INSPECŢIA ŞCOLARĂ

- funcţii, obiective, principii, tipuri -

(SUPORT DE CURS)

Instituţii responsabile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează, coordonează şi aplică politica naţională în domeniul educaţiei. În acest scop, el coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ şi răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ, pe baza standardelor naţionale.

Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar, parte componentă a aparatului propriu al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, monitorizează procesul de învăţământ preuniversitar în vederea reglării politicilor educaţionale, elaborează tematicile de îndrumare şi control în vederea desfăşurării de inspecţii şcolare, organizează inspecţia şcolară de proces şi sondaje privind starea învăţământului din România şi realizează inspecţii şcolare pentru evaluarea procesului de învăţământ.

Inspectoratele şcolare, ca organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, urmăresc modul de organizare şi de funcţionare a reţelei de învăţământ preuniversitar, în conformitate cu politica educaţională la nivel naţional, asigură aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, asigură calitatea învăţământului şi respectarea standardelor naţionale prin inspecţia şcolară .

Monitorizarea şcolară MONITORIZARE = supraveghere (DEX) A MONITORIZA = a supraveghea prin

intermediul monitorului sau al altui aparat specializat (DEX)

Monitorizarea şcolară este procesul managerial de supraveghere a activităţii desfăşurate de cadrele didactice, colectivele de catedră / comisiile metodice, conducerile unităţilor de învăţământ, inspectorii şcolari, inspectorii şcolari de specialitate, inspectori şcolari generali adjuncţi şi inspectorii şcolari generali, în cadrul procesului de învăţământ.

Monitorizarea şcolară se desfăşoară prin acţiuni specifice proiectate la nivelul unităţii de învăţământ, al inspectoratului şcolar şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Monitorizarea şcolară este realizată de către:a) Ministerul Educaţiei şi Cercetăriib) Inspectoratele şcolarec) Conducerile unităţilor de învăţământ

Monitorizarea şcolară are ca scop supravegherea procesului de învăţământ în vederea reglării politicilor educaţionale.

Inspecţia şcolară

Inspecţia şcolară reprezintă un ansamblu de acţiuni care urmăresc îndrumarea, controlul şi evaluarea activităţii desfăşurate de cadrele didactice, colectivele de catedră / comisiile metodice, conducerile unităţilor de învăţământ, inspectorii şcolari, inspectorii şcolari de specialitate, inspectori şcolari generali adjuncţi şi inspectorii şcolari generali, în cadrul procesului de învăţământ.

Inspecţia şcolară asigură o evaluare externă de proces a calităţii şi a nivelului atingerii standardelor educaţionale.

1

Inspecţia şcolară se desfăşoară prin acţiuni specifice proiectate şi realizate la nivelul unităţii de învăţământ, al inspectoratului şcolar şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Inspecţia şcolară este organizată de către:a) Ministerul Educaţiei şi Cercetării;b) Inspectoratele şcolare.Inspecţiile şcolare , se realizează, după caz, de către inspectorii Ministerului Educaţiei şi

Cercetării şi inspectorii din Inspectoratele Şcolare Judeţene/ Municipiului Bucureşti, iar conducerile unităţilor de învăţământ au obligaţia să asigure condiţiile optime pentru buna lor desfăşurare.

Scopurile inspecţiei şcolare sunt:a) sprijinirea unităţilor şcolare şi a personalului didactic în creşterea calităţii procesului

educativ prin consiliere şi revizuire continuă.b) sprijinirea evaluării calităţii ofertei educaţionale şi a nivelului de performanţă atins de

elevi, la nivel naţional, regional, judeţean şi local, prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie.

Funcţiile inspecţiei şcolare sunt următoarele:a) de diagnoză, prognoză şi prospecţie a sistemului de învăţământ pe o perioadă determinată;b) de planificare şi organizare a sistemului de învăţământ;c) de orientare şi îndrumare metodologică a procesului de învăţământ;d) de monitorizare a eliminării disfuncţiilor constatate prin aplicarea planului de măsuri;e) de reglare/autoreglare a sistemului şi/sau a procesului de învăţământ;

Obiectivele, finalităţile şi principiile inspecţiei şcolare

Obiectivul principal al inspecţiei şcolare îl constituie creşterea eficienţei şi a calităţii procesului de învăţământ prin realizarea finalităţilor educaţiei.

Obiectivele specifice ale inspecţiei şcolare sunt următoarele:a) evaluarea calităţii ofertei educaţionale şi a nivelului atingerii standardelor de performanţă

de către cadre didactice şi preşcolari/elevi, la nivel naţional, regional, judeţean şi local;b) evaluarea calităţii aplicării curriculum-ului naţional şi a curriculum-lui local/regional, a

calităţii activităţilor extracurriculare;c) evaluarea calităţii activităţii personalului din învăţământ şi a calităţii managementului

şcolar; d) sprijinirea şi consilierea cadrelor didactice în vederea cunoaşterii şi atingerii standardelor

de performanţă de către elevi; e) sprijinirea unităţilor şcolare şi a cadrelor didactice în procesul de îmbunătăţire a activităţii

de predare, învăţare şi evaluare, a procesului managerial;f) determinarea concordanţei dintre evaluarea internă (la nivelul unităţii de învăţământ,

comisiei/catedrei metodice, etc.), evaluarea externă (minister/inspectorat şcolar) şi situaţia reală;g) evaluarea competenţelor profesionale ale inspectorilor şcolari, ale directorilor şi

metodiştilor, precum şi a abilităţilor acestora de a controla, evalua, îndruma şi consilia;h) creşterea calităţii serviciilor educaţionale; i) sintetizarea observaţiilor în vederea realizării propunerilor de modificare sau de elaborare

de politici educaţionale.

Finalităţile inspecţiei şcolare sunt următoarele:a) restructurarea şi reorganizarea sistemului de învăţământ în vederea eficientizării

procesului de învăţământ;b) îmbunătăţirea calităţii procesului de predare-învăţare;c) ameliorarea calităţii managementului educaţional la toate nivelele;

2

d) sprijinirea şi încurajarea dezvoltării individuale a elevilor şi formarea atitudinii pozitive a acestora faţă de educaţia pe care le-o furnizează şcoala;

e) eficientizarea modalităţilor de evaluare internă;f) îmbunătăţirea comunicării intra şi interinstituţionale şi la nivelul comunităţii;g) eficientizarea parteneriatului educaţional;h) aplicarea corectă a legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor;i) promovarea autoevaluării în rândul unităţilor de învăţământ, în vederea îmbunătăţirii

continue a procesului instructiv-educativ şi atingerii standardelor de calitate;j) formarea bazelor de date privind inspecţia şcolară , necesare diagnosticării stării

învăţământului;k) informarea conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării în legătură cu calitatea şi

standardele atinse în învăţământul preuniversitar;l) schimbarea mentalităţii asupra inspecţiei şcolare în raport cu noua filozofie a acestei

activităţi;m) elaborarea, completarea şi modificarea legislaţiei şi a actelor normative prin feed-back-ul

asigurat de inspecţia şcolară.

Principiile inspecţiei şcolare sunt următoarele:a) Principiul calităţii ofertei educaţionaleb) Principiul egalităţii şanselorc) Principiul ameliorării şi dezvoltăriid) Principiul autoevaluăriie) Principiul feed-back-ului constructivf) Principiul competenţei şi profesionalismuluig) Principiul emiterii judecăţilor de valoareh) Principiul examinării multicriterialei) Principiul transparenţei

Proiectarea inspecţiei şcolare

Proiectarea inspecţiei şcolare se realizează, de regulă, la începutul fiecărui an şcolar, după cum urmează:

a) la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării - de către Direcţia Generală pentru Învăţământ Preuniversitar, Direcţia Generală Managemetul Resurselor Umane şi Direcţia Juridic Control şi Audit;

b) la nivelul judeţelor/Mun. Bucureşti - de către fiecare inspectorat şcolar în parte;c) la nivelul unităţilor de învăţământ - de către director/director adjunct, responsabil catedră

metodică/responsabil comisie metodică.În proiectarea inspecţiei şcolare se va ţine seama de:a) graficele inspecţiilor de specialitate elaborate la nivelul Direcţiei Generle Învăţământ

Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;b) graficele inspecţiilor de specialitate elaborate la nivelul inspectoratele şcolare;c) materialele de sinteză realizate pe baza rapoartelor întocmite cu prilejul inspecţiilor

şcolare anterioare;d) informaţii sau materiale primite de la instituţiile/organismele partenere în procesul de

învăţământ;e) rapoartele de analiză a rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale şi la alte

activităţi specifice, transmise Ministerului Educaţiei şi Cercetării/inspectoratelor şcolare;f) solicitări din partea unităţilor de învăţământ sau a inspectoratelor şcolare;g) politica naţională în domeniul educaţiei.Inspecţia şcolară se proiectează şi se concretizează în planuri manageriale anuale şi

semestriale, însoţite de graficul unic de inspecţie şcolară.

3

La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, inspecţia şcolară se proiectează de către o echipă de inspectori generali, sub coordonarea directorului Direcţiei Monotorizare şi Inspecţie Şcolară din cadrul Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar şi se concretizează în graficul unic de inspecţie şcolară la nivel naţional şi regional.

La nivelul inspectoratului şcolar, inspecţia şcolară se proiectează de către o echipă de inspectori şcolari de specialitate, sub coordonarea inspectorului şcolar general adjunct cu atribuţii în această direcţie şi se concretizează în graficul unic de inspecţie şcolară la nivel jufeţean şi local.

În funcţie de tipul de inspecţie şi de mărimea şi specificul unităţii de învăţământ inspectate, inspecţia şcolară este realizată de o echipă formată din 2 până la 10 inspectori.

Echipa care realizează inspecţia şcolară este formată, după caz, din inspectori generali, inspectori de specialitate, desemnaţi de conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi inspectori şcolari, inspectori şcolari de specialitate, metodişti şi inspectori de audit şi finanţe, desemnaţi de conducerea inspectoratului şcolar.

Inspecţia şcolară este coordonată, de regulă, de un director al Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, de un inspector şcolar general adjunct din cadrul inspectoratului şcolar, sau de un inspector desemnat de conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării/inspectoratului şcolar.

Competenţele membrilor echipei care realizează inspecţia şcolară sunt următoarele:a) să fie cadre didactice calificate, cu o vechime în învăţământ de cel puţin cinci ani. (pentru

audit şi contabilitate ce trebuie să fie) b) să fie capabili să inspecteze nu numai o anumită disciplină, ci şi o serie de discipline înrudite, să evalueze eficient atât activitatea de la clasă cât şi alte activităţi care se desfăşoară în şcoală, diferite aspecte ale managementului educaţional, în conformitate cu scopurile inspecţiei. c) să acţioneze ca nişte mentori care acordă consultanţă şcolilor în procesul de dezvoltare instituţională şi care dau exemple de bună practică . d) să emită judecăţi de valoare în ceea ce priveşte propunerea măsurilor decurg din rezultatele inspecţiei.

Cadrele didactice care au atribuţii în domeniul inspecţiei şcolare trebuie să posede următoarele tipuri de competenţe:

a) competenţe profesionale:- să deţină o foarte bună pregătire ştiinţifică în domeniu;- să stăpânească problematica specialităţii şi metodici disciplinei inspectate;- să stăpânească comunicativitatea, empatia, capacitatea de prevenire şi rezolvare a

conflictelor, receptivitatea la nou, capacitatea de a proiecta, organiza, evalua şi lua decizii, obiectivitatea, responsabilitatea, cercetarea si inovarea practicii şcolare si extraşcolare, cunoaşterea elevului, creativitatea, flexibilitatea;

b) competenţe sociale: - să-şi întemeieze acţiunile pe valori profesionale şi sociale şi nu pe criterii subiective;- să deţină capacitatea de proiectare a obiectivelor şi finalităţilor pornind de la priorităţi;- să-şi asume anumite riscuri;- să deţină capacităţi de cooperare, comunicativitate, reprezentativitate, iniţiativă, curaj,

rezistenţă la efort, echilibru emoţional;- să cunoască/stăpânească legislaţia, în general şi legislaţia şcolară, în special;

c) competenţe de evaluare:- să stăpânească tehnicile de control, de apreciere, de îndrumare, de perfecţionare, de

autoperfecţionare;- să deţină capacităţi de analiză şi sinteză, de construire a unor alternative, de luare a

unor decizii optime în funcţie de contextul dat;- să respecte specificul fiecărui tip de inspecţie;- să poată aplica normele de deontologie profesională;

4

- să poată formula cu tact opinii profesionale;- să ia, cu fermitate, măsuri impuse de anumite situaţii;- să stăpânească tehnicile de verificare a îndeplinirii şi respectării deciziilor, a măsurilor

şi îndrumărilor consemnate;- să aibă capacitate organizatorică, de persuasiune şi rezistenţa la stres.

Principalele tipuri de inspecţie şcolară sunt: a)inspecţia de specialitate;b) inspecţia specială;c)inspecţia tematică;d) inspecţia de evaluare instituţională;e)inspecţia de evaluare a activităţii inspectoratelor şcolare;f) inspecţia de evaluare a unităţilor din subordinea inspectoratelor şcolare/ Ministerului

Educaţiei şi Cercetării.

Tipurile de inspecţie şcolară

A. Inspecţia de specialitate

Inspecţia de specialitate este forma principală prin care inspectorul poate obţine informaţii reale despre modul de realizare a activităţii didactice, respectiv despre nivelul la care se situează calitatea procesului de predare, învăţare şi evaluare, prin raportare la curriculum, la programa şcolară şi la politica educaţională adoptată.

Această formă de inspecţie are ca obiectiv aprecierea competenţei profesionale şi pedagogice a cadrului didactic la un moment dat şi are ca scop examinarea multicriterială a măsurii în care un furnizor de educaţie şi/sau programul acestuia îndeplinesc standardele naţionale de referinţă, făcute publice.

Inspectorul şcolar/şcolar de specialitate are obligaţia să cunoască nivelul de performanţă al tuturor cadrelor didactice aflate în subordine. În acest sens, fiecare cadru didactic din sistem va fi inspectat la clasă cel puţin o dată la trei ani.

Declanşarea inspecţiei de specialitate este urmarea:a) solicitării conducerii Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului

Educaţiei şi Cercetării;b) iniţiativei inspectorului general de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării;c) iniţiativei inspectorului şcolar/şcolar de specialitate din inspectoratul şcolar;d) declanşării inspecţiei instituţionale de către Ministerul Educaţiei şi

Cercetării/inspectoratul şcolar;e) unei/unor solicitări adresate inspectoratului şcolar de conducerile unităţilor de învăţământ

subordonate, ca urmare a unor constatări referitoare la calitatea procesului de învăţământ;f) cererii cadrului didactic în vederea obţinerii gradelor didactice.g) unor memorii/sesizări/petiţii venite din teritoriu

Pregătirea, organizarea şi desfăşurarea inspecţiei de specialitate se face:a) în conformitate cu graficul de control al inspectorului şcolar/şcolar de specialitate şi cu

graficul unic de control al inspectoratului şcolar/Ministerului Educaţiei şi Cercetării;b) în urma urma unor solicitări.

Pregătirea acestui tip de inspecţie asigură eficienţa înmdrumării, precum şi creşterea încrederii personalului didactic în valoarea ameliorativă a acesteia. (Înainte de derularea inspecţiei la clasă, inspectorul trebuie să studieze fişele de asistenţă ale directorului, care se referă la activitatea la clasă a cadrului/cadrelor didactic/didactice inspectat/inspectate, precum şi alte documente cu relevanţă pentru activitatea cadrului/cadrelor didactic/didactice respective.)

5

Planificarea inspecţiei de specialitate trebuie privită ca un proces de diagnoză, astfel încât, în urma desfăşurării acesteia, să se soluţioneze probleme importante ale practicii şcolare sau să se iniţieze aplicarea de metode şi abordări pedagogice noi şi eficiente la nivelul sistemului. În această etapă, este necesar să se ia în calcul şi recomandările directorului referitoare la cadrele didactice care au nevoie de îndrumare.

Desfăşurarea inspecţiei de specialitate va consta în culegerea de date privind:a) proiectarea activităţii instructiv-educative în concordanţă cu

curriculumul naţional şi programele şcolare în vigoare;b) modul în care se derulează procesul de predare, învăţare şi de

evaluare la clasă;c) nivelul atingerii standardelor de calitate;d) profesionalismului cadrului didactic;e) nivelul de pregătire al elevilor şi modul în care aceştia

operează cu cunoştinţele şi deprinderile asimilate;f) calitatea influenţelor mediului educaţional creat în instituţia

şcolară asupra elevilor şi cadrului didactic.

Datele recoltate vor fi evaluate pe baza unor standarde de referinţă calitative conform fişei speciale de inspecţie. Inspectorul care iniţiază/realizează acest tip de inspecţie va decide, în funcţie de obiectivele anterior stabilite, indicatorii care au relevanţă pentru fiecare caz în parte. Referirea/raportarea la toţi indicatorii cuprinşi în fişa de inspecţie de specialitate nu este obligatorie.

Valorificarea inspecţiei este etapa în care se formulează/elaborează concluziile inspecţiei de specialitate prin raportare la obiectivele propuse. Concluziile vor conţine aprecieri, îndrumări şi recomandări precise adresate cadrului didactic, în vederea stimulării, îmbunătăţirii calităţii şi perfecţionării activităţii didactice proprii. Activitatea cadrului didactic inspectat se apreciază prin calificativ.

Îndeplinirea recomandărilor din Fişa de inspecţie/Raportul de inspecţie va fi monitorizată de inspectorul şcolar/şcolar de specialitate din cadrul inspectoratului şcolar.

Fişa de inspecţie/Raportul de inspecţie, pentru fiecare cadru didactic în parte, va fi completată de inspectorul şcolar/şcolar de specialitate/metodist, în 3 exemplare şi avizată de persoana desemnată să coordoneze acţiunea, în cadrul inspecţiei instituţionale. Un exemplar al acestei fişe va rămâne la cadrul didactic inspectat, iar celelalte două vor fi depuse la directorul unităţii de învăţământ şi, respectiv, la inspectoratul şcolar.

B. Inspecţia specială

Inspecţia specială are ca obiectiv evaluarea activităţii cadrelor didactice în vederea obţinerii gradelor didactice în învăţământ.

Inspecţia specială se desfăşoară conform Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar nr.3770/19.05.1998.

Inspecţiile speciale pentru obţinerea gradului definitiv în învăţământ sau a gradului didactic II pot fi efectuate de:

a. inspectorul general de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;b. inspectorul şcolar/şcolar de specialitate din cadrul inspectoratului şcolar;c. prin delegare, de către profesorii metodişti aflaţi pe lista aprobată de către Inspectorul

Şcolar General.

6

C. Inspecţia tematică

Inspecţia tematică urmăreşte obţinerea de date şi informaţii în vederea soluţionării unor probleme ale sistemului de educaţie deteminate de:

a) managementul unităţii de învăţământ în ansamblu sau anumite laturi ale acestuia: planificarea, organizarea, elaborarea deciziilor, monitorizarea procesului de învăţământ;

b) organizarea şi desfăşurarea activităţii de orientare şcolară şi profesională; c) predarea unei anumite discipline sau a unui grup de discipline din aceeaşi arie curriculară;d) realizarea planului de şcolarizare; e) cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei şcolare;f) alte aspecte relevant al procesului de învăţământ.

Declanşarea inspecţiei tematice este urmarea unor constatări referitoare la calitatea procesului de învăţământ şi se face:

a) la iniţiativa conducerii inspectoratului şcolar sau a unor angajaţi ai acestuia (inspectori şcolari, inspectori şcolari de specialitate, jurişti, contabili);

b) la iniţiativa conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării (ministru, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar, secretar general);

c) la iniţiativa conducerii Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau a unor angajaţi ai acesteia (inspectori generali, consilieri);

d) la solicitarea factorilor direcţi implicaţi din instituţiile subordonate: inspectorate şcolare, unităţi de învăţământ, sau din instituţiile/organizaţiile partenere.

e) pentru implementarea unor schimbări, impuse de reformă, la nivel de sistem, la nivel de curriculum şi programe care impun dezvoltarea de noi competenţe.

Pregătirea, organizarea şi desfăşurarea inspecţiei de tematice se face:a) în conformitate cu graficul de control al inspectoratului şcolar şi cu graficul unic de

control naţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării;b) ca urmare a unor solicitări

Inspecţiile tematice destinate obţinerii de date şi informaţii care să conducă la concluzii cu un grad mare de generalitate la nivel naţional sau teritorial, se vor efectua în cât mai multe unităţi de învăţământ sau pe eşantioane reprezentative care să cuprindă unităţi de învăţământ de dimensiuni diferite, situate atât în mediul urban cât şi în mediul rural, având condiţii diverse de încadrare, dotare etc.

La această etapă, se ia în calcul rolul directorului în furnizarea de date relevante despre resursele pedagogice si despre relaţiile de colaborare instituite de şcoală cu parteneri din comunitatea locală. Pentru a facilita acest demers directorul va completa anual o fişă de prezentare a unităţii de învăţământ.

Desfăşurarea inspecţiei tematice va consta în culegerea de date şi interpretarea lor, în raport cu obiectivul care a declanşat inspecţia respectivă.

Datele culese, în funcţie de obiectivele stabilite anterior şi de relevanţa lor pentru tematica inspecţiei, şi interpretarea acestora se vor înregistra în Fişa de inspecţie tematică.

Persoana/persoanele care realizează controlul stabileşte/ stabilesc, în funcţie de obiectivele anterior stabilite, aspectele care au relevanţă pentru fiecare caz în parte, acestea urmând a fi menţionate în Fişa de inspecţie tematică.

Concluziile inspecţiei tematice sunt formulate prin raportare la obiectivele propuse şi conţin aprecieri, îndrumări şi recomandări precise, adresate, după caz, inspectorului şcolar, inspectorului şcolar de specialitate, directorului unităţii de învăţământ sau cadrului didactic, în vederea stimulării şi îmbunăţăţirii procesului de învăţământ sau a activităţii educative.

7

Fişa de inspecţie tematică se semnează de persoana desemnată să realizeze înspecţia şi de către directorul unităţii de învăţământ. Copii ale acesteaia se depun, după caz, la inspectoratul şcolar şi la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei şi Cercetării vor monitoriza îndeplinirea recomandărilor şi atingerea standardelor de calitate. Nerezolvarea deficienţelor semnalate în termenul de timp acordat spre rezolvare, va atrage după sine aplicarea prevederilor legislaţiei în vigoare.

D. Inspecţia de evaluare instituţională

Inspecţia de evaluare instituţională este o formă de îndrumare, control şi evaluare la nivelul unităţii de învăţământ în vederea îmbunătăţirii managementului educaţional, dezvoltării resurselor umane proprii şi a creşterii calităţii educaţiei.

Inspecţia de evaluare instituţională urmăreşte:a) calitatea managementului educaţional; b) calitatea mediului educaţional (cultura şi ethosul şcolii, interrelaţionarea, influenţa

mediu- lui asupra educaţiei informale a elevilor);c) calitatea curriculumului, modul în care curriculumul naţional şi cel local sunt puse în

practică şi nivelul atingerii standardelor de calitate de către elevi; d) calitatea activităţii personalului didactic;e) modul în care şcoala sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor;f) atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează şcoala; g) gradul de folosire a resurselor (umane, materiale, financiare, informaţionale, de timp);h) comunicarea în interiorul şcolii; i) relaţia şcoală - părinţi; j) relaţia şcoală – comunitate/alţi factori externi;k) respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor.

Declanşarea inspecţiei de evaluare instituţională se face:a) în conformitate cu prevederile planului unic de control al Ministerului Educaţiei şi

Cercetării/inspectoratului şcolar;b) la iniţiativa conducerii si/sau a inspectorului general de specialitate din Ministerul

Educaţiei şi Cercetării sau a conducerii inspectoratului şcolar;c) ca urmare a unei solicitări din partea factorilor direct implicaţi în educaţie: inspectorat,

unităţi de învăţământ, instituţiile sau organizaţiile partenere;d) ca urmare a unor constatări referitoare la calitatea procesului de învăţământ reieşite

din analiza stării învăţământului şi dim materialul de sinteză asupra inspecţiei şcolare;e) ca urmare a unor memorii/sesizări/petiţii privind procesul instructiv-educativ şi

managementul şcolar.

În planificarea, proiectarea şi pregătirea inspecţiei de evaluare instituţională se au în vedere următoarele etape:

a) activitatea de preinspecţie;b) desfăşurarea inspecţiei;c) activitatea de postinspecţie.

Activitatea de preinspecţie presupune efectuarea următorilor paşi:a) inspectorul coordonator comunică directorului unităţii şcolare care va fi evaluată,

perioada desfăşurării inspecţiei, echipa de inspectori şi lista documentelor şcolare care vor fi puse la dispoziţia echipei de control, cu două săptămâni înainte de declanşarea acesteia;

8

b) în prima săptămână după anunţarea inspecţiei, inspectorul coordonator va prezenta în cadrul consiliului profesoral al şcolii evaluate echipa de inspectori, obiectivele inspecţiei, durata inspecţiei, disciplinele şi aspectele care vor fi evaluate;

c) cu o săptămână înainte de declanşarea inspecţiei, directorul unităţii şcolare va preda inspectorului coordonator documentele, datele şi informaţiile cerute:

- (cartea de identitate a unităţii de învăţământ)- date statistice privind unitatea şcolară;- rezultatele obţinute de elevi la examene şi teste în ultimii doi ani;- document cu informaţii despre unitatea şcolară pus la dispoziţia părinţilor;- planificări anuale şi semestriale elaborate de către profesori;- documentele unităţii şcolare privind încadrarea şi managementul şcolar;- raportul anual de autoevaluare al şcolii;- cel mai recent raport de inspecţie privind evaluarea instituţională externă;- schema orară a unităţii şcolare;- orice alte informaţii pe care personalul şcolii doreşte să le furnizeze corpului de control;- orice alt document şcolar, solicitat spre consultare de către inspectori.

d) documentele colectate vor fi analizate de către echipa de inspectori şi, pe baza lor, se va elabora un material care va fi anexat la dosarul de inspecţie;

e) dosarul de inspecţie va fi completat de inspectori cu datele pe care le colectează în timpul inspecţiei, date ce vor fi folosite la elaborarea Raportului final de inspecţie;

f) dosarul de inspecţie este confidenţial şi poate fi utilizat numai de inspectori;g) inspectorul coordonator şi membrii echipei stabilesc programul inspecţiei în aşa fel încât

să se colecteze un eşantion echilibrat de date, să aibă ocazia să discute despre situaţia constatată şi să emită aprecieri ca echipă;

h) înainte de inspecţie sau în timpul inspecţiei, inspectorul coordonator organizează o întîlnire cu părinţii la care vor fi prezenţi doi-trei inspectori pentru a informa părinţii în legătură cu procesul de inspecţie şi pentru a afla opiniile lor în privinţa unităţii de învăţământ;

i) la întâlnirea cu părinţii, inspectorii ascultă opiniile acestora, sugerându-le faptul că opiniile lor despre şcoală sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate;

j) la întâlnirea cu părinţii, inspectorii pot înmâna acestora un chestionar pentru a afla părerile lor despre unitatea de învăţământ.

Ca urmare a unor sesizări privind calitatea managementului educaţional şi/sau a procesului educativ, evaluarea instituţională poate fi declanşată fără a se parcurge toţi paşii prevăzuţi la capitolul de preinspecţie.

Desfăşurarea inspecţiei de evaluare instituţională presupune, în primul rând, observarea activităţilor desfăşurate la clasă.

Evaluatorii vor observa suficient de multe lecţii pentru a fi siguri că au lucrat cu un eşantion corect stabilit ( între 55%-65% din timpul petrecut în şcoală va fi alocat observării lecţiilor). Când observă o lecţie, evaluatorii nu au dreptul să intervină pentru a întrerupe activitatea profesorilor, evitând să diatragă atenţia elevilor. Evaluatorii vor discuta cu cadrele didactice şi elevii/preşcolarii despre activitatea lor în afara orelor/activităţilor de clasă/grupă.

În timpul desfăşurării inspecţiei, evaluatorii vor observa permanent climatul din şcoală, calitatea mediului şi interrelaţionarea, comportamentul elevilor/preşcolarilor şi al personalului unităţii de învăţământ, disciplina elevilor/preşcolarilor.

Evaluatorii vor discuta cu membrii comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii din unitatea de învăţământ privind propria strategie şi propriul regulament, procedurile şi activităţile de evaluare aplicate, raportul de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţie şi propunerile de îmbunătăţire care s-au stabilit şi s-au aplicat.

9

Evaluatorii vor discuta cu membrii Consiliului de administraţie pentru a se edifica asupra modului de luare a deciziilor, de delegare a sarcinilor, de prevenire şi rezolvare a conflictelor, de motivare a personalului unităţii de învăţământ şi a elevilor/preşcolarilor. De la reprezentanţii comunităţii locale din consiliu vor fi colectate date despre parteneriatul educaţional pe care unitatea de învăţământ îl realizează cu factorii răspunzători/ interesaţi de educaţie.

Evaluatorii vor discuta cu responsabilii de catedră/comisii metodice privind proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice şi educative din unitatea de învăţământ, importanţa acordată inter şi trans disciplinarităţii de la nivelul ariilor curriculare, principiile care stau la baza ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi criteriile care stau la baza aplicării ei, nevoile de formare a cadrelor didactice şi rezolvarea lor.

]Evaluatorii vor profita de ocaziile formale şi informale pentru a sta de vorbă cu elevii/preşcolarii. Aspectele asupra cărora elevii/preşcolarii îşi pot exprima părerile sunt următoarele: cât de accesibile şi de interesante sunt lecţiile/activităţile, cum sunt trataţi de către personalul unităţii de învăţământ, ce activităţi extracurriculare desfăşoară, aspectele care le plac şi cele care nu la plac din viaţa unităţii de învăţământ, responsabilităţile pe care le primesc, cât de stimulative sau nestimulative sunt notele sau calificativele puse/acordate de cadrele didactice şi cât de mult trebuie să lucreze acasă.

Evaluatorii vor avea o serie de discuţii formale şi informale cu personalul unităţii de învăţământ, pentru colectarea de date asupra calităţii managementului unităţii de învăţământ, a politicilor şi planurilor elaborate şi punerea lor în practică. Evaluatorii vor evalua dacă personalul acţionează ca o echipă şi contribuie la crearea unui etos pozitiv al unităţii de învăţământ. Discuţiile cu personalul didactic le vor da evaluatorilor ocazia să pună anumite întrebări în privinţa predării. De asemenea, evaluatorii vor discuta cu personalul auxiliar şi administrativ despre procedurile şi organizarea administrativă a unităţii de învăţământ şi despre eficacitatea managementului din unitatea de învăţământ.

Parteneriatul profesional şi educaţional, derularea unor priecte şi programe educaţionale, vor constitui tema discuţiilor purtate de echipa de evaluatori cun agenţii economici parteneri, cu cadrele didactice implicate în programe şi şefii de programe.

La baza desfăşurării inspecţiei, vor sta informaţiile şi datele asupra şcolii din cartea de identitate a unităţii şcolare şi din Raportul de autoevaluare anual al comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii din cadrul unităţii de învăţământ, rolul inspecţiei instituţionale fiind şi acela de validare a autoevaluării efectuate de unitatea de învăţământ.

Pentru a ajunge la aprecieri comune, evaluatorii îşi planifică o şedinţă înainte de începerea inspecţiei şi analizează documentaţia strânsă în perioada de preinspecţie. De asemenea, ei se întrunesc regulat în timpul inspecţiei pentru a analiza ce au constatat, pentru a formula ipoteze care vor fi testate şi pentru a ajunge la o apreciere comună în privinţa unităţii de învăţământ şi a activităţilor pe care le vor inspecta. Evaluatorii vor verifica dacă au colectat un eşantion reprezentativ de date pentru a-şi reorganiza activitatea în cazul în care este necesar.

La sfărşitul evaluării, echipa de evaluatorii va avea o discuţie cu comisia de evaluare şi asigurare a calităţii din unitatea de învăţământ şi, pe baza concluziilor inspecţiei, va valida sau va infirma raportul anual de evaluare, argumentându-şi decizia cu fapte şi date concrete colectate în timpul inspecţiei. Se vor face recomandări privind instrumentele folosite în evaluare, interpretarea şi prezentarea obiectivă a rezultatelor evaluării. Dacă evaluarea prezintă carenţe şi distorsionări grave ale realităţii din unitatea de învăţământ, se va recomanda formarea pe probleme de evaluare a membrilor comisiei şi chiar schimbarea lor.

Echipa de inspectori poate consulta orice alte documente pentru a colecta date relevante pentru inspecţie.

Activitatea de postinspecţiei urmăreşte finalizarea evaluării instituţionale.

10

În săptămâna de după inspecţie, inspectorul coordonator va prezenta un raport verbal directorului, şefilor de catedre, membrilor Consiliului de administraţie şi cadrelor didactice inspectate. Raportul verbal va trebui să indice clar care sunt punctele tari şi punctele slabe ale unităţii de învăţământ. Directorul şi personalul au dreptul să semnaleze datele şi informaţiile pe care le consideră eronate. Aprecierile evaluatorilor nu vor fi modificate decât dacă directorul sau personalul vor demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Raportul verbal opferă posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care trebuie dezvoltate sau îmbunătăţite pentru a atinge standardele de calitate.

Raportul scris va fi exprimat într-un lumbaj clar şi accesibil. El trebuie să concorde cu raportul verbal şi să respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite. Raportul este mai degrabă evaluativ decât descriptiv şi prezintă clar priorităţile pe care le vor avea în vedere proiectele de dezvoltare. Raportul trebuie să fie exact în privinţa faptelor relatate, bine argumentat şi să specifice ce măsuri trebuie luate în vederea îmbunătăţirii.

Raportul scris va fi prezentat unităţii de învăţământ în două săptămâni de la terminarea inspecţiei şi va fi făcut public. Raportul scris se depune la unitatea de învăţământ, la inspectoratul şcolar şi, după caz, la Direcţia Generalâ Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

În două săptămâni de la primirea Raportului de inspecţie, unitatea de învăţământ va prezenta un Plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de recomandările făcute în raport, şi îl trimite inspectorului coordonator spre aprobare, care are obligaţia să transmită observaţiile sale în termen de o săptămână de la primirea planului.Unitatea de învăţământ trebuie să aplice planul respectând termenele stabilite.

In termen de cel mult două luni, inspectorul coordonator va realiza o primă inspecţie de revenire. Aceasta va umări modul în care unitatea de învăţământ a pus în aplicare Planul de îmbunătăţire. În cazul în care se constată deficienţe în aplicarea Planului de îmbunătăţire, se va realiza o a doua inspecţie de revenire de către echipa de evaluare, după alte două luni.

În cazul în care se va constata că, în urma primei inspecţii de revenire, unitatea de învăţământ evaluată a pus în aplicare prevederile Planului de îmbunătăţire, se va încheia un proces-verbal în care se vor menţiona rezultatele obţinute în urma acestei activităţi.

În cazul în care se va constata că, în urma primei inspecţii de revenire, unitatea de învăţământ evaluată nu a realizat, în întregime sau parţial, prevederile Planului de îmbunătăţire, se va acţiona, după caz, astfel:

- înscrierea la cursuri de formare a cadrelor didactice sau a directorilor/directorilor adjuncţi, care au carenţe în pregătirea lor profesională şi/sau managerială;

- sprijinirea unităţii de învăţământ cu încadrarea cu personal didactic calificat, dacă este cazul;

- demersuri pentru sprijinirea unităţii de învăţământ cu un suport financiar, mai consistent, din partea autorităţilor locale;

- monitorizarea de către inspectoratul şcolar a activităţii cadrelor didactice, a şefilor de departamente, a managerilor unităţii de învăţământ respective.

În cazul în care, după a doua inspecţie de revenire, se observă că nu s-a aplicat Planul de îmbunătăţire şi calitatea procesului instructiv-educativ lasă de dorit în continuare, se vor lua, după caz, următoarele măsuri:

- schimbarea structurii manageriale a unităţii de învăţământ evaluate;- reorganizarea reţelei de învăţământ prin rearondarea unităţilor de învăţământ cu rezultate

slabe sau foarte slabe obţinute în urma inspecţiei instituţionale, la unităţi de învăţământ cu rezultate bune sau foarte bune;

- propunerea calificativului „insuficient” pentru activitatea desfăşurată

11

- desfacerea contractelor de muncă cadrelor didactice cu mari carenţe în activitatea instructiv-educativă sau în comportamentul deontologic.

E. Inspecţia de evaluare a activităţii inspectoratelor şcolare

Evaluarea activităţii inspectoratelor şcolare este realizată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Decalnşarea inspecţiei de evaluare a activităţii inspectoratelor şcolare se face: - în conformitate cu prevederile planului unic de control al Direcţiei Generale Învăţământ

Preuniversitar;- la iniţiativa inspectorului general de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării;- ca urmare a unor constatări referitoare la calitatea procesului de învăţământ rezultate din

analiza datelor statistice referitoare la examenele naţionale şi de absolvire, la inserţia socială a absolvenţilor de învăţământ preuniversitar;

- la solicitarea factorilor direcţi implicaţi în educaţie;- ca urmare a schimbării legislaţiei şi a implementării reformei învăţământului care necesită

restructurări de sistem, noi competenţe şi schimbări de mentalitate.

Obiectivele evaluării inspectoratelor şcolare sunt următoarele:a) evaluarea managementului calităţii de la nivelul inspectoratului şcolar, reflectat în:

- proiectarea şi organizarea activităţii la nivelul inspectoratului şcolar şi reţelei de învăţământ judeţene;- calitatea managementului de la nivelul compartimentelor inspectoratului;- strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii;- calitatea managementul activităţii de control, evaluare, monitorizare, îndrumare şi îmbunătăţire a rezultatelor învăţării, a activităţii la clasă, a calităţii corpului profesoral, a managementului de la nivelul unităţilor de învăţământ, a programelor şi activităţilor desfăşurate;- calitatea managementul educaţional da la nivelul unităţilor de învăţământ;- managementul luării deciziei, al rezolvării de conflicte;- managementul comunicării şi teransparenţa informaţiilor de ordin public;- managerierea bazei de date referitoare la asigurarea calităţii.

b) evaluarea capacităţii instituţionale a inspectoratului şcolar, reflectat în:- structurile instituţionale, administrative şi manageriale existente la nivelul inspectoratului;- baza materială – la nivelul inspectoratului şcolar şi la nivelul unităţilor de învăţământ;- managementul resurselor umane (selecţie, angajare, promovare, motivare, formare);- evaluarea competenţelor de control şi îndrumare a inspectorilor şcolari şi metodiştilor şi stabilirea nevoilor de formare;- evaluarea competenţelor manageriale ale directorilor de şcoli;- evaluarea activităţii cadrelor didactice la clasă şi consilierea lor în vederea creşterii calităţii procesului de predare-învăţare-evaluare;

c) evaluarea eficacităţii educaţionale a inspectoratului şcolar şi a unităţilor de învăţământ, reflectată în:

- calitatea aplicării curriculumului naţional şi local, a parcurgerii programelor şcolare;- rezultatele învăţării în termeni de standarde;- rezultatele educaţiei, ale activităţii extracurriculare şi ale programelor educaţionale;-calitatea dezvoltării personale ( profesionale, metodologice şi ştiinţifice);- activitatea financiară a inspectoratului/ unităţii de învăţământ

Inspecţia de evaluare a activităţii inspectoratelor şcolare este anunţată inspectorului şcolar general de către inspectorul coordonator desemnat de conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu o săptămână înainte de declanşarea ei, urmând procedurile inspecţiei de evaluare instituţională.

12

În etapa de desfăşurare a inspecţiei, echipa de evaluatori va avea în vedere două aspecte:- evaluarea activităţii inspectoratului şcolar conform obiectivelor specifice acestui tip de

inspecţie;- evaluarea prin sondaj a unor unităţi de învăţământ din judeţ, selectate pe baza analizei

rapoartelor anuale de inspecţie trimise la minister de către conducerea inspectoratului.

Eşantionul evaluat trebuie să cuprindă unităţi şcolare cu un management educaţional eficient, unităţi de învăţământ cu management deficitar care au aplicat sau sunt în curs de aplicare a planurilor de îmbunătăţire a calităţii procesului instructiv-educativ.

Lista unităţilor de învăţământ care vor fi evaluate este trimisă inspectorului general odată cu anunţarea inspecţiei.

Inspecţia se desfăşoară pe durata a 4-10 zile, în funcţie de obiectivele propuse.

Rapoartele scrise asupra activităţii evaluate la nivel de inspectorat şi la nivelul unităţilor de învăţământ stau la baza formei finale a Raportului de sinteză. Implementarea Planurilor de îmbunătăţire a calităţii procesului de învăţământ vor fi monitorizate de către inspectorului general coordonator din Ministerul Educaţiei şi Cercetării la nivelul inspectoratului şcolar, şi de către inspectorii şcolari/şcolari de specialitate delegaţi din inspectorat la nivelul unităţilor de învăţământ. Raportul sinteză va fi dat publicităţii.

Acest tip de inspecţie validează sau nu validează activitatea de îndrumare, control, evaluare,monitorizare şi consiliere a inspectoratelor şcolare şi, în acelaşi timp, validează sau nu validează rapoartele anuale ale comisiilor de evaluare şi asigurare a calităţii de la nivelul unităţilor de învăţământ.

F. Inspecţia de evaluare a unităţilor din subordinea inspectoratelor şcolare şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Inspecţia de evaluare a Caselor Corpului Didactic, a Palatelor şi Cluburilor Copiilor, a unităţilor de învăţământ cu program sportiv integrat şi suplimentar, a Centrelor Judeţene de Asistenţă Psihopedagogică este o inspecţie de evaluare instituţională care urmăreşte evaluarea managementului calităţii, a capacităţii instituţionale şi a eficacităţii eduacţionale a acestor instituţii subordonate fie inspectoratului şcolar, fie direct Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Declanşarea inspecţiei de evaluare instituţională se face:a) în conformitate cu prevederile planului unic de control al inspectoratului şcolar/Direcţia

Generală Învăţământ Preuniversitar;b) la iniţiativa conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a inspectorului general de

specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sau a conducerii inspectoratului şcolar;c) ca urmare a unei solicitări din partea factorilor direct implicaţi în educaţied) ca urmare a unor constatări referitoare la calitatea activităţii desfăşurate de aceste instituţiie) în urma unor sesizări

Dacă în organizarea şi desfăşurarea inspecţiei se vor aplica paşii inspecţiei de evaluare instituţională, în evaluarea calitatăţii mangementului instituţional şi a capacităţii instituţionale, urmând aceleaşi standarde de calitate ca pentru orice unitate de învăţământ, în ceea ce priveşte eficacitatea instituţională se va avea în vedere specificitatea fiecărei instituţii, după cum urmează:

a) pentru Casele Corpului Didactic:- calitatea şi eficacitatea programelor de formare continuă oferite personalului din

învăţământ, ca centru de resurse, inovaţie şi expertiză;- calitatea informaţiei şi consultanţei oferite prsonalului din învăţământul

preuniversitar;- numărul, tipul şi calitatea activităţilor ştiinţifice, metodice şi culturale ;

13

- capacitatea suportivă în domeniul dezvoltării personale şi organizaţionale;- calitatea marketingului educaţional;- eficacitatea parteneriatului educaţional şi dezvoltarea de programe educaţionale;- actualizarea bazei de date pentru resursele umane cu statut de formator

b) pentru Palatele şi Cluburile copiilor:- calitatea ofertei educaţionale şi gradul în care aceasta ţine seama de nevoile de

dezvoltare ale copiilor;- marketingul educaţional pentru promovarea ofertei educaţionale;- capacitatea de a organiza şi de a prticipa la concursuri, festivaluri interjudeţene,

naţionale şi internaţionale şi obţinerea de performanţe care să demonstreze calitatea activităţii educaţionale;

- dezvoltarea parteneriatului cu părinţii şi comunitatea locală. c) pentru unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat şi/sau suplimentar:

- calitatea ofertei de pregătire sportivă şi gradul în care ea răspunde dorinţelor copiilor şi tinerilor;

- calitatea pregătirii reflectată în obţinerea de performanţe la întrecerile sportive şi concursurile naţionale şi internaţionale;

- baza materială oferită pentru pregătire;- marketingul educaţional pentru promovarea ofertei de pregătire;- parteneriatele cu comunitatea şi părinţii.

d) pentru Centrele Judeţene deAsistenţă Psihopedagogică:- calitatea managementului filialelor din judeţ;- calitatea serviciilor de testare şi consiliere psihologică, logopedică, specială,

pedagogică şi sociologică asigurate la nivel de judeţ;- calitatea marketingului educaţional- calitatea orientării şcolare şi profesionale şi a carierei elevilor;- calitatea cursurilor de formare şi a cosilierii în dezvoltarea personală a Cadrelor

didactice; - calitatea bazei de date pentru resursele umane din judeţ pe problemetica enumerată

mai sus, la nivel de centru şi de filiale.

Codul de conduită al inspectorilor

(1) Inspectorii/metodiştii vor acţiona în unităţile de învăţământ, respectând prevederile prezentului Regulament. (2) Inspectorii/metodiştii vor fi conştienţi de faptul că, deşi au dreptul de a intra în unitatea de învăţământ pentru evaluarea activităţii instructiv – educative sau manageriale în orice moment al desfăşurării programului de lucru al unităţii de învăţământ, vor trebui să acţioneze în aşa fel încât să nu perturbe desfăşurarea normală a procesului educaţional. (3) Rolul inspectorilor/metodiştilor va fi unul de sprijin şi de evaluare, nu unul exclusiv de control birocratic. (4) Inspectorii/metodiştii nu trebuie să-şi folosească poziţia pentru a obţine profituri personale. (5) Inspectorii/metodiştii vor fi conştienţi de faptul că personalul unităţii de învăţământ este alcătuit din învăţători/educatoare, institutori, profesori, personal didactic-auxiliar şi personal nedidactic, şi îl vor trata ca atare. (6) Inspectorii/metodiştii vor comunica celor inspectaţi obiectivele urmărite, procedurile de inspecţie aplicate şi criteriile de apreciere folosite.

(7) Inspectorii/metodiştii vor avea o discuţie preliminară cu personalul didactic referitoare la activitatea care va fi inspectată, iar la sfârşit îşi vor expune cât mai echilibrat opiniile asupra celor observate.

(8) Inspectorii/metodiştii nu vor interveni în timpul lecţiei decât dacă observă că cel inspectat pune în pericol viaţa, sănătatea elevilor/preşcolarilor, a lui sau a asistenţei.

14

(9) Inspectorii/metodiştii nu vor solicita personalului didactic date, informaţii sau lucruri nerelevante.

(10) Inspectorii/metodiştii vor discuta cele observate la clasă/grupă mai întâi cu cadrele didactice respective şi, ulterior, şi cu alte persoane implicate în procesul educaţional.

Inspectorii/metodiştii vor respecta elevii/preşcolarii în calitate de participanţi la procesul educaţional. Inspectorii/metodiştii vor dialoga formal şi informal cu elevi/preşcolarii de diferite vârste şi grade de pregătire, vor asculta cu atenţie pe cei care doresc să-şi expună opiniile în legătură cu unitatea de învăţământ.

Inspectorii/metodiştii se vor comporta ca nişte profesionişti cu elevii/preşcolarii şi vor evita declanşarea vreunui conflict. Inspectorii/metodiştii vor acţiona întotdeauna spre binele şi siguranţa elevilor/preşcolari.

Inspectorii/metodiştii vor comunica deschis, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea datelor care se referă la unitatea de învăţământ şi personalul ei. Inspectorii/metodiştii vor dialoga cu cei inspectaţi, elevii/preşcolarii, părinţii, cu personalul, cu membrii Consiliului de administraţie, şefii de catedre/comisii metodice, parteneri sociali, sponsori etc., pentru a-i face să înţeleagă scopul inspecţiei, modul în care vor fi implicaţi în acest proces şi culegerea de informaţii privitoare la desfăşurarea procesului instructiv- educativ, la managementul unităţii de învăţământ, relaţiile cu comunitatea locală şi cu partenerii implicaţi în educaţie.

Inspectorii/metodiştii vor depune toate eforturile pentru a reduce, pe cât posibil, starea de stress a celor implicaţi în inspecţie.

Inspectorii/metodiştii vor menţine un dialog practic şi productiv cu cei imlicaţi în inspecţie.Inspectorii/metodiştii vor asigura confidenţialitatea informaţiilor primite, privind unitatea de

învăţământ şi personalul, respectând dreptul indivizilor de a rămâne anonimi.Inspectorii/metodiştii vor prezenta personalului didactic un raport verbal asupra rezultatelor

inspecţiei pentru a cunoaşte opiniile şi comentariile acestora, înainte de a trece la redactarea raportului final de inspecţie. Atât raportul verbal, cât şi cel scris vor cuprinde, în esenţă, aceleaşi aprecieri, vor evita limbajul extrem de specializat şi nu vor lăsa loc ambiguităţilor.

Inspectorii/metodiştii vor evalua obiectiv, vor fi flexibili în aplicarea procedurilor de inspecţie pentru a se putea adapta situaţiilor concrete întâlnite. Inspectorii/metodiştii îşi vor baza aprecierile pe criterii stabilite la nivel naţional, pe datele şi probele colectate, având in vedere numai probe sigure şi neechivoce, în concordanţă cu criteriile propuse de prezentul Regulament. Inspectorii/metodiştii vor colecta date din mai multe surse pentru a investiga toete aspectele semnificative: analiza documentelor şcolii, discuţiile şi interviurile cu cadrele didactice, părinţii, elevii/preşcolarii şi alte persoane implicate în actul educativ şi observarea diferitelor activităţi educaţionale care au loc în unitatea de învăţământ, a lecţiilor, a comportamentului elevilor, a relaţiilor dintre angajaţii unităţii de învăţământ şi conducere, a climatului de lucru existent în unitatea de învăţământ, a managementului unităţii de învăţământ în general.

Inspectorii/metodiştii se vor folosi şi de datele care provin de la nivel local, judeţean şi de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Inspectorii/metodiştii vor face deosebire între chestiunile minore şi cele majore, între aspectele pozitive şi cele negative şi vor elabora un raport corect, cu judecăţi exacte,comunicate cu claritate, onestitate şi fără părtinire.

Inspectorii/metodiştii vor avea un mod de lucru transparent şi deschis şi vor oferi permanent feed-back, informând conducerea cu problemele care apar şi cu constatările lor.

15