Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu infarct miocardic acut

Chiujdea tatianaAMG i-D

CUPRINS

Cap I Anatomia si fiziologia inimii 1.1 Anatomia inimii 1.2 Fiziologia inimii

Cap II Infarctul miocardic acut 2.1 Definitie 2.2 Simptomatologie 2.3 Patogenie 2.4 Diagnostic 2.5 TratamentCap III Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu infarct miocardic acut 3.1 Rolul propriu 3.2 Rolul delegat 3.3 Descrierea unei tehniciCap IV Studiul de caz 4.1 Culegerea de date 4.2 Analiza de laborator 4.3 Grila de dependenta 4.4 Planul de ingrijire 4.5 Epicriza

ConcluziiBibliografia

Capitolul IAnatomia si fiziologia inimii

1.1 Anatomia inimii Localizata la nivelul toracelui, in mediastinul mijlociu, 1/3 fiind localizata in dreapta fata de linia mediana si 2/3 fiind localizata in stanga fata de linia mediana. Configuratia externa: are forma unei piramide triunghiulare, cu varful orientat in jos, spre inainte si stanga, dimensiunea ei fiind aproximativ egala cu pumnul individului Prezinta 3 fete : - o fata in raport cu scheletul toracic - o fata in raport cu diafragma - o fata in raport cu plamanii. 3 margini: - una dreapta - una spre anterior - una spre posterior - o baza - un varf Fata sternocostala: intra in raport cu sternul si cu coastele, unde se pot indentifica atriile ( in portiunea superioara ) si ventriculii ( in portiunea inferioara) . Cei doi ventriculi sunt despartiti de santul interventricular anterior. La nivelul acestui sant se afla marea vena a inimii si artera descendenta anterioara. Superior ventriculului drept prezinta o prelungire denumita conul arterei pulmonare si aceasta se continua cu trunchiul arterei pulmonare. Ventriculii sunt separate de atrii prin intermediul santului coronar. Portiunea atriala a fetei sternocostale este acoperita in mare parte de artera pulmonara si aorta. Santul coronar este strabatut in portiunea dreapta de artera coronara dreapta si de mica vena a cordului, iar in portiunea stanga de artera circumflexa si de sinusul coronar. La baza cordului pe aceasta fata se gasesc doua prelungiri numite auriculi sau urechiuse stanga si dreapta. Fata diafragmatica : sau inferioara apare orizontal si se prezinta preponderent de ventriculul stang. Cei doi ventriculi sunt despartiti prin intermediul santului interventricular posterior unde se indentifica artera interventriculara posterioara, ramura din artera coronara dreapta si vena coronara medie, intersectia dintre santul coronar si santul interventricular se numeste crux cordis. Fata pulmonara: orientare spre posterior si la stanga reprezinta preponderenta de ventriculul stang. La nivelul santului coronar stang se afla artera atrioventriculara stanga si marea vena coronara. Marea vena coronara imparte fata pulmonara in portiunea atriala stanga si portiunea ventriculara stanga. Marginea dreapta: este in raport direct cu pleura si cu fata mediala a plamanului drept. Marginea anterioara si cea posterioara: nu sunt bine evidentiate. Varful: este reprezentat de ventriculul stang orientat in jos, inainte si la stanga la nivelul spatiului intercostal stang pe linia medioclaviculara. Baza: are o pozitie in sus, inapoi spre dreapta unde se afla santul interatrial impartindu-se in: - o portiune sanga cu atriul stang si cele patru vene pulmonare - o portiune dreapta cu atriul drept si cele doua orificii ale venelor cave superioara si inferioara. Configuratia interna: inima este alcatuita din patru cavitati: doua atrii si doi ventriculi. Structura atriilor: - peretele cel mai subtire si mai neted - dimensiuni mai reduse - la nivelul lor sangele ajunge prin vene - fiecare reprezinta cate un auricul drept si unul stang - comunica cu ventriculii prin intermediul orificilor atrioventriculare. Structura ventriculilor: - dimensiuni semnificativ mai mari decat atriile - peretii sunt mai grosi, neregulati si prezinta trabelule si cordaje tendinoase. Atriul drept: forma de cub cu prelungire spre anterior reprezentata de auriculul drept. Peretele lateral are aspect neregulat i la acest nivel se pot identifica muchii pectinai ai atriului drept.Peretele medial sau septal este alctuit din septul interatrial (septul ce separ cele dou atrii). Acesta prezint n poriunea central o depresiune ce poart denumirea de fosa oval, aceasta corespunznd canalului interatrial a lui Bottalo din timpul vieii intrauterine. Peretele superior prezint dou orificii i anume: orificiul de vrsare a venei cave superioare i orificiul de intrare n auricul. La nivelul peretelui inferior se pot identifica: - orificiul de vrsare a venei cave inferioare ce prezint valva venei cave inferioare denumit i valva lui Eustachio; - anteromedial- orificiul sinusului venos coronar ce prezint valva sinusului coronar ce mai poart denumirea i de valva lui Thebesius; - de la nivelul valvei lui Eustachio pleac spre peretele septal o proeminen ce poart denumirea de banda sinusal ce conine tendonul lui Todaro. Sub acest tendon se poate identifica triunghiul lui Koch ce este delimitat: superior de tendonul lui Todaro, inferior de valva tricuspid, iar lateral se identific orificiul sinusului venos coronar. n profunzimea ariei triunghiului lui Koch se gsete nodulul atrioventricular mpreun cu poriunea incipient a fasciculului lui Hiss. Ventriculul drept Se prezint sub forma unei piramide triunghiulare, avnd trei perei, o baz i un vrf. Peretele anterior este neregulat, prezentnd numeroase trabecule crnoase: de ordin I reprezentate de muchiul papilar anterior de la care se extind cordaje ctre cuspele anterioar, respectiv posterioar a tricuspidei, dar i trabecule de ordin II i III. Peretele posterior este de asemenea neregulat, prezentnd trabecule crnoase de ordin II i III i unul singur de ordin I reprezentat de muchiul papilar posterior cele trimite ctre cuspele posterioar i septal a valvei tricuspide. Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interventricular (septul ce separ cei doi ventriculi). De asemenea prezint numeroase trabecule crnoase de ordin II i III i doar unul singur de ordin I reprezentat de muchiul papilar septal, ce trimite cordaje ctre cuspele septal i anterioar a valvei tricuspide. Dintre trabeculele crnoase de ordin II se evideniaz trabecula septomarginal ce nglobeaz ramul drept al fasciculului Hiss. Vrful ventriculului drept este localizat n apropierea vrfului inimii, doar la un cm mai sus i mai la drepata faa de acesta. Baza ventriculului drept prezint dou orificii i anume: orificiul atrioventricular drept i orificiul trunchiului arterei pulmonare. Orificiul atrioventricular drept delimiteaz atriul drept de ventriculul drept i este prevzut cu valva tricuspid. Orificiul trunchiului arterei pulmonare este prevzut cu valva pulmonar ce este alctuit din trei cuspe semilunare (n cuib de rndunic) : una anterioar i dou posterioare. Cavitatea ventriculului drept ncepe de la nivelul orificiului atrioventricular pn aproape de vrful inimii i poate fi mprit n trei regiuni diferite: o regiune de primire a sngelui de la nivelul atriului drept, o regiune trabecular, localizat apical, i o regiune distal, de evacuare, ce mai este denumit i conus sau infundibul. Regiunea de primire a fluxului de snge este delimitat ntre orificiul atrioventricular i regiunea muchilor papilari. Regiunea trabecular este localizata spre vrful ventriculului drept, fiind acoperit de trabecule musculoase. Rolul acestora este de a ncetini viteza fluxul sanguin i totodat particip la fromarea structurii de rezisten a cordului. Regiunea de evacuare sau conusul prezint perei netezi i are o form conic. Datorit pereilor netezi din aceast regiune, viteza sngelui crete.

Atriul stng Are forma unui cub, prezentnd un perete lateral, un perete medial, un perete superior i un perete inferior. Peretele lateral se continu prin intermediul orificiului auricului stng cu cavitatea acestuia. Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interatrial. Peretele superior i cel inferior nu prezint elemente anatomice importante. Perele posterior prezint cele 4 orificii ale venelor pulmonare: dou dreote i dou stngi. Peretele anterior conine orificiul atrioventricular stng ce prezint valva bicuspid sau mitral, ce este alctuit din dou cuspe: una anterioar mai voluminoas i una posterioar cu dimensiuni mai reduse. Ventriculul stngEste cavitatea cordului ce prezint cele mai mari dimensiuni, avnd aspectul unui con. Prezint un perete lateral, un perete medial, dou margini, o baz i un vrf. Peretele lateral prezint numeroase trabecule de ordin II i III. Peretele medial sau septal este reprezentat de septul interventricular i prezint trabecule crnoase. La nivelul marginii anterioare se poate identifica muchiul papilar anterior ce trimite cordaje ctre cele dou cuspe ale mitralei. Vrful ventriculului stng coincide cu vrful inimii i prezint trabecule crnoase de ordin II i III. Baza ventriculului stng conine dou orificii:orificiul atrioventricular stng i orificiul aortei. Orificiul atrioventricular stng este puntea de legtur dintre atriul stng i ventriculul stng i la nivelul su se gsete valva bicuspid sau mitral cu cele dou cuspe. Orificiul aortei se gasete la drepta fa de orificiul atrioventricular stng i la nivelul acestuia se identific valva aortei ce este alctuit din trei cuspe semilunare (n cuib de rndunic): una posterioar i dou anterioare. Cavitatea ventriculului stng poate fi mprit ntr-o poriune atrial la nivelul creia ptrunde iniial fluxul sanguin i o poriune arterial ce mai poart denumirea de vestibulul aortic. Epicardul: este o foita conjuctiva Pericardul: este o membrana care inveleste inima si baza vaselor mari.

1.2 Fiziologia inimii

Funcia principal a cordului este aceea de a furniza oxigenul i substanele nutritive necesare esuturilor i totodat de a ndeprta dioxidul de carbon i metaboliii. Acest lucru se realizeaz prin intermediul a dou circulaii: cea dreapt, pulmonar i cea stng, sistemic. Pentru nceput, de reinut este faptul c inima stng reprezentat de atriul i ventriculul stng conin numai snge oxigenat, iar atriul drept i ventriculul drept conin numai snge amestecat cu dioxid de carbon. Astfel, sngele oxigenat de la nivelul atriului stng trece la nivelul ventriculului stng prin intermediul orificiului atrioventricular, prin deschiderea valvei mitrale. De la nivelul ventriculului stng este ejectat prin valva aortic la nivelul aortei, aceasta furniznd snge oxigenat i nutrieni tuturor esuturilor. La nivel tisular, mai exact la nivelul circulaiei capilare, se realizeaz schimbul de gaze, oxigenul arterial fiind eliberat i preluat de esuturi, n timp ce dioxidul de carbon, rezultat n urma metabolismului tisular, i ia locul. Sngele ncrcat cu dioxid de carbon ajunge la nivelul sistemului venos ce se vars prin intermediul celor dou vene cave superioar, respectiv, inferioar, la nivelul atriului drept. De aici, sngele neoxigenat ajunge n ventricului drept prin intermediul orificiului atrioventricular drept prin deschiderea valvei tricuspide. De la nivelul ventricului drept, acesta este ejectat n trunchiul pulmonarei. Cele dou artere pulmonare transport sngele ncrcat cu dioxid de carbon la nivel pulmonar unde are loc hematoza ce se definete prin procesul de eliberare a dioxidului de carbon n alveole i rencrcarea cu oxigen a acestuia. Sngele oxigenat se rentoarce la nivelul atriului stng prin intermediul celor patru vene pulmonare: dou drepte si dou stngi

Capitolul IIAfectiunea infarctului miocardic acut IMA numit frecvent atac de cord, este intreruprea fluxului sangvin la nivelul unei portiuni al cordului care determina moarte celulelor miocardice. Apare frecvent prin obstructia unei artere coronare in urma ruprurii unei placi de aterom, care este un depozit de lipide si celule albe la nivelul peretelui arterial. Definitie: Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard, determinate de obstructia brusca a unei artere coronare.

2.2 Simptomomalogie O perioada de debut uneori cu cateva zile inainte de instalarea infarctului, se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii,duratei si frecventei acceselor dureroae la un pacient anginos sau la un pacient pacient fara antecedente anginoase apar accese de angina pectoral la efort. De multe ori perioade prodromala lipseste, debutul fiind brusc, brutal de multe ori in repaus sau in somn. Perioada de dubut dureaza intre 3-5 zile si este cea mai critica datorita complicatiilor numeroase si grave. Durerea este simptomul caracteristic. Sediul si iradierea sunt similare durerii anginoase dar cu intensitate destul de mare. Nu se amelioreaza prin repaus sau nitrati , dar cedeaza la opiacee. Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt durerea brusca in piept in piept spre bratul stang, sau iradierea epigastrica, cu o intesitate deosebit de mare, durere prelungita, de cel putin o ora uneori cu intermintente, persistand, in unele cazuri pana la 24-36h. Este insotit de obicei cu dipsnee,anxietate, paluare, transpiratii,agitatie psihomotorie,greturi,varsaturi si cu tulburari de ritm.

2.3 Patologia Biologic-apare o crestere a enzimelor CPK-MB,LDH,GOT. Pe EKG apare unda Q ( >0,04s) supradenivelare segmentului ST si unda T inversata simetric. Morfologic infarctul poate fi: - transmural localizat si apare prin obstructia completa a unei ramuri coronare. - subendocardiac localizat si apare prin obstructia completa a unei ramuri coronare. - subepicardic Expresia morfologica a cardiopatiei ischemice este cardiomioscleroza. Mioscropic in infarctul miocardic acut miocardul este palid, in cel sub acut este galbui cu lizereu hemoragic, iar cel vechi (sechelar) se caracterireaza printr-o ciactricie albicioasa.

2.4 Clasificare infarctul miocardic transmural se asociaza cu artroscleroza care implica o arterea coronariana principala infarctul miocardic transmural implica peretele miocardului in toata grosimea lui si are de obicei ca rezultat ocluzia completa a alimentarii zonei cu sange. infarctul miocardic subendocardiac implica suprafata mica in peretele subendocardiac a ventricolului stang, septl ventricular sau muschii papilari. Aceasta zona este expusa frecvent ischemiei. Un atac de cord poate fi cauza unui stop cardiac sau aritmie cardiaca. infarctul miocardic spontan asociat inschimiei; este un eveniment coronarian primar, erodarea placii sau ruptura, fisurarea sau disectia ei. infarctul miocardic secundar ischemiei necesarul crescut de O2 sau aportul scazut de O2 precum spasmul coronarian,embolism,anemie, aritmie, hipertensiune sau hipotensiune arteriala. moartea cardiaca subita include stopul cardiac sau infarctul miocardic asociat cu angioplastie coronariana sau stenturi. infarctul miocardic asociat cu bypass coronarian.

2.3 Tratamentul Repaus la pat si trantament anticoagulant, combaterea dureii cu mialgin (100mg i.m sau i.v ) sau la dureri severe morfina (10-15mg i.m sau i.v ) sau bidromofona (2 mg i.m ) acesta doza se poate repeta dupa 30-36min cu atentie la starile de soc. Cocteilurile alcatuite din romegan 5 mg + plegomazin 50 mg +mialgin 25 mg ( in perfuzie sau i.m) . Masca sau sonda nazala cu CO2 in toata perioada dureroasa. Repausul la pat se face in terapie intensiva sub supravegerea atenta si cu sedative ( balbiturice sau diazepam) . Alimentarea se face hidro-zaharata ( sucuri de fructe,ceaiuri slabe ,compoturi , lapte diluat cu apa ) . Dupa 4 saptamani ajunge la alimentatia normala hipocaloric,sarac in lipide si sare . Tratamentul anticoagulant se face cu heparina 300-400 mg / 24h sau la 6h, in perfuzie urmat cu 3-4 zile de trombostop cu controlul timpului de protombina.

Capitolul IIIRolul asistentei medicale in ingrijirea pacientiilor cu IMA

3.1 Rolul propriu: 3.1.1 Asigurarea conditiilor de spitalizare - transportul pacientului la terapie intensiva - pozie cat mai comoda in pat - igena bolnavului zilinca la pat - combaterea durerii cu analgezice sau derivati de opiacee - interzicerea fumatului - asigurarea un salon calduros si luminos - urmarirea evacuarilor de urina si fecale la pat - asigurarea linistii - asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea efectuarii orcaror miscari - asigura intimitatea pacientului - pregateste pacientul fizic si psihic - tine cont si de obiceiurile alimentare ale bolnavului dar si de contra indicatiile facute de medic - schimbarea lenjerii de pat de cate ori este nevoie - pregateste bolnavul pentru examinarile functionale, paraclinice si radiologice.

3.1.2 Supravegherea functiilor vitale - monitorizare ECG - combaterea anxietatii

3.1.3 Examinarea clinica - recoltarea probelor de laborator - hemograma - glicemia - creatinina, LDH, CK, CKMB, VSH, GOT, GPT - prevenirea complicatiilor troboembolitice anticoagulante - se masaora pultusul, tensiunea arteriala, respiratia, temperatura3.2 Rolul delegat - pregatirea pacientului psihic prin explicarea modului de desfasurare al examinarii EKG - legarea pacientului in circuitul aparatului cu ajutorul cablurilor si montarea electrozilor precordiali - pe foaia de EKG se noteaza numele,varsta, greutatea,inaltimea, tensiunea arteriala si data efectuarii EKG - recoltarea sangelui in flacoane cu cristale , anticoagulante si se noteaza cu datele pacientului - administreaza tratamentul prescirs de medic injectabil, medicamentos sau perfuzabil fara intarzieri

3.2.1 Rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica Electrocardiograma (EKG) este investiatia folosita cel mai frecvent. Este o inregistrare grafica a fenomenelor electrice care au loc la nivelul inimii. Ea furnizeaza informatii referitoare la ritmul cardiac si tulburarile sale, la afectiunile sisteemului de conducere la hipertrofiile si dilatarile cavitatilor cardiace, la ischemie ( infarct miocardic) , angina si alte anomalii. Odata cu aparitia anumitor afectiuni, aspectul EKG poate varia de la o zi la alta sau de la un minut la altul; prin urmare , un aspect EKG normal in urma cu cateva zile sau luni nu exclude modificari ce pot exista in momentul examinarii pacientului. De aceea poate fi necesar repetarea EKG.

3.2.2 Administrarea medicamentoasa prescrisa de medica Se face cu mare punctualitate deaorece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile. Tratamentul medicamentos se face la pat , in pozitie orizontala. Desi medicamentele se dau stric la indicatia medicului in unele cazuri de urgenta asistenta v-a trebuii sa intervina cu unele medicamente cum este nitroglicerina si O2. Obiectivele tratamentului in infarctul miocardic acut sunt repausul la pat , combaterea durerii si tratamentul anitcoagulant. Combaterea durerii se face cu mialgin 0,10 g subcutant sau i.m , eventaul i.v diluat in 10 ml de ser fiziologic sau glucoza 10%. Morfina se administreaza 0,01 0,02 g ( o fiola = 0,02 g) subcutant sau i.m, eventaul i.v, incet diluat in ser fiziologic , sub controlul respiratiei. Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare. Asocierea cu atropina 1 mg subcutant sau i.m, eventaul 0,5 mg i.v poate preveni aceste fenomene. Fortral se administreaza 30 mg i.v sa i.m. Heparina impiedica coagularea si se administreaza i.v, initial 10000 UI, 50000-10000 UI la fiecare 4-6h. Concomitent se administreaza trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de tipul quick In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi : diazepam 2-5 mg de pe zi si meprobamat 0,51 comprimat de 2/4 zi . Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul. Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuzi de glucoza 5%, dextran. Corectarea extra sistoleleor se face cu sxilina de uz cardilogic, 200mg i.m sau i.v.

3.2.3 Descrierea unei tehnici Electrocardiagrama EKG EKG reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Se pregateste psihic bolnavul pentru ai inlatura emotiile. Se transporta bolnavul cu caruciorul in sala inregistrare sau la patul bolnavului, bolnavul v-a fi culcat comod pe patul de consulatatii si v-a fi rugat sa isi relaxeze musculatura. Montarea electrozilor pe membre - rosu la mana dreapta - galben la mana stanga - verde la picorul stang - negru la piciorul drept Montarea electrozilor precordial V1- spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta sa sternului V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului V3- spatiul intre V2 SI V4 V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara V5- la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga V6- la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axiliara mijlogie stanga

Capitolu IV

I Culegerea de date:

1. Numele si prenumele pacientului: Mihuta Robert Andrei2. Varsta : 63 ani 3. Sex : Masculin4. Stare civila :Casatorit5. Numar copi: 26. Religie: Ortodoxa7. Nationalitate: Romana8. Studii: Superioare9. Ocupatia: Functionar public10. Profesia :Inginer agronom 11. Domiciliul: Bucuresti,complex rezidential Aviatiei12: Diagnostic de prezentare: Suspiciune de IMA13: Diagnostic la internare: Pe baza examenului EKG i s-a stabilit diagnosticul de IM, antero-septal14. Obisnuinte de viata si de munca - consumator de cafea DA - consumator alocool DA - consumator de alte substante NU 15. Obisnuinte alimentare: bolnavul declara ca nu poate avea mese regulate din cauza programului incarcat. Mesele ii sunt copioase si nu respecta nici un regim specific afectiunii curente16. Locul de munca: Ministerul agriculturii17. Numar de oare de munca pe zi: 12h18. Conditii de munca: Sarcinile de serviciu si termenele scurte reprezinta principala problema actuala, solicitanta cu care se confrunta bolnavul la locul de munca. Petrece foarte mult timp in fata calculatorului care nu are protectie pentru ecran.19. Comportament fata de mediu: Bolnavul este orientat temporo-spatial, este comunicativ si sociabil20. Semne particulare : Cicatrcice localizata deasupra regiunii externe, arcarda dreapta21. Reactii alergicce: Bolnavul declara ca nu este alergic la substante de contrast radiologic precum si la ketoprofen22. Motivele internarii: Este trimis de medicul cardiolog din serviciul ambulatoriu cu suspiciune de infarct miocardic23. Anamneza: a) antecedente persoanle patologice : purtator HbsAg+++ (depistat intamplator) ; operatie de simpactotomie in 2002 ; ampedictotomie (1950)b) antecedente heredo-colaterae: bolnavul nega24. Istoricul bolii : Bolnavul in varsta de 63 de ani de sex masculin din relatarile pacientului reiese ca in urma cu o saptamana au aparut dureri in regiunea precordiala cu caracter de arsura si iradiere in omoplat si in membrele superioare. Aceste manifestari au fost insotite si de febra , dispnee, transpiratie ambundente iar aparitia manifestarilor fiind dimineata. Criza dureroasa a durat aproximativ 45min chiar 1h , bolnavl declara ca care mai mereu dureri in piept dar care sunt sportabile si apar de obicei pe fondul unui efort considerabil. Se prezinta la camera de garda a serviciului de cardiologie cu bilet de trimitere din partea mediculi cardiolog din ambulatoriu de specialitate cu suspiciune de infarct miocardic. Se dispune internarea bolnavului de urgenta pentru investigatii si tratament.25. Examenul clinic general : Starea genereala a bolnavului este relativ buna , prezinta ameteli, cefalee si anxietate : temperatura 37,8 , T=169 cm , G= 86 kg , IMC= 30,5 , obezitate= gradu 2 , TA= 120/ 70 mm /hg ,P= 96 batai pe minut

II Analiza datelor culese a) nevoia de a respirab) nevoia de a evita pericolelec) nevoia de a se miscad) nevoia de a se odihniie) nevoia de a se hidrata, a bea si a mancaf) nevoia de a eliminag) nevoia de a isi pastra tegumentele curateh) nevoia de a isi pastra temperatura in limiitele normalei) nevoia de a se imbraca si dezbracaj) nevoia de a comunica/ a invataSurse de dificultate:- de ordin biofizic: predispozitia catre complicatii datorita varstei , a sexului ,organismului supus , unui stres fizic siemotional intens- de ordin psihologic : stres, neliniste fata de diagnosic, teama pentru propria viata- de ordin sociologic : viata personala incarcata de multimea de sarcini- lipsa cunoasterii, lipsa de informatie asupra factorilor de risc, a complicatilor bolii ca urmare a nerespectarii unui regim de viata echilibrata

Diagnostic de nursing-sechela infarctului miocardic se poate complica daca nu se intervine prin repausul total la pat, regim igienico-dietetic specific bolii- bolnavul are dureri precordiale este dispneic, este nelinistit si are palpitati- dificultatea de a se odihnii din cauza durerilor precordiale a dipsnei si a starii de neliniste

Diagnosticul posibil Daca pacientul nu respecta regimul de repaus , de alimentatie si graficul de odihna risca ca infarctul sa reapra in forma complicata inclusib riscul de tulburare de ritm urmata de stop cardiorespirator

III Evaluarea finala Pacientul in varsta de 63 ani se prezinta la camerea de garda a spitalului in urma unor episoade repetate de angina pectoriala in urma unui efort, manifestarea este precedata de transpiratii, cefalee, fenomene digestive. In urma examinari EKG in camera de garda s-a confirmat existenta sechelelor recente ale infarctului miocardic acut care ar putea sa se complice daca nu se intervine.

IV Concluzia asupra cazului Pacientul in varsta de 63 de ani cu un regim de viata anterior , cu predispozite pentru producerea unui infarct micoardic( oboseala si stresul fizic si psihic, mese neregulate ,lipasa de educatie) a urmat indicatiile medicului specialist,fapt pentru care se externeaza cu starea ameliorata.V Raportul personal Am recoltat produse biologice pentru laborator Am comunicat cu pacientul sa se acomodeze cu mediul spitalului Am creeat un microclimat adecvat pacientului ( prin aerisirea salonului, asigurarea linistii si schimbarea fegventa a lenjeriei de pat) Am pregatit pacientul fizic si psihic pentru efectuarea investigatilor imagistice de explorare coronariana Am administrat delegate medicamentatia prescrisa de catre medicul specialist.

NevoifundamentaleDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

1.Nevoia de a respira

Dificultate in respiratie din cauza durerii si a anxietetiiR=28R\min.

18.04.2010/ ora 9 pacientul sa fie capail sa respire normal in decurs de o oraInterventii propri:-asez pacientul in pozitie semisezand-ii pun sonda endonazala de oxigen pentru oxigenoterapie

Interventii delegate: -la indicatia medicului ii administrez bronhodilatoare-algolcamin 2 fiole

18.04.2010 ora 10

-pacientul nu mai prezinta durere iar respiratia s-a diminuatR=22r/min

2. Nevoia de a evita pericolele

Imposibilitatea de a evita pericolele din cauza durerii,anxietatii,tulburarilor de ritm cardiac

18.04.2010 h 9Ca pacientul sa fie capapbil in decurs de 9 ore sa nu mai prezinte durere,anxietate si turlbuari de ritm cardiacInterventii propri:-pozitionez bolnavul in decubit dorsal,cu toracele ridicat la 45* si repaus total;-observ,apreciez si notez in FO a functiilor vitalen( TA,puls,temperatura,respiratie,diureza ,scaunul)-il conving sa nu faca nici un efort-asigur toaleta partiala a tegumentelor -pregatesc instrumentele si materialele pentru diferite recoltari-administrez medicamentele indicate de medic-pregatesc perfuzorele cu solutia de perfuzat-pregatesc pacientul pentru EKG

Interventii delagate:-la indicatia medicului ii fac EKG si radiografie cordpulmonara-recoltez sange pentru transaminaza,glicemie,leucocite, VSH-administrez antialigice,anxiolitice,cardiovasculare,diuretice

18.04.2010/ h18-pacientul a inteles ca nu trebuie sa depuna nici un efort-monotorizarea decurge normal-pacientul este comunicativ iar durerea s-a ameliorat

3.Nevoia de a se misca

Imposibilitatea de a se misca datorita fricii , sa nu se instaleze durerea si datorita regimuluinimpus de boalaCa pacientul sa aiba confortul necesar pentru repaus absolut la pat si sa-l readucem increderea efectuariii miscarilor in decurs de 3 oreInterventii propri:-ii indic pacientului repausul absolut la pat fara nici un pic de efort-supraveghez TA,pulsul,manifesatarile EKG Pacientul prezinta o stare generala buna si a inteles ca nu trebuie sa depuna efort

4.Nevoia de a se odihni

Imposibilitatea de a se odihnii din cauza crizelor dureroase

Ca pacientul sa fie capabil ca in curs de 4 ore sa se odihneascaInterventii propri:-ii asigur conditii de mediu ambient pentru somn ( aerisre,caldura,liniste,umiditate)-ii asigur o pozitie comoda in pat pentru dormit-discut cu bolnavul explicand starea acutuala,il incurajez,il linistesc ca totul v-a fi bine

Interventii delegate:-administrez medicamentele

-pacientul prezinta o stare generala buna -nu mai acuza dureri-frica nu mai este prezenta si a incapatat incredere-pacientul arata linistit si a reusit sa se odihneasca

5.Nevoia de a se hidrata

Dificultate in a bea si a manca din cauza durerii, a imobilizarii in pat si a regimul impus de boala

Pacientul sa aiba un regim dietetic corespunzatorInterventii propri:- administrez perfuzie intravenous cu substituenti-asigur un regim hidric cu ceai,compot-explic importanta regimului si respectarea acestuia-perfuzia a decurs normal-pacientul este linistit ,a baut o cana cu ceai

TA=110/60mmHgg-P-84p/min-stare generala buna

6.Nevoia de a elimina

Dificultate in a emilia din cauza imobilitatii la pat

Ca pacientul sa urineze in decurs de 2 oreInterventii propri:-explic pacientului ca nu trebuie sa se abtina de la urinare-ii ingrijesc mucoasele sintegumentele

Interventii delegate:-administrez diuretice

-pacientul a urinat fara sondaj vezical-a inteles necesitatea urinatului la pat

7.Nevoia de a pastra tegumentele uscate

Dificultate in a se pastra curat din cauza repausului obligatoriu la pat si a tulburarilor de ritm cardiac

Sa se asigure igiena tegumentelorInterventii propri:-asigur toaleta tegumentelor dupa miecare mictiune-ingrijesc cavitatea bucala -schimb lenjeria de corp si de pat ori de carte ori este nevoie-am schimbat bolnavului pijamaua,fara efort din partea lui-l.am ajutat sa isi schimbe pozitia-starea generala este buna

8.Nevoia de a pastra temperatura in limite normale

Dificultatea de a isi pastra temperatura in limite normalen datorita tulburarilor de ritmn cardiac

Ca pacientul sa fie capabil ca in 4 ore sa aiba o temperatura normalaInterventii propri:-sa modific mediul ambient-monitorizez si inregistrez in FO temperatura de doua ori pe zi

Interventii delegate:-administrez antitermice-starea generala buna-TA=110/60mmHg-P=80p/min-T=37* C-nu are modificari EKG

Bibliografia:- wikipedia.ro- referate.ro- clopotel.ro- ce trebuie sa sti despre infarctul miocardic acut, editura medicala antaeus 2006