Industria in Perioada Interbelica TOT

8/12/2019 Industria in Perioada Interbelica TOT

http://slidepdf.com/reader/full/industria-in-perioada-interbelica-tot 1/53

CUPRINS

Pag.Introducere ....................................................................................................... 3

CAP. 1 Economia României în viziunea marilor gânditori interbelici .............. 51.1 Evoluţia economiei româneşti în perioada 19181939....................... 5

1.2 !octrinele partidelor politice şi principalele curente de

gândire economic" din România interbelic"............................... #

1.3 Per$onalit"ţi şi opere reprezentative în gândirea

economic" din România interbelic" ........................................... 8

1.3.1 Mihail Manoilescu ................................................................ 91.3.2 Virgil Madgearu .................................................................. 11

1.3.3 Mitiţă Constantinescu ......................................................... 1%

1.3.4 Lucreţiu Pătrăşcanu ............................................................ 1&

CAP. 2 Economia indu$trial" interbelic" ......................................................... 1#

2.1 Perioada 191819%9'înainte de criz"( ............................................... 1#

2.2 Perioada 19%91933'în criz"( ........................................................... 19

2.3 Perioada 193319&)'dup" criz"( ....................................................... %3

CAP. 3 Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în industria perioadei

interbelice ....... 29

3.1 Industria extractivă şi

prelucrătoare ................................................. 29

3.2 Ingineria feroviară, construcţiile,

druurile .................................... !2

3.3 *etalurgia şi +tiinţa *aterialelor .................................................... 3&

3.4 ,on$trucţii de maşini ........................................................................ 3-

3.4.1 Industria navală .................................................................. &)

3.4.2 Industria aeronautică........................................................... &1

3.5 Energetic" electrote/nic" şi electronic" .......................................... &5

Concluzii .......................................................................................................... 5)

%



Bibliografie ..................................................................................................... 53

Introducere

0n urma primului r"zboi mondial prin di$pariţia celor dou" imperii

vecine 'au$troungar şi ţari$t( pe /arta lumii au ap"rut noi $tate 'u$tria

,e/o$lovacia Polonia 2ngaria inlanda E$tonia 4etonia 4ituania(

altele şiau realizat unitatea $tatal" 'România şi ugo$lavia( dar aproape toate

ţ"rile $au con6runtat cu grave probleme economice ca e6ect al pierderilor

materiale şi umane al condiţiilor grele impu$e ţ"rilor mici prin tratatele de pace

înc/eiate. Pagubele provocate de r"zboi au 6o$t calculate la 331 # miliarde

dolari cele mai mari di$trugeri 6iind $uportate de ranţa Ru$ia 7elgia

România şi erbia. Potenţialul indu$trial ai Europei $a redu$ la &) iar al

agriculturii la 3).

2ni6icarea Principatelor Române '1859( obţinerea independenţei

naţionale '18--18-8( au impul$ionat progre$ul economic au accentuat cerinţa

valori6ic"rii bog"ţiilor naturale creând condiţii 6avorabile mobiliz"rii

potenţialului material şi uman şi au $timulat progre$ul ştiinţei şi te/nicii

naţionale. ce$te obiective nu puteau 6i realizate decât prin adâncirea cercet"rii

ştiinţi6ice $i$tematice şi printro $pecializare tot mai avan$at" 6apt ce $a

6inalizat prin 6ormarea în ultima parte a $ecolului al ::lea a primelor şcoli

ştiinţi6ice româneşti.

0n urma înc/eierii primului r"zboi mondial şi a în6"ptuirii $tatului

naţional unitar român $a impu$ atât nece$itatea dezvolt"rii activit"ţilor

ştiinţi6ice şi te/nice menite $" 6aciliteze înl"turarea di$trugerilor r"zboiului

cât şi per6ecţionarea şi uni6icarea cadrului organizatoric al creativit"ţii ştiinţi6ice

şi te/nice 6ormat anterior atât în patria mam" cât şi în provinciile revenite la

ţar" prin *area 2nire con$tituit din in$tituţii de înv"ţ"mânt $uperior din

primele nuclee de cercetare ştiinţi6ic" cademia Român" $ociet"ţi ştiinţi6ice

3



etc. Pentru realizarea ace$tor obiective $e putea 6ace apel atât la $pecialişti

6ormaţi în marile centre de cultur" ale Europei cât şi la $pecialiştii 6ormaţi în

şcolile noa$tre $uperioare în $pecial în domeniile; matematic" c/imie

medicin" ştiinţele naturale drumuri şi poduri con$trucţii etc.

!e$c"tuşând energiile creatoare 2nirea din 1918 precum şi politica

$tatului român au permi$ în ciuda unor ob$trucţii şi neîmpliniri o

$olidarizare a provinciilor şi o participare la viaţa cultural" a tuturor cet"ţenilor

indi6erent de etnie limb" şi religie. ccelerarea proce$ului de modernizare a

ţ"rii a avut ca e6ect creşterea rolului înv"ţ"mântului ştiinţei culturii şi artei.

Participarea activ" a României la viaţa internaţional" circulaţia liber" de valori

au a$igurat prezenţa activ" a oamenilor de ştiinţ" români la marile congre$e şi

con6erinţe internaţionale obţinerea unor brevete şi traducerea unor lucr"ri în

limbi de circulaţie internaţional" care au putut intra a$t6el în patrimoniul

intelectual al Europei şi al lumii.

&



CAP.1 cono!ia Ro!"niei #n $iziunea !arilor g"nditori interbelici

1.1 $olutia econo!iei ro!ane%ti in &erioada 1'1()1'3'

2nirea din 1918 a du$ la înt"rirea potenţialului economic al României a

accentuat ponderea indu$triei în an$amblul economiei naţionale.

0n perioada imediat urm"toare 2nirii în 6aţa economiei româneşti $e

puneau dou" probleme e$enţiale;aceea a re6acerii a vindec"rii r"nilor pricinuite

de r"zboi şi de ocupaţia $tr"in" şi aceea a integr"rii la $cara naţional" a tuturor

ramurilor economice.

Politica guvernamental" $a caracterizat prin aplicarea doctrinei <prin noi

înşine= care viza a$igurarea independenţei economice a României

modernizarea $tructurilor economiei naţionale prin creşterea intervenţiei

$tatului în viaţa economic".ndu$tria a bene6iciat de ace$t $pri>in.*"$urile

vizând re6acerea producţiei a urmarit în acelaşi timp şi realizarea unui organi$meconomic unitar şi 6uncţional înc" din ianuarie 1919 a luat 6iinţ" !irecţia

Re6acerii în cadrul *ini$terului ndu$triei $i ,omerţului.

2n rol important la avut ocietatea ?aţionala de ,redit ndu$trial

con$tituit" în 19%3 care prin politica de credite a $pri>init dezvoltarea

indu$triei.,u a>utorul $tatului au 6o$t în6iinţate mari întreprinderi metalurgice cu

proce$e te/nologice comple@e între care abrica de ârm" de la ,âmpiaAurzii'19%%( 2zinele Aitan?"drag,"lan'19%&( ,op$a *ic",ugir'19%5(

precum şi întreprinderi con$tructoare de maşini dintre care $e remarc" *ala@a

7ucureşti.Potrivit datelor $tati$tice aproape #) din totalul întreprinderilor

indu$triale e@i$tente în 193) 6u$e$er" în6iinţate dup" 1918.1

0n perioada urm"toare inclu$iv în criza din 19%91933 şi pân" în 1938

indu$tria românea$c" $a dezvoltat întrun ritm de 5 & pe an unul dintre cele

1 /ttp;BBCCC.$cribd.comBurtu oan$toria României 1918%))5

5

http://www.scribd.com/Surtu

http://www.scribd.com/Surtu



mai ridicate din întreaga lume în perioada interbelic" România ocupa primul

loc în Europa şi locul # din lume la producţia de petrol.

Rezultatul obţinut în cele % decenii interbelice a 6o$t 6"r" îndoial"

deo$ebit prin el în$uşi ci raportândul la celelalte ţ"ri.$t6el pentru a ne re6eri

numai la venitul naţionalBlocuitor ace$ta reprezenta în 1938 în cazul României

doar 9& dolari 6aţ" de %&) dolari în ranţa şi %35 dolari în Dermania.

0n ace$t 6el România în ciuda progre$elor dobândite $a $ituat în pragul

celui deal doilea r"zboi mondial în categoria $tatelor $lab dezvoltate din

Europa al"turi de ugo$lavia Polonia 2ngaria Portugalia Drecia Aurcia%.

,on6lagraţia din 193919&5 şi con$ecinţele ei di$trugerile şi ocupaţia

$ovietic" vor contribui la înr"ut"ţirea evoluţiei economiei naţionale a României.

1. 2 *octrinele &artidelor &olitice +i &rinci&alele curente de g"ndire

econo!ic, din Ro!"nia interbelic,

iaţa economic" şi $ocialpolitic" a României interbelice a 6o$t o

continuare a dezvolt"rii pe baze moderne a ţ"rii noa$tre început" înc" în $ecolul

::.Pe 6ondul ace$tei continuit"ţi au ap"rut treptat o $erie de elemente noi

legate 6ie de $c/imbarea raportului de 6orţe dintre grupurile $ociale anga>ate in

viaţa real"'cla$e şi p"turi $ociale partide politice organizaţii pro6e$ionale şi

obşteşti etc( 6ie de evenimentele internaţionale'mai ale$ criza economic" din

anii 19%91933(.

,a urmare a re6ormei agrare legi6erat" în 19%1 $a îngu$tat puterea

economic" a moşierimii şi partidul con$ervator a 6o$t împin$ pe un plan

$imultan în viaţa politic".0n ace$te condiţii $a l"rgit numeric cla$a de

mi>loc'burg/ezia(şi $a con$olidat puterea principalului ei partid Partidul

Na-ional iberal.0n acelaşi timp au ap"rut o $erie de nemulţumiri 6aţ" de

metodele de guvernare ale ace$tui partid şi drept con$ecinţ" au ap"rut alte

6ormaţiuni politice cu vocaţie democratic" printre care Partidul Na-ional din% !r.,amelia ec/iu<Fpţiunile de politic" economic" e@tern" ale principalelor partide politice din România în perioada interbelic"= Editura ndependenţa Economic" pag.91

#



/ran%il$ania'creat în 18#9 şi condu$ de uliu *aniu( Partidul 0,r,ni%t'în

1918 creat de on *i/alac/e( care vor 6orma ulterior împreun" Partidul

Na-ional 0,r,ne%c'19%#( Partidul Po&orului'în6iinţat în 1918 de generalul

le@andru vere$cu(.

Neoliberali%!ul e@prima în e$enţ" intere$ele marii burg/ezii indu$triale

şi 6inanciare auto/tone preocupat" $"şi a$igure $upremaţia economic" şi

politic" împotriva concurenţei capitaliştilor mai puternici din alte ţ"ri.

Principalii reprezentanţi ai curentului literal din gândirea economic" în

România interbelic" au 6o$t; intil" .7r"tianu .?.ngele$cu .D.!uca

*.*anoile$cu +t. Geletin *itiţ" ,on$tantine$cu etc.

Principalele inovaţii propu$e de aceşti gânditori pentru revigorarea

doctrinei economice liberale $e re6er" la accentuarea rolului $tatului în

$pri>inirea proce$ului de indu$trializare a ţ"rii şi de dezvoltare a întreprinderilor

private auto/tone şi luarea în con$iderare a unor probleme $ociale care au ap"rut

ca urmare a e6ectelor negative ale economiei contemporane de piaţ" 'şoma>

inegalit"ţi în venituri etc(.

Elementul de6initoriu al -,r,ni%!ului ca doctrin" şi curent de gândire

economic" era $pri>inirea pe ţ"r"nime con$iderat" ca o cla$" $ocial" omogen"

şi ap"rarea propriet"ţii private mici şi mi>locii.0n viziunea gânditorilor

.?.*adgearu .*i/alac/e .*aniu etc ţ"r"nimea avea intere$e $peci6ice

di6erite atât de intere$ele marii burg/ezii indu$triale şi 6inanciare reprezentate

de liberali cât şi de intere$ele proletariatului indu$trial reprezentat de di6erite

partide $ocialdemocrate şi $ociali$te re$pectiv comuni$te3.

Partidul $ociali$t din România $a de$prin$ în trei 6ormaţiuni politice

di$tincte; Partidul Co!uni%t Ro!"n'19%1( Partidul Social)*e!ocrat'19%1

19%-( şi Partidul Sociali%t al uncitorilor din Ro!"nia'19%8(.

Dândirea economic" a comuniştilor a pu$ accentul pe tactica revoluţiei

având în vedere dou" etape;de$"vârşirea revoluţiei burg/ezo

democratice'înl"turarea r"m"şiţelor 6eudale din agricultur"( şi apoi revoluţia

3 ultana ut" ele>an<!octrine Economice=Editura <ndependenţa Economic"=%))) pag.%38

-



$ociali$t" de lic/idare a capitali$mului şi trecerea la organizarea$ociali$t"

plani6icat" dup" naţionalizarea indu$triei $i colectivizarea agriculturii.Ea

cuprinde multe elemente dogmatice şi $tângi$te acceptate $ub pre$iunea

cominternului de c"tre gânditori care proveneau ade$eori din a6ara graniţelor

ţarii noa$tre şi care nu cunoşteau $u6icient de bine $ituaţia real" din ţar".u

e@i$tat de$igur şi e@cepţii gânditori oneşti care au opu$ rezi$tenţ" pre$iunilor

cominterni$te cum a 6o$t 4.!. P"tr"şcanu'19))195&( dar care au pl"tit cu

viaţa ace$t di$cern"mânt şi cura> civic.

"ndirea econo!ic, a %ocial)de!ocra-ilor reprezentat" de +erban

oinea şi 4ot/ar R"d"ceanu a pu$ accentul pe tactica re6ormelor con$iderând

c" trebuia luptat pentru îmbun"t"ţirea $ituaţiei muncitorilor c/iar în cadrul

$ociet"ţii capitali$te admiţând idealul $ociali$t dar numai întro perioad" mai

îndep"rtat". Ei $au pronunţat împotriva a6ilierii partidelor muncitoreşti la

nternaţionala a a ,omuni$t" deoarece acea$ta pre$upunea ne$ocotirea

intere$elor naţionale.

Pentru a concretiza acea$t" $c/iţ" i$toric" $umar" a principalelor curente

de gândire economic" din România interbelic" m" voi re6eri în continuare la

câteva per$onalit"ţi şi opere reprezentative din acea$t" perioad".

1.3 Per%onalit,-i +i o&ere re&rezentati$e #n g"ndirea econo!ic, din

Ro!"nia interbelic,

,aracterizarea general" a principalelor curente de gândire economic" din

România interbelic" a reţinut numai câteva elemente comune gânditorilor

re$pectivi dar e$te departe de a reda contribuţiile şi controver$ele doctrinare din

timpul re$pectiv în toat" amploarea lor.

2n pa$ în plu$ în direcţia apropierii de realitatea comple@" a

controver$elor doctrinare din acel timp îl con$tituie in6ormaţiile concrete

privind per$onalit"ţile cele mai reprezentative din re$pectivele curente degândire economic".,ei patru gânditori care urmeaz" ilu$treaz" acea$t"

8



po$ibilitate $uplimentar" de cunoaştere a gândirii economice din România

interbelic".

1.3.1 iail anoile%cu

a n"$cut în 9 decembrie 1891 la aşi dintro 6amilie în care a a@i$tat o

tradiţie politic" începând cu logo6"tul A"utu $6etnicul lui +te6an cel *are şi a

urmaşului $"u 7ogdan timp de decenii deci din $ecolul : pân" la începutul

$ecolului :: când unc/iul $"u pro6e$orul le@andru 7"d"r"u a 6o$t mini$tru

de Hu$tiţie'19)&19)5(şi apoi de 4ucr"ri Publice'191%1913( con$iderat drept

cel mai dinamic şi mai popular dintre colaboratorii con$ervatorului AaIe

one$cu&.

Dânditor original şi noncon6ormi$t *anoile$cu a 6o$t adeptul liberali$mului

reînnoit'neoliberali$mul( iar opera lui economic" diver$" şi va$t" a reprezentat

<prima $tr"pungere românea$c" în gândirea economic" univer$al"=.

0n 19%9 public" la Pari$ la editura Diard în colecţia <7iblioteJue

EconomiJue nternationale=prima ver$iune a operei $ale 6undamentale <Aeoria

protecţioni$mului şi $c/imburile internaţionale=.5

0n viziunea lui c/eia $ucce$ului în orice activitate economic" e$te iniţiativa

creatoare individual" iar $tatul trebuie $" devin" un 6actor activ în $pri>inul

ace$teia intervenind în activitatea economic" în mod raţional în limitele

impu$e de ştiinţa economic".

*.*anoile$cu e$te de p"rere c" ştiinţa economic" e$te <o ştiinţ" de ma$"= nu

$e poate limita la $tudiul activit"ţii agenţilor economici în mod izolat obiectul

ei e$enţial e$te <economia naţional"= care are particularit"ţi de la o ţar" la alta

şi din acea$t" cauz" el $e îndoieşte de univer$alitatea principiilor 6ormulate de& /ttp;BBCCC.agir.roBuniver$inginere$cBmari per$onalit"ţi*i/ail *anoile$cu5 /ttp;BBCCC.CiIipedia.orgBCiIiB*i/ail *anoile$cu

9

http://www.agir.ro/univers-ingineresc/mari

http://www.wikipedia.org/wiki/Mihail

http://www.agir.ro/univers-ingineresc/mari




ştiinţa economic" liberal" occidental" îndemnândui pe economişti români $"

plece de la realitatea din propria ţar" şi $" contribuie la îmbog"ţirea ştiinţei

economice prin rezolvarea cât mai e6icient" a problemelor $peci6ice cu care $unt

con6runtaţi.

Pe planul teoriei economice *.*anoile$cu a 6ormulat concluzii e$enţiale

privind determinarea e6icienţei 6orţelor productive 'munca capitalul

p"mântul( mai ale$ productivitatea 6actorilor de producţie coe6icientul de

calitate al ace$tora in$i$tând a$upra productivit"ţii muncii şi productivit"ţii

a6erente di6eritelor produ$e. ,u ace$t prile> el a evidenţiat $uperioritatea

intrin$ec" a indu$triei 6aţ" de agricultur" a ţ"rilor indu$trializate 6aţ" de cele

agrare şi pe acea$t" baz" a 6ormulat <con$tanta *anoile$cu= 'di$crepanţa

dintre cele dou" grupe de ţ"ri în ce priveşte nivelul şi dinamica productivit"ţii

muncii(. Aot cu ace$t prile> el a $emnalat cele dou" c"i po$ibile de procurare a

bunurilor nece$are unei ţ"ri şi avanta>ele re$pectiv dezavanta>ele pe care le

permit ele;calea direct" $au indu$trial" 'când productivitatea muncii din ramura

re$pectiv" e$te $uperioar" mediei naţionale( şi calea indirect" $au comercial"

inclu$iv importul 'când productivitatea muncii e$te in6erioar" mediei

naţionale(#.

0n 19&& la puţin timp dup" începutul ocupaţiei $ovietice *anoile$cu a

6o$t întemniţat 6"r" proce$ timp de 1& luni. 0n anii 19&# şi 19&- şia o6erit

e@pertiza economic" noilor autorit"ţi comuni$te.!in nou înc/i$ în 19&8

decedeaz" la $6ârşitul anului 195) şi e$te în/umat la groapa

comun".,omuniştii lau >udecat în ab$enţ" pentru publicarea unor articole pro

6a$ci$te 6iind condamnat la 15 ani de înc/i$oare.amilia a 6o$t anunţat" de

moartea $a în 1958.-

!elimitarea ideilor >u$te de cele peri$abile din opera lui *.*anoile$cu

e$te un e@erciţiu intelectual şi bene6ic pentru cititorul şi gânditorul

contemporan.

# ultana ut" ele>an<!octrine economice= Editura ndependenţa Economic" %))) pag.%5%- /ttp;BBCCC.CiIipedia.orgBCiIiB*i/ail *anoile$cu

1)





1.3.2 irgil N.adgearu

irgil ?.*adgearu $a n"$cut pe 1& decembrie 188- la Dalaţi şi a decedat

pe %- noiembrie 19&). 6o$t un economi$t român $ociolog şi politician de

$tânga membru prominent şi principal teoretician al Partidului K"r"ne$c şi al

$ucce$orului ş"u Partidul ?aţional K"r"ne$c'P?K(.

*adgearu a avut o important" activitatea ca e$ei$t şi >urnali$t şi $a a6lat

pentru o perioad" lung" de timp în conducerea editorial" a in6luentei revi$te

<iaţa Românea$c"=8 .

*area preocupare şi pa$iune a lui *adgearu a 6o$t şi a r"ma$ pân" în

ultima clip" a vieţii cercetarea economiei româneşti.4ucr"rile lui $unt un mi>loc

important de cunoaştere a evoluţiei economiei ţ"rii noa$tre şi ele trebuie 6olo$ite

ca atare. Reeditarea unora dintre ele cele mai valoroa$e ca $crieri economice

ale$e ar umple un gol în literatura de $pecialitate.

.*adgearu a elaborat o $erie de $tudii importante pe probleme ale

indu$triei la domiciliu şi ale a$igur"rilor $ociale ale $tructurii şi tendinţelor

b"ncilor populare ale ocrotirii muncitorilor din România ale politicii $ociale

etc. El a mani6e$tat un intere$ deo$ebit pentru cunoaşterea problemelor agrare

indu$triale ţ"r"neşti şi muncitoreşti. ,oncepţia lui *adgearu a$upra problemei

agrarţ"r"neşti a cuno$cut unele modi6ic"ri 6ireşti dea lungul timpului în 6uncţie

de evoluţia ace$teia.!ar coordonatele ei $au menţinut aproape intacte.Pentru

acea$ta e$te $u6icient $" $e compare e@punerea lor din volumul <grariani$m

capitali$m imperiali$m= care aşa cum precizeaz" autorul în pre6aţ"

<cuprinde o $erie de contribuţiuni la $tudiul evoluţiei $ociale româneşti

elaborate între 19%% şi 19%-= şi din ultima lucrare de $intez" a autorului a c"rui

8 /ttp;BBCCC.CiIipedia.orgBCiIiBirgil *adgearu

11

http://www.wikipedia.org/wiki/Virgil

http://www.wikipedia.org/wiki/Virgil



obiect e$te iar"şi <cercetarea evoluţiei economiei româneşti dup" r"zboiul

mondial în perioada de la 19191938=.tudiile care $e interpun între ace$tea vin

$" înt"rea$c" aprecierea 6ormulat" a$upra con$ecvenţei coordonatelor concepţiei

unui economi$t care nu şia $c/imbat convingerile doctrinare dup" 6luctuaţiile

politice.

deea directoare a concepţiei lui *adgearu în problema agrarţ"r"nea$c"

e$te urm"toarea;în ţ"rile agrare agricultura e$te re6ractat" capitali$muluiLace$te

ţ"ri $e dezvolt" pe o cale necapitali$t" c/iar şi atunci când în $tructura lor e@i$t"

un $ector capitali$tLcelula de baz" a unor a$emenea economii e$te go$pod"ria

ţ"r"nea$c" bazat" pe munc"Lacea$ta rez$it" concurenţei nu $e dezagreg" iar

legea di6erenţierii 'care duce la ruinarea unor go$pod"rii şi şa pro$perarea altora

la proletarizarea unor ţ"rani şi la îmbog"ţirea altora etc(nu ar avea loc ca în

indu$trie.9

1.3.3 iti-, Con%tantine%cu1('6)1'457

*itiţ" ,on$tantine$cu a adu$ importante contribuţii la identi6icarea celor

mai acute probleme economice din timpul $"u şi la 6ormularea de $oluţii pentru

ace$tea. El şia e@pu$ ideile în cele trei volume ale lucr"rii <politic" economic"

aplicat"= publicat" în 19&3 6iind preocupat de redre$area economiei naţionale

prin m"$uri care $" ţin" $eama atât de realitatea din ţara noa$tr" cât şi de

tendinţele care $e mani6e$tau pe plan mondial şi internaţional.

Dândirea economic" a lui *itiţ" ,on$tantine$cu $e a@eaz" pe dou"

preocup"ri ma>ore;analiza $t"rii de$ati$6"c"toare a economiei româneşti de

atunci'dezvoltarea ei a$imetric"(şi elaborarea unei politici economice bazat" pe

9 vanciu ?icolae "leanu<Aratat de doctrine economice=Regia utonom" <*onitorul F6icial=199# 7ucureşti pag.3#8

1%



o mai mare implicare activ" a $tatului în ace$te domenii.El are în vedere trei

6eluri de a$imetrii;între indu$trie şi agricultur" între $ectorul particular şi cel de

$tat precum şi puternicile dezec/ilibre din relaţiile economice e@terne ale

României.0n dorinţa de a limita $au c/iar a elimina ace$te dezec/ilibre *itiţ"

,on$tantine$cu a propu$ o politic" economic" de redre$are a economiei

naţionale.

cea$t" politic" economic" $a bazat pe trei premi$e şi anume;teoria

interdependenţei dintre $ectoarele economiei naţionale nece$itatea implic"rii

$porite a $tatului în economie şi în 6inal nece$itatea unit"ţii de concepţie

organizare e@ecuţie şi control în 6uncţionarea economiei naţionale.1)

orma concret" pe care <$" o îmbrace=acea$t" politic" economic" con$ta

dup" p"rerea lui *.,on$tantine$cu în şa$e imperative primordiale pentru ţar" şi

anume; dubla indu$trializare îmbun"t"ţirea producţiei agricole nece$itatea

controlului de $tat a$upra importului $porirea importului nece$ar pentru

economia naţional" organizarea şi diri>area e@portului un regim unitar de

politic" economic" pentru toate $ectoarele independente ale economiei

naţionale.

!in concepţia lui *.,on$tantine$cu de$pre politica economic" nece$ar"

României $pre mi>locul $ecolului :: rezult" importanţa primordial" acordat"

indu$triei şi rentabiliz"rii tuturor categoriilor de întreprinderi.

Prin acea$ta *.,on$tantine$cu $e al"tur" numeroa$elor generaţii de

c"rturari patrioţi şi oameni politici clarv"z"tori care au înţele$ c" progre$ul

general al ţ"rii şi pro$peritatea locuitorilor ei depindeau în e$enţ" de

valori6icarea $uperioar" a re$ur$elor ţ"rii de ampli6icarea con$iderabil" a

indu$triei naţionale.

1) ultana ut" ele>an<!octrine economice=Editura dependenţa Economic" %))) pag.%5-

13



1.3.4 ucre-iu *.P,tr,+canu1'66)1'547

iu al prozatorului !.!.P"tr"şcanu şi publici$t cu vederi democratice

4ucreţiu P"tr"şcanu a 6o$t un reprezentant marcant al gândirii mar@i$te de

orientare comuni$t" din România în perioada interbelic" şi câţiva ani dup"

terminarea celui de al doilea r"zboi mondial cu unele rezerve de principiu 6aţ"

de dogmati$mul din cadrul nternaţionalei aa ,omuni$te.

0n condiţiile unor re$tricţii care iau 6o$t impu$e în activitatea politic"

4ucreţiu P"tr"şcanu şia concentrat atenţia a$upra $tudierii problemelor $ocial

economice $peci6ice din România modern" şi contemporan"'$ecolele :

::( aducând contribuţii importante la elucidarea unor probleme amplu

controver$ate ca de e@emplu;geneza capitali$mului din România'cauze 6orţe

motrice etape( analiza mişc"rilor anti6eudale şi a luptei de idei care leau

în$oţit particularit"ţile burg/eziei din România'$l"biciunile ei( comparativ cu

burg/ezia din alte ţ"ri şi implicaţiile lor politice analiza naturii $tructurii şi

particularit"ţilor economiei româneşti din perioada interbelic" problema agrar"

din acea perioad" per$pectivele de viitor ale $ociet"ţii şi economiei româneşti şi

linia $trategic" precum şi tactica urmat" de comunişti etc.

4ucreţiu P"tr"şcanu şia e@pu$ gândirea economic" întro $erie de $tudii

articole şi lucr"ri elaborate în perioada interbelic" dar publicate cele mai

cuprinz"toare dup" cel deal doilea r"zboi mondial.!intre ace$tea menţion"m;

<Problema agrar" în România *are şi urm"rile ei='rez" de doctorat $u$ţinut" în

anul 19%5 la 4eipzig în Dermania( <7"ncile şi bene6iciul lor='19%8( <2n

veac de 6r"mânt"ri $ociale 18%119)-(='193319&%B19&5( <Probleme de baz"

1&



ale economiei româneşti= <ub trei dictaturi=şi cur$ul de <Economie politic"=

predat la acultatea de !rept în anul 19&#.11

,oncepând $ociali$mul ca o e@tindere a democraţiei de la politic" la

economie 4ucreţiu P"tr"şcanu a nutrit iluzia împ"rt"şit" de mulţi adepţi ai

ace$tei doctrine c" înl"turarea capitali$mului va permite $timularea iniţiativei

creatoare a celor mulţi şi dezvoltarea producţiei de bunuri materiale a$igurând

îmbun"t"ţirea $ub$tanţial" a condiţiilor de munc" şi de viaţ" ale celor

mulţi.2lterior când în numele ace$tui ideal $ecular genero$ al celor a$upriţi $a

trecut în practic" la m"$uri abuzive şi repre$ive nu numai împotriva celor mulţi

ci c/iar şi împotriva unor militanţi cuno$cuţi pentru ace$te idealuri a 6o$t prea

târziu pentru c" 4ucreţiu P"tr"şcanu în$uşi a c"zut victim" unor a$t6el de

repre$alii pl"tind cu viaţa pentru c" a avut cura>ul ca în momente de mare

cump"n" $" a6irme în mod de$c/i$ şi 6"r" ec/ivoc ataşamentul 6aţ" de naţiunea

din care 6"cea parte şi /ot"rârea de a ap"ra intere$ele 6undamentale şi legitime

ale poporului român.

11 ultana ut" ele>an; <!octrine economice=Editura ndependenţa Economic" %))) pag.%59

15



CAP.2 cono!ia indu%trial, interbelic,

2.1. Perioada 1'1()1'2'#nainte de criz,7

0n urma unirii $tructura economiei naţionale nu $a modi6icat România

r"mânând o ţar" agrar" agricultura reprezentând ramura de baz" a economiei

unde lucra aproape 8) din populaţie.,oncomitent cu agricultura $a dezvoltat

şi potenţialul indu$trial au aparut ramuri şi $ubramuri mai putin dezvoltate

e@emplu 6iind indu$tria metalelor preţioa$e.

Potenţialul no$tru de producţie a metalelor preţioa$e era mult mai mare

decat ceea ce $e obţinea în realitate.0ntreprinderile re$pective $t"ruiau a$upra

punctelor de e@ploatare unde cantitatea de aur pe tona de minereu era mai

bogat".$t6el e6ortul de producţie era mai mic iar rentabilitatea mai mare.,u

ace$t procedeu în$" r"mâneau multe zone şi cantit"ţi de minereu mai $"race

neutilizate iar producţia încerca a$t6el un minu$ de metal nobil.1%

0n acea$t" perioad" indu$tria $a dezvoltat în cadrul pieţei e@tin$e prin

întregirea teritoriului prin nevoia e@cepţional" de 6abricate pentru împlinirea

lip$urilor provocate de di$trugerile şi deva$t"rile primului r"zboi mondial şi prin

împropriet"rirea ţ"ranilor.Po$ibilit"tile de câştig precum şi di$ponibilit"ţile de

capitaluri create în urma in6laţiei au du$ la o $porire în$emnat" a inve$tiţiilor

indu$triale.

!ar împropriet"rirea ţ"ranilor a m"rit numai temporar şi 6luctuant cererea

pentru produ$e indu$triale.0n primii ani de re6acere a economiei agricole şi de

înze$trare a noilor go$pod"rii ţ"r"neşti şi îndeo$ebi cât timp ţ"r"nimea a putut

di$pune în ace$t $cop de credit iar preţurile agricole au 6o$t avanta>oa$e acea$ta

a $timulat producţia indu$triala prin cererea de produ$e.13

,/iar în acea$t" 6az" capacitatea de cump"rare a ţ"r"nimii a 6o$t

comprimat" prin regimul ta@elor de e@port care în anii 191919%- a redu$

preţurile produ$elor vândute de ţ"rani în 6avoarea populaţiei de la oraşe1% *itiţ" ,on$tantine$cuPolitic" economic" aplicat" ol.3 19&) 7ucureşti pag.9313 irgil ?.*adgearuEvoluţia economiei româneşti dup" r"zboiul mondial Editura ştiinţi6ic" 1995 pag.99

1#



re$trângând a$t6el piaţa ţ"r"nea$c" a produ$elor indu$triale.0n acea$t" perioad"

indu$tria a g"$it o compen$aţie în braţele ie6tine de munc" precum şi în

capacitatea de con$um $porit" a oraşelor.

0ndat" ce e6ectele in6laţiei monetare au încetat şi preţurile au început $"

$cad" realizarea împrumuturilor prin care $e 6inanţa$e con$umul ţ"r"ne$c a

devenit anevoioa$" iar capacitatea ţ"r"nimii de a con$uma produ$e indu$triale a

continuat $" $e micşoreze.

!in momentul '19%5( în care $a adoptat o politic" de re$tricţie a

emi$iunii de bilete de banc" urm"rindu$e tendinţa de revalorizare monetar"

po$ibilit"ţile 6inanciare de inve$tiţii indu$triale $au diminuat iar datorit"

politicii de $tat de6avorizabile nu au putut 6i înlocuite prin capitaluri $tr"ine.

celeaşi împre>ur"ri întârziind recon$trucţia şi dezvoltarea $i$temului de

tran$port şi 6avorizând menţinerea unui nivel ridicat de dobânzi au impu$

întreprinderilor indu$triale $arcini 6i@e mari'c/eltuieli de tran$port c/eltuieli

generale dobânzi etc.( care $uportate uşor în perioada de preţuri de in6laţie au

provocat o $tare de criz" odat" cu $tabilizarea de 6apt a leului '19%-19%8(

urmat" de $tabilizarea de drept '19%9(1&.

4"murirea deplin" a proce$ului de indu$trializare pre$upune analizarea

$tructurii cantitative şi calitative a indu$triei de prelucrare care 6uncţiona $ub

6orm" de 6abric"'$e con$idera în legea indu$trial" acea întreprindere care ocupa

minim %) de lucr"tori $au 6olo$ea minim 1),P(.Aabelul nr.1 în6"ţişeaza $ituaţia

di6eritelor ramuri ale indu$triei de prelucrare în toat" perioada interbelic".

!in punct de vedere al capitalului inve$tit cea mai în$emnat" ramur" e$te

indu$tria c/imic" urmat" de cea alimentar".Poziţia acea$ta e$te determinat"

îndeo$ebi de importanţa ra6in"riilor de petrol care lucreaz" întro larg" m"$ur"

pentru e@port.

1& irgil ?. *adgearu<Evoluţia economiei româneşti dup" r"zboiul mondial=Editura +tiinţi6ic" 1995 pag.99

1-



!ac" con$ider"m indu$triile care lucreaz" pentru con$umul intern locul

prim $ub a$pectul capitalului inve$tit şi al valorii producţiei îl ocup" indu$tria

alimentar". !ac" $e adaug" şi valoarea producţiei ca$nice ţ"r"neşti e$te cert c"

şi din punctul ace$ta de vedere indu$tria alimentar" deţine locul prim.Rolul ei

e$te cu atât mai în$emnat cu cât prelucreaz" aproape e@clu$iv materii prime

indigene.ndu$tria te@til" care $e cla$eaz" în locul al doilea prelucreaz" cantit"ţi

mari de materii prime importante;bumbac iut" $i$al şi lân" $uperioar".

0n al treilea rând $ub a$pectul capitalului inve$tit şi al patrulea $ub cel al

valorii producţiei $e $itueaz" indu$tria metalurgic". Ea utilizeaz" în mare

m"$ur" materii prime din ţar" în$" import" oţeluri $peciale precum şi metale

care nu $e produc în ţar" nece$itând minereuri $au in$talaţii de prelucrare şira6inare de e@emplu;co$itor nic/el cupru zinc aluminiu şi coc$ metalurgic.

0n ordinea importanţei urmeaz" indu$tria lemnului şi indu$tria /ârtiei

dintre care cea dintâi ocup" locul al doilea între indu$triile de e@port a doua

6iind important" pentru con$umul intern.

Aoate celelalte indu$trii;piel"rie materiale de con$trucţie $ticl"rie

ceramic" şi electrote/nic" prelucreaz" întro proporţie mare materii primea6late din abundenţ" în ţar" şi dac" în raport cu inve$tiţiile lor in$emnate

ndu$tria ?r

întrep

rinder

ilor

,apital

inve$tit

mil lei

orţa

motric"

,P

Per$o

nal

aditiv

4ucr"t

oi

Aotal al în

mil lei

a

$alarii

al în

mil lei a

combu$t

ibilului

al în

mil lei a

materiil

or prime

al în

mil lei a

producţi

ei1 % 3 & 5 # - 8 9 1) 11alimentar" 9-& 1)--3 13-)18 #393 31983 383-# -89 5)& 8&1# 155--te@til" #&) 8%3) -95#1 #1)9 #-9#8 -&)-- 1-98 3-5 9)88 1&#91c/imic" 39- 1%3%5 183393 &9-- %33%1 %8%98 119# 5-& -#18 1&15&metalurgic

"

3## 8&## 15%1&- 5%5% &#)#9 513%1 18&- 8)% 553) 113#%

lemnului -13 %%-3 #&1%1 3955 393-1 &33%# 8#) 8% 1959 3583 piel"riei 158 1)%5 13&15 %&)3 1)9#3 133## &5) 38 %3&) 3&3-/ârtiei 15- 35-- 533## %1%5 13)9- 15%%% #5# 1-1 1%&9 3)88mat. de

con$trucţii

%58 %&93 5#5#3 1399 13-)5 151)& &%1 338 %5% 1959

electrote/

nic"

31 199 %958 &&5 %%39 %#8& 9& 1) 3%8 #-&

$ticl"riei 39 5#1 3%1# 53# 5155 5#91 1&1 5- 133 5%-ceramic" 3& 1&3 1)31 18- 1&#5 1#5% 39 1& %- 1&8

AFA4 3-#- 5))#9 -&#-89 33-81 %5533# %8911- 83)1 %9-) 3#9&& #9%)#

18



valoarea producţiei e$te relativ mic" acea$ta $e e@plic" prin nivelul $c"zut al

con$umului intern.

,rearea de ramuri noi de indu$trii $au de întreprinderi indu$triale noi nu

trebuie $" 6ie deci privit" ca având o in6luenţ" în$emnat" $upra pieţei de lucru

rural.ireşte tendinţa de raţionalizare indu$trial" contribuie la micşorarea

num"rului de lucr"tori indu$triali dar c/iar 6"r" acea$ta cantitatea de munc"

care $poreşte anual în indu$tria naţional" e$te relativ limitat".ndu$trializarea

contribuie la creşterea activit"ţii generale;comerţul tran$porturile creditul

a$igur"rile şi admini$traţia public" şi.prin acea$ta 6aciliteaz" indirect înmulţirea

pro6e$iilor şi ocupatiile $alariate15.

2.2 Perioada 1'2')1'33#n criz,7

0n acea$t" perioad" e6ectele crizei mondiale a oprit mer$ul a$cendent al

proce$ului de indu$trializare.

Prin m"$urile de control ale importului economia românea$c" p"şeşte

$pre 6aza naţionali$mului economic caracterizat" prin urm"toarele elemente;

reglementarea $c/imburilor economice e@terne care are drept e6ect idirect o

$upraprotecţie indu$trial" controlul inve$tiţiilor indu$triale $i accentuarea

proce$ului de indu$trializare provocat" de nece$itatea ap"r"rii naţionale.

Aabelul nr.% în6"ţişând importul de maşini aparate şi motoare de la

1919193% d" o imagine cantitativ" a proce$ului de indu$trializare in cele trei

6aze.

Aabel nr.%

8aza econo!iei !ondiale

15 irgil ?.*adgearu<Evoluţia economiei româneşti dup" r"zboiul mondial=Editura +tiinţi6ic" 1995 7ucureşti pag.15)

19



Perioada I Mii tone Milioane lei

1919 8 93

1920 13 198

1921 36 553

1922 52 841

1923 36 1517

1924 30 1743

1925 32 1992

1926 41 4104

1927 46 3202

1928 55 3864

1929 51 3967

1930 35 2852

1931 17 1650

1932 13 1401

!e a$emenea $en$ul evolutiei e$te indicat $i prin tabelul nr.3 cuprinzând

emi$iunile de capitaluri ale $ociet"ţilor anonime indu$triale.

Aabel nr.3

8aza econo!iei !ondiale

Anii Infiintari Sporiri Total emisiuni noi

1919 0 0 0

1920 0 0 0

1921 899,7 622,4 1522,1

1922 459,8 1671,6 2221,4

1923 393,9 3111 3504,9

1924 737,4 1821,9 2559,3

1925 721,9 1088 1809,9

1926 911,7 4058,4 4970,1

1927 605,5 1489,9 2095,4

1928 372,8 2498,7 2871,5

1929 330,5 1595,3 1925,8

1930 2176,3 2211,7 4388

1931 788,3 449,5 1237,8

1932 159 52,5 211,5

!in e@aminarea importului române$c dup" categoriile cla$i6ic"rii

internaţionale $e de$prind urm"toarele concluzii;

0n prima perioad" cea dinaintea crizei din 6aza economiei mondiale

importul de materii prime şi $emi6abricate atinge 1) iar în timpul crizei $e

menţine în >urul ace$tei ci6re.0n ace$t interval de timp importul de produ$e 6inite

$cade lent de la 8- # la 8) 5.

%)



Etapele proce$ului de indu$trializare $e de$prind în$a mai clar dac" $e

analizeaz" cuantuminde@ul importului care m"$oar" variaţia global" în timp a

cantit"ţii de m"r6uri importate1#.

!in acea$t" cercetare $e pot 6ace urm"toarele con$tat"ri;

0n perioada 19%)19%# din 6aza economiei mondiale cu e@cepţia anului

19%) importul $e menţine aproape con$tant la un nivel ridicat o$cilând în >urul

lui 1)).0n primii ani are precadere importul de bunuri de con$um.Aotodat"

importul de maşini şi in$talaţii indu$triale e$te în$emnat.0n general produ$ele

6inite ţin locul de 6runte.

n perioada crizei cuantuminde@ pentru importul de produ$e 6inite $cade

de la 1%3 9 la 33 & paralel cu o $porire a $emi6abricatelor de la 1)5 ) la 1%)

&.!ea$emenea importul de metale şi te@tile marc/eaz" creşteri în$emnate.

Perioada $tabiliz"rii e$te caracterizat" printrun import mare de maşini şi

in$talţii indu$triale ceea ce $e e@plic" prin dezvoltarea indu$triei

metalurgice'import de minereuri şi metale(.7unurile de con$um importate intr"

în concurenţ" cu cele 6abricate de indu$tria naţional" volumul lor variind dup"

capacitatea de cump"rare a pieţei şi dup" raportul preţurilor interne şi de import

determinat de proce$ul de adaptare la nivelul monedei.1-

,omple@itatea crizei a 6o$t determinat" de o $erie de 6actori interni şi

e@terni şi anume;caracterul predominant agrar împletirea crizei agrare cu cea

indu$triale $"r"cirea populaţiei dominaţia capitalurilor $tr"ine acumularea

datoriei publice e@terne prin cantractarea mai multor împrumuturi e@terne

comerţul e@terior al ţ"rii caracterizat prin vânzarea de produ$e ie6tine în

$c/imbul importului de produ$e indu$triale $cumpe.

,riza economic" $a concretizat în România în $c"deri ma$ive ale

producţiei şi preţurilor în 6alimente indu$triale bancare comerciale de mari

proporţii în concedieri ma$ive în degradarea agriculturii.$t6el în perioada

1# ?. Deorge$cu =2n cuantum inde@ pentru comerţul e@terior al României= 1938 pg.111- irgil ?.*adgearu<Evoluţia economiei româneşti dup" r"zboiul mondial=Editura +tiinţi6ic" 1995 7ucureşti pag.1)%

%1



19%91933 valoarea producţiei indu$triale a $c"zut la #5 din cea înregi$trat"

în 19%8.

0n mod contradictoriu 6aţ" de $c"derea preţurilor produ$elor petroliere

e@portate'-5( producţia de ţiţei a înregi$trat o creştere deo$ebit" în aceşti ani

şi anume de la 5 milioane tone în 19%9 la - milioane tone în 1933.ce$t lucru

$a datorat în primul rând dominaţiei tru$turilor $tr"ine în indu$tria petrolului

din România concomitent cu abrogarea legii minelor din 19%&.

,riza din indu$trie $a împletit cu cea din $i$temul bancar din comerţ

a$t6el $c"derea rentabilit"ţii şi pierderile înregi$trate au condu$ la impo$ibilitatea

ac/it"riidatoriilor $ociet"ţilor la b"nci care în lip$a 6ondurilor au intrat în

6aliment.

Reducerea veniturilor $ociet"ţilor indu$triale a determinat neplata

impozitelor ta@elor având ca rezultat diminuarea veniturilor $tatului care e$te

obligat $"şi reduc" c/eltuielile $" diminueze $alariile şi $" 6ac" concedieri.0n

acelaşi timp criza economic" a determinat pr"buşirea preţurilor cu 55 la

produ$ele agricole şi 38 la produ$ele indu$triale.

0n ace$te condiţii $tatul român a apelat la câteva împrumuturi e@terne şi

anume;în 19%9 contracteaz" un împrumut de $tabilizare de la b"nci din nglia

care $a dovedit a 6i in$u6icient a$t6el în 193) contracteaz" un împrumut de

dezvoltare de la b"nci din ranţa în $uma de 1) miliarde de lei.ce$te

împrumuturi au accentuat abligaţiile 6inanciare e@terne ale României acea$ta

6iind în impo$ibilitatea de a le ac/ita.$t6el creditorii $tr"ini au trimi$ în 1933

mai mulţi e@perţi care au avut rolul de a monitoriza 6inanţele României acea$ta

monitorizare numindu$e <control materializat în planul de la Deneva=.0n 193&

ace$t plan a 6o$t $u$pendat România 6iind al"turi de alte ţ"ri ale Europei în

$ituaţia de a nuşi putea ac/ita datoria e@tern".

E6ectele crizei au determinat ca venitul naţional pe locuitor $" a>ung" la

&8)) lei 6ata de 11))) lei pe locuitor în 19%8.

2.3. Perioada 1'33)1'46du&, criz,7

%%



!ezvoltarea economic" dup" criz" $a de$6"şurat întrun ritm inten$ în

1938 înregi$trându$e momentul de vâr6 al întregii evoluţii economice a

României în capitali$m.0n ace$t interval o dezvoltare în$emnat" a cuno$cut

$ectorul indu$trial în $pecial indu$tria petrolului metalurgic" te@til" cea

alimentar" având un ritm mai lent.vântul economic în acea$t" perioad" a 6o$t

$u$ţinut şi de m"$urile de politic" economic" luate în perioada 193&193- de

Duvernul Partidului ?aţional 4iberal condu$ de D/eorg/e A"t"re$cu şi

anume;adoptarea unor legi de încura>are şi $timulare a indu$triei naţionale

comenzi militare date de $tat 6inanţarea de c"tre $tat a unor $ectoare indu$triale

reducerea tari6elor la import pentru utila>e indu$triale.

,a şi în alte ţ"ri în acea$t" perioad" a cre$cut rolul intervenţioni$t al

$tatului în economie prin adoptarea urm"toarelor m"$uri;6inanţarea de la buget a

indu$triei încura>area agriculturii şi indu$trializ"rii plantelor te@tile $timularea

întreprinderilor ce produceau articole ce nu $e 6abricau în ţar" pân" în 193#

încura>area întreprinderilor ce 6olo$eau materii prime din agricultur" reducerea

impozitelor datorate de întreprinderile ce 6olo$eau materiile prime din

agricultur" crearea în 1938 a *ini$terului Economiei ?aţionale cu rol de a

a$igura promovarea politicii $tatului în economie.

2nul din rezultatele cele mai importante ale progre$ului economiei

naţionale la con$tituit 6aptul c" în 1938 pentru prima dat" în i$toria României

ponderea $ectorului indu$trietran$portcomerţ a dep"şito pe cea a $ectorului

agricultur"$ilvicultur" atât în creşterea produ$ului $ocial cât şi a venitului

naţional.ce$t 6apt a 6o$t în m"$ur" $" marc/eze trecerea României de la

$tatutul de ţar" eminamente agrar" la ţar" agrarindu$trial".

Indu%trializarea &rodu%elor &etrolifere

*ulte $ociet"ţi petroli6ere aveau obligaţia de a 6ace lucr"ri de e@ploatare

prin lege $au prin în$"şi actul de conce$iune.cea$t" obligaţie $e aducea laîndeplinire în$" de cele mai multe ori în condiţii de6ectoa$e 6ie c" nu $e

%3



îndeplinea aşa cum $e cuvenea '$ancţiunile contractuale în ace$t caz erau

îndea>un$ de $labe pentru a nu impre$iona pe cel în culp"( 6ie c" $e îndeplinea

dar rezultatele ei nu $e comunicau în mod $incer.$t6el de$eori organele

*ini$terului nu ştiau cu precizie care e$te rezultatul real obţinut prin

e@ploat"rile particulare.

Evoluţia producţiei de petrol a României e$te evidenţiat" în tabelul

urm"tor;

A7E4 ?R.&

0n mii tone

A N U L 1 9 3 2 1 9 3 3 1 9 3 4 1 9 3 5 1 9 3 6 1 9 3 7 1 9 3 8 1 9 3 9 1 9 4

C A N T I T A T E 7 , 8 5 1 7 , 38 5 8 ,4 7 3 8 , 3 9 4 8 ,7 0 4 7 ,1 5 6 , 5 9 4 6 ,2 2 6 5 , 7 5

ce$t 6enomen d"un"tor al $c"derii producţiei petrolului era $peci6ic ţ"rii

noa$tre deoarece aproape în toate celelalte ţ"ri acea$t" preţioa$" era în creştere.

aţ" de 193# producţia de petrol în 193- era în creştere cu 1# - în

2L cu # 3 în Ru$iaLcu 1) 9 în enezuelaLcu 31 1 în ranLcu 1% 5 în

*e@ic şi cu - - în raI.

+i mai îngri>or"tor în$" era 6aptul c" $6orţ"rile de 6ora> în România erauîn creştere în timp ce producţia era în $c"dere.$t6el 6ora>ele creşteau de la

31%.5)) metri în 1935 la 3%9.))) metri în 193- în timp ce producţia înregi$tra

$c"derile mai $u$ menţionate ceea ce conducea la urm"toarea $c"dere pe metru

6orat;%- tone în 1935 %# tone în 193# şi 18 tone în 193-18.

0n acea$t" $ituaţie potrivit $tudiilor cercet"rilor şi anc/etelor întreprin$e

erau de în6"ptuit urm"toarele puncte mai importante;1. Frganul de $tat $pecial ce $e cerea a 6i în6iinţat de nece$itatea

e@plor"rilor trebuia $" aib" ca atribuţie şi $upraveg/erea $tudierea şi

îndrumarea e@ploat"rii

z"c"mintelor de petrol.

%. " $e micşoreze redevenţele în $pecial la $ondele cu producţie zilnic"

redu$".

18 *itiţ" ,on$tantine$cu<Politic" economic" aplicat"=ol. 19&) 7ucureşti pag.55

%&



3. tabilindu$e un raport între c/eltuielile de e@tracţie şi un minim de

producţie pe $ond" $" $e $cutea$c" a$t6el ace$t minim de orice impozit.

&. " $e încura>eze prin plata de prime producţia $ondelor cu debit zilnic

6oarte mic dac" $e con$tat" c" 6"r" acele prime nu $ar putea realiza o producţie

rentabil".

5." $e încura>eze e@ploatarea prin galerii.

ce$t program duce a$t6el la $porirea producţiei nu numai la

e@ploat"rile recuno$cute şi cu debit $ati$6"c"tor ci şi la acelea cu randamentul

zilnic $c"zut şi c/iar $ub limita de rentabilitate normal".

Prin acea$t" modalitate urma $" $e obţin" un ma@im de producţie din

z"c"mintele re$pective 6"r" a $e mai l"$a 6"r" nici o valori6icare în$emnatele

cantit"ţi şi bog"ţii de ţiţei care nu erau luate în con$iderare pentru c" nu

reprezentau un ma@im de câştig cu un minim de e6ort'cum $e obişnuia a $e

proceda în multe întreprinderi(.

0n ceea ce priveşte producţia /idrocarburelor gazoa$e Mcum rezervele

noa$tre de materii prime erau 6oarte mari importanţa ce trebuia acordat" ace$tei

producţii nu con$ta atât de mult în $porirea ei cantitativ" cât în politica de

utilizare complet" a ei $pre a $e evita cât mai mult pierderile adic" accentul

trebuia $" cad" pe politica de valori6icare şi indu$trializare a zi$elor

/idrocarburi.

Indu%trializarea %ectorului le!nului

7og"ţia 6ore$tier" a României era în 1938 de$tul de în$emnat".P"durile

acopereau în acea perioad" o $upra6aţ" de # 5 milioane /a reprezentând %%

1 din întinderea total" a ţ"rii cu ) 3- /a p"dure pe cap de locuitor.,u acea$t"

cantitate de p"duri România $e cla$a pe locul 13 din %# de ţ"ri europene având

înaintea ei în ordinea de$cre$c"toare a întinderilor 6ore$tiere urm"toarele

$tate;inlanda uedia u$tria ,e/o$lovacia ugo$lavia Dermania 4etonia

7ulgaria Ru$ia ?orvegia Polonia şi Elveţia.

7og"ţia 6or$tier" a ţ"rii noa$tre era valori6icat" pentru combu$tibil şi camaterial de con$trucţie pe piaţa intern" precum şi în $tr"in"tate.4a e@port

%5



lemnul reprezenta unul din produ$ele importante înregi$trând între anii 1933

193- urm"toarele procente re$pective din valoarea total" a e@portului;# 5 9

8 8 # 9 şi - 8. $t6el lemnul şi produ$ele din lemn $e cla$i6icau pe

locul al treilea dup" petrol şi cereale.

şadar lemnul deşi era o con$tant" a e@portului no$tru $e valori6ica

pe$te /otare aproape integral $ub 6orm" de materie prim".+i totuşi ştiinţa şi

progre$ele te/nice indu$triale moderne au putu realiza importante tran$6orm"ri

şi au obţinut o gam" variat" şi preţioa$" de produ$e 6abricate din lemn.

!eşi indu$tria de tran$6ormare c/imic" a lemnului era dep"şit" în

importanţa şi e6icienţa ei prin noile procedee de 6abricaţie multe din derivatele

indu$triale ale di$til"rii lemnului'acetona acidul acetic alcoolul metilic(putând

6i realizate în condiţii mai avanta>oa$e prin $inteza bioc/imic" $au organic"

totuşi tran$6ormarea indu$trial" a lemnului prin de$compunere termic"

reprezenta înc" $u6iciente şi importante 6oloa$e pentru economia noa$tr"

naţional".

cea$ta era şi e$te cu atât mai adev"rat pentru ţara no$tr" cu cât la noi

indu$tria de tran$6ormare şi valori6icare c/imic" a lemnului era şi e$te de

proporţii 6oarte redu$e.

0n $c/imb în$" economia naţional" importa şi import" înc" pentru

con$iderabile $ume diver$e produ$e 6abricate ce $ar putea realiza şi la noi din

lemn având tot ceea ce ne trebuie.

Indu%trializarea &rodu%elor ani!ale +i $egetale &entru e9&ort

K"rile în care ţara noatr" nu a e@portat decât materii prime $au $implu

tran$6ormate'petrol c/ere$tea etc( cereau şunc" con$erve de carne caşcavaluri

con$erve şi preparate de 6ructe de legume adic" o important" cantitate şi valori

con$iderabile de m"r6uri pe care noi nu le e@portam decât întro m"$ur" e@trem

de redu$".

Aoate ace$te noi produ$e alimentare pentru e@port de provenienţ"

animal" $au vegetal" trebuiau $" îndeplinea$c" în$" anumite condiţii de preparare de ambala> şi de prezentare potrivit cerinţelor con$umatorilor din

%#



pieţele re$pective.Pentru acea$ta era nevoie a $e adapta indu$tria alimentar"

e@i$tent" în ţara noa$tr" iar pentru produ$ele ce nu le aveam înc" trebuia $"

$pri>inim crearea şi dezvoltarea indu$triilor core$punz"toare.

*ateria prim" de care di$punea ţara noa$tr" animal" $au vegetal" era de

calitate îndea>un$ de bun" pentru a $e obţine produ$e apreciate pe pieţele

con$umatorilor celor mai ra6inaţi.0ncerc"rile l"udabile 6"cute în ace$t $en$ cu

6abricarea baconului la 7urdu>eni precum şi a con$ervelor alimentare vegetale

$au animale erau începuturi care $e dovedeau cât de mult şi cât de 6olo$itor

economiei naţionale $e putea realiza pe ace$t t"râm în ţar" la noi.

!e a$emenea mâna de lucru românea$c" era ie6tin" comparativ cu aceea

din alte ţ"ri.$t6el $e putea organiza în condiţii de e6icienţ" şi rentabilitate o

indu$trie de tran$6ormare a produ$elor animale şi vegetale pentru crearea

6abricatelor alimentare de e@port.

*iliarde de lei $e pierdeau anual prin urm"toarele;

1. E@porturi de vite pe picioare care în loc $" $e valori6ice indu$trial

toate bog"ţiile pe care te/nica modern" le e@tr"gea dintro vit"'începând de la

carne pân" la p"r şi copite( $e e@portau pierzând valori incomparabil de mari.

%. !in zaerzavaturile e@lente ale ţ"rii noa$tre atât pentru con$umul intern

cât şi pentru e@port neputându$e valori6ica din cauza lip$ei de organizare

indu$trial" a con$erv"rii.

3. !in cauza unei primitive şi incomplete valori6ic"ri a laptelui no$tru.

&. !in cauza lip$ei de înţelegere a dezvolt"rii creşterii şi valori6ic"rii

p"$"rilor şi produ$elor lor.

5. !in cauza lip$ei de organizare a producţiei şi indu$trializ"rii bl"nurilor.

#. !in cauza lip$ei de organizare a producţiei şi indu$trializ"rii multor

vegetale ce $e produceau $au $e puteau produce în ţar".

-. Arecând graniţa pentru a pl"ti m"r6uri importate ce $e puteau produce

în ţar" la noi.

$t6el potenţialul de dezvoltare al procur"rii cre"rii şi indu$trializ"rii produ$elor alimentare vegetale şi animale era enorm în ţara noa$tr".Economia

%-



noa$tr" naţional" prin realizarea unei organiz"ri de dezvoltare a producţiei şi de

indu$trializarea ei pe de o parte ar 6i economi$it multe şi grele miliarde iar pe

de alt" parte ar 6i creat şi câştiguri de miliarde.

Cap. 3 Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în industriaperioadei interbelice

3.1 Industria extractiv şi prelucrtoare

%8



"n #o$nia a existat din totdeauna preocuparea pentru

punerea în valoare a bogăţiilor solului iar, atunci c$nd prin

dezvoltarea tehnicii a devenit posibil, şi bogăţiile subsolului.

"n anul %&'(, în statisticile internaţionale, ţările ro$ne

apar ca priele şi singurele din lue care au avut o producţie

industrială de ţiţei )2(' t*, obţinută în %& localităţi din actualele

+udeţe rahova, D$boviţa, -uzău şi -acău. "n acelaşi an,

%&'(, la #$fov, l$ngă loieşti, a intrat în funcţiune rafinăria

/uina0, a treia din lue şi pria rafinărie de petrol de pe

teritoriul ro$nesc. 1 fabrică de gaz0 aseănătoare a început

să funcţioneze din %&'& şi în oldova%9. "n %9%&, prin efectele

războiului, rafinăriile se aflau într3o situaţie deplorabilă şi de

aceea începe o activitate febrilă de refacere. 4uai în anul

%925 s3a a+uns să se prelucreze tot at$t ţiţei c$t se prelucrase

în %9%!.

"n perioada interbelică, în exploatarea ţiţeiului s3a

evidenţiat Andrei Drăgulănescu )%&&93 %956* care, în tipul

arii crize econoice, în anul %9!7, c$nd preţul ţiţeiului

scăzuse în od însenat, aeninţ$nd să facă exploatarea

nerentabilă, concepe şi introduce sisteul coloanei unice0

periţ$nd econoisirea aterialului etalic, accelerarea şi

ieftinirea fora+ului, siste care a fost aplicat cu succes at$t în

#o$nia c$t şi în 8..:.

;ot în anul %9!7, Drăgulănescu solicită brevet de invenţie

şi pentru o etodă de forat găuri drepte cu siste rotativ, în

orice condiţii0 ce se baza pe un principiu nou, în baza căruia s3a

reuşit să se foreze 2! < de sonde verticale perfect drepte. "n

anul %9!9, tot Drăgulănescu a introdus în producţie un nou

19 +te6an 7"lan şi ?icolae +t. *i/"ile$cu N$toria ştiinţei şi te/nicii în România. !ate cronologice 7ucureşti1985

%9



siste de fora+ vibrator şi a preconizat recuperarea secundară

a ţiţeiului prin in+ecţii de apă sau gaze în sonde27.

:utor al ai ultor studii privind exploatările de ţiţei,

cărbune, gaze şi sare, Ion Basgan)%9723%9&7* este autorul ai

ultor invenţii privind fora+ul, brevetate at$t în #o$nia c$t şi

în ai ulte alte ţări. =ea ai iportantă invenţie, brevetată

în #o$nia în %9!5 )brevet nr. 22(&9* şi în %9!( în 8..:.

pentru care a priit în %9!' preiul dr. =ornel 4icoară al

:cadeiei #o$ne, se bazează pe sonicitate şi utilizează un

nou siste de pră+ini grele, proporţionale iar fora+ul se realiza

prin rotaţie percutantă cu aortizarea presiunilor

hidroecanice. :ceastă invenţie a fost verificată practic în anul

%9!&, în ţară, la sonda nr. 5(% din perietrul &9, >irdoveni2%. "n

%9!( a obţinut în 8: brevetul nr. 2%7!%!( pentru invenţia cu

titlul #otar? @ell Drilling :pparatus0. 1 perfecţionare a acestei

invenţii din ură a fost brevetată în #o$nia cu titlul Aora+ul

prin ciocan #otar?0 )brevet nr. !((5!B%95'*.

"ntre anii %9!73%9!', în rafinăriile ro$neşti se introduc

procedee oderne de extracţie a uleiurilor din ţiţei cu a+utorul

solvenţilor, procedee care au peris obţinerea de uleiuri de

calitate superioară din aproape toate tipurile de ţiţei22.

Dezvoltarea tracţiunii otoare a accelerat creşterea cerinţelor

de benzină şi otorină pe plan ondial şi pe plan internaţional

s3au perfecţionat continuu procedeele de distilare a ţiţeiului cu

separaţii c$t ai precise între benzine şi gaz lapant. Industria

noastră petrolieră, ai conservativă, cu toate succesele

%) Ion Iacovachi, Inventatorul ro$n :.Drăgulănescu, revista Invenţii şi inovaţii0,nr.9B%9(7%1

>abriel I. 4ăstase, Ion -asgan. n inventator de geniu, -ucureşti, %99(%% Ctefan -ălan, 4icolae Ct. ihăilescu, Istoria Ctiinţei şi tehnicii în #o$nia. Datecronologice, -ucureşti,%9&'

3)



tehnico3ştiinţifice obţinute de oaenii de ştiinţă ro$ni,

nedispun$nd de investiţiile necesare, a răas în ura

progresului realizat în industria siilară străină şi lucra fără a

putea trage din ateria priă axiul de profit posibil.

"n dezvoltarea ineritului un aport însenat l3a avut Ion

Arapu )%&&%3%9!9*, autor al unor studii aprofundate despre

creşterea eficienţei exploatărilor iniere din #o$nia. :

prevăzut folosirea integrală a gazelor de sondă şi a cerut să se

facă o legătură între industria din untenia şi sursele de gaz

etan din ;ransilvania. Elisa Leonida-Zamfirescu )%&&(3%9(!*,

at$t prin studiile privind bauxitele din #o$nia )%9!%* şi

croitele din unţii 1rşovei )%9!9*, c$t şi prin indicarea unui

nou procedeu pentru fabricarea în #o$nia a sulfatului de

cupru, a contribuit la o ai bună punere în valoare a

inereurilor din subsolul ţării2!.

!up" primul r"zboi mondial în domeniul mecaniz"rii e@ploat"rii miniere

$e începe introducerea de utila>e moderne; /aveze ciocane de abata> in$talaţii

de abata> cu rambleu /idraulic şi pneumatic $i$teme de tran$port mecanizat. 0n

minele din alea Hiului în 193& $a introdu$ principiul concentr"rii şi

$i$tematiz"rii prin gruparea câmpurilor miniere mici în unit"ţi mari de producţie

iar în 193# $e introduc abata>e 6rontale cu $u$ţinere metalic" con$iderate

printre cele dintâi pe plan mondial precum şi procedeul române$c de ameliorare

a lignitului prin de$/idratare şi înc"lzire cu p"cur" la pe$te %))) ,. Pân" în

19%5 per6ecţion"rile te/nice în e@ploatarea minereului $au 6"cut numai în

direcţia principiului vetrelor şi al maşinilor de zeţa>%&. !up" 19%5 în$"

per6ecţion"rile $au noile dot"ri $au 6"cut urm"rind principiul modern al

%3

I..Ctefan şi . Airoiu, 8ub senul inervei. Aeei de seaă din trecutul ro$nesc,-ucureşti, %9('%& epararea şi concentrarea minereului pe baza principiului vitezei deo$ebite cu care gr"unţii de un diametruegal şi di6erite den$it"ţi cad în apa liniştit" $au combinat" cu di6eriţi curenţi.

31



6lotaţiei%5. !e e@. în perioada 19%81933 toate in$talaţiile de preparare a

minereurilor ne6eroa$e şi auri6ere din România $unt înlocuite cu in$talaţii de

6lotaţie $au cu in$talaţii care 6olo$e$c şi 6lotaţia pe lâng" alte procedee. 0n anii

19%9193) are loc şi înlocuirea vec/ilor $p"l"torii de c"rbune de la Petrila şi

4upeni cu dou" in$talaţii moderne şi de mare capacitate pentru timpul acela

bazate pe utilizarea reo$p"l"toarelor. 0n anul 193& $unt pu$e în 6uncţiune

primele in$talaţii de cianurare a minereurilor de aur din ţara noa$tr" de la 7"iţa

Dura 7arza ,rişcior 'Ounedoara( şi !ealul ,rucii '7aia *are( iar din 1935 $e

aplic" în ţara noa$tr" metoda de pro$pecţiune geologic" $ei$mic" prin re6le@ie

înlocuind metoda mai vec/e prin re6racţie care nu d"du$e rezultate

core$punz"toare în e@ploatarea ma$ivelor de $are unde a 6o$t încercat".

3.2 In!ineria "eroviar# construcţiile# dru$urile

ngineria 6eroviar" con$trucţiile drumurile au 6"cut parte dintre primele

preocup"ri te/nice din ţara noa$tr" din $ecolul al ::lea de cele mai multe ori

întro $trân$" leg"tur" cu dezvoltarea atât a celorlalte ramuri indu$triale cât şi a

economiei româneşti în an$amblu.

!up" 1918 6ondurile di$ponibile au 6o$t de$tinate în $pecial re6acerii

reţelei de drumuri şi de c"i 6erate greu v"t"mate de evenimentele r"zboiului

precum şi pentru normalizarea circulaţiei între vec/iul Regat şi Provinciile

române care reveni$er" la patria mam".

!intre $pecialiştii români care au contribuit în mod în$emnat în perioada

interbelic" la dezvoltarea ace$tui domeniu al ingineriei 6eroviare con$trucţii

drumuri $e detaşeaz" Anghel align! '185&19%5( care a realizat marele

comple@ de poduri şi viaducte de pe linia 6erat" eteşti ,ernavod" '188-1895(

care includea la data con$trucţiei cel mai lung pod metalic din Europa

continental". ub conducerea $a $au realizat poduri tuneluri con$trucţii

%5 epararea pe cale umed" a mineralelor din minereuri şi a c"rbunelui din $teril. Procedeul $e bazeaz" pe 6aptulc" particulele mici de material $olid pot pluti întrun lic/id deşi au o den$itate mai mare decât a ace$tuiadatorit" 6orţelor care apar la contactul dintre di6erite 6aze'$olid" lic/id" gazoa$"(

3%



portuare $i$teme de irigaţii de$6"şurând şi o bogat" activitate didactic"

univer$itar" cât şi managerial" 'mini$tru al lucr"rilor publice în perioada 1918

1919( 6iind un veritabil organizator al progre$ului te/nic în România%#. F alt"

per$onalitate te/nic" a domeniului a 6o$t "lie #adu '18531931( preşedinte al

,on$iliului Ae/nic uperior '1919193)( a proiectat pe$te #)) Im de cale

6erat" a $tudiat problema materialelor de con$trucţii pentru modernizarea reţelei

de drumuri pe care a e@tind$o $a preocupat de alimentarea cu ap" a

7ucureştiului realizând la data con$trucţiei cea mai mare captare centralizat"

de ap" $ubteran" din Europa şi a introdu$ în ţar" pentru prima oar" 6olo$irea

planşeelor din beton armat la o $erie de cl"diri începând cu recon$trucţia

pitalului N7râncovene$c= din 7ucureşti%-.

,el mai reprezentativ inginer şi pro6e$or care a lucrat în domeniul

drumurilor între 191819&) a 6o$t $icolae Pro%iri '188#19#-( care a militat

pentru introducerea metodelor moderne de con$trucţii drumuri a elaborat

metode originale de tratamente $uper6iciale ale drumurilor şi de realizare a

îmbun"t"ţirilor rutiere a contribuit la elaborarea legii drumurilor din 19%9 şi a

avut preocup"ri privind mecanica aplicat" la rezi$tenţa con$trucţiilor.

publicat; N,on$trucţia $tr"zilor= '191#( N?orme practice la e@ecutarea

lucr"rilor de drumuri= '193%( Ni$teme moderne de a$6alta>= '1933 în

colaborare( =alvarea şo$elelor prin bitumiz"ri= '1938(%8.

4a dezvoltarea domeniului con$trucţiilor în perioada interbelic" au

contribuit; &rigore Cerche' '185)19%-( con$tructor al +colii de r/itectur"

din 7ucureşti şi al unei aripi a Palatului ,otroceni $alvatorul unui remarcabil

monument ar/itectural române$c 7i$erica !omnea$c" de la ,urtea de rgeş

a 6o$t un $u$ţin"tor al curentului de a6irmare a $peci6icului naţional în

ar/itectur"L Anton Chiricuţă '18-#19-1( a elaborat o metod" original" pentru

calculul radierelor $ilozurilor a în6iinţat cel dintâi laborator geote/nic din ţar" şi

a con$truit mult pe baz" de $oluţii originale 'dintre cl"dirile culturale con$truite;

%# A.Revici N. align mare con$tructor şi organizator= 7uletinul ştiinţi6ic al n$titutului de ,on$trucţii7ucureşti 19#8%- Dorina 4.#usu , ebrii :cadeiei #o$ne %&663%999. Dicţionar0, -ucureşti, %999%8 Dorina 4.#usu , ebrii :cadeiei #o$neE.1p.=it.

33



2niver$itatea din 7ucureşti şi n$titutul de $torie ?icolae orga(L "(il

Prager)1***+1,*- a introdu$ în con$trucţii pe $car" larg" piatra natural"

prelucrat" mecanic a iniţiat mecanizarea şantierelor de con$trucţii prin

in$talarea primelor macarale mobile '19%9( a pompelor de beton şi

previbratoarelor electrice '193#( şi a iniţiat 6olo$irea co6ra>elor metalice pentru

e@ecuţia betonului armat '1938(. Emil Prager a participat la realizarea unor

termocentrale electrice 'loreştiPra/ova c/itu Doleşti Dura 7arza

Aârn"veni( a unor lucr"ri publice şi indu$triale 'calea 6erat" Ploieşti Q

AârgovişteL şo$eaua Piteşti Q ,urtea de rgeş $ilozuri de cereale 'la ,on$tanţa

7uz"u ş.a.(L cl"diri monumentale 'între care cele ale *ini$terului de nterne

pitalului Elia$ 7ibliotecii ,entrale 2niver$itare din aşi(L /i0eriu "re(ie

'18-5193-( a e6ectuat lucr"ri de amploare ca *au$oleul de la *"r"şeşti rcul

de Arium6 din 7ucureşti ala 2nirii lba ulia şi a utilizat pentru prima oar" în

lume pentru con$trucţia unei bolţi pentru o mo$c/ee din ,on$tanţa pânze $ubţiri

din beton armatL Cristea Mateescu '189&19-9( a 6o$t inovator al te/nicii

con$tructive a introdu$ pl"ci $ubţiri de beton armat de concepţie proprie la

acoperişurile /alelor cu de$c/ideri mari a aplicat metode noi în calculul şi

con$trucţia bara>elor unor con$trucţii /idrote/nice şi a du$ contribuţii în

mecanica 6luidelor ca şi în valori6icarea energetic" a râurilor ţ"rii.

3.3 etalurgia +i :tiin-a aterialelor

0n România deşi e@i$tau tradiţii în ceea ce priveşte producţia de metale

metalurgia 6ontei şi oţelului a 6o$t puţin dezvoltat". ,u toate ce$tea au 6o$t

preocup"ri pentru ace$te probleme unele de importanţ" pentru i$toria te/nicii

ca de e@emplu prima prezentare preci$" a metodei metalogra6ice în 18&8 $au

de$coperirea di6racţiei razelor : '!umitru 7ungeţianu 189#(.

0n perioada de început de $ecol apar în România primele cercet"ri

metalogra6ice şi de analiz" termic" e6ectuate de c"tre Cristea $icolescu+tin

3&



'18-9195&(%9 la nivelul celor din ţ"rile dezvoltate indu$trial. 0n perioada

interbelic" menţion"m activitatea generalului te%an urileanu '18-&19&&(

inginer şi matematician care public" în 19%) lucrarea Nndu$tria metalurgic" a

7anatului şi Aran$ilvaniei= reprodu$" de mai multe revi$te din $tr"in"tate '4a

Aec/niJue *oderne Pari$ 19%1( iar în 19%# N*etalurgia 6ontei 6ierului şi

oţelului= prima lucrare complet" de ace$t gen din RomâniaL Ion al0areu

'18--19#)( a în6iinţat în 19%& un laborator de metalurgie laborator completat

în 19%- cu o $ecţie de metalogra6ie şi tratamente termice apoi '193)( cu

in$talaţii de analiz" termic" şi dilatometrie analiz" $pectral" prin $pectre de

emi$ie şi prin raze : . *eritul în6iinţ"rii unei şcoli româneşti de metalurgie

revine pro6e$orului /raian $egrescu '19))19#)( inginer de mine şi metalurgie

al Polite/nicii din 7ucureşti '19%%( în 19%- pune pentru prima dat" bazele

$pectrogra6iei cantitative la alia>ele metalice şi în colaborare cu $avanţii $uedezi

,. 7enedicI$ şi . e$tgren a determinat compoziţia şi $tructura carburilor de

crom. 4a începutul $ecolului :: e@i$ta la Reşiţa un laborator de metalogra6ie şi

unul de încerc"ri 6izice 'mecanice( ultimul mai vec/i datând de prin 188). E$te

intere$ant de ştiut c" 7au$c/inger a $tudiat în laboratorul $"u de la *Snc/en

materialele produ$e la Reşiţa şi cu ocazia unei e@poziţii la 7udape$ta în 1885

$a e@pu$ un volum cu rezultatele ace$tor cercet"ri cu titlul; NE$$ai$ de

rT$i$tance de$ 6onte$ 6er$ et acier$ de lUu$ine de Re$icza 6ait$ au laboratoire de

lUEcole Poltec/niJue de *unic/ par *. le Pro6e$$eur 7au$c/inger=. 0ntre 19)%

şi 19%9 laboratorul $e completeaz" cu alte maşini '*o/r şi eder/a66 m$ler

etc.( laboratorul de metalogra6ie de a$emenea cu micro$cop metalogra6ic

mare aparate de analiz" dilatometric" şi de6ecto$copie. 0ntre $tudiile 6"cute $unt

de remarcat cele pentru punerea la punct a 6abricaţiei şinelor de rezi$tenţ" -)

Ig6Bmm% a banda>elor de rezi$tenţ" 9) Ig6Bmm% a materialului pentru cilindrii

locomotivelor $au $tudiul a$upra materialului şinelor la temperaturi $c"zute.

4aboratoare de încerc"ri şi metalogra6ie iau 6iinţ" şi la Aimişoara rad

Ounedoara ,ugir Fţelul Roşu ,âmpia Aurzii 7raşov. 0n 19%& la telierele

%9 :cadeia #o$nă în ublicaţiile Aondului asile :daachi, toul , %9%73%9%!.

35



tramvaielor comunale din Aimişoara $e realizeaz" NEla$tica= maşin" de

tracţiune de 1)t cu şurub 6"r" 6ine con$truit" dup" proiectul inginerului

,orneliu *icloşi. ,on$trucţie în întregime $udat" prev"zut" cu amortizor cu

glicerin" pentru loviturile la rupere lunet" la 6i@area reperului maşina

con$tituie o original" $oluţie de mare precizie şi 6orm" modern".L Corneliu

Micloşi '188-19#)( cu o cultur" te/nicoştiinţi6ic" şi general" e@cepţional" a

contribuit la promovarea celor mai diver$e ramuri ale ştiinţelor te/nice mai cu

$eama în domeniul electrote/nicii $ud"rii şi nu în mai mic" m"$ur" al ştiinţei

materialelor. 0n domeniul încerc"rii de materiale a publicat lucr"ri privind

in6luenţa vitezei de de6ormare şi a umidit"ţii a$upra materialelor te@tile '191-

193&( dar mai cu $eam" lucr"rile N*aşini pentru încercarea materialelor=

'1939( şi NFbo$irea materialului de cale 6erat"= '19&3( şi a realizat pentru

prima dat" în ţar" şi alte aparate de laborator de precizie cu care doteaz"

laboratorul model creat între 19%# şi 19%8 la ocietatea comunal" de tramvaie.

0n 19%# elaboreaz" primul cur$ de $tudiul metalelor 'metalogra6ie( din

România cu titlul NElementele te/nologiei mecanice şi alia>ele indu$triale= şi

public" zece ani mai târziu '193#( în colaborare cu pro6. ,.,. Aeodore$cu

prima carte românea$c" în domeniul $udurii NProcedee indu$triale de $udur"=

actual" şi azi. Aot la Aimişoara şia de$6"şurat activitatea în acea$t" perioad" şi

pro6e$orul te%an $ădăşan '19)119#-( $peciali$t în domeniul rezi$tenţei

metalelor dar cu preocup"ri largi şi pentru ştiinţa metalelor. ctivitatea $a

începe prin preocup"ri pentru înbun"t"ţirea calit"ţii 6ontei şi public" primele

lucr"ri; N7eitrag zur 2nter$uc/ung de$ Gu$ammen/ange$ zCi$c/en der !rucI Q

und der 7iege6e$tigIeit de$ Du$$ei$en$= 'Die$$erei !S$$eldor6 19%8( şi

NRezi$tenţa dinamic" a 6ontei='1939(. E6ectueaz" cercet"ri a$upra obo$elii

metalelor pornind de la clari6icarea cauzelor ruperilor de o$ii la ve/icolele de

cale 6erat" precum şi în leg"tur" cu introducerea $ud"rii prin topire intermediar"

la barele de oţel beton şi la şinele de cale 6erat" L Ion Vlădescu '19))19-9( a

e6ectuat o lucrare în domeniul metalogra6iei conţinând un impre$ionant materialmicrogra6ic de $tructuri care a 6o$t publicat" parţial în Nrc/iv 6Sr da$

3#



Ei$en/SttenCe$en= '1933(L u(itru riscan '19)1 19--( inginer metalurgi$t

cu activitate şi cercet"ri în domeniul turn"rii metalelor şi privind reducerea

direct" a minereurilor cu gaz metan '193)1931( reducerea minereului de zinc

valori6icarea minereurilor de 6ier $"race.

!e menţionat şi 6aptul c" în anii 193)193% la 6urnalul de la D"vo>dia !.

Perieţeanu a 6"cut primele încerc"ri din lume pentru reducerea con$umului de

coc$ prin introducerea p"curii3).

3.4 Con%truc-ii de !a+ini

7azele progre$ului te/nic în domeniul con$trucţiei de maşini în ţara

noa$tr" $au pu$ înc" din a doua >um"tate a $ecolului al ::lea. 4a Reşiţa $e

produceau înc" din 1851 şine de cale 6erat" care $e e@portau în mai multe ţ"ri

europene iar în 18-% $a 6abricat şi prima locomotiv". 2zina de la Reşiţa

împreun" cu +antierul naval de la Aurnu everin '185#( r$enalul rmatei

'18#3( abrica 4emaître din 7ucureşti'18#&( precum şi cu multe alte ateliere

de$tinate c"ilor 6erate con$trucţiilor metalice de pe liniile 6eroviare au

con$tituit creuzete incipiente pentru creaţia te/nic" ramura con$trucţiei de

maşini progre$ând $imţitor abia în perioada interbelic". !intre cei care au

contribuit la dezvoltarea domeniului $unt de menţionat; A/eodor !ragu '18&8

19%5( inginer şi inventator român a organizat telierele ,R şi a proiectat şi

con$truit mai multe tipuri de locomotive cu abur pentru trenuri de per$oane $au

mar6" e$te ctitorul termote/nicii în România şi a iniţiat 6olo$irea în ţar" a

combu$tibilului lic/id pentru tracţiunea 6eroviar". A/eodor !ragu a 6o$t

animatorul introducerii în tracţiune a motorului !ie$el în general iar dup" 1918

a motorului !ie$el modernizat cu in>ecţie mecanic" care avea o con$trucţie

3) .*.+te6an Q Edmond ?icolau Ncurt" i$torie a creaţiei ştiinţi6ice şi te/nice româneşti 7ucureşti 1981

3-



$impli6icat" şi un con$um $peci6ic mai mic ,ercet"rile în domeniul mecanicii $

au dezvoltat atât în con$trucţii civile cât şi în con$trucţia maşinilor şi utila>elor

pentru a core$punde $olicit"rilor şi a le a$igura o 6iabilitate şi o 6uncţionalitate

core$punz"toare. 0n dezvoltarea ace$tor cercet"ri un loc în$emnat au ocupat;

D/eorg/e ilipe$cu '188%193-( a avut contribuţii originale meritorii şi

e6iciente în rezi$tenţa materialelor $tatica con$trucţiilor şi teoria ela$ticit"ţii

aportul $"u r"mânând prin metoda care îi poart" numele şi care $e re6er" la

calculul $i$temelor $tatice nedeterminate. Pornind de la cerinţa calcul"rii

concrete a $i$temelor de acoperire a peroanelor g"rii Poieştiud ilipe$cu a

abordat problema cadrelor ela$tice din beton armat care la condu$ la metoda

coe6icienţilor nedeterminaţi remarcabil" prin $implitatea şi $iguranţ" a

calculului. El a avut şi alte contribuţii la $oluţionarea problemei încovoierii şi

tor$iunii barelor şi a grinzilor în 6lamba>ul barelor pentru $oluţionarea

problemei diminu"rii uzurii ondulatorii a şinelor de cale 6erat" etc. 0n anul 1935

a publicat lucrarea de re6erinţ" Ntatica con$trucţiilor şi rezi$tenţa materialelor=L

on one$cu '7izeţ( '18-)19&#( a depu$ o inten$" activitate în domeniul

con$trucţiilor matematicii /idraulicii proiectând şi 6olo$ind pentru prima dat"

în România c/e$oane de aer comprimat de beton armat a $tudiat problema

navigabilit"ţii iretului şi Prutului şi a coordonat lucr"rile pentru elaborarea

/"rţii /idrogra6ice a !un"rii între 7r"ila şi Druia.

urel Per$u '189)Q19--( $a remarcat în domeniul con$trucţiei de

automobileL a 6o$t printre primii cercet"tori din lume care au $tudiat aplicarea

6ormei aerodinamice la automobile 'a$em"n"toare unei pic"turi de ap" în

c"dere(L a con$truit în 19%% un automobil al c"rui coe6icient de rezi$tenţ"

aerodinamic" avea o valoare de circa )% 6aţ" de )81 cât era valoric ace$t

parametru la acea dat". Pentru automobilul $"u Per$u a obţinut brevete în

Dermania 'brevet nr.&)%#83B1&.11.19%%( şi ulterior în alte 8 ţ"ri Elveţia nglia

ranţa u$tria 7elgia 2ngaria ,e/o$lovacia şi .2.. Prin acea$t" invenţie

$a $oluţionat problema repartiz"rii ec/ilibrate a greut"ţii automobilului pe roţi$a introdu$ pentru prima oar" în lume cele patru roţi ale automobilului în

38



interiorul liniei aerodinamice a caro$eriei şi prin apropierea roţilor din $pate a

eliminat nece$itatea di6erenţialului. 6o$t primul automobil cu motorul pla$at

în $patele maşinii. publicat un tratat de *ecanic" te/nic" '% volume 1938(.

0n domeniul con$trucţiei de maşini de un deo$ebit pre$tigiu internaţional

$a bucurat Deorge 'Dogu( ,on$tantine$cu '1881Q18#5( care a creat ştiinţa şi

te/nica $onicit"ţii '1918 public" la 4ondra lucrarea NA/e t/eor o6 $onic$.

treati$e on tran$mi$$ion o6 poCer b vibration$=( şi care a inventat şi con$truit

numeroa$e maşini şi di$pozitive $onice brevetate în *area 7ritanie dintre care

$unt de menţionat brevetele nr. 1)-.%3)191- 1)9.8&9191- şi 11).))3191-

obţinute pentru di6erite motoare $onice $au brevetul nr. 11&.1-)1918 şi

%)8.58%19%3 pentru pompe $onice 6"r" $upape de$tinate $" lucreze la

6recvenţe mari precum şi brevetul nr 185.)%%19%% pentru un convertor de

cuplu. 0n anul 191# con$truieşte în nglia un $incronizator $onic care permitea

e@ecutarea tragerii cu mitraliera printre palele elicei de avion în timpul

zborului. incronizatorul ,on$tantine$cu care putea 6i adaptat şi pentru tragerea

$imultan" cu mai multe mitraliere a 6o$t a$imilat de miralitatea britanic" şi a

a$igurat $uperioritatea aviaţiei britanice în primul r"zboi mondial. 4a 1#

ianuarie 19%# $ub titlul N19))19%5; Pionieri pe calea Progre$ului= revi$ta

englez" NA/e Drap/ic= a publicat o planş" cu 1- mari $avanţi şi te/nicieni ai

lumii între care 6otogra6ia lui Dogu ,on$tantine$cu era prezentat" dup" cele ale

lui Ein$tein Velvin Dra/am 7ell Edi$on 4i$ter Fliver 4odge dar înaintea

6otogra6iilor lui *arconi ,/. Par$on$ H.H. A/om$on şi a înc" altor - $avanţi

recuno$cuţi31. D. ,on$tantine$cu a 6o$t unul dintre pionierii con$trucţiilor de

beton armat în România realizând planşeele de la cl"dirile *ini$terului

4ucr"rilor Publice şi ,amerei de ,omerţ 'azi 7iblioteca ?aţional"(.

contribuit la per6ecţionarea motorului locomotivelor şi automotoarelor 6abricate

la întreprinderea <*ala@a= care $e bucurau de o larg" c"utare pe piaţa intern" şi

e@tern". Dogu ,on$tantine$cu e$te autorul a mai mult de 1%) de brevete de

invenţii dintre care 11# lea obţinut în nglia.

31 I.Fianu, I. -asgan, /. acoveanu, >eorge =onstantinescu, -ucureşti %966

39



!umitru !aponte '189&195#( a brevetat în 19%3 invenţia $a privind

cinematogra6ia în relie6 în nglia 'brevet %%%1-3( precum şi în ranţa 'brevet

59%9#3( ceea ce a generat înc" din 19%& un viu intere$ din partea $pecialiştilor

în modalit"ţi de proiectare a 6ilmului în relie6. !aponte a pornit de la ideea c"

pentru a $e putea percepe $enzaţia de relie6 trebuie $" e@i$te condiţii înc" din

6aza de înregi$trare a imaginilor pe pelicul" şi în ace$t $cop a con$truit o

camer" de 6ilmat având dou" obiective $ituate la o di$tanţa de circa # cm.

di$tanţ" care putea 6i variat" cu a>utorul unui di$pozitiv în leg"tur" cu un

mecani$m de punere la punct a di$tanţei e@i$tente între camer" şi obiectul

6ilmat pentru a $e crea po$ibilitatea acomod"rii oc/ilor la variaţiile de câmp

vizual în 6uncţie de di$tanţa pân" la obiectele privite. !aponte $a preocupat şi

de cinematogra6ul color şi a obţinut în 1931 brevetele engleze nr.3&#.&)# şi

3&#.&5&.

3.4.1 Industria navală32

4a %- noiembrie 1913 $a con$tituit prima $ocietate naţional" de navigaţie

maritim" NRomânia= care în 1918 pentru a înlocui vaporul 7i$triţa $cu6undat

de un $ubmarin german în Fceanul rctic a pu$ în con$trucţie alt cargobot de

acelaşi tona> care a intrat în $erviciu la & martie 19%% $ub denumirea NPra/ova=.

ntroducerea motoarelor !ie$el prev"zute cu $i$teme 7Sc/i de $upraînc"rcare a

redu$ con$umul $peci6ic per$onalul de maşin" a 6o$t diminuat la un $6ert iar

$paţiul ocupat de motor şi greutatea maşinii pe cal putere a 6o$t redu$ la

>um"tate. Fdat" cu cargobotul Pra/ova în indu$tria naval" din ţara noa$tr" au

început $" $e con$truia$c" în $pecial vapoare dotate cu motoare cu ardere

intern" în locul celor cu abur.

Progre$ele navigaţiei aeriene şi con$tituirea 6lotilei române de

/idroavioane au reprezentat pentru navigaţia maritim" cu nave cu abur în ceea

ce priveşte tra6icul de c"l"tori şi poşt" o $erioa$" 6rân". 0n ace$te condiţii a 6o$t

nece$ar luarea în con$ideraţie cu toat" $eriozitatea a problema moderniz"rii

navigaţiei maritime române.3% N$toricul !ezvolt"rii Ae/nice în România= vol editat de ocietatea Polite/nic" din România cu ocazia$emicentenarului 18811931 7ucureşti 1931

&)



0n 188- în ţara noa$tr" $a votat 4egea pentru în6iinţarea unui $erviciu de

navigaţia 6luvial" român" '?R(. 0n 19%1 parcul va$elor ?R era 6ormat din 1&

vapoare de pa$ageri %& remorc/erere 1%% şlepuri de !un"re şi %# de Prut 1

remorc/er pentru Prut şi 1% tancuri şi de$erveau aceleaşi linii de tran$port ca şi

înainte de r"zboi. 0n 193) parcul de va$ ?R a 6o$t $porit cu 3 vapoare

modernizate de pa$ageri şi câteva noi tancuri.

0n 191& $a con$tituit ocietatea nonim" Român" de ?avigaţie 'R!(

care înainte de r"zboi di$punea de &5 şlepuri & elevatoare şi 3 remorc/ere.

!up" r"zboi R! şia reluat activitatea numai în 1919 când a ac/iziţionat dou"

remorc/ere. 0n 19%) R! a ac/iziţionat $p"rg"torul de g/eaţ" N*ântuirea= &

remorc/ere şi 9 şlepuri con$truite în ţar". 0n 19%3 $a con$truit în ţar" vaporul

cu motoare cu ardere intern" NPrincepele *i/ai= şi $a cump"rat vaporul

N$mail=L în anul 19%- $a ac/iziţionat remorc/erul N,ozia= iar în 193)

remorc/erul de cataracte NRegele erdinand = dotat cu % motoare !ie$el a câte

5)) cai putere şi dou" elice. 0n 1931 $a pu$ în con$trucţie pentru R!

remorc/erul cu roţi Nintil" 7r"tianu= cu vapori şi cu un pe$ca> 6oarte mic de

9) cm de$tinat tra6icului pe !un"rea de $u$.

3.4.2 Industria aeronautică

eronautica românea$c" cu o Nprei$torie= intere$ant" înc" din $ecolul al

::lea a obţinut în prima >um"tate a $ecolului al ::lea realiz"ri de mare

valoare. 0nceputul îl 6ace /raian Vuia '18-%Q195)( doctor în ştiinţe >uridice

inginer şi con$tructor care $a impu$ înc" de la începutul $ecolului al ::lea în

domeniul aviaţiei şia continuat şi dup" 1918 activitatea ştiinţi6ic". 4a 1-

augu$t 19)3 uia a obţinut în ranţa brevetul nr 33%.1)# pentru un Naeroplan

automobil= cu care $a în"lţat la 18 martie 19)# 'la *onte$$on lâng" Pari$(

prin 6orţa motorului cu care era dotat aparatul de zbor. $t6el A.uia a realizat

primul zbor din lume cu un aparat 'întitulat Nuia 1= şi $upranumit N4iliacul=(

care $a în"lţat numai prin propriile $ale mi>loace de bord33. 2lterior a mai

33 >eorge /ipovan, ;raian uia, un pionier al aviaţiei oderne, ;iişoara, %9(2

&1



realizat trei tipuri de elicoptere prev"zute cu aripi rotative cârm" de direcţie şi

$tabilizator orizontal.

Primul elicopter 'uia nr. 1918( era cu dou" rotoare anterior şi

po$terior. ,el de al doilea elicopter 'uia nr.( avea un $ingur rotor şi prin

zborul lui a con6irmat e@perimental pentru prima oar" în lume po$ibilitatea ca

un $ingur rotor $" permit" atât $u$tentaţia cît şi depla$area prin înclinarea a@ului

elicei portante. 2ltimul proiect de elicopter e$te datat 19%5 şi era prev"zut cu

patru rotoare şi de$tinat tran$port"rii a 1)) de pa$ageri. 0ntre invenţiile lui uia

$e num"r" şi generatorul de abur cu ardere în camer" înc/i$" şi vaporizare

aproape in$tantanee 'brevetul române$c nr. %1.188B18 octombrie 193%( care a

aplicat trei principii; al ciclului termodinamic al combu$tiei accelerate şi al

tran$miterii c"ldurii prin convecţie 6orţat"3&. 5enri Coandă '188#Q19-%( a

ridicat activitatea te/nic" $pre noi în"lţimi atât în domeniul aviaţiei cât şi în alte

domenii ale te/nicii de vâr6. !up" ce în anul 191) reuşeşte primul zbor cu un

avion cu reacţie din lume conceput de el şi pe care la denumit turbopropul$or

în 193% a de6initivat cercet"rile a$upra 6enomenului aero/idrodinamic pe care

A/.von Varman la numit <e6ectul ,oand"= 'brevetul române$c nr. %&3-#B)&

aprilie 1935 pentru invenţia cu titlul =Procedeu şi di$pozitiv pentru a 6ace $"

devieze o vân" de 6luid p"trunzând întrun alt 6luid şi amortizor de zgomot bazat

pe ace$t procedeu pentru motoare termice arme şi guri de 6oc=.(. ,oand" a

utilizat 6enomenul pentru conceperea în 1933 a unor ve/icule aeriene

neconvenţionale pe care lea denumit <aerodine lenticulare= 'di$cul zbur"tor(.

E$te autorul a pe$te %)) de invenţii importante pentru care a obţinut circa -))

de brevete de invenţie în numeroa$e ţ"ri ale lumii cu aplicaţii în di6erite

domenii ale ştiinţei şi te/nicii; tran$port pneumatic mecanic" c/imie 6izic"

medicin" agrote/nic" etc.L "lie Cara%oli '19)1Q1983( 6ondatorul şcolii

aerodinamice româneşti a e6ectuat în anii 19%#19%8 cercet"ri privind teoria şi

tra$area pro6ilelor aerodinamice şi a e@perimentat aripi monoplane. ,a urmare a

cercet"rilor şi e@periment"rilor e6ectuate o categorie de pro6ile aerodinamice cu3& Enciclopedia marilor per$onalit"ţi din i$toria ştiinţa şi cultura românea$c" dea lungul timpului ol.editat de ,lubul de la 7ucureştiştiinţi6ic şi cultural Editura Deneze %))1

&%



bordul de 6ug" rotun>it care $e pot aplica şi la con$trucţia turbinelor şi a

elicelor $unt cuno$cute în literatur" de $pecialitate $ub denumirea de Npro6ile

,ara6oli=.

publicat la Pari$ lucrarea de re6erinţ" intitulat" Nerodinamica aripilor

de avion= '19%8( şi N,ercet"ri e@perimentale a$upra aripilor monoplane='1931(.

de$6"şurat o $u$ţinut" activitate practic" 6iind ani în şir director te/nic la

..R. Q 7raşov unde a adu$ o contribuţie e$enţial" la $tudiul proiectarea şi

con$trucţia în anii 19%-19%9 a mai multor avioane dintre care ..RQ,Q

11'avion monoplan cu Narip" >oa$"= de mare per6ormanţ" pentru acea vreme(

..RQ1& ..R.Q15 ..R.Q1# care $au remarcat prin per6ormanţele lor la

nivel mondial.

0n 19%% la r$enalul eronautic $a con$truit prototipul primului avion

române$c de $erie PRFAF dup" numele proiectantului te%an Proto6o6escu

'189)19%9(. 2lterior *ini$terul de r"zboi a lan$at o comand" de %5 de

e@emplare din avionul PRFAF la nou în6iinţata $ecţie de con$trucţii aeronautice

de pe lâng" uzinele ARrad. 0n 19%& începe $" $e produc" PRFAF %

primul avion române$c militar de $erie mare.

0ntrun alt domeniu al aeronauticii a lucrat inginerul #adu A. toi7a

'19))19-1(. !up" ce la 1# ani a conceput primul $"u aparat de zbor a inventat

şi con$truit cele dintâi /idroavioane româneşti. Oidroavionul NDetta= tip R

1 a 6o$t proiectat în 19%3 şi a e6ectuat cel dintâi zbor la 15 augu$t 19%5

decolând din bazinul NAitan= ,on$tanţa.

ce$ta era un /idroavion pe coc" central" cu trei locuri adaptat m"rilor

cu valuri toroidale '$curte de 6orm" concav" ca cele din *area ?eagr"(.

Reuşita zborului a 6"cut ca $tatul român $" mai comande trei aparate şi a$t6el $a

alc"tuit prima 6lotil" de /idroaviaţie românea$c"35. 2n alt român &eorge

othe'at '188319&)( $tabilit în 2 e$te primul din lume care $u$ţine o tez"

de doctorat în domeniul aviaţiei NEtude de la $tabilitT de lUaeroplane=

inventeaz" şi con$truieşte un elicopter original cu patru elice portante cu care a35 >ud+u Ion, >h. Iacobescu, 1vidiu Ionescu, #oanian :eronautical =onstructions0,-ucureşti, %9(5

&3



realizat zboruri în anii 19%%19%3L &rigore rişcu '188&19#5( a e@perimentat

pentru prima dat" pe un model variaţia ciclic" a pa$ului palelor rotorului

portant ca $oluţie pentru a$igurarea zborului orizontal a $tabilit"ţii şi pilot"rii

elicopterelor; 8ili6 Mihail '189#19#%( a inventat N$tabiloplanul= aparat de tip

Narip" zbur"toare= 6"r" coad" care prezint" avanta>e aerodinamice şi de

$tabilitate. 0n noiembrie 1933 a e6ectuat primul $"u zbor cu N$tabiloplanul= care

la acea dat" era unul din puţinele avioane de ace$t tip din lume. 2n alt aparat de

zbor cu planurile aşezate în tandem 'un plan obişnuit prin$ în corpul aparatului

şi un plan mic 6i@at în partea din 6aţ" a 6u$ela>ului( a 6o$t realizat în 19%9 în

2 de c"tre &eorge 8ernic '1893193)(.

F alt" realizare aeronautic" românea$c" prioritar" a 6o$t inventarea şi

con$truirea primei celule paraşutabile o cabin" catapultabil" menit" $" $alveze

vieţile pa$agerilor unui avion a6lat în pericol. nventatorul celulei paraşutabile

e$te Anastase rago(ir '189#19##( care a înregi$trat cererea de brevet în

ranţa în 19%8 şi a e@perimentat con$trucţia celulei cu $ucce$ în augu$t 19%9 în

ranţa şi în octombrie 19%9 în România3#.

2nul dintre întemeietorii zborurilor $paţiale pe plan mondial e$te

5er(ann 0erth'189&Q1989( n"$cut la ibiu cu $tudii în medicin" şi 6izic" în

19%5 era pro6e$or de matematic" şi 6izic" la *ediaş. 0n 193) obţine în Dermania

primul brevet de invenţie pentru primul $"u motor de rac/et" e@perimentat cu

$ucce$. 0n 1931 F6iciul Român de invenţii îi acord" brevet de invenţie pentru

invenţia NProcedeu şi di$pozitiv de combu$tie rapid"= în 193% e6ectueaz"

e@perimente în atelierele şcolii militare din *ediaş iar în 193& de$coper" c"

azotatul de amoniu e$te un po$ibil combu$tibil $olid pentru rac/ete. O. Fbert/

lan$eaz" pentru prima oar" la *ediaş o rac/et" e@perimental" cu propergol

lic/id iar în 193- concepe o rac/et" cu alcool şi o@igen lic/id. 4ucrarea $a

NRac/eta $pre $paţiile interplanetare= publicat" în 19%3 la *Snc/en a $tat la

baza acţiunilor vizând cucerirea $paţiului interplanetar 6iind reditat" în 19%5

19#)19#%19#& 19-& 19--. 0n perioada interbelic" a mai publicat =E$te

3# .*.+te6an Q Edmond ?icolau Ncurt" i$torie a creaţiei ştiinţi6ice şi te/nice româneşti 7ucureşti 1981

&&



po$ibil" navigaţia $paţial"W= în !ie RaIete 7erlin 19%- N,"ile navigaţiei

$paţiale= *unc/en 19%9 N!e la rac/eta cu arti6icii la nava co$mic". !omeniile

de aplicaţie ale rac/etelor= 7erlin 19%9 NGborul rac/etelor şi zborul în vid=

revi$ta ?atura 193% nr.1) 7ucureşti3-.

3.5 nergetic,; electrotenic, +i electronic,

,reaţia te/nic" în domeniul energetic" electrote/nic" şi electronic" $a

dezvoltat la început în $trân$" leg"tur" cu $tudiile de 6izic".

Energetica cunoaşte o important" dezvoltare în România înc" de la

începutul $ecolului al ::lea. 0n perioada 19%%19%# a 6uncţionat pe lâng"

n$titutul Deologic din 7ucureşti o N,omi$ie pentru $tudiul electri6ic"rii ţ"rii şi

pentru coordonarea e@ploat"rilor 6actorilor naturali produc"tori de energie= al

c"rui preşedinte era directorul in$titutului pro6. 4. *razec. 0n 19%& $e adopt" o

nou" lege a apelor şi o nou" lege a energiei. E6ectul ace$tor legi a 6o$t o

puternic" dezvoltare a $ectorului energetic 6apt demon$trat şi de aceea c" dintr

un total de circa #).))) IC putere in$talat" în turbine /idraulice aproape

>um"tate $au in$talat dup" 19%&. i(itrie Leonida '1883Q19#5( $a în$cri$

printre pionierii acţiunii de electri6icare a României a proiectat şi a condu$

lucr"rile de con$truire a centralei termoelectrice Droz"veşti şi de di$tribuţie a

energiei electrice în 7ucureşti.. 0n 1913 4eonida împreun" cu inginerii ?.

,aran6il şi ,ri$tea ?icule$cu a în6iinţat 0ntreprinderea de electricitate

NEnergia= demarând a$t6el în România o nou" ramur" indu$trial" indu$tria

energetic". 0n cadrul întreprinderii a organizat 6abrici de maşini electrice şi

tran$6ormatoare in$talaţii de $emnaliz"ri 6eroviare aparate tele6onice

contribuind a$t6el la punerea bazelor în ţar" a unei indu$trii electrote/nice.

4ucr"rile $ale în domeniul in$talaţiilor electrice interioare şi de electrotermic"3- Enciclopedia marilor per$onalit"ţi din i$toria ştiinţa şi cultura românea$c" dea lungul timpului ol.editat de ,lubul de la 7ucureştiştiinţi6ic şi cultural Editura Deneze %))1

&5





,omitetul nternaţional nr.1# pentru $tudierea 6enomenelor reactive şi

de6ormante. 0n 193) a propu$ în numele ,omitetului Electrote/nic Român noi

de6iniţii şi denumiri pentru diver$e noţiuni 'Nputere reactiv"= N6actor de putere

co$ϕNetc.( precum şi pentru unitatea de putere reactiv" <ar= 'oltmper

Reactiv( denumiri acceptate pe plan internaţional în 1933 $ub denumirea

generic" de Nnoţiunile 7udeanu=. argumentat nece$itatea şi po$ibilitatea

generaliz"rii utiliz"rii curentului electric la $car" naţional" ' Pro0le(a

electri%icării :n #o(;nia 19&3(.

0ntemeietorul şcolii româneşti de maşini electrice e$te Ion . &heorghiu

'188519#8( care în 19%1 a creat primul laborator de maşini electrice din ţar" la

Polite/nica din 7ucureşti a participat la modernizarea şi e@tinderea uzinelor

Droz"veşti şi ilaret a contribuit la realizarea /idrocentralei !obreşti şi a pu$ în

6uncţiune prima linie electric" de 11)IC din România pe tra$eul !obreşti

Aârgovişte7ucureşti.

0ntemeietorul şcolii de electrocomunicaţii româneşti e$te con$iderat Ion

)Iancu Constantinescu '188&19#3( autorul primelor cercet"ri originale

româneşti în telecomunicaţii '$tudiul dipolilor complementari 19%5( care

în6iinţeaz" în 19%& în cadrul Polite/nicii din 7ucureşti o $ub$ecţie de

electrocomunicaţii şi a primului laborator de telecomunicaţii din înv"ţ"mântul

$uperior din ţara noa$tr". El a introdu$ în înv"ţ"mântul $uperior metode

moderne cum ar 6i calculul operaţional şi $tudiul ecuaţiilor lui *a@Cell şi a avut

contribuţii în domeniul reţelelor electrice cu con$tante concentrate şi în

compatibilitatea dintre liniile de tran$port şi liniile de telecomunicaţii. 0n

perioada interbelic" mai mulţi $pecialişti români au obţinut brevete în domeniul

electrocomunicaţiilor de e@emplu; "(il &eleş '189119-#( e$te autorul a dou"

brevete de invenţii ac/iziţionate de 6irma englez" *arconi; Nparat receptor

pentru eliminarea perturbaţiilor atmo$6erice= şi Nmelior"ri a$upra antenelor de

tran$mi$ie şi recepţie a undelor electromagnetice= '19%1(L . Condrea '19))W(

e$te autorul a dou" brevete de invenţii; unul privitor la bazele multiple@iunii cudiviziune în timp 'Pari$ 19%8( şi altul re6eritor la un $i$tem de televiziune

&-



'7ucureşti1935 . Mihail <ontesch=eller '189- 19&-( inginer şi inventator a

6o$t unul din pionierii telemecanicii 6"când primele e@periment"ri de

telecomand" a unui vaporaş în 1911 la 7erlin. ce$te e@perimente au 6o$t

repetate în prim"vara anului 193& cu un minimodel de vaporaş teleg/idat pe

lacul din Parcul 4ibert"ţii din 7ucureşti. 0n anul 193- public" lucrarea

NAelemecanica= una din primele lucr"ri ale domeniului pe plan mondial care l

a con$acrat pe Vonte$c/Celler în promotorul unei ştiinţe de avangard" în ţara

noa$tr" şi a con$tituit unul din primele începuturi ale roboticii actuale. 4ucrarea

a primit premiul cademiei române pe anul 193-.

ondatorul şcolii electronice româneşti a 6o$t /udor /ănăsescu '19)1 Q

19#1( primul doctor în electronic" din ţara noa$tr" '19&)(. Primele $ale lucr"ri

ştiinţi6ice au 6o$t NFn t/e t/eor o6 t/e 6lat pro>ector 'E@perimental irele$$

4ondon 19%-( NRadiocomunicaţii diri>ate pe unde $curte= '7ucureşti 193)(

Nur la radiation de$ $$teme$ dUantenne$= '7ucureşti1931( şi con$tituie

primele lucr"ri ştiinţi6ice din ţara noa$tr" din domeniul antenelor direcţionale. 0n

193) Audor A"n"$e$cu a elaborat o metod" gra6oanalitic" de determinare a

caracteri$ticii de directivitate a unui $i$tem 6ormat din dou" antene în 193% a

conceput o metod" gra6ic" de $tudiere a liniilor lungi iar în 193& public" în

Nirele$$ Engineer= '4ondra 193&( lucrarea NA/e per6ormance o6 a t/ermionic

tube a$ a recti6ier în care dezvolt" o metod" de calcul a condiţiilor de

6uncţionare ale unui redre$or care avea $" devin" o metod" cla$ic" citat" în

tratatul celebru al lui Reic/ NA/eorie$ and pplication$ o6 Electronic Aube$=

'19&&(. Prin teza $a de doctorat din 19&) reuşea $" dea o 6rumoa$" încadrare

conceptual" a ampli6icatorului cla$" , de radio6recvenţ" dând $oluţii mai

6undamentate ştiinţi6ic decât cele ale predece$orilor care au abordat aceeaşi

problem" '.4.Everitt 2 193& şi 4.Rubin ranţa Q193&(. e6ectuat

cercet"ri a$upra modului în care $e tran$6er" energia şi în liniile de tran$mi$ie a

energiei electrice în maşini electrice şi tran$6ormatoare electrice şi con$tat" c"

energia $e tran$mite prin $paţiu de la $ur$" c"tre locul unde e$te ab$orbit" dinaproape în aproape nu atât prin conductorii liniei de tran$mi$ie deoarece

&8



energia e$te localizat" în $paţiul în care $e g"$eşte câmpul. cea$t" concluzie o

con$ider" valabil" şi la motoarele electrice iar în cazul tran$6ormatoarelor

electrice demon$treaz" c" ace$t tran$6er $e $pri>in" pe e@i$tenţa 6lu@ului de

$c"p"ri magnetice. tudiile $ale privind dezvoltarea radiocomunicaţiilor în

România din deceniile trei şi patru ale $ecolului al ::lea au urm"rit e@tinderea

radiodi6uziunii pe întreg teritoriul ţ"rii şi în ace$t $cop a adu$ argumente

ştiinţi6ice şi $oluţii e6iciente te/nic şi economic. depu$ e6orturi pentru

con$truirea de aparatur" radio în ţar" în anii 19&) reuşind $" întemeieze o mic"

întreprindere pentru 6abricarea de aparatur" pro6e$ional" de radiocomunicaţii#3.

!in $uccinta prezentare a dezvolt"rii ştiinţei şi te/nicii româneşti în

perioada interbelic" rezult" c" în ţara noa$tr" ştiinţa şi te/nica în perioada

menţionat" au cuno$cut o puternic" dezvoltare. Era pentru prima dat" când

oamenii de ştiinţa români din toate provinciile i$torice puteau contribui 6"r"

oprelişti la progre$ul ştiinţei româneşti şi mondiale. Prin crearea de noi şcoli

ştiinţi6ice prin în6iinţarea de noi unit"ţi de cercetare în principal în 7ucureşti

aşi ,lu> Aimişoara colaborarea oamenilor de ştiinţa români a 6o$t inten$" şi

bene6ic" creând noi per$pective de dezvoltare în viitor. Perioada interbelic" a

6o$t perioada în care ştiinţa şi te/nica din ţara noa$tr" au intrat de6initiv în 6lu@ul

cultural mondial în mişcarea ştiinţi6ic" internaţional". proape toţi aceşti

oameni de ştiinţ" Q li$ta lor putând 6ii mult mai lung" Q au lucrat şi în

înv"ţ"mântul $uperior şi au creat noi $pecialişti care aveau $" lucreze dup"

19&) al"turi de pro6e$orii lor $au au preluat de la aceştia <şta6eta 6l"c"rii

creaţiei= ducândo mai departe.

&9



Concluzii

România era un $tat naţional unitar deoarece ma>oritatea covârşitoare a

populaţiei '-9( o 6ormau românii re$tul 6iind minorit"ţi naţionale.au produ$

mutaţii de ordin cantitativ şi calitativ în domeniul economic; a $porit puterea de

ab$orţie a pieţei interneL a cre$cut rolul indu$triei în an$amblul economiei

'aproape ca $a dublat potenţialul indu$trial( di$punând acum de unele ramuri

indu$triale ine@i$tente 'indu$tria $iderurgic" indu$tria metalelor preţioa$e(

anterior ine@i$tente $au mai puţin dezvoltateL 6orţa motrice a $porit în medie cu

%35 mai mult în$" în indu$tria electric" c/imic" şi alimentar"L reţeaua de c"i

6erate a a>un$ la circa 11.))) Im 'plu$ ##) Im de cale 6erat" îngu$t"(L $upra6aţa

arabil" a a>un$ de la ## milioane /a la 1&# milioane /aL $upra6aţa împ"durit" a

cre$cut de la %5 milioane /a la -3 milioane /a $ituând România pe locul nou"

în EuropaL $e $tabile$c leg"turi directe între întreprinderile şi ramurile

economice de pe întregul cuprin$ al României întregite din ace$t moment

organi$mul economic române$c $tructurat pe baze moderne va conduce la o

dezvoltare mai accentuat" a tuturor ramurilor componente. e a>unge ca în 1938

producţia agricol" vegetal" $" $porea$c" cu 1#85 6aţ" de 19%1 iar num"rul

întreprinderilor din indu$tria mare prelucr"toare a a>un$ la 3--) 6aţ" de %-5) în

19%1. Aot a$t6el indu$tria din oraşele tran$ilv"nene va inregi$tra un deo$ebit

progre$ comparativ cu perioada anterioar" *arei 2niri. ,irca trei $6erturi din

num"rul $ociet"ţilor indu$triale anonime e@i$tente între cele dou" r"zboaiemondiale au luat 6iinţ" dup" 1918 cre$când şi populaţia oraşelor. !eci

5)



integrarea Aran$ilvaniei în comple@ul naţional române$c a avut rezultate

incomparabile perioadei duali$mului au$troungar încât $unt aberante şi

mi$ti6icatoare p"rerile unor cercet"tori $tr"ini 'în ma>oritatea unguri( precum c"

Aratatul de la Pari$ ar 6i avut un caracter nedrept ducând la regre$ economic în

Aran$ilvania.

0n an$amblu $e poate a6irma c" România nu va reuşi $" valori6ice pe un

plan $uperior bog"ţiile de care di$punea şi nici $" modi6ice $trucural pro6ilul

economiei naţionale r"mânând o ţar" agrarindu$trial" dar orientând e6ortul

general pentru diminuarea r"mânerii în urm" 6aţ" de ţ"rile dezvoltate.

*area 2nire a adu$ modi6ic"ri şi în $tructura $ocial" a ţ"rii cre$când

numeric ţ"r"nimea muncitorimea intelectualitatea $au înt"rit poziţiile

economice şi politice ale burg/eziei indu$triale şi 6inanciare $a dat o mai mare

$tabilitate vieţii politice interne.

Primul r"zboi mondial a produ$ mari di$trugeri pentru ţ"rile europene.

Fbiectivul principal era re6acerea economic". ,u atât mai mult ace$t proce$ $a

pu$ ca o nece$itate $tringent" pentru ţ"rile care au $u6erit cele mai mari pierderi

printre care şi România. ce$te pagube pe plan mondial erau de apro@imativ

33% miliarde lei. Pentru România ace$te pagube au 6o$t evaluate la apro@imativ

-% miliarde lei aur 'de 1# ori valoarea producţiei anuale a României(. E$te de

$ubliniat $ituaţia grea a economiei României şi e6ortul ce trebuia 6"cut pentru

redre$area $a.

0n indu$trie con$tat"m c" unele întreprinderi erau complet di$tru$e din

altele au 6o$t tran$6erate cantit"ţi importante de utila>e maşini in$talaţii în

Dermania $au ţ"rile $atelit ale Dermaniei. 2nele întreprinderi au 6o$t

de$completate prin tran$6erarea lor în *oldova $au Ru$ia a$t6el încât la

începutul anului 1919 mai erau în 6uncţiune doar un $6ert din întreprinderile

încura>ate de $tat. Producţia indu$trial" era cu pe$te 5) mai mic" decât nivelul

antebelic. ndu$tria e@tractiv" a petrolului c"rbunelui $e a6la cam în aceeaşi

$ituaţie.

51



Re6acerea economic" $a derulat concomitent cu proce$ul de integrare a

teritoriilor româneşti revenite la România prin actul *arei 2niri în mecani$mul

economic naţional. u 6o$t aplicate m"$uri pentru uni6icarea >uridic"

legi$lativ" pentru democratizarea $tructurilor $ocialeconomice $a introdu$

votul univer$al ,on$tituţia în 19%3 $a în6"ptuit re6orma agrar" în 19%1.

Redre$area economic" $a de$6"şurat mai rapid în ramurile indu$triei

prelucr"toare uşoare alimentare e@tractive şi mai lent în întreprinderile

indu$triei metalurgice con$tructoare de maşini unde atât înze$trarea te/nic"

dar şi lip$a capitalului au 6o$t 6actorii care au 6rânat acea$t" dezvoltare. ndu$tria

metalurgic"la începutul lui 19%& nu acoperea decât &# din con$umul intern.

u 6o$t luate m"$uri protecţioni$te de încura>are pe mai departe a indu$triei

în$" continuau $" deţin" o pondere în$emnat" indu$tria mic" şi producţia

meşteşug"reac". ingura ramur" care cunoaşte o dezvoltare mai important" e$te

indu$tria materialelor de con$trucţii 'ciment geamuric"r"mizi etc.(. Aot ce $a

întreprin$ în acea$t" perioad" în domeniul indu$triei va 6ace po$ibil" re6acerea

în linii mari a potenţialului indu$trial şi atingerea nivelului antebelic la $6ârşitul

lui 19%3 şi începutul lui 19%& 6"r" a $e produce modi6ic"ri 6undamentale în

$tructura indu$trial" a ţ"rii 6iindc" #&-9 îl reprezenta indu$tria mare

prelucr"toare. 0ntreprinderile $iderurgice cuprindeau apro@imativ % din

num"rul întreprinderilor indu$triei metalurgice. Pe$te 5) din întreprinderile

$iderurgice erau ateliere mecanice de reparaţii.

5%



Bibliografie

on acovac/i Nnventatorul român= .!r"gul"ne$cu revi$ta Nnvenţii şi

inovaţii= nr.9B19-)

+te6an 7"lan şi ?icolae +t. *i/"ile$cu N$toria ştiinţei şi te/nicii înRomânia. !ate cronologice= 7ucureşti 1985

A.Revici N. align mare con$tructor şi organizator= 7uletinulştiinţi6ic al n$titutului de ,on$trucţii 7ucureşti 19#8

.Hianu . 7a$gan 4. *acoveanu NDeorge ,on$tantine$cu 7ucureşti

19##

N$toricul !ezvolt"rii Ae/nice în România= vol editat de ocietateaPolite/nic" din România cu ocazia $emicentenarului 18811931 7ucureşti 1931

!orina ?.Ru$u N*embrii cademiei Române 18##1999. !icţionar=7ucureşti 1999

Deorge 4ipovan NAraian uia un pionier al aviaţiei moderne=

Aimişoara 19-%

Enciclopedia marilor per$onalit"ţi din i$toria ştiinţa şi culturaromânea$c" dea lungul timpului ol. editat de ,lubul de la 7ucureştiştiinţi6ic şi cultural Editura Deneze %))1

Dud>u on D/. acobe$cu NFvidiu one$cu Romanian eronautical,on$truction$= 7ucureşti 19-&

Dabriel . ?"$ta$e on 7a$gan. N2n inventator de geniu= 7ucureşti 199-

53



.*.+te6an Q Edmond ?icolau Ncurt" i$torie a creaţiei ştiinţi6ice şite/nice româneşti= 7ucureşti 1981

.*.+te6an şi . iroiu Nub $emnul *inervei. emei de $eam" dintrecutul române$c= 7ucureşti 19-5

Documents

Industria in Perioada Interbelica TOT