n cazul abatoarelor, apele reziduale rezultate in urma proceselor specifice au un continut foarte ridicat de materii organice in solutie si suspensie, iar temperatura variaza intre 30 si 40C. Apele reziduale din aceste unitati detin si cantitati mari de azot si fosfor. Deversarea la aceasta temperatura favorizeaza descompuneri aerobe foarte rapide, care consuma oxigenul, iar, ulterior, descompunerea poate continua anaerob si este insotita de mirosuri foarte neplacute. Apele reziduale contaminate pot favoriza transmiterea unor microorganisme patogene ca Salmonella, Mycobacterium (g. tuberculosis) etc.

n afara de continutul ridicat de materie organica usor degradabila si de substante eutrofizante, multe dintre apele rezidule de la abatoare, prelucrarea carnii contine cantitati mari de grasimi a caror deversare in apele receptoare trebuie impiedicata. Prima etapa in epurarea apelor este recuperarea grasimii (separatoare) pentru folosirea acesteia la fabricarea sapunurilor. O metoda de indepartare a apelor reziduale de la abatoare este amestecarea acestora cu reziduurile solide orasenesti (gunoiul), care le absorb, urmata de compostare. Pentru prevenirea putrefactiei se adauga var. Epurarea fizico-chimica se realizeaza prin coagulare cu sulfat de aluminiu (300 mg/l) si var (500mg/l) si decantare. Namolul obtinut devine un bun ingrasamnt in urma compostarii.

Etapa biologica se realizeaza prin folosirea de irigatii sau dirijat in biofiltre sau instalatii cu namol activ. De asemenea, procesatorii apeleaza la companiile specializate in epurarea apelor reziduale, a celor folosite in circuitele de racire, a apelor potabile etc.

Sambrina Zaharia, director tehnic in cadrul NCH Romnia, companie care activeaza in domeniul tratarii apelor industriale, spune ca substantele folosite cel mai frecvent in epurarea apei uzate provenite de la fabricile de procesare carne sunt celecoagulante (clorura sau sulfat feric etc.), polimeri, substante pentru neutralizarea pH-ului (acid si baza). Poate fi necesara reducerea cantitatii de grasimi, cu ajutorul unor enzime/bacterii speciale, spune Zaharia. Aceasta a explicat ca fiecare beneficiar din industria alimentara si non alimentara are obligatia sa instaleze cel putin o statie de pre-epurare (daca are in apropiere o statie de epurare municipala). n cazul unitatilor noi, care acum se construiesc, in absenta unei statii de epurare in proiect nu se elibereaza avizele / autorizatiile necesare constructiei sau functionarii, a mai precizat reprezentantul NCH Romnia.

n cadrul produciei de preparate din carne se utilizeaz carnea preparat n prealabil, avnd forma unor semifabricate de tip bradt, rot, prospturi, precum i materii auxiliare, cum ar fi apa potabil, sarea, derivai proteici, amidon pregelatinizat, mutar boabe mcinate, azotai i azotii, membrane naturale i artificiale.n industria alimentar, calculul necesarului de ap pentru nevoile produciei este corelat cu volumul produciei. Consumul de ap se apreciaz a fi de: 10-24 m3 /t n industria crnii;

Apa n industria crnii Apa folosit n industria crnii trebuie s fie transparent, incolor i lipsit de gust i miros. Duritatea nu trebuie s depeasc 28 grade germane, iar concentraia calciului trebuie s fie ct mai mic deoarece favorizeaz producerea unei culori maronii a produselor iar fierul nu trebuie s depeasc 0,05 mg/l. Materiile n suspensie, inclusiv substanele organice i bacteriile care produc degradarea acestora, trebuie ndeprtate complet din ap nainte de utilizare.

Apele reziduale provenite din unitile de prelucrare a crnii De la unitile de prelucrare a crnii, apele reziduale provin de la sacrificarea animalelor, splarea tubului digestiv, prelucrarea crnii, grsimilor i pieilor, Acestea prezint un coninut foarte ridicat de materii organice, cantiti mari de azot i fosfor i o temperatur n general de 30-40C.

S-au realizat o serie de analize toxicologice i microbiologice ale apei potabile: gustul i mirosul unei probe de ap s-a determinat prin compararea acesteia i/sau a diluiilor sale cu ap de referin; culoarea apei s-a determinat utiliznd un comparator; turbiditatea apei s-a determinat prin compararea apei de cercetat cu o soluie cunoscut utiliznd un comparator nefelometric; nitriii s-au determinat prin metoda spectrometric de absorbie molecular; nitraii s-au determinat prin metoda spectrometric cu 2,6 dimetilfenol; duritatea apei s-a determinat prin titrarea complexometric a calciului i magneziului; 13 clorul rezidual s-a analizat prin metoda iodometric; pH-ul apei cu ajutorul pH-metrului; numrul total de germeni, bacteriile coliforme i streptococii fecali din ap s-au numarat prin metoda filtrelor membran. De asemenea s-au realizat i urmtoarele analize privind apa rezidual: - CBO5 s-a obinut prin determinarea coninutului de oxigen dizolvat n ap dup recoltare i dup 5 zile, iar diferena a reprezentat CBO5; CCO-Cr metoda cu bicromat de potasiu; suspensiile totale s-au determinat prin separarea acestora prin filtrare sau centrifugare, n funcie de dimensiunile lor; pH-ul apei uzate cu ajutorul pH-metrului; clorurile s-au analizat prin titrare cu azotat de argint utiliznd cromatul ca indicator (Metoda Mohr); azotul total s-a determinat prin metoda Kjeldahl; fosforul total - metoda spectrometric cu molibdat de amoniu.