Upload
trinhdat
View
225
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Ing. CIOBANU (PURCEL) FLORENTINA
CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII RECOLTEI,
LA SOIURILE DE STRUGURI PENTRU VINURI SEMIAROMATE ŞI AROMATE ALBE, DE LA S.C.D.V.V. BLAJ
Rezumatul tezei de doctorat
RESEARCHES REGARDING THE INFLUENCE OF SPECIAL GREEN WORKS ON YIELD QUANTITY AND QUALITY, AT
GRAPES VARIETIES FOR SEMIFLAVOURED AND FLAVOURED WHITE WINES, FROM S.C.D.V.V. BLAJ
Summary of PhD Thesis
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. NASTASIA POP
Cluj-Napoca 2012
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Ing. CIOBANU (PURCEL) FLORENTINA
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE
SPECIALE ASUPRA CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII RECOLTEI,
LA SOIURILE DE STRUGURI PENTRU VINURI
SEMIAROMATE ŞI AROMATE ALBE, DE LA S.C.D.V.V. BLAJ
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. NASTASIA POP
Cluj-Napoca 2012
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
UNIVERSITY OF AGRICULTURAL SCIENCES AND
VETERINARY MEDICINE CLUJ-NAPOCA
PhD SCHOOL
FACULTY OF HORTICULTURE
Eng. CIOBANU (PURCEL) FLORENTINA
SUMMARY OF PhD THESIS
RESEARCHES REGARDING THE INFLUENCE OF SPECIAL
GREEN WORKS ON YIELD QUANTITY AND QUALITY, AT
GRAPES VARIETIES FOR SEMIFLAVOURED AND
FLAVOURED WHITE WINES, FROM S.C.D.V.V. BLAJ
Scientific coordinator:
PhD. Univ. Prof. NASTASIA POP
Cluj-Napoca 2012
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Către,
Vă invităm să participaţi la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată:
„CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE
ASUPRA CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII RECOLTEI, LA SOIURILE DE
STRUGURI PENTRU VINURI SEMIAROMATE ŞI AROMATE ALBE, DE LA
S.C.D.V.V. BLAJ” elaborată de ing. Florentina CIOBANU (PURCEL), în vederea
obţinerii titlului de „Doctor în Horticultură”.
Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc în data de 02 noiembrie 2012,
orele 12:00, în Amfiteatrul Verde din Clădirea Institutului Ştiinţele Vieţii al
Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:
Preşedinte:
Prof. univ. Dr. Radu SESTRAŞ – USAMV Cluj-Napoca
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. Dr. Nastasia POP – USAMV Cluj-Napoca
Referenţi oficiali:
Prof. univ. Dr. Liviu DEJEU – USAMV Bucureşti
Prof. univ. Dr. Alin DOBREI – USAMVB Timişoara
CS I dr. Maria ILIESCU – S.C.D.V.V. Blaj
Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi pe
adresa ŞCOLII DOCTORALE a USAMV Cluj-Napoca, Str. Calea Mănăştur, nr. 3-5,
cod. 400372, Cluj-Napoca, sau pe adresa de email: [email protected].
Doctorand, Conducător ştiinţific,
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) Prof. univ. dr. Nastasia POP
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
4
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 6 CAPITOLUL I....................................................................................................................................................... 7 SITUAŢIA ACTUALĂ A VITICULTURII.............................................................................................................. 7
1.1. CULTURA VIŢEI DE VIE PE PLAN MONDIAL....................................................................................... 7 1.2. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN ROMÂNIA.................................................................................................. 7 1.3. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN TRANSILVANIA........................................................................................ 7
CAPITOLUL II ................................................................................................................................................... 8 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII RECOLTEI, LA SOIURILE DE STRUGURI PENTRU VINURI SEMIAROMATE ŞI AROMATE ALBE................................................................................................................. 8
2.1. CERCETĂRI PRIVIND NORMAREA ÎNCĂRCĂTURII DE ROD PRIN RĂRITUL STRUGURILOR....... 8 2.2. CERCETĂRI PRIVIND DESFRUNZITUL PARŢIAL ................................................................................ 8 2.3. CERCETĂRI PRIVIND ÎMPUNGITUL (ÎNSĂCUIREA) STRUGURILOR................................................ 9 2.4. CERCETĂRI PRIVIND DESFĂŞURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE............................................. 9 2.5. CERCETĂRI PRIVIND DESFĂŞURAREA PROCESELOR FIZIOLOGICE.............................................. 9 2.6. CERCETĂRI PRIVIND ELEMENTELE DE FERTILITATE ŞI PRODUCTIVITATE ....................................10 2.7. CERCETĂRI PRIVIND CANTITATEA PRODUCŢIEI................................................................................10 2.8. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA PRODUCŢIEI...................................................................................11 2.9. CERCETĂRI PRIVIND ACUMULAREA AROMELOR ÎN STRUGURI.......................................................11
CAPITOLUL III ...................................................................................................................................................12 MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII....................................................................................12
3.1. MOTIVAŢIA CERCETĂRII .......................................................................................................................12 3.2. SCOPUL CERCETĂRII..............................................................................................................................13 3.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII ....................................................................................................................13
CAPITOLUL IV ...................................................................................................................................................14 MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT ŞI METODELE DE CERCETARE ..........................................................14
4.1. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT.......................................................................................................14 4.2. METODELE DE CERCETARE...................................................................................................................14
4.2.1. Lucrările în verde speciale aplicate în câmpul experimental..............................................................14 4.2.2.Organizarea experienţei .....................................................................................................................14 4.2.3. Observaţii şi determinări ...................................................................................................................15
4.3. METODELE STATISTICO-MATEMATICE DE PRELUCRARE ŞI INTERPRETARE A DATELOR............18 CAPITOLUL V.....................................................................................................................................................19 CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR ECOCLIMATICE DIN PODGORIA TÂRNAVE........................................19
5.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ.......................................................................................................................19 5.2. INFLUENŢA CONDIŢIILOR ECOCLIMATICE ASUPRA VIŢEI DE VIE....................................................19 5.3. RELIEFUL ŞI SOLUL ................................................................................................................................21 5.4. STUDIUL HIDROLOGIC ŞI HIDROGRAFIC .............................................................................................21 5.5. VEGETAŢIA .............................................................................................................................................21
CAPITOLUL VI ...................................................................................................................................................22 REZULTATE PRIVIND INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII RECOLTEI LA SOIURILE DE STRUGURI PENTRU VINURI ALBE SEMIAROMATE ŞI AROMATE DE LA BLAJ.........................................................................................................................................................22
6.1. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA DESFĂŞURĂRII PRINCIPALELOR FENOFAZE .....................................................................................................................................................22 6.2. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA VIGORII DE CREŞTERE............................22
6.2.1. Influenţa lucrărilor în verde speciale asupra creşterii lăstarilor ........................................................22 6.2.2. Influenţa lucrărilor în verde speciale asupra suprafeţei foliare .........................................................22
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
5
6.2.3. Lungimea şi diametrul coardelor.......................................................................................................22 6.2.4. Influenţa lucrărilor în verde speciale asupra cantităţii de lemn eliminat la tăiere..............................................23
6.3. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ..................................................................................23 ASUPRA ELEMENTELOR DE FERTILITATE ŞI PRODUCTIVITATE.............................................................23
6.3.1. Numărul de lăstari fertili ...................................................................................................................23 6.3.2. Numărul de inflorescenţe - Lucrările în verde speciale nu influenţează numărul de inflorescenţe care se formează pe butuc....................................................................................................................................23 6.3.3. Coeficienţii de fertilitate ....................................................................................................................23 6.3.4. Masa medie a unui strugure ..............................................................................................................23 6.3.5. Indicii de productivitate .....................................................................................................................24
6.4. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA...................................................................24 MERSULUI MATURĂRII STRUGURILOR......................................................................................................24 6.5. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA PRODUCŢIEI OBŢINUTE..........................25
6.5.1. Numărul de struguri pe butuc ...........................................................................................................25 6.5.2. Producţia de struguri pe butuc .................................................................................................................26 6.5.3. Producţia obţinută la hectar.....................................................................................................................27
6.6. ANALIZA MECANICĂ A STRUGURILOR................................................................................................28 6.6.1. Masa a 100 de boabe ..............................................................................................................................28 6.6.2. Randamentul în must .............................................................................................................................29 6.6.3. Calcularea indicilor uvologici ..................................................................................................................29 6.6.4. Substanţa uscată din boabele de struguri ...................................................................................................30 6.6.5. Gradul de meiere şi mărgeluire ................................................................................................................30
6.7. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA CALITĂŢII PRODUCŢIEI..........................30 6.7.1. Acumularea de zahăr în struguri..............................................................................................................30 6.7.2. Aciditatea totală a mustului......................................................................................................................31 6.7.3. Indicele gluco-acidimetric........................................................................................................................32 6.7.4. Indicele local de producţie .......................................................................................................................32
6.8. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA ACUMULĂRII AROMELOR ÎN STRUGURI........................................................................................................................................................................33
CAPITOLUL VII..................................................................................................................................................40 CORELAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE PRIVIND RELAŢIA DINTRE CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA SOIURILOR ÎN FUNCŢIE DE LUCRAREA ÎN VERDE APLICATĂ...................................40
7.1. RELAŢIA DINTRE ELEMENTELE CANTITATIVE ŞI CELE CALITATIVE ALE SOIURILOR STUDIATE40 7.2. RELAŢIA DINTRE NUMĂRUL MEDIU DE STRUGURI PE BUTUC ŞI PRODUCŢIA MEDIE PE BUTUC..41 7.3. RELAŢIA DINTRE NUMĂRUL MEDIU DE STRUGURI PE BUTUC ŞI MASA MEDIE A UNUI STRUGURE........................................................................................................................................................................41 7.4. RELAŢIA DINTRE NUMĂRUL DE STRUGURI ŞI ACIDITATEA TOTALĂ A MUSTULUI .......................................41 7.5. RELAŢIA DINTRE NUMĂRUL DE STRUGURI ŞI CANTITATEA DE ZAHĂR ACUMULATĂ ÎN STRUGURI......................................................................................................................................................42 7.6. RELAŢIA DINTRE MASA MEDIE A 100 DE BOABE ŞI MASA MEDIE A UNUI STRUGURE...........................................42 7.7. RELAŢIA DINTRE MASA MEDIE A UNUI STRUGURE ŞI RANDAMENTUL ÎN MUST........................................42 7.8. RELAŢIA DINTRE MASA UNUI STRUGURE ŞI ACIDITATEA TOTALĂ A MUSTULUI .......................................42 7.9. RELAŢIA DINTRE MASA UNUI STRUGURE ŞI CANTITATEA DE ZAHĂR ACUMULATĂ ÎN BOABELE STRUGURILOR...............................................................................................................................................42 7.10. RELAŢIA DINTRE MASA UNUI STRUGURE ŞI PRODUCŢIA LA HECTAR...........................................43 7.11. RELAŢIA DINTRE PRODUCŢIA LA HECTAR ŞI MASA A 100 DE BOABE.............................................43 7.12. RELAŢIA DINTRE MASA A 100 DE BOABE ŞI RANDAMENTUL ÎN MUST...........................................43 7.13. RELAŢIA DINTRE PRODUCŢIA LA HECTAR ŞI CANTITATEA DE ZAHĂR ACUMULATĂ ÎN STRUGURI......................................................................................................................................................43 7.14. RELAŢIA DINTRE PRODUCŢIA LA HECTAR ŞI ACIDITATEA TOTALĂ A MUSTULUI.......................43
CAPITOLUL VIII.................................................................................................................................................44 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ........................................................................................................................44
8.1. CONCLUZII ..............................................................................................................................................44 8.2. RECOMANDĂRI.......................................................................................................................................46
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ..............................................................................................................................47
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
6
INTRODUCERE
În prezent cerinţele consumatorilor de vin sunt din ce în ce mai ridicate. Pentru a
realiza vinuri de calitate capabile să se ridice la un nivel înalt, se impun lucrări asupra
plantei prin care să se sporească atât cantitatea, cât şi calitatea recoltei. Pe lângă lucrările
obişnuite, se pune tot mai mult accent pe lucrările în verde, care îşi aduc aportul în
special asupra calităţii. Prin realizarea lucrărilor în verde se urmăresc mai multe
obiective: se definitivează încărcătura de rod pentru anul în curs; se conturează dirijarea
proceselor de creştere şi fructificare într-un echilibru armonios; se conturează elementele
de rodire pentru anul ce urmează; se creează raporturi utile între cantitatea şi calitatea
recoltei, în sensul îmbunătăţirii lor (POP, 2010).
Primele gânduri de mulţumire doresc să le îndrept către doamna Prof. dr.
NASTASIA POP, coordonatoarea lucrării mele de doctorat. Datorită sprijinului şi
îndrumării competente acordate pe parcursul celor trei ani de doctorantură, realizarea
tezei de doctorat s-a desfăşurat fără probleme.
Mulţumesc colegilor din Departamentul de Horticultură şi Peisagistică, în special
colegilor de la disciplina de Viticultură, pentru sfaturile şi sprijinul pe care mi le-au
acordat. Un gând de recunoştinţă îndrept către colegul meu ing. MIHAI LUCIAN LUNG
care m-a ajutat la prelucrarea datelor obţinute. Respectuoase mulţumiri aduc conducerii
Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară şi Facultăţii de Horticultură
pentru oportunitatea oferită de a-mi elabora teza de doctorat şi pentru sprijinul material
de care am beneficiat.
Prezenta teză de doctorat este structurată pe 8 capitole, 185 de pagini şi are în
componenţă 52 de tabele, 47 de figuri, 39 de concluzii, 5 recomandări, precum şi 128
referinţe bibliografice naţionale şi internaţionale.
Pe parcursul celor trei ani de doctorantură, au fost fructificate o parte din
rezultatele prezentate în teză, într-un număr de 5 lucrări B+ în calitate de prim autor. Pe
lângă acestea se adaugă o listă de 14 lucrări ca şi coautor.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
7
CAPITOLUL I
SITUAŢIA ACTUALĂ A VITICULTURII
1.1. CULTURA VIŢEI DE VIE PE PLAN MONDIAL
Evoluţia suprafeţelor de vii pe glob în ultimele decenii indică o creştere continuă
până în anul 1976, când s-a înregistrat suprafaţa maximă (10,3 milioane ha), după care se
constată o scădere continuă a suprafeţelor ocupate cu viţă de vie. Urmărind evoluţia
suprafeţelor de vii pe glob în ultimele decenii, se constată o scădere continuă a
suprafeţelor ocupate cu viţă de vie, ca să ajungă după ultimele statistici la 7,1 milioane
hectare în 2010 (FAO, 2012).
1.2. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN ROMÂNIA
Viticultura românească este una septentrională, situată la 44-48º latitudine nordică,
nu departe de limita nordică de cultura a viţei de vie. Aceasta obligă la o grijă infinit mai
mare pentru alegerea amplasamentelor favorabile. (POP, 2010).
Conform Anuarului Statistic al României, în anul 2009 se observă o scădere a
suprafeţei cultivate cu viţă de vie, de la 187.900 ha în anul 2008, la 184.400 ha în anul
2009.
1.3. CULTURA VIŢEI DE VIE ÎN TRANSILVANIA
În Nord-Vest-ul ţării în anul 2009 suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie era de
6.840 ha, iar în centru 5.005 ha, din care 3.797 ha în judeţul Alba. În Nord-Vest
majoritatea plantaţiilor sunt cu vii hibride (5.671 ha), doar 1.169 ha fiind plantate cu viţă
de vie altoită. Situaţia se prezintă cu totul diferit în centru, unde din suprafaţa totală de
5.005 ha, peste 3.800 ha sunt plantate cu viţă de vie altoite. Judeţul Alba are cea mai
mare suprafaţă plantată cu viţă de vie din centrul ţării 3.797 ha, din care doar 552 ha sunt
cu viţă de vie hibridă (Anuarul Statistic al României, 2009).
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
8
CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN
VERDE SPECIALE ASUPRA CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII RECOLTEI, LA
SOIURILE DE STRUGURI PENTRU VINURI SEMIAROMATE ŞI AROMATE ALBE
2.1. CERCETĂRI PRIVIND NORMAREA ÎNCĂRCĂTURII DE ROD PRIN
RĂRITUL STRUGURILOR
Normarea încărcăturii de rod prin lucrarea de răritul strugurilor este unul din
factorii care influenţează calitatea strugurilor (BRASHER şi VASCONCELOS, 2000).
Această lucrare se aplică frecvent la soiurile de struguri pentru masă, însă mai nou se
practică şi la soiurile de struguri pentru vin deoarece aplicarea lucrării de rărit asupra
strugurilor ajută la reglarea producţiei şi duce la îmbunătăţirea calităţii strugurilor
(PETRIE şi CLINGELEFFER, 2006), în special a aromelor şi antocianilor din pieliţele
strugurilor. Aplicarea acestei lucrări în verde speciale are şi o serie de dezavantaje, cel
mai mare fiind costurile ridicate pe care le implică, de aceea în America şi Australia se
execută mecanizat (CLINGELEFFER, 1993; CLINGELEFFER et al., 2002). Prin
executarea mecanizată a răritului strugurilor există riscul de a deteriora butucul şi
strugurii (POOL et al., 1993). Literatura de specialitate nu cuprinde cercetări în acest
domeniu, cu privire la influenţa lucrării de rărit la soiurile de struguri pentru vinuri
semiaromate şi aromate albe.
2.2. CERCETĂRI PRIVIND DESFRUNZITUL PARŢIAL
Desfrunzitul parţial este dintre cele mai folosite lucrări în verde speciale
(REYNOLDS et al., 1996). Expunerea strugurilor la soare conduce la îmbunătăţirea
compoziţiei chimice a strugurilor ş a vinului. Expunerea excesivă este în detrimentul
calităţii, în climatele calde. Chiar şi în climatele moderate, pot exista pierderi din punct
de vedere chimic (DRY, 2009). Prin desfrunzit se realizează expunerea la soare a
strugurilor, acest fapt favorizând culoarea şi aroma. Studii mai recente (PONI et al.,
2009), susţin că prin eliminarea frunzelor bazale se poate controla ecomonic recolta.
CANTACUZENE (2007) susţine că la soiul Pinot Noir, în regiunile reci ale Californiei,
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
9
plivitul lăstarilor dă rezultate mai bune decât desfrunzitul. WEBB et al. (2009) susţine că
cele mai mari pierderi cauzate de căldură au loc în plantaţiile cu suprafeţe foliare mici şi
cu încărcătură mare de rod. Îndepărtarea frunzelor bazale se dovedeşte a fi eficientă în
controlul mucegaiului la struguri (DIAGO, VILANOVA şi TARGAGUILA, 2010).
TARDAGUILA et al., 2010 a studiat efectul desfrunzitului în funcţie de perioada în care
se efectuează, asupra cantităţii recoltei. În urma cercetărilor a ajuns la concluzia că scade
aciditatea mustului şi creşte masa boabelor.
2.3. CERCETĂRI PRIVIND ÎMPUNGITUL (ÎNSĂCUIREA) STRUGURILOR
Lucrarea în verde specială prin care strugurii sunt protejaţi cu hârtie
pergamentoasă sau tifon este mai puţin utilizată. Prin însăcuirea strugurilor s-a realizat o
creştere a boabelor şi o deformare a lor (CREASY şi LOMBARD, 1993). Studii mai
recente (SIGNES et al., 2007), cuprind rezultatele obţinute prin împungitul strugurilor la
soiul pentru masă (Perla), cu pungi de hârtie. Prin efectuarea acestei lucrări, strugurii au
obţinut o colorare uniformă. Tehnica de însăcuire este urmărită din punct de vedere al
materialului în care se realizează şi al perioadei în care se execută (CHEN, 2008).
Acumularea zahărului este favorizată de împungitul strugurilor, comparativ cu varianta
martor (ZHOU şi GUO, 2005).
2.4. CERCETĂRI PRIVIND DESFĂŞURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE
În vititcultură, fenologia este folosuto pentru caracterizarea soiurilor, deoarece
perioadele fenologice diferă în funcţie de genotip, condiţiile ecoclimatice şi locaţia
geografică (BURIN et al., 2011). Perioada de vegetaţie se încadrează între apariţia
primelor picături de sevă din primăvară şi căderea ultimelor frunze de pe butuc din
toamnă.
2.5. CERCETĂRI PRIVIND DESFĂŞURAREA PROCESELOR FIZIOLOGICE
Defolierea a condus la o scădere a suprafeţei foliare cu 30% la plantele la care au
fost îndepărtate 10 frunze principale şi de 7% la variantele la care au fost îndepărtate 5
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
10
frunze adulte, diferenţe semnificative înregistrându-se pe întreaga perioadă de vegetaţie.
Se observă o evidentă creştere a ritmului asimilaţiei la variantele cu defoliere maximă (10
frunze îndepărtate), efectul durând circa 8 săptămâni de la defoliere, după care asimilaţia
netă prezintă valori apropiate martorului. Intensitatea transpiraţiei prezintă valori mai
ridicate la varianta martor comparativ cu variantele la care s-au îndepărtat frunzele, până
în a opta săptămână când valorile sunt foarte apropiate numeric (OLTEANU şi colab.,
2004).
2.6. CERCETĂRI PRIVIND ELEMENTELE DE FERTILITATE ŞI PRODUCTIVITATE
În perioada 2000-2002, la Dăbuleni s-au realizat o serie de experienţe care au
urmărit influenţa lucrărilor în verde asupra elementelor de fertilitate. Procentul de lăstari
fertili a fost influenţat în mică măsură de lucrările de plivit al lăstarilor şi desfrunzitul
parţial în toate variantele, indiferent de producţia normată şi realizată, având valori
cuprinse între 64 şi 69% (RĂŢOI şi colab., 2006). Pentru estimarea producţiei de struguri
este foarte importantă calcularea indicilor de productivitate. Producţia este cuantificată
prin folosirea indicelui de productivitate absolut (Ipa) (DUMITRIU, 2008). Un alt
indicator este indicele de productivitate relativ (Ipr).
2.7. CERCETĂRI PRIVIND CANTITATEA PRODUCŢIEI
Producţia de struguri este cel mai important indicator, care reprezintă
concretizarea unor etape succesive ale fructificării viţei de vie, ca însuşire biologică utilă
(BUNEA, 2010).
Reducerea numărului de inflorescenţe şi scuturarea acestora este importantă mai
ales în viile din anul al III-lea şi al IV-lea de la plantare, dar şi în viile pe rod cu soiuri de
masă. Din observaţiile făcute la fostul I.A.S. Huşi, rezultă că la soiul Chasselas doré s-a
procedat la suprimarea inflorescenţelor în procent de 30 şi 50 % (NEAMŢU, 1994).
HODOR, 2011 a studiat influenţa lucrării de răritul strugurilor la soiurile de
struguri pentru vinuri roşii de calitate, obţinând o scădere a producţiei la varianta cu rărit
(1,62 kg/butuc), comparativ cu varianta martor (2,29 kg/butuc).
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
11
2.8. CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA PRODUCŢIEI
Cantitatea de zaharuri care se acumulează în struguri este influenţată de expunerea
la soare (BERQVIST et al., 2001 şi SPAYD et al., 2002; DRY et al., 2005), corelaţia
dintre ele fiind pozitivă. Astfel cu creşterea expunerii la soare, creşte cantitatea de zahăr.
În general, prin expunerea la soare, scade aciditatea totală (DOKOOZLIAN şi
KLIEWER, 1996). BERQVIST et al., 2001 şi SPAYD et al., 2002 confirmă acest lucru,
explicând că prin creşterea expunerii la soare are loc degradarea acidului malic. Există
păreri diferite în ceea ce priveşte maturarea strugurilor (AMARANTE et al., 2002).
2.9. CERCETĂRI PRIVIND ACUMULAREA AROMELOR ÎN STRUGURI
Aroma vinului este formată din sute de compuşi volatili de origine şi natură
chimică diferită (SANCHEZ-PALOMO et al., 2007).
Supramaturarea şi expunerea la soare favorizează acumularea produşilor varietali
în boabe (SCHNEIDER et al., 2002). Conţinutul de terpene poate scădea când este
obţinut nivelul optim de zahăr (RIBEREAU-GAYON, GLORIES, MAUJEAN and
DUBOURBIEU, 2000).
SANCHEZ-PALOMO et al., 2007 a studiat profilul aromelor la soiul Muscat
Ottonel, obţinând un total de 1061,5 µg/l în 2001 şi 1527,7 µg/l în 2002 prin analiza 15
compuşi.
Compuşii volatili proveniţi din struguri, diferă în funcţie de soi, dar şi de factorii
de cultură şi cei climatici (BUREAU, RAZUNGLES and BAUMES, 2000; JACKSON
and LOMBARD, 1993; ZOECKLEIN, WOLF, MARCY and JASISKI, 1998). Atât
compuşii liberi, cât şi formele glicolizate ale compuşilor varietali sunt acumulate în
struguri în timpul maturării (BAYOVONE, 1993).
Acumularea aromelor este influenţată de pozitiv de maturarea strugurilor
(CAPONE et al., 2011; ROLAND et al., 2010), infecţia cu Botrytis cinerea (SARRAZIN
et al., 2007; THIBON et al., 2009; TOMINAGA et al., 2000; TOMINAGA et al., 2006),
recoltarea manuală (CAPONE and JEFFERY, 2011), contactul cu pieliţa (MAGGU et al.,
2007; MURAT et al., 2001, PEYROT DES GACHONS et al., 2002 a).
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
12
În urma cercetărilor interprinse de ZOECKLEIN et al. (1998) a fost demonstrat
faptul că îndepărtarea frunzelor din zona bazală a dus la creşterea concentraţiei de
compuşi glicozidici, la strugurii soiulul Riesling.
Expunerea la soare favorizează creşterea nivelului compuşilor terpenici în struguri
(REYNOLDS şi WARDLE, 1997). Astfel se poate concluziona că expunerea la lumină
este necesară pentru sinteza aromelor primare (BELANCIC et al., 1997, BUREAU et al,
2000; ZOECKLEIN et al., 2008).
CAPITOLUL III
MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
În contextul mileniului III, când tehnologia mondială a atins cote ameţitoare,
nevoia satisfacerii dorinţelor omului este direct proporţionlă cu dezvoltarea acestuia şi a
mediului în care trăieşte. Succint se urmăresc modalităţi şi se dezvoltă căi prin care
bunurile consumate de om să ajungă la valori inconmensurabile atât din punct de vedere
calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ.
Una din măsurile importante ale complexului agrotehnic o reprezintă lucrările în
verde care sunt măsuri fitotehnice ce se aplică asupra organelor verzi ale butucului, în
perioada de vegetaţie.
3.1. MOTIVAŢIA CERCETĂRII
Până în urmă cu câţiva ani, lucrările în verde speciale se aplicau numai în anumite
direcţii de producţie, respectiv la soiurile de viţă pentru struguri de masă şi în mai mică
măsură la soiurile pentru stafide.
Lucrările în verde speciale necesită un volum de muncă ridicat, şi de aceea nu se
practică pe scară largă. În prezent aceste operaţiuni se realizează în vederea asigurării
aspectului comercial al strugurilor de masă. Cu toate că, la soiurile de struguri pentru vin,
nu interesează acest aspect, o serie de alte caracteristici ar putea fi influenţate de lucrările
în verde: greutatea strugurelui, gradul de meiere, acumularea de arome şi zaharuri.
Tocmai aceste aspecte se regăsesc printre obiectivele propuse în lucrarea de faţă.
La noi în ţară se practică lucrările în verde speciale cu precădere la soiurile de
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
13
struguri pentru masă. În ultimii ani se aplică la soiurile de struguri pentru vinuri roşii, la
Recaş şi Beltiug, în vederea sporirii acumulării de substanţe colorante şi a zahărului.
Întrucât se doreşte şi sporirea acumulării de arome, în cazul soiurilor de struguri pentru
vinuri aromate şi semiaromate, prin lucrarea de faţă se deschid noi perspective în acest
sens.
3.2. SCOPUL CERCETĂRII
Scopul propus în această teză se referă la stabilirea lucrărilor în verde care prin
aplicarea lor să ducă la obţinerea unui spor cantitativ şi calitativ al recoltei.
Obiectivul lucrărilor în verde este vizat de calitatea şi bogăţia recoltei, însemnând:
definitivarea încărcăturii de rod pentru anul în curs, dirijarea proceselor de creştere şi
fructificare într-un echilibru armonios, conturarea elementelor de rodire pentru anul ce
urmează, creearea unor raporturi utile între cantitatea şi calitatea recoltei în sensul
îmbunătăţirii lor (POP, 2001).
Lucrările se execută în trei etape diferite, în funcţie de scopul urmărit:
Pentru combaterea fenomenului de meiere: cu 4-5 zile înainte de înflorit;
Când se urmăreşte mărirea volumului boabelor şi respectiv a ciorchinilor:
4-5 zile după înflorit;
Pentru grăbirea maturării strugurilor: înaintea fazei de maturare în pârgă.
Studiile se axează cu precădere pe soiuri semiaromate şi aromate albe, din cadrul
Laboratorului de cercetare de la S.C.D.V.V. Blaj, mai precis pe: Muscat Ottonel,
Sauvignon blanc, Neuburger şi Traminer roz.
3.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII
1. Evaluarea factorilor climatici care atestă vocaţia ecologică şi oenologică a centrului
viticol Blaj în ceea ce priveşte soiurile de struguri pentru vinuri semiaromate şi
aromate albe de calitate;
2. Stabilirea principalelor lucrări în verde speciale care influenţează pozitiv calitatea
şi cantitatea recoltei;
3. Desfăşurarea principalelor fenofaze, în special creşterea lăstarilor, pârga şi
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
14
maturarea strugurilor, în funcţie de lucrarea în verde aplicată;
4. Influenţa răritului, desfrunzitului parţial şi împungitului strugurilor asupra masei
unui strugure şi asupra producţiei totale;
5. Determinarea gradului de meiere şi mărgeluire a strugurilor la variantele la care s-
au realizat lucrările în verde speciale, comparativ cu varianta martor;
6. Acumularea aromelor în funcţie de lucrarea în verde aplicată, la toate cele patru
soiuri luate în studiu.
CAPITOLUL IV
MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT ŞI METODELE DE CERCETARE
Soiurile pentru struguri de vin prezintă o gamă foarte largă de însuşiri
agrobiologice şi tehnologice, în funcţie de direcţia de producţie: soiuri pentru vinuri albe
de consum curent, soiuri pentru vinuri albe de calitate, soiuri pentru vinuri roze şi roşii de
consum curent, soiuri pentru vinuri roşii de calitate, soiuri pentru vinuri aromate, soiuri
pentru vinuri materie-primă pentru spumante, soiuri pentru distilate învechite din vin.
Totuşi, ele întrunesc anumite caracteristici agrobiologice comune, care le deosebesc de
soiurile pentru struguri de masă şi soiurile apirene.
4.1. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT
Soiurile luate în studiu, Muscat Ottonel, Sauvignon blanc, Neuburger şi Traminer
roz, sunt urmărite în condiţiile climatice de la S.C.D.V.V. Blaj. Ele sunt răspândite în
cultură pe suprafeţe mari, mai puţin soiul Neuburger.
4.2. METODELE DE CERCETARE
4.2.1. Lucrările în verde speciale aplicate în câmpul experimental
În cadrul experienţelor s-au aplicat lucrările în verde speciale: răritul strugurilor,
desfrunzitul parţial şi împungitul strugurilor.
4.2.2.Organizarea experienţei
Experienţa este amplasată în cadrul S.C.D.V.V. Blaj, centrul viticol Blaj, podgoria
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
15
Târnave. Soiurile sunt plantate la distanţele de 2,2 m între rânduri şi 1,2 m între plante pe
rând, obţinându-se o densitate de 3787 butuci de viţă de vie /ha. Sistemul de cultură este
semiînalt, forma de conducere Guyot cu braţe cu înlocuire periodică, sistemul de tăiere
practicat fiind mixt în cepi de 2-3 ochi şi coarde scurte de 10-12 ochi, cu o încărcătură de
rod de 40-50 ochi/butuc, respectiv 15-20 ochi/m².
4.2.3. Observaţii şi determinări
Pe parcursul anilor 2010 şi 2011 au fost urmărite anumite caracteristici ale
soiurilor Muscat Ottonel, Neuburger, Traminer roz şi Sauvignon blanc sub influenţa
lucrărilor în verde speciale. Pentru obţinerea datelor s-au folosit metode de lucru diferite.
Acestea au presupus atât determinările în câmp, cât şi în laborator. Principalele observaţii
şi determinări se referă la:
Determinarea lungimii şi diametrului coardelor
Vigoarea soiurilor este dată de lungimea şi diametrul coardelor. În cadrul
experienţei au fost urmărite atât diametrul coardelor, cât şi lungimea acestora. Pentru
măsurarea lungimii coardelor s-a folosit ruleta, iar exprimarea a fost făcută în cm. Au fost
luate aleator câte 10 coarde de pe un butuc, şi câte 10 butuci din fiecare variantă. Prin
calcule s-a stabilit lungimea medie a coardelor pe fiecare variantă. Aceleaşi coarde au
fost măsurate şi pentru determinarea diametrului, de data aceasta fiind folosit şublerul
electronic, iar citirile s-au făcut la baza coardei, la mijloc şi la vârf.
Determinarea cantităţii de lemn eliminat la tăiere
La executarea lucrării de tăiere în uscat a viţei de vie, se urmăreşte menţinere unui
echilibru între creştere şi fructificare. Cantitatea lemnului eliminat la tăiere reprezintă
mărimea viţei de vie şi poate să indice vigoarea soiului. Prin tăiere se elimină până la 80-
90% din total creşterilor anului precedent (CĂLUGĂR, 2011). Lemnul anual şi cel
multianual a fost cântărit în câmp, în momentul executării tăierii în uscat.
Desfăşurarea principalelor fenofaze
Perioada de vegetaţie se încadrează între apariţia primelor picături de sevă din
primăvară şi căderea ultimelor frunze de pe butuc din toamnă. În perioada de vegetaţie au
loc procese de creştere şi fructificare ale viţei de vie, perceptibile ca faze de vegetaţie sau
fenofaze. Pe parcursul anilor experimentali s-au urmărit declanşarea şi desfăşurarea
pricipalelor fenofaze.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
16
Determinarea elementelor de fertilitate şi productivitate
Fertilitatea se apreciază după procentul de lăstari fertili şi coeficientul de fertilitate
care poate fi absolut sau relativ.
Coeficientul de fertilitate absolut (c.f.a.) se determină prin împărţirea numărului
total de inflorescenţe existente pe butuc la numărul lăstarilor fertili (DEJEU şi
GEORGESCU, 2005). Coeficientul de fertilitate relativ (c.f.r.) se determină prin
împărţirea numărului de inflorescenţe înregistrat pe butuc, la numărul total de lăstari
existenţi pe elementele de rod sau cu caracter mixt, indiferent dacă sunt sau nu purtători
de inflorescenţe (POP, 2010).
Productivitatea este influenţată de masa strugurelui, caracteristică fiecărui soi. Se
calculează indicele de productivitate absolut „Ipa” şi cel relativ „Ipr”. Indicele reprezintă
producţia medie pe fiecare mugure, „Ipa” (de rod), şi pe toţi mugurii „Ipr” (POP, 2010).
Indicele de productivitate absolut şi indicele de productivitate relativ se obţin prin
înmulţirea coeficientului de fertilitate absolut, respectiv relativ cu masa medie a unui
strugure (DOBREI, 2003).
Determinarea creşterii lăstarilor
Creşterea lăstarilor constă în sporul de masă vegetativă măsurată în lungime,
generată de diviziunea celulară din zona meristematică terminală şi dimensionarea
celulelor până la volumul normal.
Determinarea lungimii lăstarilor s-a realizat la încetarea creşterii lăstarilor
(sfârşitul lunii august), folosind ruleta. Pentru fiecare variantă s-a luat un număr de 10
butuci, de pe fiecare măsurându-se câte 10 coarde.
Determinarea suprafeţei foliare
Frunzele viţei-de-vie, cu multiplele lor funcţii fiziologice, au o contribuţie
esenţială la realizarea producţiei şi a calităţii acesteia. Mărimea suprafeţei foliare
influenţează creşterile vegetative, producţia de struguri, acumularea zaharurilor în boabe,
precum şi a altor produşi „nobili” (antociani, arome, etc.) (BURZO et al., 2002; IRIMIA,
2006).
Determinarea mersului maturării strugurilor
Maturarea strugurilor a fost urmărită începând cu data de 19 august, după intrarea
în pârgă. Au fost realizate determinări privind acumularea zaharurilor, aciditatea şi masa
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
17
a 100 boabe, din şapte în şapte zile (în 19 august, 29 august, 5 septembrie şi 12
septembrie).
Determinarea producţiei obţinute
Recolta obţinută la fiecare din soiuri şi variante este exprimată atât prin kg/butuc
(producţia medie/butuc), cât şi t/ha (producţia medie la hectar).
Recoltarea a avut loc la sfârşitul lunii septembrie. Pentru aprecierea cantităţii
recoltei, s-a stabilit numărul mediu de struguri pe butuc, masa medie a unui strugure,
producţia pe butuc. Cunoscând numărul de butuci la hectar a fost calculată producţia la
hectar, exprimată în t/ha. Pentru aceste determinări s-au făcut măsurători directe în câmp.
Analiza mecanică a strugurilor
Stabilirea aptitudinilor tehnologice ale soiurilor se poate face pe baza unor indici
uvologici, dintre care mai importanţi sunt: indicele de structură, indicele bobului, indicele
de compoziţie a bobului, indicele de randament.
Indicii uvologici s-au calculat pe baza alcăturii mecanice a soiurilor luate în studiu.
Indicele de structură reprezintă raportul dintre greutatea boabelor şi greutatea
ciorchinilor.
Indicele bobului reprezintă numărul de boabe la 100 g struguri.
Indicele de alcătuire a bobului reprezintă raportul dintre greutatea miezului şi
greutatea pieliţei plus seminţele.
În cadrul analizei mecanice a fost calculat şi gradul de meiere şi mărgeluire,
exprimat de procentul de boabe normale dintr-un kilogram de struguri.
Determinarea calităţii producţiei
Calitatea strugurilor la viţa de vie reprezintă o caracteristică foarte importantă a
soiurilor. Aceasta se referă la acumularea zaharurilor şi reducerea acidităţii în struguri.
Sunt cunoscute mai multe metode de determinare a zahărului din must cum ar fi:
metoda refractometrică, metoda densimetrică şi metoda chimică. Metoda utilizată în
cadrul cercetărilor proprii a fost cea de determinare a zahărului din must cu ajutorul
refractometrului. Pentru determinarea acidităţii totale din must s-au utilizat metodele prin
titrare în prezenţa fenolftaleinei. Aciditatea este exprimată în g/l H2SO4.
Calcularea indicelui local de producţie (Ilp)
Această determinare s-a realizat pentru fiecare variantă experimentală, pe baza
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
18
producţiei medii de struguri pe hectar, a randamentului în must şi a concentraţiei
mustului în zaharuri (IRIMIA, 2006).
Ilp (kg zaharuri / ha) = producţia (kg/ha) x must (%) x zaharuri (g/l).
Determinarea conţinutului în arome
Pentru această analiză, probele au fost recoltate în toamnă. S-au detaşat boabele de
pe rahis, şi au fost puse câte 100 boabe în pungi, în congelator. Prelucrarea probelor s-a
realizat prin metoda GC-FID/SPME, după ce au fost ţinute timp de trei luni la
temperaturi scăzute. Aparatura utilizată a fost GC-FID (gaz cromatograf cu detector cu
ionizare în flacără) Agilent Technologies 7890 (SUA). Cuptorul a avut un program
termic de la 40ºC (menţinută 5 minute) după care creşte la 220ºC, cu 4ºC/minut
(menţinută 10 minute). Timpul total de analiză a fost de 60 minute. Rezultatele au fost
prezentate sub formă de cromatogramă (figura 4.1.), şi cuantificate pentru obţinerea
datelor cantitative.
Figura 4.1. Cromatograma GC-FID/SPME pentru compuşii de aromă detectaţi în probele de struguri Figure 4.1. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape samples
4.3. METODELE STATISTICO-MATEMATICE DE PRELUCRARE ŞI
INTERPRETARE A DATELOR
Interpretarea statistică a rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Duncan, utilizând
SPSS versiunea 20 (SPSS Inc. Chicago, IL, USA). Interacţiunea dintre soiuri şi lucrările
în verde a fost evaluată prin selectarea P ≤ 0,0001, P ≤ 0,01, şi P ≤ 0,05 pentru a stabili
semnificaţia (ARDELEAN şi colab., 2007). Pentru a interpreta legăturile dintre diferite
variabile au fost utilizaţi coeficienţii de corelaţie Pearson.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
19
CAPITOLUL V
CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR ECOCLIMATICE DIN PODGORIA TÂRNAVE
Importanţa Regiunii viticole a Podişului Transilvaniei constă atât în suprafeţele
cultivate cu viţă-de-vie, cât şi în calitatea vinurilor obţinute aici, vinuri cu nuanţe
particulare de originalitate şi nobleţe, din binecunoscutele soiuri: Fetească albă, Fetească
regală, Riesling italian, Sauvignon, Muscat Ottonel, Neuburger, etc. (STROE, 2012). Din
punct de vedere ecologic, viţa-de-vie găseşte aici condiţii bune şi foarte bune de
vegetaţie, îndeosebi în jumătatea sud-vestică a podişului care poartă numele de "Ţara
Vinului" (COTEA şi colab., 2009).
5.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ
Podgoria Târnave face parte din zona viticolă a centrului Transilvaniei şi este
situată la 46º11” latitudine nordică şi 23º55” longitudine estică. Plantaţiile viticole sunt
situate pe versanţii sudici ai acestor înălţimi începând cu altitudinea de 250-270 m şi până
la 400-450 m, panta acestor terenuri fiind cuprinsă între 15-35 %. Pantele cele mai mari
sunt situate pe cursul râului Târnava Mare şi descresc pe Târnava Mică, Mureş şi văile
interioare (www.scvblaj.ro).
5.2. INFLUENŢA CONDIŢIILOR ECOCLIMATICE ASUPRA VIŢEI DE VIE
Condiţiile climatice înregistrate în această podgorie, caracterizate prin toamne
lungi şi uscate, sunt foarte favorabile acumulării unor cantităţi mari de zaharuri, creându-
se premise pentru atacul mucegaiului nobil, iar aciditatea scade mai puţin sub influenţa
verilor decât în arealele viticole din sudul ţării. Se obţin astfel, vinuri albe seci, demiseci
sau dulci de calitate, vinuri aromate şi vinuri spumante, toate caracterizate prin
fructuozitate şi prospeţime. Perioada de vegetaţie este în general cuprinsă între 170-180
de zile, suma gradelor de temperatură globală este de 2900-3300º C, suma orelor de
strălucire a soarelui 1450 ore, iar precipitaţiile atmosferice anuale au valori medii de
peste 580 mm, din care peste 300 mm în cursul perioadei de vegetaţie (STROE, 2012).
Radiaţia solară. În condiţiile din ţara noastră, radiaţia globală are valorile 85-87,5
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
20
Kcal/cm² în Transilavania, 87,5-90 Kcal/cm² în Moldova, 90-92,5 Kcal/cm² în Muntenia,
Banat, 92,5-95 Kcal/cm² în Dobrogea şi prima terasă a Dunării, peste 97,5 Kcal/cm² pe
litoralul Mării Negre (POP, 2001).
Temperatura. În arealul podgoriei Târnave, temperatura medie zilnică de peste
10ºC se înregistrează primăvara, în decursul decadei a doua a lunii aprilie, iar toamna
coboară sub asceată limită începând din decada a doua a lunii octombrie. Media
numărului zilelor cu temperaturi active este de 175, cu limite cuprinse între 160 şi 190 de
zile. Temperaturile extreme influenţează prin nivel, care poate fi minim sau maxim. O
importanţă deosebită i se acordă temperaturii minime absolute, deoarece dacă se trece de
limita de rezistenţă, pagubele pot fi considerabile.
În ultimii 35 de ani, temperatura minimă a coborât sub -22,0ºC, sub limita de
rezistenţă la îngheţ a viţei de vie, în 17 ani. În partea superioară a pantelor, temperaturile
minime nu coboară sub -18…-20ºC, iar pierderile de ochi sunt reduse (ILIESCU şi
colab., 2010).
Temperatura medie anuală în anul 2011 este de 13,1ºC, şi depăşeşte media anilor
2000-2010 care este de 10,4ºC. Luna ianuarie a anului 2011 înregistrează o temperatură
minimă absolută de -17,4ºC. Cea mai ridicată temperatură se înregistrează în luna august
(35,4ºC). Doar în anii 2000, 2002, 2007, 2009 şi 2010 această temperatură a fost depăşită.
În anul 2011 a fost calculat bilanţul termic (global, activ, util), valorile fiind apropiate cu
cele din anii precedenţi. Bilanţul termic global atinge un nivel de 3572,0ºC, în timp ce
bilanţul termic util are o valoare de doar 1514,4ºC.
Sub aspectul temperaturii, anul 2011 se consideră a fi un an normal, abaterile de la
medie fiind mici. Lunile considerate călduroase sunt mai, iunie, iulie, august şi
septembrie.
Precipitaţiile. În centrul viticol Blaj, suma pecipitaţiilor anuale oscilează între 542
şi 872 mm, iar în cursul perioadei de vegetaţie are valoarea medie de 400 mm (media
ultimilor 35 de ani). Analizând anul 2011 din punct de vedere al precipitaţiilor căzute,
putem afirma că a fost unul foarte secetos. Doar în luna iunie a anului 2011 s-au
înregistrat 116,4 mm, valoare care este peste cantitatea normală de precipitaţii specifică
acestei luni. Suma precipitaţiilor pe anul 2011 este de sub 300 mm.
Aerul poluat cu diferite noxe industriale poate influenţa constanţa, cantitatea şi
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
21
calitatea recoltei. Astfel, în podgoria Târnave se poluează cu negru de fum de la uzinele
chimice de la Copşa Mică, iar centre viticole ca Medgidia, Tg. Jiu, Turda sunt poluate cu
ciment.
Condiţiile naturale critice influenţează nefavorabil creşterea şi fructificarea viţei
de vie, cantitatea şi calitatea recoltei, uneori chiar integritatea butucilor şi longevitatea
lor. Plantaţiile de vii din podgoria Târnave sunt frecvent afectate de temperaturile scăzute
din timpul iernii, temperaturi care coboară adesea sub limita de rezistenţă a viţei de vie.
5.3. RELIEFUL ŞI SOLUL
În ansamblul geografic, podişul transilvănean prezintă o înlănţuire de dealuri, cu
orientare generală sud-vestică. Terenul este foarte frământat şi cuprinde toate formele de
relief. Trecerea de la lunca Târnavelor şi a Mureşului (altitudine medie de 234 m) la zona
de dealuri, se face printr-un relief slab ondulat, constituit din nisipuri slab solificate.
Începând de la piciorul pantelor, altitudinea creşte de la vestul către estul podişului
atingând 500-550 m pe platforma superioară (lângă Mediaş), 400-450 m în dreptul
Blajului şi 300-390 m pe platforma inferioară a Secaşului (www.scvblaj.ro).
5.4. STUDIUL HIDROLOGIC ŞI HIDROGRAFIC
Cursul principal de apă îl constituie râul Târnava, care în zona Blajului se
formează din unirea celor două râuri Târnava Mare şi Târnava Mică, râuri care asigură şi
principala sursă de apă pentru irigaţii.
5.5. VEGETAŢIA
Atât relieful cât şi condiţiile climatice se reflectă direct în alcătuirea vegetaţiei.
Zona în care a fost amplasată experienţa cuprinde terenuri agricole şi pajişti stepizate (pe
locul pădurilor de goruni) şi păduri de gorun (Querqus petrea).
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
22
CAPITOLUL VI
REZULTATE PRIVIND INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE
ASUPRA CANTITĂŢII ŞI CALITĂŢII RECOLTEI LA SOIURILE DE STRUGURI
PENTRU VINURI ALBE SEMIAROMATE ŞI AROMATE DE LA BLAJ
6.1. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA DESFĂŞURĂRII
PRINCIPALELOR FENOFAZE
În condiţiile anului climatic 2011, principalele fenofaze urmărite sunt plânsul,
înmugurit-dezmuguritul, creşterea lăstarilor, înfloritul, pârga şi maturarea tehnologică.
Perioada de vegetaţie are o lungime de 188 de zile. Datorită condiţiilor climatice extrem
de bune ale acestui an, maturarea strugurilor a avut loc mai devreme, din 16 septembrie la
Muscat Ottonel varianta cu desfrunzit parţial, până în 22 septembrie la Neuburger
varianta martor (fără lucrări speciale). Lucrările în verde speciale nu au influenţat
declanşarea şi desfăşurarea principalelor fenofaze, cu excepţia fazei de maturare a
strugurilor, când s-au înregistrat mici diferenţe în funcţie de variantă.
6.2. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA VIGORII DE
CREŞTERE
6.2.1. Influenţa lucrărilor în verde speciale asupra creşterii lăstarilor
Vigoarea de creştere a butucilor se poate aprecia şi din punct de vedere al creşterii
lăstarilor. Soiul cu cele mai mari creşteri este Sauvignon blanc, care atinge valori între
133,5 cm şi 142,9 cm. Traminer roz este un soi cu creşteri mici, la care valorile nu
depăşesc 123,2 cm. În cadrul fiecărui soi, varianta cu cele mai mari creşteri este varianta
3 (împungitul strugurilor), care realizează diferenţe faţă de martor de 0,7-5,4 cm.
6.2.2. Influenţa lucrărilor în verde speciale asupra suprafeţei foliare
Prin aplicarea lucrărilor în verde speciale, în special desfrunzitul parţial şi
împungitul, se reduce suprafaţa foliară cu 10-30% din valoarea normală.
6.2.3. Lungimea şi diametrul coardelor
În urma determinărilor s-a stabilit că lucrările în verde speciale aplicate nu au
influenţat în mod semnificativ lungimea şi diametrul coardelor
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
23
6.2.4. Influenţa lucrărilor în verde speciale asupra cantităţii de lemn eliminat la tăiere
În anul 2011, cantitatea cea mai mare de lemn eliminat la tăiere a fost la soiul
Sauvignon blanc, varianta cu împungitul strugurilor, 1274 g/butuc, din care partea cea
mai mare este reprezentată de lemnul anual (852 g/butuc).
6.3. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE
ASUPRA ELEMENTELOR DE FERTILITATE ŞI PRODUCTIVITATE
6.3.1. Numărul de lăstari fertili
În cadrul experienţei, diferenţele în ceea ce priveşte numărul de lăstari fertili se
datorează caracteristicilor de soi, lucrarea în verde neavând influenţă asupra acestui
caracter.
6.3.2. Numărul de inflorescenţe - Lucrările în verde speciale nu influenţează
numărul de inflorescenţe care se formează pe butuc.
6.3.3. Coeficienţii de fertilitate
Având în vedere că soiul Neuburger a suferit din cauza temperaturilor scăzute de
la începutul perioadei de vegetaţie, valorile coeficientului de fertilitate relativ sunt sub 1
la toate variantele (CIOBANU et al., 2011). Celelalte soiuri înregistrează valori mai
ridicate, cea mai mare valoare fiind la soiul Muscat Ottonel, la lucrarea de împungitul
strugurilor (1,2).
6.3.4. Masa medie a unui strugure
Pentru calcularea indicilor de productivitate, un element foarte important este
masa medie a strugurilor, care constituie atât un element de productivitate cât şi un
element de calitate la viţa de vie (SESTRAŞ, 2004). Tabelul 6.1. prezintă atât influenţa
soiului cât şi a lucrării în verde aplicate asupra masei medii a unui strugure. Strugurii cu
masa cea mai mare sunt la Sauvignon blanc (101,95 g) şi Neuburger (102 g) realizând
diferenţe semnificative faţă de celelalte două soiuri. (Caracteristicile soiului îşi pun
amprenta pe interacţiunea dintre soi şi lucrarea în verde, strugurii de la soiul Neuburger la
care s-a aplicat operaţiunea de împungit realizând cele mai mari valori pentru acest
element, şi anume 113 g. Dintre lucrările în verde aplicate, se remarcă variantele 1 şi 3, la
care se obţin valori apropiate ale masei strugurilor.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
24
Tabelul 6.1. / Table 6.1 Influenţa soiului, a lucrării în verde aplicate şi a interacţiunii soi x lucrare în verde
asupra masei medii a unui strugure (g), la S.C.D.V.V. Blaj, media anilor 2010-2011 Influence of variety, green work and of the interaction between variety and green work on the average weight of a grape (g), at S.C.D.V.V. Blaj, means for years 2010-2011
Lucrare în verde/ Green work
Soiul / Variety
Fără lucrări în verde speciale / Without special
green works
Răritul strugurilor /Grapes thinning
Desfrunzitul parţial / Partial
deleafing
Împungitul (însăcuitul) strugurilor /
Grapes bagging
Media pe soi / Mean of variety
Muscat Ottonel 83,30 h 95,20 de 78,80 i 90,00 g 86,83 B Neuburger 100,00 c - 93,00 efg 113,00 a 102,00 A
Traminer roz 78,10 i 90,50 fg 78,10 i 93,30 ef 85,00 B Sauvignon blanc 103,30 b 104,50 b 96,90 d 103,10 b 101,95 A
Media pe lucrare în verde / Mean of
green work 91,18 BC 96,73 AB 86,70 C 99,85 A
DS 5% pentru două medii soi = 15,17 – 16,06 / SD 5% for two variety means = 15.17 – 16.06 DS 5% pentru două medii lucrare în verde = 8,69 – 10,03 / SD 5% for two green work means = 8.69 – 10.03 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x lucrare în verde = 3,10 – 9,70 / SD 5% for two variety x green work interaction means = 3.10 – 9.70
*Notă: Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună este nesemnificativă. *Note: The difference between any two values followed by at least one common letter is insignificant.
6.3.5. Indicii de productivitate
Pentru estimarea producţiei de struguri este foarte importantă calcularea indicilor
de productivitate. Pentru determinarea indicilor de productivitate pentru anul 2011, s-a
folosit masa medie a unui strugure, din anul 2010. Valorile cele mai mici ale indicilor de
productivitate relativi sunt la soiurile Neuburger (între 64,15 şi 76,33), urmat Traminer
roz (între 68,3 şi 87,82), dar în ceea ce priveşte valorile indicelui de productivitate
absolut situaţia este exact invers, acest fapt datorându-se masei medii a unui strugure mai
ridicate la Neuburger (102 g). Lucrarea de răritul strugurilor influenţează în mod direct
valorile indicilor de productivitate, la această variantă regăsindu-se cele mai mici valori.
6.4. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA
MERSULUI MATURĂRII STRUGURILOR
Pe parcursul maturării strugurilor s-au făcut determinări pentru stabilirea evoluţiei
acumulării zaharurilor şi a scăderii acidităţii. Se observă la toate soiurile o corelaţie
negativă, distinct semnificativă dintre nivelul zahărului şi aciditatea totală, situaţie de
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
25
altfel normală ceea ce indică dependenţa strânsă a acestor doi parametri cu cât creşte
cantitatea de zahăr, cu atât scade aciditatea. Aplicarea lucrărilor în verde speciale nu
influenţează în mod deosebit această dependenţă (CIOBANU et al., 2012a).
6.5. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA PRODUCŢIEI
OBŢINUTE
Producţia a fost influenţată sub aspect cantitativ de răritul strugurilor. Această
lucrare în verde specială a dus la reducerea numărului de struguri pe butuc. Chiar dacă
s-a obţinut o creştere a masei strugurilor la această variantă, producţia a fost mai mică
(2,07 kg/butuc). La Neuburger nu s-a realizat răritul, deoarece numărul de struguri pe
butuc era mic (14-16) din cauza îngheţului din primăvară, care a afectat în mod vizibil
acest soi (CIOBANU et al., 2012b).
6.5.1. Numărul de struguri pe butuc
Sinteza rezultatelor experimentale este prezentată sub forma unui tabel bilateral
(tabelul 6.2.), în care semnificaţia diferenţelor să fie relevată pentru fiecare soi, lucrare în
verde specială aplicată, dar şi pentru interacţiunea soi x lucrare în verde specială aplicată.
Tabelul 6.2. / Table 6.2. Influenţa soiului, a lucrării în verde speciale aplicate şi a interacţiunii soi x lucrare în verde asupra numărului mediu de struguri pe butuc, la S.C.D.V.V. Blaj, media anilor 2010-2011 Influence of variety, green work and of the interaction between variety and green work on
the average number of grapes per vine, at S.C.D.V.V. Blaj, mean for years 2010-2011 Lucrarea în verde/
Green work
Soiul / Variety
Fără lucrări în verde speciale / Without special
green works
Răritul strugurilor
/Grapes thinning
Desfrunzitul parţial / Partial
deleafing
Împungitul (însăcuitul) strugurilor /
Grapes bagging
Media pe soi / Mean of
variety
Muscat Ottonel 30,00 a 21,00 b 33,00 a 30,00 a 28,50 A Neuburger 16,00 c - 15,00 c 16,00 c 15,67 B
Traminer roz 32,00 a 21,00 b 32,00 a 30,00 a 28,75 A Sauvignon blanc 30,00 a 22,00 b 32,00 a 32,00 a 29,00 A
Media pe lucrare în verde / Mean of
green work 27,00 AB 21,33 B 28,00 A 27,00 AB
DS 5% pentru două medii soi = 0,40 – 3,20 / SD 5% for two variety means = 0.40 – 3,20 DS 5% pentru două medii lucrare în verde = 2,50 – 6,61 / SD 5% for two green work means = 2.50 – 6,61 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x lucrare în verde = 4,48 – 7,10 / SD 5% for two variety x green work interaction means = 4.48 – 7.10
*Notă: Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună este nesemnificativă. *Note: The difference between any two values followed by at least one common letter is insignificant.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
26
Din tabelul 6.2. se observă influenţa lucrării de răritul strugurilor asupra numărului
de struguri pe butuc. La soiurile Muscat Ottonel, Traminer roz şi Sauvignon blanc s-a
realizat această lucrare în verde specială, acest fapt ducând la obţinerea unor diferenţe
distinct semnificativ negative faţă de celelalte variante. Au fost eliminaţi aproximativ
30% din numărul total de struguri, excepţie făcând soiul Neuburger, la care această
lucrare nu s-a realizat din cauza numărului mic de ciorchini care s-au format în urma
condiţiilor din iarnă.
6.5.2. Producţia de struguri pe butuc
Atât soiul cât şi lucrarea în verde specială aplicată au avut efecte semnificative
asupra producţiei de struguri obţinute pe butuc. Se poate observa că efectul cel mai
ridicat îl are soiul, fapt ilustrat de proba F (F = 82,884), urmat de lucrarea în verde
specială aplicată. Analizând din punct de vedere a soiului, se observă o diferenţă
semnificativă superioară a soiului Sauvignon blanc (2,95 kg/butuc) faţă de celelalte trei
soiuri, fiind urmat de Muscat Ottonel (2,45 kg/butuc) şi Traminer roz (2,42 kg/butuc).
Tabelul 6.3. / Table 6.3.
Influenţa soiului, a lucrării în verde speciale aplicate şi a interacţiunii soi x lucrare în verde asupra producţiei medii pe butuc (kg/butuc), la S.C.D.V.V. Blaj, media anilor 2010-2011 Influence of variety, green work and of the interaction between variety and green work on the average vine production (kg/vine), at S.C.D.V.V. Blaj, mean for years 2010-2011
Lucrarea în verde/ Green work
Soiul / Variety
Fără lucrări în verde speciale /
Without special green
works
Răritul strugurilor
/Grapes thinning
Desfrunzitul parţial / Partial
deleafing
Împungitul (însăcuitul) strugurilor /
Grapes bagging
Media pe soi / Mean of
variety
Muscat Ottonel 2,50 cd 2,00 ef 2,60 cd 2,70 cd 2,45 B Neuburger 1,60 gh - 1,40 h 1,81 fg 1,60 C
Traminer roz 2,50 cd 1,90 fg 2,50 cd 2,80 bc 2,42 B Sauvignon blanc 3,10 ab 2,30 de 3,10 ab 3,30 a 2,95 A
Media pe lucrare în verde / Mean of green
work 2,42 AB 2,07 B 2,40 AB 2,65 A
DS 5% pentru două medii soi = 0,50 – 0,84 / SD 5% for two variety means = 0.50 – 0.84 DS 5% pentru două medii lucrare în verde = 0,58 – 0,60 / SD 5% for two green work means = 0.58 – 0.60 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x lucrare în verde = 0,31 – 0,70 / SD 5% for two variety x green work interaction means = 0.31 – 0.70
*Notă: Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună este nesemnificativă. *Note: The difference between any two values followed by at least one common letter is insignificant.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
27
La toate soiurile se observă că prin raportare la variantă, cele mai mici producţii s-
au realizat la V1 (2,07 kg/butuc), acest lucru datorându-se numărului mai mic de struguri
pe butuc. Analizând interacţiunea celor doi factori (soi, lucrare în verde specială), cele
mai mari producţii s-au obţinut la Sauvignon blanc V3 (2,65 kg/butuc), urmat la diferenţă
nesemnificativă de Sauvignon blanc variantele Mt (2,42 kg/butuc) şi 2 (2,40 kg/butuc).
6.5.3. Producţia obţinută la hectar
Producţia la hectar este influenţată de masa medie a unui strugure, numărul de
struguri pe butuc şi de numărul de butuci la unitatea de suprafaţă. În cadrul fiecărui soi,
cea mai mare producţie la hectar s-a obţinut la varianta 3 (împungitul strugurilor), şi
anume 10,22 t/ha la Muscat Ottonel, 6,84 t/ha la Neuburger, 10,59 t/ha la Traminer roz şi
12,49 t/ha la Sauvignon blanc (tabelul 6.4.).
Tabelul 6.4. / Table 6.4. Influenţa soiului, a lucrării în verde şi a interacţiunii soi x lucrare în verde
asupra producţiei medii pe hectar (t/ha), la S.C.D.V.V. Blaj, media anilor 2010-2011 Influence of variety, green work and of the interaction between variety and green work on the average production per hectar (t/ha), at S.C.D.V.V. Blaj, mean for years 2010-2011
Lucrarea în verde/ Green work
Soiul / Variety
Fără lucrări în verde speciale / Without
special green works
Răritul strugurilor
/Grapes thinning
Desfrunzitul parţial / Partial
deleafing
Împungitul (însăcuitul) strugurilor /
Grapes bagging
Media pe soi / Mean of variety
Muscat Ottonel 9,46 cd 7,59 ef 9,85 cd 10,22 cd 9,28 B Neuburger 6,06 gh - 5,29 h 6,84 fg 6,06 C
Traminer roz 9,46 cd 7,20 fg 9,47 cd 10,59 bc 9,18 B Sauvignon blanc 11,74 ab 8,71 de 11,74 ab 12,49 a 11,17 A
Media pe variantă 9,18 AB 7,83 B 9,09 AB 10,04 A DS 5% pentru două medii soi = 1,80 – 3,12 / SD 5% for two variety means = 1.80 – 3.12 DS 5% pentru două medii lucrare în verde = 2,21 – 2,40/ SD 5% for two green work means = 2.21 – 2.40 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x lucrare în verde = 1,40 – 1,91 / SD 5% for two variety x green work interaction means = 1.40 – 1.91
*Notă: Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună este nesemnificativă. *Note: The difference between any two values followed by at least one common letter is insignificant.
Cea mai mare influenţă pentru diferenţele de producţie o exercită soiul, apoi
interacţiunea soi-lucrare, în timp ce lucrarea în verde are cea mai mică influenţă. Astfel,
Sauvignon blanc (11,7 t/ha - media) se remarcă având cele mai mari producţii, indiferent
de lucrarea în verde aplicată.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
28
6.6. ANALIZA MECANICĂ A STRUGURILOR
După recoltare, strugurii au fost duşi în laborator, unde s-a realizat analiza lor
mecanică. O serie de caracteristici au fost măsurate şi determinate, dintre care: masa a
100 de boabe, masa seminţelor a 100 de boabe, masa pieliţelor a 100 de boabe, masa
rahisului, masa unui strugure şi randamentul în must. Pe baza acestor deteminări s-au
calculat apoi indicii de structură şi compoziţie ai bobului.
6.6.1. Masa a 100 de boabe
Din tabelul 6.5. se evidenţiază atât aportul adus de soi şi apoi de lucrarea în verde,
cât şi cel adus de interacţiunea acestor doi factori asupra masei a 100 de boabe. La soiul
Traminer roz se înregistrează o diferenţă semnificativ inferioară în ceea ce priveşte
caracterul analizat, faţă de toate celelalte trei soiuri, masa a 100 de boabe fiind doar de
136 g. Varianta nu influenţează acest caracter, diferenţele fiind nesemnificative. Prin
combinarea celor doi factori se remarcă faptul că soiul Sauvignon blanc, V1 se
diferenţiază semnificativ superior faţă de restul combinaţiilor, cu o masă a 100 de boabe
de 181 g.
Tabelul 6.5. / Table 6.5. Influenţa soiului, a lucrării în verde şi a interacţiunii soi x lucrare în verde
asupra masei a 100 de boabe (g), la S.C.D.V.V. Blaj, media anilor 2010-2011 Influence of variety, green work and of the interaction between variety and green work
on the weight of 100 berries (g), at S.C.D.V.V. Blaj, mean for years 2010-2011 Lucrare în verde/
Green work
Soiul / Variety
Fără lucrări în verde
speciale / Without
special green works
Răritul strugurilor /Grapes thinning
Desfrunzitul parţial / Partial
deleafing
Împungitul (însăcuitul) strugurilor /
Grapes bagging
Media pe soi / Mean of variety
Muscat Ottonel 169,00 g 173,00 c 171,00 e 172,00 d 171,25 A Neuburger 172,00 d - 170,00 f 174,00 b 172,00 A
Traminer roz 134,00 m 140,00 k 132,00 n 138,00 l 136,00 C Sauvignon blanc 155,00 i 181,00 a 153,00 j 156,00 h 161,25 B
Media pe lucrare în verde / Mean of green
work 157,50 A 164,67 A 156,50 A 160,00 A
DS 5% pentru două medii soi = 9,30 – 15,4 / SD 5% for two variety means = 9.30 – 15.4 DS 5% pentru două medii lucrare în verde = 9,34 – 11,05 / SD 5% for two green work means = 9.34 – 11.05 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x lucrare în verde = 1,00 – 6,30 / SD 5% for two variety x green work interaction means = 1.00 – 6.30
*Notă: Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună este nesemnificativă. *Note: The difference between any two values followed by at least one common letter is insignificant.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
29
În vinificaţie, este foarte importantă stabilirea masei fiecărei părţi componente a
bobului. Se urmăreşte obţinerea unui mase ridicate a pulpei, pentru creşterea
randamentului în must. Astfel celelalte componente (seminţe, pieliţe, dar şi rahis), se
doreşte să aibă o valoare cât mai mică. Prin efectuarea lucrărilor în verde speciale se
urmăresc aceste caractere, soiurile studiate fiind pentru vinuri albe de calitate.
Prin cântărirea a câte 10 probe s-a putut determina masa medie a unui strugure,
după recoltare. Astfel cele mai ridicate valori s-au realizat la Sauvignon blanc (între 96,9
şi 104,5 g), observându-se mici diferenţe în funcţie de lucrarea în verde aplicată. Varianta
2 de la toate soiurile a realizat cei mai mici struguri (Muscat Ottonel – 78,8 g; Neuburger
– 93,3 g; Traminer roz – 78,1 g; Sauvignon blanc – 96,9 g). Se observă din figura 3.4.
valorile masei rahisului după detaşarea boabelor. La varianta 2 de la Neuburger masa
rahisului este de 4,9 g, mult peste celelalte valori (3,2 g la V3 şi 3,3 la VMt). Nu se
observă o regulă în ceea ce priveşte influenţa lucrărilor în verde asupra masei rahisului,
aceasta fiind influenţată şi de caracteristicile soiului.
6.6.2. Randamentul în must
Influenţa soiului asupra randamentului în must este evidentă. Dintre cele patru
soiuri luate în studiu, randamentul cel mai mare în prezintă Muscat Ottonel (76,48 %), la
diferenţe semnificative superioare faţă de restul. Prin interacţiunea celor doi factori
rezultă 15 variante, dintre care realizează diferenţe semnificative pozitive Muscat Ottonel
(78,6 %) şi Traminer roz (78,6 %), ambele la varianta 2.
6.6.3. Calcularea indicilor uvologici
Pe baza alcătuirii mecanice a strugurilor la soiurile luate în studiu s-au calculat
indicii uvologici: indicele de structură, indicele de boabe şi indicele de alcătuire a
bobului. La varianta martor a soiului Muscat Ottonel, indicele de boabe are valoarea cea
mai ridicată (59,2), ceea ce subliniază faptul că boabele sunt mai mici în acest caz. La
toate celelalte trei soiuri, cea mai mare valoare pentru indicele de boabe este la varianta 2
(între 58,5 la Neuburger şi 75,8 la Traminer roz).
Indicele de alcătuire este aproape de limita de 5, ceea ce indică faptul că soiurile
sunt destinate obţinerii vinurilor de calitate superioară. Soiurile Muscat Ottonel şi
Neuburger au indicele de structură a strugurelui cu valorile cele mai mari la varianta 3
(45,9, respectiv 33,0), în timp ce la Traminer roz şi Sauvignon blanc acest lucru se
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
30
realizează la varianta 1 (40,1, respectiv 46,5). Cu cât valoarea indicelui de structură este
mai mare, cu atât strugurele este mai compact.
6.6.4. Substanţa uscată din boabele de struguri
După recoltare, probele de struguri au fost analizate în laborator pentru
determinarea apei din boabe. Cel mai mare procent de apă (85,1 %) a fost înregistrat la
varianta 1 (răritul ciorchinilor) a soiului Muscat Ottonel. La toate celelalte trei soiuri, cel
mai mare conţinut în apă a fost realizat la varianta martor (fără lucrări în verde speciale),
şi anume 78,9% la soiul Neuburger; 77,5% la soiul Traminer roz şi 76,3% la soiul
Sauvignon blanc. Cel mai mic conţinut în apă s-a înregistrat la soiul Traminer roz la care
s-a efectuat răritul strugurilor (71,9%).
6.6.5. Gradul de meiere şi mărgeluire
Din totalul de boabe existente pe un strugure, o parte sunt meiate şi mărgeluite,
datorită fie polenizării, fie factorilor abiotici din perioada de fecundare şi legarea florilor.
A fost urmărită influenţa lucrărilor în verde asupra acestui caracter, observându-se că în
mică măsură se înregistrează diferenţe. Varianta la care nu s-au efectuat lucrări în verde
speciale înregistrează cel mai mare număr de boabe meiate şi mărgeluite. Diferenţele sunt
mai mari la soiurile Muscat Ottonel şi Neuburger, unde varianta martor are 16, respectiv
13 boabe meiate şi mărgeluite din 100.
6.7. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA CALITĂŢII
PRODUCŢIEI
6.7.1. Acumularea de zahăr în struguri
Calitatea producţiei este dată de conţinutul de zahăr şi de aciditatea mustului. Pe
baza acestor două determinări se poate calcula indicele gluco-acidimetric.
Cantitatea de zahăr a soiului Muscat Ottonel (204,88 g/l) nu se diferenţiază
semnificativ faţă de nici un alt soi, fiind foarte apropiat de celelalte soiuri.
Urmărind acumularea de zahăr sub influenţa lucrărilor în verde, se diferenţiază
semnificativ superior varianta 2 (desfrunzitul parţial) cu 213,38 g/l, ceea ce confirmă
faptul că prin desfrunzire parţială se favorizează acumularea zahărului, datorită expunerii
la soare.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
31
Tabelul 6.6. / Table 6.6. Influenţa soiului, a lucrării în verde şi a interacţiunii soi x lucrare în verde
asupra conţinutului de zahăr din must (g/l), la S.C.D.V.V. Blaj, media anilor 2010-2011 Influence of variety, green work and of the interaction between variety and green work
on the must sugar content (g/l), at S.C.D.V.V. Blaj, mean for years 2010-2011 Lucrare în verde/
Green work
Soiul / Variety
Fără lucrări în verde speciale / Without special
green works
Răritul strugurilor
/Grapes thinning
Desfrunzitul parţial / Partial
deleafing
Împungitul (însăcuitul) strugurilor /
Grapes bagging
Media pe soi / Mean of variety
Muscat Ottonel 199,00 g 201,20 f 212,80 b 206,50 c 204,88 AB Neuburger 194,80 i - 206,50 c 203,30 d 201,53 B
Traminer roz 201,20 f 202,20 e 227,70 a 212,80 b 210,98 A Sauvignon blanc 194,80 i 195,90 h 206,50 c 203,30 d 200,13 B
Media pe lucrare în verde / Mean of
green work 197,45 C 199,77 C 213,38 A 206,48 B
DS 5% pentru două medii soi = 9,43 – 10,10 / SD 5% for two variety means = 9.43 – 10.10 DS 5% pentru două medii lucrare în verde = 6,70 – 6,90/ SD 5% for two green work means = 6.70 – 6.90 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x lucrare în verde = 1,00 – 14,90 / SD 5% for two variety x green work interaction means = 1.00 – 14.90
*Notă: Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună este nesemnificativă. *Note: The difference between any two values followed by at least one common letter is insignificant.
6.7.2. Aciditatea totală a mustului
Urmărind aciditatea sub influenţa soiului, se remarcă Neuburger la care această
caracteristică atinge valori de peste 4,9 g/l H2SO4, şi prezintă diferenţe semnificativ
superioare faţă de celelalte soiuri. Apreciind aciditatea totală a mustului în urma
executării lucrărilor în verde se observă o scădere a acidităţii la variantele cu lucrări în
verde speciale. Influenţa cumulată a soiului cu varianta duce la obţinerea celor mai
ridicate valori la toate variantele de la Neuburger, urmate de Sauvignon blanc şi Muscat
Ottonel. Cea mai mare aciditate o are soiul Neuburger (5,1 g/l H2SO4 la varianta martor),
iar cea mai scăzută soiul Traminer roz (3,6 g/l H2SO4 la varianta 2). La toate soiurile
aciditatea se încadrează în valorile caracteristice, din literatura de specialitate.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
32
Tabelul 6.17. / Table 6.17. Influenţa soiului, a lucrării în verde şi a interacţiunii soi x lucrare în verde
asupra acidităţii totale a mustului (g/l H2SO4), la S.C.D.V.V. Blaj, media anilor 2010-2011 Influence of variety, green work and of the interaction between variety and green work on total acidity from must (g/l H2SO4), at S.C.D.V.V. Blaj, mean for years 2010-2011 Lucrare în verde/
Green work
Soiul / Variety
Fără lucrări în verde speciale
/ Without special green
works
Răritul strugurilor
/Grapes thinning
Desfrunzitul parţial / Partial
deleafing
Împungitul (însăcuitul) strugurilor /
Grapes bagging
Media pe soi / Mean of
variety
Muscat Ottonel 4,10 d 4,40 c 3,90 e 4,30 c 4,18 B Neuburger 5,10 a - 4,70 b 5,00 a 4,93 A
Traminer roz 4,10 d 4,00 de 3,60 f 3,90 e 3,90 C Sauvignon blanc 4,70 b 4,40 c 4,00 de 4,10 d 4,30 B Media pe lucrare
în verde / Mean of green work
4,50 A 4,27 AB 4,05 B 4,33 AB
DS 5% pentru două medii soi = 0,23 - 0,27 / SD 5% for two variety means = 0.23 – 0.27 DS 5% pentru două medii lucrare în verde = 0,49 - 0,51 / SD 5% for two green work means = 0.49 – 0.51 DS 5% pentru două medii interacţiune soi x lucrare în verde = 0,20 - 0,40 / SD 5% for two variety x green work interaction means = 0.20 – 0.40
*Notă: Diferenţa dintre oricare două valori, urmate de cel puţin o literă comună este nesemnificativă. *Note: The difference between any two values followed by at least one common letter is insignificant.
6.7.3. Indicele gluco-acidimetric
În urma determinării zahărului şi acidităţii, se face raportul acestora, obţinându-se
indicele gluco-acidimetric. Valoarea cea mai mare a indicelui gluco-acidimetric dintre
toate cele 15 variante o are Muscat Ottonel V2 (75,7), urmat de V3 (72,5). La toate cele
patru soiuri, valoarea cea mai mare se observă la varianta 2 (între 40,8 şi 75,7), în timp ce
varianta martor obţine cele mai mici valori ale acestui indice (între 35,8 şi 61,0).
Comparând pe soiuri, Muscat Ottonel se diferenţiază cu cele mai mari valori (între 61,0 şi
75,7), urmat de Traminer roz (între 49,2 şi 63,8), Sauvignon blanc (între 41,4 şi 51,6) şi
în cele din urmă Neuburger (între 35,8 şi 40,8).
6.7.4. Indicele local de producţie
Exprimarea cantităţii de zaharuri acumulată la un hectar de plantaţie de viţă de vie
se face folosind indicele local de producţie. Astfel se poate evalua potenţialul biologic
calitativ al soiurilor. Cantitatea de zahăr care se acumulează pe hectar creşte de la
varianta 1 (răritul strugurilor) la varianta 3 (împungitul strugurilor) la toate cele patru
soiuri studiate, excepţie face soiul Neuburger la care varianta 1 lipseşte.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
33
6.8. INFLUENŢA LUCRĂRILOR ÎN VERDE SPECIALE ASUPRA ACUMULĂRII
AROMELOR ÎN STRUGURI
Aroma vinului este formată din sute de compuşi volatili de origine şi natură
chimică diferită (SANCHEZ-PALOMO et al., 2007). În ceea ce priveşte experienţa
prezentată în teză, analizele s-au făcut prin urmărirea a 32 de compuşi, rezultatele fiind
date în mg/l.
Figura 6.1. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Muscat Ottonel, varianta martor Figure 6.1. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Muscat Ottonel variety, control variant
Figura 6.2. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Muscat Ottonel, varianta cu răritul strugurilor Figure 6.2. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
34
samples of Muscat Ottonel variety, variant with grape thinning Analizând acumularea aromelor pe variante se observă diferenţe în funcţie de
lucrările executate, la soiul Muscat Ottonel cea mai mare cantitate (2136,112 mg/l) s-a
realizat la varianta 1. Benzaldehida are cele mai mari valori, dar la varianta 3 lipseşte. α-
Terpineol are valori mari la varianta cu răritul strugurilor. Acest compus este specific
soiurilor aromate, dând o notă aromatică de citrice.
Figura 6.3. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Muscat Ottonel, varianta cu desfrunzit parţial Figure 6.3. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Muscat Ottonel variety, variant with partial deleafing
Figura 6.4. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă detectaţi în
probele de struguri ale soiului Muscat Ottonel, varianta cu împungitul strugurilor Figure 6.4. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Muscat Ottonel variety, variant with grape bagging
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
35
La soiul Neuburger, cantitatea de arome determinată a fost mult mai mică.
Benzaldehida se întâlneşte la toate variantele, cea mai mare concentraţie fiind la varianta
martor (86,89716 mg/l), dând o uşoară aromă de migdale amare. α-Terpineolul are cea
mai mare valoare la varianta 2. 2-Metoxi-pirazina caracteristică soiurilor semiaromate are
valori cuprinse între 49,96059 mg/l şi 87,32451 mg/l.
Figura 6.5. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Neuburger, varianta martor Figure 6.5. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Neuburger variety, control variant
Figura 6.6. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Neuburger, varianta cu desfrunzit parţial Figure 6.6. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Neuburger variety, variant with partial deleafing
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
36
Figura 6.7. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Neuburger, varianta cu împungitul strugurilor Figure 6.7. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
stamples of Neuburger variety, variant with grape bagging
β-Ionona (norizoprenoida) este un compus care dă aromă de violete, iar la
Traminer roz se evidenţiază la varianta 1, unde valoarea este de 9,60807 mg/l,
comparativ cu celelalte variante la care este sub 2.
Figura 6.8. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Traminer roz, varianta martor Figure 6.8. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Traminer roz variety, control variant
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
37
Figura 6.9. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Traminer roz, varianta cu răritul strugurilor Figure 6.9. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Traminer roz variety, variant with grape thinning
Aroma de muscat este dată de α-Terpineol care este de 3,05919 mg/l la varianta
martor şi 7,07861 mg/l la varianta 2.
Figura 6.10. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Traminer roz, varianta cu desfrunzitul parţial Figure 6.10. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Traminer roz variety, variant with partial deleafing
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
38
Figura 6.11. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Traminer roz, varianta cu împungitul strugurilor Figure 6.11. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Traminer roz variety, variant with grape bagging
La Sauvignon blanc este cea mai mare concentraţie de metoxipirazine. Aceasta
fapt se datorează soiului care este caracterizat de prezenţa acestei grupe de compuşi
(ANTOCE, 2007).
Figura 6.12. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Sauvignon blanc, varianta martor Figure 6.12. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Sauvignon blanc variety, control variant
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
39
Varianta 1 acumulează cea mai mare cantitate de 2-metoxi-pirazine (193,41046
mg/l), varianta 2 cea mai mare cantitate de 2-isobutil-3-metoxipirazina (40,70888 mg/l),
iar varianta 3 cea mai mare cantitate de 2-isopropil-3-metoxipirazina (60,46628 mg/l).
Figura 6.13. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Sauvignon blanc, varianta cu răritul strugurilor Figure 6.13. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Sauvignon blanc variety, variant with grape thinning
Figura 6.13. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă
detectaţi în probele de struguri ale soiului Sauvignon blanc, varianta cu desfrunzitul parţial Figure 6.13. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Sauvignon blanc variety, variant with partial deleafing
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
40
Figura 6.15. Cromatograma GC-FID/SPME corespunzătoare compuşilor de aromă detectaţi
în probele de struguri ale soiului Sauvignon blanc, varianta cu împungitul strugurilor Figure 6.15. GC-FID/SPME chromatogram for aromatic compounds detected in grape
samples of Sauvignon blanc variety, variant with grape bagging
CAPITOLUL VII
CORELAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE PRIVIND
RELAŢIA DINTRE CREŞTEREA ŞI FRUCTIFICAREA SOIURILOR ÎN FUNCŢIE
DE LUCRAREA ÎN VERDE APLICATĂ
7.1. RELAŢIA DINTRE ELEMENTELE CANTITATIVE ŞI CELE CALITATIVE ALE
SOIURILOR STUDIATE
Între elementele cantitative şi cele calitative ale producţiei de struguri există
corelaţii negative (NOVELLO et al., 1990; MATTI şi FERINNI, 2005; BELEA, 2008;
CONTOMAN, 2010). Cu ajutorul corelaţiei Pearson s-au stabilit o serie de corelaţii
pentru evidenţierea relaţiilor existente între elementele de calitate şi cantitate la toate
soiurile studiate în Podgoria Târnave. Prin combinarea factorilor experienţei au rezultat
45 de variante pe baza cărora s-au stabilit relaţiile între caracterele analizate.
Se observă atât relaţii pozitive, cât şi negative, între elementele analizate. Astfel,
corelaţii distinct semnificativ pozitive (**) se realizează la 5 din combinaţii (numărul de
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
41
struguri/butuc – producţia pe butuc; numărul de struguri/butuc – producţia la hectar;
masa unui strugure – masa a 100 de boabe; masa unui strugure – aciditatea; masa a 100
de boabe - aciditate), ceea ce confirmă legătura între elementele determinate. Corelaţii
negative se realizează între numărul de struguri, masa unui strugure, masa a 100 de
boabe, aciditate, precum şi între zahăr şi aciditate, ceea ce înseamnă că prin creşterea
valorii unui caracter, scade valoarea celuilalt. Corelaţia perfectă s-a realizat între
producţia pe butuc şi producţia la hectar.
7.2. RELAŢIA DINTRE NUMĂRUL MEDIU DE STRUGURI PE BUTUC ŞI
PRODUCŢIA MEDIE PE BUTUC
Coeficienţii de corelaţie (rxyMt= 0,86, rxy1= 0,87, rxy2= 0,93, rxy3= 0,95, R2Mt=
0,75, R21= 0,76, R22= 0,86 şi R23= 0,91) şi de regresie (bxyMt= 0,46, bxy1= -1,12, bxy2=
0,23 şi bxy3= 0,47) pozitivi calculaţi în acest caz sunt distinct semnificativi pentru P1%.
Acest lucru indică faptul că, între limitele de variabilitate ale numărului mediu de struguri
pe butuc şi producţia medie pe butuc obţinute în experienţele aferente acestei lucrări
există o legătură reală şi adevărată pentru toate variantele experimentale.
7.3. RELAŢIA DINTRE NUMĂRUL MEDIU DE STRUGURI PE BUTUC ŞI MASA
MEDIE A UNUI STRUGURE
Legătura dintre numărul mediu de struguri pe butuc şi masa medie a unui strugure
reală şi adevărată numai în cazul în care se realizează însăcuitul strugurilor. Pentru
această variantă coeficienţii de corelaţie (rxy3= - 0,75 şi R23= 0,56) şi de regresie (bxy=
127,35) sunt negativi, distinct semnificativi. Astfel, în limitele variabilelor obţinute în
acestă experienţă, prin însăcurirea strugurilor, masa medie a acestora scade odată cu
creşterea numărului mediu de struguri pe butuc.
7.4. RELAŢIA DINTRE NUMĂRUL DE STRUGURI ŞI ACIDITATEA TOTALĂ A MUSTULUI
Atunci când se realizează rărirea strugurilor, legătura dintre numărul mediu de
struguri şi aciditatea totală a mustului nu este asigurată statistic. Deşi coeficientul de
corelaţie are valoare pozitivă, iar panta dreptei în jurul căreia sunt dispuse datele
experimentale, este ascendentă, valorile coeficienţilor de corelaţie şi de regresie sunt
nesemnificative. În cazul celorlalte trei variante valorile coeficienţilor de corelaţie
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
42
(rxyMt= -0,82, rxy2= -0,88, rxy3= -0,86, R2Mt= 0,68, R22= 0,78 şi R23= 0,74) şi de
regresie (bxyMt= 5,93, bxy2= 5,35 şi bxy3= 5,79) sunt negativi, distinct semnificativi.
7.5. RELAŢIA DINTRE NUMĂRUL DE STRUGURI ŞI CANTITATEA DE ZAHĂR
ACUMULATĂ ÎN STRUGURI
Pe de altă parte, zahărul acumulat în struguri se află în legătură reală şi adevărată,
asigurată statistic cu numărul de struguri doar în cazul variantei martor. Pentru această
variantă coeficienţii de corelaţie (rxyMt= 0,60 şi R2Mt= 0,36) şi de regersie (bxyMt=
190,71) sunt pozitivi, semnificativi.
7.6. RELAŢIA DINTRE MASA MEDIE A 100 DE BOABE ŞI MASA MEDIE A UNUI STRUGURE
În urma răririi ciorchinilor, se stabileşte o legătură pozitivă, reală şi advărată între
masa medie a 100 de boabe şi masa medie a unui strugure.
7.7. RELAŢIA DINTRE MASA MEDIE A UNUI STRUGURE ŞI RANDAMENTUL ÎN MUST
Coeficienţii de corelaţie (rxyMt= -0,72, rxy1= -0,87, rxy2= -0,78, rxy3= -0,27, R2Mt=
0,52, R21= 0,76 şi R22= 0,60) şi de regresie (bxyMt= 103,17, bxy1= -217,97 şi bxy2=
98,76) sunt negativi, distinct semnificativi. Dreptele de regresie au panta negativă,
descendentă. Astfel, se poate conchide că odată cu creşterea masei medii a strugurilor
scade randamentul în must. Acest lucru este
7.8. RELAŢIA DINTRE MASA UNUI STRUGURE ŞI ACIDITATEA TOTALĂ A MUSTULUI
Urmărind legătura stabilită între masa unui strugure şi aciditatea totală, se poate
observa că dreptele de regresie prezintă pantă pozitivă şi ascendentă, iar datele
experimentale sunt strâns grupate în jurul lor cu mici abateri la stânga sau la dreapta.
7.9. RELAŢIA DINTRE MASA UNUI STRUGURE ŞI CANTITATEA DE ZAHĂR
ACUMULATĂ ÎN BOABELE STRUGURILOR
Zahărul acumulat se află în legătură reală şi adevărată cu greutatea unui strugure.
Coeficienţii de corelaţie (rxyMt= -0,98, rxy1= -0,91, rxy2= -0,79, rxy3= -0,67, R2Mt= 0,97,
R21= 0,83, R22= 0,62 şi R23= 0,45) şi de regresie (bxyMt= 220,59, bxy1= 238,44, bxy2=
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
43
283,20 şi bxy3= 235,06) sunt negativi şi semnificativi în cazul variantei împungitului
strugurilor, respectiv distinct semnificativi în cazul celorlalte variante.
7.10. RELAŢIA DINTRE MASA UNUI STRUGURE ŞI PRODUCŢIA LA HECTAR
Producţia la hectar este dependentă de masa strugurelui, doar prin efectuarea
lucrării în verde speciale de rărire a strugurilor. În urma acestei lucrări, datele
experimentale ating valori ce urmăresc fidel dreapta de regresie, panta acesteia fiind
pozitivă şi ascendentă.
7.11. RELAŢIA DINTRE PRODUCŢIA LA HECTAR ŞI MASA A 100 DE BOABE
Dreptele de regresie corespunzătoare variantelor martor, a desfrunzitului parţial şi
a împungitului strugurilor au panta negativă, descendentă, producţia scăzând uşor odată
cu creşterea masei a 100 de boabe, dar fără a stabili o legătură asigurată statistic. În urma
răririi strugurilor, producţia la hectar creşte odată cu creşterea masei a 100 de boabe,
legătura dintre cele două nefiind asigurată statistic.
7.12. RELAŢIA DINTRE MASA A 100 DE BOABE ŞI RANDAMENTUL ÎN MUST
Randamentul în must nu este dependent de masa a 100 de boabe. Valoarea coeficienţilor
de corelaţie şi de regresie calculaţi pentru aceste caractere este nesemnificativă.
7.13. RELAŢIA DINTRE PRODUCŢIA LA HECTAR ŞI CANTITATEA DE ZAHĂR
ACUMULATĂ ÎN STRUGURI
Acumularea zahărului nu este influenţată de producţia realizată la hectar decât în
urma realizării lucrării speciale de rărire a strugurilor. În acest caz coeficienţii de
corelaţie (rxy1= -0.73 şi R21= 0,53) şi regresie (bxy= 217,49) sunt negativi şi semnificativi.
Acest lucru indică faptul că zahărul acumulat scade odată cu creşterea producţiei la
hectar, dacă se realizează lucrarea de rărire a strugurilor.
7.14. RELAŢIA DINTRE PRODUCŢIA LA HECTAR ŞI ACIDITATEA TOTALĂ A
MUSTULUI
Dacă se realizează desfrunzitul parţial sau împungitul strugurilor se obţine o
legătură reală, adevărată între producţia la hectar şi aciditatea acumulată în must. Valorile
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
44
coeficienţilor de corelaţie (rxy2= -0,72, rxy3= -0,80, R22= 0,52 şi R23= 0,64) şi de regresie
(bxy2= 5,15 şi bxy3= 5,91) sunt negative, semnificative sugerând o scădere a acidităţii
acumulate odată cu creşterea producţiei la hectar.
CAPITOLUL VIII
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
8.1. CONCLUZII
1. În arealul podgoriei Târnave, temperatura medie zilnică de peste 10ºC se
înregistrează primăvara, în decursul decadei a doua a lunii aprilie, iar toamna coboară sub
această limită începând din decada a doua a lunii octombrie. Media numărului zilelor cu
temperaturi active este de 175, cu limite cuprinse între 160 şi 190 de zile.
2. Analizând anul 2011 din punct de vedere al precipitaţiilor căzute, putem
afirma că a fost unul foarte secetos. Doar în luna iunie a anului 2011 s-au înregistrat
116,4 mm, valoare care este peste cantitatea normală de precipitaţii specifică acestei luni.
Suma precipitaţiilor pe anul 2011 este de sub 300 mm.
3. În urma determinărilor s-a stabilit că lucrările în verde speciale aplicate nu
au influenţat în mod semnificativ lungimea şi diametrul coardelor, cantitatea de lemn
eliminat la tăiere şi creşterea lăstarilor.
4. În condiţiile anului climatic 2011, principalele faze de vegetaţie urmărite
sunt înmugurit-dezmugurit, creşterea lăstarilor, înfloritul, pârga şi maturarea tehnologică.
Perioada de vegetaţie are o lungime de 188 zile. Datorită condiţiilor climatice extrem de
bune ale acestui an, maturarea strugurilor a avut loc mai devreme, din 16 septembrie la
Muscat Ottonel varianta cu desfrunzit parţial, până în 22 septembrie la Neuburger
varianta martor.
5. Valoarea cea mai scăzută a coeficientului de fertilitate absolut se remarcă la
soiul Neuburger Vmt şi la Sauvignon blanc V1 (1,89), în timp ce la Traminer roz V3
valoarea este de 2,82.
6. Producţia a fost influenţată sub aspect cantitativ de răritul strugurilor.
Această lucrare în verde specială a dus la reducerea numărului de struguri pe butuc,
producţia fiind mai mică.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
45
7. La Neuburger nu s-a realizat răritul, deoarece numărul de struguri pe butuc
era mic din cauza îngheţului din primăvară, care a afectat în mod vizibil acest soi.
8. Dintre lucrările în verde aplicate, se remarcă variantele 1 şi 3, la care se
obţin valori apropiate ale masei strugurilor.
9. Cei mai mici struguri se obţin indiferent de soi la varianta 2, la care s-a
realizat desfrunzitul parţial.
10. Cea mai mare influenţă pentru diferenţele de producţie o exercită soiul,
apoi interacţiunea soi-lucrare în verde aplicată, în timp ce lucrarea are cea mai mică
influenţă. Astfel, Sauvignon blanc se remarcă având cele mai mari producţii, indiferent
de lucrarea în verde aplicată.
11. Urmărind acumularea de zahăr sub influenţa lucrărilor în verde, se
diferenţiază semnificativ superior varianta 2 (desfrunzitul parţial), ceea ce confirmă
faptul că prin desfrunzire parţială se favorizează acumularea zahărului. Sub acţiunea
cumulată a celor doi factori, iese în evidenţă varianta 2 de la soiul Traminer, la care s-a
acumulat 227,7 g/l zahăr. Cele mai mici valori se observă la varianta martor a soiului
Sauvignon blanc, doar 194,8 g/l zahăr.
12. Urmărind aciditatea sub influenţa soiului, se remarcă Neuburger la care
această caracteristică atinge valori de peste 4,9 g/l H2SO4, şi prezintă diferenţe
semnificativ superioare faţă de celelalte soiuri. Apreciind aciditatea totală a mustului în
urma executării lucrărilor în verde se observă o scădere la variantele cu lucrări în verde
speciale. Influenţa cumulată a soiului cu varianta duce la obţinerea celor mai ridicate
valori la toate variantele de la Neuburger, urmate de Sauvignon blanc şi Muscat Ottonel.
13. Cu ajutorul corelaţiei Pearson s-au stabilit o serie de corelaţii pentru
evidenţierea relaţiilor existente între elementele de calitate şi cantitate. Se observă atât
relaţii pozitive, cât şi negative. Corelaţii distinct semnificativ pozitive (**) se realizează
la 5 din combinaţii, ceea ce confirmă legătura între elementele determinate.
14. Analizând acumularea aromelor pe variante se observă diferenţe în funcţie
de lucrările executate, la soiul Muscat Ottonel cea mai mare cantitate (2136,112 mg/l) s-a
realizat la varianta 1. Benzaldehida are cele mai mari valori, dar la varianta 3 lipseşte.
15. La soiul Neuburger, cantitatea de arome determinată a fost mult mai mică.
Benzaldehida se întâlneşte la toate variantele, cea mai mare concentraţie fiind la varianta
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
46
martor (86,89716 mg/l), dând o uşoară aromă de migdale amare. α-Terpineolul are cea
mai mare valoare la varianta 2. 2-Metoxi-pirazina caracteristică soiurilor semiaromate are
valori cuprinse între 49,96059 mg/l şi 87,32451 mg/l.
16. β-Ionona (norizoprenoida) este un compus care dă aromă de violete, iar la
Traminer roz se evidenţiază la varianta 1, unde valoarea este de 9,60807 mg/l,
comparativ cu celelalte variante la care este sub 2. Aroma de muscat este dată de α-
Terpineol care este de 3,05919 mg/l la varianta martor şi 7,07861 mg/l la varianta 2.
17. La Sauvignon blanc este cea mai mare concentraţie de metoxipirazine.
Aceasta fapt se datorează soiului care este caracterizat de prezenţa acestei grupe de
compuşi. Astfel, varianta 1 acumulează cea mai mare cantitate de 2-metoxi-pirazine
(193,41046 mg/l), varianta 2 cea mai mare cantitate de 2-isobutil-3-metoxipirazina
(40,70888 mg/l), iar varianta 3 cea mai mare cantitate de 2-isopropil-3-metoxipirazina
(60,46628 mg/l).
8.2. RECOMANDĂRI
Pe baza studierii influenţei lucrărilor în verde speciale asupra cantităţii şi calităţii
recoltei la soiurile semiaromate şi aromate albe din Podgoria Târnave, ne putem permite
să recomandăm aplicarea lor pe scară mai largă în România.
În cazul în care se doreşte acumularea mai mare a zahărului, lucrarea în verde
recomandată este desfrunzitul parţial care prin expunerea la soare determină acumularea
zaharurilor.
În urma efectuării experienţelor s-a putut constata o creştere a acumulării de arome
la varianta la care s-a realizat însăcuitul (împungitul) strugurilor, fapt ce recomandă
aplicarea acestei lucrări în verde speciale, la soiurile aromate şi semiaromate.
Pentru creşterea în greutate a strugurilor este recomandată lucrarea de răritul
strugurilor, datorită căreia se realizează o creştere a masei medii a unui strugure.
Pentru obţinerea unei calităţi ridicate a producţiei se recomandă aplicarea
lucrărilor în verde speciale şi la soiurile de struguri pentru vinuri semiaromate şi aromate
albe.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
47
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. AMARANTE, C., N.H. BANKS and S. MAX, 2002. Effect of preharvest bagging on fruit quality and postharvest physiology of pears (Pyrus communis). New Zeal. J . Crop. Hortic. Sci., 30:99-107.
2. ANTOCE, OANA ARIANA, 2001. Chimia vinului, Editura Niculescu, Bucureşti. 3. ARDELEAN M, R. SESTRAŞ, MIRELA CORDEA, 2007, Tehnică experimentală, Editura
AcademicPres, Cluj Napoca. 4. BAYONOVE, C., 1993. Les composés terpeniques. In B. Doneche (Ed.), Les acquisitions récentes en
chromatographie du vin. Applications á l’analyse sensorialle des vins: 99–119. Paris, France: Lavoisier.
5. BELANCIC, A. et al. (1997) Influence of sun exposure on the aromatic composition of Chilean Muscat grape cultivars Moscatel de alejandria and Moscatel rosada. Amer. J. Enol. Vitic. 48, 181-6.
6. BERQVIST, J. et al. (2001) Sunlight exposure and temperature effects on berry growth and composition of Cabernet Sauvignon and Grenache in the central San Joaquin Valley of California. Amer. J. Enol. Vitic. 52, 1-7.
7. BRASHER, E., C. VASCONCELOS, 2000, Effects of crop level on fruit composition of Pinot noir grapes, OSU Winegrape research reports: Fruit Quality, 101-109.
8. BUNEA, C. I., 2010. Studiul variabilităţii principalelor caractere de productivitate şi calitate la o colecţie de soiuri de viţă de vie, privind pretabilitatea acestora la tehnologii ecologice de cultură şi valorificare, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.
9. BUREAU, S. M., A. L. RAZUNGLES, R. L.BAUMES, 2000. The aroma of Muscat of Frontignan grapes: eVect of the light environment of vine or bunch on volatiles and glycoconjugates. Journal of the Science of Food and Agriculture, 80, 2012–2020.
10. BURIN, VIVIAN MARIA, A. LIMA DA SILVA, LUCIANE ISABEL MALINOVSKI, J.P. ROSIER, LEILA DENISE FALCAO, MARILDE TERESINHA BORDIGNON-LUIZ, 2011, Characterization and multivariate classification of grapes and wines of two Cabernet Sauvignon clones, Pesq. Agropec. Bras. Vol. 46, no 5. Brasilia, May, 2011.
11. BURZO, I., L. DEJEU, M.G. BELEA, M. ANDREI, 2002. Some aspects regarding the influence of the type of pruning and bud load on photosynthesis, transpiration and respiration rates at grapevine, Scientifical Papers U.S.A.M.V. Bucharest, serie B, Vol. XLV, p. 273-276.
12. CĂLUGĂR, ANAMARIA, 2011. Cercetări privind comportarea unor soiuri de struguri pentru vinuri albe create la S.C.D.V.V. Blaj, în condiţiile Podgoriei Târnave, Teză de doctorat, USAMV, Cluj-Napoca.
13. CANTACUZENE, N. (2007) Leaf removal strategies for Pinot Noir. Practical Winery Vineyard Sep/0ct, 62-65.
14. CAPONE, D. L., D. W. JEFFERY, 2011, Effects of transporting and processing Sauvignon blanc grapes on 3-mercaptohexan-1-ol precursor concentrations. J Agric Food Chem. 59(9):4659-67.
15. CAPONE, D.L., M.A.SEFTON, D.W. JEFFERY, 2011, Application of a modified method for 3-mercaptohexan-1-ol determination to investigate the relationship between free thiol and related conjugates in grape juice and wine, J Agric Food Chem. 59(9):4649-58.
16. CHEN, Y., 2008, Research Progress on Fruit Bagging. Journal of Anhui Agricultural Sciences, 2008-13.
17. CIOBANU, FLORENTINA, NASTASIA POP, MARIA ILIESCU, ANCA BABEŞ, ANAMARIA CĂLUGĂR, DANIELA HODOR, M. L. LUNG, 2011, Fertility and productivity indices at some grape varieties for white quality wines in climatic conditions of Vineyard Tarnave, During the Year 2010, Bulletin UASVM Horticulture, 68(1): 129-132.
18. CIOBANU, FLORENTINA, NASTASIA POP, MARIA ILIESCU, ANCA BABEŞ, C.I. BUNEA, ANCA EVA ARDELEAN, M. L. LUNG, ANDREEA FLAVIA TRIPON, 2012a, Researches regarding the influence of special green works on evolution of ripening in four varieties of grapes for wine from Vineyard Târnave, Bulletin UASVM, Horticulture, 69(1): 382-383.
19. CIOBANU, FLORENTINA, NASTASIA POP, MARIA ILIESCU, ANCA BABEŞ, C.I. BUNEA, ANCA EVA ARDELEAN, M. L. LUNG, ANDREEA FLAVIA TRIPON, 2012b, Special green
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
48
works influence on yield quantity and quality at grape varieties for flavoured and semi-flavored wines from S.C.D.V.V. Blaj, Bulletin UASVM, Horticulture, 69(1): 110-115.
20. CLINGELEFFER, P.R., 1993, Development of management systems for low cost, high quality wine production and vigor control în cool climate, Australian vineyards. Die Wein-Wissenschaft 48, 130-134.
21. CLINGELEFFER, P.R., M.P. KRSTIC, M.A. WELSH, 2002, Effect of post-set, crop control on yield and wine quality of Shiraz. In: Proceeding of the Eleventh Australian Wine Industry Technical Conference, pp. 84-86.
22. CONTOMAN, M., 2010. Improving the technological links in the Muscat Hamburg to obtain constant and qualityproductions, bulletin UASVM, Horticulture 67(1): 131-135.
23. COTEA, V.D., C.V. ZĂNOAGĂ, V.V. COTEA, 2009, Tratat de oenochimie, Ed. Academiei Române, Bucureşti.
24. CREASY, G. L., L. L. CREASY, 2009. Crop Production Science in Horticulture, Volume 16 : Grapes. Wallingford, Oxon, GBR: CABI Publishing, p 117.
25. CREASY, G. L., P. B. LOMBARD, 1993, Vine Water Stress and Peduncle Girdling Effects on Pre- and Post Veraison Grape Berry Growth and Deformability in Am. J. Enol. Vitic. 44:193-197.
26. DEJEU, L. ŞI MAGDALENA GEORGESCU, 2005. Tăierea şi conducerea viţei de vie, Ed. Ceres, Bucureşti.
27. DIAGO, MARIA, M. VILANOVA, J. TARGAGUILA, 2010, Effects of Timing of Manual and Mechanical Early Defoliation on the Aroma of Vitis vinifera L. Tempranillo WineAm. J. Enol. Vitic. 61:382-391.
28. DOBREI, A., 2003. Viticultură, Ed. Agroprint, Timişoara. 29. DOKOOZLIAN, N. and KLIEWER, W., 1996. Influence of light on grape berry growth and
composition during fruit development. J. Am Soc. Hort. Sci. 121, 869-74. 30. DRY, P. 2009. A brief history of bunch exposure. ANZ Wine Industry Journal Nov/Dec (in press). 31. DRY, P. et al., 2005. What is vine balance? Proc.12th Aust Wine Ind Tech Conf, Melbourne, 2004;
pp. 68-74. 32. DUMITRIU, I. C., 2008. Viticultura, Ed. Ceres, Bucureşti. 33. HODOR (POPESCU) DANIELA MARIA, 2011. Pretabilitatea unor soiuri de struguri pentru
obţinerea vinurilor roşii de calitate superioară, în zona de nord-vest a României, Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca.
34. ILIESCU, M., M. FARAGO, N. POP, 2010, Studies on the behavior of the main grape varieties for white wine, in SCDVV Blaj, Bulletin UASVM, Cluj-Napoca, Vol 67 (1):494.
35. IRIMIA, L.M., 2006. Influenţa tăierilor cu elemente scurte de rod asupra potenţialului vegetativ şi de producţie la soiurile de viţă de vie pentru strugurii de vin, din centrul viticol Avereşti-Podgoria Huşi, Teză de doctorat, USAMV Iaşi.
36. JACKSON, D. I., P. B. LOMBARD, 1993. Environmental and management practices aVecting grape composition and wine quality—a review. American Journal of Enology and Viticulture, 44, 409–430.
37. MAGGU, M., R. WINZ, P. A. KILMARTIN, M. C. T. TROUGHT, L. NICOLAU, 2007, Effect of skin contact and pressure on the composition of Sauvignon Blanc must. J. Agric. Food Chem., 55(25): 10281–10288.
38. MATTII, G.B., F. FERRINI, 2005. The effect of crop load on Sangiovese grapevine, ISHS ACTA Horticulturae 689: VII International Symposium on Grapevine Physiology and Biotechnology.
39. MURAT, M.-L., T. TOMINAGA, D. DUBOURDIEU, 2001, Assessing the aromatic potential of cabernet sauvignon and merlot musts used to produce rose wine by assaying the cysteinylated precursor of 3-Mercaptohexan-1-ol. J. Agric. Food Chem., 49:5412–5417.
40. NEAMŢU, I., 1994, Viticultura practică, Ed. Ceres, Bucureşti. 41. NOVELLO, V., P. OCCELLI, C.D.E. BENEDITTIS, 1990. Comparison between long cane and spur
pruning in four grape cultivars trained to tendone system in Apulia. Vignevini, Bologna, 17 (11): 65-69.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
49
42. OLTEANU, I., ELENA GAVRILESCU, DANIELA DOLORIS CICHI, D.C. COSTEA, L.C. MAF-ACINEANIU, 2004, Influenţa operaţiunilor în verde (defoliere parţială) asupra unor procese fiziologice la viţa-de-vie cultivată în condiţiile centrului viticol Banu Mărăcine, Analele Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, vol. XVII : 140-145, Bucureşti.
43. PETRIE, P. and R. CLINGELEFFER, 2006. Crop thinning (hand versus mechanical), grape maturity and anthocyanin concentration: outcomes from irrigated Cabernet Sauvignon in a warm climate, Australia Journal of Grape and Wine Research, Vol. 12: 19-21.
44. PEYROT DES GACHONS, C., T. TOMINAGA, D. DUBOURDIEU, 2002a, Localisation of Scysteine conjugates in the berry: Effect of skin contact on aromatic potential of Vitis vinifera L. cv. Sauvignon Blanc must. Am. J. Enol. Vitic., 53(2): 144–146.
45. PONI, S. et al., 2009. Effects of pre-bloom leaf removal on growth of berry tissues and must composition in two red Vitis vinifera cultivars. Aust. J. Grape Wine Res. 15, 185-193.
46. POOL, R.M., R.E. DUNST, D.C. CROWE, H. HUBBARD, G.E. HOWARD, G. DEGOLIER, 1993, Predicting and controlling crop on machine or minimal pruned grapevines, Proc. Second N.J. Shaulis Grape Symp, Ed. Pool R. (New York State Agr. Expt. Sta, Fredonia, NY): 31–45.
47. POP, NASTASIA, 2001. Viticultura, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca. 48. POP, NASTASIA, 2005. Ecologie viticolă, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca . 49. POP, NASTASIA, 2010. Curs de viticultură generală, Ed. Eikon, Cluj-Napoca. 50. RĂŢOI, I. P.R. RĂŢOI, FLORENTINA VLADU, MIHAELA CROITORU, 2006, Influenţa
lucrărilor în verde, a producţiei planificate şi a condiţiilor climatice, Analele I.C.V.V. Valea Călugărească, Vol. XVIII, Bucureşti.
51. REYNOLDS, A. and WARDLE, D., 1997. Flavour development in the vineyard: impact of viticultural practices on grape monoterpenes and their relationship to wine sensory responses. S. Afr. J. Enol. Vitic. 18, 3-18.
52. REYNOLDS, A. et al., 1996. Impact of training system, vine spacing and basal leaf removal on Riesling., berry composition, canopy microclimate and vineyard labour requirements. Amer. J. Enol. Vitic. 47, 63-76.
53. RIBEREAU-GAYON, P., Y. GLORIES, A. MAUJEAN and D. DUBOURDIEU, 2000. Varietal Aroma. Handbook of Enology. The Chemistry of wine stabilization and treatments (2). Chichester, UK: John Wiley and Sons, Ltd.
54. ROLAND, AURÉLIE, J. VIALARET, A. RAZUNGLES, P. RIGOU and R. SCHNEIDER, 2010. Evolution of S-cysteinylated and S-glutathionylated thiol precursors during oxidation of Melon B. and Sauvignon blanc musts. Journal of agricultural and food chemistry, 58:4406-4413.
55. SÁNCHEZ-PALOMO, E., M.C. DÍAZ-MAROTO, M.A. GONZÁLEZ VIÑAS, A. SORIANO-PÉREZ, M.S. PÉREZ-COELLO, 2007. Aroma profile of wines from Albillo and Muscat grape varieties at diferent stages of ripening, Food Control 18, 398–403.
56. SARRAZIN, E., S. SHINKARUK, T. TOMINAGA, B. BENNETAU, E. FRÉROT, D. DUBOURDIEU, 2007. Odorous impact of volatile thiols on the aroma of young botrytized sweet wines: identification and quantification of new sulfanyl alcohols. J Agric Food Chem. 55(4):1437-44.
57. SCHNEIDER, R., A. RAZUNGLES, F. CHARRIER, R. BAUMES, 2002. Efect du site, de la maturité et de l’éclairement des grapes sur la composition aromatique des baies de Vitis vinifera L. cv. Melon B. dans le vignoble du Muscadet. Bulletin de l’O.I.V, 855–856, 270–282.
58. SESTRAŞ, R., 2004. Ameliorarea speciilor horticole, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca. 59. SIGNES, A. J., F. BURLO, F. MARTINEZ-SANCHEZ and A. A. CARBONELL-BARACHINA,
2007. Effects of preharvest bagging on quality of black table grapes. World Journal of Agricultural Sciences 3(1):32-38.
60. SPAYD, S. et al., 2002. Separation of sunlight and temperature effects on composition of Vitis vinifera cv. Merlot grapevines. Amer. J. Enol. Vitic. 53, 171-181.
61. STROE, MARINELA, 2012. Ampelografie, Facultatea de Horticultură, USAMV Bucureşti.
Ing. Florentina CIOBANU (PURCEL) REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
50
62. TARDAGUILA, J., F. MARTINEZ DE TODA, S. PONI, MARIA P. DIAGO, 2010. Impact of Early Leaf Removal on Yield and Fruit and Wine Composition of Vitis vinifera L. Graciano and Carignan Am. J. Enol. Vitic. September 2010 61:372-381
63. THIBON, C., D. DUBOURDIEU, P. DARRIET, T. TOMINAGA, 2009. Impact of noble rot on the aroma precursor of 3-sulfanylhexanol content in Vitis vinifera L. cv Sauvignon blanc and Semillon grape juice. Food Chemistry, Vol. 114 No. 4 pp. 1359-1364
64. TOMINAGA, T., Y. NICLASS, E. FRÉROT and D. DUBOURDIEU, 2006. Stereoisomeric Distribution of 3-Mercaptohexan-1-ol and 3-Mercaptohexyl Acetate in Dry and Sweet White Wines Made from Vitis vinifera (Var. Sauvignon Blanc and Semillon) J. Agric. Food Chem. 54 (19), pp 7251–7255.
65. TOMINAGA,T., R BALTENWECK-GUYOT, C. PEYROT DES GACHONS and D. DUBOURDIEU, 2000. Contribution of Volatile Thiols to the Aromas of White Wines Made From Several Vitis vinifera Grape Varieties. Am. J. Enol. Vitic 51(2): 178-181.
66. WEBB, L. et al. 2009. Extreme heat: managing the grapevine response. Report to GWRDC. Univ. of Melbourne.
67. ZHOU, X. and X. GUO, 2005. Effects of bagging on the fruit sugar metabolism and invertase activities in Red Globe grape during fruit development, Journal of Fruit Science, 2005-03.
68. ZOECKLEIN, B. et al., 2008. Effect of Vertical Shoot-positioned, Smart-Dyson and Geneva Double Curtain training systems on Viognier grape and wine composition. on Amer. J. Enol. Vitic. 59: 11-21
69. ZOECKLEIN, B. W., T. K. WOLF, J. E. MARCY, Y. JASINSKI, 1998. Effect of fruit zone leaf thinning on total glycosides and selected aglycone concentrations of Riesling (Vitis Vinifera L.) grapes. American Journal of Enology and Viticulture, 49(1): 35–43.
70. **** Romania, anuarul statistic al României, 2009. 71. ****FAO, Statistics din septembrie 2012 72. ****www.scvblaj.ro.