INVECE CHE LA TV –

COME SCEGLIERE LE ATTIVITÀ EXTRASCOLASTICHE PIÙ ADATTE AL

PROPRIO FIGLIO

Nessia Laniado

Red Edizioni, Milano © 2004

Revisione redazionale di Angela Giaccardi

Traducere ¿i adaptare în limba românå:

Gabriela Tåtåråu

© 2007 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86

E-mail: office@houseofguides.ro

www.houseofguides.ro

© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii

House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a

lucrårii sub orice formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of

Guides.

© All Romanian language rights reserved.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

LANIADO, NESSIA

În loc de televizor - activitå¡ile extra¿colare

potrivite / Nessia Laniado.

Bucure¿ti: House of Guides, 2007

ISBN 978-973-1773-37-7

379.8

Cuprins

„Mamå, nu ¿tiu ce så fac...” . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Sindromul televizorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Jocul ca o artå sau arta ca un joc? . . . . . . . . . . . . . 7

Un mijloc de a-i anima visele . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Cum så alegi între atâtea cursuri? . . . . . . . . . . . . 9

Hotårå¿te copilul sau decidem noi pentru el? . . . . . 10

Care sunt riscurile alegerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Care sunt nevoile copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Înainte de a decide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Ne jucåm ¿i învå¡åm: dramatizarea . . . . . . . . . . . . 17

Cele zece principii ale dramatizårii . . . . . . . . . . . . . 19

Cum evaluåm un centru de activitå¡i . . . . . . . . . . . . 21

Copilul vrea så renun¡e. Ce facem? . . . . . . . . . . . . 26

Ce gen de muzicå ¿i ce instrument . . . . . . . . . . . . 30

ªtiin¡a explicå miracolul sunetului . . . . . . . . . . . . . 31

Muzica pentru minte... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

…ªi pentru memorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Când începem? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

„Sunt afon...” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Arta de „a asculta” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

Ce muzicå, la ce vârstå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Joaca cu muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

A face muzicå „serios”: abordarea corectå . . . . . . . 45

Patru mari metode pentru copii mici de tot . . . . . . . 46

Alegerea ¿colii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

Alegerea instrumentului cel mai potrivit . . . . . . . . . 52

4 În loc de televizor

Cum så alegi sportul potrivit (¿i sala de sport) . . . 58

Ce nevoi are un copil? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

Ce joc jucåm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Cele trei condi¡ii pe care trebuie

så le îndeplineascå un sport pentru copii . . . . . . . . 63

Înainte de a începe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Când se începe? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

Un campion? Nu, mul¡umesc, e un copil! . . . . . . . . 71

Artele mar¡iale tradi¡ionale pentru copii . . . . . . . . 82

Înainte de a alege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Karate – arta mâinii goale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Judo, calea gentile¡ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

Aikido – armonia energiei universale . . . . . . . . . . . 89

Învå¡area unei limbi ståine . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Nu e niciodatå prea devreme . . . . . . . . . . . . . . . . 92

Prin intermediul cåilor mentale . . . . . . . . . . . . . . . 94

Dacå vorbe¿te mai multe limbi,

se descurcå mai bine la ¿coalå . . . . . . . . . . . . . . . 95

Cum se alege un curs: cinci lucruri de ¿tiut . . . . . . 96

Când acaså se vorbesc douå limbi . . . . . . . . . . . . 99

Un animal „prieten” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .102

Un câine sau o pisicå? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .111

Un animal nu e o jucårie: problemele practice . . . .116

Riscurile care trebuie evitate

în apropierea copil-animal . . . . . . . . . . . . . . . . . . .122

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126

„Mamå, nu ¿tiu ce så fac...”

„Sindromul copilului

cu agendå”

Aceasta a fost, în 1993,

concluzia unui studiu rea-

lizat de Biroul local de

securitate socialå din

Vene¡ia. Psihologul

Paola Scalari a stu-

diat copii între 6

¿i 12 ani, care

trebuiau så se

strecoare între

un curs de en-

glezå, antrena-

mentul de tenis,

lec¡iile de pian sau

aikido ¿i catehism.

Dar este oare un risc

real? Conform rezultatelor

unui sondaj, efectuat de Institutul

Italian de Studii Politice, Economice ¿i Sociale pentru RAI în

2003, 62% dintre copii î¿i petrec timpul liber preponderent

în caså, în timp ce doar 18,3% se joacå afarå, iar al¡i 1,80%

nu participå la nicio activitate.

Sindromul copilului cu agendå

sau sindromul televizorului?

6 În loc de televizor

Sunt foarte pu¡ini copii care se dedicå unui hobby, fie el pic-

turå, canto, teatru, fotbal sau baschet. Prin urmare, este

foarte mic grupul care suferå de sindromul agendei. Nu

existå statistici, dar se estimeazå cå nu depå¿esc 1%.

Sindromul televizorului

Mai mult decât pericolul hiperactivitå¡ii, marea majoritate a

copiilor riscå så manifeste sindromul televizorului: petrec o

mare parte din timpul lor liber a¿eza¡i în fa¡a televizorului

sau a ecranului jocurilor video, ron¡åind continuu chipsuri ¿i

guståri.

Mama se plânge permanent: „Stai mereu în fa¡a televizoru-

lui”, îmi spune, dar altceva ce så fac?

(Gino, 6 ani)

Se trezesc cu muzica de la radio, iau micul dejun cu televi-

zorul deschis, merg la ¿coalå acompania¡i de ritmul ame¡itor

din cå¿tile CD player-ului ¿i, odatå reîntor¿i acaså, aruncå

ghiozdanul pe jos ¿i se lanseazå în universul exploziilor, al

fulgerelor ¿i bubuiturilor jocurilor video.

Pânå seara, hipnotiza¡i de nesfâr¿itele ¿i atractivele efecte

speciale de pe ecran, se pråbu¿esc epuiza¡i ¿i ame¡i¡i.

Ei nu mai au ceea ce Giovanni Gasparini, doctor în sociologie

la Universitatea Catolicå din Milano, denume¿te intersti¡ii.

Pauzå, lini¿te, timpi mor¡i. Minuscule spa¡ii care delimiteazå

o zonå de alta, intervale care ritmeazå trecerea timpului.

„Mamå, nu ¿tiu ce så fac…” 7

Nu mai existå a¿teptare, repaus, o duminicå lini¿titå dedi-

catå lecturii ¿i contemplårii, o noapte pentru observarea ste-

lelor, o dupå-amiazå petrecutå întin¿i pe o bancå în parc sau

rezema¡i de un perete privind jocul norilor pe cer.

„Lipsesc” - scrie Gasparini - „ocaziile de a trece din univer-

sul normal al vie¡ii cotidiene în alte universuri paralele”.

ªi mai ales, lipse¿te ¿i jocul, cel liber, lipsit de griji. „Când

se joacå, ¿i uneori chiar între jocuri, copilul ¿i adultul sunt

liberi så fie creativi”, afirma marele psiholog D.W.Winnicott

(1896-1971).

Jocul ca o artå sau arta ca un joc?

Atunci, cum vom proceda? Cum så le redåm copiilor no¿tri

gustul jocului? Al lenii creative, al timpului pierdut dar nu

risipit? Oferindu-le posibilitatea de a practica o artå, con-

cluzioneazå mul¡i exper¡i.

„Arta nu este decât o formå de joc”, scria, în 1873, filozoful

englez Herbert Spencer, în lucrarea sa A (very) Brief History

of Play and Play Therapy Theories (Foarte scurtå istorie a

jocului ¿i a teoriilor terapiei prin joc).

De fapt, pentru a respecta reguli precise, arta ¿i jocul se

bazeazå pe imprevizibilitate ¿i inventivitate.

Cu cât sunt mai pu¡in creativi, cu atât diversificå mai pu¡in,

în sensul original al termenului (în latinå divertere înseamnå

a schimba direc¡ia); consimt, a¿adar, så påtrundå în zone

încå necunoscute, så creeze imagini, situa¡ii ¿i fantezii neîn-

cercate pânå atunci.

8 În loc de televizor

Ceea ce noi, în lipsa unui termen mai expresiv, numim gene-

ric „activitate”, conform defini¡iei propuse de marele psiho-

log elve¡ian Jean Piaget (1896-1980), este în realitate forma

cea mai completå ¿i maturå a jocului: ceea ce el însu¿i

nume¿te „jocul de måiestrie”.

Pu¡in câte pu¡in copilul câ¿tigå controlul deplin asupra pro-

priul corp ¿i asupra ac¡iunilor sale, ¿i, în plus, inventeazå,

creeazå, improvizeazå. Astfel ajunge în faza de måiestrie.

Prin acest tip de joc se deprind abilitå¡i, se observå reguli

complexe, se urmåre¿te o disciplinå. Cuno¿tin¡ele ob¡inute

vor råmâne o mo¿tenire pre¡ioaså pentru tot restul vie¡ii.

Un mijloc de a-i anima visele

Dar visul? Så-l låsåm så pluteascå în derivå abåtându-se de

la propria fantezie?

„Intersti¡iile”, prin intermediul cårora se iscode¿te infinitul,

nasc universuri paralele?

Nu apare riscul de a seca exuberanta explozie a imagina¡iei

infantile, închizând-o în limitele înguste ale unei tehnici,

întemni¡ând-o în reguli, umilind-o în ritualul unei rutine?

Sunt întrebåri legitime. Scopul acestei cår¡i este de a ajuta

în alegerea artei celei mai potrivite caracteristicilor, visurilor

¿i entuziasmului copiilor no¿tri. Cuno¿tin¡ele necesare pen-

tru a umple cu imagini ¿i emo¡ii „intersti¡iile” lor.