BIBUOTECAAgZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE HALCESCU"

NEAMUL ROMANESC

IN BUCOVINA

N. "viva. Noma roni4neac In Bu-ovina. 1

N. IORGA

Neamul romänescin Bucovina

BUCURE$TI

Editura Institutului de ArteGraftce ,.MINERVA" ***Strada Regala, 6 (Hotel Union) =

1905

EDITURA INSTITUTULU1 DE ARTE GRAFICE aMINERVA

TOATE DREPTURILE RESERVATE

REPRODUCEREA OPRITA

PUTINILOR BUCOVINEN/ CARI VORCETI ACEASTA CARTE, SE VOR IN-CALE I DE DINSA BI VOR CULEGII IN-VATATURI.

I.

IN JURUL SUCEVEI

1. Spre Suceava.

PrimAvarà tiara'. Un verde blind, dulce, urned,copildresc. In lunca Siretiului pe care se dea-pana de la Focsani pdna la Burdujeni, in totlungul Moldovei noastre, calea cea mare a tre-nului, copacii se innalta Inca negri, gol, darcite unul batut ca de o usoara ninsoare verde ;altii, mai timpurii, isi poartä frunzisoarele caniste flori: par cea d'intaiti gateala a unel copile.0 ploaie mare de o noapte si o zi, pornitä din-tr'un apus de singe, a samanat bAltace curateInca : pare ca ar fi niste frinturi de lacuri albe.Pe o muche de deal, iarna a uitat o maramade zapada. Sus soarele usuca un valmasag denoel suri, rAmasi in urmä in zarea rasäritului.

Aleluia, sfintal dimineata de April, dimineatade flori a Floriilor!

.Cei d'intaiii oameni ce se \Tad sint trei pas-tori intr'o vAiugg, unde pasc vite lacorne si se

10 IN JIIRUL SIICEVE1

adapA in stioalme. In sumane cenusil ca arAtura,frumosi, supti la fata de iarna cea grea

färä mAmaliga. Cine §tie ce-o fi fAcind acum,in ce nopti de desfrig §i de jocuri de noroc ofi intärziat boierul care a inchiriat cuiva dinJidovime acest pAmint cu bietil oameni de pedinsull

In gAri, ,Dimineata de miineD, strigatA deovreiasi neobositi §i, intr'un ve§nic mers cu so-cotealà, Evrel marl, gra§i, rumeni. Au trecut perind BacAul cu biserica lui tefan-cel-Mare, Ro-manul intins drept lingA apa spircuita a Mol-dove, cu dungile de copereminte ro0i i celeopt turnuri crestine de-asupra valmAqagului strA-inatatil, Pascanii, cu vepicul sàü vuiet de mul-time grAbitA i flamindä.

un nor plumburiii lasA sà cadA, intr'unzimbet de soare, picAturi de ploaie inghetatà.

2. Suceava.

\Tad iarA§1 dealul de lut cu creasta dreapta,timpla scorburoasà, ridicindu-se de-asupra apelde hotar. Sus turnurile de biserici stail ca suli-tile. La .o lature, zidurile galbene, zimtuiterupte, tinjAsc pe innaltime.

De la Burdujeni, un birjar mA va duce la Su-ceava. E, neapArat, : cere douA preturi,nu vrea sd lase nimic, pleacA pAnA foarte aproa-

nalti,

si

SUCEAVA 11

pe, se itiqte in u§a Ora marete, tute, 41§terge nasul, intra in vorba, scade pretul la ju-matate §i la urrna aflu cà i-am dat totu0 de dotalorl cit tariful ob4nuit.

Trec printre casele cochete ale functionarilorromini din Burdujeni. Acum sint pe un drumlat, intre dealuri la dreapta i, la stinga, o ripamita', in care luneca ape de mocirla. Peste in-naltimi, vai, ripi, peste drumul umed trece unvifor de vint salbatec, rece ca in toiul iernii as-pre, descheind haina, lipind de timpla marge-nile palariel. Pe capra, birjarul, cufundat intr'unsurtuc prea larg, cu gulerul ridicat peste o ca-ma§a ce n'are guler, se strimba de frig in aceastazimbitoare zi de April, pe albastrul cerului ca."-reia se imbulzesc nori; calatorind foarte iute.

Vama e o casa de moda veche, cu un bietfunctionar incetinel. Un Eyre' cu lunga barbade patriarh din Biblie stä de vorba cu privirela un sac cu cartofi, cu «barabule zice el mol-dovene§te, pe care le tot alinta cu mina. Afaraa§teapta sfio0 mindri Romini, in sumane intu-necate, cu parul lung cazind drept saü in cir-lionti un§1 pe umeril largi; ail in mina gaini §icite alte marfuri de o nimica toata.

Stilpur tricolor al ieirii din tara ; intre doi altIstilpi negri §i galbeni, varna Austriecilor, cu unfinal- foarte balan, care scotocqte cu multa luareaminte prin geamantanul aproape gol.

12 IN JIIRUL SIICEVEI

Acum e slobod drumul din tam regelui nos-tru in tam imparatului strain asupra Rominilor.

Caii zoresc pe t drumul Burdujenilor,. Nu sevede cine §tie ce schimbare. Sint cAsute frumu-§ele dupa datina moldoveneasca 0, pe alocurea,cite o casa mai mare, impodobitA dupa cel mairail gust al ora§elor. Multe pajuri : la vinzatoriide tabac, la pazitorii oselei, la circiumari. Cu-tare me§ter e Neamt, Polon ; tot! negustorii setin de neamul care e cu adevArat stApin al aces-tor locuri. Copii de-al no0ri nu se vAd pe strada,ci tot de cel cu §Apci, cu palariute verzi, cu na-surile coroiate sail borchinoase, odrasle ale tu-turor neamurilor Austriei, §i mai ales ale Evreilor.

Acum cetatea, frontul de biserici nu se maivad. Sintem pe coarda arcului ce alcatuie0eacest drum, cii innaintAm la deal spre Suceavanevazutà, care trimete innainte numai tot astfelde casute i case pentru toti oploOtii de a.-unazi sail de multe zeci de ani.

Apa Sucevei se trece pe un pod de lemn, mic,§ubred §i fail podoabe; t tineti tr.isurile", zice unadin multele in0iintari tiparite, §i in adevar murgiiEvreului merg cu toata con0iinta ca sint inteunloc unde zburdAciunea, pripa nu se ingaduie.AlAturea, un alt pod, mai mare, mai tare 0 maifrumos, e dungat de linia de fier a trenului cevine din Itcani §i duce Ia Suceava. i ea imi

SEICEANA 13

aduc aminte de un pod, mare, acoperit, negrupe dinnuntru §i pe din afara, prin care de de-mult, cind eram un copil cu ochil abia deschi0asupra minunil acestei lumi, am trecut cu mama,recunoscatoare pentru minunile Sfintului dinSuceava, ca sa sarut moWele negre, uleioaseale lui loan cel Noii, culcat in mirodenii. AudInca, dupa treizeci de anI, huruitul roatelor prinmarele intunerec umed, vad piata mare cu fa-cliile §i iconitele, biserica innaltd, racla de ar-gint cu chipuri sapate, falca intunecata §i dintiialbi ai ajutatorului la toata nevoia.

Jos, Suceava curge iute, minioasa, bogata dinprisosul ploilor primavaratece; e mare cit o ra-mura a Moldovei. in lunca iar4I pasc vite albe.Cimpii se gunoiaza, i pluguri cu cal, duse deterani cu caciula mare, rup tarina slabita deploaie. Boil se ingra§a §i. se vind cu preturi bune.

Pe mal sint multe case, ceva mai departe. Sitocmai de-asupra lui se cinchWe supt copere-mintu-1 de §indila neagra bisericuta de la ltcanii-Vechl, galbend-deschis, cu un pridvor liber. Fru-moasa mica locuinta a calugaritelor de odinioarapentru care ea fusese cladita in veacul al XV-leal.Abia dacd se slujWe astazi la hramul ei. Itca-nenii din casutele dese de pe linga rill yin la alteserbari sus, In ora§ul lacawrilor marl* i bogate.

Inca o bucata de vreme ne urcam printrecase de moda moldoveneasca, in care stet de

14 IN JIIRUL SIICEVEI

mai multe orl strAini. Dar, ici 0 colo, fete sedad in scrinciob, in leagAn. E adevdrat cA astäzi,a doua zi de Florii, catolicil deci aici Nemtii,Polonil 41 ail a doua zi a Pa0i1or.

Am ajuns tocmai sus. Sintem in cuprinsulvechiului ora, precum aratA grAmAdirea bise-ricilor, aqa de aproape una de alta, incit in citevaclipe al facut drumul dintre ele. LasA deci lao parte strada care se zice cevreiascAp §i stradamare, care e 0 ea aproape numal a Evreilor,lasA urmarea el innainte, pe linga o gradindgoalA 0 fa tinuta, pe linga o bisericA a cato-licilor, mare, albA, uritä, in care scinteie acumluminile invieril, chemind putinil credincio0.LasA prAvAliile Evreimii, care nu sint altfel decitcele de la Folticenil no0ri, lasA scirboasele ca-fenele, in care se tolAnesc in caftane murdarestApinii de astäzi al tirgului, lasA ingrAmadeala,harhAtul germano-semitic, duhoarea qi necurd-tenia, lasä uriciunea rapareta. Nu te uita la lumeace trece in hardughiile nemte0i care sint trA-surile de aid' : une off ai vedea un honoratiorcu cilindru, iar de cele mai multe orl unul, doi,trel, multi Evrei, de modA nouA i de modAveche : eii am zArit chiar intr'o cupea, avindin locul geamului de la spate o scinduricA, unHerrchen, un domni§or, oache§, cu fata pre-lunga, cu ochil marl visAtorI, cu perciunil fiului

SIICEAVA 16

lui David 0 cu palariuta de catifea, cu lungulcaftan al Galitianului neprihanit de civilisatie.Pe ici, pe colo vel vedea strecurindu-se citeun cre0in sail o cre0ing, functionari, me§tericari-0 petrec Pa0ile, soldati in congediu pentruserbatori, domn4oare elegante cu mo0i in zestre,ferindu-se cu dibacie de atingeri care pateazade murddrie rochiile. Dar toate acestea nu te pri-vesc, calator romin pe paminturi ce sint instrainate§i in ceia ce prive0e oamenii chiar, printre carizare0i aa de rar teranul dupa datina, cu su-manul §i caciula sa ca in Moldova, cu variantede caciula, mici 0 ieftene, pe care le-a nascocitjidovimea, sail in haina modesta a Neamtuluidin burghesia cea mica. Tie-ti pasa in acestpamint al tuturor neamurilor, in care al luiIsrael a capatat biruinta deplina, tie iti pasãde biserici cu chipuri de bour §i frumoase li-tere batrine de-asupra u01or, de pietre §tersede-asupra mormintelor cu cenu§a spulberata, defrinturi de cetate pe culmea framintata cu singe,spre care ni se innalta recuno0inta 0 ni fumegatamila visurilor evlavioase §i sfinte. Fere0e-tede prihana, lasa hanurile, pravaliile, stradele,gradinile i fur4eaza-te spre locurile pe careprivigheaza crucea ta veche rasariteana, undevorbesc in glas de arama clopotele tale turnateprin vremi ce nu se vor mai intoarce, 0 in carein bronz ni s'a turnat 0 marirea, numele cel

16 IN JURUL SUCEVEI

bun, pAstrat para astdzi, datina curatA, pe careo uitd prea multi, in toate. FA aid ca un hagiiicucernic in Ierusalimul din vremea prigonirilor :el nu mergea la cadiii, la nazir, la capeteniileienicerilor, el nu se grAmadia printre cumpArA-toril bazarurilor, el nu a§tepta la poarta mos-cheilor, ci, tiind umila lui facile in minA, el seducea de-a dreptul, cu o grabA infrinatà desimtul sfinteniei, chtre mormintul in care odih-nise, o clipa omeneascA de moarte, Domnul 0Dumnezeul sail.

infaiii ti se va infati§a Sf. Dimitrie, mare 0puternicä zidire pe care Petru Rare§ o inchind,precum a facut §i in Hirldil cu o clAdire cevamai mica, sfintului gpurtAtor de mil-1, biruitorin luptele care placeail sufletului focos al fiuluilui Stefan-cel-Mare. ClAdirea n'a suferit repa-ratiile acelea la care Austria tine mult, ca sAarate cA §tie 'Astra mo§tenirea moldoveneascA,ca sal incurajeze §tiinta 0 arta §i ca sA dea delucru la atitia domni din Viena cari gAsesc Ca.Moldovenii acei de demult erail oarneni stima-bill, ale cAror lucrAri in carAmidA, piatra. §i penelsint vrednice de o luare aminte curioasa 0 deo ingrijire rAsplAtitoare. Ba Sf. Dimitrie a fostreparat 0 el acum citiva ani, dar intru atita numaicA 1-ail tencuit 0 vdpsit cu o tencuialI 0 o yap-sealA care cad. Si iard§1 clopotnita pe care e

VA

VSO

LIS

Bieerica Sf. Dimitrie din Simony&

LI 10

ç.

OM/"111,.r \f" 1$,

3b. .JSp

AA... ^Z.%

4- 1MOWN.

".4

18 IN JURUL SUCEVEI

intiparita de partea de catre Rasarit cunoscutulbour cu gitul gros, cuprins intr'o floare purtindinscriptia, clopotnita aceasta a fost de atitiaani preschimbata pentru a se face de la innäl-timea ei trainica, paza de foc.

In colo, Sf. Dimitrie-i cum 1-a lasat ctitorul. Fatadalarga e strabatuta de trei fere0i gotice 0 se spri-jina pe doug contraforturi. Fere0i1e gotice se ur-meaza 0 pe laturi, ca 0 contraforturile. Zidirea serotunze0e la strane §i in fund, la altar. Ocnitemici sus, ocnite marl jos, lungarete, !And la te-melie, ii impodobesc paretii. Zugravelile frumoase,pe fond albastru dulce, care se vedeaii odini-oara, s'aii sfdrimat, s'ail ascuns supt pospdialatericuielilor mai tarzii.

Innuntru, chipurile de .sfinti sint in parte celevechi, precum dovede0e inscriptia numelor, inlungi 0 suptiri slove din vremea, buna pentruscrisoare, a urma01or lui Stefan-cel-Mare. Unfoc a mistuit insa catapeteazma, odoarele vechls'ail stricat, afara de jalnice rama0te, aruncateintr'o Camara a turnului, unde putrezesc in prafcununile mortilor din zilele noastre 0 fel de fel

..

de lucruri fara chip 0 fara nume, care duhlesca muced. Pietrele de mormint, intre care uninvatat strain a crezut ca gase§te pe a lui Bog-dan fiul lui Rarq, nu se mai pot ceti cu sigu-ranta ; nicairi nu le-am vazut mai ticaloOte.Vremea de peste un veac in care Suceava a

SUCEAVA 19

fost un maldár de ruine, unde cinil fãrä stapinbàciuiaü prin pivnitele de piatrà ale caselor cese dArimaserg, pe cind sateni pasnici arail pa-mintul in margine, vremea de astdzi a prima-riilor evreiesti, a preutimii de Stat, cu invat5.-turd mireanA, vreme de egoism si färd nici-unavint, fard nici-o amintire i fárd nici-o nddejde,aü adus aceasta pacAtosire a bisericilor. Rar sa-tivie preotul pentru a-ti aräta cu mindrie biserica,pentru ca e in sama lui i pentru cà e moastedin trecutul neamului lui ; un biet paracliser bd-trin, nespus de mui-dar si de indobitocit, chior,bubos, va orbecai cu tine prin praful silneorin-duiala, prin sdracia despretuit&-a lácasurilor incare Mitropoliti aü slujit innaintea Domnilor,Doamnelor, Domnitilor, boierilor in vesminte deaur, de catifea i mdtasuri.

De departe, manästirea Sf. Gheorghe se vä-deste prin turnul greoiii al portil i prin scin-teierea ciudatä, prin lucirea sticloasA a tiglelornouà cu dungi nesdbuite de albastrusi de galben, ceia ce pentru o biserica e o impo-potonare, iar pentru colorile noastre nationalee, cind te gindesti cine a reparat si cu ce sim-tire fata de noi, o profanare. Biserica Mitropolieide odinioarà a fost clAdita in foarte vechi tim-puri, indatä dupä *tefan-cel-Mare, si supt Stefan-cel-Tindr a luat locul vechii Mitropolii, care e

rosii-inchis,

20 ix Juin', SUCEVEt

Biserica SP. Gheorghe din Suceava (dupti clionarhia austro-ungarls).

SIT CEAVA 21

astAzi biserica Mirautilor. De sigur iarAqi, mareleziditor Petru Rare i-a dat proportiile cele maretepe care le are astail, pIAtind ast-fel datoria sade biruitor 0 fatal de cellalt mucenic osta allegil cre§tine. Petru chiopul, blind Domn cu-vios, a dres clàdirea, ce suferise pe urma lup-telor din vremea lui Despot ; de la dinsul vinezugraveala de astdzl, foarte frumoasa, cu sfintlmarl 0 icoane bogate, intinse pe un fond al-bastru, stropit cu largi stele de aur. Petru-Voda,Inca tinAr, cu barba lungA, roFatA, *tefan-cel-Mare, Petru Rareq, Stefan copilul lui Petru celN oil §i poate Vlad, fratele sail, cad capeteleacestora s'ail Oers, iar nu s'ail taiat la o in-chipuitä deschidere a feretiI, care e veche,ace§tia se vAd foarte bine, ca §i pisania cu literede aur arAtind data lucrArilor, precum §i aceiacind s'a nAscut, a primit semnele Domniel dela gimpAratul turcesc, 0 a fost uns in aceastAbisericA, de Mitropolitul Gheorghe Movilä, co-pilul tefan cel frumos, cu dulcil ochl albaVri,care s'a stins ca tinär in muntil, aa de depar-tatI, al Tirolului.

Biserica e intocmai ca a Sf. Dimitrie, daraici reparatia ui-a facut isprAvile. Coperemintule cum am spus, pietrele de mormint sint prinsein zidul de imprejmuire; in clAdirea Idea slujbAsint aezate la pamint fel de fel de stilpi §ipodoabe de piatrA sApata, nota-noute, care fa-

22 iii JIIRIIL SIICEVEI

min sa fie puse la locurile lor, dupa ce arti0iidin Viena vor spoi din noa tog paretil. De al-minterea, e0i asigurat, totul se va face cu rin-duiala 0iintifica. Sapäturile sint numal in stilvechia. Zugraveala va fi intocmal ca aceia ame0eri1or lui Petru Schiopul. Se va inlaturanumai praful, fumul, urmele de focuri §i neno-rociri, urmele urite i duioase, urmele negre §imiFatoare, urmele sfinte... Atit. *i bisericatriumfatoare va pomeni prin scinteieri §i colorsnouà bunatatea unei cirmuiri cu care cea vechen'are nici-o legatura, a unei civilisatii care nuintelege pe cea de alta data, a unei epoce deinnaltare a acestui colt moldovenesc prin Evreil0 prin functionarul de cariera.

Inteo bisericuta facuta de Mitropolitul Anas-tasie Crimca, ctitorul Dragomirnei, e a§ezat, 'Anala sfir0tu1 lucrarilor de restauratie, trupul Sfin-tului loan cel Nal, pe care, acum cinci sute deani in capat, Alexandru-cel-Bun, intemeind aiciMitropolia lui losif I-ia, I-a adus din locul muce-niciei sale, Cetatea-Alba a Genovesilor, in careel suferise pe la 1330 de cruzimea Tatarilor,stapinii de pe atuncea. Poate tot Petru chiopulsa-I fi daruit greoiul sicria de argint aurit pecare se desfac, in minunat lucru rabdator cuciocanul, priveli0i din suferintele mucenicului.

Apoi regele polon Sobieski, venind sa scape

VA

VaD

aS

Procesia au moaqtele Sf. loan cel Nod din Suceava.

I "!,:ti

A -,;.:-. A ,,,,, ''.7411.

Nei, a,--..

."' , ,q e' r_ -- 'jrit: A N ..,:-..,"-.0;-- T , .. y, ' 43..

,... , -P--2, .... ...t f it. . . . di u.),,,,,,,,t g ,i)

.:._ . . -..;v2t ,...=..51., 1r 0.,.: ..,,,.___, l_. 1._:.....1.1.r.a.',L__,...,:,-..,

24 IN MUM SUCEYEI

pe Moldoveni din lunga robie a Turcilor, afurat pe sfint pentru evlavia Rusilor din tarasa, si numai Austria, dupa impArtirea Poloniei,a dat innapoi Sucevel fdpite de la Moldovavechiul ei sfint ocrotitor, spre care si astAzi yininchinatori din multe locuri romAnesti si orto-doxe, cerindu-1 minuni si hardzindu-i luminafácliilor de ceard.

Si mai tArcatä decit Sf. G-heorghe e acea bi-sericä a Mirautilor. Tigle scinteietoare, piatrarasa', sfinti de Viena. Ti se stringe inima cindintri in lacasul de minunatà, rabdatoare si costisi-toare parodie, din care ail fost gonite toateamintirile. Altfel, forma e cea veche, din vremeastrdlucirii moldovenesti si a decaderil de pdndmai dAunAzi, cind dobitoacele si oamenil rál sestrecurau vara prin balarii si se oplosiaii in cu-prinsul zidurilor. Alexandru-cel-Bun e, fárd in-doialä, ctitorul d'intAill al acestei mici zidiri, iar aldoilea a fost Stefan, care a ridicat pe ruinele ve-chil bisericute o clddire mai nouä, avind ca semndeosebitor, in loc de pridvor, turnul clopotniteiimpartit in cloud rinduri, turn care stricd insáarmonia liniilor.

SE Ioan al lui Vasile Lupu, mica, naltuta, cuferestuici märunte si multe siruri de briie, cuun fin bour sApat pe o lespede de piatra ; Sf.Nicolae al Prkjestilor, claditä Inca in stilul lui

SUCEAVA 25

Biserica Miriutilor (innainte de restaurare) (dup. Monarhiaaustro-ungarb)

26 IN JDRUL SUCEVE!

Rareq, foarte bine alcatuita, cu turnul ei supti-ratec, intregesc qirul bisericilor moldovene0ipe care le pastreaza Inca Rominii pentru preotiiteologi i paracliseril batrini cu ochii ro0iminile riioase. Linga cea din urma, se vede o bi-sena armeneasca din veacul al XVI-lea, cuinscriptia pästrata §1 cu turnurile hid vapsite inverde. Bisericuta Elenei, vaduva lui Rare§, inchi-natA la 1551, pentru pomenirea sotului mortmintuirea sufletului ctitoarei, a trecut in minaRutenilor uniti, can aü spalat-o, aü curatit-o, aüvapsit-o i i-ail spinzurat clopotele de o foarteciudata zidarie.

Dincolo de zidul de imprejmuire al Sf. Gheor-ghe, se intinde un vechiii cimitir salbatec, din pa-mintul gropos al caruia, printre pietre crapatemonumente risipite i mincate de mu§chia., printrebolti sparte lasind sa se vada sicrie putrede fa-rimate de bulgari, cresc yiorelele cele d'intaiii aleprimayerii in iarba mica, qi se strecoara, luaioriaminte, copii de limbd nemteasca, poate i copiiai Evreilor, cari le culeg. Cu uimire gase0iaice pietre latine0i de la 1580, de la 1600, pusepe locurile de odihna ale unor femei dintre ca-tolicii Sucevei celei vechi : sotul uneia a fostsutaqul polon al lui Ieremia Movila. Alte lespezi,cu pisanie frumoasa slavong, sint din acela0timp. Lumea aceasta noua straina, a§a de strainA,

§i

i

*

si

SU CEAVA 27

le-a lasat de mult in pAräsire, printre monumen-tele de la 1800 incoace ; dar, in fiecare prima-vara, firea duioasä ingroapà 'n muschiil piatrasupt care cu durere de inima 0 multe lacrimis'afi ingropat mortii aceia de demult.

in fata, ai o ripd de lut, ruptä mai daundzi.Gida noroioasO de jos e Cacaina Sucevel. Din-colo de dinsa zdrentele galbui ale zidurilor Su-cevei se ridicl innaintea ta, vorbindu-ti de Petru-Voda al Musatei din 1380, de Alexandru-cel-Bun orinduitorul, de tefan-cel-Mare, care a pa-räsit-o deznaddjduit innaintea Turcilor lui Mo-hammed al II-lea, ce ail ars cetatea in 1485, careapArat-o de Polonii trufasi ai lui loan Albert, a.ce si-a cucerit aice rusinea si moartea innaintede vreme, de Pettu Rares, gonit de boierii sai,cari ail lasat lui Soliman al II-lea drumul deschisspre Scaunul domnesc al Sucevei; unde el si:ascris cintarea de biruinta pe o placO de maimurAce se pastreala astazi la Museul orasului ; apoide Voda Despot strAinul, care a stat luni de zileinchis aice, in cea mai chinuitoare din asteptd-rile mortil, pAnA ce boierii räsculati ai lui Tomsa,

tefan-Vodd cel noil, 1-ail rázbit prin foame si1-aii silit sd iasà, in haine domnesti, impardtesti,incoronat si invesmintat in aur, in jos spreAreni, la podul din vale, spre Zamca si Sint'Ilie, unde 1-a lovit topuzul odatä cu mustrArile,si Tatarul, care s'a invoit la o astfel de faptd,

Rui

nele

cet

litiT

Suc

eava

.

alCM

23 ts MUM SCCHVEI

Ruloele eetAtil fluaeare.

SU CEAVA 29

i-a desfacut capul strivit innaintea boierimil fOräde milä. Ele itl spun de frumoasa Doamni cer-chesä a lui Vasile Lupu, de zglobiul ei fiil, Stefd-nita, de intunecatul 0 grosolanul ginere cäzà-cesc Timu§ 0 de minunata lui sotie tinärA, Ru-xanda, cari au fost incunjurati aice de Unguri, deMunteni 0 de Moldovenii lui Gheorghe-VodaStefan, pand ce genunchiul lui Timu§ a sdrit delovitura unei ghiulele 0 viata grozavului flácAilperi in chinuri, pänä ce Cazacii plecarà cu trupul,läsind in robie 0 ru§ine pe Doamna 0 fiul deDomn. Ele iti amintesc de pata stäpinirii po-lone de pana la 1699, cind de sus, din cetateaodinioarà apärAtoare, se coboriail osta§1 betivi,desfrinati §i batjocoritori, cari-§1 scrijälail nu-mele pe pAretii bisericilor §i impungeail cusabia ochii sfintilor credintil noastre.

Vremea acoperise de mult cetatea supt ungiulgiii de ternä din care igiail numai colturide piatra destäinuitoare. Un architect german,Romstorfer, a vrut sä §tie ce este acolo 0 alucrat ani de zile cu multà rivnä, mare folos 0putinA cheltuialã pentru desfacerea din pamintullutos a Sucevel noastre de demult. Pe rindail rasarit §anturile adinci, pline de apà in zilelegrele ale apArarii, zidul puternic din gall, in-tarit pe o temelie veche de chtre Stefan, vulturulacestui cuib al ulilor §i §oimilor d'innaintea sa,apoi zidul d'innOuntru, cámdrile de locuinta, in-

30 IN JURUL SIICEVEI

caperile Domnulth, beciurile de arme §i de osta0,gropile pentru robl, curtile cele marl* din mijloc,unde puteati incapea mil de aparatori, turnurilede straja 0 bisericuta in care zilnic se cerealard sunet de clopot indurarea 0 sprijinul luiDumnezeii, nadejdea cea mai tare §i aparatorulcel mai statornic. S'aii gasit oase infratite inacela0 praf lard nume, hirburi de smalt cu fru-moase impiestriri, care n'aii fost Inca cercetate,unelte §i sapaturi, bath, lemnarii, inscriptil depiatra. Unele se giä astazi jos, la Museul dintr'omare casa pustie, pe celelalte ti le arata paz-nicul, un gropar de cimitire, harnic 0 caldurosajutator al lui Romstorfer, in chiar cuprinsulzidurilor. El §tie sa-ti spuie despre fiecare colt,sa te poarte prin toate ripile §i coclaurile, petoate crestele §i prin toate infundaturile, 0, cind41 vorbe0e de mormanul de pietre asupra ca-rora plinge sufletul tail, el vede cetatea, dincare tu nu vezi decit apardtoril pe can el nu-1§tie §i de can lui, Neamtului, n'are de ce sa-ipese. *i abia mai asculti cuvintele lui imbiel-§ugate de lamurire cind de pe culme, lingaferestuica deschisa in gol, sträbatuta de vintulcare cinta 0 de vintul care urla, privirea ti seintinde asupra §esului verde al Sucevei, asupradungii de argint a riului, asupra turnului de lamanastirea Todirenilor, asupra Burdujenilor noiai Romania Aripile vulturului grit sfärmate 0

SINT' ILIE 31

jos croncdnesc corbii, jos in Suceava, jos inBurdujeni, pärfa departe, foarte departe, in tir-guff ce ail fost lAca§uri slAvite ale strAbunilor :corbi, tot corbi, multi corbi, croncAnindu-mi inlimbi sträine a pustiil, a iarnA, a moarte....

3. Sint' Ilie.in sara luminoasà, cu fiori de frig, trAsura

merge spre Sint' Ilie. Trecem podul de la Areni,lingA care pAze0e stafia lui Despot cu capulzdrobit, läsAm Zamca, mAnAstirea Armenilor,suitä pe innaltime, 0 innaintam in Tinutul dedealuri rostogolite 'n neorinduialA, dealuri blinde,rotunde, invelite cu vesela iarbA tinArA. E mo0amAndstirii de odinioarà a Sfintului Ilie, deci faceparte din fondul religionar i, 0 fire0e acesta 1-aarendat Evreilor, cari aid sint totul. Teranizdraveni, inceti, tacuti ail pentru domnul lorde astAzi, care a inlocuit cu burta, ochelarii §iifosul sAil pe Domnul cel vechiil de colo, dincetate, pentru care se ara cu sabia 0 se seceragloria.

Suceava se desfA§urà acum in urmä, cu mul-tele-1 turnuri. Mai departe e sAmAnatA cheia, la-ca01.1 cheilor, Slavilor de demult, cu cele o sutAcincizeci off douA sute de case rAspindite §i cu

1 Asa se numeste fondul, administrat de Austria, alminastirilor cu danii de la Domnil si boierii romini.

32 iN JURUL SUCEVEI

livada ce ascunde locuinta boierului noil, unArmean, Haritonovici. Indatà e§ti la Sint' Ilie.

MAnAstirea e acum o bisericA ; un zid nal oincunjurA de aproape, casele calugarilor s'ailrisipit in praf. Sipotul cu apl bunA curge indeert. De pe dealurile ce string de jur imprejurclAdirea, a perit toata podoaba pAdurilor, carefaceail din Sint' Ilie o manAstire in codru.

Dar biserica e aa cum a lasat-o Stefan, alcArui nume e pomenit in inscriptia de trel rin-dull, minunat sapatà de-asupra u0i. FatadAsimplA, fArA sprijin, trel abside, firide scurtesus, lungi firide ce se prelungesc in jos. Elesint acute din cArAmidA netencuitA, 0 cite unrind in lat e smaltuit verde, albastru, galben.Pe pArete se vAd Inca vechile zugrAveli : ingericari se suie la cer pe scara visului lui Iacov §ichipul, foarte 0ers, al Mitropolitulul Varlaam,supt care s'a facut de sigur zugrAveala cea nouäde pe din afarA.

Cea d'innauntru insä a fost vAzutA §i de celd'intaiti ctitor. Intre sfinti se desfac chipurilelui tefan, cu cununA §i grele haine arhiere0ide aur, cu mined largi §i guler, frumos tinärcu pArul lung 0 ochii marl ; Doamna Maria, cutrel vAluri supt coroanA §i lungi cercel de lan-turi, cu hainA de brocard rop, purtind flori deaur, cu mined ro0I 0 minecare vinete, strinsela incheietura minii ; apol tinerelul Bogdan, care,

IMAGOMIRNA 83

ca Domn, a daruit procovetul cusut cu fir, cese pastreaza Inca. Alte odoare nu se vad insanici aici, in urma atitor pradaciuni i restri0i.

in umezeala inghetata a unel senine serine urcam prin valcele, pe poduri rupte,

la Hagigadar, mitocul armenesc, ce sta.' pe o culmerotunda, parca ar fi facuta de mina de om,pe un gorgan inverzit, la mijloc de dealuri. Inbisericuta se sluje§te de cloud on, numai dedoua ori pe an ; case pustii, dar bine tinute,curate, staii incuiate in curtea inchisa cu zid.Paznicul ce 1ocuie0e in casa cu stre0nä de in-dilä moldoveneascä, nu se vede. E o mare1ini0e din toate partile, pe cind soarele, focos,scapata dupa innaltimi. 0 turma coboara ince-tinel la vale...

4. Dragomirna.Pe vreme de soare stralucitor, dar putin trai-

nic, parasesc casa primitoare a profesorului Eu-sebiu Popovici, care m'a gazduit in tirgul celormai spurcate hanuri evreie0I saii ca qi evreigti,qi plec spre Dragomirna. Bucuria mea e deplinacind innaintea mea pe capra vad un stat dreptbine calit o caciula mare, moldoveneasca peun cap aspru de teran bucovinean, in loc sä pri-vesc toate de fie lingd vre-un jidaria saü jidanoiii

Iorga. Neamul romanesc in Bucovunc. 3

linigtite

gi

$i

34 iN JURUL SUCEVEI

cu laibar, farà guler si cu palariuta soioasäpleostitä pe ochi.

Trecem pe lingA Palatul Comunal, ce se cla-deste, mare si urita zidire de trufie, care sa-manA, mai mult decit a orice alta, a sinagoga,a havra, ceia ce se si potriveste cu felul celor maimulti dintre locuitori. In fata, clopotele suna labiserica alba a catolicilor, din gradina, si de spreSf. Gheorghe o procesie catolicA innainteaza cuprapurile rosii in frunte, duse de copii de corcu capetele goale. E a treia zi de Pasti a (Nem-tilor*.

Prin aceiasi strada mare, in care roiesc Evreildupä mierea unui cistig saracacios, trasura secoboarA spre Itcani, de vale, pe termul Sucevei.Podul de lemn al apel rasunA supt roate : de-desupt, prin ramurisul Inca gol de frunze al co-pacilor de apa, se vad linil drepte de prundis ;pari arata drumuri in apA : peste citva timp,Suceava trebuie sa fie indreptatd, crutind locu-rile vecine de ravala apelor sale crescute.

Itcanii-Noi, de la gara cea mare galbena in-nainte, nu sint mai noi decit vremea anexAril,cind neamurile lumii ad cazut asupra Bucovinel.plina pe atunci de paduri stravechi mai mult decitde falnicii cMoldoven1). Aid sint vabi, ca aceidin Banat sad din Severinul nostru : ei ad casemarl cu multe incaperi, feresti luminoase, curtipline de hambare 0 adaposturi pentru vite ; cura-

DRAGOMIRNA 35

tenia 0 gospodaria domnesc de la un capat alsatului panà la cellalt. Se vede, fire0e, i aceaLeih- und Sparkasse, casa de imprumut §i eco-nomie, care cruta pe oameni de irielaciunea i

camata Evreului.Intinderea indelurata scinteie in stralucirea

Lipovan Cu zarzavat.

primäverii notia. Pe lanuri lucreaza vabii, arindadinc, grapind bine, sfärimind cu ingrijire bul-garii, pana ce fata ogorului de pamint negru eca o catifea.

Mai departe, ingrijirea Austriei de a stringela un loc neamurile cele mai deosebite, de apreface acest sfint colti§or romanesc inteo ex-positie de toate chipurile omene0i, politica

1 ..%.,--.-.------,:faig t

1..1...r.m.-.. ..' :. n '-''' ;AA

;;. ''7%."-- r.. ,-4..

.1. . ' P 1, ....

l::.:RA: ,..

Erie v.: r.t. ,.

*- . ::-= :7, "....:,-; .-... , .,..,: .11ift'' [

`P. I ' 11,-*::--e.g 4. r 'I.:*' . . : 4 '-' 4.;',1.6.' '")' ..:......_

'c'! ;-__-?.-; L , _ --'-___....r.d P. 1 A_. irart..-. , ,....-. _...z........A,_

II

36 IN JIJRUL SIICEVEI

asemenea cu a Romei vechi, de altminterea, cindcolonisa pentru ImpAratie si pentru limba latinA, ni hArAzeste privelistea unui sat lipovenesc.Acesta nu e tdiat de drumul mare 0 n'are nici-unfel de asAmanare cu sAlasul orinduit al vabilor.0 bisericA uritä, umflatA, coplesita de turnurigroase, care par'cd stall sã plesneascA, bisericAalbA insä, in loc sä fie tárcatà, ca o LipoveanclgrAsulie ce este, se ridicA in mijlocul casutelorrisipite. De vale, o altA bisericA, din vremile cindail venit, dupà 1775, acesti oaspeti, are cuviintAde vechime, cu paretil ei rail intruchipati 0 co-.perisurile moldovenesti de sindilä neagrA.

Case le sint dupA datina romAneascA ; destulde marl, zidite binisor, dar curtile murdare simai mult goale de acareturi. Mestesugul gospo-dine, pe care o vedem la feresti, in cerdace, cufata rotunda, intipAritA de o mare rAbdare sisupunere blindA, se vadeste mai mult vApsindcu ros, cu verde, cu albastru, mai putin cu altecolori ce nu bat la ochi atita, paretil, margenileferestilor, stilpil cerdacelor. Nu e nici-un de-semn, nici-o nAscocire a mintii, nici-un gust, cinumai coloare pusA cu nemiluita, ca sä strAlu-ceascA. Perne rosii, groase, sint scoase la aieri-sire si la priveala. Barbatii cu ochii albastri,parul buhos si barba lunga, care, dupd vechealor datinA <cruseascA veche,, a crucii cu trel ra-mud pe cotor, nu se taie nici-o datA, cu alma-

vNU

IN00

1/11

a

Shark& lipoveneasell din Fintina-Albil, (dupit o acvarelli do Knapp),

.0:4*

A

101-%A

, .

,

..

, 1

1

!01.61.4. -. P !' 1

- ,..1.....

a, *-.,,,

Zvit

, . . ,..,.. .. _..j- 4-4:%.,4,..,

_ .........-i....,Fi-,,,..4./...6,_- .--. ':0`lei-i-'- .--: i-r..----.

CX)

38 IN JUNI:IL SIICEVEI

yile liar ro01 infoiate, pantalonil spalAciti, in-fundati in cisme negre lungi, femeile legate lacap cu testemele pestrite, rumene in obraji 0albe pe fata plinA, paricA, adormitä, cu polcuta.0 fuste numal ro0i, albastre, verzi, cu cizmemarl supt rochia infoiatà, toti se impacA de mi-nune cu asemenea case 0 asemenea bisericA.Aid e lAcatil 1in4tei pestrite 0 rotofeie, unde nuse bea rachiii nici yin decit la gilcevile cele marl,cu bAtaie, ale clipel dracului, aid e sAlatil harnicunde se vorbeqte putin, unde se lucreaza rabdAtorla livada pomilor 0 la ogorul tarinelor. Multi din-tre bArbati lipsesc de acasà, nu la tirg, de undecarute marl, incApAtoare, trase de cal gra0, aducgrAmezi de gospodine, trintite ca placintele lacopt, ci de-a lungul §oselelor, unde el fac unme0qug pentru care sint vestiti, i pe care 1-ailfacut §i in Moldova cind s'ail tAiat cAile drepteale trenului, lucrul oselelor.

El se simt bine pe acest pAmint de ingaduialä0 sigurantA, i nu li pare Ail de mama Rusie,sfintd odatA, astAzi, dupa din01, ticA1o0tA prineresuri, de care el, grascolnicil, , oamenii rAs-coalelpentru lege, c staroviertil D , oamenii credintilvechl, ail 0iut s'a se fereascA. Vecinil de aka.'limbA se ajutA cu din01, §i nimeni n'are a seplinge impotriva lot. La Fintina-albA, cBiela-Chernita», o vale din pArtile radautene, el 41

DRAGOMIRNA 39

ail i Mitropolitul, pe care 0 alti Lipoveni, dedeparte, vin sA-1 cerceteze.

Un sat de Romini e presArat innaintea ma-nAstirii Dragomirna, care ni aratd, in margeneaunel rari0i de brazi intunecati, turnul cel marede la poartA, cAruia i s'a tuflit pe cap in vremilenoastre o mare cAciuld de tablä, §i biserica, dincare se deosebe0e turnuletul suptiratec 0 un co-peri ro§u, ca o cAma0 de Lipovan. Satul n'arenici-o insemnAtate ; in el locuiesc §i multi urma0al Tiganilor de altà datA al mAnAstirii, Tiganide casA 0 de vatrA, arzati pe loc, pe cindaltil, sAlbatecil Tigani al drumurilor, trec 0 aziprin Suceava, cu maimuta, care inlocueve ursuloprit de politie, cu mica maimuta neru0natA, pecare o tiriie de lant maretul Tigan pletos, pecind Tiganca, in droaia copiilor veniti la prive-li0e, hAule0e aril pAgine, pentru jocul fiarelor.

-

Ziduri 0 turnuri ca ale Dragomirnel nu semai vAd la vre-o mAnAstire a neamului nostru.Turnul clopotelor, impArtit in mai multe registre,are, la dreapta §i la stinga lui, aripi de ziduri,strAbAtute de fere0I mArunte sail de crApAturipentru pinda 0 lovirea duvrianilor, cari ere].multi 0 stra§nici pe vremuri, ca acei Tatari acdror pomenire e sApatA stingaciil pe stilpul depiatrA al portii. La un capdt §i la altul, stall

40 iikr JIIRUL SUCEVEI

turnate din piaträ tare si grea cloud alte turnurimai mici, dintre care cel din stinga, zis al luiBarnovschi, dupä Domnul din veacul al XVII-leacaruia i s'a vArsat singele de viteaz bun in Con-stantinopol, e vestit si pentru inaperile saleciudat orinduite. 0 strasnica cetate aceasta, sibätrinul egumen trebuia sä faa la o intimplareisprava de pircAlab incercat si fárä de fric5.!

Turnul din mijloc, care cuprinde si un para-clis, la care te sui printr'o ingustä scarita invir-titoare, cu miros de mucegaiii, e acoperit depodoabe: rosete de piatrà tivesc de-asupra poarta ;ele sint lipite, ca la Casin, dar mult mai bogatdecit acolo, de nervurile puternice ale boltiigotice de de-asupra aceleiasi porti; ferestuicileail cadre de piatra" ca acelea din bisericile lui

tefan-cel-Mare, si portita care duce la scaraspre paraclis poarth si rosete pe ciubucele fine.Bourul cu gitlej, in lama scrisä cu slove, siavind supt el crucea cu trei ramuri, e saipat aicimai bine decit ori-unde aiurea.

In trapezäria cea mare, unde se hrdniati laun loc, frateste, vechii calugari, douä strAlucitebolti gotice, ce se unesc pentru a se sprijini peacelasi stilp de mijloc, aratà pricepere si avint.

Tin ctitor cu rivná si un ctitor bogat a fostAnastasie Crirnca, Mitropolit al Moldovei de la,inceputul veacului al XVII-lea, care si-a dat toatäaverea pentru a inchina lul Dumnezeil un prinos

Manfistirea Dragomirna (dup A. o acvarelit de Knapp).

olk; '4.1.4611419 ._

t:1

00

-7;

42 IN JIIRIJL SUCEVEI

ca acesta, si mester a trebuit sä fie acel arhi-tect, de sigur rasdritean, care n'a crutat nici-unadin indräznelile i mijloacele de frumuseta aleme§tevgului sad.

Vederea bisericii e o uimire de bucurie. Efrinalta i ingusta, ca o frumoasd cutie de moate.Fere§tile, mid, colturate, ad cadre de piatra ;de fiecare lature se numara qese. Contrafortu-rile, trei la numar, aü izbutit sa fie ele ins41o podoaba. Doua rinduri de ocnite alearga sus.

Dar juvaierul lucrat cu o iubire fail de mar-geni e aice turnuletul, in muchi, care e poateprea mic, dar in sine alcatuie§te o lucrare de-savirOta, pe care n'o intrec nici turnurile, stri-cate astazi de reparatia Lecomte de Nody,de la Trei-Ierarchii din Ia§1. El se ridica pe Gindoita temelie, sculptata ca o horbota ; cadrulimpodobit al celor doua ferestuici e de o marebogatie de podoabe. Trandafiraqii de piatra sintraspinditi darnic, inflorind once colti§or, §i astfelintregul turn pare un surgucid de floare invoaltd.Innuatru, te minuneazd innainte de toate in-jghebarea boltilor §i imbiel§ugarea lor in sa-paturi. In pridvor §i in pronaos, innalte ca inteocatedrald gotica, zugraveala cea veche s'a stricat§i a fost rad, caraghios, inlocuita id 1 colo. Inbiserica insa0, tot ve§mIntul de zugraveala s'apaatrat insa, §.1 stapineste sufletul cu un farmec defrumuseta si de evlavie. Pe nervarile ciubucelor

d-lui

DRAGOMIRNA 43

Mhastirea Dragomirna (clura Romstorfer).

44 iN TURUL SIICEVEI

impletite, ca acela ce dd ocol bisericii pe dinafark sint puse colori de row, albastru si aur,imbinate in desemnuri ca acelea din vechilemanuscripte, 0 acelasi fond de potrivire aleasäse vede pe alocurea si aiurea, alatuind ceamai frumoasd din decoratiile ce ni s'ail pastrat.

Oda.jdii nu prea sint nici aid ; vremile releail imprdstiat si nimicit tot. Pe pAreti, supt sticlä,se vAd un aier de la Tarul Fedor din Moscova,aier cApAtat prim cuviosul ctitor, ori altele de laacest ctitor insusi : de sigur ca in alte imprejurAriele s'ar pästra mai bine. Abia citeva morminte,sterse, in pridvor : unul, cu sterna arnindurorterilor, cuprinde pe o fata a lui Constantin-Voda.Mavrocordat, moartä in pribegie. Piatra de mor-mint a Mitropolitului Crimca, asezatä in pronaossi coperità astAzi cu un biet covor, e goalã deinscriptie.

Calugarii cei vechi de la Dragomirna nu stiail,se vede, sa multameasca. Te intrebi ce vor fistiind, ce vor fi facind cel de astäzi. Multämita,se zice, unuia din ultimil stareti, Ruteanul Kozub,toate ale rnAnAstirii sint in cea mai rea stare.De sigur, nimeni nu putea sa impiedece chiliilede a se nArui, dar curtile sint murdare, goale,fard un ogor, Idea o floare ; numai unul dintremonahi a. avut gindul de hArnicie miloasä de a&Ai:1i un colt de brädet umbros pentru vremilede arsita. Paraclisul clàdit de Crimca e pustiil 0

PETRAUTII 45

pdtat. Cleiil de praf imbraa policandrul biseri-cil celei marl. E, se chiamd, slujbd. Intr'insa. Unpreot mormAie somnoros in altar, stilcind foartemoldovene§te rugAciunile ; un calugar, un singurcalugar rdspunde din strand, 0 trel argati voi-nici, caH scapd astfel de lucru, stail in loculcredincio§ilor. CAlugarii no§tri pot fi une orl opildd bunA pentru unil ca ace§tia.

5. PetrAutii.

Apucdm spre Petrauti printr'o mare pddurede copaci gol de frunze, innaltindull trunchiu-rile ca ni§te uria§e Mai din iarba tindrd, ha-tufa' cu flori albe, cu brandu§e, cu mierea-ur-sului vindtd, cu cite un banut de aur, cu potirevioril. Ca intr'o groapd intre casele unui sat ro-mänesc ce se desfd§urd mai departe, cu bunesdla§uri gospodäre§ti, se vede biserica lui *tefan-cel-Mare. Parohul, parintele C. Morarifi, un scrii-tor bisericesc, nu e acasd, §i ne ducem singurispre biserica, spre bisericutd, care se infati§eazacinchitd ca o buhnd amortita de lumina, cu stre-§ina-I mare, ca un coperi§ de pene negre, cupAretii galbeni, cu turnuletul tuguiat, in carefere§tile fac ca ni§te ochl de pindd §i mucheadintre ele ca un clont rdparet.

Doud rinduri in cea mai mdiastrd scrisoare sla-vond spun numele lui §tefan-cel-Mare §i leatul de

46 N TIMM SUCEVEI

1487. Intram. Un pronaos 0 un naos intunecate,umede. Cu faclie in virful batului vedem indreapta,linga strane, desfaprarea ctitorilor: Doam-na frumoasä, Maria fiica frumosului Radu, inveminte de aur, tine minile asupra a cloud Dom-nite, cu cositele strinse de cercuri aurite, batute

Biseriea din Petriug (dupg. Romstorfer).

cu boabe de margaritar. Linga fiul sail Alexandru,innalt, frumos, incununat §i inve§mintat ca 0dinsul,tefan, cu fata rotunda, mustata suptire,ochii mari, tine in mini prinosul bisericii.

Afara ploaia rece bate asupra unor pietre demorminte, scoase de la locul lor, care vorbescde Aron-Voda, tovarapl de lupte al lui MihaiViteazul, 0 de anii aceia de silinte §i de marire.

ITCAN1L ZAMCA 47

In ploaie printre dealuri trec terani pletosi,cu fata imbujorata de lovirea aspra a picaturiloringhetate. Pe margenea drumului s'a aprins unmaldar de crengi, care zvirle limbi msg. In fata,supt nor negri, innalbeste Suceava.

6. Itcanii. Zamca.Dupa amiazi ma cobor in Itcani la bisericuta

Maicil Domnului. Afara de pridvorasul pe stilpi,e intocmal ca Peträutii sail Sint' Ilie. Are si vristaacestora, caci maicile se rugail aici, citeva femeinenorocite, Inca din al XV-lea veac, deci dinvremea lui tefan, ba chiar a batrinului sail bunic,Alexandru. Inscriptii amintesc Greci, Rusi desupt obladuirea fiului lui tefan, Bogdan-Voda.

*

Apoi la deal iarasi. Tdiem orasul spre ZamcaArmenilor. In cale avem biserica Turnului Rosu,

care nu mai e acum rosu , alt lams de in-chinare armenesc, care se pare vechiil. Cimitirulnoil al Armenilor e stapinit de trufasa capelade ingropare a unei familii foarte bogate, caresi-a platit si un coperemint de tigle pestrite caacela de la Miräuti.

Zamca e in fata, si un strasnic turn, ca alDragornirnei, tine drumul de catre Suceava inpatratul zidurilor sure, ciuruite, rupte, muscatede razboiul de la 1691-99 al lui Sobieski, Craiul

48 iN JIIIIIIL SUCEVEI

polon, cu Turcii, cu Moldovenil lui Voda Can-temir batrinul.

Turnul a slujit deci drept straja in acel timp,§i Le01, stapini pe Suceava, ca i pe Hotin,pe Soroca, pe Neamt, pe Cimpulung §i Hirlad,pe toate mangstirile Bucovinel, Le§ii cari adscrijelat chipurile sfintilor §i scos ochii inbatjocura, ad rascolit aici pamintul, facind an-turi i stra§nice intäriturl de pamint pand dincolo,spre movila ce se zice ala Septelici,.

Ei aü gasit in acest loc o biserica armeneascadin veacul al XVII-lea, rad cladita, dupa nevoileslujbei, urit impodobita cu &ell de linii i florirasaritene. Intram in mica cladire vdruita, §i incele doua incaperi vedem icoane polone, icoaneslavone§ti §i romane§ti, o ciudata icoana arme-neasca cu Maica Domnului care, in loc sa tiepe Hristos la sin..., Ii da tita, privindu-1 cu ochimari supt sprincene incondeiate ca la frumoa-sae Armence din Suceava. Asupra altaruluiatirna o cortina roOe cu slove armene§ti de aur.

Curtea mare e pustie ; i aici se face slujbanumal de doua ori pe an. De cealalta parte aei decit turnul cel strapic, se ridica un zid pa-trat, alcatuite din pietre grosolan aruncate, dinferestuici gotici fin lucrate, dintr'un colt, ladreapta, in care se vád un ciubuc impletit fru-mos, citeva ocnite, caramizi smaltuite, wzatein linil i firide, §i un turnulet dragala in ye-

li-ad

ZAHARESTII 49

chimea luL Supt bolta porii, un Armdna, fiulpaznicei, tipa armenqte §i vorbqte moldovenqte.Cu fdclia in mind, urcdin o scdricicd invirtità, §i,sus, lingd alte incdperi, ne gäsim innaintea unuiparaclis, care dovedqte prin chipurile de sfintipästrate, prin podoaba orientald a u0i, prin iscd-liturile scrijelate, cã a fost inchinat slujbei ar-mengti.

Dar de sigur cä Armenii aü primit de la Mol-doveni, prin danie sail curnparare, acest capdtde cetate därimatä, unde fiinta pentru apdrAtori,din vechi timpuri, bisericuta smdltatd, in turnu-letul frumos al cdreia striga acum, salbatec, ciorile.

Supt dinsa, pdmintul se prdbue§te aprig spreun riulet, i jos in vale e desfdpratà ca pentrucercetare *cheia intreagd, cu cele vre-o cloud sutede case ale eL

7. ZahareVii.Sara spre Zaharqti, pe cdrdru§i pline de le-

pAdAturi, pe drumuri largi, pe cArdri rupte, cle-ioase, prin hirtopuri in care pocnesc roatele.Dealuri se suie §i se coboard timp de peste unceas in fiorul de frig al noptii ce se apropie.De pe o culme se vdd trei sate : Stupca,

Zahare§tii. La acesta din urmä se ajungeprin coclaurile unui drum sdpat.

In mijlocul unui sat romdnesc, o bisericd, fá-cutà de urma§ii lui Hira, credinciosul boier din

N. Torga. Neansul ronsitneac in Bucovina. 4

Stro-iestil i

50 IN JURUL SUCEVEI

restristea lui Petru Rares. Unul dintre dinsii echiar ingropat in bisericuta patrata, care poartape usa sapata nedibaciii doua scuturi cu sternaboiereasca, un X si ceva ca niste foarfeci. 0femeie cu picioarele goale, infasurata intr'unmare cojoc, citiva copii foarte sfiosi stag cu nolin biserica luminata slab de o faclie.

Oamenii mi se par mai ingroziti decit la noi,muti, infricosati de aceasta cirmuire care nu-iiubeste si nu-i intelege, de cirmuirea cea bru-tala, despretuitoare, a «neamuriloro, a cNemtilorD.Satul nu e mai bun decit cele de mijloc de lanoi, curtile nu sint pietruite, nici ingrijite, caselenu stag in rind, ci intre ele serpuiesc drurnurinoroioase. Scoala e o baratca joasà, scunda,umeda, unde va fi dascal cine stie ce strain :polon, german, evreg, cine stie ce Romin smulsdin neamul sail.

Si in noaptea cu stelele rani ma intorc spreSuceava intrebindu-ma cine a spus osinda asupraacestui biet neam fail de noroc ? Cine si pentruce pacat asa de mare, pentru ce vinovatie asade neiertata ?

8. Reusenil.

Catre Reuseni. Iesim din Suceava pe culitaCutuluiD, numità asa pentru Ca ea a fost des-chisa pe un cut, pe un colt adeca, din mosia

REUSENli 51

cea mare a Bosancii, cumparat5. de Mihai Sturdza0 arendatà astäzi de fiul cel mai mic al fostuluiDomn al Moldovel unui Evreg. Proprietarul adaruit locul oraplui, care ca multamita a numitgulita Sturdza* o straidita apropiata.

Mergind mai departe, se vdd pe rind in stingaturnurile tärcate ale Sf. Gheorghe i ale Mirau-tilor, steclind noua-noute ca intr'un ora delux, de ieri de alaltdieri, la lumina nesigurd asoarelui de April. Case le Sucevei se mintuie in-data, 0 peste ripa cetatea därimatä 10 inca1ze0evechile oase macinate.

Peste putin se desca4ura in stinga, pe coastadealului, satul rutean al Ipote0ilor, unde qcoaladin Suceava cucerwe pe incetul pe baliatil balanicu fata moliie, grasa 0 cu numele greoaie, urite.

Prin intinderea invaluratà se atinge rdpedesatul Bosancea sag al Bosancii. Odatä erag aiciRomini 0 Ruteni, ace0ia din urma avind salaqeanume, la Viriti. Astazi a mai rätnas numai amin-tirea acestei deosebiri 0 cite o datind pdstratäin imbracAminte, sag orinduirea pärului femeilor,cu coditile aduse innainte 0 legate de-asuprafruntil. Tot satul vorbe0e limba noasta, §i ba-lanil ca 0 oache01, oamenil celor douä rasedu§mane, se duc la aceia0. mare 0 frumoasäbiserica nouà, pe care un arhitect neamt a fd-cut-o dupa asAmanarea celor restaurate din Su-ceava. Mai incolo te prinde jalea väzind casa

52 IN JURITL SUCEVEI

boiereasca a Sturdze§tilor stApinità de un Evreitoarecare, lipsit de iubire ci de crutare.

In aceste parti, Bucovina strAinA e numai ununghiti infipt in carnea RomAniei neatirnate. Pedealurile din stinga e Tinutul Botocanilor, cugara albA a VereOilor, cu fumul trenurilor ri-dicindu-se limpede, cu acoperemintele rocii dinHancea ; mai incolo sint Plopenii, e gospodariacea mare de la Salcea ; DumbrAvenii se ascundin aceiaci lature a drumului. Apa Sucevel scinteiejos in erpuiri de argint, ci lined dinsa vezi invale pata de copaci ci case albe a Prilipcai,vechiii cuib de desertori din rindurile catanelorImparAteti. Iar pe muchea dealului din dreapta,e Tinutul romdnesc al Sucevei, cu tirbetulMoldovel rupt din Chilicenii bucovineni.

Trecem prin Rus-MänAstioara, ling% bisericutade lemn a careia se mai vede piatra, culeasAdin altä biseriel därimatd, care pomene§te pevechii stäpini ai moOei, ingropati acolo, Vor-nicul-cel-Mare Ion Ba4 ci fiul lui, Vasile Stol-nicul, mort acesta in 1753. Foarte rapede seajunge acum la Reuseni.

Ca o catapeteazmA stA un deal acoperit cuvii ingrijite. Supt el se vAd case rlsfirate, inmijlocul gospodariilor de tara imbiekugate. Unmänunchiii de copaci bAtrini arath locul curtii bo-iere0i. Iar in altA parte, la stinga, se tupileazA bi-

REUSE/cli 53

serica, ridicatA de tefan-cel-Mare intru amintireatatAlui sAil Bogdan, care a fost ucis intr'o revAr-sare dezori de cAtre fratele sad vitreg, Petru Aron,de dragul Domniei. Vor fi fost i atunci0 la ospat Domnul petrecea vesel intre putiniprieteni, cind du§manii se napustira in cAmaralui. Viteazul Voevod, de mai multe ori biruitor,fu scos afard, i i se rostogoli capul supt secure

Biserica din ReusenT (durod Itornstorfer).

Innaintea trAdAtorului i ucigaplui de frate. Tru-pul va fi fost ascuns rapede in terna scormonitä cugraba mustrArilor de cuget i poate nici nu 1-amai gasit strAlucitul säü flu, ajuns Domn alMoldovei, aa ca nu-1 va fi dus in gropnita ceamare a Radautilor. Dar pentru ca sa se §tie caaici s'a facut o fapta de singe a§a de ticAloasä,pentru ca sA se innalte rugaciuni intru odihnasufleteasca a celui jertfit, tefan fAcu biserica

Sam Ana intru citva cu cea de la Petrauti sail,

viile,t

54 IN JURE% SUCEVEI

in Moldova noastrA, cu biserica de la Borze0i.Turn nu este, dar in fatadA e scobit adinc, petoatà lungimea 0 lAtimea pgretelui, un loc pentru.clopote, unde era 0 o stre0nA care le acoperiade bAtaia ploilor. Umfldtura stranelor pe laturi1ipse0e. In fatA e o ferestuick pe laturi altedouA, cu cadre de piatrà sApate, cum era da-tina atunci. 14a de intrare, acoperitA astAzi inparte cu un coper4 urit, are incunjurAri depiatrà sApatà. Ea duce intr'un pridvor intunecos,unde zace o piatrA murdark ruptã in douäsail douA frinturi asamanAtoare de piatrA, pusealAturi spre a se pomeni morti din timpurilemai nouä. 0 a doua u0, cu cadru pAtrat, sedeschide in zidul despArtitor, spre naos, undefere0ile sint prinse pe d'innuntru in nervuri maride piatrA care innaltA puternic dungile lor pAnA sus.

$i aid, in acest loc de evlavioasA amintire, atrecut acela0 vifor de nimicire ca 0 in alte bi-serid 0 mAnAstiri ale Bucovinei. OdAjdiile sa-race, podoabele sint toate de ieri de alaltAiefi;vremea veche a ctitorului o pomene0e numainscriptia de de-asupra u0i prin care intri de;afarA. Toate celelalte s'ail sfArimat 0 spulberatin vint. Praf des acopere lespezi, icoane, poll-candre ; raze de soare patrund prin coper4ulgaurit de vechime §i neingrijire. Cioarele seinvirt croncAnind, ca in amintirea omoruluicelui vechiti, de-asupra clAdirii dArapanate 0

REUSENII 55

jalnice, unde pripita vgpseald galbend a 01-minjit fail milg chipurile sfintilor din veacul alXV-lea.

Omorul, dacd nu §i numele celui jertfit, da delucru incA localnicilor. Parohul, pe care-I gAsiingospoddrind acasg, lingg biserica ail nici-o gos-podArie, e un fost a prefecb sag §ef-pedagog deseminariii cernautean, ce s'a intors cu totul laviata de tard, trAind patriarchal intre dobitoacelelui Dumnezeg, care ni-ag iqit innainte, zburdindi latrind, parohul pomenWe de o cruce ce

s'ar fi gAsit in curtea boiereascA, unde socoatecg s'a intimplat fapta singeroasg. Dar e mal decrezut cA locul bisericil a fost ales tocmai pentrucal acolo a lovit securea osta§ilor cAlArI §i parecA-I vgd, o clipA, in dimineata Inca acoperitlde neguri, dind fuga innapoi, in ceatA sAlbatecAde bucurie, pentru a duce la Suceava apropiatg.vestea Domnului nog miruit cu singele de frate I

Vechea iubire de oaspeti a Rominilor neWeaptA la Rus-MAngstioara, in casa bAtrinelpreotese, mama oaspetelui mieg din Suceava.Casa, minunat ingrijitg, e incunjuratA de uncerdac pe stilpi, §i de acolo ochil cuprind, pesteapa hotarului, plaiurile §i satele Moldovei. Noris'ag grAmAdit intunecati, dar pe supt din§ii sca-pAtA o pinzg de lurning, ce cade asupra de-pArtatelor case albe in care nu e stApinire strAinA

56 IN MAUL SUCEVEI

Biserica din Rus-Miintistioara.

REUSENII 67

i in care Rominul nu se trufeve cind poate säpara cA nu mai este Romin. Suceava curgepa§nicA, bunA, fall sA arAte prin nimic ce ranAa inimilor noastre spala in toate zilele ; finanti,jandarmi, osta0 o pAzesc zi §i noapte. Pe culmide dealuri se vAd, de-asupra casutelor qi bor-deielor noastre, de-asupra coper4urilor de §in-clilA §i de stuh buhos, cAsArmile kr marl, albe,ale cAror coperi§uri de tabla scinteie ca o pla-to§A. Odatà a fost vorba sä se intAreascA prinzidiri de apArare acest hotar, scump pAzit fiindcAe fail ci0igat, §i oameni invatati de la Viena arf fost de pArere ea de nicAiri mai bine decitdin cetatea lui Stefan-cel-Mare nu se pot nimicicu foc ,o0i1e nAvAlitoare ale RomAniei.

Granita aceasta de nimica ail trecut-o dese orifugarii de la oaste, iobagii insetati de altà viatA,facAtorii de rele, cari voiail sä scape de Oreang.Sate intregi, ca Prilipca, s'ail fAcut dinteinqii.Altil insA merg rare orl numal. Cre§terea aus-triacA a furi§at in inima tuturor celor de aidica RomAnia e o tall rAmasä in urmA, unde n'alnimic de vAzut 0 nimic de invatat, o tara culegi 0 obiceiuri ciudate, cu viata neorinduitäi desfrinatA. Ceia ce a zis acel frunta buco-

vinean, Aurel Onciul, care tine astAzi in minasa politica romAneascA a terii, sail mai bine peRominil din aceastä tall pentru a face politicasa personala, acele cuvinte de neauzitä batjo-

58 IN MUM SIICEVEI

curA nemernica, aruncate de un Romin tuturorRominilor liberi, unel intregi ten unde Aca-demia i-a fAcut cinstea de a-I rdsplati cu unpremiu, aceia se gAse§te in rnAsurA mai mica.

din fericire mult mai mica in inimile ati-tor §i atitor altii dintre cArturari, pe cind te-ranul, carell aminte0e cu drag vremea moldo-veneascA, cind eraa numai de-a lui §i aveatis1ujba0 de puteaa vorbi romAnWe cu din01,el nu mai ateaptA nimic. Nici-odatA n'am vazutluminindu-se fata cuiva la cuvintul (din Ro-maniax., cum se vede atit de adese off in Ar-deal, unde pare ca in fiecare data lumea, in-duiopta, descopere atunci intAiti cA este §i otarA, o sfintà 0 rnindra tara ca aceia. Aici, dinpotriva, 0 cel mai bun dintre noi, ceti de aici,.poarta ca o patA originea sa din Romania.

De la noi, pe de alta parte, nu vine totdeauna.lumea care, venind, ne-ar infatip ap cum sin-tern, a§a cum se cade sa fim. Se trece din I3ur-dujeni, din Dorohoiii, din Folticeni la Suceavapentru a bea bere nemteasca, pentru a cumparade la Evrel me§teri, can te trateazA cu coniac 0-0de§arta punga, fel de fel de marunti§uri fabricatein Austria, care se strecoarà fail vamA ; se treceapoi pentru cite un bal evreiesc, la care s'ail facutpoftirile cu dibacie. Cuno§tinta lucrurilor buco-vinene lipsqte cu tottil, i am fost de fata cu omirare dureroasä cind ofiteri romini vorbiail

REUSEN2 59

alandala de apitan de ora (politaiii), de cpre-feet:, (care nu este aid) §i de cguvernator,, pecind, din partea sa, fruntapl bucovinean, in casaaruia ei cAzuserá fairá nici-o socoteala", pentrua faspindi niqte bilete de concert, nu se putealámuri ce inseamnä colorile 0 tresele de aurde pe uniforma romäneascA. Cei din BucovinacintAresc fiecare vorbä, fiecare miFare, bAnui-tori cum s'ail deprins 0 siguri cl el aii cea maimare invätaturä 0 cre0erea cea mai buna. Celdin tarA, trufa0, cciocoi), cum li se zice in Bu-covina cutare proprietar mare romin, care vinein Bucovina ca un lord 0 n'are legAturi aicidecit cu Evreii, n'ar putea dormi in pace daca ar0i cite blesteme de0eaptà numele sail in mo0ilece a mo0enit aice , al no0ri, va sä zicA, dinRomAnia iese rapede din tonul corectitudinil, vor-besc ca la din01 acasá, glumesc prea mult, selaudà grozav, destAinuiesc cu graba incon0ientiipartea cea mai rea, 0 este totusl 0 atitaparte bunä 1 din sufletele lor 0 inchid astfel0 acea portitä ingustä ce se gäsia pentru din0iin inima fratilor bor. Mal ales ofiterii nu ingri-jesc destul de prestigiul lor, care e 0 prestigiulferii. Unul, in uniformä de locotenent, m'aintrebat dacg. in Suceava sail in Putna, cum s'aindreptat pe urrna, e... nu mormintul, ci statuictlui Stefan-cel-Mare ! Si el ma intimpinase vor-bindu-mi de scrisul mieii, pe care nu-1 cetise,

60 IN TURIIL SIICEVEf

cum nu va ceti nici aceasta pagina, care-I pri-veste totusi mai de aproape decit... statuiabucovineana a lui Stefan-cel-Mare I

i alt ceva decit finantil si jandarmil din ca.särmile albe, decit ostasil ImpAratului pAzesteaceasta granitä: lipsa de constiinta a noastra sidespretul Rominilor bucovineni, care se poatecuceri mai greil decit s'ar putea cuceri cetateaSucevel cind in darimaturile el vor sta tunurilechesaro-craiesti pentru infruntarea si rusinareanoasta.

II.

VALEA MOLDOVEr

eeze P Aep;f.

. ir:I/4:444.14 1:-.1e. srArtIesiX

q.cre.,c.

e'11J VbA6 efe-roledSXZ°. \C7 \264

1. Parhautil.

A picurat, a plouat, aü azut turturi si grin-dina din nouri strasnici, dar cu putind intindere.La intors, un soare cald, bun incálzia fetele sidezmortia de frig picioarele. Acum cind pornescspre Solca, la stinga mea se adunal semneleunei furtuni, pe cind in dreapta ghemuri albede nori, cu margenile aprinse de un soare cenu se vede, calAtoresc pe senin ca niste corabiipasnice. Iar vintul bate de la unil la altil, dela norul negru care se incruntä la norul albcare zimbeste de soare.

Drumul PArhautilor, pe unde vreail sä trec,pentru bisericä, trece pe linga Zamca cu treibiserici, se infundä in vale si sträbate mntaiuScheia. Casele sint bune, curate acum asupraPastilor, rare on impodobite ; i podoaba nu ealta decit o stropire din bidinea cu stropi al-

64 VALEA NOLDOVEf

ba§tri 0 ro01, de tot urità. Aici mi se spune casint acum mai mult Ardeleni, adu0 de Cir-muirea austriacA, dupg anexare. Biserica e notia.Satul vechiii poate sä se fi pustiit.

Pe cimpul de supt dealul cu bisericile arme-ne0i, o intinsA turrna de oi pa0e intr'o dral-gala0 zbeguire a mieilor tineri cu ochii decarbune. Unul s'a aplecat spre supt, cu genun-chile d'innainte induplecate qi, de bucuria hranei,caldurii, scuturä coada maruntica 0 groasa.

Mai departe cloud sate unite la olaltd in aceia0comunA, al card nume e scris 0 nemte0e 0rutene0e : gromada. Inca mai bune locuinte, cutipul obi§nuit pe aici : u§A intre o fereasta, deo parte, doua fere0i de alta, pe lature o a patrafereasta ; coperemint de Ondila, innalt, tuguiat,cazind une ori, ca gitlejul unui coif, pe o in-capere mica, joasä; la spate, o camarA. ScoalAmare, buna, cu cine tie ce fel de dascal. Darvad cu bucurie sa nu fie insA la mijloc oiubire de popor ca a d-lui Aurel Onciul in aldegVointa Poporului, ? o 4societate pentru lu-minarea poporuluio.

Costina poate vre-o mo0e a lui MironCostin, care se scria ( Costin) -- incunjurA cucasele ei o veche curte boiereascA, cu multe aca-returi, a proprietarului romin Popovici.

Dupa dinsa vin Parhautii, coborindu-se de valeintre garduri de rachitä §i bune zaplazuri de

PARHAIIVI 65

Biseri, . de le= in Bucovina.

N. Iorga. Xca nut road firm In Bucovina. 5

oA".. I . 'O:

. .

- ' ,

... . ...., .

- ' .. o. . .

. a .. A C''' % .', - 6 . ._.

45 I' ..- ° . .t.'i . .5f,..4 yt, 6,5....,L. v.,_

66 VALEA MOLD OVEI

scinduri. Biserica, la care ma opresc, samAnAcu a MirAutilor. Ea n'are turn, 0 pentru a tineaclopotele s'a fAcut innainte, in locul infundA-tura de la Reuseni, un pridvor cu bolti deschisein care se vAd sfinti frumosi si in rindul de

Biseriea din Pirhiutl (dup. Romstorfer).

Sus al cAruia sulfa* chemarea la slujbe. Bisericae pAtratà, afarà de rotunjirea altarului, in fund,0 pAtrunsA de ferestuici ca acelea de la bise-ricile de sat din vremea lui tefan. Inca de peatunci era aid o bisericA de lemn, pe care afAcut-o de piatrA, abia supt alt *tefan, cel TinAr,la 1522, marele boier 0 bogatul stApinitor de

217; -

PARKLUT! 67

mosil Totrusanul, din Totrus sail Trott's, care-0ingropase aid mama, Maria, sotia, Ana, 0 oruda, ce a fost vames al Moldovei, Anjinco. intot veacul al XVI-lea si al XVII-lea, ea statudeschisa credinciosilor de aid si din satele ve-eine, dar dupA 1700 ea se pustii locuitoriidaii vina pe Turd si era sa se darime cutotul. Astazi ea are infatisarea tristä si goala abisericilor Bucovinei.

Linga poarta, pe tapsanul de iarba al santului,terani pletosi, in cojoace, asteapta sa4 spove-deasca preotul, si de o parte sta o ceata defemei, care stail sa li vie rindul, dupa al bar-batilor. Oamenil sint asa de speriati aid de cinepoarta palarie, blana si vine in trasura, incitla apropiarea mea sar cu totii in picioare, cioc-nindu-se unul de altul ca niste ol speriate. incetvine catre dinsii preotul, Romin, om rece, careabia raspunde strainului, poate si pentru caacesta e din Romania, matca tuturor relelor.

*

Ploua, sta, dar nu se razbuna. Cerul ramine in-chis, amenintator. Vintul bate aprig pe innaltimi,aducind frig, tristeta si noapte innainte devreme. Apusul e numai o geana galbuie inmargine.

Drumul se urcä tot mai sus, dupa ce am talatde doua ori linia ferata care strabate pustiul

68 VALEA MOLD OVEL

mocnit, ducind la munte. Inima ti se stringe inatita tacere umeda i geroasa, in atita singura-tate de lanuri goale, de paduri de iarna, dedrumuri pustii. Adeca se stringe inima mea, cadbadea Gheorghe cu cusma dirza i sumanul peumeri, cu gitul slobod, pufdie din tigara, farasa iea in san-ia mendrele iernii din April, si mina,iute, dar dibaciü, prin baltace caii Evreului, care-idä pentru acest mestesug 15 (lei*, adeca 15 flo-rini pe luta.

Cind ajungem pe culmea Solonetului, gardu-rile, casele, tufele de iarba sint presarate cuzapada. in noapte, rar se vede cite o cask' carelumineaza dintr'un ochiü rosu de fereastra. Pestesat ca i in ceruri, intunerec posomorit, i otacere, ca si cum satul ar fi parasit de mult defrumosii oameni palizi, supti la fata, de femeilecu fete de patriciene nemingiiate in nenorocireasaraciei lor, cari treceall Inca, parind niste fan-tasme din alte vremi, in aierul serii.

Cajvana. Aid luminile sint mai multe. E satmare, cu citeva case innalte, pentru functionariisi frunta01 locului.

«Mai este pana la Solca ?, Caci e frig si asao groaza de intunerec desavirsit...

qMai avem macar un ceas, mai mult decit unceas.)

Felinarele se aprind la träsura, i de-acuniinnainte o roata de lumina ne incunjura cind

5

PARHAIITTil 69

strAbatem intinderea pustie. Ea cuprinde pe rind,chemindu-le ca din pAmint, case adormite, gar-durl de nuiele, fintini cu ciuturA, dar fArA roatA,numal cu o opreliste, fintini cu cumpAnA, crucisinguratece in margenea drumului.

Arburea. PAcat cA nu e ziusa, cA nu e mAcarun zimbet de lunA care sA-mi arAte biserica bA-trinului Arbure, ostasul credincios al lui Stefan-eel-Mare, care a fost un frate bun al fiulul stApi-nului sad, un pArinte pentru StefAnita, nepotul deliu al lui Stefan, si a fost apol omorit din poruncaVoevodului copil, el si liii sAl amindol, in HirlAtideparte, fArA sA li se aducl oasele in lAcasulunde dormiail mai de mult alp din neamul

Aid sint lumini in multe case, dar nu luminide lampa atirnatA, ci lumini de policandre cucinci ramuri. Spre acele case luminate se urcAcete de oameni negri in caftane, cu briie lungisi cizme, cu fete prelungi albe supt cAciuli deblanA de vulpe. El stail in loc si se uitA foartecaraghios la trAsura care trece. Iar jos, de vale,e o casuta care strAluceste toatA si din careunul cite unul, se strecoarA cel cu caftanecAciuli blAnite cu vulpe. E havra : Evreii ailintrat in serbAtori in satul lul Arbure Hatmanul,care atirnA de cf.

In vale, tot innainte, supt o sfioasd licArirede stele, intr'o rupturA a norilor, cari, din partea

sail.

si

70 ',FALBA MOLD OVEI

lor, picurg ploaia rece. Tn dreapta, multe scinteipalide, ca ni§te ochi de lup. tndatA, roatele lu-necg pe pa vagiul de §osea bung, intre felina-rele rare ale tirgului So lca.

2. So Ica.

MA opresc la un han, ce ar fi nemtesc, dupabadea Gheorghe, i unde stag la u0 terani cupàlàrii ungure0i ca ale Rutenilor ce vind sirmala noi : vorba lor e Irish* a noastrA, romAneascA.0 inghetatA odaie de oaspeti, cu paturi frumoasede tablA, cu oglinzi i fotografii din eKolozs-\Tar*. Stgpinul pare a fi vab, nevasta arataPolong, slujnica poate fi orice, pe cind cea dea doua zi e o Romincg, purtind pe fata peceteade tristetg palidg a neamului : de lampa atir-natg e legat carnetul de dant de la o petrecereevreiascg. Rominil de la u§A se despart acuinsupt fere01.

Dorm rag in acest loc singuratec i friguros..A doua zi, innainte de a merge la mAngstire,mg invciesc pentru drumul la Humor cu unbirjar cre0in, Neamt. Pentru cg am cerut un cre--tin i pentru barba mea preoteascg, el imi vor-be§te de vointa liii Dumnezeil, de cinstea lui cre§-tineascA, iea firgte pret ca pentru amindoug.§i-mi

a

Tenn! rominT din Bucovina.

worio

11),"

t=1-

Et0;.

.I . . .

. ° 'aiic i ii' -..

--Qj

:..,..,,r.,%...--...... ..1,

... ., 1, ... -.A.:,,,iii.1/4_,. ..i.

-

72 VALEA MOLDOVEi

So Ica e o stradA, dar o stradA dreapta, bineorinduitä, destul de noroioasà. In calea mea spremAnAstire nu vAd alta decit terani de-al noWi,ca acel de asarA, ba chiar §i cite o MunteancApurtind catrinta neagrA cu margenea ro§ie. Incurti stag cArutele lor deshAmate. Oamenii ailvenit ca sä plAteascA la perceptor §i ca sa. sespoveduiascA la preot.

Biserica romäneascA de astAzi, mAnAstirea dinalte timpuri, domneasca ctitorie a bAtrinuluitefan Tomp al II-lea, care auta sail ispà-

qeascA pAcatele cele multe fAcute prin ucidereacelor mai marl' boieri al terii, e acum tocmai lacapAtul tirgului, intr'un loc unde innaltimile sA-manate cu brazi incunjurA din toate pärtile.

0 reparatie de mai daunAzi a dat turnululde la poarta §i turnului bisericil coperi§urile lorde tigle strAlucitoare, de modà bucovineand.Varul a inlocuit de mult toate zugravelile. In-colo insd, So lca e §i astäzi cum a ridicat-o acestStefan-Voda al mAcelurilor de boieri.

De §i bAtute de multe restri§ti, intäriturile dinbolovani surf, ingrAmaditi destul de grosolan,stair' in picioare §i astäzi. Dar tirgu§orul a prinsin case nouà o parte din ele, un Armean 0-afacut sAla§ in cuprinsul mAnAstirii vechi, chiliilesint numal ziduri rupte.

Biserica insà, foarte frumoasä, e bine pästratd.Ferqti, cind mai sus, cind mai jos, patru la numär,

SOLCA 73

strabat paretii innalti. Douà u§1 sint deschise:runa, care duce din pridvor in pronaos, are uncadru de piaträ puternic 0 bogat, alcAtuit dinarcade cu arcul sfarmat, cealaltA, care vine dupAtin contrafort, are linil ca pe vremea lui ste-fan, tAindu-se in unghiii drept qi, ca podoabe,rosete. Modelul a fost vddit Dragomirna, pecare n'o poate ajunge, nici in indrAzneala 0infrumusetarea boltilor, nici in marea ingrijire aturnului, care aici, in acelea0 proportil suptiratecei elegante, e insA simplu, avind numai obi§nui-

tele ocnite, in locul rosetelor 0 ramelor sApate.Frumuseta, 0 aceia luatä de la Dragomirna,

este insä in ciubucele care tivesc, impodobind,toate liniile cu incoldcirile lor, §i tot a§a poartahrga ce duce din pronaos in naos, §i margenileabsidei stranelor, §i bolta din altar. Zugravitecum eraii la inceput, intre zugravelile sfintilor,ele trebuie sä ft avut mai de mult alt rost decitacel de astazi, cind le acopere albeata de toatezilele a varului.

E slujba din Joia Pa§telor : biserica e plina(le terani puternici, de femel gatite, 0 ei §iele in cojoacele de sArbatoare. Pe doug mesutese ingrAmAdesc colacii §i sticlele de yin, din carerAsar luminArile de cearA. La u0 stà adunatAlumea pentru spovedanie. Preotul spune evan-ghelia lui Hristos dus innaintea judecatorilorcelor rai i fArd Dumnezeii : glasul lui se innalta

74 VALEA MOLDOVEt

foarte puternic qi umple tot largul cuprins albisericii.

Afara, un batrin strimb se apropie de mine,vazindu-mä ca ieati insemnari.

Ce e, domnule, cu contractul bisericil ?Care contract ?Contractul acela de care a spus arfiman-

dritul ca. este 0 la Cernauti 0 la Viena. Si ziceacolo cä biserica trebuie incunjurafa cu lemn P

Astfel traiqte in mintea mopeagulul gindulla averile cele marl pe care le-aa avut odataaceste manastiri 0 biserici moldovenqtI 0 pecare, la anexare, le-a luat Statul ca sa cladeasca.din ele casarme 0 cite altele pana sa se ajunga.la imprejmuirile bisericilor.

Moçul cu ccontractul, a fost §i prin Romaniainnainte de-a ajunge clisiarh aice. A lucrat lacimp, ca atitia alti e Cord un eni, (Cordun =Bu-covina, pentru ca ea a fost luata tragindu-se, capentru oprirea ciumil, un gcordorp sanitar), Acalatorit a.a pe la Dorohoia, prin Suceava, prinIa0 0 Ora jos, la HuO.

Ba am fost 0 la Ruql.Si ce zici de din§ii ?El, acolo-I mai bine, nu ca in Romania...

Acolo-i pamintul larg...Ori ce-i spun, trebuie sa fie zadarnic. Si Ia.

acesta e infipta parerea ca peste Prut domneqte

HIIMORIIL 75

Tarul cel binecredincios care face pomanA cucpAminturI largi,.

Tineril cari-1 IncunjurA tAcutl, invata de ladinsul aceasta.

3. Humorul.

Flec spre Humor. Neamtul a venit la timp 0Incepe a-mi spune pe romAne0e, intitulindu-ma4 cocone), cA stApInul cad nu e a lui träsu-ra are de dus pe mamA-sa la statie la Cacica,de unde trebue sA meargA la Suceava 0, dacävreati s'o ieail in trAsurA 0 pe bAtrina...

E Romin stApinul d-tale ?Romin.

Fac socoteala, ce se ureä la vre-o trel flo-rini, cu odaia, un cealii, pe care 1-am turnat inlighean, un palm cu lapte, doug oug. bune 0unul clocit. Mi-o aduce fata birtaului.

Unde e birtapl ?... La §coalä... Lacare qcoalA ?... La cea jidoveascA.

Ap fel e hangiul neamf, cu nevastä leaKA,al badel Gheorghe.

Rominca din trasura incepe sä vorbeascA a-cum. E vAduva lui Cristea Burdea; 0 Cristea0 Burdea, nume romäne0I bune. DacA vorbe0ecam greii, poate o fi batrineta. Dar cind e O.spuie el, zice tot ea, §i, in loc de dinsul, dinsa.

76 VALEA MOL DOVEI

Tocmai birjarul deapanA o poveste arAtind ocasa pe ulita ce se urcA, la deal, printre clàdirifrumu§ele : acolo sta. un Evreil, care avea o da-torie de o sutA de lei la un crqtin §i, neputind-oscoate de la dinsul, a mers cu revolverul §i atras patru focuri asupra datornicului sail; a fostapoi o bAtaie, din care Evreul a ie§it cit se poatede turtit. A fost i arestat, dar i s'a dat drumulpe garantie.

A Idsat-o pe dinsa, Herr Goldner, IntreabAcu mult interes cucoana de lingA mine, intinzindgitul cdtre raspunsul birjarului.

AdecA 1-a lAsat pe dinsul, pentru cA a datcaution nevasta liii, pe numele cAreia e negotul.

Da, da, pe dinsa, §i el a dat caution.Cucoana e deci, cu adevArat, ArmeancA. Dar,

pentru a se pAstra credinta in spusele el de lainceput, ea aratà Ca' merge la Suceava pentrua se inchina (Sfintului' §i cA la Bacure§ti aremulte rude. tie cA sint din Bucurwi i, pentrubarba mea, imi zice domnule parinche", ceiace auzind ((Herr Goldner', schimbd pe ccocone"in (Herr Obere saü chiar ,Hochwiirden",protopop, ba arhiereil curat. Din partea mea, ampAnA la sfir§it datoria, pe care o indeplinesc cusfintenie, de a scoate pAlAria innaintea tuturoricoanelor, crucilor, i läditilor cu sfinti, i alta-relor catolice din lungul drumulul.

Drumul merge drept innainte, avind un deal

HT:MORI:IL 77

in dreapta §i in stinga un valma§ag de innal-timi intunecate de bradet des, paduri ale fon-dului sail ale deosebitelor comune din acesteparti. Pe acel deal din stinga se rasfira satulPoienii, curat romanesc, in aceste Tinuturi caresint a§a de deplin ale noastre. Totu§1 la Racova,sat mic, fdrá biserica, sint RuO, 0 pe un ogorsirguincios deschis impr4tie seminte de cartofifemei frumoase, ro§covane, cu bAsma.li de tirg pecap, 0 chiar copil balani, can lucreaza cu multáintelepciune. Mal la vale, strabatem satul-modelal Parte0ilor-de-sus, care-0 aratá in toate in-scriptiile 0 in firma §colii «poporale» firea saneao§a: romAneasca. In dreapta, suitd pe deal,e Cacica, de Romini, Nemti 0 Ru0, cu uninceput de zidire colarä a calugarilor francesi,oplo0ti de curind aice , iar de vale statia, unde«Herr Goldner» are chemarea de a cobori pe« cocoana».

PAna acolo e Inca un estilp» de platit, ca deatitea off in Bucovina, unde nu poti cAlAtorifdrä craitari schimbati. Cucoana nu-i gAse0e,ramiind plata la intors. 0 clipa, voisem sa pla-tesc eil pentru drumul ce-1 fac de hatirul ei, §i,la garä, intre bogatele multamiri, ea uitä plata,ba, la urmä, uità, la schimbat, coroana ce-midatoria pentru crditarii miel. Cind o dä, altebinecuvintäri.

Domnule Goldner, cucoana d-tale are nu-

78 VALEA MOLD OVEI

mai douA lipsuri : nu e RomincA §i nu e mamastApinului d-tale.

Nu zAii, nu ; e ArmeancA §i soacra stApi-nului midi, care e Neamt.

Si in altele «domnul Goldner*, cu care card-toresc de acum intr'o necontenitd vorbk arehaz. Solcan de ba0ind, cbAiat sAracx., de vre-ocincizeci de ani, ro§, bArbos, cu ochii mid, bu-curos de bAuturA 0 de glumA, foarte credincios,lAsind toate in searna lui Dumnezeii, prietenmare al berii, du§man al rachiului, nepAsAtorfatä de apà, guraliv i cugetator, cad e bucuroscA 0ie a ceti, filosof poporan, cu pärerile luidespre orice lucru, mindru ca duce une on 0oameni marl, cdirectori, comisarix., mare anti-semit, care a bAtut multi Jidani, mai ales inRomAnia, cind slujia in BacAti, la d. Radu Po-rumbaru ; prieten al Rominului, fiindcA e cre0in§i ctot cre0inul tot una, tot, tob, el e un izvornesecat de povestiri, vorbeqte romAngte §i nem-.te§te pe rind, pe amindouA foarte rail ,de cele mai multe off romane0e-nemte0e.timplarea cu Evreul de la Solca 1-a umplut dedurere. In Solca va sA. zicA stApin e Evreul,cci vre-o sutA de Evrei all in mina lor celeciteva mil de cre0ini. De cind cu rAzboiulde la lapan mai ales, Evreil aii prins curaj.4E1 vrut face la cre0in ca Rusul la Iapan, mein

§i

In-

HIIMORIIL 79

Ehrenwort, cocone). De cirmuire, Evreilfried : primari, notari, comisari, sint in mareparte Evrei i ral cu lumea... Cei cari sint crq-tini ieail bani aid «Herr Goldner* ma apucacle mina i inchide din ochi §i fac pe voiaEvreului. De meningita molipsitoare de la Gura-Humorului II pare foarte bine : creqtinil n'orsa piarã, fiindca-I ajuta Dumnezeil (tocmai tre-cern pe linga un crucifix §i Herr Goldner 41 scoatecaciula jupuita i sparta, spuind in gind o ru-gaciune). Sa fii cre§tin, sd nu bel rachiü, sa teinchini la sfinti, asta e datoria. «Lutrenii*, Lu-teranii, ca acei de la Paltinoasa, nu fac a§a, §i deaceia el, Goldner, nici nu pricepe limba lor, «Essind Zipser*, oameni din Zips, zice el cu despret.

Am apucat prin padurile marl* din stinga.Drum cu totul pustiü, printr'o mare*" 1in4te,pe care n'o tulbura acuma nici fopet de frunze,nici cintec de paserI. Aid statea in timpuri ves-titul haiduc Ion Darie qi pindia la poteci pedrumetiI bogatl ca sa ii dea averea la sarad.«Herr Goldner) o tie i o spune. (Mein Ehren--wort, domnule parinche Dar efi nu eram peatunci.)

De vale la Paltinoasa sint frumoase casute cuflor1 de ma§cat la fereqtile Nemtilor. Sasul Loyline han, iar linga dinsul dol Evrel. Slugile sint

n'ail

1

80 VALEA MOLD OVEf

toate Romince, de multe off de o stralucitoarefrumuseta, de care nu-0 daii sama. E zi desärbatoare in Israel, si dintr'un chiosc de lemnse raspindesc cintece de lume, cintate in cor,risete, glume. Un flacaii tembel, care spune aa fost bolnav de piept, cere tabac lui HerrGoldner, care face intaiii observatia ca la saracsa dal' pine si apa si apol cinsteste cu o tigara,blastdmind rachiul si lenea.

Paltinoasa are fierastraie si gara. 0 despartde Gura-Humorului numal citeva lanuri in carelucreaza asupra ternil negre unul linga altulNeamtul cu haine de catifea jupoita si Rominulin camasa alba.

E aid in adevar o « gura», o caldare ferita intreinnaltele dealuri impadurite, un golf de vale,intre innaltimile de brad si fag. Putine asezarivor fi avind un loc asa de prielnic, de sanatossi de placut. Dar Israel ratacitorul n'a stiut sa fo-loseasca bine aceste daruri. Cad ale lui sint maiales acele citeva strade si ulicioare, drepte, impa-nate cu cladiri mai marl, ce poarta scutul cupajura stapina, care fac la un loc «Gura-Humora,al strainilor. Serbatoarea a curatit stradele: pra-valiile sint inchise in fata, dar, negustoril, cariinsala astfel si pe Iehovah, isi fac daraverele pefuris, si «Herr Goldner» stie aceasta 0 cumparàca intr'o zi de lucru. Trec femel foarte gatite,

HUMORIIL 81

domni in cilindru si pAlArie tare si iarAsi natio-nalisti intransigenti cu perciuni lungi, caftane demAtasA neagrA si ftreamdle de coadA de vulpe.

Domnul Goldner e foarte vesel : intreabA pecutare negustor gros si multamit dacA e ade-vArat cA top Evreii din 4 Gura-Humora, s'ailumflat, cerceteazA dacA in acest orAsel, unde elvine asa de des, csint multi Evreiv. Si ei nu sesupArA de ce zice bAdAranul cu cAciula spartAsi cu trei rinduri de peteci la genunchi pentruca sA nu vorbim decit de genunchi. gDa, multiEvrei 1). (Aid, ml rog, nu este nici-o boalA. ,

Spre capAtul cellalt, sint tot case crestinesti :Romini star' destui in Gura-Humorului, si el ailfrumoasa bisericA nouA, in care slujeste pArinteleBrAileanu, un bun bAtrin care cunoaste si iu-beste Romania si null ascunde pArerile. Darpe aici sint tot Nemti mesteri, cu case curatele,inflorite de flori si de copil si de iconite sialtarase catolice. Cosarul are un adapost ca uncuib de poet amorezat. Multe case evreiesti insA,si stradele sint de o nespusA murdArie noroioasA.

La stinga, pe o muche de deal, e satul svA-besc. Iar innainte, drumul de tall, cu hopurisalbatece si podete subrede, duce peste apa Ma-ghernitel si peste alte piraie limpezi, printreculmi si rostogoliri de pietricele, spre muntelePlesul, trecind prin Humor. Sint sus, in mij-

N. lorga. littamul romancoc in Bucovina. 6

82 VALEA BIOLDOVEL

locul muncelelor innalte, in pacea brazilor sa-manati rar pe coaste.

Satul mAnastirilHumorului are infaticarea bunkfara veselie. Case trainice, une-ori, porti marl delemn, copereminte cu strecina bogatd. Cirduri devite frumoase, de rasa strait* mugesc innainteaportilor.

Ma duce spre casa parintelui un baietac, tre-cut printr'un mare cojoc mitos care ajungepina la pamint. E Gavrila Onoitl, bliat cu-minte, ccolar in clasa a patra (mai are de fAcutdoua ci apol in dol ani de doua ori pe sap-tamina).

Cum il chiama pe invatator?Nu via.Dar cum II zici?Eil ii zic gdomnub.

Ca ci mine, in timpuri...$i al citelea ecti in clasa ?Sint in clasa a patra.Nu ma, care e mai bun la vol?Nici-unul nu e bun, domnule, ci toti aca de

mijloc.0 casa cu frumoase flori pe pareti.

Cine a facut florile, baietele ?Florile ? Nevasta lui Gheorghe.Gheorghe ci mai cum ?

i mai nimic : Gheorghe...

HIIMORIIL 83

Acum vAd mAnAstirea, pe care o cutreier in-data, dus de parintele Boca. Clopotele atirnAintr'un mare turn puternic, ca acela de la Pia-tra. LingA dinsul stA bisericuta, care nu mai eincunjuratä de vechile ziduri, din care n'a rA-mas decit o ruinA de turn facut in vremea luiVasile Lupu. ClAdirea samara cu acea de laReuseni 0 Parhauti, cad n'are turla.

aid nu se mai vede nimic din vechia zes-tre pe care a dat-o in argint i aur ctitorul dela 1530, Teodor LogofAtul lui Petru Rareq 0unul din vechil boieri ai terii. Mormintele statiIrish' la locul lor, 0 pentru a cuprinde rAmA0-tele lui Teodor 0 ale sotiei sale Anastasia s'atiläsat douà addposturl boltite intr'o incapereanume, care se aft' intre pronaos 0 naos ; else odihne0e supt o piatrA de marmorA frumossApatA 0 co§covitä la mijloc ca un sicriii ; ea,supt o lespede obipuitA, in stinga. Chipurileamindurora se vAd pe pArete, 0 ele aratA cumse imbrAca pe atuncl boierimea.

Logolatul are un fel de cAciulita, ca o beretäde marinar, cu fundul albastru 0 margenile gal-bene. Poartä un guler rop 0 altul albastru, o lungahainA galbend cu brandenburguri albastre ; pe la-ture, e o deschizAturà cu ace1ea0 brandenburguri.

Ea, in genunchi innaintea Fecioar4 poartA opalariuta viorie cu dungi, asemenea cu pAlAriilede paie din timpurile noastre ; pe fundul ridi-

i

"al

Er4

&91;;-- tint 1.14'111km ',Di monacmarmwetambaViZvi.Olitacia

or. Or-

14.1

Grnp de Oran! bucovinenl.

MOM

eir!,-.7-,!vvr,rori,oartr_11r. 74- ":::?,:t

r-'CO.

=a,

"37:1'-'

HIIMORIIL 85

cat e 0 dunga albastra, 0 roate albastre se in-§ira pe margine. De supt palarie cade un valin colturi, dintr'o stofa cu liniute 0 puchitelvioril. Rochia in falduri lungi e de brocard deaur, cu mined ro§ii avind triunghiuri de aur.

La locul de cinste al ctitorilor, ace§tia ail zu-gravit insä familia domneasca. Iata Petru Ra-rev, purtind pe cap coroana de aur cu cinciramuri : are fata rotunda, barba final* parullung; ve§minte arhiere§ti bogate il acopar. ElenaDoamna apare de o frumuseta rail, supt aceia0coroana mareata, in haine de brocard de aur, pefond verde cu minecile ro§ii. Un colt de lemn alcorului acopere de sigur chipul fiului celui maimare al sotilor domne§ti, acel Ilie care s'a turcit,lepadind de la dinsul Domnia. tefan, cel mic,care a perit ucis, dupa multe ispravi ticaloase,apare aid ca un foarte cuminte copila§ incoronat.

Humorul se mindre§te insä cu zugraveala sa,care a ramas neatinsa 0 pe dinauntru §i pedin gall, unde numal un parete a fost dezgo-lit de ploaie. Aibastrul seninului stapine§te,smaltat cu aurul cununilor, §i cel ce strabate cuochii multele chipuri, in0rate rabdator dupavechi datine, capata o innalta parere despre me§-te§ugul zugravelii in timpurile maririi noastre.

Din vechime a mai ramas catapeteazma, sill-lucita sculptura in lemn, bogata 0 amanuntita,care, impunsa de cari, ar fi menita insa peirii.

86 VALEA MOLD OVEI

De alminterea, o reparatie dupa regula vienesäameninta intreaga zidire minunata.

Biserica e astazi toata plina de prinosuri dealuat, facut in toate formele : paseri, copacei,0 altele care nu se pot intelege. Nuci aurite,mere, alune, strafide, roFove sail ccoarne demare' shit infipte in betivare.

In locul mirosului tatniiei 0 smirnel mortilore, astfel, numai aroma buna a pinil hranitoareprin care se tine viata oamenilor.

ii. Voronetul.

Pana in sara se mai poate vedea VoronetuI,-care se ascunde in paretele de dealuri din astinga ora§ului, unde al zice ca padurile de bradcople§esc totul. Ma duce intr'acolo, nu un Onoiiidintr'o clasä unde (tog sint de mijloc), ci fetitaparohului Zavadovschi, care ma Intovar4e0ede la Gura-Humorului, vorbindu-mi pe drum deminunea sagetilor, care ail aratat locul de cla-dire al Voronetului 0 de cintarile de bucurieale ingerilor din paltin.

Trisura trece Girla Morilor, care se strecuralimpede pe prund, ea ratace0e pe locuri bolo-vanoase, unde fiecare drumet are alt drum, in-nainteaza in umbra codrului de brad 0 trece peun podet Moldova.

VORONETUL 87

Colt de tart in Bucovina.

:

ra_

'

r

/T.

44:17,

8a VALEA MOLDOVEI

E aceia§i apa vioaie, dar larga, selling, pecare o §tiam din partile sucevene ale Moldovei.Inteun freamat maret, ea merge spre hotarulnostru, de care nu vrea sa §tie, cautind departeSiretiul ripos cu apa galbie, batrin sot pentruaceasta mireasa tindra cu sufletul limpede. Hu-morenii 0 Voronetenii culeg pastravi pestriti inochiuri adinci de apa.

Mai departe e piraul Voronetului, care macaracum, in vremea de revarsare a ploilor, nu e deloc un piriia§ de despretuit, ci hrane§te harnicMoldova, stapina sa. De aid in drurnulete cotitese in§ira casele satului Voronet. Peste citeva po-dete de crengi, captu§ite cu ace de brad, seajunge la manastire, in adincul adincurilor co-drului, in valea cea mai tainuita a vailor mun-teluf. Manastirea, astazi biserica de mir ca 0cea de la Humor, se vede numai cind ai ajunslinga dinsa §i-ti iese innainte parintele Zava-dovschi, a§a de Romin cu tot numele sag, a§ade gospodar cu toata boala sa, care nu e maibucuros de nimic decit sail arate, in cele maimici amanunte, biserica sa, pe care-a pazit-o, acuratit-o 0 aparat-o cincisprezece ani.

Ziduri noua, care se prind de cele vechl insaciteva frinturi numai, cercuiesc un tap§an

innalt de ruine, de modilci 0 beciuri adinci, pecare le acopere acum de o potriva iarba tinara.In margine paze§te marele turn, care era inchis

VC:MONETT:IL 89

o data cu doua porti de stejar i in naltul caruiaatirna cele doui clopote.

Auzi cum suna : pare ca zic : tefan-Vocià,Ste-fan-Vo-dà !

Biserica acelui pe care-1 cinta in pomenire ves-nica clopotele sale, innalta un turnulet cu firidedinteun coperemint de sindrila, care era altadata impartit in patru scotea, la mijloc,mai bine la iveala. Doud contraforturi sint in fata,dotia la altar. Ele nu erail la inceput, ci ad fostadause pe vremea liii Ilie Rams poate, de acelMitropolit Grigorie, care e ingropat ca un ctitor,supt piatra ce-si pregatise, in pridvorul pe careel 1-a innadit la cladirea lui Stefan-cel-Mare, im-podobindu-1 icu cloud marl feresti gotice, ce in-trec cu mult ingustele ferestuici ale bisericii vechi,incadrate acestea in ramuri de piatra sapata. Si,la rindul sail, Stefan ridicase zidirea sa de piatracu trel abside in locul bisericutii de lemn undetraise in schirnnicie acel Daniil Sihastrul din carepoporul a facut sfetnicul zilelor de nenorocireale marelui Domn, indemnatorul lui spre lupta

evlavie. Intre frumoasele pietre de mormintse vede aceia care acopere ramasitile umiluluicalugar, sfint teranesc tirziii, pe care 1-a dat Mol-dova noastra.

In trel rinduri s'a zugravit Voronetul. OdataGrigorie a chemat mesterii pentru pridvorul sad ;alta data s'a zugravit un sir de sfinti pe pare-

culmi

si

90 VALEA MOLDOVEt

tele de linga intrare ; dar zugraveala cea maree §i cea bunk i ea acopere cea mai mare partedin afara 0 tot launtrul bisericii.

Nici-odata nu s'a facut la nol o mai desa-viqita arta bizantina, sfinti mai lumino0 i maiblInzi decit aicT. Luni intregi ar trebui cercetat

Biserica din Voronet (dupd Roinstorfer).

cu rivna fiecare colt de zugraveala, fiecare unghiüde impodobire maiastra : nici-un pictor strain n'aavut aceasta rabdare pand acum i nici-unul dinpictorii noqtri, instrainati ca suflet i vinduti iu-birii de argint, nici-unul din el n'a calcat aidpentru a se insufleti din cea mai de pret mo-tenire artistica a strabunilor. El a§teapta sa ii

VORONETIIL 91

se plateasca scump munca de boieresc, facutafail tragere de inima.

Dar nu e aid numai zugraveala ca sa mar-turiseasca despre simtul de frumuseta al in-naintasilor nostri. Strane lucrate in lemn de tisäde un calugar din veacul al XVI-lea (1577) teintimpina in pronaos. De-asupra usii ce ducede acolo in naos e prinsa cu flare o grindaaurita, sapata cum nu se poate mai frumos, sio bucata din alta, cu zugraveli pe fond de aur.aplicat pe lemn, e acurn räzimatä de strane.

Alt rind de strane, in biserica, sint darul unuiMitropolit din veacul al XVI-lea, si ele se impunsi prin felul sapaturii si prin acela al zugravelii.Mesutele octogonale aveail chipuri de sfinti, acaror frumuseta se mai cunoaste Inca. Catapi-teazma scinteie in aur, si toate amanuntele elsint minunate. Icoanele marl si mici sint destulde vechi si, spalate ddunazi, ele s'aii destainuitde o nespusa frumuseta, cele mai frumoaseicoane din cite s'a5 pastrat pina astazi.

In locul indatinat al ctitorilor \Tad pe Stefan,cu par bogat Man, cu ochl caprii, DoamnaMaria, frumoasa, oachesd, Bogdan, icoana a tataluisail, si o mica domnita fail nume, cu cerc de mar-garitare pe cosite, top in brocard gred de aur.

Incetul pe incetul, la lumina facliilor, toatepodoabele bisericil lui Stefan s'ail desprins in-naintea ochilor miei uimiti. Biserica se &este

92 VALEA MOLDOVEI

de denia Joii Mari, 0, cind ml uit in urrnA ladinsa, ferestuicile scinteie ca dungi infocate. De-asupra, vintul a dezvAlit mAretia cerurilor de negrui aur, biserica boltitA de-asupra bisericii.

*

MA intorc tArziii prin coclauri, in tinguirilevizitiului, care spune despre suferinta de toatezilele a poporului sAil, *cel mai stricat dinIumep, vindut Evreului §i cAlcat in picioare deCirmuirea care-I despretuie0e.

El nu crede in doftori, ci in babe, de la carespune cA 0-a cApAtat mintuirea.

MA fAcusem a§a de slab, cA nu eraii de-cit oasele de mine. Eram alb, curat, ca pentrumoarte. i baba numai ce mi-a dat o unsoarede m'am uns la §ele. Si a doua zi m'am sculat.

i n'ail aflat doftoril ?ParcA dacA omul s'a lecuit cu cineva, o sA

meargA sA spuie doftorului ?...

Dorm intr'o odaie mobilatA, la o gazdA defunctionari, romini, nemti §i evrei, frati intruputere §i intru limba nemteascA, domni marlpe acest pAmint de stoarcere i umilinta.

5. Spre Vilma.Negocierile cu tot felul de Jidani pentru dusul

mieil la Cimpulung sail, dacA se poate 0 nuse poate, pentru cA SimbAta de mini a Evreilor

SPRE YAM' 93

e 0 Simb 'Ma Pa0i1or noastre , panA la mAnAs-tirea Putna, tin tärziii in spre amiazi. Lumeaumblä in multe pArti pentru serbAtorile apro-piate, 0 drumul mieii e in mare primejdie dea rAminea bald. in sfir0t, un Evreil se sacrificA0-0 oferl call 0 Tiganul pentru suma cu totulneobipuitA de opt florini pe jumAtatea de zice mai rAmine. Fiind singur, nu lasä nimic, 0ne invoirn astfel. TrAsura pleacA dupà amiaziprin multimea strinsä la Humor pentru tirg 0ingrAmAdita la tArAbile de luminAri, la prävä-lifle de pAlArii cu pene de toate felurile, la cir-ciumile care minglie de lungimea postului 0gAtesc sufletele pentru bucuria Invierii. Bietiinoqtri oameni se incurcA intre dinqii, se zAbo-vesc, 41 dad tot banul strins prin muncA 0 faccelor ce-i vede cea mai rea impresie. Cei maimulti ail fata suptA, ostenità, dezgustata 0 pArullung eroic filfiie in zAdar lingA aceastA fatade durere.

Dealuri innalte cuprind toatA zarea, 0 oricedrum trebuie sA se strecoare printre culmilestilpite cu brazi rarl. Cel mare, catre Vama 0Cimpulung, cAtre Bistrita deci 0 Ardeal, treceintAiii apa Humorului, care aleargA iute, albAs-trità de seninul ce se desfAprA de-asupra. Apiiute, limpede, vioaie.

indatA, Moldova se vede iarA0 la stinga, 0 la

94 VALEA MOLD 0 VEI

Buqoaia o trecem in locul unde, intr'un largcimp de prundi§, strabatut de vinturi, ea pri-mqte dunga de otel albastriil a Suhal. §i deaid innainte, ea este insa in margenea dru-mulul, ducindu-se prin aceasta Bucovina hrapitä,din Maramurqul descalecatorului spre acea taranoul care de la dinsa a primit numele de :Moldova, Intre salciI, supt dealurile puterniccladite, ea-§I urmeaza, clipa de clipa, drumulel ve§nic. De amindoua laturile ei, innaltimileintind padurile de brad sail fete goale, rupte, destincl lostopanoase §i negre. Valea sarnana cuacelea de la Apus ale Moldovel noastre.

In fund, muntil par ca in chid orice cale : unnoil parete de brazi s'a Wernut intre ceilalti,ca o piedeca in calea drumetilor. Moldova, cescinteie in vale ca luciul unel sabii de uria§,nu se vede de unde ar putea sa vie. De-a-lungul malurilor el se desfa§ura insa pe calede trel chilometri satul zis Vama pentru ca aidse ridica vama de catre oamenil Domnului, dupace negustorii ieOsera din ingustimea Cimpu-lungului, din cuibul ciobanilor mai mult liberidecit supu§1 Domniei. Pe aid prin Varna ailtrecut atitea o§tI ce at cazut din Moldova asu-pra Ardealulul, §i odata, la 1717, Vama a vazuttabarind Tatarimea salbatecä §i. pe Domnul teril,Mihal Racovita, care era silit sa o intovara§easca.

Intorcindu-se biruitor in aceste 041, Mihai-

SPRE VAMA. 95

Colt de tart in Bucovina.

44.4efstr,dj-r,

96 VALEA NOLDOVEL

VodA a ridicat pe dealul din dreapta, la iesireadin Vama, un stilp de piatrA proastA, cu o in-scriptie netrainicA, ce se innalta i astAzi in mij-locul unel imprejrnuiri nAruite i pline de muitemurdAril mai marl decit puil de pisicA scapatide grijile lumil.

Azi Vama are vre-o 3.000 de Romini i atitiaEvrel citi trebuie pentru a face o impresie curatevreiascA acelui ce strabate numal acest sat, caree, de departe, un tirgusor, unde teranimea vinepentru tirguieli i beta. Sabäsul va scoate in-data la iveald si la primblare pe top acestistApini, al vechii (vAtni) cimpulungene, oameniinfloriti, gra0 in burtd, multamiti, cariil cintAin minte, clAtinind picioarele in cadenta. Detoll insa, acesti oaspeti adusi de mina Austrieln'ar fi mai multi decit trel sute, can aü insacele mai bune locuri, si nu numal pe stradA.

6. Moldovita.

0 cale feratA cu linia ingustä duce in sus t)evalea Moldovitil (poporul zice i Moldogita), ceiace aratA cit e de mult de cind s'a primit cu-vintul, pe cind strAinil scriti Moldawitza i in-Vatatii nostri nu tiü, pe temeiul actelor slavone,care slaviseazA i numele de locuri, decit deMoldavita. Aceastä Moldova mica se varsä laVama in Moldova cea mare, si Bucovina e fatI

MOLDOVITA 97

de tam Moldovel astäzi un fel de tara a Moldovitii,care insä nu se poate revarsa unde s'ar cuvenidupd firea 0 dreptatea lucrurilor. Ea nu e insä unrid de nimic, un plead de munte, ci, macar inaceastá parte din an, se infatipaza ca un largcanal pentru apele strinse in cuprinsul culmilor.Timp de peste un ceas eall va tremura undelein §opot lingd drumul nostru i linia suptire aail ferate.

Sate le ad pe aceasta linie numiri mindre :Frumosul, Dragop.. Ele sint bine inchegate, cugospodaril hotarite prin legaturi de prajini 0scinduri, cu case de lemn acoperite cu tencuialaqi varuite curat in alb. A§a ceva se mai vedeinsa qi aiurea in partile bune ale Bucovinei,unde inriurirea coloni0ilor straini a facut säinnainteze mult vechiul tip al easel mo1dovene01.Mai putin obi§nuita e rara, mareata frumusetda femeilor ce trec infaqurate in cojoace, cu ca-trinta prinsa innainte, picioarele infdprate incioareci qi incaltate cu opinci 0 0ergarul strinsin jurul capului. Fata e desavir0t ovala, nasulpotrivit, drept, ochii marl supt sprincene suptiriarcuite, parul bogat, castaniii-inchis. Samand cuMaica Domnului din vechile icoane, §i privirealor are limpeziciunea privirilor de ciute nevino-vate. Barbatii par insa §i aid jertfe ale traiuluirad 0 ale betiei : toate circiumile sint pline inaceastà zi de infrinare, care e Vinerea Pa0e1or.

N. Iorga. Neamul roindnesc hi Bucovina. 7

98 VALBA MOLD OVEL

De multe ori el par staliile voinicilor din vre-mile bune, al cAror urm4i adevarati shit.

Trec une ori 0 Hutani cu Opci roii, CUpantaloni ro§ii, ca niste husari impArAtqti.

*

Null din Bucovina (dup l. alonarhia austro-ungarb).

Ciudat popor 0 acesta, care cuprinde totmuntele de la Apusul Bucovinel 1 SA fi fost elcindva ni§te piston romini, ziqi Hutil., precumcelor din Ardeal li s'a zis odinioarA : Motil? Dinacest nume de al-luti) sä fi fAcut strAinii peacela de cHutull), supt care shit cunoscuti as-ail ? SA li fi schimbat Slavii dar cari Slavi,te intrebi, de unde, cind 0 cum ? , sA li fi

Willi%leen,1111111111111t114

MOLD OVITA 99

schimbat deci Slavii limba lor veche, din careail ramas numai cuvinte razlete : cbrinza,, (cord»0 multe altele, pe care le amesteca in graiul lorslay de astazi ? Oil ea fost totdeauna Slavi, cari0-ail insu0t, odatA cu multe vorbe romAne0i, 0'porecla data de Rominii veniti spre din0I? Sigureste ca sint niqte marl betivi, niqte stricati failPareche 0 ca mor dupA cirpe ro01.

*

Valea se large0e inteun cerc de muncele.Acolo e sat nemtesc, cu nume aduchtor denoroc, Freudenthal. Bisericuta alba, copii ascu41in culcupri de brad, cari striga eguten Tag',scotindu-§I golarle capete blonde, fete cum inti,la lucru cu u§a deschisa qi ochii dupa drumeti.tin falnic jandarm cu sabie, ptqc'd 0 chivarade postav galben.

Sint doua Moldovite. Una era odata manas-tirea insA§1, Cu robil 0 oamenii ei de slujba,arzati in multe casute 'mprejurul ei; cealalta,destul de departe 'n sus, era Slobozia, locul deadapostire al satenilor chemati pe pAminturilemanAstirii : venirà mai multi R41, §i firea lorruseascA 0-ail pastrat-o ei 0 'Ana astazi. Deciei se numesc Inca Ruqii Moldovitei. Ma oprescla Moldovita-manastire, innaintea portii ziduri-lor de cetate, abia rupte de vreme in fata 0

100 VALEA MOLDOVE1

avindull Inca un turn de la mijloc, fAcut dinnoil pe vremea turnului de la Dragomirna, cucare samara bine in toatA alcAtuirea puternicA

Biserica Moldovitel (dupit ellionarhia austro-ungarits).

0 in podoabele aid*, fireste mult mai putinesi sarace, de rosete 0 ciubuce de piatrA ; cloudalte turnuri strAjuiesc la colturi.

De departe, mAnAstirea se vAdia prin turnulsuptiratec al bisericii sale 0 prin coperisurile

-

MOLDOVITA. 101

negre indoite, prin Orurile de fere§tI ale clädi-rilor celor vechi, care sint astazI locuinta unuiparoh Inchis in aceastä pustie desa.vir0tà. DacapAtrunif in curte, mai vezi in dreapta o partedin casele domne0I, cu doug. rinduri : mal multefere0I incadrate bine, o tWa frumos s'apatä s'211pastrat neatinse.

Biserica se datore0e evlaviei lui Petru Rare.El a ales acest loc, la oarecare depdrtare demanastirea cea veche a bunicului WI Alexan-dru-cel-Bun, 0 cu cheltuiala lui s'a fäcut tot lu-crul. Moldovita cea noud, rarepascA, poate staalAturi cu Pobrata ace1uia0 ctitor. Dar ea sedeosebe§te de aceasta prin multe aingnuntede cladire. La inceput e un pridvor de trei offboltit, care se razimä pe patru stilpi de zid, pa-trati. De aid treci intr'un pronaos destul demare. Mai departe e camaruta intunecoasä amormintelor, i aid doarrte supt un chivot ciudat,tivit cu ciubuce §i rdzimat pe patru stilpi pa-trap, cprea-sfintitul parintele nostru Efrem epis-cop de Radauff), mort in anii 1625-6. El pornisedin Moldovita ca §i alti doi ierarhi moldoveni,ale al-or ram4ite ail fost aduse de la Scaunelelor vlAdice0.1 0 astrucate aice.

Biserica ins41, naosul §i altarul urmeazI,rotunzindu-se in trel abside, care sint exagonalepe din afard §i impodobite de partea aceia cuocnite §i lungi nervure. Cadre de piatra incun-

102 VALEA MOLDOVEI

jura toate u§ele, in arc sal-mat la cea d'intgiti,iar la celelalte in unghiuri drepte.

Lumina vine pe cite dou'a fere0i gotice §i&Ea altele mai mici, patrate, de fiecare lature,afarA de ferestruia altarului. Contraforturi spri-jinA pAretil. Un singur turnulet, CP acela alVoronetului, se ridia de-asupra boltirii naosului.

Dar minunea e §i aici ca §i la Voronetin parte, la Humor, zugrAveala, despre care sespune anume ca a fost fácut5. in anul 1536, cuun an innainte ca ctitorul sä-§1 piard5. Domnia.Ea samanã a§a de bine cu aceia de la celelalte&La biserici pomenite, incit trebuie sà se creed&ca a fost fãcut 5. de aceia0 mqteri in tustrelelácaprile.Pdstrarea e desdvirOtá, §i luptele pentrucucerirea Tarigradului, atacat de Ieniceri calári§i de Spahii cu cealmale, par zugravite ieri. Asuferit numai paretele pe care de obiceiii ilbate ploaia i acele locuri unde §i-ail zgiriatnumele atitia drumeti cari, neputind lua o amin-tire frumoasä, s'aii simtit datori sa lase unaurità. Sus de tot, in litere marl, s'a ve§nicit gBlancAlbert, étudiant en droit, le 15 mai 1838,, unuldintre cei mai vechi din veacul trecut ; daurazicete de Jidani ail batjocurit in acela0 chip zi-durile bisericii lui Rare§, in care vedeaii numaio antichitate interesantä a cpatriei, lor Bucovina.

intre ctitorii, zugrdviti pe paretele din dreaptaal naosului, se vede Rare§ cu coroana innaltd,

si,

MOLD OVITA 103

Impletitä, in haine lungi si largi de brocard cuflorile de aur tesute pe galben. Doamna lui, E-lena, Sirboaica, fatd de Despot, poartd, cu ace-leasi vesminte scumpe, coroand grea, de aur, cucinsprezece ramuri, impodobita cu pietre scumpesi mArgAritare ca si margenile aurite ale rochiei.Gitul e prins inteun guler rosu, colturat §i unlung vAl cade pe amindoud laturile trupului.Copiii se vdd amindol, in vristd de vre-o zeceani : Ilie si Stefan. AsAmAnarea intre aceste chi-puri domnesti si cele de la Humor arata caDomnil nu se zugrAviad cu o fatd oarecare, cicA mesterul cAuta sd prindd insusirile deosebi-toare ale chipului lor : Elena are aid fata lungd-reatd, dar plind si ochii marl, cu coada prelungitd.

Dacd nici aid nu sint odoare, multe din po-doabele vremii vechi s'ail pdstrat, si ele sint in-tocmai ca acelea de la Voronet. De-asupra usilorse vdd Inca grinzile originale, säpate 0 acoperitecu aur. StrAnile de tisd, tail si lucii, ca de unfilde§ galben, ad aceleasl sdpAturi acute de uncalugdr din veacul al XVI-lea, care si-a scrisnumele pe o foaie de pergament lipita de lemn,si astdzi foarte stearsd. Scaunul vlAdicesc e lu-crat si aid in roate si colturi, frumos colorate;de cloud off se vede sterna bourului, asa cumse fAcea pe vremea lui Petru Rares, cu intregulcotor al gituluf. Mesutele in muchi, foarte dez-golite insa de stucul lor aurit, s'ad pAstrat 0

104 VALEA MOLD 0 VEI

aid amindouä. Catapiteazma e insa" mult mainouà i deci mai pre jos decit acea de la Vo-ronet: e din aceia§1 vreme cu icoanele impára-teVi, lucrate cu o ingrijire deosebitA. In altar semai tine un frumos pomelnic in triptic, facut pela anul 1600 §i impodobit cu stucaturi aurite.

Moldovita veche e ceva mai incolo, pe un tap-§an de supt dealurile innalte, chiar de-asupraapei Moldovitei, ce gilgiie in vale , pinedu§oará, ce tremurl S'a pästrat mult din zidu-rile cu totul grosolane, acute dintr'o ingrAmd-dire de lespezi de toatä mArimea §i culoarea,legate cu ciment slab. Iti dal samã ca era unpridvor cu ferestuici rotunde, cite doua de fie-care parte, un pronaos cu douä ferWi mal marlO. cu doua bolti de gropnità, apoi un naoscu alte douä ferWl, i altarul. Se mai vede cevadin temeliile unui turnulet. Icoana hramului,Buna-Vestire, se cunoa§te bine pe o tiO, caciteva chipuri de sfinti, la altar.

Aceasta a fost una din cele mai vechi bise-rid de zid ale Moldova Astäzi, dup5. ce ail lua-t-o Ovoaiele unei primaveri sälbatece, ciobanii41 fac focul de vreascuri supt bolta gropnitilor,§i toporW s'albateci cresc in altar, pe cind co-paci vinjofi §i-ail fdcut locul aiurea. Moldovite-nii §tiii sà spuie despre duhurile ce umbra aiciin noptile negre, despre luminile ce se aprincl

si

CIMPULIINGUL 105

nAprasnic pentru rugAciuni nelegiuite la care yinmortii, p5rAsindu1l odihna, despre comori ce zacsupt rAdAcinile bradului celui mare zbucnit in-tre dArimAturi. Ei tin cini fa de cAtre bisericA,si la vederea drumetului necunoscut ei spumegalrupindu-0 lanturile si mused i pe stdpin dacAvrea sA puie mina pe dinsii.

7. Cimpulungul.

Innapoi spre Vama, printre circiumele undebAciuiesc aceiasi oaspeti pe cari i-am gAsit lasosire. Se plAtesc doi stilpi de drum la doiJidani, pe cari-i indemn sä invete romAneste intare Rominilor. Unul, un copil, ride, iar cellalt,bAtrin habotnic, mugeste innaintea ofensei ce i-amfAcut si pleacA scuturindu-0 de minie perciuniialbi.

Cutreier Vama in lung, printre multele circiumimurdare. Mi-e silä sal ieaii un pAhar de apA simerg sä-1 cer la preotul romin de la bisericade lemn, in casa cdruia mirosul de cozonaciproaspeti se innalta prevestitor al Pesti lor. Pelingl estilpul lui VodA)), ridicindu-se ca un mor-mint turcesc intr'un cimitir parAsit si pingArit,apuc pe vechea icale impArAteascA,, ce duce,strecurindu-se printre munti, spre intrarea bis--triteana a Ardealului. Prin negura de intunereea serii cu stele putine qi pete groase de nori,innaltimile se prezAresc ca niste gheburi de

t

106 VALEA MOLDOVEI

Gospodilrie bueovineani de la tarA.

Q.

4' ---IX7'.t,I .... .-,.-.0. ,,.;-1*.t.. ,,,.

A

- ...,.4.- ',-3°^ 1. :i '''' n .r. V ;.fli:V. ' rn..

e.A..r....

6er, ',.

I

-,--,,, a. ,.,. ,o.ii,-;.-..f.-;,::4 , f , , 7:: .° :

46. '''' 10..kii!' . ..._ %''..'i'A .1,, . " .f 6 .6-- s,...

.1 .:- k.',

Ve:. Aia 7 , 1,,Ed A

s.i. i :.,. /

.- -:. .6,-__ - -;)

Vii,._ .

CIMPITLIINGUL 107

camilä, una dupa alta, mai mult goale sad pre-sarate cu brazi. Pe vale, casele satului Prisacamargenesc drumul, §i vederea se coboara, fer-mecata, asupra erpelui de otel ce se iveOe invale i care e Moldova. Apol nu mai sint sate.Drumeti se intimpina rar, in earl ce lunecaoerse, ca ni§te umbre. Dupa vre-un ceas numal,incep cele d'intaid case ale Cimpulungului, carese tot deOra intre muncelele cu brazi, latosnesfirOt.

Nu sint nici felinare in acest Cimpulung ve-chid ; femeile imbracate ca la munte, pe cap cu."Oergare albe de pinza de casa, oamenii in su-mane, cu palarii largi i vitele lungi de par uns,Nemtoaicele in haine de ora merg pe dibuitesad se ajuta cu felinare de mina, ea in timpuride tot vechi. Lumina facliilor prohodului dum-nezeiesc aprinde fereoile bisericii de lemn alui loan Teodor-Voda Calimah, Domn al Mol-dovel in 1758, nascut in Cimpulung, dintr'unOrheian qi o femeie de acestea cu catrinta,cioareci §i Oergar, femei puternice i suferitoare,dar fãrà frumuseta acelora de sus, de pe Mol-dovita.

Felinare oibrede, de moda veche, cu petrolarunca chioriq putina lumina : altfel sint dese instrada mare, ce se deschide acum, cu praväliiimpunatoare §i pavagid bun. Biserica cea nouä,de zid, cu multe turnuri i turnulete, a Rominilor,

si

108 VALEA MOLDOVEL

Inteo gradina publica, e o cládire ca pentru unora mare. Tot ap. 0 frumosul Otel Comunal,unde jos e circiuma, cafenea 0 restaurant, in

La fintinä.

care pirotesc lucruri 0 oameni, Nemti i Eyre.Acolo am petrecut o noapte fail dormitä, in

care somnul m'a prins numal pentru a visa cad. Tanoviceanu, profesor de drept la Universi-tatea din Bucure0i, scrisese o mare prostie, pe

CIMPULIINGUL 109

care ell o cetiam cu deosebitä plAcere, ceiace aratA cit de apropiate de adevAr sint unelevisuri.

Gindul de a merge la Putna cu trAsura a tre-buit sA-1 pArAsesc. Chelnerul evreil imi adusesenoaptea un birjar, care-mi vorbia din intunere-cul netulburat de luminArica odAii mele pentrua-mi spune c5. asa un drum, cu SabA§ si Pasti,costa optsprezece florini, de cloud ori cit s'arcuveni. Impotriva legilor egalitare ale Bucovi-nei 1-am trimes sd se spele si am ales trenul.

AsearA-1 vazusem sosind, tirind un lung sirde vagoane in mijlocul noptii negre. Linia por-neste de la Hatna, atinge Costina si Cacica,Humorul si Vama, ca sa vie la Cimpulung.De aici el nu mai are a face cu drumul im-pArAtesc, cill are calea lui deosebitA, indrAz-net tAiatA si cusutA cu poduri printre muchilede munti cu ciucuri de brad, de-alungul serpuiriiapelor albastre ale Moldovei, printre cAsutelealbe ale Cimpulungenilor din Cimpulung §i aleCimpulungenilor din satele vecine. El atingemai departe Sadova, de unde aii venit de sigurstrAmosii Sadoveanului nostru, Pojorita, vechicuiburi de oieri pletosi, §i apoi, infundindu-sespre hotarul nostru pe aceiasi cale de apA, elajunge tinta sa, Dorna. Adec5. Vatra Dornei,

110 VALEA MOLDOVE1

caci Dome sint mai multe : la noi chiar, ca Sa-rul Dornel, ori in Bucovina, ca Dorna Cindre-nilor, urma§ilor lui Candrea.

Vatra, inzestrata cu strade pietruite §i impo-dobita cu cheiuri, e un mare centru evreiesc,numal evreiesc. Otelul comunal, cladit din banilunul proces ci§tigat de tirgovetii romini, e tinutde Evrel. El ati §i Wile Dornel la care yin

Stink (lupi eMonarhia austro-ungari*).

mai mult Evrel din Romania §i Bucovina. Elail birjile care ducead odata, cind n'ajunseselinia pana aici, la Iacobeni, cu casele lui delemn, la Valea Putnel, a§ezari marunte de Mun-teni. §i astazi aceste birje innainteaza in Ardealpana la Bistrita.

Drumul se infunda in munte prin Candreni 0Poiana Stampel, printre casute, biserici de lemnale Rominilor §i propinafii evreie0i. Romini §icite o ceata de Ruteni cari nu lipsesc nici

Dorna-Vatrel (dupti eMonarehia austro-ungarit).

112 VALEA MOLD OVEf

pe aice stràbat drumul din vale. Tigani po-posesc pe la crisme.

Páduri dese, foarte bine tinute, te incunjura" pealocurea. Ajungi in Ardeal färä a trece prinpiatra goald. Dar in toate pArtile pámintul sesaph in cazane si culmi, si vara, cind iarba einnaltà si verdeata blindà a fagilor se imbinä cuintunecosul verde al brazilor si molizilor, pri-velistea e de un nesfirsit farmec, care pentrunol se uneste cu durerea lucrurilor scumpe ces'ati pierdut.

VALEA SUCEVET

N. lorga. Neamul romilneec in Bucovina. 8

'corAv..sic&cosIce'frONSee****240

1. Spre RAdAuti.

Trenul pleacd din Cirnpulung la 6 ceasuri dedimineatd, i sint in clddirea mat-untied a gAriiinnainte de a rdsdri soarele. Geamantanul mi1-a adus argatul otelului, care se scoald la 3 0jumdtate, se culcA 1j 11, face tot lucrul celgreil, abate bereap, me0e§ug pe care nu-I ctienici stApinul, i iea pentru asta... cinci florinipe luta! Ii cinstesc cu o coroank care-i parecAzutd din cer.

Pe bAncile de-afarA, a0eaptd un moc, ca unLogolat al MAriei Sale tefan-Vodd, o bdtrinAscorojitd care a venit de la Humor sail vaddbdiatul bolnav in spital, c1 o fetitä pe care mo-011 o duce de Pacti acasA.

Se intinde o vorbA arzata, moldoveneascd,cu povecti lungi despre flAcAi cari sfdrmatpiciorul :

0-ail

116 VALEA. SIICEVEf

Ion 11 chema pe flacaul ciala, zice baba.Nu, il chema Leon.Era Nearnt atuncea?Nu, asa-i zicea lui.

Baba sta si se gindeste :Loghin 11 chema pe flacail.

Si mosul se adinceste in ginduri.Da asa, Loghin.

Fetitei II e frig si, de cite ori se uita cinevala dinsa, ea tot ride, despre aceia.

I-i frig copchilei, zice baba.E! frig, raspunde mosul. Si, daca i-ar de-

gera urechile, gaseste ea si altele.Pe incetul se string jandarmi, finanti, tiind la

brat iubite cu lacrimile in ochi, Nemtl cu pal&riuta verde, functionari, Evreice care se leaganape solduri. Si tot buclucul pleaca spre Hatna,in cea mai senina, limpede si sfinta din dimi-netile senine ale muntelui romanesc.

*

De la Partesti innainte, linia care urmeazavioiul Solonet iute, se ridica impreuna cu acesta,indreptindu-se spre nodul de trenuri de la Hatna.De mult nu se mai vede pata intunecata a bra-dului si trecem intre cimpia bine arata si intreInnaltimile tot mai slabe, care yin de la Cacica.E partea de Invalurari line a Bucovinei. Suptdealurile acelea vad Inca odata, acum la calda

SPRE RADAIITI 117

0 buna lumina a soarelui, batrina biserica a Par-hautilor, galbuie-neagra ca o veche teasta demort, goala, trista ca 0 dinsa. Lumina cea marepare ca se fere0e de dinsa, §i abia o raza o sa-ruta din treacat.

innainte de Hatna, Suceava scinteie intr'odunga larga argintie, primind inch tot soarele

Claci (dupli (Monarhia austro-ungarb).

diminetil. Si aid ea trece senin, fara neastim-parul Moldovei muntene, printre salcii. !ntinsul§es verde, margenit de dealuri joase, impiestritcu drumuri fugare, innalbit de case, Innaspritde arbori, o tine ca'n palma, ca pe un copil a-lintat 0 cuminte. .

La Hatna, se imbulzeste tot felul de lume ingara joasa 0 murdara. Tref familii cu Infati§a-rea distinsa s'aii intilnit in Restaurant. Recu-

-

118 V /ILEA SITCEVEI

noWere, amintiri, glume... Barbatil ad tipuri aus-triace desavir0te, austro-iudaice mai bine, cupalariute, mustati cirligate, dungi de favorite.Mersul, cautatura, ifosul aratä pe desavir0tu1functionar austriac. Femeile ad vioiciunea, ele-ganta, gratia Romincel, sporul el de vorbafelurita 0 cocheta. Un copil, adus ca sa-1 cu-noasca 0 ceilalti, alearga la cea mai tinard dinDoamne, careia ceilalti ii spun Tufa 0 o chiamd(mama). Cind va fi mare, acest copil oachq vapurta palariuta, I0 va rasa favorite, va incirligamustatile sale negre, va vorbi nemtecte cu totia lui ca qi cu strainii. Dar acum i se ingaduie,ha i se ingaduie sa fie Inca Romin...

Cu toata trainicia rasei sale, cu toata bunalui stare relativd, cu toate araturile lui de car-tofi 0 de trifoid 0 vitele lui de Algau §i de Svi-tera, teranul romin din Bucovina mi s'a parutgred rinit in puterea lui de viata. N'am vazutla el vinjo0a increzatoare, aierul de (nu ma dadpe nimeni) al Olteanului off Ardeleanului. De-oparte, Evreul il irqala, il chiama la vitiu 0-1 tinein el ; de alta, Cirmuirea il inzestreaza cu func-tionari straini, §i evrei, cari nu-1 scot din tio 0ho, cari-1 privesc ca pe o vita de munch", ca peo vaca de muls pentru Vistierie, ca pe o ram&00', de oarecare folos totu0, a trecutului debarbarie moldoveneasca.

SPRE RAI:IA.14i 119

*i einteligenta) ?InvAtAtorul e pentru toti copiii din sat, si pen-

tru al Neamtului, si pentru al Rusului, si pentrual Evreului. El e supraveghiat bine, 0 stie a-ceasta. UmblA si omul dupa vre-un loc mai bun,cu leaa mai mare, 0 ce n'ar face pentru aceasta?Perfect functionar 1

Preotul e dese ori mai bun, intru aceia cAare legAturi cu sätenii, cari-1 vreau, cA stie denevoile lor si poate-i si ajutd. Dar si el cintA-reste 'n fiecare zi in ce chip ar putea ajunge 'nvre-un sat mai bun. In casa lui abia dacA veziciteva cArti vechi romAnesti, cAzute la el cine stiecum, fail nici-o alegere, apoi predici nemtesti,rutenesti... Nici-o revista culturald ; in Bucovinaea nu este, cad qunimea literarA), Inca nedeplinhotdritä ca indreptare, e o revistA pentru studenti,pentru altà cinteligentà )1. si are foarte putina lite-raturA curatd. Cele din tara, cele mai ieftene, maipentru popor, Schneindtorul, Albina, nu se vAd.RomAnia doar, cum se stie, e o tara barbara...

apoi preotul bogat nu poate avea dArniciasAracului : orice e prea scump pentru dinsul.Era odatA Deqtefitarea, ziar nationalist al cboie-rilorp ; se facea si cite ceva literaturA in el, siacolo auziserã citiva preoti bucovineni, cari n'a-veal nici «Istoria lui tefan-cel-Mares sail, dacAo aveail in dar, n'o cetise, de numele mieil. Acumnu mai e nici cDesteptarea,, ci a rAmas doar

120 VALEA sucEve..

foaia de sfaturi pentru gospodarie, de ispitirepentru alegeri si de insulte a d-lui Aurel Onciul.Aid ail ajuns lucrurile : prin c Vointa poporului),numai prin ea, sail prin iAgricultoriulo al gu-vernului, prin c Candela), foaia bisericeascA, scrisApe jumAtate in ruteneste, e represintatà presaromaneascA din Bucovina.

Si apoi, ce vreti ? si preotul e un functionarmodel... Un titlu, o decoratie, o innaintare, ace-lea nu le poate da bietul neam romAnesc, in caresi acest preot vede niste cprosti».

Cu atit mai mult insä intelectualul, profesorul,fun ctionarul. Se fac, adevArat, societäti pentruajutorarea studentilor sAraci, se impart, ce edrept, ajutoare, nu se ride de copiii in sumane,cari yin la liceul, in parte romAnesc, 'Ana la unnumAr de clase, din Suceava ; cutare vornic desat a implinit pAnA la sese clase de gimnasiu.

E ceva.Dar chiar cite un om ales din toate punc-tele de vedere iti va spune serios cA gRominule cel mai murdar dintre popoare), si de la altiivel auzi cam tot de acestea. Cresterea austriackdin care iese spirit de clash', fetisism fata deStat, iubirea bunurilor materiale ale vietii, a-ceasta si-a pus pecetea pe suflet. Increderea inpopor, in Rominimea toatd, in alt viitor, nu sevede. Si Idea.' aceasta nu se poate face nimic.

Cu atit mai mult, cu cit un alt spirit de peire

SPRE RADAUTI 121

se amestecA. Pentru acele bunuri materiale oa-inenil nu se iubesc intre sine, si dusmAniile orA-§elelor despart clasa conducAtoare a Rominilorin familii isolate, care nu se cunosc sail nu sepretuiesc.

Id si colo, vezi cite o esocietate de lecturA,in sate. Ail fäcut-o studentil, odatA, in vremuride avint, cind ei vedeail altfel lucrurile. intemeie-torii acestor cabinete de lecturà vor fi fiind insaastazi functionari de aceia cari cred in guvern§i. in leafa lor si vorbesc nemteste, strimbind dinnas la tot ce mai este supt soare. Si studentiide astAzi? El n'ail vorbit incA. Si de la vorbalor atirta multe...

Austriacil ail pus Unguri in valea Sucevel, siel ail intemeiat sate marl, frumoase, in valearoditoare. Pe unde fAsia SolcAi aleargA spre Su-ceava, pe unde trece Sucevita, pe acolo sintsatele romanesti: Badautil, Volovatul, Arburea.in locurile pe care le atinge insa linia cea marecAtre Cern AO se ceteste cIstenszegits,, un4Doamne-ajutd) spre peirea noastrA, si Hadik-falva, satul guvernatorului Hadik, care ne-a fe-ricit si aid cu acesti vecini. Printre casele buneale acestor asezAri unguresti trece drumul celmare al civilisatiel de astAzi.

Un tren-tramvaiii, care suierA jalnic si tremurAla fiecare cuill de pe sine, duce la Radauti,

122 VALEA SIICEVEf

llsind la o parte apa Sucevei, ruptä aid inmulte lasil de argint.

Radautii se deapara intAiil in felul Cimpulun-gului, cu un sir de casute ce se iveste in mareavale inverzitä. Trenul strabate aleia lunga, carepleaca de la halta Plopilor i poartä numele im-punätor de gCalea Domnilorz, Herrengasse. A-decd (a domnilorl functionari si a t domnilorz cuftreamdl de vulpe in cap, cari se primbla acummaret, de Simbata sfintä, odihnindu-se de fa-cerea ghesefturilor prin planuirea lor. De acestiadin urmä sint multi cdomni) in Radäuti, care emai deplin al lor decit Solca i Humorul, undejoaca un rol de cdpetenie cinstitul, curatulmuncitorul element german. Si, pe lingl g domniiin Israel, sint i altii mai mid, pAnd la cei midde tot, dar tot cu nädejdea de a fi marl odatà,cari se imbracg in zdrente i aü fata de fläminzi.

Cu casutele lui urite si neregulat aruncate,cu stradele prAfoase i pline de paiele de azi

cele de mai daunAzi, cu piata sa centralä pecare chifteste murddria in timpurile de ploaiepentru a fi spulberatä apoi de vinturi, Radautiidaü cu adevärat icoana unui tirg galitian, undeRuteni nenorociti yin sä se imbete Dumineca

särbatoarea la Evrel mirsavi.Dar si noi cestia de cari se tine teranimea

saraca din aceste pArti de loc avem Domniinostri. Ei ail fácut in acest sat de odinioard o

§i

§i

SPRE RiDAUTI 123

manastioara de lemn pentru inmormintarea creq-tineasca a ramd0telor lor, §i din aceasta manas-tioara a rasarit apoi o mare bisericd de piatra ; oepiscopie a fost infiintata linga aceasta biserica,pentru ca Vladica, irnpreuna cu pastorirea partilde sus a teril, sa aibd grija gropnitii Voevozilor.Episcopia a trait supt stapinirea moldoveneascatrel sute de ani in capat, facind line. dinsa §coala0 tiparnita de carp. Un invdtat ca Isaia dinSlatina a statut aice, pastorind, invatind i scriindin locul unde s'ail alcatuit acele pomelnice dom-ne01 cu care se incepe istoria Moldovel. CindAustria lua Bucovina, ea facu din episcop unMitropolit §i-1 innalta la Cernauti, ajuns dintr'untirgurr de Ruteni romanisati o capitala de pro-vincie. In schimb, ea aduse Evreii, ii arza 0ocroti, cum face §i pina in ziva de astazi. laracolo unde se rugaserd calugarii in chilii, undeimpartisera binecuvintarea episcopii 0 mgterilde tipar lucrasera carti sfinte, ea puse soldati,ofiteri,administratori al unel herghelii care ajunsemai vestita decit biserica lui Bogdan-Vodd in-temeietorul, a lui Stefan-Voda, care a clddit-odin piatra", a lui Alexandru Lapuqneanu, carea impodobit-o, a Mitropolitului Iacov I-ia, carea dres-o in veacul al XVIII-lea.

Astäzi biserica e vdruita, 0 n'a mai rdmas pedin afard nimic din podoaba-i de sfinti ; cel d'in-nuntru par prefacuti pe vremea lui Iacov, cum

124 VALEA SUCEVEI

se dovede§te §i prin acoperirea cu bolà a ve-chilor iscálituri scrijAlate. Nimic din biserica nue mai vechiii decit timpurile austriace. Ceia cese aratà cu oarecare respect e un aier cu totuldesträmat, o cruce de prin 1780 §i o ciudatàiceanA catolicA, zugrävitä pentru MitropolitulBucovinel Dosoftel Herescu, al cärui nume einsemnat in forma de adresä pe o scrisoare.

Biserica cea veche a Domnilor Moldovei aratàsà fi fost de lemn ; pe mormintele lui Bogdan-Vodd i ale urm4lor sal, nu s'a putut pune,fire§te, nici-o piatrd. Intemeind episcopia RA-dautilor, tefan-cel-Mare a inteles sA-I dea §i obiserica vrednicd de noul VlAdicg. Biserica a-ceasta a fost croitä in proportil de tot largi §iare astAzi o formä ce null gäse§te parecheaaiurea. Prin tqa cu multe arcuri sfdrimate in ca-drul el se intrà intr'un pronaos, i de la acestao altà, u0, incunjuratä cu linil de arc sfdrimat,duce la biserica insà§1. i pronaosul §i naosulsint impartite in trel prin doua §iruri de stilpigreol, facuti din zid. E deci o biserica cu trelndvi, aa cum se mai intilne§te o alta la Ar-ge, in biserica domneascd. Lumina pdtrundeprin cite cinci fere§ti de fiecare parte. tia fiind,catapeteazma se intinde numal in parte innain-tea altarului, sprijinindu-se la dreapta i la stingape douä bucati de zid.

SPRE RADAIITI 125

Cite cinci contraforturi de fiecare parte spri-jina paretil. Turnul lipse§te, dar in zid se faculoc unei scarl care duce la acoperi§. Clopoteleatirna intr'o clopotnita cu doua rinduri, ce seinnalta la o parte.

In naos se intinde linga zidul din dreapta unOr de pietre frumos sapate pe care Stefan pusesa le faca in amintirea tuturor acelor innainta§10 stramo0 ai saf carili gasisera sad trebuiadsail gäseasca odihna in Radauti. Pe rind se ce-te§te pe umeda piatra neagra, patata de picurilede ceara 0 acoperitä de un praf cleios, numelelui Bogdan, lui Latco, lui Roman, tatal lui Alec-sandru-cel-Bun, lu'i Stefan, fratele lui Roman 0biruitor al Ungurilor, lui Bogdan, fratele luiAlexandru-cel-Bun, i al lui Bogdan, tatal nouluictitor. Linga din0f i§i aflara apoi locul rudedomne0i 0 frunta§1 ai terii din timpurile noud.Dar gropnita Domnilor era stramutata acuma laPutna, manastirea cea nouä, 0 Stefan platia astfelmai mult o datorie de recuno§tinta fata de trecut,impodobindu-1 in clipa cind il parasia.

A§a ad trait Radautii supt cirja vladiceasca,supt paza sfintelor morminte, paha in vremeaacelui Alexandru Lapupeanu, care a urmat luiRareq ca innoitor 0 adaugitor al monumentelorMoldovel. Alexandru-Voda, tiran bisericos, cufrica de Iad, 0-a indreptat luarea aminte 0 asu-

126 VALEA SIICEVEI

pra bisericii din Radauti, .7i el i-a adaus un pridvorimpodobit in fata cu o frumoasa fereasta gotica,inflorità, qi avind pe laturi alte doua fere0ide-asupra u0lor impodobite ca din vechime.Tot supt dinsul, prin 1558, se facu i zugravealacea noul a paretilor i chipurile ctitorilor, cese vad Inca la strane, in mina dreapta. Alexan-dru-Voda tine biserica in mina, tefan se aflalinga dinsul, mai de o parte, 0 tinarul de lingael nu poate sa fie decit Alexandru, fiul din florial marelui Voevod : el nu avuse ca mama oDoamna, 0 de aceia nici-un chip femeiesc nu sevede linga acestea ale Voevozilor.

Toff poarta hainele lungi de brocard in floride aur, dar ele nu pot fi privite cu deplina in-credere, caci asupra lor ca i asupra chipurilordomne0i a trecut penelul pictorilor mai tarzii,can aü dat lui $tefan-Vodd §i Lapu§neanuluibarbile lor ascutite, despartite 'n doua. Credca aceasta din urrna prefacere §i impodobire abisericii s'a facut de catre Mitropolitul Tacovcare a fost la inceput episcop de Radauti 0 alcarui parinte, ieroshimonahul Andrian, a fostingropat deocamdata linga aceste ziduri, unde i sevede Inca piatra, innainte de a fi stramutat laPutna. Colorile intrebuintate i infati§area sfin-tilor arata indestul aceasta. Atunci se va fi

facut §i catapeteazma idea frumuseta, care sevede astazi.

PIJTNA 127

2. Putna.

De la ROdauti pornqte un drum foarte prAfosin cAldura care incepe sà se intindä asupra §e-sului: roditor al Sucevel, ce se strecoard in dreapta,printre tufiprile inmugurite. Nori de praf seinnaltà innecOcio§1 §i orbitori, acum ca §i inIu lie trecut, cind am strAbAtut ace1a§1 drumpentru a vedea serbArile de amintire de la Putna.

Departe, in dreapta §i in stinga se vAd sate :Horodnicurile, cele douä sAlar ungurqti: Hadik-falva, cAruia Rominii ii zic scurt: Hadic, §iAndrasfalva, sail satul lui Andra, Cost4a, CO-lAnqti, FrAtautul, Bilca, Voitinelul. 0 linie fe-rata ingustA merge alaturea cu drumul, spreVicovuri, sail, cum li se zice pe moldovenqte,Gicovuri, cel de sus §i cel de jos. Unul are omare bisericà cu multe stiluri de arhitecturAturnate la un loc, cellalt innalta in zare unsuptiratec turn alb, din mijlocul caselor multe.

Trecem pe linga locuinte bune ale Nemtilor,cari impart cu Rominii aceste sate. De aici nis'a dat anul trecut apà rece de o Nemtoaicace nu intelegea romAne§te i a prins a ridecind am voit sA o rAsplAtim cu bani pentruaceastA indatorire.

Acum stä in fata un §ir de innAltimi innegrindde brazi. Zarea toatO se inchide prin culmile

128 VALEA. SUCEVEt

care se urmeazA in gramezi marl, coEcove. Dru-muri nu sint decit la dreapta, spre Vicovul-de-sus sail la stinga, spre Putna. Cad intr'un faldal acelei pinze de verde intunecat e ascunsa.mAnAstirea lui Stefan-cel-Mare, odihna, de atiteaori tulburatA, necinstità, prefAcutA Ei posplitä aoaselor sale.

Suceava primeEte apa Putnel, de la care senumeEte mAnAstirea Ei satul rAsArit pentru fo-losul el, la Carlsberg. E un sat de Germani, cariail dat muntelui acest nume aqa de strain noul(oamenil 1-ail prefAcut insä in (Carlisbergi). Peogoare lucreazA harnic terani in haine de orA-Eeni, femel cu tulpane filfiitoare pe cap.

Putna se pripeEte in creturi limpezi pe o albiede prund sur, ispitind prin rAcoarea undelorel pAserile suptiratece care trec lunecind 0cArora li se spune arniigei, de sigur pentru CAamAgesc pe cine incearcA EA le prinda. Trecemapa, care abia unge rotile träsurii, 0 drumulapucA apol in sus prin vAlcica cea nota spreperdeaua sumbrA a brazilor.

Nu dup.' mult timp, incep casele bune aleunui sat amestecat, in care multi Romini segAsesc pe linga citiva Nemti, cu cit mai noidecit dinEil 1 La portite rAsar pe rind copil bA-lani 0 bAieta0 de-al noEtri in cAmeEute. FemeiledireticA ici Ei colo in pripa ajunului zilei de PaEti.Citeva firme evreieEti aratà unde e circiumA, unde

PUTNA 129

mAcelArie vi alte locuri de vinzare, nu numal pentrusäteni de-al novtri, ci vi pentru strAinii cari, in-naintea manAstirii 0 in dosul el, lucreazd la ma-rele fierdsträii care a fost panA dAurazi al ba-ronului Popper, un Evreil din Viena clAclariiuriave de lemnArie proaspdtA, care miroasA tarea brad tAiat de curind , sail ail lucrat pAnä maiieri la fabrica de ciment a lui Axelrad, la fa-brica de produse chimice scoase din lemn aunui Prusian.

Pentru acevti oaspeti al imprejurimilor, menitepentru sihAstril evlavioase, ale mAnAstiril, pentru

eacest amestec de Levi sail c Poleci), de Nemtivi de cite alte felurl de oameni s'ail facut cloudbisericute catolice, casine vi cafenele. Pentrudinvii de sigur, faptuitorii vietii economice deastäzi, s'a intins pAnA aid linia vinelor negre,pe care trece de douà oil pe zi zborul locomo-tivelor, fiend calAtori, povtA vi mArfuri. AceastAvecindtate care vuierä, fluierd, mugevte, cintAcintece de muncä vi de betie, s'a impus erouluiadormit alAturi, colo in fund, unde vezi aceleziduri albe, acele coperivurl rovii, printre careabia a rAmas cite o path de vechime intunecatA.

Cad vi aici vremea nouk te primevte pentrua te duce la mormintul Rominului celui maimare vi mai deplin, pe care, intr'unul din pu-tinele el ceasuri de priintà pentru nol, ni 1-a

If. Iorga. Animal romeineoc in Bucovina. 9

130 VALEA SIICEVEI

härdzit soarta. Ce urità e cheresteaua goala,incununatd cu vechea cruce in trei ramuri de-acurmezi§ul, care deschide aleia de intrare printredouà livezi bine ingràditel Turnul jos prin careintri e un dar al restauratorilor, i in cel mare,de la dreapta, cu cloud rinduri §i multe ferqii,in acea alba clopotnitd din care sund vecheaararnd däruitä de Stefan, chiar in acela nu maipop sä descoperi ce a putut sà fie la inceput.

In mijlocul curtii inverzite, biserica se ive§teacum alba de var §i inro§itd sus de tiglele aco-peri§urilor. Abia s'a mintuit o restauratie, inde-plinitd de arhitectul Romstorfer, cdruia i se da-toresc, in bine, sdpAturile de la Suceava, iar,in WI, prefacerea prin tigle, schimbare de pro-porta §i zugraveald noud a o parte din bisericilebucovinene, a§teptind sd vie la rind celelalte. Zu-gräveli nu s'ail adaus ca la Mirduti, in stil mai multsail mai putin vienes, dar pe zidurile, care §i-ailpierdut, dacd nu podoaba de sfinti zugravealapare sd fi fost destul de tearsd i era, de sigur,numal din veacul al XVIII-lea, macar luciul devechime surd al veacurilor, s'a a§ternut in loco vapseala galbuie, cu peteci de albastru pealocurea, care face cel mai urit efect ; jos,lespezile grele care inchideail mormintele, sco-tocite pe rind de hoti §i de o comisiune invoitade Guvern, prin anii 1850, ail fost inlocuite cuplaci de olane dungate, de aceia§i coloare de

Vederea generali a mAnAatirir Putna.

.o

r 7t1

°

bC. Fkd

i "

n

o° A

10 llllll

_Joan- =1.4, 6

,

132 VALEA SIICEVEI.

dovleac proaspat care deosebete 0 paretil. A§ae foarte corect, foarte neted, foarte spalat, darevlavia 0-a intins aripile 0 a zburat in cinetie ce colt de cládire batrinä §i neagrä.

Putna lui tefan-cel-Mare a fost cea d'in-tdia 0 mai frumoasA din bisericile lui. Ea aveaintrarea printr'o 4A in arce sarimate spre unpronaos, iar printr'o a doua u0, cu cadrul inunghiuri drepte, spre largul naos cu stranelerotunjite 0 spre un altar in absida. Patru ferqtigotice dAdeail lumina putinA pe care datina R5.-sáritului o ingà duia unel biserici mdnästirqti,menia pentru ingroparea Domnilor. De-asupranaosului se ridica un turnulet. Patru contrafor-turi sprijiniad, incordindu-se, paretil : podoabaacestuia §i a paretilor celorlalti erad ocnite indoul rinduri. Zugraveala era numaipe d'innuntru,ca in toate bisericile lui tefan, iar pe din afaräcarAmida aparent5. 0 rotilele de smalt ca laPapauti, la Dorohoiii, la Hirldii, la Sf. loan dinPiatra, la Borze§ti alcatuiaii singura impo-dobire.

In aceasta biserica se coborirä pe rind inmormintul lor, supt lespedea de marmurä sailde iodated moale moldoveneasa, Stefan-cel-Mare,in acele zile de innAltare a sufletului saii, inlithe 1504. Apoi Doamna sa cea din urmk ceamai frumoasä 0 mai iubità, Maria Radului-Vodä

PIITNA 133

Munteanul. i ef i0 afiarA locul linga doi copiimorti tineri innainte de aceasta, copii din floricu mame necunoscute, 0 linga a doua sotie aVoevodului, imparateasca Marie din Mangup, pecare un acoper4 de mormint, tesut din fir deaur pe mAtasa, o infatipaza dormind, cu minilepe piept, purtind cununa grea pe capul suptire,0 infa§urata in brocard scump ca intr'un giulgitimaret. Mitropolitul lui tefan in aproape totcursul Domniei lui, bunul parinte batrin Teoc-tist, care a stat neclintit cu cirja lui sfintitalinga buzduganul singeros al luptatorului, 0-aafiat 0 el pacea aice, in gropnita domneascA,fiind poate 0 ruda de Domn, vlastare din nea-mul stapinitor al lui tefan. i Bogdan, fiul cti-torului, 0 tefanita, fiul upratec al acestuiviteaz Bogdan, ail venit pe rind linga pArinte§i bunic, impArta0ndu-i lini0ea, ce se puteacrede vepica.

Dar iata ca dupa moartea innainte de vreme0 fjra de lege a lui *tefanità, Petru Rares, omcu ginduri marete, iea Domnia terii. In toateel vrea sa facA mai mult, mai mare decit tatalsail, tefan bAtrinul. In razboaie 0 cuceriri n'aizbutit, in scrieri 0 clAdiri insA, da. i vezi-1cum 1§1 pune in gind sa prefaca in mai frumosPutna lui tefan, in care la 1529 el inmormin-tase pe Doamna tineretelor lui, Maria...

De sigur ca atunci s'a cladit pridvorul inchis,

134 VALEA SIICEVEI

pe care-I lumineazA in frunte trei fere§ti mail,mai marl §i mai imbiel§ugate decit oriunde, cucite doi stilpu§ori goad. Doua. 110* de un goticmai simplu dail intrare pe amindouà laturile.

Dupa acest adaos de la Putna, care i-a stricatintru citva armonia mAsurilor, incArcind-o cupodoaba cea noua, s'a luat LApu§neanu cind ainnAdit cu un pridvor Radautii. Rare§ va fi che-mat §i aid la lucrul zugrAvelii mAiestre pe dulcefond de albastru pe melterii de la Humor, dela Moldovita qi Voronet.

Domnil ce venirA dupA Rare§, §i Rare§ el in-su§1 dupä ce luA pe Sirboaica Elena, nu maiavurA pentru Putna o ingrijire deosebitA. PetruSchiopul, nepot de Ilia al lui Rare§, drese Sf.Gheorghe din Suceava, Mitropolia terii, §i duradin nod Galata. Movile§tii fAcurA peste munteSucevita, pe care o poti atinge de aid printeunpietros drum pe de-asupra culmilor. Stefan Tom§aal ll-lea innalta So Ica, in altA vale, departe. insfir§it, Cazacii lui Timu§, ginerele lui VasileLupu, prAdara pentru intAia§1 datA, strapic,mAnAstirea de legea lor.

Atunci bunul boier de tail ce ajunse a fiGheorghe Stefan-VodA se apucA sA dreaga mA-nAstirea, pe care o ameninta risipa. El plea dinScaun qi se stinse in strAinAtate fArA sA se fiputut duce lucrul la capAt. De sigur cA acela§ime§ter de clAdiri va 11 lucrat §i mai departe

PUTNA 135

Biserica miinlatiril Putna,

-

136 VALEA SIICEVEI

supt Domnii urmatorI, rabdator §i bine, pink' ce,dupa vre-o zece ani de zile de munca cinstita,se putu sfinti biserica cea innoita.

In ce a stat innoitura, se vede lesne. Fere§-tile, u§ile ail fost lasate cum fusese. Nimic nuse schimbâ in orinduire §i impktire. Si zugra-veala din timpuri fu pastrata. Dar, dupd o datinade arhitectura care se vede de la Dragomirna§i So lca pana la CaOnul aceluia0 GheorgheStefan, ciubuce impletite se intinserã ca un brillin jurul bisericii, intre cele doua rinduri de oc-nite, §i apol pe toate nervtirile boltilor, lucrateaid in florI §i pecetluite cu capete de bouri, cugit din veacul al XVI-lea sail fara, i infrumu-setate ca in toate stemele. Mormintele nu furalasate la locul lor, ci, la innoirea pardoselii depiaträ, ele fura cercetate §i sicriele puse la un loc,in mijloc, lasindu-li-se podoabele. Astfel trupullui Stefan-cel-Mare, capul despoiat de coroana,pieptul acoperit Inca de ram4itele ve§mintelor §i

se zice de o cruce, cum o purtail la git Voe-vozii , ajunse in acest chip putin la dreapta demijlocul naosului, unde §i astalf pasul oricui calca,fail sa-1 cunoasca, locul cel sfint. Inchinaciuneacea veche §i cea noud s'a dus aiurea, acolounde statea marmora goala, sapata cu slovegotice, i tot a.a de goale ramasera dupà aceasta,in pronaos §i naos, pietrele de mormint aleDoamnei Maria, in fata cu Stefan, alit copiilor

PUTNA 137

el vitregi, linga dinsa, a lui Bogdan, in pronaos,la dreapta, si a Mariel lui Rares, in fata, avindiinga ea piatra de mormint a lui tefanita. De-asupra acelor morminte care se gäsiati lingaparete, in orinduirea cea noud a epitafelor, sculp-torii lucrara baldachine vadit intiparite de spi-ritul cel noil al Renasterii apusene, cu formelerotunde, pline, cu fel de fel de linii serpuitoare,si de flori destul de grosolane, si de flacari ri-dicindu-se la colturi ; mormintul lui Efrem deRadauti, la Moldovita, aratä cum se pregatesteacest obiceiii al baldachinelor, care nu fu urmatmulta vreme. La turn se adause Inca un rind,facindu-I mai mare, si multe podoabe, mai simpledecit la Dragomirna. Pentru a tinea naosul, seinnaltara in sfirsit doi stilpi grei de piatra sa-pata cu podoabele obisnuite in acest timp.

In aceastä noua haina aparu Putna dup. douasute de ani de la intemeiarea ei. Nici acumaea nu avu noroc. Peste douazeci de ani, Poloniicucerira Tara-de-sus, si Joimiril, Cazacii lor sta.-tura si in Putna, poruncind i jacuind. Dupaplecarea lor, la 1699, biserica ramase iarasi da-rapanata, ca i turnurile i toate cladirile dinprejur, unde trAiaü in ticalosie citiva calugari.Atunci, prin anii 1750, Iacov MitropolitulMoldovei, care fusese episcop de Radauti siavea catre Putna o veche si fireasca evlavie,se facu al treilea, al patrulea ctitor. El nu innoi

138 VALEA. SUCEVE1

nimic in arhitecturA, nefiind dintr'o vreme cindaceasta mai era cu putintA. Dar el ridicâ tot ceiace cAzuse, inlocui tot ceia ce lipsia 0 fAcu toatA.zugrAveala cea nouA, din care se vAd citevaurme in pridvor, nu prea stralucite, ce e dreptul.

In fata mormintului lui Teoctist, din acel pridvor(alt ierarh moldovenesc, Teofil de RAdAuti, e in-gropat afard lingA zid, ca 0 un Mitropolit bu-covinean de dAunAzi), el 41 ridicd sie§1 mormint0 lingA piatra cell sApase din vreme, puse rA-ma0tile, aduse de la RAdAuti, ale pArintilor sai,calugarii Andrian i Mariana. OdAjdiile 0 odoa-rele furà adause, o icoanA de pe catapiteazmäargintatd, §i podoabele nouA, mult mai särace§i mai de putin pret, se vAd Inca linga ripidelein filigrana cu heruvimi, lucru de Venetia, ling&greoaiele carti manuscripte, legate in plAci deargint bAtute cu ciocanul §i in plato§e de lanturide argint, ale lui tefan, linga aierele, ce trdiescOra astAzi, ale ctitorului darnic.

lia a fost a patra Putnä moldoveneascA, aMitropolitulul Iacov, pe care o inlocui dAunAzia cincea, a arhitectului Romstorfer, supt stApi-nirea ImpAratului austriac Francisc Iosif I-is,stdpin al Bucovinei §i al multor altor teri.Mortii staii supu0 in rnorminte ca 0 in vremileneamului lor, 0 numal tidva fetei Jul tefan,Donmita Cneajna sail Maria, e bAtutA in cuie

PIITNA 139

pe o bucatA de mucavA, si, cind e scoasa din du-lapul cu podoabe dezgropate, strinse in clopotede sticlA, ea lasA sk cadA frinturi din osul asa desfint pentru noi, care se calcA in picioare. Cenu pot suferi mortii, cind,. cind sulár cei vil I

*

CalugArii se 'ghtesc de slujba invierii. Sintvre-o cincisprezece oameni, Romini cari stillromAneste, Romini de peste Prut, ca un anumeScraba, caH se zic Ruteni si vorbesc limbanoastrA in tonul moale si cleios al calicilor ru-sesti de pe la hramuri, si Ruteni cari still ro-mAneste si se zic Romini. Stefan n'are sA selaude de pAzitorii si slujitorii de astAzi ai mor-mintului WA. Unii se dail in vint dui:4 o sticlAde bere si beaii cite cinci Ohne pe neräsuflate,altil sint bieti orbi cu limba incilcitA si minteacopildreascA, cutare e un slàbanog cu cautAturaponcisa, altul sufere de nevoie, altul a iesit abiadintr'o casA de nebuni. Frumosul arhimandritbAtrin, vrednic in infAtisare si iubitor de neam,bucuros de oaspeti si de sfat, pArintele PAtras,fost preot de mir si fia de teran din Tereblece,-pare cazut din cer intre atitia stricati si atitianevoiasi.

PinA la cAderea serii vAd chilia de piatrA. Dru-mul trece prin cherestelele Companiel de Evreicare e adevdrata stApind a Putnei, sail se stre-

5

Chilia de piaträ.

-S.'..- n

`.., ''..or.. .. 4 D. '

i °;...t. (.1

-,..,./. %. , .4 (

E ''. i' :,...7"-',A1',*T:,;-ii... -... , ,..,...;.. . 1

F N!'r,,i'..,::'':"

'? , J-00.... '4 4 lEi . 7 .

.".-1 ,.., '74, i .

rs'°'r's 3'. .. ''''.' ,--; --:. x . ( ."0 ,

,... , .e.,:,-, ' ';

t .'. '; ri

r ci .

,,

'amVi .1

PIITNA 141

curä prin prundi§ul riului care freamätà peprund, tirind cu dinsul spre Suceava apele Put-ni§oarei §i. Vi§dului, piriia§e de munte, ce facdin Putna un riil, macar pentru acest timp debie4ug al primaverii. La dreapta sta timpla incare sint infipti brazil de§i, §i pe un pripor sevede chilia. E s5patä intr'o pesterA, pe care lo-vituri fabdatoare de ciocan ail lärgit-o §i po-trivit-o. E mai mult un paraclis in munte, cuferqti §i altar ; ba odatà ea a avut §i. zugraveli,ale caror urme tot se mai vad Inca. Dar inchi-puirea poporului 1-a prefAcut in chilia, boltita.in chip minunat, ccu ajutorul lui Dumnezeil a,a sfintului romdnesc din vremea lui *tefan, si-hastrul Daniil. Aici, pe un timp cind nu eraPopper §i buqtenil lui nu cadeail din muntesfarimind ingráditura de lemn a chiliei, sihastrular fi indeplinit acest lucru greti, care uime§te.Uite colo unde se vede ca o bancd de piatra,§i-a caznit el oasele in somn scurt §i plin degemete, in altaraq a stat el in genunchl, cu.carnea strività §i inghetata de piatra umeda ;prin aceste fere§ti 1-ail batut asprele vinturi dedimineata, care cutreierá Valle pentru a goninegura sail a chema noril. Iar jos, unde secascd ochil de pivnita, acolo §i-a ldsat sireapultefan insuO, venit sä se sfdtuiascd in aceasta

pustie cu sfintul.

142 VALEA. SIICEVEI

E noapte, noapte de stele, de murmure, defreamAte, de visuri, de patimi, in singurAtatea Vail;

noapte de armonice, de ciocniri de bile, depahare de bere, de strigate strAine, de schidunAride prunci evreie§ti dincoace, in ulicioarele satuluiindustrial al lui Popper; noapte de a§teptarecu pa§1 u§ori, lumini sfloase, in manastire, undese pregAte§te taina de noapte a Invieril.

Ea nu se face in Bucovina la miezul noptii,edupa ScripturY,, ci, dupA intimplare, dupA da-tinA sail dui:4 dorinta §i nevoile satenilor, ladeosebite ceasuri de cAtre zitià. Nu aud ca incopilaria mea, cind, in hainele nol de prima-varl, nu puteam inchide ochii de bucuria a§tep-tdrii, clopotul de chemare, cu dangatul pu-ternic, prelung, cu ecouri surde, pare cA arveni din adincile morminte unde se va coboriacum vestea Invierii, a Invieril DumnezeuluifAcut om, a Invieril oamenilor cu viata adormitäpAnA la judecata judecAtilor. Nu scinteie niciluminile .fugare, ci fere§tile cele trel ale luiRare§ sint oarbe de intunerec. Numal sus cerul§i-a aprins de Inviere toate luminile stelelor fdràde numAr. Nu e o §oaptd de vint macar; strAiniisgomoto§1 al Putnel dorm, apa nu se aude vuindde vale, calugAril, cel citiva teranl cad yin aici,§i nu la biserica din sat, nu fac nici-un zgomot.De §i s'aii aprins citeva lumini, poate prea

-

Biserica din sat de la Putna.

-- -.... .

J,....,...,,e ...., ,.. d4'

----''-" -.41"7_,r. ..;..--, ' 1.--.--,..-..ax-- . .1.111111..b.-....... ' - -,-.... Vr-Z

.:1. A . b, .,.. 4.4. __,

. r..----

...-- ..,_,-- .... .a.11036

_.....-:...........--!---s. ,-",:-..-:..........=r--"' ..._--..,--...77-7-7=..,......7 . ' .....', -.-",.....-,..--- .0.

2 - 1.43 0 44-- ...*........,

..

11.

1

.11P

I.e4. r- FL 1

,Aa_._

.1t

b W.*S-

S5

. 4 tr.!. ".._, _ -

_p T

'

144 VALEA SUCEVEI

multe, valurile negre, sumanele intunecate sedesfac nelamurit in largul cuprins in care sintsamanate. La mormintul lui tefan, unde, dacanu sint oasele, se sAlasluieste simbolul si cesint chiar acele oase pierdute in pamint decitun simbol ? , cununile noua si cele vechi,urna de argint goala, porumbelul de argint,atirnat, tricolorele paturite, rnargenile dulapuluide sticlä, toate aceste lucruri multe, greoaie sifoarte ordinare, foarte trecatoare, cu totul ne-vrednice pentru acela care nu poate fi incun-jurat cu destul aur si cu destule pietre scumpede neamul pe care el I-a scApat de la peire,

mormintul a cela, acoperit de noapte, aruncAnumai scinteieri si raze.

CAlugarii nu-si stiii rostul, se incurck nu serusineaza, asteapta imbold si indreptare. II minaun cantor mustacios, care se zice ca ar fi fostun Rutean unit. Orbul da din cap, se imple-ticeste in vorbk cinta cu un glas de copil bol-nav si rostogoleste groaznic ochii morti in fatabortilitA de ranile varsatului. Din cind in cind,pe buze rusestl, rugAciunile vechi, asa de fru-moase, suna ca in batjocura.

A iesit cu invierea : unit teranl stail in fatacu luminarile in mina ; altora li se del de lamanastire luminari marl de ceara alba fara nici-opodoaba de poleiala, de flori, de bucurie, cain Moldova mea. De mult Inca fiecare si le-a

PIJTNA 145

aprins cind a vrut, 0 nu vad acea ingramadealarivnitoare catre luminarea pe care o intinde dinu§a altarulul preotul aducator al ve011 celeibune. Citeva terance care ail rochil de ora§, negre,albastre, ail ie0t innainte in strana femeilor,in stinga ; vre-o doua. cu 0ergare se ascundin intunerec ; citiva copil de tot cuminti stall cupicioruele goale pe piatra foarte rece. Acesteanu vor fi apasind greti pe Stefan-Voda, acoperitcu tablitele galbene ale d-1111 Romstorfer.

Alaiul Tnvierii se face. in frunte, arhimandritulcu cirja in mina, o chid noua fail aurarii 0scumpeturi, un bat negru cu capatul de argint ;poarta comanac 0 val negru 0 are o buna in-fati§are cuvioasä. Apoi, imbulzindu-se 0 cotin-du-se, ieromonahii, t calugärii-preotil, in odajdilde matasa, argint 0 aur, noua-nouA, calugarifnegri cu pacatele lor in spate, noi cei citiva inhaine nemte0i, terani in cojoace §i sumane, fe-meile cu polcute §i cele in portul din vechime.U§a se inchide in urma alaiului, 0 prin portilepridvorului intreg §irul se infundl in noapte.

Ea a0eptam pe Stefan sa invie, sa invie oclipà in inimi, cu solie de viitor, cu solie bunade dreptate pentru cei ce sufar, cu solie bunAde stramo§ 0 pArinte, incunjurat de heruvimilnadejdii cu aripile aurite. SA iasä o clipa, ark*sabie, fara paloq, cu minile batrine intinse pen-

N. lorga. Neamul voltam in Bucovina. 10

146 VALEA SIICEVEI

tru binecuvintare §i sa curate toate temerile,toate nesigurantele, toate sfielile, deschizindfloarea de aur a idealului. $i el nu se ridicadin mormint unde-1 apasail ace0i calugari, ace0ioarneni cu grija somnului 0 a mincarilor bune,uncle-1 tintuiaa cu piroane de fier rugaciunilepentru cimparatul nostru Francisc-Iosif intlielea).

Cind Irish' nu se mai vazu din toate decitintunerecul, miFarea neagra a multimilor, fil-fiirea prapurilor ca steagurile de umbra ale o-tiril mortilor, cind nu mai straluci nimic pelume decit sus stelele sigure, iar jos luminilefugare, fluturate de vintul innaintarii, cind toateglasurile, ale orbilor 0 ale celor ce vdd, alevrednicilor 0 ale nevrednicilor, ale celor cre-dincio0 §i ale celor fara de credinta, se topirain acela0 cintec de biruinta asupra mortii, cindarama clopotelor, clopotelor celor vechi de tot,prinse a vui in gemat lung, in hohote de plinsrisipite asupra muntilor 0 \Tailor, zguduind zi-dud, morminte 0 suflete, atunci se savir0 mi-nunea. Aici in noaptea care-i poate fi mantie,el era cu noi, $tefan, $tefan al nostru, Voe-vodul, imparatul nostru cel drept, el 0 nu(Francisc-Iosif intiileaD. Mergea cu noi in umbranoptii, intre luminile cerului 0 luminile pamin-tului, ducind dupa dinsul intreg intunerecul, pearipile sale care atingeat muntil zarilor 0 de-partarea hotarelor noastre singerate. Sfint 0 im-

PIITNA 147

parat al tuturor terilor, al tuturor oamenilorRominimil, al tuturor celor ce cumineca inaceastA limbA I Si cintArile sunati, 0 clopotelevuiaii, 0 el ducea in fruntea tuturora vesteaInvierii lui Dumnezeil, vestea Invierii dreptatii.Si prin i.ia incuiatà a bisericii goale el trecuinnaintea tuturora 0 se odihni in credinta vii-torului nostru.

Eram acum in pridvorul luminos ca o Inca-pere din rait-." Un Romin pletos, cu fata arsAde soare, tinea in mink räzimat de privazul u01,un prapur ro0.1 cu aur pe dinsul. StAtea cu ochiicrimp, 0 pArul il incunjura sAlbatec grumazil,negru ca abanosul; cojocul alb lucia ca o pla-toqA, opinca stAtea ca infiptA pe pAmint. IntreTeoctist Mitropolitul 0 Mitropolitul Iacov, egu-menul-arhimandrit al Putnei cinta innaintea zd-voarelor trase, cerind lui Dumnezeii sä se spul-bere evrAjma0i ca fumul in vint 0 ca cearainnaintea focului,.

sufletul mieti inseninat zicea in tAcerea bu-zelor : 4Amin, I

«AdevArat a inviat b>

*

Alt drum de dimineata spre ruinele din valeaPutnel. Dimineata de Paqti e rAcoroasä, plinAde luminA tiara §i bunA. Totul e acoperit deiarba primAvAratecA, din care rAsar florile gal-

i

148 VALEA SIICEVEI

bene, albe, viorii. TApsanele sint muiate de apd,si izvoare noul alearga in toate pArtile, steclindla soare.

Nu e departe sihAstria ; pe un dimb se vAdruine din bolovani rail legati intre dinsii, cariinchegaii odatä chilii de rugAciune si o biseri-cuta, pe cind pivniti se infundail dedesupt inpAmint. Inscriptia care pomeneste cA Ilie Can-tacuzino de pe la 1700 a fost acel ce a duratintAid aid o bisericuta de lemn, care s'a alcd-tuit apoi mai trainic din piatrA, cu cincizeci deani mai tärziii, se aflA acuma intr'o chilie a ma-nAstirii. Intre pietrele pravAlite de vale se vAdsi douA care pomenesc sihastri din timpuri alecAror oase s'ati facut una cu pamintul.

Atita mai este astAzi din sihAstria unde n'armai veni bucurosi sihastri, cad viata intreagAsi-a schimbat rostul ei cel vechia.

3. Straj a.

TrAsura parintelui egumen ma duce la Straja.E un drum scurt, peste apa gilgiitoare a Putnei,apoi in valea ce se deschide la dreapta supttimpla muntelui acoperit cu brazi.

Straja poate fi privita ca o comunA bucovi-neanA model, ca un sat-model pentru Rominiidin orice parte. Casele bine clAdite, curate, seinsirà pe amindouà laturile drumului drept, in-

ST

RA

JA.

149

150 VALEA SUCEVEI

cunjurate de curti largi, bine termurite cu scin-duel. Ce sint oamenii din Straja, se poate vedea'inteo zi de hram mare, cind el se adunA totiin bisericA, qi, fiindcA e o DiirninecA de Pa Oi caaceasta, in curind el sint toti acolo. Chipurimindre cu ochil negri adinci, cu pletele revAr-sate pe umeri ; spAto0, cu umbletul incet 0 sigur.Oameni, nu gluma! Cojoacele albe, noug, tivitecu blank' de miel neagrA, 0 prin care iese mi-necile largl ale cAmA0I de pinzà curatA, suma-nele cafenil, cizmele nalte trase viteje0e pestegenunchi, li dad 0 mai mult infAt4area unorluptAtori totdeauna gata. tn mini ad pilAriilede croialA ungureascA, cu margenile fasfrintein sus. Cite unul 0-a pus ciorapi verzi de lindca al' pAdurarilor qi alte podoabe imprumutate.Toil flAcaii ad infipt in phlärii, de bucuria Pa0ilor,flori de hirtie 0 pene. *i cAtanele, pentru casA arAte din partea lor cA oia sä pretuiascA ozi ca aceasta, 0-ail inflorit qapcile cu rAmurèlede brad.

Femeile ad imbrAcat §i dinsele cojocéle, carelasä slobode minecile, ce sint infoiate numal laneveste. Cele mai multe poartà catrinta strimtA,prima innainte, neagrA, cu dungi suptiri in lung0 o margine latd ro0e. Dar se vdd 0 fuste depostav umflate, puternic colorate, 0 care sechiamA sucne : aceia dintre fete care poate sAcapete o sucnd, e foarte mindrA de aceasta 0

STRAJA 151

()amen! din Straja.

6

5

, e pr

152 VALE& SUCEVEI

iese intre rindurile d'intAiii. Pe cap, femeile ma-ritate ail 0ergarul invalatucit pe supt barbie, fe-tele-0 lasä cozile pe spate, iar cele care vreaiisa se 0ie cA doresc mire, wall pe pArul lorlins un cerculet de mArgele 0 alte podoabe,care se chiana gifd.

Datinl de nunti bueovinene (dunk eMonarehia austro-ungarl.).

Dupa slujbA, care se ascultä cu o deosebitA cu-viinta, multimea se invirte prin curtea bisericii,pe stradA, sfAtuindu-se, glumind, hirjonindu-secite putin. Hora nu se prinde. Prin colturi, ti-neri i0 §optesc. (Or sä se ieie,, imi spune oas-petele mieil, parintele Dan. BAtrinil sint foartevrednici de virsta lor ; par ni0e senatori de sat.Fara nici-o sfialA, el se apropie de mine, imi

STRAJA 153

string mina ; unii Il aduc aminte de anul trecut,cind, dupa serbarile cele marl de la Putna, amcalcat intiia oara pragul casei primitoare a prie-tenului mied i am ascultat intiia0 data slujba,intiparita de o adinca evlavie §i de o innaltacuviinta, din aceastä biserica de sat cum putinese vor fi aflind prin orwle altor parti. Iar unulvine, se uita la mine, da mina barbateqte, i, pri-vinci acum pe parintele, el ii zice : «fratie ?,.Adeca nu ca aq fi fratele parintelui Dan, ci casint cfrate, de singe, din Romania. Daca arjudeca §i atitia carturari i puternici din oraqeca acest teran doritor §i bucuros de fratieo I

incetul cu incetul, la apropierea serif, lumeade pe strada se imputineaza ; de linga gradinagazduitorului mied, de pe margenea ogorului sevad cojoacele i cojocelele albe care suie pe po-teci dealul din fata qi se pierd in umbra. Selasä o sara ca o minune, cu raze red ce cadcurat, evlavios din stelele nesfirOt de departate.

La parintele Dan masa e intinsa iara0, o masalunga-lunga, pentru tatal batrin §i pentru bunagospodina a casel, pentru fetele marl §i pentrufetele mici, pentru baiatul intors de la qcoala,pentru tovarapl de preotie, pentru toff eel ceintimplator aü ajuns aid. E ospitalitatea ceaveche moldoveneasca, pe care am apucat-o incopilaria mea i de care cu duio0e-mi aducaminte, cu trasurile ve§nic la scara, movilele de

154 VALEA SUCEVEY

Orudele suite pe sobe i vinul curgind ca dinc4mea, ospiialitate care macar o clipa infra-te§te sufletele oamenilor red 0 masurati de astazi,cari astfel trebuie sa se incalzeasca i sa calcetactul chines al masurii.

in Straja se vede o casa gospodareasca, datmica i lipsità de orice fel de impodobire, casatrainica i incapatoare pentru oameni multamittcu putin. Acolo s'a nascut istoricul Dimitrie On-ciul, §i in vorba lui hotarita i raspicata, in lu-crul lui incet i sigur, in cautätura lui care-ticauta ochii, se vede inriurirea acestor sateni aiStrajel, intre cari a trait fiul de preot cel d'intiiiiani ai vietil sale. Acum in casa parochiala seafla o biblioteca bunk 0 se scriii de DimitrieDan, parochul Strajel, care e i membru co-respondent al Academiei Romine, lucruri folo-sitoare pentru cunoa0erea poporului nostrua trecutului saa. Si in istoria scrisului romanesee un loc pentru mindrul sat din preajma Putnei,,de pe malurile Sucevei limpezi i vioaie, care-0perindeaza nerabdatoare undele red ca de ghiata.

4. Sucevita.

Las Straja, in cele ceasuri de dimi-neata, cind bate vintul cel rece, foarte rece aid,al zorilor, i ieail trenul spre Rad,auti innapol.

dm1515

sucEviTA 155

Acum, la 5, rasare soarele, saltindu-se focos, im-bujorat, din norii vineti al zarii.

Peste doug ceasuri mi se iveste turnul grop-nitel vechilor Domni moldovenesti. Caut o tra-sura spre Sucevita, si din toate partile EvreirApad spre mine mirtoagele lor, ce tirdsc peroate rAmasite de lemn innegrit, de pinza sca-mosata, de piele rupta. Aleg un gRomin 2, carea cunoscut i cunoaste pe toti al nostri de ca-petenie, fiindca 6i-a dust, i, cu toate ca vorba-1dovedeste din ce in ce mai mult ca e Rutean,ma bucur cd am cistigat printr'o plata mai maresingura trasura curata, cu vizitiul in intregimeimbracat si cail impletiti cu panglice, care estein tot RAdautul evreiesc.

Pornim pe o cale buna, intre arbori, caremerge la inceput alAturi cu drumul spre Vicovuri

mandstirea Putna. In stinga se fac pe dea-luri satul unguresc al lui Hadic, Satu-Mare,.GrAnicestii, Romanestii. TrAsura strabate Mar-ginea cu asezarile multe i bune, raspinditepina foarte departe. De aceastA comuna se tine

Sucevita, inn aintea careia este un satulet dincele mai mici. Aid ca i in Margine, totul erinduit i curatit, cum se si cuvine in LuneaPaoilor; cite un copil, o femeie in haine albese ivesc dupa gardurile de rAchita. Cel mai multi

dus insa, cu flori in par si flori in palaries'afi

156 VALEA SUCEVE!

pentru tined, cu pletele bine unse si stergarulfrumos desfasurat pentru ceilalti, la mandstire.

Aceasta se vadeste de-odata in acel fund incare pare a se intilnesc, inchizind orice carare,zece-dotfasprezece muncele, acoperite in cea

Porturl roinlineati din Bucovina (Cana &intro-imp/1)

mai mare parte cu brazi. Apa Sucevitei, pe caream trecut-o venind spre manastire, luneca maideparte catre Suceava.

Toata manastirea iese acum ca din pamint :ziduri cu ferestuici de impuscat, case egume-nesti, turn de intrare, cu un lung coperis as-cutit, fireste nal, care samana cu cel de la Dra-gomirna, patru bastioane in colturi, biserica ma-

sucEvITA 157

nastiril, itiindu-0 frumoasa turla peste multelehogiaguri albe, cele cloud turnulete de la bisericaparochiei, cladita Idea stil prin anil 1770, inafara de ziduri.

De la inceput se vede ca zidirea de aid emult mai putin acoperita 0 captu0ta de podoabe,

Manitetirea Sucevita (dupl. Rometorfer).

in toate partile el, decit cea de la Dragomirna.Dar Sucevita, pe care o ridicara Movile0ii, adecacel trei frati de la o mama, Voevozil Ieremia 0Simion 0 Vladica Gheorghe, Mitropolit al Mol-dove!, a fost mai trainica §i a avut mai multnoroc, pana in ziva de astazi, cind are in par.egumen Ilie§ un bun gospodar, mai mult norocdecit stralucitul juvaier de linga Suceava, decitacea pregatire a Trel-Ierarchilor.

168 VALEA SIICEVEI

Poarta de intrare i turnurile nimic de-osebit ; pe cea bourul de piatra sta in-tiparit qi astazi ca o pecete domneasca. Bisericainsa robe§te de la inceput privirile prin intin-derea, prin frumuseta, prin pastrarea desavir0taa zugrävelii sale din afara, ca i prin simplici-tatea impunatoare a proportiilor. Coperemintulde qiridila neagra, din care se desface turnu-letul sapat cu doua rinduri de ocnite, ocrote0einca toate icoanele pe care le cere datina inteobiserica romaneascä, i sfintii se desfac intregi,stralncitori de noutate. Citiva terani in port desarbateare, cari n'ail mai incdput in bisericatixita de credincio§i i santeietoare de lumirri,stau linga mine 0 se uita i ei lung, foarte mu}-tamiti ea la e, in satul lor, in partile lor esteo a$a minune.

g Eu sint ZarembaD, zice nnul mai iri vrista,mare, ciolanos, calcind apasat. (Dar d-ta ?»

(Sint cutare, profesor la Bucure01.)tLa gimnasiu orb la Universitate ?)4tLa Universitate.)elp-ta n'ai de unde tb, zice Zaremba, intor-

cindu-se catre alt shtean, edar Universitatea e§coala cea mare, cea mai mare qcoala. Mai mare§coala decit aceia nu este in Romania.)

Zaremba ma mai intreabd de una-alta deprin tara, despre vreme i samanaturi. Apoiafla prieteni, i ma lasa, dupa ce mi-a spus ca

Wad

1

SUCEVITA. 159

Biserin minkstirli Sucevita.

`r...'

I .*. ,' ..' =.7..,. . ,

9, '..

"..'., ...It.t t... n.' t' '.: . .t:

;. n .' .1 " :, .4 ,, h ,...z.,,tor cle 0,-,;.

4 . ° . . ,--...,. --., .3 ni 1; L ,A 'P.: .r.

r ' .,- . A - ,i1 .Mi '

-. .

,!

tn

;'..; E°.- '''

i

160 VALEA SIICEVEI

Dragomirna nu poate sA fie mai frumoasA decitSucevita, nici mAcar in turn, in sfir0t in nimic.

Asta e cea mai frumoasA din biserici.Acuma altul vine, care n'are pe departe mA-

sura i cumintia celui dintAiii. El e insA un omcare vrea sA §tie ce e fiecare sfint §i de ce-1infat4eaza a§a, de ce inteleptii Platon, Pitagora,Sofocle, Sibila poartd coroane de Imparati, dece din trupul lui Iesei culcat jos iese impletireade ramuri verzi in care se cuprind cei dinneamul lui David pAnA la Mintuitorul, vrea sd tiece e cu scara lui Iacov, intinsd intre pdmint 0 cer§i pe care ingeri cuminti se suie 0 se coboarA cuni0e aripi drepte, albe, de pAsArele, de undevine cA merge pe o scorpie acea impArAtitAinnaintea cAreia ImpAratil bAtrini se dail in là-turi cu groazA. De-odatA el, care a deprins, tot in-trebind, rostul multor lucruri, imi aratd patimileSfintului Joan cel Nod de la Suceava, poves-tindu-mi fiecare icoanA. Me0erul din vremeaMovile0ilor a pus acolo 0 pe Alexandru-cel-Bun 0 pe Doamna lui, Ana, primind moactele.El pare sA fi copiat insA intru toate sApAturilede la sicriul de bronz al sfintului ; Alexandru enumai un impArAtesc bAtrin incununat 0 im-brAcat in aur.

Deocamdatd nu pot face alta decit sA pAtrundin pridvor 0 pronaos. Cel d'intAiil e fAcut in

such:VITA 161

chip original, neobisnuit nici innainte, nici peurmA in bisericile Moldovel si luat poate, prininriurirea stApinirii lui Simion MovilA in Mun-tenia, din aceasta tarA. El e alipit la clAdire,privind spre poartA si dind astfel o intrare la-teralA : are trei deschideri, dintre dare una e usa,iar celelalte douA ferestile, toate din arcuri sfA-rimate. Din el se trece printr'o 110 cu aceleas1arce sfArimate, obisnuite mai ales dupl 1500,0 care incadreazA aid si deschizAtura ferestilor,in pronaosul frumos zugrAvit, unde dorm indreapta mortil incununat1, pe cind locurile co-piilor lor, o fetita a lui Ieremia si o fetita a luiSimion, Zamfira 0 Teodosia, sint la o parte.

Mormintele lui Ieremia si Simion sint acope-rite cu lespezi marl de marmork mAiestru sa-pate, care sint puse pe innalte mese de piatrA.Simion si-a primit incA de la inceput aceastAgrea podoabA din urmA, prin ingrijirile sotiellui Marghita, care a fost mama vestitului, invl-tatului Petru MovilA, lumina a RAsAritului slavon.Mai tirzi5 numai, un credincios boier al Ieremiei,un Stolnic al WI, si-a amintit cu duiosie si re-cunostintA de st5pinul rAposat si i-a pus o mar-murA intru toate asemenea cu a fratelui. Deaceia cred cA Ieremia, mort cel d'intild, e ase-zat mai aproape de mijlocul incAperii, pe cindSimion stA de cAtre pArete.

Chipurile lui Ieremia si Simion se vAd pe aco-N. Iorga. Neomul ronuineoc in Bucovina. I I

162 VALEA SUCEVEI..

peremintele cele vechl ale mormintului fiecaruia,ce sint pastrate acum in dulapuri de stica. Cufir de aur 0 de argint, pe matase ro0e, s'a fa"-cut un Ieremia barbos, cu falca de jos scoasäinnainte, cu nasul suptire, sprincenat 0 ochios,gras, falcos, trufaq. Simion e infatipt ca mort,cu ochii inchi§i, minile pe piept, fata foarte slat*cu barba mica, neaged. Haina imparateased deaur il invaluie ca un giulgiu. Pe cap n'are cu0naluptatorului, stra§nica caciula a lui Mihal Viteazul,ca Ieremia, care cu aceiasi caciuld a fost in-vins totdeauna, ci coroana Imparatilor.

La dreptul vorbind, manastirea e a lui Iere-mia, mintuita cu totul numai in Domnia lui, de§i inceputà de multä vreme cu zlotil de aurai tuturor fratilor. Cind phtrund mai tirziti innaos, luminat de trei fere0i la stranele rotun-jite in abside qi prinse pe din afara intredouà contraforturi, lumina bucuroas1 a LuniiPa§tilor de April iveste frumuseta vechiulul a-laiii domnesc zugrAvit pe pAretele din dreapta,pentru pomenirea si prin chipuri a ctitorilor. Incap sta. Ieremia, incununat, in haine arhiere0ipe mAtasA ro0e, cu guler alb 0 minecare ro0i,ca 0 pe perdeaua mormintului frumos, ochios,sprincenat 0 bárbos. Dreapta lui intinde catreMintuitorul, ca prinos, cladirea bisericii, din carenici-un amánunt nu s'a schimbat pänä astazi.Stinga i se razima pe creqtetul copilului Constan-

sucENTITA 163

tin, Inca maruntel, venit pe urma fetelor. Cea maimare dintre ele se vede in ve§mint numai de aur,tot incoronata, pe cind Domnitele vechi n'aildecit cercurele de margaritare, linga tatal eL Fru-moasa, tinard, foarte asemenea cu Ieremia, sevede maica lui, Maria ; de supt coroana sca-Oa in valuri un val alb, rochia e de brocardde aur pe ro§u, tivita cu dungi de aur, prin caretrec, la mijloc, trei cusuturi negre. Elisaveta,Ilisafta, Doamna Ieremiei, femeie lacoma de pu-tere 0 pedepsita in cel mai crunt chip pentruneogoita ei rivna de stapinire, rasare acum,find in mina crucea evlaviel. 0 §uvita de par'Alan margene§te fruntea alba de-asupra minu-natilor ochi negri, §i un Val de matasa ro§ia-tea.' se coboara in jos pe umerii eL Si prin fru-museta, ea era dintre acelea care risipesc im-paratiile §i pier supt ruinele lor. Apoi §iragulurmeaza prin capete oache§e, cu ochii marT,coborindu-se tot mai jos, fetele celelalte aleacestor soti : Maria, Ecaterina, Zamfira, Stana,cu cercei de aur mici in urechiu§e §i cozilelasate pe spate. intre ele se afla un frate mortmai de mult, Alexie, baieta§ cu parul cret suptaurul coroanei.

intre multele odoare lasate de Ieremia, crudde abanos, iconite de filde§ alb, nespus de rab-dätor lucrate, tavi, anafornite, se afiä 0 car-tile cele scumpe, prinse in legaturi, unele mai

164 VALEA SUCEVEL

vechi decit cuprinsul, cu tesaturi de lanturi siplAci de argint lucrat cu ciocanul. Una e dehirtie, vine de la Neagoe-VodA Munteanul ; oalta, cea mai frumoasA, a fost lucratA supt Ie-remia, poate de mesterul miniaturist, inconde-ietor, care a fost Mitropolitul Anastasie Crimca.Aproape fiecare foaie are cite un märunt lucruin colori stralucitoare, inchipuind fapte din Scrip-turi. Intr'un loc, vezi iar pe Ieremia, cu maicA-sa, cu Doamna, cu o fata, al cArei nume nu s'ascris, si acum cu trei baieti: Constantin, Alexandrusi micutul Bogdan, lucrati fin cu condeiul muiatin culori.

Constantin a fost Domn, si a perit innecat inNistru, cind il duceail Tatarii cari-1 robiserà ;Alexandrel s'a impArtAsit si ele de Domnie, dar,inteo zi nenorocitä din anul 1617, el fu prins,cu mezinul Bogdan, si dus in tabAra lui Schender-Pasa ; iar, impreunA cu copiii, si mama lor dez-nadajduita. Doamna Ieremiei, minded., porun-citoare, invinuitA cA ar fi dat otrava cumnatuluiSimion, numal ca ea, fiii ei, trupul si singele ei, sädomneascA, suferi in tabara pagina cea mai marerusine. cBoieri, boieri, rusinatu-m'ail paginulp,striga ea a doua zi innaintea boierilor veniti savada cum pleaca in robie la Constantinopolaceia care-1 stapinise. Ea isi tAie cozile in semnde nemargenita durere si le trimese prin cinestie ce credincios la Sucevita, unde ele se pas-

SIICEVITA 165

treaza Inca, o mare vita de par castaniii-deschis,inteo cutie de aur, la policandru. Cutia se des-§urubeaza §i se deschide, §i Inca odata parulmoartei straluce§te in lumina facliilor ca un§arpe, §arpele gilcevei §i al vrajma§iei, rapus.Dar gindul la ispravile crunte ale acestei femeicu vointa tare piere indata innaintea inchipuiriinenorocirii ei fail de margeni, prinderii, ru0-narii, aruncaril in haremul unui Aga, unde s'asfir§it aceia care trebuia inmormintata. aid cre--tine§te, linga sot, linga fiica, linga stralucitorulei chip balan din tinereta, stropita de lacrimilecopiilor. Si ochii urmaresc cu duio§ie firele stra-lucitoare ale parului frumos, prinosul de evlavie,de cainta, de durere, care e §i o jertfa de fru-museta.

Din odaile primitoare ale egumenului, am vazutsfintirea apei supt cruce §i prapuri, in mijloculunel multimi marl% La fintina cu apa buna seperindeaza necontenit cojoacele §i cojocelele ;mini frumoase, albe, brate pline, ginga§e se in-tind catre cana atirnata. Apoi, dupa ce se min-tuie cu totul slujba, livada manastiriI e navalitade toti oaspetii in palariute de primavara, cuflori §i pene, de fetele cu cozile aruncate caale Domnitelor lui Ieremia. Oamenil sint aidde o sanatate i de o frumuseta rara. Deocam-data, ca la Straja, se sta la sfaturi, la lafuri

166 VALEA SUCEVE!

0 la taine dulci, intrerupte de hirjoane, in careminile tari ale flAcalului pare cd fring minutilecodanei, care se apAra rail 0 ride. Cind vorveni läutarii tigani in haine nemmti, pirpirii,friguru0, adu0 de spate, scinteind de Oretenie

Alta vedere a manliatiril Sucevita (diva (Monarchiaauetro-ungari).

in albuqul sticlos al ochilor, va incepe hora,paná in deseard farziii.

Popor curat 0 mindru, cu inima deschisd §ibund, popor evlavios 0 darnic, popor de munck0 de cuvint, mlddita puternica a vechilor osta0,

neamurile nu te vor sfdrima lesne !

_. ..

.

-

,

a-v..-

--v--, .. -=,:-,,t.or -

1.1, ,, -",f_e-..., 0 ;,...,..-4_....._. ..,......7,1....,---,:.'";

---.-41-14t.4'

a..

vozoviTtm. BADAuTII 167

5. Spre RAdauti. VolovAtul. BAdAutii.

Innapol pe valea Sucevitei, intre casutele maimult pustii, in aceste ceasuri de intilnire sipetrecere, cu cite un copil nepremenit care tin-jeste ca nu 1-aa luat si pe dinsul la bucuriatuturora. Trecem pe linga stilpul, destul de urit,care aminteste, in limba germana, despre oprireain acest loc, in calea spre gropnita Movilestilor,a nenorocitului arhiduce Rudolf.

Noel se string asupra Sucevitel, dar vintulprimavaratec e foarte blind, si pentru intAiaoara mirosul florilor se innaltä astazi de pretu-tindeni.

Un drum laturalnic duce la dreapta, spre Vo-lovat. Satul se vede risipit pe o costisa, in fataRadautilor, urcati pe altd innaltime, dincolo devalea in care Suceava isi raschira apele in voie.Am norocul sa vAd un nebun zvirlit pe stradAsi sa fla intovordsit de un biet om prostanaccare-mi spune cum 1-a batut, fringindu-1 de sale,un frate al lui pentru hotarele paminturilor lorsi ma intreabd cam cite mil de galbeni pe lunArni-o fi dind (Imparatul Moldovel,. II spun caImparatul Moldovel a fost si a murit de mult,ca acuma este numal un rege al Romaniei si ca,miile de galbeni nu se mai del la nimeni.

168 VALEA SIICEVE1

Volovatul acesta a fost un 0 mai vechiilsAla de Domnie decit Radautii, cu toate cAnici-un stApinitor al tinerei Moldove n'a fost as-trucat aice, ci top ail fAcut drumul lor cel dinurmä acolo in fata, coborind valea ce Inver-ze0e supt ochil mei. 0 poveste zice ca ar fifost aid o bisericA de lemn ce s'ar fi strAmutatapoi la Putna de insu0 *tefan-VodA. Cu ade-vArat tefan va fi dArimat o bisericA de lemncind a ridicat in ultimii ani ai vietil 0 Domnieisale, de la 1500 la 1502, lAcavl cel noil, carese vede 0 astAzi. E ca §i altele din bisericilecele mici de la tefan, fArA turn 0 fArà abside.0 uqA in arcuri sfArmate, Hugh* dinsa inscriptiafrumos sApatd, fereoi rAtunde in felul u0i. in-nAuntru nu mai e nimic, cad multi ani de zileploaia a cAzut in biserica pArAsitA 0 dezvelitä.Acuma mi se spune cA ar avea de gind s'o facAmai mare, ceia ce ar fi Inca un pAcat fata detrecut.

Trecem prin unele pArti curate ale Radautu-lui, ca sA gAsim drumul MiliOutului, sail, sA-Izicem cu vechiul nume moldovenesc, al BAdAu-tului. Satul e a§ezat iar41 pe o muche de deal,peste Suceava, spre Satu-Mare §i Hadic.

E astAzi romAnesc §i rusesc ; Badautenii dinvale sint (Moldovenix, iar Ru0 vecinii lor depe deal ; altfel fac la un loc un singur sat, 0

voLovATur,. BAD/LUTA 169

Bieericil de lentil din Bucovina (Slobozia-Comarecti)(dupil «Monarchic austro-uugarit.).

170 TALE& SLICEVEf -casatoriile nu oiti granita de limba fiindca niciRutenil nu sint uniti, ci adevarati ortodogi, cariyin la biserica lui *tefan-cel-Mare. Multi qtiiiamindoua graiurile. Hoare 0e insa acela dintresoti care e deprins a hotari in toate. 0 Rusca,maritata cu un Romin, pe care o gasesc incurtea bisericii, nu qtie sa spuie copilului el inromane0e decit (mai Ioane2. Un satean pe care-Ivad in curtea tintirimului se lauda insa ca, de 0tine 0 el o Rusca, copiii lui, cari cunosc amin-doua limbile, sint 4Moldovenip i vorbesc 4peruminie 10 , e mo1dovene0e, .

De la satenil ce s'ail strins acolo in curte,unde a0ept sa mi se deschida biserica, aflu lu-cruri folositoare i adevarate. Batrinii null aducaminte sa fi fost alta data mai multi Romini 0mai putini Ru0 lanlalta, ci tot ap, un neamin deal, altul in vale, smulgindu-0 necontenitcite ceva prin nuntile amestecate, crescindu-seRu0 romangte 0 Romini ruse0e. E cineva delimba pe care o §tie mai bine, gi cit temeiti sepoate pune pe statistica, arata faptul ea jude-cata in aceasta privinta o are aid. vornicul (pri-marul), care poate fi Rus, 0 un Evreil. cUite,domnule,, zicea unul, 4fratele mieil, frate ade-varat, de un tata 0 de-o mama ; el a raspuns ru-se0e 0 ell moldovene0e. A§a s'a intimplat.pe mine m'a trecut Moldovean, 0 pe dinsul.Rus. , Yri felul acesta,,statistica ar putea fi luata de

a.

VOLOVITUL. BADAITTII 171

la capAt in fiecare zi pentru a face pe Romin Rusapoi iar41 Romin, i aa mai departe. Sint

numai douA semne care nu pot inrla : legea,dar aici tog Ru01 merg la biserica noastrA,i necuno0inta desävirsitä a uneia din cele

douA limbi, dar aceasta se intimplA rar, 0 mainumai la femel..InsA, dacA bArbatul e Romin,el va da poate pe bdiatul sail la qcoala roma-neascA 0 el va cApAta astfel limba, con0iintacareI lipsesc.

Altfel, cel ce se tiü Moldoveni ail adinc infiptain inima kr amintirea cA pe aceste locuri a fostun mare, foarte mare trecut al neamului, al os-ta0lor i Voevozilor lor. De Stefan pomenesc cuevlavie.

CA doar aT no§triv, Ii zic, aü fAcut toate,bisericA i razboaie, dar nu ca sä fie pomana laRu0' pe urma kr.

Da, al nostri. CA el s'ail bAtut colo pe cimpcu Tatarii.

Cine §tie ce veche poveste preschimbatà prinvremuri...

Si unul, care a stat de s'a gindit, spune :Ca aü copiii nostri calf de spun despre

Stefan-VodA, i e asa de mindru cindcetind, Doamne I

Din sus vine incet convoiul de ingropare alunui copila§. Preotul romin cete§te in limbanoastrA, dar prapurile le poartA in frunte Ru-

§i

ii asculti

Ingr

opar

e de

eat

In

Buc

ovin

a.Ingropare de sat In Bucovina.

sek"lt.ck,

4,.'

7-

tr,czn

- 7 t

+ 4Fiq -

7,74 ; ' - - "-

Lf.t.6,/

7 "6or=

1

AOt

,°7111.

.11:

13 napas V3.1vA 7.L I

voLOITATUL. BADAIITII 173

soaice voinice 0 rotofeie, grosolane, cu fatamoartä. Pe cind clopotul cel mic, nal, prindea chema copilul mort cu un copilaresc sunet,limpede, argintiii, aud oamenii vorbind despremoartea copilului.

Uite cum pling ceilalti copil de acasA. E Idac'a fost voia lui Dumnezeil.

*i poate neingrijirea oamenilor, zic eii.Ce neingrijire, Domnule ; par'cA asta ho-

tArA§te ? Tot cum a vrut Dumnezeil !Aici vine o poveste lungA, din care se vede

ca.* nici in aceastA privinta oamenii de aici nujudecA mai bine decit cei de la noi.

Pe din afará biserica se aratA foarte frumos,in legAtura contraforturilor sure cu muchileacoperiqului de qindild neagrA, veche, in zbuc-nirea suptiratecului turn cu ocnite frumoase,care pAstreazA chiar, supt streqina unde se oplo-qesc cioarele, trei rinduri de discuri smAltuite,albastre 0 galbene.

Fere0i1e, sint mici qi tia, laterald, obipuitA.Frumuseta nu stA decit in propor, iar inte-resul in acele rotile de smalt pAstrate ca innealtA bisericA din Bucovina. Innuntru insA,in ingustul cuprins ce se imparte 'n pronaos0 naos, nu se mai pAstreazá nimic de insem-&Mate. i aici pArAsirea 0-a avut urmArile, darin dreapta stranelor se mai vede chipul lui

174 VALEA SUCEVEI

Stefan si al Doamnel IA Maria. Aceasta dinurma pastreaza frumuseta chipului el plin, ro-tund, cu ochil marl negri, asa cum se vede siin zugraveala de parete de la Voronet, pe cindctitorului celui mare un zugrav de ieri i-a adausmustati plecate in jos si o barba hidä, neagra.

La intrarea satului s'a Incins acum hora, carefilfiie de departe alba, in miscarl line, intiparite-de o armonie simpla. LautariI zbIrnlie din cobze

scripce, i strigarile capeteniel jocului se audpana la mine. Si barbatif i femeile sint foartefrumosi : care e Romin si care Rus, nu se preapoate deosebi in unitatea costumelor, imprumu-tate de la Romini, i multe casatoriI amestecatese vor fi puind la cale in asemenea prilejurlde hore ale Pastilor luminoase.

Trasura se urea spre Satu-Mare, dupa ce atrecut de locul prundos unde Sucevita se unestecu Suceava inteun freamat vesel de argint. De-alungul Sucevel marite se intind rachitile. In satsint Nemti i Romini. Casele celor marl,incapatoare, de o gospodarie in care nimic nulipseste, aü inriurit pe ale satenilor no%ri, cari ailavut ce sa cistige de la vecini ca acestia. Legeainsa, portul ramin deosebite ; biserica roma-neasca i cea nemteasca se infrunta cu crudaltfel facute, i pe acelasi drum mijlociil al sa-tulul se primbla in amurgul de sarbatoare pa-

0

d'intiia,

voLovA.Tim. BADAlyrif 175

laria moale, rasfrintA ungure0e, cojocelul §icizmele, sucna §i fustele invoalte, catrinta lingAhainele de tirg, criemte0I". Nemtii de aici, Zip-seriani Tifiseri, ii zic al no§tri , nu intelegprea bine nemteasca din carte, dar barbatiltotdeauna §i de cele mai multe ori femeile sepot intelege oricind romAneqte cu al noqtri.

E sara acum. De pe ogoarele foarte binelucrate, se intorc plugaril in haine de ora§,cu grapele, plugurile cu cal, carutele innalte.Cite un eguten Tag, spus de supt IAA-Ha verde§i neagrà cu fundul innalt 41 sunA la ureche.Alti luciltori al cimpului nu se vad, cad* Rominilse bucurä Inca de odihna serbAtorilor. Pe mareaintindere a lanurilor e stApinà 1in4tea noptilbogata in stele, a§a de pa§nicA in aceastä vale,incit nici un vinti§or nu clatinA griul tinär §iflorile noul Ele aromesc bucuroase in vAzduhulumed, care se face pe incetul, noapte de noapte,zi de zi, vAzduhul iubirilor din Maid.

Ne urcAm spre Hadic. Birjarul saü, ca sl zicca aid, fiacdrul mien e de pArere ca in acest satar mai fi numal in parte Unguril adu§1 altA data,cArora altil, de alt neam, li-ar fi luat adesea locul.In adevAr insA nu sint decit case lungi ungure0i,care se rnintuie cu §uri, grajduri i hambare, säteniunguri Mani, cu nasul borchinos, genele albe

mersul greoiti, copil cu fata foarte galbenA,§i

176 VALEA SIICEVEL

cari strigA cuvinte neobiqnuite la garduri 0 dindes4uri1e de mArAcini. Pastorul ungur, ras, trece,cu mantia umflatA i larga palarie neagrA, zicindcu multA amabilitate t bunA-sara2. Biserica mare,cu turnul ascutit, alb, care se vede ap de de-parte, e plinA de scinteierea nesfir0tA a fAcliilorde Pa0i. Cete se intorc InsA de la dant tro-pAind, tiindu-se de minA, arAtindu-0 aceia0 bu-curie ca 0 al no0ri §i in ace1a0 chip.

IV.

VALEA SIRETIULUT

N. lorga. Neanuil routine:to In Bucovina. 12

1. Spre tirgul Siretiului. Siretiul.

Inca odata, de vale, un pod, lung peste Si-retiul negru, si apoi incepe in noapte suisulincet, greil, obositor al unui sir de dealuri, cumn'ail mal fost Ora acum, dealuri fall paduri,fara sate, dealuri ciudate, rupte, scarmanate siinvalmasite in tot felul, urite deaktri gra umbra,fail racoare si poesie. Unde e innältimea depiatra curata, suieratul de izvoare albe, aromireade smirna a brazilor, ca in cellalt colt buco-vinean, in acel Apus care ni trimete Bistrita ma-reata! Aidi insa, din prapastif. yin mirosuri grele,putrede sail acre: pare ca un tabacar si-ar fi in-tins pieile sail femel ar fi pus cinepa lor la muiatin ape. Sute, mil' de broaste, neobosite in mu-sica lor disciplinata, cinta stelelor cintari decare ele nu sint vrednice. E o intrecere nebunaca a paserilor ce cinta pentru iubire. c Orac,

%MrA- 0 17 P Plii.-..1z----.4%:.`ONA'S 34/388Sci.r,

.....

,,,..,04.fi".AlrY, IL......7.1'

,:. zi A, 1,111.41 V.StF1"iairti r-4.44 0.410.......ivikett p

09'141140004er.s.ecill/x

e r %. Z i "4, C Yd' 4 :4' : .# 1 : .1 0A0# d d dy.1.,,,,.....ram.. 411111101/19NIIIIIVIM ....1.1,11,VP....

K" ,...."...0%S.th

SIRETIIIL 181

orac, ooarac, 000aaracl, 0 a§a mai departe. 0Maiil, 0 privighetorile 0 aromele tale ! Dinstinga vintul bate intr'una, rece.

Sintem cu totul singuri, eil 0 Rusnacul midi,Romin bun pana la socoteala 0 pana la bac0§,om bun totdeauna. El n'a vrut sa primeasca oas-pet1 nol, cari-i dadeati cincizeci, §eizeci de banipentru un drum de doua ceasuri, 0 dintre cariunul, Evreii de ba0ina, nu se sfiise sa raspundala intrebarea mea daca nu cumva ar fi Jidan :4Euer Hochwtirden, ich bin Christ), adeca :4innalt Preasfintia Ta, sint cre§tinl. i pe dru-mul de pe urcu§, §i pe calea imparäteasca ce-1taie de-a curmez4u1, nu auzim alteva decitnumal oracaitul mla§tinelor.

Sus, o lumina ; apoi altele se revarsa asupraunul fund de vale, unel prabu0ri a pamintuluilutos.

Sint iara0 dealurile de lut, ripile mol ale a-cestei teri, care-mi apare nota fata de muntilimpaduriti de pana acum.

Siretiul : asta e Siretiul !Printre casute mid cu lumini slabe. Se vad

de la inceput semnele unel Jidovaril marl. inpiata centrala, pamint bisericesc vindut nu dedemult de biserica Sf. Joan, pentru ca sa fiebursa de negot, neacoperita i putin maturata,a Evreilor, citeva felinare fac sa se vadd fa-tade marl galbene, noroiti §i paie. Trasura se

182 VALEA SIRETIULVI

infundà intr'un gang, lingA o crismä ràü luminatd,foarte plinA de multe lighioane. E hanul. Chel-neri, slugi nicAiri, dar curtea murdard e bicsitä.de träsuri deshAmate, de cai cari rontaie, cadmine e zi de tirg. DupA un timp iese la iveala.o EvreicA mare, frisatA, in haine bdtAtoare laochi, cu cAutAtura lenesA, o frumusetà in Israel,,

iea buclucurile din trAsurA. In odaia cno.asa cum e, se poate dormi.

Usor se vede Siretiul, destul de mic. Obi--nuitele clAdiri de administratie, al treilea gim-nasiu german, pe linga acele din SuceavaRAdAuti, judeatorie mareata, notar evreü sice-ar putea fi alta ? cu fatada greceasciveche. Sus, o bisericA cnemteasca,, la care yin

Ruteni uniti sail, cum Ii se zice aici, guniatf).La cimitir, pe drumul cAtre Sint' Onufrie, obisericA a Rusilor pe cari sederea in satelenoastre i-a fAcut ortodocsi. Aid se ascultA astAzislujba, si e o harmalaie de oameni gatiti...

la aceastA bisericA i Ia celelalte, dupA oveche dating, in aceste zile de Pasti oricine arevoie sA tragA clopotele. Si lasd de nu le trag ;unul dupá altul, flAcAil, bAietanii i copiii, im-bätati de placerea acestui zgomot de aramA r5.-sunAtoare. Se luptA pentru un loc in clopotni-tele de lemn sail de zid sail la sforile clopotelordintr'un fel de ,arcade insirate linga bisericA.

1,

ai

$i

SIRET1UL 183

C1opotnita (le lemn, cu copil, in Bucovina.

."

o

,

184 VALE& SIRETMLUI

Bisericile noastre n'ad slujba astazi. Cea dinpiata e o desavir§ita cladire in stilul munteandintre anil 1660 0 1700, ca Biserica dintr'unLemn a Bucurgtilor, sad cladirile Cantacuzinilor§i Brincoveanului. Mu It mai mult lunga decit in-nalta, cu doua §fruri de ocnite mai tot asa de marl§i cu un briulet la mijloc ; pridvor cu arcadeledeschise. Turnul e unul singur. innuntru, undetotul s'a prefacut, deschizindu-se chiar tot zidulce era intre pronaos §i naos, nu se vede nici-oinscriptie amintitoare, dar pietre de morminttrimet la jumatatea d'intaiii a veacului al XVII-lea.Cind se gindWe insa cineva ca Stefan Petri-ceicu a facut linga Siretid manastirea Sint' Onu-frie, e adus a crede ca tot lui, de §i in Domnilasa de scurte, i se datoreqte qi aceasta prefacereci mai-ire a unel vechi zidiri bisericecti siretene.

Troita, a doua biserica, e sus pe un deal. Afost reparatä, ci nu s'a sfintit Inca. Arhitectulnod i-a dat podoabe rocil de caramida colturata§i a marit-o simtitor la altar. Dar toate acestean'aii putut schimba infaticarea ei de maruntavechime, cu incaperea el mica, Lica, ferectilegoale de podoabe, turnuletul. Localnicil VOAintr'insa o ctitorie a lui Sas-Voda, care a fostinnainte de Bogdan, intemeietorul Moldovel.

Cad Siretiul e unul din vechile orace aleMoldovel. Mergind prin B-aia, prin Volovat c1

SIRETIUL 185

Rddautl, Domnia maramure§eanä a lui Bogdana ajuns aid innainte poate de a se pogori laSuceava. Margareta, zisä pe romäneVe Muqata,mama lui Petru-Vod5., era (Doamnd a Siretiultd",

fiind catolicd, ea ridica aid o mdastire aDominicanilor sad Predicatorilor, a calugariloralbi, puindu-i hramul Sfintultd Joan. Deosebitde dinsa, era o biserica a episcopului catolic,avzat aid prin silintile regelui polon, qi laaceastä bisericd stätead Franciscani, din tagmacdrora fäcea parte i episcopul.

Nici cincizeci de ani n'a tinut insd cu ade-varat aceastä episcopie, intemeiatà prin 1370.S'ar crede cã Sf. loan de astdzi e pe locul ve-chiului läca§ de inchinare al catolicilor, dar ord-qenil spun cd bisericile catolicilor de acum cincisute de ani erad aiurea, i anume acolo undese afid acum §coala de fete.

Siretiul era un minunat cuib de dealuri, lesnede aparat fata de oricine. Pe un deal, Domnulii a§ezase Tataril : acolo se zice Inca Tatarcinasad Tataraqii, Tatdr4enil; Sasca, de la care s'a luatpoate legenda despre Sas-Vodd ca intemeietor,vine de bund sama de la Sa0, cari ar fi sosit aiddin Baia, odata. cu Domnia cea nouda (Moldove-nilon> ; mai departe, Horodnicul pomenqte in nu-mele sad o cetate; Zamca, despre care scrid unii,nu mi s'a putut at-Ma insd ; cuvintul inseamnd4cetate), §i o cetate trebuie sd fi fost, precum

§i,

1E6 VALEA SIRETIULIA

ail. fost ziduri, din care vdd o frinturd, fácutä dinbolovani, intre case. Cetatea n'a putut fi insadecit acolo unde se afld 0 astAzi micuta Troita.LI ea se poate vedea partclisul ortodox al Dom-nului, care primise pe episcopul catolic, dar 41tinea tot legea lui cea veche.

Tirgul Siretiulul (dupi sMonarchia austro-ungarits).

E zi de tirg in Siretiti aid insa top zic as-tdzi Sirete, Siretele, tirgului §i riului. Se vinctcai, vite, miei, produse, intr'o mare inva1ma0rede cojoace 0 sumane. Purtatorii lor par toffRomini prin imbräcdminte. Dar uitindu-te binevezi multe fete albe cu picatei, vezi plete bd-lane 0 ochi albastri fdral viata 0 scinteiere. De

SIRETIUL 187

multe ori, de cele mai multe ori poate, se vor-be§te ruse§te.

Invatatil 0 politicianil Rutenilor, ori cite unRomin w de bun ca d. Aurel Onciul, \Id inace0i Ru0 represintantii unui trecut vechiil citStefan-cel-Mare macar, §i ai unui viitor de fe-ricita cucerire §i inlaturare a Rominilor dinaceste parti. c Si cercul Siretelui e pierdub, spunesuspinind vre-un patriot, dintre acei ce ofteazacu bratele incruci§ate, bocindu-se ca se pierdeo batalie, atunci cind ei ail in mina Inca armabisericii, care e mai mult rornaneasca pand acum,armele culturil, inteligentii. Ti se spune de Te-reblecea, satul din apropiere, unde cutare batrinar fi apucat numal Romini, pe chid acum n'armai fi decit Ru0 cari nu oia romanqte. Sitinguirile se mintuie cu aceasta osindä pe carenoi in§ine o rostim asupra noastra : c E, noi neducem*, parafrasa a cunoscutel pareri date deun German du§man al nostru, functionar inaceasta Bucovina : chi cincizeci de ani nu vormai fi Romini in Bucovina).

De fapt, vechii Slavi din aceste parti, de lacari vin toate aceste nume in duti (=--- owce),aceia s'ail topit de mult in mijlocul nostru. Ru01aceftia, ce se vad ast5zi ail fost adu0 insa dinGalitia, sail sint o scursoare a curentului deacolo. Ru§1 ii arata fata §i trecutul ; rare ori veziprintre ei mindra fata oache0 a Rominilor. Ru-

188 VALE& SlRETIIILIII

tenisarea nu poate sa vie decit de la un numarstrivitor de mare al strainilor, asezat in vre-unsat cu putini Romini bastinasi. Asa e peste Prut,aid insa nu. Rominil vor vorbi romaneste si Ru-tenii ruseste; Austriacii cari scriii numai eSeretv,cu buchi, pe gara orasului Siretiii, vor sprijini peacesti din urma, iar ceia ce va hotari vor fi condi-tiile politice viitoare ale Bucovinei, cind proviso-ratul austriac va inceta. Tarul Rusiei va fi de sigurrecunoscator pentru ca. i s'ati rasadit Rusi, Re-gele Romaniei, mai putin 1

Nici unul, nici altul nu vor fi insa recunoscd-tori pentru incuibarea temeinica a Evreilor. Nuse poate spune cit sint de multi, si in zilele detirg ei par si mai multi de cit sint, atita tipasi se zbat. Unul a luat suptsuoara un miel dindol pe cari vrea sa-i cumpere si nu se intelegedin pret ; omul alearga dupa dinsul cu cellalt.Cind nu ma mai pot intelege cu Rusul mieti,caruia i s'a imbolnavit un cal de atita bataie cubiciul si cu codirisca, si care nu vrea sa mamai duca la Storojinet, se face un intreg teatru

1 Ceia ce e mai rail si nu poate sà mai fie ingiduite O. trei judge din Moldova-de-sus aii si sate rusesti.In Dorohoiii sint patru, iar Tureatca e desavirsit ruseasa.Ce fac invatatoril, ce fac pregii acolo, ce fac primarii?Cum de se ingäduie a se vorbi limba celor mai maridusmani ai nostri pe pämintul Romania libere ?

SIRETIUL 189

de Jidani. Dintre ascultAtori se desface unulnegricios, carell piaptänh barba cu mina 0innainteazA cu atita vrednicie, ca §i cum ar aveasä tie o predicA.

Preasfintite, d-ta nu te pop intelege cubirjarul (Fiakermann).

Nu ma pot intelege, dar d-ta ce ai cu asta?Va sA zica nu te poti intelege. $tii ce e

bine ?Ce ?El sä se ducA 0 sä ma iei pe mine. Ori-

unde merg, cu orice pret.N'am nevoie.

Acurna, unul roqcat, cu barba in turturi, ghiov-te0e pe cel d'intAiti 0 iese in fata.

SA nu-I credeti, e un incelator. DacA maluati pe mine...

LasA-mA 'n pace 0 dute de-aici.Un al treilea s'a rAzimat intr'un cot de tra-

surà 0 se uitä la mine....D-ta sa-ti ieai mina de-acolo 1$i de ce ?Fiindcd nu-p daft voie eil s'o tii.Aga ? Dar Fiakermann e din RAdAuti §i

ea tot din Radauti.Ma, du-te de-acolo.

Si atunci vine un al patrulea, care-1 spurarapede jidove0e 0-1 a inteo parte. Cine 0iece ar vrea sA-mi mai spunA 0 Asta, care n'are

190 VALEA SIRETIIILIII

nici barba lunga, nici perciunii deplini, dar bir-jarul pleaca.

Unul se suie insa va sa zica al cincileape capra dintr'o singurd saritura, se uità sfiosla Fiakermann, apol se intoarce iute la mine §iride ca o maimuta. Un ris in care se amestecarugaminte, nesigurantä, frica.

Ea nu te ieati, zice birjarul.Nici ea.

Maimuta roFatã se uita la birjar, Inca odatala mine, sare jos, se mai uita odata la mine, ipeste o clipa el se zbate ca argintul viii lao tirguiala. Ciudat neam !

Vine intr'un sat bucovinean, calic lipit pamin-tului, infaprat intr'un caftan galben-verziti, cubarbuta rara de tinereta, cu perciunil un0, lung!,stralucitori. Iea cu chirie cea mai rea cocioabd,dar in fata, 0 din citiva florin! ce are la sufle-tul lui in0r5. la fereasta citeva pacuri de tutun,chibrituri, o legatura de covrigi; el pune la fa-coare un butoia dill cel mai prost rachiii, otravacurata. Apol sta i Weapta.

Astazi cumpara unul la el, mine mai multi,poimini are circiuma in regula, gazda, han ; elimprumuta cu camata pe oricine are o nevoiesail un pacat.indata are §i legaturi cu Cirmuirea,da ban! dregatorilor celor mid, li gaseqte femei,li face toate slujbele. Ajunge el insu0 un felde functionar. La judecati cu oamenii e sigur.

SIRETIUL 191

Poate ajunge el insusl vornic, si pune tot pe allui in Consiliu. Iea nevasta cu zestre, cit demica, ii rade parul, o imbraca sese zile din sap-tAmind in zdrente si a septea o impodobeste cumatasuri si juvaere, pentru odihna lui Dum-nezeil si priveala oamenilor. Face cite un copilpe an, ii pare rail ca nu s'a gasit mijlocul dea face unul pe luna. incetul pe incetul maichiama si pe altil, 'Ana se fac cite douazeci defamilii pe sat. Acesta e atunci al lor.

Dar cel mai bogat, descAlecatorul, nu vamucezi aici, unde nu sint afaceri pentru unom cu insusirile si experienta la De ce vornicla sat cind poate fi fruntas la tirg, om mare laCernduti, baron la Viena ? Astfel se innalta bi-ruitorul. Generatia a doua da advocati, medici,politiciani, functionari. Taie perciunii, merge latemplu si face in scris si in vorba pe omulscapat de prejudecati, pe Freisinniger.

Chiar in satele nemtesti, unguresti, Evreul ela mijloc, in jurul lui se invirt toate. In toadBucovina ce am cutreierat, am vAzut numal dolcirciumari romini, cArora ar fi trebuit sa li in-semn numele. Pe unul tin minte ca-1 chemaAgapie.

0 Agapie ce vel face tu intre atitia Leiserisi Mosesi si Israeli si Schulemi si Meschulemi...

In gimnasil, cei mai multi scolari sint Evrei.El invata totdeauna bine, rare orl foarte bine.

192 VALEA. SIRETIIILIII

De ce sA nu facA §i aid putind economie, dacAse poate ? InvAtatil evrel, cei mai marl, nu facoare cea mai mare economie cu munca pregA-titoare si cu silinta gindirii cAtre adevAr ? Pri-sosul e un nArav al cre§tinilor ; prisosul bun,darnic, jertfa. EY nu-1 fac §i nu-1 inteleg. Tota§a de putin inteleg el cum cre§tinul se lasArobit de frumuseta, de bine, de ideal. Evreil nuse amorezeald nebuni, nu se ucid din dragoste(dar se ucid cind sint ruinati §i s'au deprins cubinele). El nu fac crime, nu furA. Nu sint printredin§ii nicl oameni rAI, nici buni, nid nebuni,nici cuminti pentru altceva decit interesul lor.El stilt Iesuitii banului, al ci§tigului. Banca,riscul cel mare, lupta cu milioanele e tinta dinurmA a bietului Jidan sArac din sate.

Pentru ca sl se atingä acest scop, putinta dea se scAlda in afacerile cele mai marl, se chel-tuie0e o muncA, o incordare a gindului, o In-frinare de toate zilele care sint fail pAreche.Insä cu atita nu se face o rasa superioara, cirase superioare shit acelea care-§I pot da su-fletul pentru ceva §i pot astfel ciViga ceva maimult pentru omenire. $i ei ail dat oamenilornumal, de de mult, o lege, care se indrepta till-potriva temeiurilor vechl ale iudaismului, impo-triva dogmel poporului ales, o lege pe care eiail prigonit-o, ail rAspins-o, pe care n'o recu-nosc §i o despretuiesc §i 'Ana astAzi.

raniAmEruf 193

2. 0 raitA peste hotar: MihAilenil.

Plec cu trasura la Mihaileni, care e de totaproape. Voiü vedea Inca o trecatoare a gra-nitei spre Romania.

Abia ai ie0t din Siretiii, i o perdea de co-pad de apa vade0e in vale riul cel lat de lacare ora0il 10 iea numele. Prelingind trunchiu-rile sucite, schiloade ale salciilor, pinza albastrade apa vine lin pe prundul negru, apa demunte Inca in aceste parti, daca nu se tine insama iuteala scazuta pe albia fArA povirniq. Ede citeva zile aid o caldura care arde la amiazi,rasfringindu-se din gropile de lut. Id 0 colo seridica ostroavele de pietriq. Apa n'ajunge maideparte decit capatul de sus al rotilor.

Cellalt mal e tot austriac, cad ra0uirea s'afacut cu multa pricepere, aa incit sa fie co-tropita toata valea roditoare. i dincolo sint

bune, casele temeinice, satenii bine im-bracati i incaltati.

Mihailenil se vad in fata, risipiti pe deal, catrevalea Siretiului. Copereminte multe de Ondilasurd, citeva case mari albe, trel biserici urcin-du-se spre culme. ?dna in preajma lor chiar,pamintul e al Austriei, i linia de salcil care sevede, e numal un hotar de mo0e, MIA insem-natate, pe cind granita se taie aiurea.

N. lorga. Nearnul rometneac In Bucovina. 13

§o-selele

194 VALEA SIBETIIILIII

Iat'o. Doua case de vama, o bariera galbena-neagra, un pod tricolor peste o ripa care sechiarna Molnita, pirail pacatos care abia dacapoate sluji iarna pentru slujba Bobotezei. Ba-riera tricolora inchisa. Un soldat fail mondir,cu boneta se vede trecind ; departe se innaltauu steag, un steag deznadajduit, care flutura,chiama.

Ca ori-unde, functionarii noWi sint oameniprieteno§1, foarte deosebitl, in bine i in rail,de vecinii lor tapeni ; n'ail nici-o uniforrna §inici-un ifos. EI primesc bucuros sa deschiddbariera, care sta lacatuita de obiceiil intre ceasu-rile 12 i 2.

0 strada se deschide : (Carol Lia.. intiiii casebun4oare sail parasite, darimate. Apoi citevacladiri curatele : farinacie, jandarmerie ; la o parteo §coala foarte buna. Biserica e mare, inteogradinità, linga gradina publica. Are brazi §ifelinare. Pentru a cinsti invierea s'ail pus che-nare de brad la u§a §i stegulete in toate partile.Cine a impodobit a§a, nu s'a gindit ca poate savada §i sa laude trecatorul, §i e in aceasta gatealaromaneasca ceva care induioeaza. Radauteanulmidi gasWe cã aid in acest tirgupr de gra-nip e curat §i bine. Si el ar vrea sa vie in Ro-mania, sa duca pe boieri cu caii, pentru bac-qipri bune.

Acum insa priveli§tea se schimba. Evreirnea

muiiimEislif 195

stä la ivealA innaintea tArdbilor joase, spurcate,pe care se zice totu§1 cA un foc le-ar fi schim-bat in mai bine. Mihallenii, din cari intemeie-torul 0 botezdtorul lor, Mihal-Vodà Sturdza, ainteles sä facA nodul de cApetenie intre Buco-vina 0 Moldova, puind in el capAtul qoseleiSiretiului, MihAilenii sint in decAderea cea madeplina, pe cind drumul cel mare spre Apusmerge pe la Burdujeni. Oprirea prin mAsuriveterinare a exportului de vite a fost Inca oloviturà pentru tirgu§orul evreiesc de cAtre Si-retiA. Se mai vinde doar porumb pentru Buco-vina, iar anul acesta nu se mai vinde nici atita.Jidanaria stä fdral nici-o treabA in präfoasa amiazA;trupuri trintite, tologite, in toate pArtile ; copiicari se zvircolesc in murdärii. Noroc cA aceastAgrozAvie asiaticA, de care sint adinc ru0nat, nutine mult, 0 capAtul tirgului se atinge rApede,incepind iarAqi cimpul luminos de verde.

«Fiecare tara are Evreii ce mei-in.' *, a zis cinevaal &Anil interes era sd creadd astfel. «Fiecaretail se poartA cu Evreii sal: cum meritd eiD,trebuie sd fie raspunsul. Cit meritA insA aceastApacAtoasA calicime lene0, care spurcA tara pecare o locuiWe ?

tngrozit de infatiprea acestui colti§or al teriimele, caut un adapost, un palm- de apA rece,la preotul bisericii frumoase 0 impodobite. E un

196 VALEA SIRETRILIII

biet batrin bun, care sisiievte ; e plin de buna-vointa vi cu stingacia lui de vaduvoiil el cautasa-mi gateasca pe o tabla ceva pasca, cozonacvi yin.

Casa lui face in adevar placere, ca vi locuin-tile celor opt, adeca numai opt familii roma-nevti care locuiesc, afara de teranil din deal,Mihailenii. Nici-un coltivor de murdarie, precumjos la Evrel nu e un coltivor curat. Gradina,flori, oale de mavcat vi de gheranic, cerdac al-bastru, plin de umbra, odal racoroase cu scoartevi divane, cu fotograiii ale familielparintele areun flu medic, care face studii speciale in Apusvi e insurat cu o fata de negustor bogat din Bu-curevti , citeva carti bine rinduite, tablouri pa-triotice vechi. E o mare tacere buna in acesteincaperi primitoare, vi din odaia cea mare audcum oaspetele mieil gatevte tablaua cu cozo-nacul, pasca vi vinul.

El a invtiintat pe primar, vi iata-l. E un to-varav al mieu de vcoala, de clasa vi de internat,pe care de mult timp il pierdusem din ochi. Deatunci a invatat dreptul, a fost numit magistrataice, a ramas ca advocat, a facut politica vischimbarea din urma i-a adus primaria. E insuratcu invatatoarea, are trei copii frumovi, casa lui,frumoasa cit se poate, capital strins vi ar fl gatasa iea in arena.* moara de linga hotar sail vre-om ovie.

MIHAILENJi 197

Dar aid intimpina piedeca de care se sfarmain aceste parti toate silintile noastre : putereacelor trel Fischere0i, Mochi, Calman i Froim,stapinii acestui colt dorohoian. Toate moiilesint ale lor, impanate i cirmuite de Evrei. Peincetul, lumea pleaca din Mihaileni, unde se poatemuri de foame fard voia lui Fischer Mochi, Cal-man sail Froim, regi in acest unghiil din rega-tul Romania

0 sa vie vremea de n'o sa putem faceconsiliul comunal dintre Romini.

Spre sari sint iarasi in Siretiil. Ma fura dela hanul evreiesc parintele Dlujanschi, in caregdsesc cu bucurie un fost §colar al colii" Nor-male Superioare din Bucure0i, care pastreazäInca o buna amintire despre Romania. Aid afost ajutat §i sprijinit de insusi Vasile Alecsandri,ale carui scrisori le pastreaza Inca preotul §iprofesorul de gimnasiu siretean. Am vazut ci-teva dintre ele, scrise cu o bunavointa indato-ritoare. Parintele Dlujanschi a fost §i la Mirce0i,qi el imi vorbgte de salaqul poetului, linga cu§caturturelelor, in lunca de la Mirce0i, loc iubituncle a cum ri sta §i mormintul. Din spusele pa-rintelul, Alecsandri apare ca un gospodar camlasator in voie, adevarata chmuitoare a mo0e1fiind Doamna Paulina Alecsandri.

198 VALEA SIRETIIILUI

La masa am ca tovaraql pe o doamnA, carese zice UnguroaicA, dar e unite', crescuta totu0in Rusia 0 mAritata acum cu un functionar aus-triac care face politica neamului sail rutenesc.IntAia oara aud o laudà qi aparare a Rusiei, fa-cute cu caldura 0 farA interes, intr'o combatereimblinzita de un zimbet.

De cu sarA pana dimineatA broa0e1e oracAiein girle 0 baltl, musicA de primAvarA a tirguluide Evrei.

OdatA erad 0 Armeni in Siretid ca §i in Su-ceava 0 in multe alte locuri. Acuma se maicete0e numal pe o dughenitA din sus numeleBurdeOilor, bogati Armeni de vita veche. Incolo,Evreil Sint stapinl. Am bagat de seamA cA 0in satele nemte01, el tin negotul, lAsind creqti-nilor numal me0e§ugurile (in Moldova noastrael le ad 0 pe acestea). La nol Armenil se vAcitot a§a de putini ca negustori in locuri undeel ad avut aqezari vestite, ca Botoqanil 0 Ro-manul.

V.

VALEA PRUTULUI

1. Spre Cern AO. Cernautil.

PArAsesc Siretiul a doua zi, la vase. TrasuramA duce la garA pe linga un cimitir pArAsit, peun deal in care se apleacA jalnice pietre cu pi-sanii evreievti sail armene.

Un tren-tramvahl se tirAvte pana la Hliboca.Linia se desfAvurA pe intinderi verzi, atingindTereblecea vi inch' un sat mare.

Gara Hliboca e plinA de lume de tot felul,mai mult Evrei vi functionari insA. tntr'un colt,o femeie naltA, slabA, cu ochil albavtri stinvi vifata talatA de zbircituri vorbevte cu un Ruteandevirat, in suman cafeniil, pe dud un Roinincu pAlArie neagrA, nAcAjit, dar fard glas, std de-oparte. Cind Rusul se duce, mA aprophil de Ro-minul mut vi de acea femeie de tard cu ochlvtervi, care vorbevte de o potrivA de usor treilimbi: romAnevte, nemtevte vi rutenevte.

202 VALEA PRUTULUI

Eil, cum ti-am spus, zice ea, ca §i cumar vorbi de cine §tie ce marunti al zilei, eiitin la altul §i merg dupa el 0 la capAtul pa-mintului. Ce mi-e mie de consistoriu ? Tot tre-buie sa ma despartd. Altfel merg 'Ana la Viena,la impAratul.

Raminul pufaie din tigard, pe cind Ruscazbircita if da innainte a§a :

Am sa spun tot, tot. Ca ma gone§ti, 0 mabati, 0 dal cu bolovanif dui:A mine, §i sal cucutitul ca sä ma ucizi. Tot am sa spun.

El mirlie ceva neinteles.Ce-o sa spul ? El spune ! Ca ma tin cu

altul? El da, uite ma tin.AI zice ca va fi un omor. Nu, omul se uita

la fumul lulelii, foarte tacut. i ma gindesc §ila ce mi s'a spus despre fetele acelea din sateromäne0i supuse unei Cirmuiri innaintate, careail mai fiecare cite un copil, doi, pe aid lingaapa Siretiului, 0 care ajung sa se mArite. Lip-siail doar astfel de pacato§enii inca...

Pina la Hliboca, drumul mersese pe o in-tindere neteda ; de aid innainte spre Cernautiel strAbate valea Derehluiuldi, minunat de verde,0 Inca odata vAd dealurile prapastuite care de-osebesc Tinutul Siretiului. Dar aid ele se im-blinzesc pe incetul, vaile se sapa mai lin, cos-t4ele se suie mai de o potriva, o rinduiala sta-

CERNALITI1 203

pineVe m4cArile de a§ezare ale pämintului. DupàCuciurul-Mare, la care acceleratul nu se opreqte

sat in care limba noastrà s'a pierdut, cumde aici inainte se intimplä in cele mai multelocuri , incep sä se vadA casele Cernautilor.InfAiii, casutele cu ferestuici §i copereminte delemn ale oricArel vechl a§ezari moldovene§ti,apol clddiri mai marl, din ziva de astAzi. 0 garAgalbuie, cojitä, rail zidità §i prost tinuta, o garAca pentru un oraq evreiesc, mai bine de jumd-tate din cel 60.000 de locuitori al Cernautilor,deci vre-o 40.000, sint in adevAr Evrel. Evrelde tot felul : habotnici cu peisdh §i caftan deopielea draculub, cari tin cite o dughiana prinmahalale §i strAbat tara cite zece intr'o cArutàcu un cal careli schimbA forma, acind un gitca de girafA, de malt ce trage la deal; cetAteniaustriaci cari se imbracA nemte§te ca oricine ;bancheri cu burta scoasä innainte ; Jidanaqi dinslujbe §i. din profesiile libere, cu ochelari prin§1pe nas, cilindru strAlucitor, gulere foarte innalte§i haine negre ; oameni marl cari calcA impà-rAteqte, vorbesc tare §i vAd toate lucrurile jos,jos, ca printr'o ceata de mindrie.

Ceilalti locuitori sint culqi din toate neamu-rile. Foarte multi gAustriacb, adecA functionari,§i fel de fel de oameni in legatura cu Statul :Germani, Poloni §i ce mai vrei! MWe§ugari

204 VALEA PRUTULIII

nemti. Rutenime sAracA i, pe la margine, Ro-mini, cari nu sint mai bogati.

Cum vii de la garA, vezi in suisul greil de pedealul innalt de lut case mai mult murdare, incare se oploseste Jidovime. PAnA tirziil noapteainsà, sund bicele i vuiesc strigatele de indemnare amirtoagelor. Nici-odata speta cailor n'a suferito mai strasnicA mucenicie decit aici, din parteaharabagiilor cu perciuni, cari ura greutAti maride mArfuri cu cite o gloaba-doud. PrimAria pri-marul e evreü, ca i in Siretiü, unde insä gar-distil Romini si Nemti PrimAria s'a in-duiosat si a prins pe un parete de la Politie un afisplingator, prin care cautä sä ImblinzeascA su-fletele Ilocuitorilor bucovineniv pentru dobitoa-cele lor (afisul zice pe nemteste), iar unde in-cepe suisul, se vede o tabld in trei limbi sfAtuindcrutarea cailor. Nu se prevede insA nici-un cis-tig pentru cine va urma povata, asa incit bir-jarii i harabagiii cruta, numai in unele casuri,cind duc numai un cAlAtor, cind suie putine lAzi

cind nu e noroiü, adecA mai nici-odatä.PAnA mai ieri CernAutii puteeii sa fie vestiti

pentru noroiul, lapovita i cleiul lor. Da cA iesiai dincasä pe vremi ploioase, erai sigur cA te vei in-toarce murdArit i stropit de sus pAnA jos. $iastAzi stradele sint numai soseluite, dar mi s'apArut cA, multamita soarelui din April, sose-lele-strade sint mai bine tinute decit in alti ani.

sint ,

si

Plata contrail din Cernauti (dull& eMonarchia austro-ungarb)

206 VALEA PRIITULUf

Si localnicil ail ajuns sa creada aceasta. Prinurmare tot trebuie sa fie ceva adevarat. Soseauae margenita de trotoare de piatra, unde ele sint.

Si iara§1 acest dumnezeiesc soare de curatie0 lumina inna1be0e 0 aure§te tot ora011, carenici-odata nu mi s'a parut mai bine decit acuma.Pot zice : mai frumos ? Doud strade in lung, din-tre care una se chiama qi aid cHerrengassel,strada c domnilor, celor nol, ail cladiri innalte,de ora mare, unele din ele chiar in stilul Seces-.sion, cu care tinerii architecti ai Austriei ail in-zestrat omenirea contimporana. Se vede o Pri-marie mare, doua-trei otele aproape luxoase, citevagradini, o biserica centrala, cu cupolele mari um-flate, räsarind din verdeata, apoi o sinagoga, carenu se lasa mai pe jos. Daca mergi 'Ana in fund,vei gasi o statuie a zeitii cirmuitoare, Austria,care se ascunde intr'un maidan, cind nunlalo cruce de piatra impodobe0e piata cea mare,in care, innaintea Primariei, fierbe vinzarea tera-nilor ru0 0 istetimea vicleana a precupetilorcu caftane, in harmalaia 0 harhatul tuturor Inn-bilor, caci gospodine de tot neamul strabat, incostum simplu, multimea pentru all face ele in-se0 cumparaturile de dimineata. in sfir0t, lamargine, se ridica o lunga cladire ro0eteca-ga1-buie, cu fatada strabatuta de multe fere0i, cuzimti 0 crestaturi sus. Nimarui nu i-ar trece prinminte la ce s1uje0e anume aceasta greoaie ingra-

CERNAUTII 207

mddire, fard gust: stilul gotic al unor amAnuntese imparechiaza ciudat cu cel palestinian al altora,asa incit e de fapt un stil... sinagotic, 0 nu te-aimira dacd aid s'ar aduce inchinaciune Dum-nezeului singiiratic i intunecat, Dumnezeuluiunu singur neam. De fapt, insd asa ceva, fará

Mitropolia veche din Combat! (dupi dionarchia austro-ungarb).

bisericA, fArà imprejmuire religioasa, e palatulMi tropolitului.

Cind Austria a luat Bucovina, ea a gdsit aidun episcop de RAI:MO, supus Mitropolitului Mol-dove!. Asa ceva era insa umilitor i primejdios.Episcopul fu despartit de chiriarhul sail, luat dela Rädhuti, unde se asezd herghelia, i dus incapitala cea noua a Cernautilor, cu titlul de Mi-tropolit neatirnat. Ca sä fie rostul lui mai stra-

208 VALEA PRIITULUI

lucit, i s'a dat si numele de arhipAstor al depAr-tatei Dalmatil, de limbl slava% Mai ddunAzi seintemeiase din mil pentru Mitropolitul de astAzi,P. S. S. Vladimir de Repta, fost profesor la Uni-versitate, bAtrin frumos si blind, sfios si nehotärit,vechea episcopie de Radauti, dar, de cind titularulei a luat Mitropolia, nu s'a mai numit altul.

Aid in acest palat, care trebuie socotit fru-mos fiindcd a tinut atitia bani O e asa de bogatmobilat i zugrAvit, stA deci prelatul, care cores-punde din cind in cind cu Dalmatia, iar in Bu-covina face ce hotArAste consistoriul si ce impuneCirmuirea. Om ar trebui sä fie acela care ar Oice se cuvine O. faca intr'o situatie in care totule nelämurit, incurcat si dezbAtut! Ce drepturi areStatul ? Pe toate, suspinA Mitropolitul de astAzi.Nici-unul, ar putea spune un Mitropolit de mine,rAminind sä dovedeascd aceasta prin fapte. Cee Biserica, ortodoxd sail nationala ? NationalA,spun Romfnii cu iubire de neam, cari n'ail uitattrecutul si nu incep a numAra de la anul 1775,sfirsit al barbariei moldovenesti si inceput al ci-vilisatiei ; ortodoxd, spun consilierii ruteni dinconsistoriA, preotii ruteni, teologii ruteni, agita-torii ruteni, cari cautA sA intemeieze bine Bise-rica unitä la hotarul de spre Rusia, iar in Faun-tru socot cl poate sluji mai mult pravoslavia.Si pentru aceasta, -neputind impune liturghia ru-teanA pretutindeni, ei cer despartirea de Ro-

CERNAtrpt 209

mini, intemeierea unei Biserici indoite, de doullimbi, care sa imparta totul : parochiile, locurilebisericesti de sus de sigur ca ar veni astfelsi o alternare a nationalitatii Mitropolitului, cindRomin, cind Rutean, ba chiar mánastirile, laca-surile de odihna ale Domnilor nostri, de undes'ar zvirli cartile romAnesti si nici-un cuvint ro-manesc n'ar flutura de-asupra mormintelor ace-lora cari ail purtat coroana Moldova Lupta ede fiecare zi, dusmanii nostri nu-0 pierd nici-oclipa din vedere scopul pe care-I urmAresc. Sila spatele lor sta Cirmuirea, care tace si facepentru a dezradacina Moldovenia din Bucovina.

In alta parte, doua frumoase cladiri sint Uni-versitatea careia i se va face alt palat insa,anume, mai maresi laboratoriile Universitatii.Universitatea din Cernauti a fost intemeiatA a-cum treizeci de ani pentru a sarbatori prin-tr'o fapta trainicA implinirea a o suta de ani dela smulgerea Bucovina S'a marturisit la ser-bare ca scopul nu e altul de cit sa se rAspin-deasca astfel cultura germana. Ba Inca, printr'oatentie amabila fata de nol, barbarii de pesteMolnita, s'a adaos de unii cA aceasta culturatrebuie dusA biruitoare, cu traditiile si limba ei,departe, hat departe spre Räsarit, spre «Orient.*

Innalta scoala are o Facultate de filosofie, unade drept si o a treia de teologie. In cea d'intaiii

N. forgo. Neannil ronitinevc in Bucovina. 14

210 VALEA PRIITULUI

se formeaza acei cari ad sa iea locurile cele de susin invatamintul bucovinean, a doua da functio-naril tarii, a treia tinde sa inzestreze toate pa-rohiile cu preoti de o deosebita invatatura, tri-metind la sate doctoril sai in teologie.

Cel ce ad interes pentru aceasta, incarca delaude Universitatea din Cernauti. Cei mai multiBucovineni inteleg Romini din Bucovinasint foarte multamiti de dinsa, 0 o cred cu multsuperioara Universitatilor pe care si le-ad pututinjgheba Rominii din Romania libera. Eramodata la o masa intr'o manastire, cind cinevadin ai casel veni sa §opteasca la urechea egu-menului cä a sosit un profesor al Universitatiidin Cernauti, in excursie. Ed fusesem primitbine, de sigur, dar ca un om cum mai sint sialtii ; acuma se vedea insä ca-si va face intrareao fiintã de o esenta superioara. Convorbirile seoprira, limba germana stapini masa ; ochil seatintira asupra acestui oaspete. Era un eruditstingacid, cu gesturile de catedra si vorba deprelegere, un erudit Inca la inceputul cariereisale. Ca .unul ce am facut toate ccolile teriimele 0 ale Apusului, care lucrez mai mult decitaltii §i poate nu mai rad decit dincii, ca unulcare ma bucur ca pot stapini cimpul ctiintilmele, n'am ramas uimit innaintea strainului, carelAsä sa cada cu oarecare sfiala cuvintul de e col-lega v. Nu Ohl, poate ma inpl 0 cer sa fiil

CERNAupi 211

iertat atuncea , dar mi s'a parut ca aceastäpurtare a mea punea oarecum in mirare. Cum,adeca acesta din Romania se crede de o po-triva cu cprofesoruh cel adevarat 0 temeinic,cu profesorul din Cernauti ?

Universitatea Bucovinei are insa multe sca-deri. Nu vorbesc de Facultatea de drept, undeAustriall coace functionarii cari-i trebuie simai multi avocati evrel decit are nevoie teri-oara. Am in vedere insa Facultatile filosofica

qi teologica.0 Universitate trebuie sa aiba o coloare, mai

ales in astfel de locuri. Care e coloarea, nuantaUniversitatil acesteia ? E germana, germana cala Graz, germana ca la Innsbruck. Cei mai multiprofesori sint Germani sati Germano-Jidani, afarade citiva Romini 0 Ruteni la teologie sail lacatedrele de limbile 0 literaturile romina (I.Sbiera) 0 ruteana (agitatorul Smal-Stocki, Ga-litian 0 Evreil botezat, mult mai mult agitatordecit profesor). Deci aceasta Universitate n'areo coloare bucovineana, care ar fi indreptatireaei cea bunk' 0 a devarata.

Si a§a sint lucrurile ca n'o poate avea. Nicinationalism german nu poate ieci dintr'insa,fiindca el nu place de loc Cirmuirii, 0 fiindcaare urmari antisemite de care se turbura Jidanii.Acectia sint cei mai multi, cu mult cei mai

212 VALEA PRIITULIII

multi ; ei daa tonul, i astfel Universitatea e defapt o Universitate austriacA pentru Evrei, afarAde Facultatea de teologie, care e pravoslavnicA,

strins, ingust pravoslavnicA pentru teologicgreco-orientaliz, fArà rost national.

Sint macar profesorii oameni vestiti, de oinnaltA 0iinta", de un talent strAlucitor ? Zic :nu. Tinerii neincercati, mediocril i cei slabidoming. Unii aa venit la Cernauti cea dinurmä din Universitatile de limbA gerrnanäpentru a zbura aiurea (cel mai buni), altil staaaid* pentru cd nu pot fi decit

0 Universitate trebuie sa fie §i un izvor deactivitate §tiintitica originala, indreptatà asupraacelor lucruri care sint mai de folos in fiecaretarà. A§a e la Cernauti ? Cit e de build §i decompletà Biblioteca Universitatii ? Cite are dincartile ce se tipArest cu privire la trecutul mol-dovenesc al Bucovinei? Ce carp s'aa scris despreacest trecut ? Ce carti despre imprejurarile dedupd anexare ? Ce carti despre starea de lucruride astAzi, in aceastä tara din care capriciul Aus-triei a fAcut un museii etnografic via, unde sepot cerceta toate limbile i toate datinile ?rAmas la brourelele foarte proaste ale lui Wi-ckenhauser, un biet scriitor de cancelarie, tarehabar n'avea ce e tiinta i care a scris istoriaBucovinei in istoria mAnAstirilor ei. D. Kozak,preot rutean, asfAzi profesor de slavonA la teo-

S'a

CERbauTII 213

logie, a tipArit bine si tAlmAcit rail inscriptiilebucovinene. Nu mai vorbim de ce a scris d.Kaindl ; oil' cine-si va putea inchipui de ce. Sicare e partea UniversitAtii in aceste lucrdri pu-tine, risipite si, in cea mai mare parte, slabe ?

Nici-o adevAratà viata studenteascA nu sepoate inchipui. Fiecare neam trAieste la o parte,cu societAtile sale deosebite, dusmane una fatade alta. Germanii, Evreii, Rominii, Rutenii staiiin tabere 6 academice,, gata de luptA fArà cru-tare. Chiar in mijlocul deosebitelor nationalitati,ImprejurArile politicil zilnice aduc neintelegeri.Cit ne priveste pe noi, aveam odatA o singurAsocietate, cu un caracter literar foarte deslusit,societatea qunimea), in care intrail numai aceiace eraii in stare sA treacA un examen de pri-mire din limba si trecutul nostru. De cind InsAa inceput politica d-lui Aurel Onciul, lucrul s'aschimbat cu totul lui tot. Societatea Bucovina,societatea Dada staii, una mai mult, alta maiputin, supt inriurirea acelui ce cautd sal dea po-liticii Rominilor din Bucovina indreptarea ceamai prielnicA setel sale nestinse de putere si stA-pinire. Teologii, teologi innainte de toate, cugindul la promovare si parochii, staii de-o parte,infratindu-se cu cellalti pravoslavnici intr'o g Aca-demie ortodoxA).

Din mijlocul studentimii bucovinene a iesit inanul din urmA o revistä pentru literaturA, iju-

214 VALEA PRIITULUi

nimea literarb. Ea tipareste articole cu privirela limba, la istoria noastrA, poesii, nuvele, cronicede critica. 0 conduc dol tineri cari sint acumaprofesori la Suceava. De sigur ca revista a pa.rdsit fägasul de superstitii al trecutului, ca in-cearcä a se lämuri asupra indreptdrilor nouä alesufletului romdnesc ; pand acuma ea este instnumai in fasa de pregAtire. Cind va fi gala, §iin cel mai bun inteles, ea ar putea sä indepli-neasca acest indoit scop : sä dea o icoanä aBucovinei romanesti tuturor Rominilor si sá fieo calduza a tinerilor Romini din Bucovina, pre-cum e de mult cLuceafarul» din Pesta pentrutinerimea romäneascä din Ardeal si Ungaria.

Mai la o parte de strada cea mai mare a ora-sului, e casa in care se tin sedintele dietei bu-covinene parlamentul terisoarei , in care eresedinta obisnuita a delegatiei ce-si are in-sarcingrile pe linga guvernator si a cApitanuluiterii, care stá in fruntea el.

Fiecare nationalitatell are luptätorii in micaadunare, si nu numai atita, ci si fiecare castà.Cad aice, dace: se mai aflä undeva pe pämint,e lacasul clasic al castelor. In cafenele si res-taurante, in viata socialá si politicä fiecare stratde oameni se afla la o parte : nimeni nu cu-teaz1 si se innalte, nimeni nu binevoieste sä secoboare.

CERNAmi 216

De-o parte aristocratia, alcatuita din coboritoriai mazililor, boierinasilor celor mid si mai mid aiMoldovei, din Armeni si Evrei bogati, cari ailfost si ei infasurati in matasa unui titln de ca-valer sati baron culmile pana la care seinnalta caristocratia v bastinasa. in sfirsit, dinstrainii pe cari-i aduc functiile, casatoriile cuBucovinene si afacerile. cAristocratily cu es-ceptii cu atit mai onorabile, cu cit sint mai rare

samara intre ei prin ingrijirea din caleaafard, nu pot zice eleganta, cad elegant eun lucru de gust si care te prinde a haine-lor, palariei, incaltamintel, cravatel, acului decravatä, nasturilor de manseta, gulerului, ba-tistei, prin rafinarea portului mustatilor incirjo-bate, favoritelor scurte, parului adus rotund pefrunte. Idealul in aceasta privinta e gigerluldin Viena, de care se apropie de altmintereasi un agent de marfuri, un Reisender mai bineplatit si un vizitia de (cash' build). Apol manie-rele red, ascutite, strigatele care palmuiesc pareca, miscarile care te ghiontesc de departe. Exem-plarul tipic din aceasta clasa s'ar crede necinstitdaca ar chema altfel un chelner decit prin (Sssiee)(sie, «el' mai», pronuntat prelung), daca si-ar ri-dica singur ce i-a cazut jos, daca ar raspundepoliticos unui strain, daca ar sta la masa orisicui.Mi s'ati spus lucruri strasnice, de audience carese cer la unele persoane particulare, de astep-

216 VALEA PRIITULUI

tarea in antret pana vine ceasul si asa mai de-parte in aceasta biata Bucovina de terani I cAris-tocratii, ail pierdut in mare parte rnosiile lor,pe care le tin Evreii, ei s'aii ruinat rapede,adeca Rominii si Armenil ; sint siliti a incepecariera administrativa obisnuita si se vAd intre-cuti de altii ce se ridica din rindurile celor (maijos* decit dinsii. Dar aceasta n'are a face: ifosul,ingrijirea cu lucrurile midi, afemeiarea raminaceleasi. Am mers in tren odata cu trei calatoridintre cari doi erati nobill romini: stateaii lafaiatipe perini sail cusuti in haine ingrijite-ingrijite;ail vorbit despre moda un ceas si jumatate. Laplecare am intrebat pe cel ce parea cd nu eRomin dar era si el cine sint acei domnisi mi-a raspuns uitinduse la mine ca din virfulpiramidelor Egiptului si cu un ton acru para.'1-a§ fi calcat pe bataturi. Toate neamurile seinfrAtesc in «aristocratie, prin vorbirea limbiigermane. Romaneste vorbesc cel mai multi Ro-mini cind nu vreaii sa-i inteleaga cineva. Toateneamurile se infratesc prin spoiala culturii ger-mane si prin inchinarea fata de cetatea cetatilor,unde sint cravatele, acele de cravatä, nasturiide manseta, etc. etc. cei mai buni : Viena.

Ce ant fost vechii boieri, adevarat si numaigMoldovenip, aceia se va spune in alt loc ala cestei carti.

Iar cine are Inca emoldovenismp in sufletul

CERNAUTII 217

lui astazi, de ce-a mai spune anume ? tiü top,mi s'ar lua in nume de rail daca a insista.

Deocamdata e vorba numai de acei can sepoarta innainte de toate ca earistocrati,. Intreputinele lor indeletniciri, ei trebuie sa facapolitica, 0 se intelege de ce. Prin politica nu-mai se pot capata astazi oarecare inlesniri deviata sociala, la care tine foarte mult «aristo-cratia,. Dar politica dusa numal pentru aceastanu poate sa fie decit gra legatura, gra munca§i grã trainicie, pe cind cea adevarata creqtedin inima uria$ a unui popor intreg.

«Inteligenta, se socoate ca a doua casta a terii,casta de preoti §i invatatori mai ales, la care seadaug citiva advocati i functionari mici. El nu se.simt una cu poporul, pe care nu-1 intelegiubesc prea putin. Crescuti'«austriace0e,, adicaformalist qi materialist, ei vreaü innainte de toate«mai mull), cit mai mult. Multa vreme ei nu-0gasira calauzi qi furA astfel siliti a da ajutoracelor pe cari-i numiaü Inca, §i cu respect 0 inbatjocura, «boieri,. Dar WA cA d. Aurel Onociul,un om Inca final) cu stralucite studii de drept,un om de o cultura mai larga, un om practic,cu o mare experienta economica fusese di-rectorul unei societati de asigurare se in-toarse In Bucovina, de unde era de ba0ina,

§i

§i-1

218 VALEA PRIITIILIJI

unindu-se cu o rudd, care era 0 el un om grabit,dr. Florea Lupul, se puse in fruntea castel adoua, intemeind a§a zisul t partid democrat,.gBoieril, furd atacati cu invier0mare de foaiade scandal 4Vointa poporului), impotriva lorse fãcu aliantä, mai mult sail mai putin acope-rita, cu Rutenii, cu Evreii, cu Cirmuirea ; maiajutâ vi härnicia §efului celui nod. in ultimelealegeri se ajunse la o biruinta deplina 0 indatávenira urmArile el: propuneri pentru a se imbu-nkki soarta, foarte bunA fata de RomAnia, stra-lucita fata de Ardeal 0 Ungaria, a caste. Ceva mai fi, se va vedea.

Jos, zace poporal, a cärui c vointà, se tipä-re0e, al cárui nume se speculeaza, dar al cäruibine nu-1 cauta nimeni. Societkile de cetirepentru dinsul sint nume, internatul de baietidin Radautl, nu departe de frumoasa cNarodoviDimas., Casa Poporului, a Rutenilor, i0 tire0eabia zilele intr'o neingrijire qi murdArie pe careo scusa numal saracia; oamenil din sate orbe-cdiesc intre ispitele deznationalisatorilor, el gemgreil supt povara cametel evreie0i, §i, pe cindin toate Ru0i, ark' cboierip- §i farA inteligentäzavorita in castä, fac band nationale, societkipentru a se vorbi numal ruse0e (siciii), citalniipentru luminarea in limba ruseascd, pe cind eltrimet pretutindeni studenti rivnitori, cari de-teaptä 0 incalzesc inimile, pe cind el intemeiaz5.

PESTE NWT 219

o mare fratie a neamului, ce fac biruitorii no$tri,prietenil cu surle $i clopotei ai poporului ? Poatecà odatä ii vor arunca i lui pinea trupului,dar de pinea sufletului pentru altii ce II pasacelor ce suflet pentru ei ?

2. Peste Prut.

Spre satele ruse$ti, de peste Prut. Acolo noTnu mai avem decit Mahalaua, parte din Cernauti,in alte timpuri, Lehacenii Tautului, cari poartanumele vestitului boier al lui tefan, Boianul,unde Constantin Cantemir cu Turcii s'a luptatcu Polonii, ciVigind o biruinta mica intr'o vremecind cele mari nu mai erail cu putintä, $i Noua-Sulita, la granita bäsAräbeang.

Ne coborim din Cernauti pe linga caselesarace ale suburbiel Caliceanca. Indatä incepecimpul de un verde care prinde lumina ca opiaträ scumpd. Iarba e plinä de viorele, de mierea-ursului, de papadii galbene ; ostroave mici deflori sint sknanate pe intinderea pà$unilor. Zar-zAril, cire$ii din grádini sint acum in floare $ipresarl drumurile cu foi albe. Vazduhul tot eplin de mirosurile dulci ale primAverii.

Jos in vale curge Prutul, pe care-I injugg. treipoduri. A cesta de aici, care duce la mddastioaraHoreceI, e mintuit abia ddungzi. Un larg val deapa strAlucitoare, foarte adincd, trece pe de-

i

220 VALEA PRUTITLITI

desupt, 1in4tit §i sigur. In fata stA deal lingadeal, toate rotunde, cu prAvAliquri blinde, verzide pAduri §i de livezi, incingind toata zarea.

E foarte scurt drumul la Horecea, ascuns5.intr'o cufundAturA. De-asupra se deslAqura opadurice, unde alearga bucuroasä, in fiecare ser-bAtoare, lumea, de toate neamurile, din Cernauti.Biserica e pe de-a'ntregul prefacuta, cu zidurigroase 0 tumuli mad. Alba, ea se prinde in-tr'un privaz de verdeata vesela.

acum, cind se mintuie sAptAmina luminatä,copiii satuletului vinturA clopotele, care aruncain toate partile unde grele de sunet. in bisericaam intra sintem doi, caci mA intovArA§e§tetinArul profesor Radu Sbiera, fiul bAtrinului scrii-tor §i. patriarch , decA n'ar lipsi de acasa ciparintele §i doamna §i domnicoara cea mare. Ceamica fuge de se ascunde, pe cind dota slugizdravene, care se fac a nu gAsi cheile, strigasperiate : ccoconita, coconita,. Prin fereastA des-copAr ascunzAtoarea, qi, cind fetita-ci dA sama deaceasta, ea alearga in alt ungher, unde credeca nu i se mai poate da de capAt.

Mergem innainte pe drumurile albe ce se inco-lAcesc peste intinderea verde. Pe o costicA incepesA se perindeze Rarancea, Slobozia Rarancei.Un convoiii de ingropare trece, cu prapurile,crucea, preotul un Romin imbrAcat in

PESTE PHUT 221

odajdii. Sateni cu fata aspra, cu plete lunginegre, asemenea la chip §i la port cu Moldoveniino§tri, tin pomenile §i raspund la cintarile preo-

Biserica din Horces (dupl. Romstorferi.

tului. i cintArile §i rAspunsul sunA neintelesela urechea mea. Sint in graiul RuOlor.

Inca mai sus, Toporautii. OdatAll avea aicimo§ia bAtrinul Barnovschi, sotul unei Movilese

222 VALEA PRUTULTA

§i tatAl lui Miron-VodA, de la 1620-30. Aid primiael oaspeti crqtinI §i pAgini, intre altii pe Can-temir, vestita cApetenie de Tatari. Aid intr'o bi-sericA de lemn i s'a coborit trupul §i pentru po-menirea tatAlui sail Miron a clAdit biserica, instilul celor de pe vremea lui tefan-cel-Mare, cuturnulete mid, un ingust lAcaq de umbra. ElnAdAjduia s'o mintuie qi sä stea §i el cindva ling-Aparintele rAposat, dar il ajunse mazilia 0 trebuisä fugA la prietenii sal din Polonia. Aicl nu pierdunAdejdea unei intoarceri a norocului. Grecul celuase locul sail in Moldova, fu gonit de boieriiqi locuitorii Iatilul 0 Miron-VodA adus innapol.El merse la Constantinopol sail capete intArirea,dar fu aruncat aid in temnita, ca pricinuitor detulburdri. Capul sail cAzu. In diata scrisd in graba,el läsa mo§tenitorilor sal grija bisericii. Dar ace--tia nu par s'o fi avut, qi trebuie sa credem cAnicl-odatà nu s'a fAcut zugrAveala, astAzi cla-direa poartà numal captiwala intunecoasä a ve-chimii , cA nicf-odatA nu s'a prins in zid, de-asupra u0i piatrasäpatA a pomenirii, cA nici-odatAn'a fost impodobit mormintul bAtrinului Bar-novschi. Bisericd in veci neisprAvitä, in loculcAreia e vorba acum sä se facA o alta, sus ladeal, unde se vede deocamdatá o cr4md. Ve-chea bisericA domneascA ar fi sA rAmlie atuncio bisericd a copiilor din qcoli.

PArintele care-nil spune aceasta, Trofimovici,

PESTE PRUT 223

e un bun batrin de septezeci de ani, care maiare o singura dorinta, sa moara intre Moldoveni,in locurile moldovenesti. Aid, in adevar, vre-mile moldovenesti s'ail dus cu totul.

Odata, pina pe la 1860 inca, limba noastrara intrebuintata totusi ca o limba aleasd. 0tiai si multi din popor, cu toate ca numele ce

purtail sint de sigur rusesti. Mormintele paro-hilor in cimitirul inflorit, cu iarba innalta, aratainscriptii romanesti. Preotii ail fost aid Cozubii,cari s'ail purtat ca Ruteni pe urma (Cozub, egu-menul de la Dragornirna i Putna, vestit ca unrisipitor al averilor minastiresti si stricator algospodariilor ce gäsise, i fiul sail doctorul). Ce-testi in slovele acoperite cu rnuschiil galben :4 Cinu§a robului lui Dumnezeil Stefan Cozub...,Dimitrii Cozub, paroh din Strosout... Dimitrii Le-vitchi, paroh... Cinusa robului lui Dumnezeilloan Cozub... Supt piatra aciasta zace cinusarobului lui Dumnezeil Stefan Cozub... Aice odih-neste roaba lui Dumnezeil Maria Ilasina, nes-cute (sic) Corvut... Aice odihneste roaba lui Dum-nezeil Marie Cozub nascuta (sic) Leitca)). Anilsint de la 1795 pina la 1858. Si asa mai departe.Rare-ori cite o csii znamenie» (caceasta e po-menirea))) ruseasca pentru amintirea unui mortmai vechiil. Cartile la biserici erail numai ro-manesti, toata slujba se facea in limba noastra.

Totusi de felul lor oamenii erail aRusani,

224 VALEA PRE TEMA

(asa zice poporul : Austriacii zic insh c Ruthe-nen), de unde zicem si no! astgzi : Ruteni).Nu par s'd fi fost din vremuri mai vechi. Darboierii din alte vremuri deschideaii slobozii, caeSlobozia Raranceio si chemaii acolo prin scu-tire de bir teranii din terile vecine, deci maimult din Galitia ruseasca. Apoi, de la 1683 in-nainte Polonii s'ail intins asupra acestui coltde MoldovA, unde stApinirea lor a dàinuit, Orajos, spre Botosani si Hirläil, douAzeci de ani,mintuindu-se numai prin pacea de la Carlowitz,in 1699. In acest rästimp n'a mai fost granita,ci a trecut si a rämas cine a voit, spre bucuriacea mare a proprietarilor de mosii, cari cistigailastfel oameni de ajutor si de munca. La anexa-rea Bucovinei de Austriaci eraii dee! prin acesteparti si Rusi de obirsie. Cu vremea insd, ei de-prinserá bine romaneste si vorbiaii numal inlimba teril. Austriacil n'ail apucat decit o sin-gura limba a Bucovinei. Deci se Meuse cu dinsiica si cu ace! Rusi pe cari cucerirea romdneascidin vremea lui Petru Musat si acea din tirnpullui *tefan-cel-Mare II gasiserd in tara epeni-tului si in partile de peste Prut ce se tineaiide Pocutia. Rusii 41 pierduserd astfel, uniimai curind, altii mai tirziii, limba, si, printr'aceasta, firea lor deosebità. Oamenil puternici,frumosi, cu parul castaniii-deschis si ochii al-bastri blinzi se agraiail numai romdneste.

PESTE PRUT 225

ndata ce Austria ajunse stApinA i iarAsi numai fu o granitä de spre Galitia, incepu o nouAdescAlecare ruseasck Inca de prin 1780-90 erailsate unde se vorbia romAneste rail, altele incare limba noastrA n'o intelegeaii toti locuitoril.Cu cit a trecut vremea, cu atita mai multstrecurat in Bucovina de sus si apoi in jos, sprevAile Siretiului i Sucevei, Rusanii sail csfirlacil),cum li se mai zice ; Mazurii cei noi, Mani, molii

prosti coplesiel satele. Femeile lor frumoase,puhabe, muncitoare i supuse o comoarA lacasa gospodarului ispitiaü la cAsAtorie pe ainostri. Neam greoiü, oaspetil cel noi nu puteailsà invete lesne Inca o limbk n'o puteail vorbide tot bine nici-odata ; femeile mult mai putindecit barbatii. Copiii vorbiati deci de cele maimulte on ruseste. Limba celor mai multi ajunsedupà aceasta limba cea folositoare, limba cea bund,limba cea frumoasA : Rominii se sfiirà aid, cum sesfiesc astAzi in satele bulgAresti din Dobrogea, slvorbeascA o limbA de care incepuse a se ride :fiindcA ai nostri erail smezi la fata OfiindcA Tiganiinu se dezlipiall in nici-un chip de graiul ro-mAnesc, i se zicea acestuia : climbA tigAneascA*.Din partea ei, Cirmuirea vedea bucuros cumpiere limba Moldovenilor : astfel vor pen sivisurile lor de a-si lua innapoi Bucovina. Ast-fel va iei poate intr'un viitor mai depArtat

ortodoxia, cAci Unirea cu Roma e legeaN. lorga. Neamul rand:nem in Bucovina. 15

-

ai

si

226 VALE& PRUTULUI

Rutenilor din Galitia, la care se pot intoarcecu vremea si Rusii bucovineni trecuti la Bise-rica noastrA. Socotelile se fAcurA totdeauna indauna Rominilor. Am vAzut cum din dol fraticmoldoveni, unul a fost trecut ca Rus, in B a-dauti. Un alt cas, si mai pfin de invAtaminte, eacela al unui functionar de la Consulatul ro-min din Cernauti, care se trezi intr'o bun1 di-mineata cA un agent al statisticel 11 insemnaseca Rutean: s'a scris pe atunci ceva despre aceastacaraghioasA intimplare, dar apucAturile s'ail pas-trat si mai departe. Insa, dacA satul e rutean,ruteanA se face scoala, rutean se trimete invAtA-torul : o inriurire micA, de sigur, aceasta dinscoalA, dar care se uneste cu atitea altele. Vor-nicul se alege din cel mai multi, si e Rus. Preo-tul e silit a ceti ruseste.

c Nu pot, dornnule, zice duios pArintele, uite,nu pot. Oamenil ad vrut sA zvirle si cArtile ro-mAnesti din bisericA. Ea n'am lAsat; liturghia ofac ruseste, dar acaftistul nu pot. FacA ce or face,ed nu pot zice acaftistul ruseste. Oamenii mAmai iartA, fiindcA sint bAtrin si still cA n'o s5.mai tin mull.*

Dar ad fost alti preoti mil ad luptat pentrurusificare. Pe unul 11 chema Lutescu, cellalt afost Grigore Vorobchevici. Acesta din urmA,c Gregor)), pare sA fi adus marl foloase propa-gandel rusesti.

PESTE PRIIT '227

Cele mai mari le aduce munca fIrA preget apoliticianilor ruteni de astAzi, in frunte cu fos-tul Evreir 0 actualul patriot rutean Smal-Stocki,inspectorul de Foli primare ()ruffian (= Emi-han) Popovici, studentimea, care ne ur4te demoarte, mai mult decit orice alt neam.

0 pravAlie mare poara inscriptia crusscaianarodnaia torgovlai, care nu aratà numai dorintade a ci0iga bani. Numele negustorulul nu sevede. LingA rachiii §i covrigi se aflä cartile decetire, cad in aceia§1 casä bine zidità e 0 ci-talnia, odaia de cetire, care la Ru0" e un adevAr.Femeia aceia care trece cu trimbita in minA chiarnAla cetire, e dintre ecitalnici). eTorgovlap nustricA negotul Evreilor, cari ar fi aid vre-o 500,dar ea a stricat de mult orice rama0ta de viatArom'AneascA in acest sat.

Clisiarhul e un teran cu pArul bAlan 0 picioa-rele goale. El se uitä la noi cum vorbim roma -nqte, dar nu zice nimic.

Romin e01 dumneata, bade, Moldovean ?Se face roqu, dA din umeri qi miqcA hotArit

din cap.Fire0e, nu e Romin (cum nu 1-ar arAta nici

chipul). De sigur cal face parte 0 el din siciü qicA va fi jurat sl nu vorbeascA decit rusqte ;ba poate cl a imprumutat bani de la acea bancAcare nu face imprumuturi decit pentru un ast-fel de jurAmint.

228 YALEA PRIITIILIII

El ce zici, nu poti vorbi romAne§te de loc ?El nu raspunde de-a dreptul, ci iargO, scutu-

rindu-se tot in tAgaduire, rAspunde limpede 0destul de bine :

Eil qtiii ruse0e.Alta nu se poate scoate de la dinsul. Dar d.

Sbiera merge pe urma lui in odaie la pArintele0-1 mai intreabA Inca odatA ce este, puindu-imina pe inimA, pe inima aceia vrAjma§A, tare0 indaratnicA :

...Mi Voloh. EU slut Romin .1$iiacl a venit un bade bdtrin : spAtos, mindru,

cu plete lungi, mustati groase, tunse asuprabuzel, cu fata arAmie, faiatA de zbircituri marl.0 frumuseta de om, de Romin : pare cA e rA-posatul BurlA, care avea acelaqi trup, aceia0fata, §i hotAritä §i bunA, acela0 mers ; numalochil, foarte a1ba0ri, nu sint al nWri, de 0 cAu-tätura lor are acea pAtrundere bunA care deo-sebqte privirea Rominului. Se razimA de gard0 ne prive0e, lung, duios.

Nici el nu §tie romAne§te. Dar, stind aqa peginduri, cu ochil aceia buni, duio0, cari ni pA-trund, el ifi aduce aminte. E Rus, adecA vor-be0e ruse§te. Dar n'a fost Rus totdeauna.

OdatA §i eil Moldovan... Acii...$i dA din minA cu deznAdejde. Acii... niznai...

niznai...Dar tata d-tale ?

PESTE PRET 229

Moldovan, Moldovan.Dar mama ?Mama, RuscA.Dar bunul ?Bunul, Moldovan. i buna.

El are §eptezeci de ani movieagul.Gindul mieil urmAreqte un vis nebun. Va veni

odatd timpul, stilpii galbeni 0 negri vor cAdeain ripe, intr'un singur filfiit tricolorul va strAbateprimAvara, sabia lui *tefan va patrunde lespedeamormintului 0 bourii vor mugi ca buciumele inpädurile mall Atunci limbile de foc se vor co-bori de sus, qi oamenii 41 vor aduce aminte devorba moldoveneascA ; ei vor #i, vor puteavorbi. Dar mosul de ceptezeci de ani, care iafost Moldovan), nu va mai apuca acest timp.

DascAlul e din Boian, bun Romin, dar altfelare tip rusesc, cu fata plumburie 0 ochi des-chici alba0ri ; poartA barba albA rAsfiratA. PufAieo tigara dupd alta, merge aplecat innainte 0crAcAnat ; graiul il este ca la boierina0i, lamazilii Moldovei. il chiamA Medvighi. El por-ne0e cu noi ca sl ni arAte crucile risipite prindeosebite livezi de pruni ale teranilor, crud cupisania ctearsà, despre care se spune cd sintde pe vremea Turcilor.

Pentru a se intelege aceastä credintä, trebuiesa. se 0ie cA Toporautii ail fost multà vreme

230 VALEA PRIITULU1

linga vechea raih a Hotinului, care cuprindeapAmint mult, in sus §i in jos, ca i la Apusulcetatii. Pe cimpul Coleutului se aratà Inca piatracare insemna vechea vamA moldoveneascA latrecerea marfurilor din raih in tara DomnuluiMoldovel.

Cea cruce e in curtea lui Romanciuc.Romenciuc insu§1, plugar §i prunar, ni ieseinnainte. Om de qeptezeci de ani, roqcovan, cuplete lungi, rare, albe, care ail fost odatA Mane,cu ochii albWri ter0. Are palaria latA, cAma0alba, cizme peste genunchi. In u0 stä baba lui,baba lui cea de-a doua, mai tindrA decit dinsul:cu cAma0 cu amid, catrinta ridicatA intr'uncolt §i §tergar pe cap. Are fata busnatA, gro-solanA, ruseascA. Nora lui Romanciuc e o fru-moasA femeie oache0, cu fata prelunga, carespala harnic rufe intr'o balie.

Toti sint Ru0. Baba, femeia nu §thi de locromAne§te. BAtrinul, agrAit in limba noastrA, segindeVe putin, 41 increte§te fruntea ca pentruginduri foarte grele, 41 dezmorte§te limba §iprinde a gingAvi. i el a fost Moldovean, §i ladinsul bunul, buna sint Romini, Moldoveni, daracum e Rus, i moldovenqte abia-0 aduce aminte.Dar, cind incepe, el zice mai bine decit cellalt,Cu un accent moldovenesc hotArit, care faceplacere sà-1 asculti la un pierdut ca acesta.

Romanciuc are un bAiat in America ; el s'a

d'intAiil

PESTE PRLIT 231

dus la Canada sA stringa citeva mil de florinipentru a-i pune mai bine la cale gospoddria.*i altil se duc acolo, zeci de oameni tineri. Sa-tele de peste Prut sint prea bine impoporate§i de aid vine numArul cel mare al Rutenilor,cari locuiesc tocmal aceste part! ; prisosul ru-sesc nu mai incape nici aid, precum nu Inca-puse in Galitia, qi el cautä acum locuri depAr-tate, peste multe marl qi teri, pentru a se puteahrAni. Multi 41 lash' nevestele acasA, 0 de aicifel de fel de pacate, de duvnAnii 0 de despartirl...

tnteo a doua casä cu <cruce» e un mcTieagslab, cu fata foarte lämurit ruseascA. Abia aude,§i nu se prea intelege ce vorbe0e. Ici §i colopoate ingina un cuvint romanesc. Iar in a treia,casA bunA, cu o livadA mare, sint numai femei,trei, patru femei tinere, §.1 fete. Nici vorbA sh§tie romAne§te vre una. Cind li se vorbqte inlimba noastrA, ele se uitA mirate, apoi se cotesc0 rid. Uncle s'a mai auzit un graiil ca acesta?!

La intors, intilnim tot Ruteni, cari yin de lalucru, ba odatA un bAtrin teran pletos, care afost cu citiva ani in urmA locuitor polon al Ga-litiei. IndatA iar41 §oseaua goalA, trecind printrelanurile bine lucrate, printre paji§te §i innaltamAtasA a griului de toamnä.

Cotind la dreapta, apucAm drumul spre Cer-nauca, unde s'aii intilnit odatA frunta01 tinerimii

232 VALEA PRIITULTII

romAnWl din toate partile. Stiii cA moqia e as-fail a Evreului Rosenstock, §i birjarul adaugaca acest bun stApinitor de oameni a fAcut pedeal, in fata curtil, 0 o coal.A de agriculturA.

Mi se spune cA satul e in parte romAnesc.(La Cernauca sint multi Moldovenl.,

indatA se vede insä cä satul e mai mult ru-sesc. Citeva familil in vale ar mai vorbi roma-neste. La ele se adaugA Tiganii, cari tin mortisla moldoveneasca noastrA ; ceilalti sint toti Ru-teni, dar fata lor las& sä se creadA cA multidintre dinqii aii fost Romini odatA. Citiva copiipe strada prAfoasA aratà intocmai ca aceia dinsatele noastre, dar, dacA-I intrebi ceva roma-ne0e, el cascA ni§te ochi marl mirati 0 deschidgura proste0e. Nu inteleg cum nu s'aii deprinsmacar de la Tiganii din preajma lor cu acestesunete care li se par ap de strAine §i in care/learn de neamul lor qi-a intrupat tot gindul 0*oath simtirea bucuriilor 0 durerilor. Inca odatA,am acel simt de deznAdejde care te zguduiecind vorbe0I cu un om iubit care te-a uitat inaiurArile, in instrAinarea boalei sail a nebuniel.

Preotul e, 0 aid, tin Romin bun, qi pentru in-grijirea copiilor, cari nu vorbesc decit romAne0e,el 41 aduce fete din sate rAmase in stApinireanoastrA, din Volcinet de pildA. Se IntimplA ins&cA in satul rusesc ele se maritä dupa Ru§1. Una,care e acum la casa el 0 a venit numai intim.

PESTE MUT 233

plator la fostul ei stApin, vorbqte numai ruse§tecu bArbatul va cre§te, spune dinsa, 0 co-pia tot ap., cum e i satul. Alta spune intiiü cAo sä se IntoarcA in satul ei sA se mArite, dar in-data dupA aceia se vede cal e amorezatA dupAun Rus.

Cum sA iei d-ta, fatA de Romin, un Rus?Rusul e ca porcul, o cerc

Ea se face rocA de nAcaz c1 rAspunde scurt :Nu, Rusu-I tot om.

Numal cea de-a treia, TigancA, vorbeSe mult§i bucuros romAneVe, de i indrugA ci cevarusqte cu tovar4ele el.

PAlimarul cu care mergern la bisericA, iar41un chip puhab, cu ochii albaWi foarte cterci,nu ctie nimic moldovenecte.

Biserica e la stinga; Iingá poartä, cum intriin curtea HurmuzAchenilor. Noul proprietar alsatului, Rosenstockul, nu voia sA o recunoascAdrept avere a comunel, ci cAuta sA o capetepentru... pentru a o dArima, poate pentru a in-lAtura i mormintele ctitorilor.

Biserica nu se deosebWe prin nimic 0 nupoartA mAcar o inscriptie amintitoare. Mormin-tele sint in cea mai mare parte imprejmuitecu un grilaj de fier, dar buruienile coplqescacum crucea de piatrA surA a bAtrInului Do-xachi, oaspetele cel bun al tuturor Rominilor

neamul, gazduitorul prietenos al 1111

el, §ill

eil.

cell iubiail

234 VALEA PRIITIILLIf

Baritia si al lui Alecsandri, pietrele celor doisoti Petrino, de-asupra carora a crescut muschiul.Nu se vede nici-o alta ingrijire decit flori gal-bene, de cimp, pe care le-a aruncat, zvirco-lindu-se si prapadindu-se de prins, o Rusoaicagusata si nebuna care se tinguie a n'o lasasaintre in t trcva volosca) (biserica romaneasca).

Casa proprietatii, locuinta lui Rosenstock, etot vechea casa a boierilor nostri. Aid Doxachia trait intocmal ca in Moldova, cu aceleasi gin-dun, cu aceleasi datine, haine si tabieturi ca sicei de sama sa in Moldova acelor vremuri. Abaut yin vechia, a luat cafele negre, a intinsmasa mare, a pus sa-1 cinte lautarii, s'a prim-blat in caleasca, a cetit carp cu buchi, intocmaica dincolo, in tara ramasa a noastra. Ca dinsulail facut atitia altil, s'i intr'un desemn schitat deun German pe la 1800 si tiparit in Cracovia, sevad in josul Cernautilor, asezati in vale si pe oculme, doi boieri in vesminte lungi, cu islicelepe cap si ciubuce lungi in mina. Asa a trait,a imbatrinit si s'a stins crestineste DoxachiHurmuzachi.

Urmasul sail, Evreul, n'a schimbat, dres si 1m-podobit nimic. Aceiasi ca de demult e casutagalbena, de la care sta deschis un geam pentruracoare, aceiasi ingraditura de scinduri, zaplazul,acum innegrit, aplecat si sfirtecat, care incunjuracurtea, aceiasi paduricea cu arboril innalti, de

PESTE PRIIT 235

cari nu mai iea sama nimeni, cari nu plac ni-manui 0 se vor taia intr'un viitor mai departat

adapost al visAtorilor i patriotilor de odini-oara acelea0 marile alei de plopi uria0, vred-nice a deschide calea catre o reedinta ImparA-teased. Sufletul a zburat insa de aicea, i toatese indreaptA spre mina.

De jur imprejurul satului, e o sfinta lini0e decatre sara. Muncele blinde, iarba innalta, de unverde adinc, de catifea moale, pilcuri intune-cate de pAdure. Cerul e de un senin desà-vir0t, fArA o spurna de nor, fail o aburire denegurl. Spre dinsul se innalta prinosul mirositoral tuturor florilor. *i se va innalta Inca, atitavreme cit va rAminea aid un parete in picioare,o scindurà infipta, un copac din celelalte vremi,sufletul de poesie increzAtoare, de caldura bunA,ce a pAtruns, pornind de la atitia oameni ale0,pana i piatra §i lemnul acestor locuri.

De la Cernauca;pe supt dealuri, atingem casade tara a baronului Mustatza (nu Mustata). Casae ascunsA iara0 de o mare bogatie de copacibatrini. Baronul era feciorul unui boier de felullui Doxachi Hurmuzachi, dar fAra insu0ri1ealese ale acestuia, i nepotul de fia al unui ne-gustor grec din Moldova, imbogatit acolo 0 a-juns mo0er. Fratele sAil, mort daunazi, s'a fAcutvestit prin raspunsul ce dAdu Regelui Carol, cindacesta-1 vorbi romAngte in gara de la Cernauti

236 VALEA PRUTIMUt

alajestät, wir sind deutsch erzogen, t Maiestate,sintem crescuti nemtqteD. Aceasta a adus ba-ronului o decoratie austriacA, multe simpatii au-striace §i reprobarea tuturor Rorninilor bucovi-neni, cari se tin in adevAr de neamul bor.

Peste putin incepe erAutii-de-jos. Il locuiescRui veniti de curind ; pentru care satul maipoartA 0 numele de Slobodca (Slobozie). Fdraintrerupere, urmeazA acum Sadagura.

i la noi a pkruns faima rabinului efAcAtor deminuni x. de la Sadagura, pe lingA care al nostrude la Buinq sail cel de aici, de la Boian sinto nimica toatä. Din multe parti de lume, de laEvrel firgte, dar 0 de la crqtini, precumaud , vin necontenit daruri 0 plAti pentru ru-gaciuni, spre indeplinirea nevoilor marl §i do-rintilor ascunse.

Tirgu§orul nu se veste0e prea evreiesc. DinpotrivA, iese la rind tot gospodArii cre0ine, deplugari i me0eri, cu pAreci curati i livezi depomi. Ca un mijloc de apArare, parcA, impo-triva vrAjilor ce yin de la rabinul minunilor,crud innalte se ridicA, purtind pe ele chipul sin-gerat al lui Hristos cel ornorit de legea veci-nilor, cu sulita la dreapta 0 la stinga trupului 0ciocanul, un adevArat ciocan de fier prins in cuie.

Pe incetul, aceste case dispar. In mijlocul tir-gurrului, pe margenile nepietruite ale unei ripi

PESTE PRET 237

galbene, intr'o duhoare ce ameteVe, se ingra-madesc case evreieVi strimbe, care sint lus-truite de murddrie. Locuitorii lor, in lungi caf-tane soioase, rAtAcesc prin praf, dupA cine Viece ciVig sArAcAcios.

Aceasta e viata Evreului de astAzi, o sillpoate pentru dinsul, o povarl i o scirbA pentruaceia in tara cArora imbulzit. Politicianilnationali pe cari i-ail ciVigat de o bucatd devreme, II IndeamnA sã pArAseascA odatà cre§-tinAtatea, cu ura, despretul, curatenia, rinduiala§i gospodaria ei, pentru a ridica pe MunteleSfint al neamului un al doilea Sion. La sio-nism se alipesc tinerii culti al poporului luiIsrael atita vreme cit ei II ingaduie sa viseze,

ceia ce, cum se §tie, aduce multa. paguba §inici-un ciVig. Mal tärziii, gasesc i ei cA aceVicreVini de orice natie stilt destul de proVi pen-tru ca sA li se ierte multe pAcate. Ei se inchinAdeci numai citiguluI, numai bunurilor pe carele poate da viata. Altil insA, cu acelea0 pofte

cu aceia0 tinta, dar cu mai putine mijloace,mil de mil, cArora ii lipseVe invätatura cea nouäcare instrAineazA de Dumnezeii, se duc la rabin

cer, 11 cumpArA minunile.Si, fiindcA aid ail gäsit un (flu al lui David,

mai recunoscut decit atitia altii, ei aü zidit omindrA sinagogA i lingä dinsa o locuinta pentrucoboritorul §i infatiOtorul regilor din Iuda

s'al

si

0-1

ai

238 VALEA. PRUTULUI

Israel. Palatul e o clAdire lunga, urità, in estilebraic), cu inscriptii i simbole religioase, inmijlocul unei grädini mart, bine tinutä. Storu-rile stilt date in jos la resedinta Preasfintitulul,nu se vede nimeni la feresti, dar printre copacise joaca dot copii, cu linii evreiestI, cu sApcilejidovesti pe cap, carora Ii slujeste de guvernorun tinär in caftan lung, cu perciunii evlavioscoboriti pe linga urechi, cu cdutatura smeria.

Cam asa e i rabinul, dupä cum mi se spune.Un om de vre-o patruzeci de ani, cu tip arab,tichie, caftan si perciuni. Stä cu ciubucul ingurg intre mobilele scumpe de Viena eaci areun venit de 30-40.000 de florini pe an, i, cindincepe a vorbi, cuvintele i se desfac lin, gray,cu toatä sfintenia cuvenitA. Altfel, ar vorbi nem-teste bine si ar avea intelegere pentru lucrurilelumil acesteia, de si el nu face decit politicapeschesurilor sale.

Sadagura se vede din punctele innalte aleCernautilor. Si inteadevAr orasul se si desfacein fatg, pe cind la dreapta zkesti biserica mare,galbena din Jucica. Un pod oarecare, linga marelepod al trenului, duce pe cellalt mal al Prutului,si aid se catArd casele pe dealul de lute multe,albe, frumoase de departe, Tana la cele mai in-nalte, panä la residenta ortodoxd de sus, ale cAreiziduri mart, galbene-sure par de aid ale unei ce-tall din vechile timpuri ale stapinirii noastre.

4412104

',71771,7 ,

Cernitut1 (vedere generala) (depii (Mover., austro-ungarb).

,:,,...1.4,...,:.:4n,\\

.

-%-\.,,.N

I

ly.0.41P1v --

240 VALEA PRIITIILIJI

3. Imprejurimi cernAutene.

Dintre dealurile, acum atit de strAlucit verzicare incunjurd Cernautul, cel mai vrednic de afi cercetat e dealul Tetinei. Int Mil, pentru innAl-fmea sa, care intrece pe a altora, pe a frumo-mosului (Dominic) sail Habsburghohe, cu prim-blarea-i qerpuitoare, foarte larga, deschisA pen4te locuri unde mai de mult ph§teail vacileoraplui. Apoi pentru a in pietrele razlete, infrinturile de ziduri ale Tetinel e ascuns cevadin cea mai veche amintire a Tinutului acestuia.

Drumul strAbate inthiii printre casutele ma-halalei CIocucica, unde stag mai mult Ru§1. Deacolo dal in Rop, unde mai multi sint Rominii,plugari §i zidari. Dui:A aceia, el suie o culmegrea, care duce spre padure.

De aid locurile sint mai mult goale. i p5.-durea e cu totul pustie. 0 minunatA pAdure cuarbori suptirateci §i multi, brazi §i molizi dincall picurä Ace le uscate, fAcind un covor lune-cos ca ghetu§ul. CArArile se fur4eazA in toatepArtile. Suim spre culme, unde prind sA se vadApietroaie cenuOi, risipite ca la o juckie de uria§1.Colo, s'a pAstrat o intreagA margine de zid, alcá-tuia grosolan din bolovanii cule0 de pe aproape.

OdatA zidurile se vedeail de departe printrebrazi, stApinind toatA innAltimea. Ele intruchi-

h&PREJURIMI CERNiUTENE 241

paü o veche cetate, pe care Moldovenii o pri-mira de la Poloni, cari nici ei n'o zidisera, cisi lor ii venise de la altil, de la stapinitoril rusi,de loc din Ha heal, ai acestor parti. Polonii ifziceati Czeczyn, iar noi am zis, dupa dinsii,Tetina. In certele de granite si de inchinare aleveacului al XV-lea, nu odata se pomeneste Te-tina, intr'un timp cind nu se pomenia Inca deCernautii din vale decit ca de un satulet incare nimeni nu putea sa prevada un mare orasde 60.000 de suflete peste trei veacuri.

La urma, Moldovenif ramaserd asigurati InTetina. Dar tefan-cel-Mare se intinse ma i departe decit acea lata apd a Prutului, care sevede asa de bine ta vale, de pe aceasta culme.Ei stapinira i partea de miazazi a Pocutief,prin imprumutare de bani chtre regii poloni siprin cucerire. Tetina nu mai era la hotar ; cu-prinsa in mijlocul terii supuse Domnului Mol-dovei, ea fu lasata sa se risipeasca i, pe incetulpietrele el furd carate in jos pentru alte scopuri.

Acum de pe ruind se vede privelistea ceamai larga i bogata, i o cuprind cu ochil inlumina imblinzita a serif limpezi. Dincolo dePrut, scinteietor ca o sabie uitatd pe iarbà deun urias, iata grämagioarele de case ale Jucicai,ale Sadagurei si ale eräutilor-de-jos. Dealurise rostogolesc tot mai departe, dealurile uneijumatati bune din Bucovina de peste Prut. Cele

N. forgo. Neamtel rondinesc in Bucovina. 16

242 VALEA PRIITIILIJI

din dreapta ascund Horecea ; intr'acolo mergedrumul spre Toporauti si spre granita basara-beand, ce alearga pe crestetul innaltimii einfata satului, linga padurice. In stinga, dincolode satele de pe margenea drumului mare, eCernauca, in dosul unei culmi. i mai incolo,gicesti Cotmanul, marele sat al Rusilor de pesteal:A. Pe acolo curge spre Prut riuletul Ceremu-sului, odata hotar de Nord-Vest al Moldoveicdtre Galitia. Citeva dealuri de acestea Inca, siai Nistrul, care se strecura maret, chiar dintruinceputurile sale, pe la Zalescic. In urma, spredreapta, peste acea linie albastrie de innaltimie Storojinetul, tirg si mare sat romanesc, ce seafla in stäpinirea unul Romin, cavalerul de Flon-dor, pana mai ieri sef al epartidului poporan)romanesc, iar, si mai in urma, merge drumulspre Straja.

Tara mica, dar bogata cum nu mai e alta indeosebiri, in nepotriviri si in dusmanii; ale pa-mintului si ale oamenilor ! Spre väile ei Cir-muirea austriaca si-a carat toate neamurile, si elestall Inca in fiinta, muncind impreuna acest pa-mint moldovenesc si smulginduli unul de laaltul drepturile asupra lui. Socoteala dibace afacut aici ceia ce nu poate face nici-odata in-timplarea amestecurilor. i prin ingrijirea ace-lei* Cirmuiri, acesti locuitori vrajmasi ail ca-

IMPREJURIMI CERNIIITENE 243

patat ca semn de unire acelasi parasit, careincepe a fi acum parasit i fata de sine insusi :Evreul. Pe unde se vad dealuri albastre, peteverzi si puncte albe ca niste flori, se arA, sesamana, se grapeazd, se fac mestesugurile si seinvirte negotul de multi oameni, cari vorbescmulte limbi, in care ici si colo se inneacd su-

Binecuvintarea plugulul (dupi cHonarehia austro-ungara.)

netul limbii noastre. iroaie salbatece smulgtrecutul in bucati si aduc nomoluri noud in locullui. Iar, in toate acestea, se hotAreste asupranoastra, asupra celor ce le avem si asupra celorce ni sint pierdute.

*

E Joi seara. Cernautul se gdteste de noapte. Ca-feneaua Habsburg, unde se aduna Evreil, roiestede lume, care vorbeste afaceri si politica. Feli-

.WAX'

244 VALEA PRUTIILIA

narele se aprind, dind lumina buna citeva cea-suri, pand incepe stingerea lor pe incetul. Pa-jurea de alama suita trufas de-asupra Palatuluicomunal si-a stins in sfirsit stralucirea. Pe stra-dele din centru se revarsa o multime gatita ;multe fernei frumoase, si mai multi pretuitori ;foarte dese on fete evreiesti, si la ele i la dinsii.Pe pareti se ceteste anunciul de ingropare alunui negustor evreii care a trait 92 de anie plins in acelasi timp de nepoti, stränepotide o vaduva care fusese abia citiva ani sotiaraposatului. Baietasi cu nasul coroietic alearga.cu picioarele goale de vind prin cafenelelebirturile ce prind sa se umple, ziarele nemtestiale orasului: «Bukowinaer Allgemeine Zeitung»,«Bukowinaer Posb i alte foi iudeo-germane(germand e numal una).

Petrec sara in cercul familiei primitoare aprofesorului Sbiera. Batrinul e insa invitatulfiului s.ü, ,care locuieste in aceiasi casa mare,men,ita pentru adapostirea neamuluf intreg, de lafii, la nepoti si la urmasi. E bucurie de oas-peti si vorbd multa vesela, .despre una i adesprealta, pana tirziü spre mijlocul noptil, cind maintorc la otelul, acum innoit i modernisat, al«Vulturului negru».

Mine voiti fi la granita Basarabiei, cu trenulce pleaca la Rdsarit, prin Boian la Noua-Sulita.

si

sisi

IMPREJURIMI CERNIIITENE 245

La Noua-Sulitä Austriacd deocamdatd, caci sintcloud, cloud sulite de stapinire cu de-a sila sintinfipte in sfinta noastra terna romdneasca. Dupälanturile de aur, void vedea lanturile de fier,dupä conruperea gindului, uciderea lui.

Spre Basarabia intunerecului §i a robiei 1

Tab la numelor §i lucrurilor

A.

Andrasfalva, 127. I Aristocratia, 215 §i. urm.Arburea, 69, 121. I Armenl, 198.

B.

Bilca, 127.BAddutl, 121, 168 §i

urm.

C.

Cacica, 77, 109.Câjvana, 68.Calane§ti, 127.Caliceanca, 219.Candreni, 110.Carlsberg, 128.Cernauca, 231 §i urm.,

242.

Boian, 219, 229, 244.Bosancea, 51 §i urm.Burdujenl, 9 0 urm.

Cernautl, 201 §i urm.,241 §i urm.

Chili§enI, 52.Cimpulung, 105 §i urm.Clocucica, 240.Costina, 64, 109, 127.Cotman, 242.

248 TABLA NUMELOR 1 LUCRURILOR

Dorna, 109-10.Dragomirna, 33 si urm.

D.

E.

Dragosa, 97.

Evrei, 189 si urm.

Fintina-AlbA, 38-9.Fr AtAuti, 127.

F.

G.

Freudenthal, 99.Frumosul, 97.

Granicesti, 155.

Hadikfalva, 121, 127,155, 168, 174-6.

Hagigadar, 33.Hatna, 109, 116 si urm.Hliboca, 201-2.Horecea,219siurm.,242.

Iacobeni, 110.Istensegits, 121.

r.

Horodnic, 185.Humor §i Gura-Humo-

rulum, 75, 81 si ntm.,109.

Hutani, 98-9.

Itcani, 47 §i urm.Itcanii-Noi, 34 si urm

J.Jucica, 238.

If.

I

I

i

1

1

I

I

TABLA NIIMELOR 8-1 LITORTAILOR 240

LehAcenii-Tautuhtl,219'.

14.

Mahalaua, 219.Margine, 155-6.Miháilenl, 193 §i urm.

Lipotreni, 36 i urni.

Mili§Auti. V. BAtithi%1.Moldovita, 96 gi urm.

N.

Noua-Sulitd, 219, 244-5.

P.Paltinoasa, 79-80.Pdrhduti, 63 §i urm.Párte§tii-de-strs, 77,116.Petrduti, 45 §i urm.Ple§ul (munte), 110.Poiana-Stampei, 110.

R.Racova, 77.Radthrtl, 115 §i urm.,

154-5, 167 §i urm.Rarancea, 220 §i urm.Reuseni, 50 §i urm.Romane§tI, 155.Rominil din Bucovina,

118 qi nrm., 217 §i urm.

Poieni, 77.PojorIta, 109.Politica parlamentatl,

214 §i trrm.Prilipca, 52.Patna, 123 §i urm.

Ro§u, 240.Rus-MAnAstioara, 52,

55 i urm.Ru§ii-Noldo vile, 99.RutenI, 186-8, 223 §i

urm.

L.

I

250 TABLA NUMELOR sr LUCRURILOR

S.Sadagura, 236 si urrn.Sadova, 109.Sasca, 185.Satu-Mare, 155, 168,

174-5.cheia, 63-4.erdutil-de-jos, 236.

Sint' Ilie, 31 si urrn.Sint' Onufrie, 184 si

urm.Siretiii, 181 si urm.So Ica, 69 si urm.

T.

Tátardseni, 185.Tetina, 240 si urrn.Tigani, 39.

Solonet, 68.Storojinet, 188, 242.Straja, 148 si urm., 242.Stroiesti, 49.Stupca, 49.Suceava, 94 si urm.

Biserici:Sf. Dumitru, 16.Sf. Gheorghe, 19.MirAuti, 24.

Cetatea, 26.Sucevita, 154 si urm.

Toporduti, 221 si urrn.,242.

II.Universitatea, 209 si urm.

Valea Putnei, 110.Varna,92 si urrn.,105, 109,Vicovuri, 127-8.

Zaharesti, 49 si urm.Zalescic, 242.

V.

Z.

1

Voitinel, 127.Volo vat, 121, 167 si urm.Voronet, 86 si urm.

Zarnca, 47 si urm.Zipseri, 79.

TABLA DE MATERII

I. IN JURUL SUCEVEY Pag.

1. Spre Suceava 92. Suceava 103. Sint' Ilie 814. Dragomirna 335. Peträutii 456. Itcanii. Zamca 477. Zaharestii 498. Reusenii BO

IL VALEA MOLDOVEY

1. Pãrhautii 632. So Ica 703. Humorul 754. Voronetul 865. Spre Vamã 926. MoIdo vita 967. Cimpulungul 105

III. VALEA SUCEVEY

1. Spre Raclautl 1152. Putna 127

252 TABLit. DE MATERlf

Pag.

3. Straja 1484. Sucevita 1646. Spre RadautI. VolovAtul. Bictiutii 167

IV. VALEA SIRETIIILUT

1. Spre tirgul Siretiultri. Siretitri . . . . 177

2. 0 raiti peste hotar: Milailenii . A 193

V. VALEA PRUTULIA

f. Spre Cernaut1. Cernautii 201

9. Peste Prut . 2193. ImprejurimI cemautene 240

.

LISTA ILUSTRATIILOR

Pag.

Biserica Sf. Dimitrie din Suceava 17

Biserica Sf. Gheorghe din Sixceava , 20pProcesia cu moastele Sf. loan eel Not din Suceava 23Biserica Mirautilor 25r241inele cetätii Suceava . : , 28Lipovan cu zarzavat 35Biserica lipoveneasci din Fintina-A1b4 37MArastirea Dragomirna (dup6. Knapp) . , 41114,nästirea Dragomirna (dup0. Romstorfer). . 43Piserica din Petrauti 46Biserica din Reuseni 63Biserica din Rus-MAnastioari 56Biserici de lemn in Bucovina 63Biserica din PArhauti 66Terani romini din Bucovina 71Grup de terani bucovineni .. . 84Colt de tar4 in Bucovina 87I3iserica dill Voronet . . . .. 90Colt de tail. in Bucovina , 95Pia din Bucovina . . . . t , 98BiserAca Moldovitel ,. 100.Gospodärie bucovineanO. de la tart 106Ls fiptina 108

. . . .

. . . . .

.

.

. .......

254 LISTA ILUSTRATULOR

PagS tina 110Dorna-Vatra 111Claci 117Vederea generalä a manastirif Putna 131Biserica manastiril Putna 135Chilia de piatra din Putna 140Biserica din sat de la Putna 143Sihastria 149Oameni din Straja 161Datini de nunti bucovineani 152Porturi romaneqtf din Bucovina 156Mdnastirea Sucevita 157Biserica manastirif Sucevita 159Alta vedere a rnandstIrif Sucevita 166Biserica de lemn din Bucovina 169hgropare de sat fn Bucovina 171Cataract al Bistritei 180Clopotnita de lemn, cu copii, In Bucovina. 183Tirgul Siretiului 186Piata central-a. din Cernautl 205Mitropolia veche din Cernautl 207Biserica din Horecea 221Cernautif 239Binecuvintarea plugului 243

NE. Ilustratiile grit Acute dupa. Romstorfer, (Arta bi-zantino-moldoveneascas, dupa (Monarchia austro-ungaraa(ambele in nemte0e), dupa acvarele de Knapp si foto-grafil comunicate de par. D. Dan, profesorul EusebiuPopovici din Suceava §i par. egumen al Sucevitei.

Cetitorif se pot folosi de mapa §colara romineasca a Bu-covinei editata la Pardini in Cernauti+Je Eduard Figcher.

a - _ - - - . - _

.--.---