. Reconfigurarea reţelei şcolare 29 6. Consultarea 31 7. Monitorizare şi evaluare 31 8. Componenţa C.L.D.P.S. Bihor (2005) 9. Anexe Anexa 1 Anexa 2 Anexa 3 10. Abrevieri

32 33 33 39 41 43

2

1. Contextul de politici regionale Planul de Dezvoltare Regional (PDR) al Regiunii 6 Nord-Vest are la bază cinci

obiective specifice Regiunii: Dezvoltarea unor produse de marcă regionale şi promovarea ofertei specifice regiunii Asigurarea suportului de infrastructuri pentru dezvoltarea regională Integrarea socio-economică a grupurilor şi a comunităţilor dezavantajate Reţele parteneriale şi acţiune strategică coordonată Promovarea economiei bazate pe cunoaştere şi formare continuă.

În atingerea acestor obiective, în cadrul axei “Dezvoltarea resurselor umane”, PDR conţine un capitol important intitulat “Dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic”, al cărui conţinut este definit prin Planul regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic (PRAI). Acesta reprezintă un instrument strategic de planificare a dezvoltării şi modernizării învăţământului profesional şi tehnic din regiune, în raport cu dezvoltarea socio-economică şi stabileşte ţinte, măsuri şi acţiuni pentru perioada 2003-2010.

Domeniile de calificare stabilite în PRAI, obiectivele prioritare identificate la nivelul regiunii, se regăsesc în Planurile locale de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic (PLAI) de la nivelul judeţelor regiunii, cu specificul şi caracteristicile fiecărui judeţ în parte, în concordanţă cu cerinţele socio-economice locale.

Planurile locale, realizate de către Inspectoratele şcolare judeţene, cu consultarea Comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social pentru învăţământul profesional şi tehnic (CLDPS) stau şi la baza restructurării şi eficientizării reţelei şcolare din fiecare judeţ.

Totodată, ele reprezintă instrumente de bază pentru proiectarea şi planificarea dezvoltării unităţilor de învăţământ, reflectată în Planul de acţiune a şcolii (PAS), precum şi pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare şi a reţelei şcolare la nivelul judeţului.

2. Profilul local

2.1. Piaţa forţei de muncă 2.1.1. Poziţionarea geografică a judeţului Bihor Judeţul Bihor este situat în partea de vest a Regiunii Nord-Vest a României, învecinându-

se la nord cu judeţul Satu-Mare, limita sa vestică fiind dată de frontiera de stat cu Ungaria, pe o distanţă de 174,5 km.

Aproximativ din dreptul localităţii Boianu Mare şi până la vârful Piatra Aradului (1.428 m) din Munţii Bihorului, se desfăşoară limita estică ce separă judeţul Bihor de judeţele: Sălaj, Cluj şi Alba. De la Vârful Piatra Aradului până în apropiere de localitatea Ant se întinde limita sudică, prin care judeţul Bihor se desparte de judeţul Arad.

Judeţul Bihor deţine 61 de rezervaţii naturale de importanţă naţională şi rezervaţia Parcul Natural al Munţilor Apuseni, fiind al doilea judeţ din ţară ca şi capital al ariilor naturale protejate.

Principala poartă de intrare în ţară dinspre Ungaria este vama Borş pe drumul european E60, care continuă pe axa Oradea-Cluj. În lungul acestui traseu se dezvoltă şi calea ferată care leagă Oradea de vestul Europei, dar care necesită importante modernizări. Oradea mai este

3

traversată de drumul european E671, care face legătura cu Arad-Timişoara şi de drumul european E79 cu ramificaţia spre centrul Transilvaniei. Accesibilitatea dinspre Ungaria este asigurată prin patru puncte vamale (Borş, Salonta, Valea lui Mihai şi Săcueni), insuficiente însă pentru o bună circulaţie în zona de frontieră cu Ungaria, deşi Borş este punctul de intrare cel mai bine dezvoltat din ţară.

Poziţia geografică a judeţului Bihor în cadrul Regiunii de Nord-Vest, vecinătăţile sale,

precum şi dispunerea unităţilor şcolare aparţinând învăţământului profesional şi tehnic (IPT) în judeţ sunt prezentate în hărţile de mai jos:

Judeţul BIHOR

Regiunea 6 Nord Vest

Fig.1 Harta României cu cele 8 Regiuni de Dezvoltare şi poziţia geografică a judeţului Bihor în cadrul Regiunii 6 Nord-Vest.

4

Fig. 2 Poziţionarea localităţilor bihorene cu unităţi şcolare aparţinătoare învăţământului profesional şi tehnic (IPT) sau unităţi care au clase IPT în judeţul Bihor. 2.1.2. Populaţia şi forţa de muncă Populaţia totală stabilă a judeţului Bihor la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din

martie 2002 era de 600.223, din care 48,6% bărbaţi şi 51,4% femei. Din totalul populaţiei, 47,9% persoane trăiesc în mediul urban şi 52,1% în mediul rural.

Permanenta tendinţă de îmbătrânire demografică şi cu schimbarea comportamentului demografic al populaţiei au determinat, în ultimii ani, realizarea unui spor natural negativ şi diminuarea anuală a populaţiei judeţului cu circa 2-3 mii persoane (de exemplu, cu 2.216 persoane în anul 2002).

5

Numărul şomerilor din judeţul Bihor era de 5.819 persoane (vezi Tabel) la sfârşitul anului 2004, din care 39,6 % femei. Faţă de decembrie 2003, în decembrie 2004 s-a înregistrat o scădere a numărului de şomeri aflaţi în evidenţa A.J.O.F.M. Bihor, de la 7.015 la 5.819 persoane, ceea ce a dus implicit la scăderea ratei şomajului de la 2,5% la 2,1%. Raportat la populaţia activă, rata şomajului este una din cele mai scăzute pe ţară (după Bucureşti).

Decembrie 2003 Decembrie 2004 Indicatori Total Femei Total Femei

Total şomeri înregistraţi (persoane), din care:

7.015 2.746 5.819 2.306

• Aflaţi în plată 3.492 1.441 2.316 1.016 - indemnizaţie de şomaj (75 %) 3.034 1.193 1.968 817 - indemnizaţie de şomaj (50 %) 458 248 348 199

• Şomeri neindemnizaţi 3.523 1.305 3.503 1.290 Rata şomajului (%) 2,5% 2,0% 2,1% 1,7 %

Principalii factori care au determinat această scădere au fost:

creşterea gradului de ocupare a locurilor de muncă vacante comunicate de către angajatori, datorate aplicării măsurilor de stimulare a angajatorilor, conform Legii 76/2002, modificată prin Legea 107/2004 declararea sistematic şi responsabil a locurilor de muncă vacante.

Repartizarea şomerilor indemnizaţi pe categorii de vârstă şi sex, în decembrie 2004 Decembrie 2004 Categorii de vârstă

Total Femei Sub 25 de ani 404 215 Între 25- 29 de ani 239 104 Între 30- 39 de ani 768 334 Între 40- 49 de ani 655 277 Între 50- 55 de ani 202 72 Peste 55 de ani 48 14 TOTAL 2.316 1.016

6

Repartizarea şomerilor în judeţul Bihor pe nivele de pregătire profesională la 31.12.2004

9%

65%

26%

Muncitori:Persoane cu studii medii:Persoane cu studii superioare:

Repartizarea şomerilor din judeţul Bihor care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, pe

nivel de studii şi grupe de vârstă, la 31.12.2004

Total: 2,316 643 768 655 250 din care femei: 1,016 319 334 277 86 Muncitori: 1,496 333 509 460 194 din care femei: 538 130 174 169 65 Persoane cu studii medii: 606 185 220 155 46

din care femei: 359 113 135 92 19 Persoane cu studii superioare: 214 125 39 40 10

din care femei: 119 76 25 16 2 Repartizarea şomerilor neindemnizaţi pe categorii de vârstă şi sex, în luna decembrie 2004:

Decembrie 2004 Categorii de vârstă Total Femei Sub 25 de ani 1.083 434 Între 25- 29 de ani 509 160 Între 30- 39 de ani 916 318 Între 40- 49 de ani 658 251 Între 50- 55 de ani 251 102 Peste 55 de ani 86 25 TOTAL 3.503 1.290

Repartizarea numărului de şomeri la nivel judeţean, pe nivel de pregătire profesională:

Nivel de pregătire Total Femei

7

Muncitori 4.534 1.534 Studii medii 857 506 Studii superioare 428 257 Total judeţ 5.819 2.297

Analizând structura şomajului la finele lunii decembrie 2004, constatăm că 60,4% din

totalul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului Bihor sunt bărbaţi. Cel mai afectat segment este cel reprezentat de persoanele între 30-39 de ani, ponderea acestora fiind de 29% din totalul şomerilor înregistraţi. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40-49 de ani este de 22,6 %, iar a celor cu vârsta sub 25 de ani este de 25,6%.

Categoria şomerilor cu vârsta peste 50 de ani reprezintă 10,1% din numărul total al şomerilor. Plasarea acestor persoane este foarte dificilă, deoarece agenţii economici evită încadrarea în muncă a acestor categorii de persoane. De regulă, aceste persoane parcurg integral perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj, după care majoritatea se pensionează pentru limită de vârstă sau invaliditate.

2.1.3. Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă Evoluţia populaţiei judeţului Bihor, într-o variantă de scădere prezentată în PRAI, până în

2020, este următoarea (în mii persoane): 2002 2010 2020 600,2 597,6 563,7

Distribuţia acesteia pe grupe de vârstă, într-o variantă prezentată în PRAI, este

următoarea (în %): Grupă de vârstă 2004 2010 2020

0-14 ani 16,77 15,8 14,8 15-64 ani 68,93 70,7 70,7

65 + 14,30 13,5 14,5 Total 596.961 Nu sunt date. Nu sunt date.

Referindu-ne la populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară şi la evoluţia acesteia într-o

variantă constantă prezentată în PRAI, evoluţia este următoarea (în mii persoane): 1999 2010 2020

Populaţia preşcolară (3-6 ani)

27,3 25,1 21,2

Populaţia şcolară (7-14 ani)

69,6 51,2 47,4

Populaţie şcolară parţial (15-24 ani)

98,8 80,9 63,7

În ceea ce priveşte scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare şi, mai ales, planificarea

reţelei şcolare din judeţ, considerăm că acţiunile care vor avea loc, la nivel national, în perioada următoare, vor contracara într-o oarecare măsură schimbările masive din reţeaua unităţilor şcolare şi în special, pe cele din învăţământul profesional şi tehnic (IPT):

creşterea numărului de clase din IPT;

8

mărirea duratei de şcolarizare prin învăţământul obligatoriu (la 12 clase); mărirea duratei de şcolarizare, prin Liceul tehnologic şi şcolile de arte şi meserii; creşterea interesului partenerilor în calificarea unui număr mai mare de persoane cu

abilităţi practice sporite. La nivel de judeţ, preconizăm derularea următoarelor acţiuni: alinierea la tendinţele prevăzute în PRAI în privinţa creşterii sau descreşterii

numărului de clase într-un anumit domeniu; conturarea mai clară a şcolilor din IPT în privinţa şcolarizării într-un domeniu care să

le reprezinte; dezvoltarea unor parteneriate puternice între sectoarele public, privat şi civic; apariţia unor şcoli cu specific IPT în mediul rural; dezvoltarea bazei didactico-materiale, inclusiv prin participarea în cadrul unor

proiecte. 2.1.4. Nivele de ocupare a populaţiei din judeţ între 2001-2003 Cifric, felul în care este ocupată populaţia din judeţ între 2001-2003 este redată în tabelul

de mai jos, datele corespunzând pentru 17 domenii de activitate relevante:

Nr. crt.

Domeniul de activitate Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

1. Agricultură 125.000 123.600 105.800 2. Silvicultură, exploatare forestieră

şi vânat 1.400 900 1.200

3. Industria extractivă 4.200 3.800 3.800 4. Industria prelucrătoare 57.300 59.300 68.300 5. Energie electrică, termică, gaze şi

apă 5.000 4.800 3.000

6. Construcţii 7.300 8.000 8.300 7. Comerţ, repararea şi întreţinerea

autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice

27.600 30.100 31.600

8. Hoteluri şi restaurante 3.300 2.300 3.600 9. Transport şi depozitare 8.700 8.300 8.900 10. Poştă şi telecomunicaţii 2.200 2.500 2.100 11. Activităţi financiare, bancare şi

asigurări 2.000 1.900 1.800

12. Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor

5.200 4.800 5.800

13. Administraţie publică 3.600 3.600 3.400 14. Învăţământ 12.500 13.200 13.500 15. Sănătate şi asistenţă socială 12.100 11.300 10.300 16. Alte activităţi de servicii colective 3.300 2.800 2.800 17. Industrie 66.500 63.300 75.100

9

Principalul aspect care rezultă din analiza datelor din tabelul de mai sus este că a crescut, în special în anul 2003, numărul persoanelor ocupate în industrie şi în industria prelucrătoare şi a scăzut semnificativ numărul persoanelor ocupate în agricultură.

Cu siguranţă această tendinţă se va manifesta până în anul 2010, concluzie ce nu trebuie să îngrijoreze prea tare şcolile IPT din judeţ deoarece, din totalul populaţiei ocupate în prezent în agricultură, foarte mulţi angajaţi sunt necalificaţi sau pensionari.

2.1.5. Deficitul de forţă de muncă Datele cu locurile de muncă vacante la nivelul judeţului Bihor sunt la data de 18.05.2005.

Aceste date sunt prezentate în Anexa nr.1. La nivelul judeţului Bihor, deficitul de forţă de muncă calificată se situează în următoarele domenii: servicii, comerţ, turism, producţie (confecţii încălţăminte, confecţii îmbrăcăminte), industria lemnului (tâmplar), etc., din cauza faptului că numărul locurilor de muncă vacante oferite de către angajatori este mai mare decât personalul calificat.

Faţă de perioada 2003-2004, în anul 2005 se constată o scădere a cererii de forţă de muncă calificată în domeniile industriei uşoare, din cauza scăderii numărului de locuri de muncă în societăţile care utilizeaza lohn-ul.

În perioada imediat următoare, scăderea numărului de locuri de muncă în aceste domenii se va accentua, probabil până la eliminarea lohn-ului din producţia românească, odată cu intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, se constată o creştere semnificativă a locurilor de muncă în domenii care au fost deficitare pe piaţa forţei de muncă: turism, comerţ şi servicii. Acest lucru va necesita o reorientare pe piaţa forţei de muncă vizavi de calificarea, recalificarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau a celor care lucrează în aceste domenii, fără să posede un atestat în domeniul respectiv.

2.1.6. Agenţi economici

La finele anului 2004 existau în judeţul Bihor 24.739 societăţi înregistrate, din care 2.477

fiind înregistrate în cursul anului 2004. În judeţ au activat 3.360 societăţi comerciale cu participare străină de capital, valoarea capitalului străin investit însumând 93.860 mii dolari.

În anul 2004 s-au înregistrat 482 societăţi cu capital străin, cu un capital de 1.203 mii dolari. Comparativ cu anul 2000, numărul unităţilor cu participare străina de capital a crescut cu 1.203, iar valoarea capitalului investit, cu 4.167 mii dolari.

Numărul unităţilor active în anul 2004 se estimează la 14.010, reprezentând 56,6% din numărul societăţilor existente. Dintre societăţile active, 372 au ca activitate principală agricultura, silvicultura, exploatări forestiere şi piscicultura, 2.810 industrie şi construcţii, iar 10.828 sunt unităţi de transporturi, comerţ şi servicii.

Faţă de anul 2003, numărul unităţilor active în 2004 a crescut cu 895, creşterile fiind localizate în ramurile de industrie, construcţii transporturi şi unele servicii. În industrie a crescut numărul societăţilor active din unele ramuri ale industriei alimentare, industria de pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului, prelucrarea maselor plastice, industria altor produse din minerale nemetalice şi a produselor din metal.

10

De asemenea, în judeţ sunt active 9.522 de asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate, care îşi desfăşoară activitatea preponderent în comerţ şi reparaţii, precum şi în domeniul serviciilor prestate populaţiei.

2.2. Reţeaua şcolară şi sistemul şcolar 2.2.1. Unităţi şcolare IPT din judeţul Bihor Pe harta de mai jos sunt poziţionate localităţile din judeţ unde există unităţi şcolare

aparţinând învăţământului profesional şi tehnic (IPT) sau unităţi şcolare care şcolarizează clase în IPT. În dreptul fiecărei localităţi există una sau mai multe cifre corespunzătoare numărului curent al unităţii respectice din Anexa 3. În Anexa 3 sunt prezentate toate tipurile de clase pe domenii de pregătire, care se şcolarizează, în prezent, în unităţile şcolare aparţinând IPT sau în alte unităţi.

11

12

2.2.2. Numărul de locuri în învăţământul tehnic din judeţul Bihor Numărul de locuri existente în anul şcolar 2004/2005, la nivelul judeţului Bihor, pentru

clase de învăţământ tehnologic (liceu sau SAM) este prezentat mai jos:

Număr de locuri existente în anul şcolar

2004/2005

Nr. crt.

Denumirea domeniului

Prin liceu tehnologic

Prin SAM

Număr total de locuri pe

domeniu

1. Mecanică 168 700 868 2. Electromecanică - 84 84 3. Electronică şi automatizări 448 84 532 4. Chimie industrială - 30 30 5. Electric 112 112 224 6. Construcţii şi lucrări publice 56 252 308 7. Agricultură 56 112 168 8. Silvicultură 112 28 140 9. Comerţ 616 112 728 10. Turism şi alimentaţie publică 168 308 476 11. Industrie alimentară 196 140 336 12. Fabricarea produselor din lemn - 196 196 13. Industria textilă şi pielărie 28 280 308 14. Tehnici poligrafice - - 0 15. Estetică şi igiena corpului omenesc - 56 56 16. Materiale de construcţii - 28 28

2.2.3. Resurse materiale Şi în judeţul Bihor, majoritatea unităţilor şcolare TVET necesită reparaţii şi modernizări.

Începând din anul şcolar 2003-2004, au apărut clase de SAM în 4 noi centre din mediul rural, unde dotarea atelierelor, a cabinetelor şi a laboratoarelor este nesatisfăcătoare.

În anul 2004-2005, au apărut clase SAM în alte două comune din judeţ. Primăriile din localităţile cu clase noi în IPT, în special cele din mediul rural, dispun de prea puţine fonduri pentru modernizarea şi dotarea şcolilor.

În privinţa dotării celorlalte şcoli aparţinând IPT, toate dispun de laboratoare de informatică. Dintre unităţile şcolare aparţinând IPT, o categorie aparte o reprezintă Grupul Şcolar „I. Ciordaş” din Beiuş, şcoală care a activat ca centru de aplicaţie în cadrul programului Phare RO9405 şi care este selectată drept Centru de resurse în cadrul programului Phare RO01.0803.

Din toamna anului 2004, alte 5 unităţi şcolare aparţinătoare IPT au intrat în programele Phare TVET 2003 şi Phare TVET 2004-2006: 2 din mediul urban (Grupul Şcolar „Unirea” Ştei şi Grupul Şcolar Agricol din Salonta) şi 3 din mediul rural (Grupul Şcolar din Popeşti şi din Şuncuiuş, Şcoala cu clasele I-VIII din Dobreşti), unul din obiective fiind îmbunătăţirea bazei didactico- materiale.

13

În concluzie, unităţile şcolare din judeţ aparţinătoare IPT nu au realizat dotări semnificative în ultimii ani în atelierele şi cabinetele de specialitate, având drept consecinţă imposibilitatea realizării instruirii practice propriu-zise şi a unor lucrări de laborator.

Din păcate, manualele de specialitate pentru liceul tehnologic şi pentru şcolile profesionale (anii II şi III) nefiind finanţate de la buget, au apărut într-un număr mic şi la preţuri costisitoare. De această cauză, un număr mic de elevi au reuşit să le achiziţioneze.

Pe de altă parte, se poate spune că toate şcolile IPT din mediul urban dispun de aparatură audio-video şi copiatoare de performanţă medie, dar într-un număr insuficient. Prezenţa acestor mijloace se regăseşte mai mult în munca de secretariat şi administraţie decât în munca la clasă.

2.2.4. Cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare organizate de către

A.J.O.F.M. Bihor în perioada 2003-2005:

Număr absolvenţi cursuri Denumirea cursului 2003 2004 2005

* Contabil 59 25 0 Operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături tricotaje şi materiale sintetice

20 122 0

Operator introducere validare şi prelucraredate 49 79 46 Operator conf. articole din piele şi înlocuitori 20 54 0 Ospătar 16 23 13 Vânzător 19 76 34 Agent pază acces ordine şi intervenţie 0 102 13 Bucătar 0 30 16 Măcelar 0 52 0 Zidar 8 18 20 Instalator centrale termice si gaze 0 24 0 Tâmplar universal 46 17 0 Bucătar cofetar 17 0 0 Frizer coafor manichiurist pedichiurist 0 0 21

*cursuri care au fost demarate în 2004 şi care s-au finalizat până în 19.05.2005. De asemenea, la data de 31.05.2005 vor fi finalizate cursurile de zidar pietrar tencuitor,

ospătar vânzător în unităţi de alimentaţie publică, bucătar, demarate în 2004. În ceea ce priveşte anul 2005, începând cu luna ianuarie, au fost demarate următoarele

cursuri: • zidar pietrar tencuitori, cu un număr de 24 de cursanţi, organizat la Beiuş; • dulgher tâmplar parchetar, cu un număr de 21 cursanţi, organizat la Salonta; • asfaltator, cu un număr de 28 cursaţi ,care s-a finalizat, fiind încadrate în muncă 27 de

persoane; • confecţioner articole din piele şi înlocuitori, cu un număr de 56 persoane, demarat la

Marghita; • tâmplar universal, cu un număr de 19 persoane, organizat la Oradea • lucrător în cultura plantelor, cu un număr de 20 persoane, în colaborare cu

Penitenciarul Oradea;

14

• operator introducere validare şi prelucrare date, cu un număr de 24 persoane, organizat la Oradea;

• frizer coafor manichiurist pedichiurist, cu un număr de 28 persoane, organizat la Oradea.

A.J.O.F.M. Bihor are în vedere demararea, în luna iunie 2005, a două cursuri în meseria de lucrător în cultura plantelor, cu persoanele din rândul şomerilor care provin din mediul rural. Integrarea în Uniunea Europeană impune consolidarea politicilor de formare a resurselor umane. În condiţiile în care trebuie reduse arieratele, vor avea loc restructurări ale unor sectoare care au absorbit importante venituri acumulate la bugetul statului.

De aceea, este necesară o atenţie deosebită pentru pregătirea forţei de muncă, adaptată cerinţelor unei economii care să fie competitivă pe piaţa europeană. La nivelul A.J.O.F.M., în elaborarea Planului Judeţean de Formare Profesională, se va avea în vedere adaptarea acestuia la nevoile reale ale pieţei muncii, conştientizarea furnizorilor de servicii de formare profesională, de adoptare a unor măsuri de profesionalizare.

În plus, pregătirea profesională a persoanelor din mediul rural va avea un impact important asupra dezvoltării comunităţii, ceea ce va determina calificarea persoanelor din mediul respectiv, astfel încât agenţii economici din zonă să aibă pregătită, la momentul oportun, forţa umană necesară.

Accesul la cursurile organizate de A.J.O.F.M. va consolida posibilitatea pregătirii acelor categorii de persoane care au abandonat cursurile unei şcoli sau care provin din familii cu venituri foarte mici şi care nu au avut posibilitatea materială de a-şi continua studiile, în condiţiile în care Legea nr. 76 din 2002 oferă această posibilitate.

2.2.5. Rata abandonului şcolar şi cauzele acestuia Ultima situaţie statistică, centralizată la nivelul judeţului Bihor, la sfârşitul semestrului I,

anul şcolar 2004/2005, privind rezultatele la învăţătură şi purtare obţinute de elevii bihoreni, din care rezultă şi numărul elevilor care abandonează şcoala, se prezintă astfel:

Nivel de învăţământ

Număr elevi înscrişi la începutul anului şcolar

Număr elevi promovaţi

Număr elevi corigenţi

Număr elevi cu situaţia şcolară neîncheiată

Număr elevi neşcolarizaţi

Număr elevi exmatriculaţi

Primar 11.823 11.592 203 28 3 0 Gimnazial 14.986 13.465 1.379 142 47 0 Liceu- zi

18.405 16.252 1.813 340 13 16

Liceu seral şi frecvenţă redusă

2.903 2.279 101 523 0 41

Şcoală profesională şi SAM

4.912 4.282 424 206 20 30

Total 53.029 47.870 3.920 1.239 83 87

15

Cauzele care au generat situaţii de neîncheiere a situaţiei la învăţătură, elevi corigenţi sau neşcolarizaţi, dar şi exmatriculaţi, sunt determinate în principal de:

situaţie materială precară a familiei din care provin elevii elevi încadraţi în muncă indiferenţa părinţilor plecări în străinătate

Observaţie: În cazul elevilor proveniţi din familii de romi, se poate vorbi şi de căsătorie înainte de vârsta învăţământului obligatoriu sau de caz de abandon şcolar.

2.2.6. Rata de obţinere a calificărilor În tabelul de mai jos sunt cuprinse datele referitoare la perioada 2005-2007 în privinţa

obţinerii calificărilor. Se consideră că toţi elevii cuprinşi în prezent în SAM vor continua studiile până la obţinerea nivelului 2 de calificare.

Absolvenţi 2005 Absolvenţi 2006 Absolvenţi 2007 Nr.

crt. Domeniul

Şcoală prof.

Liceu tehnic

Total Şcoală prof.

Liceu tehnic

Total SAM (actual)

Liceu tehnic

Total

1 Mecanică 480 396 876 443 458 901 507 33 540 2 Electromecanică 16 74 90 75 55 130 42 110 152 3 Electronică şi

automatizări 25 208 233 30 274 304 48 631 679

4 Chimie industrială 28 26 54 - - - - 110 110 5 Electric 141 190 331 127 348 474 110 175 285 6 Construcţii şi

lucrări publice 81 58 139 85 65 150 84 83 167

7 Agricultură 30 26 56 28 33 61 56 - 56 8 Silvicultură şi

protecţia mediului 43 136 179 48 103 151 28 238 266

9 Comerţ 51 975 1026 215 915 1130 52 797 849 10 Turism şi

alimentaţie publică 244 237 481 148 342 490 173 226 399

11 Industrie alimentară

81 170 251 199 105 304 124 54 178

12 Fabricarea produselor din lemn

148 - 148 110 30 140 84 - 84

13 Tehnici poligrafice - - - - - - - - - 14 Industria textilă şi

pielărie 102 126 228 151 102 253 139 112 251

15 Estetică şi igiena corpului omenesc

29 - 29 57 - 57 56 - 56

16 Materiale de construcţii

- - - - - - 19 - 19

16

2.3. Exemple de bună practică şi parteneriate eficiente Există câteva exemple de parteneriate reuşite între unităţile şcolare şi alţi parteneri

sociali, din mediul public, civic sau privat, ca de exemplu: - între Grupul Şcolar „Alexandru” din Aleşd şi S.C. Holcim S.A. Aleşd există o relaţie de

parteneriat deosebit de bună, în sensul că la unitatea şcolară amintită se şcolarizează, începând cu anul şcolar 2004-2005, prin învăţământul profesional, o clasă de tehnician în industria cimentului. Aici sunt înscrişi şi elevi din Turda şi Câmpulung. Elevii merituoşi primesc bursă de studiu şi vor fi angajaţi în totalitate de către agentul economic. Menţionăm că cele două unităţi au acţionat împreună pentru includerea acestei calificări în Nomenclatorul aprobat prin Hotărâre de Guvern. De asemenea, ele au acţionat împreună pentru elaborarea curriculum-ului pentru această calificare;

- din anul şcolar 2004-2005, la Şcoala cu clasele I-VIII din Borş funcţionează o clasă de învăţământ prin SAM, calificarea lucrător în agricultură. Pentru înfiinţarea acestei clase, unitatea şcolară a beneficiat de o puternică susţinere din partea Consiliului Local al comunei Borş. Este de remarcat faptul că majoritatea elevilor din această clasă domiciliază în municipiul Oradea. Menţionăm că şi această unitate şcolară dezvoltă relaţii de parteneriat puternice cu agenţi economici din zonă, cu alte unităţi şcolare din ţară şi din străinătate şi că derulează câteva proiecte de dezvoltare;

- într-o zonă defavorizată a judeţului, la Dobreşti, localitate situată în mediul rural, s-au realizat, pe lângă Şcoala generală, două clase SAM, la cererea şi cu sprijinul Primăriei Dobreşti;

- câteva din unităţile şcolare din judeţ (colegii şi grupuri şcolare) sunt autorizate să desfăşoare cursuri pentru formarea adulţilor. Totuşi, suma necesară autorizării este mult prea mare, astfel că multe unităţi şcolare aparţinând IPT au renunţat să se autorizeze;

- toate unităţile IPT organizează „Ziua porţilor deschise”, ocazie cu care se prezintă în faţa celor interesaţi, cu propria ofertă de formare;

- prin dezvoltarea foarte puternică a industriei alimentare în regiunea Beiuş-Ştei, ambele Grupuri Şcolare din zonă şi-au mărit cifrele de şcolarizare în acest domeniu, dezvoltând serioase relaţii de parteneriat cu unităţile economice din perimetru.

2.4. Zone defavorizate, zone de restructurare, parc industrial Conform definiţiei date în O.U.G. nr. 75/2000 pentru modificarea O.U.G. nr. 24/1998

privind regimul zonelor defavorizate, acestea reprezintă “arii geografice strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:

ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă ale zonei să fie de cel puţin trei ori mai mare decât ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel naţional, în ultimile 3 luni care preced luna întocmirii documentaţiei de declarare a zonei defavorizate;

sunt zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaţie, iar infrastructura este slab dezvoltată”.

Declararea şi delimitarea zonelor defavorizate se fac prin hotărâre a Guvernului. Prin H.G. 194/1999, pe teritoriul judeţului Bihor au fost declarate 3 zone defavorizate a căror durată de existenţă se încheie la sfârşitul anului 2009:

Zona minieră Ştei – Nucet – Drăgăneşti

17

Zona minieră Borod-Şuncuiuş-Dobreşti-Vadu Crişului Zona minieră Popeşti-Derna-Aleşd.

Zona minieră Ştei – Nucet – Drăgăneşti (suprafaţă: 4.678 ha)

Ştei: Zona dispune de un potenţial deosebit pentru turism prin existenţa mai multor peşteri, a complexului turistic Arieşeni şi a staţiunii Stâna de Vale. În zonă se află şi un lac artificial neamenajat şi un foraj pentru apa termală nefinalizat. Forţa de muncă disponibilizată are calificare în meserii specifice mineritului şi industriei constructoare de maşini. Nucet: Zona se remarcă printr-o puternică tradiţie în minerit. Astfel, localitatea Băiţa este cunoscută de peste 700 de ani pentru exploatările de cupru. În anii' 50 au luat amploare în zonă exploatările de uraniu. Alte zăcăminte sunt: plumb, zinc, molibden. Zona se remarcă de asemenea, printr-un potenţial turistic şi de agrement deosebit. Drăgăneşti: Ca resurse naturale de care comuna dispune, se pot aminti: balast, pietriş şi nisip din albiile Crişurilor, pământ lut pentru cărămizi, bolţari sau alte materiale de construcţie, gatere şi utilaje de confecţionat mobilă şi pentru prelucrarea lemnului din zonă, băuturi răcoritoare din apă de munte, centre de colectare şi prelucrare a ciupercilor şi a fructelor de pădure. Comuna dispune şi de infrastructură pentru turism şi forţă de muncă disponibilizată de la unităţile din zonă şi calificată în toate domeniile de activitate.

Zona minieră Borod-Şuncuiuş-Dobreşti-Vadu Crişului (suprafaţă: 38.675 ha)

Borod: În ceea ce priveşte potenţialul economic, în zonă există un zăcământ de cărbune parţial exploatat la Mina Borozel. Comuna oferă posibilităţi turistice şi de agrement variate şi neexploatate. Forţa de muncă este ocupată în proporţie de 80% în agricultură şi silvicultură. Din cauza disponibilizărilor masive din minerit, forţa de muncă s-a recalificat în special în prelucrarea lemnului. Şuncuiuş: Comuna dispune de importante resurse de argilă refractară, bauxită şi altele care pot fi uşor exploatate şi valorificate, existând şi o mare parte din dotările necesare. Forţa de muncă este calificată în domeniul mineritului, în construcţii, agricultură, silvicultură. Dobreşti: Comuna dispune de un potenţial important pentru activităţi curative, turism şi agroturism, de un patrimoniu istoric şi arheologic deosebit. Printre resursele naturale ale zonei pot fi mentionaţe: straturile de cărbune şi suprafeţele întinse de păduri. Forţa de muncă

18

disponibilizată din zonă s-a recalificat în domeniul prelucrării lemnului. Alte calificări ale forţei de muncă: croitorie şi servicii. Vadu Crişului: Comuna se află într-o zonă extrem de bună pentru dezvoltarea turismului. Aici s-au păstrat obiceiurile vechi legate de meşteşugul olăritului. Dintre resursele naturale amintim: cărbune, argilă, bauxită, piatră de var. Comuna mai oferă şi posibilităţi de procesare a laptelui şi de abatorizare a cărnii.

Zona minieră Popeşti-Derna-Aleşd (suprafaţă: 22.990 ha)

Aleşd: Zona beneficiază de un important potenţial turistic şi sportiv, iar forţa de muncă este calificată pentru industria materialelor de construcţii şi industria uşoară. De asemenea, se remarcă disponibilităţi pentru orice fel de investiţii în zonă. Derna: Printre resursele naturale de care comuna dispune se numără piatra de construcţie, lemn, petrol. Comuna dispune de un potenţial turistic şi de agrement deosebit.

Situaţia comparativă a ajutoarelor primite faţă de valoarea investiţiilor realizate, pentru unele judeţe ale căror zone defavorizate înregistrează un număr de peste 100 agenţi economici cu certificat de investitor, este redată în tabelul următor.

Suceava Bistriţa

Năsăud Bihor Hunedoara Maramureş Total Zone

Defavorizate Ajutor stat mil. lei

119.686 128.245 194.141 268.826 276.816 2.023.319

Investiţii mil. lei

1.564.250 504.746 6.315.681 1.917.790 4.972.747 25.304.102

Contribuţie 92,35% 74,6% 96,93% 85,93% 94,44% 92,01% În tabelul de mai sus judeţele au fost aşezate în ordinea crescătoare a valorii ajutoarelor

primite, sumele cele mai mari primindu-le judeţele: Maramureş, Hunedoara, Bihor şi Bistriţa Năsăud. Dacă ne raportăm, însă, la valoarea absolută a investiţiilor nou create în fiecare judeţ, ordinea judeţelor se schimbă astfel: pe primul loc este judeţul Bihor (6.315 mld. lei), urmat de Maramureş (4.972 mld. lei), Hunedoara (1.917 mld. lei) şi Suceava (1.564 mld. lei). Dacă analizăm efortul propriu al agenţilor din fiecare judeţ, constatăm că primele două locuri sunt ocupate tot de judeţele Bihor (96,93%) şi Maramureş (94,44%), urmate de Suceava (92,35%) şi Hunedoara (85,93%).

Prin Hotărârea nr. 399 din 19 aprilie 2001, Guvernul a delimitat 11 zone de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică. Acestea reprezintă concentrări geografice de localităţi cu întreprinderi aflate în dificultate, nivel ridicat al şomajului, probleme de poluare a mediului şi care au totodată potenţial de creştere economică. Oraşele bihorene

19

Beiuş, Ştei, Vaşcău şi Nucet sunt cuprinse în zona IX industrial-extractivă a Munţilor Apuseni. Zonele de restructurare fac obiectul programelor Phare RO0108.01 şi Phare RO 0108.03. În porţiunea bihoreană a zonei IX, IPT este reprezentat de două unităţi şcolare, câte una în oraşul Ştei şi în municipiul Beiuş.

Parcul Industrial Borş, situat pe teritoriul comunei Borş, are o suprafaţă de 25 de ha,

de-a lungul drumului european E60 şi în apropiere de cel mai important punct de trecere a frontierei româno-maghiare. Formă de mobilare: concesiune, chirie Locuri de muncă potenţiale: pentru 2.000 de persoane Profil: fabricarea pieselor electronice, logistică, transport, comerţ, activităţi vamale, industrie prelucrătoare de alimente, alte activităţi Serviciile Parcului Industrial: logistică, transfer de tehnologie, servicii vamale, servicii în domeniul bancar, comerţ, poştă, proiectare şi autorizare rapidă, consultanţă în domeniul tehnic, juridic, economic, facilităţi în cazul impozitelor locale.

3. Analiza SWOT

3.1. Puncte tari

CURRICULUM RESURSE UMANE Curriculum la decizia şcolii, diversificat şi atrăgător- în scopul profesionalizării

Oferta educaţională poate fi adaptată cerinţelor pieţei forţei de muncă

Existenţa resurselor informaţionale în domeniul educaţiei

O mare parte din curriculum a fost elaborată în comisiile naţionale pe specialităţi, având la bază propunerile înaintate de judeţul Bihor (curricula Phare, curricula decongestionată pentru aplicarea reformei- cls. XI, XII, curricula pentru bacalaureat, pentru absolvire)

Interes tot mai mare al cadrelor didactice pentru perfecţionarea continuă, prin completarea studiilor (grade didactice, cursuri postuniversitare, cursuri în conformitate cu cerinţele integrării europene)

Procentul cadrelor didactice calificate la nivelul judeţului este de peste 95% (un număr mare de cadre didactice fiind cu grade didactice)

Cunoaşterea învăţământului european prin reprezentanţii învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Bihor (relaţii de cooperare cu Italia, Franţa, Irlanda, Anglia, Belgia, Olanda, etc.)

20

RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

DEZVOLTARE ŞI RELAŢII COMUNITARE

Existenţa bazei minime materiale pentru implementarea programului de generalizare a învăţământului profesional (curricula Phare)

Beneficii sub formă de resurse materiale (echipamente didactice performante), prin programul Phare şi alte programe europene de finanţare

Programe europene (Leonardo da Vinci, Comenius, Phare, etc.)

Dezvoltarea relaţiilor comunitare prin reconstituirea CLDPS

Participarea directă la dezvoltarea coeziunii economice şi sociale, prin Consorţiul Regional al Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Vest (Program Phare 2001.01.08: Grupul Şcolar „I. Ciordaş” Beiuş)

Relaţia de colaborare cu Comitetul Zonal de dezvoltare a CNDIPT

Convenţii de parteneriate pentru instruirea practică cu agenţii economici la SAM

Colaborare cu instituţiile de învăţământ superior: Universitatea din Oradea, Politehnica din Timişoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, etc. pentru formarea profesională a cadrelor

Relaţii cu A.J.O.F.M. Bihor, referitor la cerinţele pieţei muncii, ceea ce conduce la elaborarea planului de şcolarizare

3.2. Puncte slabe

CURRICULUM RESURSE UMANE

Modificarea structurii nivelelor de învăţământ, ceea ce duce la instabilitatea curriculară

Lipsa manualelor de şcoală profesională îndeosebi, dar şi a celor de liceu

Inexistenţa curriculei cursurilor internaţionale, pe specializări tehnice, pentru accesare şi perfecţionare la aceste cursuri

Dificultăţi în realizarea curriculei unitare din cauza cerinţei de modificare a nomenclatorului de specializări: neconcordanţa între COR (Catalogul Ocupaţiilor din România) şi nomenclatorul aprobat prin H.G. 844/2002

Cadrele didactice pentru aria curriculară -tehnologii sunt prea puţin pregătite în pedagogie, psihologie şi didactica disciplinelor tehnice

Integrarea directă a absolvenţilor de învăţământ tehnic superior fără a avea o experienţă în activitatea industrială

Slaba motivare financiară pentru cadrele didactice

Cunoaşterea insuficientă a precizărilor şi instrucţiunilor specifice învăţământului profesional şi tehnic de către personalul didactic

21

3.3. Oportunităţi

CURRICULUM RESURSE UMANE Generalizarea învăţământului de 10 clase

si aparitia SAM Formarea de echipe pentru elaborarea de

manuale şi ghiduri de aplicare a programelor şcolare

Accesul la Internet în scopul cunoaşterii ultimelor noutăţi în domeniul tehnic

Corelarea CDS-urilor cu conţinutul disciplinelor din trunchiul comun, în scopul definitivării specializării şi realizarea CDL la nivel local şi cu avizul partenerului economic

Asigurarea încadrării cu personal cu dublă calificare (pentru Educaţie Tehnologică: ingineri care au urmat cursuri postuniversitare specifice, iar pentru aria curriculară tehnologii: ingineri care au urmat cursuri postuniversitare în domeniul tehnologiilor asistate de calculator).

Pregătirea, prin perfecţionare specifică profesională, pentru aplicarea viitorului plan cadru şi a noilor programe analitice impuse de generalizarea învăţământului de 10 clase (educaţia antreprenorială, educaţia pentru calitate, didactica disciplinelor).

Îndrumare şi control în teritoriu prin inspecţie şcolară în conformitate cu sfera de competenţă, atribuţiile principale ale inspectorului.



Găsirea modalităţilor de finanţare pentru dezvoltarea bazei materiale, în contextul Legii Învăţământului, prin sensibilizarea conducerii unităţilor şcolare din filiera tehnologică, de abordare a proiectelor şi programelor Uniunii Europene (Phare) şi a altor programe

Valorificarea fondurilor din mica producţie (autofinanţare)

Potenţialul economic ridicat al zonei

Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat pentru instruirea tehnologică şi practică la agenţii economici

Elaborarea planului de şcolarizare pe baza prospectării pieţei muncii, prin colaborare cu AJOFM, Agenţia Regională de Dezvoltare Nord-Vest, CLDPS, IMM-uri, ONG-uri şi agenţi economici

22

3.4. AMENINŢĂRI

CURRICULUM RESURSE UMANE Riscul neelaborării unui curriculum

adecvat modificărilor produse de generalizarea învăţământului de 10 clase

Needitarea manualelor pentru învăţământul profesional

Micşorarea numărului de ore de instruire de laborator şi de instruire practică efectivă

Lipsa numărului de cadre calificate la unele specializări, ca: Informatică-Tehnologii asistate de calculator, instruire auto, maiştri, alimentaţie publică, etc.

Insuficienta formare de profesori în aria curriculară Tehnologii



Degradarea şi învechirea spaţiilor de învăţământ, a mijloacelor didactice din laboratoare, cabinete de specialitate şi ateliere

Creşterea preţurilor şi scăderea nivelului de trai al familiilor duce la abandon şcolar sau la scăderea frecvenţei elevilor

Imposibilitatea elevilor de liceu, dar mai ales a celor din şcoala profesională de a-şi cumpăra manuale (acestea fiind foarte scumpe)

Resursele financiare insuficiente pentru Protecţia Muncii şi Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, care pot duce la accidente şi incendii în unităţile şcolare

Resursele financiare reduse duc la diminuarea schimburilor de experienţă pe plan intern şi extern

Parteneriate formale între unele unităţi şcolare şi agenţii economici

Nealocarea sistematică, în funcţie de nevoi, a fondurilor pentru reparaţii, investiţii şi dotări în domeniul tehnic

Scăderea interesului părinţilor în relaţia cu şcoala

Inabilitatea conducerii unor unităţi şcolare de a obţine sprijin din partea comunităţilor locale

Dezinteresul agenţilor economici în formarea profesională

23

4. Priorităţile şi obiectivele locale

În Planul Local de Acţiune se găsesc reafirmate aceste priorităţi şi obiective, folosind modelul din PRAI. Ele corespund într-o foarte mare măsura cu cele regionale. Pe lângă aceste priorităţi şi obiective, cu grad mai mare de generalizare, la punctul următor se găsesc date specifice judeţului nostru, iar în Planul de măsuri al ISJ Bihor, care se va realiza ca o anexă a PLAI, vor fi specificate o serie de acţiuni concrete, care se vor aplica în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat.

Prioritatea 1: DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ Obiectivul 1:

Dezvoltarea competenţelor profesorilor consilieri în utilizarea unor instrumente specifice, vehicularea unor informaţii despre lumea ocupaţiilor şi valorificarea resurselor fiecărei discipline şcolare în această direcţie. Context: Procesul de consiliere este asigurat respectând următorul traseu: profesori consilieri > diriginţi > elevi. Pe acest traseu apar probleme în ambele puncte de transfer - atât profesorii consilieri, cât şi diriginţii nu dispun de suficiente informaţii/materiale despre situaţia actuală a pieţei forţei de muncă/prognoze ale acesteia pe termen scurt, mediu şi lung şi abilităţi relevante pentru a asigura o formare corespunzătoare nivelului imediat următor. Rezultatele acestei situaţii se regăsesc atât în amonte de sistemul TVET - într-o optare relativ redusă pentru şcolile de arte şi meserii în rândul elevilor claselor a VIII-a, cât şi în aval, în special în cazul persoanelor cu nevoi speciale care, în lipsa unei consilieri adecvate, nu îşi valorifică potenţialul pe piaţa forţei de muncă. Ţinta - rezultate măsurabile pentru acest obiectiv: Număr de profesori consilieri la nivelul de 1/500 de elevi Abilităţi îmbunătăţite şi suport informaţional mai relevant pentru profesorii consilieri şi diriginţi în acordarea de consultanţă şi asistenţă pentru orientare Măsurat prin: • număr de profesori consilieri • numărul de consilieri şi diriginţi beneficiari ai cursului de formare • răspunsurile profesorilor consilieri/diriginţilor la chestionare vizând calitatea formării primite • evaluarea participanţilor la cursurile de formare vizând însuşirea abilităţilor predate • chestionar privind nivelul cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite de elevi în urma programelor de asistenţă • chestionar privind evaluarea retrospectivă a deciziei luate (clasa a X-a/clasa a XII-a) Măsuri-acţiuni pentru atingerea obiectivelor: • Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor şi diriginţilor privind orientarea carierei • Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare în fiecare judeţ • Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare în asistenţa clienţilor (elevi, diriginţi, părinţi) privind: identificarea nevoilor personale, a variabilelor psihologice şi a celor sociologice, a surselor de informaţii, a tehnicilor de căutare şi utilizarea eficientă a acestora.

24

• Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu materiale informative privind reţeaua şcolară, profile ocupaţionale, baterii de teste de aptitudini, etc. Orizont de timp: 2007 Organizaţie responsabilă: Inspectoratul Şcolar al judeţului Bihor, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Bihor Parteneri: AJOFM Bihor, autorităţile locale, agenţi economici, Camera de Comerţ şi Industrie Bihor Resurse financiare: Bugetare (de ex., programe de formare la nivelul Casei Corpului Didactic), Programe Phare: de ex., Phare TVET

Prioritatea 2: DEZVOLTAREA PARTENERIATULUI ŞCOALA - COMUNITATEA LOCALĂ Obiectiv 2: Creşterea eficienţei lucrului în parteneriat pentru sprijinirea învăţământului profesional şi tehnic Context: • Insuficienta susţinere a procesului de învăţământ prin intervenţiile partenerilor • gradul de acoperire a stagiilor de practică pentru elevi este insuficient prin intermediul angajatorilor implicati ca parteneri ai şcolii • implicarea angajatorilor în asigurarea bazei materiale a şcolilor este insuficientă sau se rezumă la cedarea de tehnologii învechite • implicarea angajatorilor într-un parteneriat cu şcoala este cu atât mai importantă în cazul elevilor cu nevoi speciale – situaţie care, în prezent, lasă mult de dorit. • şcolile nu valorifică toate modalitaţile disponibile de cooperare cu partenerii • părinţii elevilor nu conştientizează rolul care le revine în asigurarea unui proces educa-ţional şcolar corespunzător Ţinta/ Rezultate măsurabile: Abordare diferită a managerilor de unităţi şcolare în ceea ce priveşte colaborarea cu partenerii Aranjamente instituţionale favorizând implicarea partenerilor în procesul şcolar Măsurat prin: • Număr de parteneriate funcţionale la nivelul judeţului Bihor • Număr de traininguri/dezbateri organizate în judeţ pentru şcoli/membrii CLDPS • Număr de schimburi de experienţă şi mobilităţi realizate • Număr de contacte între CLDPS şi alte structuri parteneriale judeţene • Număr de administraţii publice locale oferind facilităţi pentru implicarea angajatorilor în buna funcţionare a procesului didactic • Evoluţia numărului de angajatori implicati în evaluarea competenţelor elevilor la absolvire • Număr de burse de studii acordate de parteneri Măsuri/ Acţiuni pentru atingerea obiectivului Măsuri vizând şcoala • Pregătirea (formarea) managerilor de unităţi şcolare în vederea dezvoltării unor relaţii de parteneriat complexe • Schimburi de experienţă în ţară şi străinătate, mobilităţi europene pentru factorii implicaţi Măsuri vizând partenerii • Facilităţi la nivel local care să stimuleze încheierea de parteneriate şi să favorizeze respectarea angajamentelor parteneriale existente

25

• Organizarea de dezbateri cu partenerii pentru ca aceştia să identifice ei înşişi modalităţi prin care pot sprijini şcoala • Creşterea rolului reprezentanţilor angajatorilor în evaluarea competenţelor elevilor la absolvire Măsuri la nivelul structurilor parteneriale • Sporirea funcţionalităţii CLDPS prin conectarea sa cu alte structuri parteneriale judeţene (de ex., Comisiile Consultative, etc.) • Includerea de reprezentanţi ai ONG-urilor în CLDPS Orizont de timp: 2005 Organizaţie responsabilă: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, autorităţi ale administraţiei publice locale, unităţi şcolare Parteneri: unităţile şcolare aparţinătoare sistemului VET, angajatori, comitete ale părinţilor, autorităţi locale, ONG-uri Resurse financiare: - Unităţile şcolare din sistemul VET, cu baza umană şi materială de care dispun - Bugetele consiliilor locale - Phare TVET, Leonardo, Comenius, etc. Prioritatea 3: PROGNOZE SECTORIALE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Context : Realizarea PLAI a întâmpinat o serie de dificultăţi care ţin în special de: • Mecanismele deficitare de colectare a datelor (lipsa unor machete de date comune, întârzieri în transmiterea anumitor date) • Absenţa unor prognoze care să ghideze reflecţia asupra acţiunilor necesar a fi întreprinse pe un orizont de timp mediu şi lung • Absenţa unor analize detaliate la nivel sectorial şi teritorial care să justifice concentrarea măsurilor şi a strategiei, de ex. dificultatea stabilirii unor calificări relevante în raport cu structura economiei locale Ţinta-rezultate măsurabile pentru acest obiectiv: • Sistem funcţional de colectare şi procesare date • Studiu general asupra pieţei muncii regionale, conţinând prognoze pentru perioada de planificare • Studii sectoriale şi teritoriale pentru fundamentarea PLAI şi PRAI Măsurat prin: • Existenţa unei baze de date actualizată şi completă • Un studiu realizat ca suport pentru actualizarea PLAI • 4 studii sectoriale şi/sau teritoriale Măsuri/ Acţiuni pentru atingerea obiectivului: • Crearea unor mecanisme care să favorizeze colectarea datelor relevante pentru realizarea de studii şi prognoze necesare unei bune fundamentări a PLAI şi PRAI • Elaborarea unor studii şi prognoze generale asupra evoluţiei pieţei muncii • Elaborarea unor studii sectoriale şi teritoriale • Realizarea de prognoze sectoriale pe termen mediu şi lung Orizont de timp: 2005 Organizaţie responsabilă: CLDPS Bihor Parteneri:

26

Universitatea Oradea, firme specializate, la nivel local cât şi regional, CCD Bihor Resurse: Fonduri ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării - 2005 Fonduri ale Ministerului Integrării Europene – 2005 Prioritatea 4: PREVENIREA ŞI REDUCEREA ABANDONULUI ŞCOLAR Obiectiv : Reducerea numărului de elevi care nu obţin nivelul 1 de calificare Context : Rata de abandon şcolar în anul şcolar 2003-2004 în judeţul Bihor a fost de 0,25% Deşi această cifră este mică, trebuie ţinut cont de faptul că ea nu include şi elevii care nu obţin o diplomă de absolvire datorită neprezentării la examenele de absolvire – ceea ce duce la rate de neabsolvire mult mai mari. Ţinta/Rezultate măsurabile : • Studiu la nivel local privind grupele de risc în privinţa abandonului şcolar şi o strategie de acţiune pe termen mediu/lung cu măsuri specifice • Ca rezultat al unei acţiuni imediate, se vor obţine burse, subsidii sau alte forme de asistenţă pentru elevi cu pericol de abandon de către organizaţiile partenere • Un număr de elevi care au părăsit anterior sistemul şcolar vor dobândi o calificare de nivel 1 în urma programului a „doua şansă” Măsurat prin : • Existenţa unui studiu şi a unei strategii de acţiune în cazul abandonului şcolar • Număr de burse sau alte subsidii oferite elevilor cu situaţii materiale precare de către organizaţii partenere • Număr de elevi care au părăsit sistemul şcolar şi care au dobândit o calificare de nivel 1 în urma programului Măsuri/Acţiuni pentru atingerea obiectivului : • Identificarea grupelor de elevi cu pericol de abandon şi a acţiunilor specifice necesare pentru a preveni abandonul • Căutarea unor parteneri care să sprijine menţinerea acestora în sistemul şcolar • Oferirea unor calificări de nivel 1 în cadrul unor programe compensatorii de tip „a doua şansă” Orizont de timp: din 2005 până în 2010 Organizaţie responsabilă • Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, Unităţile şcolare, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Parteneri : • Elevii şi tinerii, ca beneficiari ai serviciilor de educaţie • CJAPP Bihor • Părinţi şi comitete de părinţi • Angajatorii, ca parteneri în calificarea forţei de muncă • ONG-uri, administraţia publică locală Resurse: Bugetare şi extrabugetare

Prioritatea 5: TRANSFER DE BUNE PRACTICI ÎN TVET Obiectiv: Împărtăşirea de bună practică între profesori şi despre îmbunătăţirea calităţii actului de predare

27

Context: În prezent există o serie de mecanisme prin care bunele practici se pot propaga în toate şcolile TVET: Aceste mecansime sunt insuficiente, mai ales atunci când vine vorba despre o propagare a acestor bune practici la nivel local. Ţinta/Rezultate măsurabile: Bune practici diseminate la nivel regional şi local Măsurat prin: Număr de şcoli care au pus în aplicare cel puţin una dintre bunele practici identificate la nivel regional.sau local Măsuri/Acţiuni pentru atingererea obiectivului • realizarea unor pagini web • forumuri periodice de discuţii pe tematici de specialitate • schimburi de experienţă cu cadrele didactice formate prin sistemul VET Orizont de timp: 2006 (prima acţiune în 2004), anual a doua şi a treia acţiune Organizaţie responsabilă: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, Grupul Şcolar „Ioan Ciordaş” Beiuş, unităţi şcolare din sistemul VET Parteneri: - Casa Corpului Didactic, profesori, ONG, autorităţi locale, angajatori Resurse: - Unităţile şcolare din sistemul VET

- resurse financiare bugetare şi extrabugetare

Prioritatea 6: CREŞTEREA ABILITĂŢILOR GENERALE Obiectiv: Dezvoltarea competenţelor de comunicare, (inclusiv într-o limbă străină), dezvoltarea găndirii critice, abilităţi antreprenoriale şi manageriale, dezvoltarea spiritului de echipă, a abilităţilor de management a timpului şi de management de proiect, conduita civică. Context: În contextul în care prea puţine firme din România investesc în formarea continuă a angajaţilor, revine sistemului de învăţământ sarcina formării unor abilităţi generale ale elevilor. Acestea sunt cu atât mai importante pentru obţinerea (şi păstrarea) primului loc de muncă, deoarece în acest caz absolvenţii trebuie să treacă peste handicapul lipsei de experienţă profesională. Trebuie ţinut cont şi de faptul că marea majoritate a firmelor caută să angajeze personal cu respectivele abilitaţi deja formate. Ţinta/Rezultate măsurabile: minim 90% dintre elevii din sistemul TVET vor putea obţine locuri de muncă în primul an de la absolvire şi le vor putea păstra minim un an de la data angajării. Măsurat prin: • rata de absorbţie a elevilor din sistemul TVET care intră pe piaţa muncii în primul an de la absolvire • număr de abolvenţi ai sistemului TVET care îşi pierd locul de muncă şi intră în evidenţele AJOFM, înainte de a acumula minim un an de experienţă pe post Măsuri: Acţiuni pentru atingerea obiectivului • participarea cadrelor didactice la cursuri de formare specifice obiectivului • utilizarea metodelor de predare moderne şi atractive, centrate pe dezvoltarea abilităţilor elevului mai degrabă decât pe memorare • introducerea activităţilor extra-şcolare vizând dezvoltarea unor abilităţi generale (dezbateri, sporturi de echipa etc.) Orizont de timp: 2005 - prima acţiune, 2007 a doua acţiune, 2009 a treia acţiune

28

Organizaţie responsabilă: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, Unităţi şcolare din sistemul TVET Parteneri: • şcoala ofertant de servicii educaţionale corespunzătoare nevoilor comunităţii • administaţie şi consiliile locale • agenţi economici particulari şi de stat • organizaţii guvernamentale şi/sau nonguvernamentale Resurse -corpul profesoral şi elevi • spaţii de învăţământ: săli de clasă, ateliere, ferme, laboratoare de informatică • resurse financiare, buget de venituri şi cheltuieli, venituri extrabugetare alocate eficient pentru atingerea scopurilor educaţionale. • resurse financiare din programe pentru tineret alocate ISJ-urilor Prioritatea 7: EFICIENTIZAREA REŢELEI ŞCOLARE Obiectiv: Transformarea reţelei şcolare într-o structura flexibilă, deschisă în permanenţă spre cerinţele angajatorilor (piaţa forţei de muncă) şi în concordanţă cu tendinţele de dezvoltare socio-economică locală Context: Schimbările demografice vor afecta fluxul de intrări în sistemul TVET, impunând în unele cazuri redimensionarea capacităţilor şcolare. Pe de altă parte, schimbările rapide în structura economică a unor zone au creat discrepanţe între cererea de forţă de muncă şi profilul specific al şcolilor TVET din respectivele areale. În acest context, eficientizarea reţelei şcolare se impune atât cantitativ, cât şi calitativ. Acest PLAI stabileşte un număr indicativ de clase pe specialităţi sau locuri şi procente, precum şi calificări relevante pe niveluri şi profesii. Revine CLD-urilor să transpună în practică aceste recomandări din PLAI Ţinta/Rezultate măsurabile: • grad optim de ocupare al claselor din şcolile de arte şi meserii şi licee tehnologice • grad de absorbţie de minim 90% al absolvenţilor şcolilor de arte şi meserii şi licee tehnologice care intră pe piaţa muncii Măsurat prin: • număr mediu de elevi /clasa în şcolile de arte şi meserii şi liceele tehnologice • rata de absorbţie a elevilor din sistemul TVET care intră pe piaţa muncii în primul an de la absolvire • număr de absolvenţi TVET care solicită în primul an de la absolvire ajutor de şomaj Măsuri/ Acţiuni pentru atingerea obiectivului: • Reconfigurarea reţelei şcolare pe baza recomandărilor din PLAI • Dotarea unităţilor şcolare VET cu echipamente performante necesare calificării în conformitate cu standardele de educaţie şi instruire europene. • Reconversia cadrelor didactice Orizont de timp:2007 Organizaţie responsabilă: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, Consilii locale, CLDPS Bihor Parteneri: • Unităţile şcolare din sistemul VET ca furnizori de servicii educaţionale • Elevii şi tinerii ca beneficiari ai serviciilor de educaţie • Angajatorii ca parteneri în calificarea forţei de muncă

29

• Comunitatea şi autorităţile locale, AJOFM, ONG-uri, Universitatea Oradea Resurse: • Unităţi şcolare din sistemul VET • Resurse financiare bugetare şi extrabugetare

5. Acţiuni locale Acţiunile locale vor avea ca bază de plecare două tabele, cele prezentate la paragrafele

5.1. şi 5.2 . În paragraful 5.1. sunt prezentate date referitoare la procentul numărului de elevi pe domenii, existenţi în anul şcolar 2004/2005, propuneri pentru 2005/2006 şi procentul prognozat pentru 2010, luând în considerare pentru 2006 propunerile unităţilor şcolare, iar pentru 2010, prognozele din PRAI.

5.1 Calificări existente şi calificări necesare pe total domeniu

Nr. crt.

Domeniul Existent 2004/2005

Propuneri 2005/2006

Prognozat 2010

1. Mecanică 16,33% 14,85 14.85 2. Electromecanică 1,96% 5,14 3,3% 3. Electronică şi automatizări 12,41% 11,42 18,5% 4. Chimie industrială - 2,00 1,1% 5. Electric 5,18% 5,14 3,3% 6. Construcţii şi lucrări publice 7,18% 5,14 4,5% 7. Agricultură 3,92% 2,28 2,3% 8. Silvicultură 3,26% 2,6 1,5% 9. Comerţ 16,93% 14,85 15% 10. Turism şi alimentaţie publică 11,11% 10,28 7,78% 11. Industrie alimentară 7,84% 5,71 3,6% 12. Fabricarea produselor din lemn 4,6% 4,57 7,2% 13. Industria textilă şi pielărie 7,18% 8,00 11,07% 14. Tehnici poligrafice - - - 15. Estetica şi igiena corpului omenesc 1,3% 1,71 1% 16. Materiale de construcţii 0,65% 0,60 1%

5.2. Reconfigurarea reţelei şcolare Pentru a urma o strategie privind reconfigurarea reţelei şcolare pentru anul şcolar

2004/2005 şi cu ţinta de viitor anul 2010, este bine să analizăm datele din tabelul de mai jos unde avem datele prezentate într-o coloană ca proiect de plan de şcolarizare întocmit de unităţile şcolare pentru anul 2004/2005 şi în cealaltă coloană, prognoza pentru 2010.

Nr. crt.

Domeniul Nr. locuri din şcoli (proiect plan şcolarizare 2005/2006)

Nr. locuri din şcoli prognozat pentru 2010 (conform datelor din PRAI)

Modul de Evoluţie Necesar

30

Prin liceu tehnic

Prin SAM

Total şi în %

Prin liceu tehnic

Prin SAM

Total şi în %

(Creştere, descreştere, menţinere constantă) pe total domeniu

1 Mecanică 58 672 730 14,85

634 14,8%

Menţinere

2 Electromecanică 84 168 252 5,14

141 3,3%

Uşoară scădere

3 Electronică şi automatizări

504 56 560 11,42%

792 18,5%

Necesită creştere

4 Chimie industrială 84 - 84 2%

47 1,1%

Uşoară scădere

5 Electric 168 84 252 5,14%

141 3,3%

Uşoară scădere

6 Construcţii şi lucrări publice

56 2 2,52 5,14%

192 4,5%

Uşoară scădere

7 Agricultură 28 84 112 2,28%

98 2,3%

Menţinere

8 Silvicultură 84 28 112 2,28%

64 1,5%

Uşoară scădere

9 Comerţ 644 84 728 14,85%

645 15,0%

Menţinere

10 Turism şi aliment.publica

168 336 504 10,28%

334 7,78%

Uşoară scădere

11 Industrie alimentară

168 112 280 5,71%

154 3,6%

Necesită o uşoară scădere

12 Fabricarea produselor din lemn

- 224 224 4,57

308 7,2%

Necesită creştere

13 Industria textilă şi pielărie

84 308 308 8,%

474 11,07%

Necesită creştere

14 Tehnici poligrafice

- - - -

15 Estetica şi igiena corpului omenesc

- 84 84 1,71%

42 1%

Se menţine

31

16 Materiale de construcţii

- 28 28 0,6%

42 1%

Se menţine

În ultima coloană a tabelului de mai sus este specificat modul cum trebuie să evolueze

clasele TVET în următoarea perioadă, până în 2010. Este foarte important de apreciat că în judeţul Bihor nu vor fi schimbări radicale în repartizarea pe domenii şi că directorii de unităţi şcolare aparţinând SAM au înţeles deja în urma analizei PRAI şi PLAI care sunt domeniile în care vor avea loc creşterea procentului de cuprindere sau scăderea acestuia.

De exemplu, se vede clar că judeţul Bihor are un procent de cuprindere în domeniul mecanic foarte aproape, de fapt egala cu ceea ce ar trebui să fie în 2010 şi se observă o creştere semnificativă în ultimii ani a procentului în domeniul electronică. Planul de măsuri care se va întocmi ca anexă la acest PLAI va avea ca punct de reper analiza făcută mai sus, respectiv modul în care trebuie să evolueze cifrele de şcolarizare pe cele 16 domenii ale TVET

6. Consultarea şi revizuirea PLAI

La sfarsitul anului 2003, a aparut prima formă a PLAI, la nivelul judeţului Bihor.Acest

lucru a fost posibil prin participarea voluntară a reprezentanţilor unor instituţii publice , a unor organizaţii si asociatii patronale. Redactarea in forma finala a fost atributul I.S.J. Bihor.

Pentru realizarea PLAI-ului s-au organizat câteva acţiuni la nivel de judeţ, dintre care amintim:

la cercurile pedagogice organizate, la toate specialităţile tehnologice s-au solicitat date ( initial) şi dupa aparitie s-a discutat şi analizat PRAI şi PLAI

în timpul elaborării PLAI s-a ţinut permanent o legătura între membrii colectivului de lucru fiecare contribuind cu diferite date

prima formă a PLAI a fost dată spre consultare membrilor colectivului de lucru în data de 09.11.2003 si altor membrii din CLDPS, cerandu-se observatii sau completari până in data de 11.11.2003.

de la inceputul lunii mai 2005, s-a trecut la revizuirea PLAI cu foarte multe informaţii la revizuirea PLAI (luna mai 2005) au participat

reprezentantii AJOFM Bihor, Consiliul Judeţean Bihor, Prefectura Judeţului Bihor, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, Camera de Comerţ si Industrie a Judeţului Bihor Directia Judeţeana de Statistica şi alte organisme.

un grup restrâns de persoane a realizat revizuirea şi redactarea în forma actuală a PLAI-2005

la începutul lunii iunie 2005, PLAI-ul în forma revizuită, va fi prezentat spre consultare celor interesaţi, după care va fi aprobat în C.L.D.P.S.Bihor iar apoi în Consiliul de administraţie al I.S.J. Bihor, devenind astfel un document programatic.

7. Monitorizare şi evaluare

Responsabilitatea privind realizarea şi aplicarea PLAI , revine CLDPS Bihor şi I.S.J

Bihor. Modul de desfăşurare a acţiunilor prevăzute se vor analiza trimestrial de către CLDPS şi se vor informa instituţiile responsabile, Consorţiul regional şi responsabilul regional al CNDIPT. În privinţa corelării planului de şcolarizare al unităţilor şcolare în raport cu

32

calificările stabilite şi măsurile de restructurare a reţelei şcolare revine ca sarcină inspectorului de specialitate şi a conducerii I.S.J. Bihor.

8. Componenţa C.L.D.P.S. Bihor (2005-2006)

Comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social pentru formarea profesională

(C.L.D.P.S.) este o structură organizatorică, având drept scop promovarea rolului parteneriatului social în formarea profesională, realizată prin unităţile şcolare care funcţionează în cadrul fiecărui judeţ.

Parteneriatul social reprezintă garanţia unei decizii optime în demersul de corelare a investiţiilor în educaţie cu rezultatele obţinute în beneficiul elevilor şi al comunităţilor locale.

La nivelul judeţului Bihor, din C.L.D.P.S. fac parte reprezentanţi din următoarele instituţii şi structuri ale sectoarelor public, privat şi civic: Prefectură, Consiliul Judeţean, Inspectoratul Şcolar, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Camera de Comerţ şi Industrie, Consiliul Naţional al IMM-urilor, Primăria Oradea, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, Blocul Naţional Sindical, Sindicatul Liber din Învăţământ, UGIR, S.C. „Elmoberom” Beiuş, Grupul Şcolar „Ioan Ciordaş” Beiuş.

Este important de menţionat faptul că C.L.D.P.S. este o structură deschisă participării şi altor reprezentanţi din sectoarele public, privat şi civic.

33

9. Anexe Anexa 1

Domenii de pregătire oferite de Unităţile şcolare din judeţul Bihor, pe

forme de învăţământ 2005-2006

Forma de învăţământ Denumire unitate şcolară

Domeniul de pregătire Şcoală de

ucenici în lichidare

Şcoală profesională în lichidare

Şcoală postliceală

Şcoală de maistru

Liceu tehnologic

SAM

Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea

Comerţ nu da da nu da da

Turism şi alimentaţie publică

nu da nu nu da da

Industrie alimentară

nu nu nu nu nu da

Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Oradea

Electromecanică nu nu nu nu da da

Electronică şi automatizări

nu nu nu nu da nu

Comerţ servicii nu nu nu nu da nu Electric nu da nu nu da da Mecanic nu da nu nu da da Construcţii şi

lucrări publice nu da nu nu nu nu

Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” Oradea

Mecanică nu da nu nu da da


nu nu da nu da nu

Silvicultură şi protecţia mediului

nu nu nu nu da nu

Comerţ nu da da nu da nu Turism şi

alimentaţie publică

nu da nu nu da da

Estetică şi igiena corpului omenesc

nu da da nu nu da

34

Electric nu nu da nu nu nu Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Oradea


nu nu nu nu da nu

Mecanică nu da nu nu da da Comerţ nu nu nu nu da nu Turism şi


nu da da nu da da

Electric nu da nu nu nu da Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuşi” Oradea

Construcţii si lucrări publice

nu da nu nu da da


nu nu nu nu da nu

Electric nu nu nu nu da Mecanic nu da nu nu da da Prelucrarea

lemnului nu da nu nu da

Grupul Şcolar „Andrei Şaguna” Oradea

Mecanic nu da nu da da da


nu nu nu nu da nu

Electric nu da nu nu da da Industrie textilă şi

pielărie nu da nu nu da da


da da nu nu da da

Comerţ nu nu da nu da da Fabricarea

produselor din lemn

nu da nu nu da da

Electromecanică nu da nu nu nu da Grupul Şcolar „Transilvania”Oradea


nu nu nu nu da nu

Industria textilă şi pielărie

nu da nu nu da da

Industrie aimentară

nu nu nu nu da da


nu nu nu nu da nu

35

Comerţ nu u nu nu da nu Turism şi

alimentaţie nu nu nu nu da nu

Mecanică nu da nu nu nu nu Electromecanică nu nu nu nu nu da Chimie

industrială nu da nu nu nu nu


nu nu nu nu da da

Grupul Şcolar „Roman Ciorogariu” Oradea

Industrie textilă şi pielărie

nu da nu da da nu

Mecanică nu da nu nu nu nu Grupul Şcolar „Ioan Ciordaş” Beiuş

Silvicultură nu nu nu nu da nu

Fabricarea produselor din lemn

nu da nu nu nu da

Mecanică nu da nu nu da da Electric nu nu nu nu da nu Comerţ nu nu nu nu da nu Industrie

alimentară nu da nu nu da nu

Alimentaţie publică

nu da nu nu nu nu

Turism şi alimentaţie

nu da nu nu nu nu

Construcţii şi lucrări publice

nu nu nu nu nu da


da nu nu nu nu da

Grupul Şcolar „Octavian Goga” Marghita


Electric nu nu nu nu da nu Industrie textilă şi

pielărie nu da nu nu da da

Grupul Şcolar Agricol „Horea” Marghita


Comerţ nu nu nu nu da nu Agricultură nu nu nu nu da nu

36


nu nu nu nu da nu


nu nu nu nu da nu

Grupul Şcolar Industrial Suplacu de Barcău


Grupul Şcolar Industrial Popeşti

Electric nu nu nu nu da nu

Electromecanică nu da nu nu nu da Industrie textilă şi

pielărie nu nu nu nu nu da

Grupul Şcolar „Alexandru Roman” Aleşd

Electric nu da nu nu da da


nu da nu nu nu da

Materiale de construcţii

nu da nu nu nu nu

Comerţ nu nu da nu da nu Silvicultură şi

protecţia mediului

nu nu nu nu da nu

Mecanică nu da nu nu nu da Grupul Şcolar Industrial Şuncuiuş

Electric nu nu nu nu da nu

Grupul Şcolar Agricol Salonta


nu nu nu nu da nu

Mecanică nu da nu nu nu da Comerţ nu nu nu nu nu da Agricultură nu nu nu nu da nu Turism şi


nu nu nu nu da nu


nu da nu nu da da

Silvicultură nu da nu nu nu da Grupul Şcolar „Unirea” Ştei

Mecanica nu da nu nu da da


nu nu nu nu da nu

37

Comerţ nu nu nu nu da nu Turism şi


nu nu nu nu da nu


nu da da nu da da


nu da nu nu nu nu

Grupul Şcolar „Vasile Voiculescu „Oradea

Estetică şi îngrijirea corpului omenesc

nu nu da nu nu nu

Grupul Şcolar Agricol Valea lui Mihai


Grupul Şcolar Agricol Cadea

Electromecanic nu nu nu nu da nu

Mecanică nu da nu nu da da Agricultură nu nu nu nu da da Industrie

alimentară nu da nu nu da da

Electric nu da nu nu nu nu Construcţii şi

lucrări publice nu da nu nu nu nu

Şcoala cu clasele I-VIII Dobreşti

Mecanică nu nu nu nu nu da


nu nu nu nu nu da

Şcoala cu clasele I-VIII, Remeţi, Bulz


nu nu nu nu nu da

Şcoala cu clasele I-VIII Brusturi

Fabricarea produselor din lemn

nu nu nu nu nu da

Şcoala cu clasele I-VIII, Vârciorog

Mecanică mecanic agricol

nu nu nu nu da

Liceul Teoretic Vadu Crişului

Silvicutură nu nu da nu da nu

Comerţ servicii nu nu nu nu da nu Colegiul Naţional „S. Vulcan” Beiuş

Comerţ servicii nu nu nu nu da nu

Liceul Teoretic Comerţ servicii nu nu nu nu da nu

38

Salonta Liceul Teoretic „A. Iancu” Ştei

Comerţ servicii nu nu nu nu da nu

Liceul Teologic Penticostal Oradea

Estetică şi igiena corpului omenesc

nu nu da nu nu nu

Liceul Teoretic Bratca

Mecanic nu nu nu nu nu da

Şcoala Profesională „G. Bariţiu” Oradea

şcolarizează elevi cu nevoi speciale (băieţi)

Şcoala Profesională nr. 2 Oradea

şcolarizează elevi cu nevoi speciale (fete)

39

Anexa 2

Proiect de Plan de Şcolarizare pentru Învăţământul Tehnic şi Profesional, Anul Şcolar 2005-2006

Liceu tehnologic:

Nr.c

rt.

Uni

tate

a şc

olară

Mec

anică

Elec

trom

ecan

ică

Elec

troni

că şi

au

tom

atizăr

i

onst

ru i pub

l

Chi

mie

indu

stria

lă

Elec

tric

Ccţ

ii şi

lu

crăr

ice

Agr

icul

tură

Silv

icul

tură

Com

erţ

Turis

m şi

al

imen

taţie

pub

lică

Indu

strie

al

imen

tară

Fabr

icar

ea

prod

usel

or d

in

lem

n

Indu

strie

text

ilă şi

pi

elăr

ie

este

tica

Mat

eria

le d

e co

nstru

cţii

1 C.E. „P. Cosma” 6/168 2/56 2 „C. Brâncuşi” 3/84 2/56 3 CT „D.Leonida” 1/28 2/56 1/28 4 „M. Viteazul” 1/28 3/84 1/28 1/28 5 CT „T. Vuia” 1/28 2/56 1/28 1/28 1/28 6 GRI „A.Şaguna” 1/28 1/28 1/28 1/28 7 G „Transilvania” 1/28 1/28 1/28 1/28 1/288 Gri „Al.Roman” 1/28 2/56 1/28 9 Gri „I.Ciordaş” 1/28 1/28 1/28 10 Gri „O.Goga” 1/28 1/28 1/28 11 Gri „Horea” 1/28 2/56 1/28 12 GRA Salonta 1/28 1/28 1/28 1/28 13 Gri „Unirea” 2/56 2/56 1/28 1/2814 GRA Cadea 1/28 15 Gri Suplacu de Barcău 1/28 16 Gri Şuncuiuş 1/28 17 GRI Popeşti 1/28 18 Lic.Vadu Crişului 1/28 1/28 19 Gra Valea lui Mihai 1/28 1/28 TOTAL 6/

168 0 16/

448 0 4/

112 2/ 56

2/ 56

4/ 112

22/ 616

6/ 168

7/ 196

0 1/28 0 0

41

Şcoala de arte şi meserii:

Nr.c

rt.

Uni

tate

a şc

olară

Mec

anică

Elec

trom

eca

nică

Elec

troni

că

şi

auto

mat

izăr

i

Chi

mie

in

dust

rială

Elec

tric

Con

stru

cţii

şi lu

crăr

i pu

blic

e

Agr

icul

tură

Silv

icul

tură

Com

erţ

Turis

m şi

al

imen

taţie

pu

blică

Indu

strie

al

imen

tară

Fabr

icar

ea

prod

usel

or

din

lem

n

Indu

strie

te

xtilă

şi

pielăr

ie

Este

tica

Mat

eria

le d

e co

nstru

cţii

1 C.E. „P.Cosma” 1/28 3/84 2 „C.Brâncuşi” 1/28 4/112 1/28 3 „D.Leonida” 1/28 1/28 1/28 1/28 4 „M.Viteazul” 1/28 3/84 1/28

5 CT „T.Vuia” 2/56 1/28 1/28 1/286 GR „A.Şaguna” 3/84 1/28 1/28 1/28 1/28 2/56 1/28

7 G „Transilvania” 1/28 1/28 1/28

8 Gr „Al.Roman” 1/28 1/28 1/28 1/28

9 Gri „I.Ciordaş” 1/28 1/28 1/28 1/28 2/56

10 Gri „O.Goga” 1/28 1/2811 Gri „Horea” 1/28 12 GRA Salonta 1/28 1/28 2/56 1/28 2/5613 Gri „Unirea” 4/112 1/28 1/28 14 GRA Cadea 1/28 1/28 1/28 1/28 1/2815 Gri Suplacu de

Barcău 1/28

16 „G.Bariţiu” 1/28 1/2817 GRI Popeşti 1/28 1/2818 Prof. nr.2 1/28 1/2819 Gra Valea lui Mihai 1/28 1/28 1/28 20 S08 Brusturi 1/2821 S08 Vârciorog 1/28 22 S08 Dobreşti 1/28 1/2823 S08 Borş 1/28

TOTAL 19/ 532

3/ 84

3/ 84

0 4/112

9/ 252

4/ 112

1/ 28

4/ 112

11/ 308

5/ 140

7/ 196

10/ 280

2/ 56

1/ 28

42

Anexa 3 (locuri de muncă vacante la data de 18 mai 2005)

Denumire meserie Cod meserie

Nr. locuri

vacante

Nr. locuri

vacante noi

Nr. locuri vacante

absolvenţi

Nr. locuri vacante

absolvenţi noi

asistent medical generalist 322101 1 0 0 0 şef departament 111062 1 0 0 0 director program 121013 2 0 0 0 şef serviciu comerţ cu ridicata şi amănuntul 122403 3 1 0 0 director operaţii-tranzacţii 123304 2 0 0 0 inginer construcţii civile, industriale şi agricole 214201 1 0 0 0 inginer căi ferate, drumuri şi poduri 214204 1 1 0 0 proiectant inginer instalaţii 214207 1 0 0 0 inginer mecanic 214501 2 0 0 0 inginer industria alimentară 215201 3 0 0 0 proiectant inginer produse alimentare 215203 1 0 0 0 inspector asigurări 241108 1 0 0 0 consultant bugetar 241112 8 0 0 0 manager de fond acţiuni/obligaţiuni 241116 2 0 0 0 consilier juridic 242103 1 0 0 0 consilier/expert/inspector/referent/economist în management

244101 1 1 0 0

pictor 245205 1 0 0 0 maistru construcţii civile, industriale şi agricole 311201 6 0 0 0 controlor calitate 315201 5 0 0 0 maistru industriile textilă, pielărie 316101 6 0 0 0 asistent medical generalist 322101 1 0 0 0 instructor şcolar-auto 334001 10 0 0 0 agent imobiliar (broker imobiliar) 341301 3 0 0 0 agent comercial 342101 3 0 0 0 tehnician merceolog 343303 4 0 0 0 magaziner 413102 3 0 0 0 dispecer 413201 8 0 0 0 facturist 413202 1 0 0 0 controlor bilete 511203 8 0 0 0 bucătar 512201 1 0 0 0 ospătar (chelner) 512302 2 0 0 0 îngrijitoare bolnavi la domiciliu 513303 2 0 0 0 organizator prestări servicii 514904 7 0 0 0 agent pază în incinte (hoteluri, magazine, etc.) 516903 5 0 0 0

vânzător 522004 13 0 0 0 legumicultor 611103 5 0 0 0 tăietor silvic 614113 2 0 0 0 zidar rosar-tencuitor 712205 35 1 0 0 fierar betonist 712302 4 0 0 0 montator elemente prefabricate din beton armat 712303 4 0 0 0 dulgher (exclusiv restaurator) 712401 13 1 0 0 instalator apă, canal 713602 3 0 0 0 zugrav, vopsitor 714102 4 0 0 0 vopsitor industrial 714104 3 0 0 0 sudor electric 721203 19 0 0 0 lăcătuş mecanic 721410 20 0 0 0 presator metale la rece 721412 10 0 0 0 ascuţitor scule, instrumente medicale şi obiecte de uz casnic

722404 8 0 0 0

frezor universal 722408 0 0 5 5 rectificator universal 722412 0 0 2 2 strungar universal 722413 0 0 5 5 electrician auto 723101 2 0 0 0 mecanic auto 723103 12 0 0 0 electronist depanator utilaje calcul 724202 1 0 0 0 electrician de întreţinere şi reparaţii 724507 5 2 0 0 brutar 741201 3 0 0 0 cofetar 741202 3 0 0 0 patiser 741203 4 0 0 0 tâmplar universal 742201 37 0 0 0 croitor 743301 11 0 0 0 croitor-confecţioner îmbrăcăminte, după comandă

743501 36 0 0 0

cizmar-confecţioner încălţăminte, după comandă 744201 49 0 0 0 excavatorist pentru excavatoare cu rotor de mare capacitate

811103 1 0 0 0

operator chimist la chimizarea gazelor de rafinărie

815502 3 0 0 0

operator maşini-unelte semiautomate şi automate 821101 3 3 0 0 galvanizator 822301 1 1 0 0 vulcanizator de produse industriale din cauciuc 823104 4 0 0 0 croitor stanţator piese încălţăminte 826605 5 5 0 0 cusător piese din piele şi înlocuitori 826607 35 15 0 0 operator fabricarea mezelurilor 827107 4 0 0 0 montator, reglor, testor tehnică de calcul 828309 2 0 0 0

44

montor articole din piele 828603 5 0 0 0 montator subansamble 828701 2 0 0 0 şofer autobuz 832301 1 1 0 0 îngrijitor clădiri 914101 6 0 0 0 paznic 915204 3 0 0 0 salubrizor 916205 30 0 0 0 ambalator manual 932001 6 0 0 0 muncitor necalificat la ambalare produse solide şi semisolide

932005 91 1 0 0

conducător tramvai (vatman) 832303 5 5 0 0 TOTAL 620 38 12 12

10. Abrevieri

IPT: Învăţământ profesional şi tehnic ISJ: Inspectoratul Şcolar Judeţean AJOFM: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă PLAI: Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic PRAI: Plan Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (Analiza) SWOT: Strenghts (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe), Opportunities (Oportunităţi), Threats (Ameninţări) CLDPS: Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic PDR: Plan de Dezvoltare Regional PAS: Plan de Acţiune al Şcolii SAM: Şcoala de Arte şi Meserii

45

Documents

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BIHOR - cjbihor.ro · reţelei şcolare din judeţ, considerăm că acţiunile care vor avea loc, la nivel national, în perioada următoare, vor