Angeb. A Visiblz aad Inotuible HittoryCopyright @ Peter Stanford, 2019The right of Peter Stanford to be identifred as the Author of the !0ork has

been assened by him in accordance with the CoPyright, Designs and Pa-

tents Act 1988.

Copyright @ 20 I 9 Fditura For You

Toate drepturile asupra versiunii in limba romAni apa4in Editurii For You.

Reproducerea integrali sau pargiali, sub orice formi, a textului din aceasti

carte este posibili numai cu acordul prealabil al Editurii For You.

Redactare: Ana-Maria DatcuTehnoredactare: Anca $erbuDesign coperti: Despina Iorga

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Ron6nieiSTANFORD, PETERingeriir o istorie vizibili Si invizibiltPeter Stanford; trad. din lb. englezl

de Biarrca Savu - Bucuregti: For You, 2020

Congine bibliografietsBN 97 8 - 60 6 - 639 -3 4r -6I. Savu, Bianca (trad.)

2

Peter Stanford

INGERII

O istorie vizibild gi invizibild

Traducere din limba englezdde Bianca Savu

q,P

Editura For YouBucureqti

I

334 PETER STANFORD

Boyce-Tillman, de la Universitatea din \Tinchester, LornaByrne, Jean Callanan, Christian Donlan, Sarah Dunant,Pirintele Tom Goonan, Careen Hetzog, Liz Hunt, Teresa

Hunt, Prof. Henry Mayr-Harting, Melanie McDonagh,\Zendy Pritchard, Anthony Quinn, Prof Bettina Schmidt(directoare a Cenrului pentru Cercetarea Experiengei Re-

ligioase Alister Hardy de la lJniversitatea din \fales: TiinirySaint David's), Sara Scott.

Multumirile mele merg intotdeauna spre exceplionalamea editoare, Katherine Venn, gi truditoarelor ei colege de

la Hodder, Rachael Duncan si Jessica Lacey, care au atitagriji de mine. ii mulgumesc gi lui Nick Fawcett, care cu atitaatentie a copiat gi a editat manuscrisul. Si agentului meu,Piers Blofeld, care, profesional vorbind, le este autorilor siiprecum un inger pizitor.

Daci o carte devine ceva vrednic, ea trebuie si igi intre pe

sub piele cAnd te documentezi 9i cnnd o scrii, dar acest proces

a a\ut un pret pentru viaga mea personali. Copiii mei, Kit gi

Orla, au fost, ca lntotdeauna, ribditori cu preocuparea mea,

mai ales in cazurile enervante cand am intrerupt excursii infamilie pentru a vizita biserici 9i galerii, ciutAnd ingeri. Iarsolia mea, Siobhan, este cea mai ribditoare, oferindu-mi cea

mai mare sus,tinere gi incurajare dintre toli.

Peter Stanfordseptembrie 2018

Cuprins

Preludiu / ingeri mai degrabi iubitori jPartea I / Versiun€a autorizati despre ingeri

Capitolul I / C64ile Sfinte. Primii ingeri 23Capitolul 2 / Lupta cu ingerii. Geneza gi Scriplrrle ebraice 4lCapitolul 3 / Cheam6-ne pe numele nostru. Mihail, Gawiil

Ei Rafael 69Capitolul 4 / Enoh gi ,,Pazitodi" Raiului g9

Capitolul 5 / Agezarea ingerilor la locul lor Noul Testament ll1Capitolul 6 / ingerii-scribi din islamism 125

Partea a II-a / indelungata influenfi a ingerilor

Capitolul 7 / Cum au ajutat ingerii la evotulia BisericiiTimpurii 149

Capitolul 8 / Francisc, Avicenna gi Toma din Aquino.C6nd gi de ce a fost luat6 in serios angelologia 179

Capitolul 9 I De la nevdant Ia vdzut. Aducerea la viaJ5a ingerilor 207

Capitolul l0 / ingerii din Renagtere 235Capitolul ll / Iluminismul - miqcarea spre margini 269Capilolul l2 / lngeri pe raftul modemilor 299

Epilog / Locuiiori, cu totii, in timp 9i spa{iu 323

Mullumiri T3

Pemne I

Versiunea autorizatadespre ingeri

,$i-n mintea-i de poet lntruchipeazi

Minuni la care nelncetat viseazi..

Iar pana lui di sufet gi di nume

Unor nimicuri care nu-s pe lume."

Theseu, in Visul unei noPYi dz uarl,

de \Tilliam Shakespeare (Actul V, Scena l)

qp

Asa Vahista - unul dintre cei gase Amesha Spenta (,,8i-

neftcitori nemuritori") din zoroastrism, religia predomi-

nanti din Persia incepind cu 1500 i.Hr., pAni la inlocuirea

ei cu Islamul, in secolul \4I d.Hr. Fiecare dintre cele gase

,,scintei" divine a fost creati de zeul bun Ahura Mazda pen-

tru a veghea asupra poporului siu gi pentru a-i proteja de

zeul riu, Angra Mainyu. Erau un fel de ingeri pizitori, cu

inaltul statut de arhangheli. Chiar daci neutri in privinga

genului, Asa e vizut, de obicei, ca masculin. Numelui siu

li e adiugat Vahista, ,,cel mai bun", atribuit in textul sacru

Gatha de cltreinsugi profetul Zoroastru. Asa reprezintl ade-

virul, justigia ;i dreptatea, a ciror aliturare intruchipeazi ce

anume inseamni si fii un bun zoroastrian. Fiecare Amesha

Spenta are o sferi specifici - in cazul lui fua focul, parte

integranti gi distinctivi pentru ritualurile zoroastriene.

ingerii bulgari - locuiesc in Pegtera Gitul Diavolului

din munlii Rodopi. Printre stincile de marmuri se afi o

pegteri adinci, unde curge asurzitor un izvor subteran de

peste 40 de metri. Legenda cresdnl sPune, pe baza unui ca-

pitol din Geneza, cL aici s-au r€tras ingerii cizugi 9i s-au im-

perecheat cu fiicele oamenilor. Era un loc bun de lnchisoare,

mai ales prin zgomotul asurzitor al cascadei din pegteri' ca-

uzat de lacrimile lor de regret. O alti legendi, posibil mai

veche, spune ci aici a venit zeul grec Orfeu pentru a intra ln

lumea subterani spre a o gisi pe Euridice.

CdrJile SfintePrimii ingeri

,,$i, precum ingerii in vreun vis strilucitorCheami sufetul cind omul doarme,

,aga gi ganduri grele le transcend pe cele obignuite,

$i trag cu ochiul lnspre glorie."

Henry Vaughan, ,,S-au dus cu toliiln lumea luminii" (1655)1

stPentru aproape trei milenii, cuvintele ,,Sf6nt, Sftnt,

Sftnt e Domnul Savaot, plin e cerul gi pimXntul de mi.rirea

Lui, osana intru Cel de Sus" au fost puse pe note de cltre

credinciogi ca pane a liturghiilor gi ritualurilor din sinagogi gi

biserici. Originea a ceea ce e cunoscut drept Cintarea ingeribrse afi in tradi,tia iudaici, o primi aproximare a ei fiind inre-

gistrati in Cartea lui Isaia, unul dintre profegii trimigi de citre

I Din antologia Sllex Scintillans, care i-a dat reputagia de a 6 probabil cel

mai biblic poet de limbi englezi.

PETER STANFORD

Dumnezeu poporului evreu cnnd acettia se afau in nevoie

(kaia 6, 3). Primele secliuni ale ci4ii dateazi din secolul MIIi.Hr. Profetu,l Isaia strigi ,,Sllnt, Slhnt, SflnC', avAnd extraor-

dinara viziune a Atotputernicului agezat pe tron, in Templul

Ierusalimului. Alituri de el se afi o gardi. de onoare formati

din puternicii ingeri cunosculi drept serafimi, ,,fiecare dintre

ei avind cXte sase aripi: cu doui igi acopereau fegele, cu doul

picioarele, iar cu doui zburat" (Isaia 6,2).

in timp ce acetti serafimi igi cAnti imnurile de slavi,

temeliile Templului - Sfinta Sfintelor in iudaism - se cutre-

muri ;i se umplu cu fum. Apoi, cu mare alai, unul dintre ei

ia un cirbune rosu incins din altar gi atinge buzele lui Isaia

cu ele, arzindu-i picatele 9i unginduJ ca mesager al Dom-

rr.tlr-ti (Isaia 6, 6-9).Multe dintre detaliile date in Isaia - inclusiv versurile

pentru Chntarea ingerilor - sunt repetate in capitolul 4 din

Apocalipsa, ultima carte din Noul Testament cregtin, scrisi

spre finalul primului secol al erei noastre' Acum, insi, acolo

sunt patru creaturi, tot cu cate tase aripi, dar nu ingeri, ci

trei animale - un leu, un taur si un soim - si o a patra cu

chip de om. Toate au ochi pe toate pi4ile 9i pe diniuntru 9i

zi gi noapte cinti neincetat ,,Sflnt, SfAnt, Slhnt e Domnul

Dumnezeu, Atotliitorul, Cel ce era gi Cel ce este qi Cel ce

vine" (Apocalipsa 4, 8).

Azi, in ritualul evreiesc, cuvintele din Chntarea ingerilor

continui si fie auzitein Kedu;ah (,,sfin$re"), parte a rugiciu-

nilor zilnice. in mod tradi;ional, cei care le reciti se ridici

pe virfuri, ot frecare hado;,, sfAnt", pulin mai sus, ca si cum

s-ar lntinde si ajungi la ingerii de deasupra.

Cartea lui Isaia era priviti 9i de citre primii creqtini cu

deosebiti reverenli datoriti promisiunii flcute profetului ci

ingerii

Dumnezeu va veni la poporul Siu. Cregtinii au considerat

aceasta ca fiind o promisiune timpurie a venirii lui Iisus. Cuatit mai mult, deci, Isaia e numitl uneori ,,a cincea evan-

ghelie"l. Cdntarea ingerihr a fost asimilati de citre Bisericaoccidentali in secolul V d.Hr. in textul oficial aprobat al

Liturghiei, cu ,,Sflnt, Sfant, SfhnC' repetar in Sanctus (lati-nescul pentru ,,sfhnt"). in acela;i timp, in Risirit, cregtiniiortodocgi continui si recite cuvintele ingerilor ca parte a

liturghiei lor in 7lisaghion (,,de trei ori sAnt"). in toate aces-

te tradilii, care lnsumeazi peste 1,5 miliarde din populalialumii, se consideri ci glasurile omenegti se alituri in cintarecu cele lngeregti, intr-un singur cor ce trece dincolo de gra-nilele cerului gi pimAntului.2

Dintre toate cuvintele din CAntarea ingerilor, probabilci cel mai des pe buzele ingerilor sau lmprejurul lor a fostacest ,,Osana" colectiv al lor - ln eb ra:ci yasha na, ,,O , S\avirl" .

Se afli, de pildi, in popularul colind de Criciun Ding dong

Merri$ on High, din prima jumitate a secolului al X\4l-lea,unde ,,CeruJ curge ca un rAu cu ingeri c6ntdnd. Slavi, Osana

in excebis!".Iar ,,Osanal" e scris 9i pe stindardele pe care ingeriile desfac din trompete pe felicitirile de Cr1ciun.

intretimp,in Paradisz,r/lui Dante, ultima parte de druma cili.toriei poetului spre lumea cealalti pe care gi-o inchipu-ie in cele trei pirgi din Diaina comedie, naratorul abia reu-gqte si igi dea seama ci. milioanele de ,,scAntei scipiritoare"ce il inconjoari in lumile de mai sus ale Cerurilor sunt, de

fapt, ingeri, cind aude sunetul osanalelor lor: ,,Si-Osana le

I Vezi John Sawyer, 7he Fifh Gospel: Isaiah in the History ofChristianitl,Cambridge, Cambridge University Press, 1996.I Modul cum au fost construite unele biserici medievale tintea precisla a crea un ecou ,ceresc", asdel incdt cdntarea corului pirea, pentrucredinciosi, ci vine de deasupra.

PETER STANFORD

auzeam din cor ln cor / sPre punctul frr ce'ivegnictJ'lor ubi /si-n veci le-a fi ca fost din veci al lor'"1t

ii*",rt "t

iar ne di cuvintul ,,ogtiri"' termenul nostru

".f..,it^p."it" ingeri' Originile lor dateaz| dinainte chiar

i"i*" i "i*+,,,"pt'io"dJ secolului XI i'Hr'' cind regele

evreu Saul a instaurat un regat unit al Israelului' iar succeso-

,J ,u", O*ta, t-a stabilit capitala la Ierusalim' in Scripturile

;;;;;;t d"tpt ace" perioadi (de exemplu' inceputul ci4ii

i".ii " r"t 6amuel),'Yah"e este creditat cu un rol activ in

"..... "i".tt, ;t e numit frecvent ca fiind 'Domnul

Savaot"

i- i* ,,1). 6u"antul evteiesc sabaoth' tradus ca "savaot"'

i"r.""-"u "oqtiri";i poarti, deci' sensul unei aduniri ierar-

;;";;;;;til.. i,, t"*""i piminteqti' se concretizeazi ln

ortir;1. irrspi."t. de Yahve care le-au adus lui Saul 9i succeso-

;i;;;; ;:;";ii f. 'a-pol de lupti impotriva oponenlilor

lor, filisrinii. Se c,edea ci ingeri au fost trimigi din uerurt

si-i aiute Pe evrei'" ' -ijt"J.l" a" muzicl, liturghie qi scripturi' rindurile din

C,intdrea ingerilor ne arati car de strins lepta e tstorla tn-

""ttf"t a. ialia israelililor cu Dumnezeu' intr-adevlr' po-

;.r;; il; *poi pini la inceputuri' la-crea1;a "'idl"ll

Edenului' Land bt'rntt"ttu ii alungi din Parad.is p",loTsi oe Eva pentru ca au mircat din mir in ciuda ordlnelor

irtl "t.. "ltt*t",mi ;i sabie de faciri vilvAitoare si pizeasci

;;;;.l,.. pomj "iegii" (ceneza 3' 24)' Iar mai tirziu'

,r r-t-Cr**iptimul text atdt din Pentateuh' considerat de

."r.' ." n,"a fr.tarea lui Moise 9i conginind legea.evreiasci'

cit si din Biblia creqrini)' trei ingeri ii apar la Mamvn. 1ut

ilrt"rn, plrir,r. fondator al iudaismului' creqtinitigii 9i is-

lamismului' (Geneza 18, 1-33)

' t'"r"nJ, C,a"rA XX:ViIII, 94-96' tcrd George Cogbuc' Polirom' Ia5i'

2000. (n.tr.)

ingerii 27

in in,telegerea originii rela,tiilor indelungate dintreomenire si ingeri, clrtile suprapuse a.le iudaismului, creqti-nismului si islamismului sunt un punct de pornire evident.Totugi, degi aceste cirti se prezinti - sau sunt adeseori pre-zentate de citre cei care iau religia literal - ca 6ind punctulde pornire al tuturor lucrufilor, nu sunt primele texte sfinte,nici primele in care apar creaturi ingerqti. Acei serafimi cugase aripi pe care Isaia i-a descris memorabil in secolul VIIIi.Hr. in viziunea sa despre Yahve intrAnd in Ierusalim nu auprecursori vizibili in segiunile dinainte ale Scripturilor evre-iesti. Abia mult mai tirziu, in Apocalipsa, ei reapar in Bibliacregtini. $i, totusi, serafimii au apirut ln mari dezbateri teo-logice despre ingeri gi ierarhiile lor, precum si in arti ;i lite-lawi.in Paradisul pierdut, Milton le di serafimilor sii chiargi personalitili individuale, cu Abdiel (nume imprumutatde la un personaj minorr din Vechiul Testament) descris ca

serafimul ,,care mai mult decit oricine pe / Dumnezeu iladora supunAndu-se poruncilor divine"?.

De unde vine, agadar, descrierea pe care Isaia le-o di se-

rafimilor? Gestul lor curios de a-gi acoperi ochii si picioarelecu perechea ,,suplimentari" de aripi poate fi ingeles ca actde protecgie ln primi instanti (neputind si priveasci directSlava lui Dumnezeu) si ca modestie, Unele interpretiri dinliteratura rabinici sugereazi ci referinta la picioare e un eu-femism pentru organele lor genitale.3 insi cind Dumnezeua ales si-i arate pe serafimi pentru prima dati in viziunealui Isaia, cum a Etiut profetul si-i numeasci.? Daci nu i-ar fi

I Mentionat ca fiind atil cuiva in I Cronici 5, 15.

'? Scriitorul ruso-american Isaac Asimov, recunoscut pentru romanelesale SF, specula in al sin Paradis pierdut adnotat (1974) ci Abdiel fusese

gindit ini;ial de citre Milton ca auropoftret. lJohn MiIton, Parddisulpierdut, trad. AdinaBegu, A.ldo Press, Cartea a V-a, p. 153. (n.tr.)lr Vezi Valery Rees, Fram Gabiel to Lucifer,lnndra, I.B. Thuris, 2013.

PETER STANFORD

spus Dumnezeu care e numele adecvat pentru ac€ste cr€a-

turi extraordinate (iar aceasta putea fi cwa implicit' nefiind

-..r,ion", nimic in text), existi alte origini ln [ume' arit

..",tt ""t-,tl "sera6m", cit 9i pentru creaturile ciudate pe

'.".e Isaia le descrie? Sau ei depi;eau orizontul siu?-

B*ir.n, potrivit cirturarilor, doui surse posibile pentru

.rrlra*rrt ,,re.afm" i.t ebralca veche: prima e verbul "a arde"'

deci acegti ingeri cu gase aripi ardeau de dragostea penffu

;;-;;t' ii, "

dou" dt l" utrbul "a preamiri"' cici il prea-

mireau pe Dumnezeu 9i erau, la rindule' cei preamarifl' ta

,rn nivel mai mare decit ceilalgi ingeri'r

Prima varianti - de la verbul "a' arde" - e cea mai inte-

,..*,a ir, .*plo."r.a istoriei ingerilor' cici ii leagi pe serafimi

de celelalte creaturi din haia' ,,Sarafii" erau ;erpi inariPa[r'

;;;il" cauza veninului lor arzitor (Isaia 3o' 6) ;i avind

Lritu.i c.r cultel. qerpilor ce existau pe atunci 9i mai devreme'

.r.irrtr. ir.".li!i sau in alre sisteme de credingi'

'""-a;;; i'rr*eii, de ptldi'' care [a origine e inaintea lui

Isaia cu marr multe secole 9i care constituie t p^tr^ c^rte ^

i"*",*ftJ"t, povesteqte jespre cilitoriile in degert ;i des-

;;;;;;#,i 'le is"eligiio'' in ea' cllitorii sunt asaltagi

i" ,,1"a ..*f* a" citre sarafi, gerpi de foc zburitori' ale ciror

,rr,q.L.r.i."rrr.""i moarte' La prima vedere' "" ""tt: l:::leglturi cu ingerii din imaginarul modern' care sunt numal

ffi;;t ;';;;: Da. 'a'"6ilp*cum algi ingeri din Vechiul

d.a"-.rrr, sunt trimigi de citre Yahve ca emisari' pentru a

le aminti israeligilor de loialitatea fagi de el' Atenlionarea pe

care aceqti sarafi o dau e oricum' numai blindi nu; e mar de-

gr"iu .ia"f trandafirului decit mirosul forii' dar e' totuqi'

in -"o1 de la Dumnezeu care nu trebuie ignorat'

,_-..... --51 d,n.o1ogi *rai aveau si pledeze pentru tratarea atirt a serafimilor'

.a, ;i , h.ruui.ilot tt diferiEi de ingeri'

Ingerii

Iar Moise nu-i ignori pe sarafi. Reacgia lui e a consfiuiun $arpe de bronz, pe care ,,1-a pus pe un stilp; gi cdnd unsarpe musca vreun om, acesta privea la s,arpele cel de arami

;i trlia" (Numeri 21, 9). }.lat tirziu, citim totugi ci acest

garpe de bronz a trebuit distrus, cici oamenii lncepuseri si liaduci sacriGcii gi si il trateze ca pe o zeitate de sine stitiroareQV Regi 18,4).

Cu siguranti, existi ceva feroce gi lnfricogitor, ame-nin,tltor gi mireg la aceqti serafimi misteriogi pe care Isaiali descrie ca stind lingi tronul lui Yahve. Astfel ci aceastilegiturl etimologici gi fizici dintre serafimi gi acegti sarafizburi.tori va fi contribuit la veneratia pe care serafimii cu gase

aripi au inspirat-o cind [saia si-a povesrit viziunea.Iar aceasti rcznnanll. se intinde peste zeitigile din Ca-

naan gi Baal, care coexistau gi care, pe alocuri, priduiau istoriaevreilor, a;a cum se spune ln Scripturile evreiegti. Ele aveau

ca zei gerpi inaripati, precum egiptenii, din a ciror stip6ni-re si exploatare ii eliberase Moise pe israeliri. in aglomerarulpanteon al foarte avansatei civilizagii egiptene ce lnflorea pemalul fluviului Nil si ln delta lui in a patrulea mileniu i.Hr.,sarafi;l/garpele era recunoscut ca simbol clar al puterii qi aI

protecgiei. De pildi, zeila Wadjet, protecoarea Egiptului de

Jos, era reprezentati sub forma unui sarpe zburitor.Ea nu era singura din randurile zeilor egipteni minori -

;i uneori majori - care si aibi aripi precum serafimii lui Isaia.

Isis (in greaci) sau Aset/Eset (al doilea fiind, in mod straniu,cuvintul egiptean vechi pentru tipul de tron ocupat de ci.treYahve in viziunea lui Isaia) era una dintre cele mai importantezeititi, preluati apoi de greci ;i romani, culnrl ei rispindin-du-se de-a lungul Imperiului Roman, din Marea Britanie inAfganistan, lnci intAlniti in sistemele de credingi pigane. Pe

lingi reprezentarea ei mai familiari, cu pruncul si.u Horus

PETER STANFORD

(despre care se spune ci ar fi unul dintre modelele penrru re-

;;;;;. H,4"r'., u, ale lui Iisus ca "Fecioara

cu Pruncul")'

iri, .r" "a.r.o.i

infhgigati cu aripi' fiind una dintre cele patru

zeite ororectoare.^''- tptttt.f. *f"rinEe la lsis dateazi din cea de-a cincea di-

nastie a faraonilor, jin aproximativ 2500 i'Hr' iar de-a lun-

grrt -it..riito, lui Isis i-au fost atribuite multe roluri' printre

lrrt"..l, d" "-9i

desfhgura aripile pentru a rispindi un,miros

ceresc peste linuturi sau pentru a duce aer proaspit in lumea

r"S,*i"n, .o-porte,tdrr-t" ca un ghid pentru cei morgi ln

cilitoria lor din Viala de APoi'"*-'i" pi"t f"fu ae ireluarea lui Isis' vechii greci aveau mul$

atri emisari inaripaqi ai zeilor' intre ei Hermes' care apare atit

at..tt.ti" f", I-iorn.,' .a, ;i in cele ale lui Hesiod' in iurul

secolului VIII i'Hr., aceeaqi perioadi estimati pentru prima

;;; " ci4ii lui Isaia ln care apate Cintarea.ingeriln,

U.r" di.t,.. sarcinile lui Hermes era' ca la Isis' si insoteasci

spiritele mor;ilor ln cilitoria lor'

Atdt Homer, cdt 9i Hesiod se referi 9i la daimoni' ze-

itlgi mai mici' aflate intre oameni ;i zei' care f'l*::::::;:o;; ;";. ce ghid,eazit, iar uneori "".":P' ".",:i:d"t:;;;.-;; dr.i..l 'ai adesea nu no-t.n veziL$.ia1t

!1.*"'in"".

"*tod in poemul s s ep.rc Munci.si zile' "frin1;

b;"; ;"r. imprigtie bogl;ii;i rimin invizibile' cunoscute

doar prin actele lor"r.*-. il o descriere valabili pentru orice inger pizitor' cici'

"g" ",r- i.tg.rii

"r, devenit mai tArziu o sursi neslhrqiti de spe-

.ul"gii in f*dir., tn"i"ti' cregtini 9i islamici'. tot, a{a-dai-

-onii din"Gr..i, Antici au evoluar in timp prin dezbarcre

til'"G ".t.a, de pildi, i-a legat de venerarea strimogilor'

, Hr{r"A, M""ft t} ,l/a trad. St. Bezdechi, Editura ltiingifici' Bucuregti'

1957 . 6.tr.)

ingerii

sugerAnd ci oamenii mari si puternici ar trebui si fie onor*idupi moarte in forma daimonilor. Local, trnii greci constru-iau altare pentru daimonii eroilor lor morgi.

Pe cAnd Homer sustinea ci daimonii erau mai apropi-a1i de zei decit de oameni, multe secole mai tirziu Platon(427-347 i.Hr.), marele filarsof creditat cu intemeierea Aca-demiei din Atena, primul agezimAnt de educagie superioaridin lume, sustinea ci daimonul era in mod inextricabil legatde oameni, fiind echivalentul concret al sufletului nemuritoral fiecirui individ, alituri de el de la nagtere, dar distinct decorp.r Mai precis, Platon aminteste in Phaidon cum maes-trul siu, Socrate, pirintele filosofiei occidentale, putea auzivocea propriului daimon. El era sursa geniului siu2, tinin-du-l departe de erori, chiar daci niciodati dindu-i instruc-

$uni directe despre ce anume si. spuni sau si faci. Rolul luiera acela de a inspira gAndurile gi agiunile omenesti, sugeraPlaton, mai degrabi decAt de a le prescrie sau forga.

Natura daimonilor a fost rafinati ln perioada elenis-ticl. tirzie (300 i.Hr.-30 d.Hr.), pAni la a congine ideea cidaimonii sunt spirite care ghide:r:6, atit bune, cit si rele.

O asemenea diviziune i-a influen,tat pe autorii evrei si crqtinitimpurii. De pildi, filosofi:l evreu Philon din Alexandria (cir-ca,20 i.Hr.-50 d.Hr.) s-a striduit si impace gAndirea greacigi Scripturile evreiegti. ,,Fiinlele pe care algi filosofi ie numeaudaimoni", nota el,

'erau cele pe care Moise ie numea ingeri".Subliniind suprapunerea, el adiuga ci ,,sufietele, demonii gi

ingerii diferi cu numele, dar sunt, de fapt, identici"3.

I De exemplu, in secgiunile 107-108 9i ll3 din Phaidon.r ldee explorati mai recent de citre Philip Pullman in seria de romaneMateriile intanecate.

' F.H. Colson 9i G.H. V/hitakea Colkaed Vlritings of Philo, Hala:1,,I larvard University Press, 1949.

3l

PETER STANFORD

,,Numele ingerilot vin din Babilon"

Scbila pentru diferitele roluri T:":'d: i-"q't ll T11.1deci si in cre-stinism ;i lslam' poare 6 deja gisiti in aceste,abor-

a;ri-'d", mereem inainre in povesrea noastrl cu rlscul oe a

#ilt;;;il.,ltt pottngi"lt influenge asupra lui Iseia si

iit.t*nt ,tti.-t " "'"fi-ilo' in Chnrarea ingerilor' lstn-.

.".ri .tlvodr.rl -"i depane, pentru sumerieni' acadieni 9i' mai

;^ ";;t; i"itr""i'"t (civilizalii apropiate, intre ele'

i."rr.'a"-.fr",. 9i bazate pe agriculturi care au apirut 9i s-au

*l*, a" aooo r.H,., pt "LpiiL ftrtile dintreTibru 9i Eufrat

;;;; ..-.t,. azi lrakul de Sud') existau crearuri inaripate

rdill:rn-tift;,e. folosite atit ca simboluri ale puterii pi-

mime;ti cvasidivine' cir ;i ca zeitigi'"'-'-'Eia

ar"u rePrezentate in structurile palatelor de venerare

ai. Jir,ru .. ii,.niseri uzuale pentru prima da.ti,in aleasti

L"u1 or..""t"tt ale templelor' sinagtg'b: 9'::tllt tj^111,

cheilor. Acesre clidiri exprimau o legiturd hzlca. cu aoescur I

;;;;il;o;"* a zeilor,lnridicinind-o fizic ln lumea mate-

il;.';;';i;;.'-naiele lolosite pentru a le decora:" "'T:::p"t-r. un ,ip dt orn zburdtor cu plrli animale' :t"p:'^t:demonul a"r. duttt foametea in sezonul uscat' fl Sarolanut

."t. i O-"i, de spirite mai rele pe cei care il.venerau''*'-

Ai.s.ori' forma ;i marimea acesror clidiri exprimau

rlorinta de a fi mai aproape de zei' Ziguratele' remple turn

r.rr..u^..1 din Marduk' din poemul babilonian eplc al Lre-

itrei Enr.a Elish, oferea un virf' un miiloc intre.cer qr pa-

mint, in care oamenii se Puteau intalni cu dlvlnltatea raLa

citre faP.

A-f. ""a.-ttlf+ *rei 9i crestini credeau cl se affi Gridina-Edenului'

'il;;;;;. in romanul Exorcitul' din t9'l' al lui William Peter

gil,; P""J; n' i" rtimoasa lui adaprare pentru marile ecrane'

ingerii

Probabil cL cea mai mare infuen,ti asupra ingeriloraga cum ii concepem azi vine de la spiritele inaripate dinzoroastrism, religia adeplilor profetului Zoroastru, despre

care se crede ci a triit unde se afi Iranul azi, undeva intre15000-10000 i.Hr.r Sistemul de credinge pe care l-a inspi-

rat s-a rispAndit in diferite forme pAni in secolul \{lI d.Hr.,cind l-a lnlocuit aparigia Islamului. Cele mai evidente pa-

ralele cu ingerii ,,nogtri" slunt ct fauashi din zoroastrism,

descrigi uneori ca patrulind pe meterezele Cerului inainte

de a cobori pe pimArtt pentru a acliona ca spirite protectoare

pentru credincios,i.

Alituri de multe aspecte din zoroastrism, rolui si statu-

tul precis aJ. rcestor fraaashl sunt acum subiect de dezbatere

printre cercetitori, cici ei nu sunt mentionati in Aaesta, ce

mai sfinti carte a zoroastrismului, din care s-a pistrat nu-mai un sfert. Existi referiri la ei, potrivit unor interpretiri,in secliuni disponibile din Gatha, o colecEie de ,,imnuri" gi

alte texte despre care se crede ci au fost scrise de Zoroastru.

Ele descriu o armatS. de alttoare fauashr' create de AhuraMazda, Stipinul Luminii gi al ingelepciunii, pentru a-l ajuta

in lupta sa impotriva lui Angra Mainyu, StipAnul Riului gi

al Distrugerii. OpunAnd un zeu bun unuia riu, zoroastris-

mul a fost unul dintre primele sisteme de credingi dualiste

ale lumii, descriindu-i pe credinciogi ca pringi intr-o lupticosmici intre pureri divine egale gi opuse.

intocmai ca pentru daimonii din Grecia Antici, e greu

si cunoa;tem exact natura acestor fraaashi-ingeri, cici im-portanta lor cres,te 9i scade de-a lungul istoriei uirare a zo-

roastrismului. Abilitatea noastri de a in;elege corect aceste

dezvoltlri e marcati de siricia dovezilor care au supravieguit,

I Aceasta e perspecriva ce domini recent printre cirturari. Tiadifonal, e

datati ca fiind mai degrabi ln jurul anului 1000.