11101.10TECA SOCIALISTA

EDITURA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT1 9 4 5

www.dacoromanica.ro

BIBLIOTECA SOCJALJZTÂ

ION PAS

fr44c.A. Vizn.re.L.

IN AMINT1REA LORI.,

C. DOBROGEANU--.GHEREA o I. C.

FRIMU- o )LIE MOSCOVICI o C. G.

COSTA-FORU o CONST. GRAUR oTOVARASUL FANICA o ARIPI FRANTE

EDIT-URA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRATSTR. SARINDAR N.. 7

www.dacoromanica.ro

Scriam in Lamed Noue, in Mai 1940, atunci cândse implineau 20 de ant ("eta moartea lui Gizereacând, printre oprelatile regimului, grupul dela gazeMa cinstit memoria cärturarului l indrumátorului nostril,rândurile acestea care, intr'un fet, indreptätesc tipáriopea' ccdegeril prezenfe:.

Ni s'a spas:Prea matte articole de comemorare in gazeta aceasa

la. Prea des facet! pasí, de rac, in tread, des,/gropánd irnprefuräri mai mutt sau îaaí pain cunosgcute, lapte pe care premed le0a acoperit cu uitarea,on! allele pe care istoria le0a mnregistrat intr'un fel sipe care DOi oreti sä le restabiliti pe bazä de cercetarenouci sad de document aflat cine stie uncle í cine alecum. Si prea multi morn In paginile ooastre, unii ilu .stri, alfil obscuri. E un sentiment frumos, poate, acestaal eDoccirli fäpturilor cu care at! stat cândoa aMturi,ori ca ale cäror.näzuinte si fapte DJ identificati, ori acäror operä od serDeste,de inclreptar

lnsä tutaror acestor oblectiuni le0am räspuns cam a.yaDomnilor si prieteni, säDärsiti o mare gresalä inchi0

puindueoä val intärzierea noasträ in trecutul apropiatsau mat indepartat se podte interpreta ca un act deeDaclare din prezentul pe care it infruntäm cu intreaganoasträ experientä iztoortid din Diatä sr din cärti.

Nu Idol tédmä de el si ca atare priDim cu increclereoiitorul. Acestui prezent cu räbufniiile lai de uMca pretentille lui cIe eternitate, noi II arätäm fiumnalsi0i dam cu tifla. Prin ce gândim si_prin\ce exprimäm,atilta cum si atâta cal este cu putintä, se poate deducecä el ne mähneste, dar nu ne'infricoxazä.

www.dacoromanica.ro

4

11 facem onorarile cuoenite, infältsanduol in luminacare i se cuoine, rostínd osânda pe care o meritd sicdutând s desprindem din manifestärile lui indrumikrea pentru ziva de maine.

Dar putinta de a Intelege tot ce se petrece astdzi, dea suporta cu tärie mai multd acest prezent care insmend' sä tulbure si sä dezorienteze, sä toceascä nerviisi sä macine sufletul, o gdsim in trecut- Si tot in !cc:tide trecutului gäsim marile Inoäiäminte de olitor.

S'au produs in trecut fapte generoase $1 indräznete,sirdbdtute de cäldura idealismului, a abnegafiei, darde viforul asprelor hotäriri. Nuos Mate cunoscute.

lar unele dintre ele nu sun! cunoscute In luminaadeoäratd. Le reconstituirn.

Au trait Ondoa, lângd -nol sau depärtati in limp siIn spatiu de not, oameni cari au luptat, au suferit $iau murit co o credintä pe buze. precum spa:nett, sau cunoscuti in cercuri restrânse, artísti, saoantiori simpli muncitort, el au militat pentru o Diafd maifrumoasä, ca un continut de mat multä dreptate siomenie.

N'au lost dar s'au trudit pentru fericirea seemenilor lor. Au lost nedreptätiti, 4cí tocmai de aceeaail' stet slujitori ai dreptätii. Au lost neintelesi, derpentro asta el-intelegeau cä oamenii pot si trebue säfie altfel decât sunt.

Mernoria Thr meritä sä fie cinstitä, si ea are deopoglníoâ drepturi, fie cd este vorba de mare& nostru des:cal de culturd si omenie, fie cä este vorba de un sim-plu muncitor care, in sectorut lui de actioitate, a Ira:cliat cäldura and salt& däruit celorlalti.

Dar, Indeplinind aceastä datorte, scoatem din exemoplul vielii sí faptei Mr, putere pentru a trece pH!: greo!de incercdrf ate zilei de astäzi $1 incredere mai multipentru ziva de mdlne.

www.dacoromanica.ro

6H EREA omul i criticul

C. Dobrogeanu-Gherea inchidea ochii, la 65 de ani,in prada unor grele suferinte trupe0i pe care 0iin1a n'aputut sA leinlätnre, 0 nici sA le aline, dar cu un sen-timent- de fericire vAzAnd infiptuit idealul vietii sale deluptätor. Ducea cu el imaginea dezrobirii proletariatulvirefs in rândurile cfiruía se näscuse 0 pentru care mili-tase in prima tinerete, cunoscând inchisorile 0 surghiu-nul regimului tarist, dar ducea totodatA 0 icoana mân-tuirii poporului romin. Mi§carea socialistä trlia in mo-mentul acela desvoltarea ei maximä hinda muncitorimeadela orage 0 o bunk* parte din intelectuali (Muse LA-valA sub faldurile steagului eliberator. Clipele de astäzi,cu acest aflux -nivalnic de fäpturi, dornice sA participela intronarea unei lumi mai drepte 0 mai bune,au mai fost trAite de noi acum un sfert de veac. Räsu-nau imnurile de lupti 0- lozincile desrobirii. Veneau,lanoi multimile care trecuseri prin infernul unui räzboiude patru ani, hotärite sä-0 fäureascl o soartä mai bung.,con0iente cA numai socialismul le poate indruma 0 lepoate cliezäqui izbAnda.

Când Gherea a murit, in anul 1920, zeci de mii deoameni din popor au defilat, täcuti, nahniti, pe dinainteacatafalcului a§ezat- In sala Clubului socialist 0 multezeci de mii 1-au condus, apoi, inteun impresionant cor-

www.dacoromanica.ro

6

tegiu, pan& la cimitir. Peste cateva luni, puterile inttme-ricului aveau sa culce la pitnant miscarea muncitoreascd,socialistä, din Romania, cea dint:Mu care, s'ar puteaspune, a fost victima fascismului, pe atunci neorganizatInca, dar incepând sa Invenineze, cu miasmele lui, at-mosfera continentului democrat.

Gherea nu mai putea, spre norocul lui mare, sä stiesi sä simtä nenorocirile abatute asupra muncitorilor alcdror parinte bun si chibzuit le fUsese intotdeauna. Eldormea in mormant, i necunoscute i-au rAmas toatesuferintele prin care le-a fost dat sä treaci tuturor po-poarelor lumii injunghiate, pe urrnä, de fascism.

Noi nu 1-am uitat, insä, fiindeá spiritul lui veghia a-supra noasträ. Invdtdmintele* desprinse din viata-i deapostol si din opera lui de ganditor, au continuat sä nefie cäläuzl i mangiere. Pätrunsi de aceste calde si pro-funde lectii, riam ingaduit descurajdrii dreptul sa ne in-value, otrava ei n'a putut sä amorteascä in sträfundurilenoastre nädejdea ca va veni o zi a cumplitelor socotelisi-a marilor

In infd.tisarea vietii t operei lui Gherea. intra, evident,sentimentul recunostintii de, sä zicem, elevitici ai celui ce a introdus socialimul in tara romaneasca,

i-a dat armätura stiintifick si 1-a sustinut In amt. iantacû totul neprielnica a imprejurdzilor politice dela noiunde pima nu de mult se sustinea IncA, fireste curea credinta dar si cu ignoranta, cä socialismul esteo plantä exotica in Romania.

Dar, in perspectiva timpului scurs dela moartea lui,si sub pintenul invätämintelor pe care ultimul sfert deveac le-a impus constiintelor, figura lui Dobrogeanu-Gherea se desprinde, impresionantd, in fata ochilor ori-carui cercetätor atent al vietii si al Öperei lui.

www.dacoromanica.ro

7

Miraculoasa existent& a luí Gherea, cu sbuciumarifeei incepute dela vârsta &aged& a adolescentei care a cu-'uncut temnita si exilul ; cu privatimaile pe care orgarnismul lui slab a stiut A le suporte, eroic si discret sicalm In suferintä ; cu devotamentul pentru ideia socia-list& care, trecutä prin gandirea si sensibilitatea lui, aapatat un continut mai bogat si-o formà mai frumoasfi;cu filosofica bunatate pe care mult mai târziu RomainRolland o definea unicul semn de superioritate a fapturilumane ; cu truda pentru acumularea, in conditiile celemai critice, a unui vast arsenal de cunostinte, fäcând din,el, autodidactul persiflat de ignoranja superba a celorcu diplome 5i galoane universitare, mintea cea mai binemobilata ii judecata cea mai echilibratä din Romaniaculturalä a ultimelor trei sferturi de veac, existenlaaceasta stârneste astazi, in sufletul celui ce se pleaciasupra ei, sentimentul uimirii extraordinare si al respec-tului, intr'atilt e de diversti, de pateticä 5i frumoasä.

Epitetul .-de venetic i-a fost aruncaf in via* fie subforma brutala, fie sub aceea ocolitä.

Stäpânirea politica a incercat in repetate rfinduri sa-1arunce peste granitä, in mainile politiei tariste. I-a a-cordat dreptul de cetätenie, târziu, färä sä-1 scuteascatotu5i de amenintarea cu expulzarea 5i de urmirirea,p'rin Kpioni, a tuturor miscArilor lui. Venetic 1-au con-siderat, atunci când nu-1 puteau opune argumente vale-bile, adversarii in problemele de culturA si artA. Cândnu-i aminteau ca e sträin, când nu-i contestau dreptulde a se amesteca In rosturile culturii românesti, cândnu-i faceau musträri pentru asa zisa nestfipânire a limbii,11 luau peste picior el n'are o instrucfie oficiala 5i ca,In loc sä fie posesor de fun* Waite si de bunuri ma-teriale, e un simplu bides.

Dar, intio vreme când peisajul culturii noastre era

www.dacoromanica.ro

mfirginit si Ara; and cearta era pe subiecte Sterile siinformatia era sumará, and gustul artistic al sustinäto-rilor artei pentru arti" &Ades certificate unor valori in-doielnice, and un om de chiar prestigiul lui Maiorescunu cunostea din literatura strhinh contemporanä lui de-cat doul-trei nume asupra chrora emitea judechti ero-nate, autodidactul si tendentiosul Gherea arunca in cir-culatie, la noi, pentru intaia oara, numele lui Verlaine,al lui Baudelaire, al luf Strindberg, al Fiatilor Goncourt.

Autodidactulsvarlea, in pánantul culturii romanesti, cu

gest larg, neostenit, de semänätor, idei care au incoltit.Intuitia critia, deseori contestatä, a luf Gherea, a

descoperit valoarea poeziei lui Cosbuc si sensul adancmoralizator al operei lui, Caragiale, inter) vreme andpoetuL täränimii" trecea neluat in seamfi si. and come-diile marelui dramaturg erau intelese pe dose

Maioreseu s'a cantonat in pagmile unei reviste si subcortul unui cerc inchis. Revista""avea prestigin, dar ecoul

nu se intindea in adanc si departe. Cercul era alch-tuit din persoane de Iume bunä" in care un efect decontrast pitoresc produceau numai Eminescu, Creangh,Caragiale, siniurii oarneni din popor, acceptati. Ghereaa publicat ziare, reviste si brosuri accesibile mijloacelcirsi intelegerii maselor, iar cenaclul lui era clubul socialistintesat de figuri mai putin distinse, insä dogoritoare depasiunea cunoasterii.

Acesta a fost'therea, omul de culturä, criticul literar,ginditorul socialist.

Iati-1 si pe om, pur si simplu, bland si darnic, virtutipe care le oglindeste imaginea lui de intelept bátran,asa cum stärueste nestearsä In arnintirea noasträ, a.sacum portretele o arath privirli celor ce n'au avut fell.-citea sh-1 cunoasch. N'a --batut nimeni la usa itit pentru

www.dacoromanica.ro

9

un ajutor, farä sa-1 primeasca. Bunatatea lui Ghereaera proverbiala", márturiseste un colaborator al lui intreburile restaurantului din gara Ploestí. ,,De multe orima reoltam cand vedeam câte o persoana mai insem-nail ca-i cerea Imprumut, cu vorba ca indata \ce vasosi acasä, ii expediaza suma prin mandat postal". Sid. Carol Crivda, colaboratorul lui Gherea, autorul uneibrosuri cu amintiri, citeazä, intre altere, amänuntul acesta:

Soseste dela Paris o domnisoari, cu numele de Tacu,si apeleaza la Gherea sä-i acorde un imprumut din -care_Ali scoatà si un bilet pentru Iasi. Dupa cum eu n'ammai vazut pe aceasta faptura, tot asa si binevoitorul ein'a mai intrat in posesia imprumutului".

Muncitorii si miscarea muncitoreascä au avut,in Ghe-irea nu numai un invätator neostenít, ci si un permanentidaruitor de ajutoare materiale smulse din putinul ago-nisitei lui. Pentru nevoile de propaganda politica si deactiune culturala, Gherea slia când §i arm sal intervinä,obligand oonducerea miscarii sa pastreze discretie.

Intre Gherea si Caragiale au existat, cu toatä deose-birea temperamentalä dintre unul si altul, raporturi deprietenie stransa, afectuoasä. therea pretuia in Caragialeun talent dramatic exceptional si un suflet boem, iarCaragiale nutrea pentru invätatul socialist sentimente de-respect si iubire, exprimate adesea inter) forma propriemarelui satiric.

Gherea e un critic de sistemä, ca orice critic desistemä, scria Caragiale in anul 1897 la aparitia..aelui deal trerlea volum de Critice : sistema lui putin ma im-portA ; ce ma importä, e talentul cu care el si-o urma-reste. E, in adevar, un om de- mare talent, care mi-aruncacu articolele lui, multi lumina".

Iar in 1906, dela Perlin, Caragiale trirnitea lui Gherea

www.dacoromanica.ro

10

aceste randuri Scriu o pies& inteadins sa-ti placa tiearta cu tendenti, de hatarul tau, si art:4 pentru arta dehatârtp ei. Vrei sä m'ajuti s'o fac eat mai bine?".

Personalitatea sit chiar ideile lui Gherea au exercitato anume inräurire asupra conceptiei politice a lui Cara-giale care a tinut câteva conferinte despre teatru la ClubulMuncitorilor, a scris induiosat despre ziva de Intâiu Mai,jar dupa räscoalele táränesti a luat, in lucrarea 1907,cunoscuta atitudine de stigmatizare a starilor sociale dintam româneasca. Existä insä in culegerea de Cores:,pondentä rämasa de pe urma autorului dramatic o scri-soare mai lunga, intru totul revelatoare in ce privestefondul sufletesc al lui Gherea. Solidar cu revolutionariide pretutindeni, saritor in, ajutorul oricäror napastuiti,Gherea nu a cunoscut osteneala si team a atunci and,in anul 1905, debarcara la noi matelotii rasvratiti de pevasul Potemkin. Stapânirea a vrut si-i -retrimitä lamoarte, in mäinile caläilor, pe urmi, esuând in in-tentia ei, a cäutat sä le &ea mizerii. In apararea lora intervenit Gherea, elientul de altfidati al regimuluitarist. A intervenit, mobilizând constiintele libere, aft&gändu-si dusmania pfiturilor reaetionare, cheltuindu-sitimpul si banii.

Dela Berlin, Caragiale scria, speriat, lui Paul Zarifopol,ginerele lui Gherea: .Se mai joad cineva la varstalui, in starea de neurastenie in care se altar cu astfelde lucruri inflamabile ? Noi sperm sa lucrezepentrua-si aranja situatia, asa ea sä poati veni fara grijä inGermania, sä traim aici ca o colonie cuminte, sä fa-cem literatura si muzica, sa-si reparein atm osfera sa-ntitoasi de aici ranile sufletesti, sä-si recapete poft a deviatä tang& copiii lui i lânga mine, ea langa un bunfrate, i când colo, poftim iata cum lucreazä acestincurabil

www.dacoromanica.ro

11

Si mai departe Vrea oare Costicã sl-ei vazä iaräsicasa (in cazul cel mai bun) push.' sub strajnica pazä acanaliei politieneqti ? N'a suferit odinioarä destul pentruasta ? Ori poate a uitat? De astfel de emotiuni are a-cutna nevoe sistemul lui nervos ?'

Cunoscut doar unui cerc foarte resträns ca om in-zestrat cu toate atributele generozitätii, däruirii de sine,gata sä vinä in ajutorul oricärei suferinte, Gherea ra-mâne personalitatea notorie, deqi nerecunoscutä de ofi-cialitate, in sectorul culturii românesti.

Si totusi, in tara noasträ cu monumente, cele maimulte disgratioase, ridicate la räspântii de drumuri pen-tru 'eternizarea figuril unor politiciani sau culturali cari,in majoritatea lor, au trecut prin viati fär sä durezeun act sau o operi pozítivä, Constantin Dobrogeanu-Gherea n'are, mdcar un bust. Si n'a trecut prin gandul-niciunui factor edilitar onoreze functia dând uneisträzi numele aceluia färä de care cultura noasträ ar fifost lipsitä de o fereasträ largä spre univers, dupä cum,spre totala rusine a celor cari au dat directive MOO-mântului public, cunoasterea operei sociologice si criticea lui Gherea n'a lost ingaduitä generatiilor care in ultimajitmätate de veac, slau perindat prin

Daca in bagajul de cunostinte al intelectualitätii in-eä'reatä cu diplome, sunt totusi lipsuri grave, vina estea oficialitätii, ea tinând -sub obroa paginile pline de ideifecunde ale lui Dobrogeanu-Gherea carp, inmagazinândtoatä stilt* vremurilor, a interpretat-o a$a fel incâtsä dea celor ce if citeau putinta orientärii in prohlemelesociale $i in cele literare. Dacl n'am avut caractereindeajuns numeroase í otelite, impotrivindu-se ispitelorinfruntând adversitätile, punând interesul colectivitätiimai presus de acela personal sau de grup ; daca demo-

www.dacoromanica.ro

12

cretin a fost panä in ultimul timp o vorbfi luata inde5ert ; dacä inechitatile sociale au putut dainui, impo-triva lor luptand numai o minoritate ; daca scritzrii 0artistii n'au simTit imboldul largirii orizontului lor,explicatia stä in faptul ca invätämintelor lui Gherea lis'a interzis dreptul de largä circulatie.

Insa0 viata lui, extraordinari, ala cum am mai spus,prin peripetiile ei,subiect splendid pentru un romanciercare, urmárind etapele existentei criticului, ar avea dea-gate materialul unei opere dense, trepidantet ar ficonstituit pentru generatiile care s'au succedat exemplulintaritor al devotamentului pentru o idee, leacul cel maisigur impotriva descurajärilor. Revolutionar la 16 ani,cunoscand din momentul acela prigoana I evadat 5i emi-grant la 19 ani ; trecand Prutul, strabatand tara noa-strà in drum spre Elvetia ; revenind 0 fixandu-se inRomania la 20 de ani ; contintand sä lucreze pentrucauza revolutiei ruse, dar hotärindu-se sä arunce li p epämantul nostru samanta socialismului ; lucrätor fierar,pavator, spa.lätor de rufe qi birtaq ; Intemeindu-0 o fa-milie 5i luptand cumplit cu säräcia ; räpit de politia tarista,transportat in Rusia, intemnitat la Petrupavlovsk ; trimisin surghiun, evadand 0_ venind iara5i, dupa lungi ocoluripe pämantul nouei lui patrii ; apropiinduii limba roma-neasca, initiindu-se repede 0 proftmd in istoria 5i'n cul-ture tärii române5ti ; identificandu-se cu suferintele Si cunazuintele poporului ; impunandu-se adversarilor prin bo-gatia cuno0intelor sale 5i prin judecata-i lucida ; impa-mantenind socialismul 0iin4ific la noi ; detgrminand cre-area Anigcarii socialiste ale clrei cadre el le-a for mat,al carei insufletitor 0 calauzitor cuminte a fost p 'Ana inceasul de pe urma, cite existente se pot masura cu alui prin spirit de ¡era, prin putere de muncfi, prin /113-dare 5i idealism, prin iubire pentru persecutatii vietii ?

www.dacoromanica.ro

13

Fiu al poporului, orn care träesc in rândul stäpinitilor",se intitula el in anul 1883 când, lipsit de drepturi cettt-tenesti, obligat ca atare täinuiescl idenditatea,infrunta printeo scrisoare deschisä, semnatO CellsGrachas, pe Ion Brätianit in momentul and acesta tronaca un despot asupra rosturilor politice ale tärii.

Fiu al poporului" a rämas toatä viata, in rândulstapânitilor" i impotrive stäpAnitorilor. Dar a lost celmai luminat flu al poporului si, necurmat, timp de patrudecenii, s'a trudit lumineze pe stäpâniti pentruca elsä-si poatä cunoa ste drepturile i sä gäseascä mijloacelede a le dobândi.

Trona in politici pe vremea aceea Ion Brätianu si seproecta in arena culturii personalitatea lui Titu Maio-rescu, Adapati la isvoare deosebite, cu conceptii deose-bite, era natural ca Gherea si Titu Maiorescu, socialistunul si conservator celfilalt, sä se afle si sä rämänä pepozitii adverse. A fost pentru culture româneascA unexceptional noroc dispute dintre acesti dog dascäll despalA literark intransigent fiecare asupra punctuluisilt de vedere, dar intelegAnd si lupte cu mijloace co-recte, iärä sà coboare la diversiuni í atacuri de ordinpersonal..In jurul fiecaruia s'au constituit- grupari descriitori, gruparea Contemporanalui deoparte, gru-.parea Conoorbirilor Literate de cealaltä.

Dreptatea nu putea sä fie insä decât de o singuráparte si, tägäduitä ani in sir, ea e väditA astAzi. Aceastädreptate era de partea lui Gherea care considera cäarta trebue s'e indeplineascä o functie socialä, ca ea nuse poate mágini la a fi un joc gratuit de imagini fru-nioase, cA, pentru a-si justifica ratiunea si a infruntaanii, e obligata sä reflecteze sbuciumul nfizuinteleepocii in care e creatii.

Artä pentru sustinea olimpic, Malorescu.

www.dacoromanica.ro

f 4

Arta cu tendinta, arta socialV, proclama cu vigoarede plebeu Gherea, ilustrand prin exemple concludentecä numai scriitorii, artitii, cari s'au pus in serviciulmultimilor, talmacind i sustinând aspiratiunile spre maibine ale acestora, au putut sa-si Inscrie pentru deapu-ruri numele in istorie.

Artistul genial, scria el In studiul Artistii Cetjtent,poate fi comparat cu a admirabila harfa eoliana care

tremura si scoate sunete la cea mai mica atingere avântului. $i sunetele i cântarile pe care le scoate a-ceastä harfa vie si suferinda a artistuhii, depind,cle felulexcitarilor la care ea e supusa in societatea in care tra-ieste artistul. Cântfirile vor fi iubitoare, One de triumfsi de fericire and iubirea i fericirea vor atinge aceastäharfa miraculoasä dar vor fi pline de amar, de suferintfi,'de revolta and o vor atinge amarurile, nedreptatile simizeriile vietii".

Artisti, dar i cetäteni in aceasta inaltä acceptie, artistide geniu in serviciul poporului, luptând si la névoiejertfindu-se pentru cauza lui, cita Gherea, nenumarati,din toate jri1e i din toate epocile : Schiller, Lessing,Heine, Didercit, Voltaire, Rousseau, Victor Hugo, Byron,Dickens, Puskin, Lermontov, Dostoievski, Tares $evcenco,Petoffi, Ibsen.

Intr'un alt studiu, Personalitaiea morala in arid,Gherea ilustreaza cu insusi cazul Convorbirilor Literare"necesitatea de-a avea o calauza, un ideal social inalt Inactiunea si in opera ta, claca vrei sa exerciti o inraurirecu adevarat adânca i durabilfi.

Ce mai pleiada de oameni tineri, talentatí, scriael, poeti, tritici, oameni de stiintä, oameni tineri,energici, i multi chiar cu totul neatarnati din punctulde vedere material 1 Cat de mult faglduia acest marestralucit cerc literar pentru desvoltarea intelectualä,morall si estetica, a României I".

www.dacoromanica.ro

15

Cu toate acestea, continua Gherea, devi impre-jurArile li erau prielnice, inriurirea ConootbiritorLiterate a fost neinsemnata, 5coala literara n'au infiintat,mai toti oamenii talentati din acest cerc literar au. Ora-sit literatura, pentru meserii mai mänoase. De undeurmeaza oare aceastä mare deosebire !titre ce trebue sàfie 5i ce este in adevär ? Dupa noi, una din pricinilede elpetenie este urmatoarea: Pentru a capata_o luau-rire a5a de mare... ar fi trebuit o activitate energicä,plink' de jertfe, cuvinte pline de foc, care sfi mearga dreptla inimä, jertfe materiale, qi toate acestea se puteau facenumai in numele unei idei mari, toate acestea se puteaunumai daca cercul insmi ar fi stat la o mare inältime

dacä, prin conceptiunile sale, ar fi putut lumina511 innobila pe concetäteni. Numai astfel ar fi putut câqtigainräurire adânca i statornica. Pentru a sta insa ala desus, ar fi trebuit iiealuri sociale inalte ; in privinta acesasta, insä, 'cercul nostru era junimist-conservator ; lumi-nätorii, daca nu erau sä raci cu duhul, dar erau mai sgsraci in idealuri märete slecAt chiar concetbitenii lor!.

Aceste idealuri sociale inalte sunt obligatorii, in defi-nitiv, nu -numai peatru semanAtorii de idei í pentrucautatoril de frumos. Ele constituesc parghia moralapentru toti muritorki, irnpäcându-i cu lumea, cu viata, cu

con5tiinta bor. Ce-ti da tfiria sa reziti loviturilor,cum poti capäta räspunsul däruitor de energie 5i deseninatate, ce este in masura sä te convinga ca n'aitrecut prin viatä, inutil, fäcând, cum se spline intermeni popularik umbra pämântului degeaba ? Pro-blema este push.* de Gherea in celälalt studiu al sail,Judecata posteritdat st judecata contemporanllor. Nute poti increde pe deplin in competenta 5i obiectivitateaunui 'for i nici in a celuilalt,

www.dacoromanica.ro

16

Si atunci, se intreabá Gherea, unde si in cesä-ti gäsesti reazim pentru viata ta mortal, sancOuneapentru faptele tale, stimul moral pentru activitatea ta ?Reazämul sufletesc, sanctiunea moralä a faptelor noastre,

räspunde el, iar ráspunsul i-a fost dat de aprofun-darea lui Marx, stimulul activitätii noastre etice, nutrebue clutate in afará de noi... ci In constiinta noasträmoralä, in insäsi faptele noastre".

Creator al nemuririi sale morale prin suma binelui sia frumosului moral ce va fi fhiptuit in aceastäpämânteasca (reproducem ad cuvintele iui Gherea)omul gäseste in studierea marxismului räspunsul lacelelalte dota intrebäri : ce e binele ? ce e räul 7 Binelesi /1111 stint in fundie de conduita noasirà fatä de ceidin juru-ne, de contributia pe care o aducem pentru astatornici in lume dreptatea, iubirea, fericirea. Pätrun-zandu-te de idealurile inalte ale epocii tale, vei aveasiguranta cä esti pe drumul bun, si atunci poti spunedimpreuna cm Dante: UrmeazA-ti calea si lasà lumeasa spuna ce va vree.

Gherea urmat drumul de Funcá si de luptä,läsându-si contemporanii si cârteasca incontra-i, slujitorneinfricat al Sociatismu/ui in care socotea cä. se rezumäidealurile, morala superioarä a epocii lui, care e si anoastra.

Adversarii din vremea därzelor bätálii literare angajatede el precum si cei cari, pârti in zilele noastre nu s'autrudit sä se plece cu luare aminte asupra paginilor decriticä, i-au adus in afara obiectiunilor de fond, obiec-tiuni formale. I-au tägälduit intuitia critics, i-au imputatlipsa de gust, au bätut monedä pe tema prolixitätii sale.

Gherea luat insä in serios misiunea de invätätoral multimilor. Ideile pe care veía sä le infiltreze in con-

www.dacoromanica.ro

17

stiinta semenilor .erau prea importante pentru a jonglacu ele, cum altii ar fi jonglat cu mingile. $i tinea ca elesä fie expritnate in termeni accesibili cât mai multorcategorii.

De aceea scrisul sau n'a avut arhitectura armonioasa,rece, a paginilor lui Titu Maiorescu. A fost un scrisimpiedicat, greoi, neartistic, incapabil sä-i castige adeziuneaiubitorilor de fraze intocmite mestesugit, chit a acestefraze ar fi goale pe dinAuntru ca o coajä vAcluvitA de miez.

Recunoscuse insusi Gherea, farziti, la bätrânete, inpagim care n'au fost hack' date pubficitfitii. Märturisea :Pentru a lämuri si a convinge pe adversarii rnei amstricat chiar forma scrierilor mele. Criticii mei gäsesccà in scrierile mele, in cele sociale ca si in cele lite-rare, sunt prea prolix, mä repet prea des, sunt prea clar,-prea didactic, ca un belfer de scoalä. 0 gtiu mai binecleat criticii mei. $tiu de unde a pornit greseala aceasta :din dorinta de a lämuri, cu mice pret, si de a convinge

spe adv.ersarii mei".

Cu toate acestea, o elementarl bunä credintä si unrelativ gust vor recunoaste cä, in paginile scrise deGherea, sunt nenumärate fragmente de antoIogie dinchiar punctul de vedere ar formei artistice : imagini rare,efluvii de lirism, ironie si patetism. Nu vom ilustra celece sustinem cu pasagii din articolele de criticA literal*nici din cele de autobiografie. Ne vom opri la Neo-iobägia, studiul economic-sociologic al problemei agraredin tara românehscä, si- anume la ultimele cloud paginiale acestei opere, convingAtoare pentru posibilitätilelui de scriitor-artist, clacA ar fi vrut sa fie numai a tat,si pentru ceea ce. oiltorul reprezinta in ochii si in On-direa lui :

O, Stiu ! In intentia since A si in dorinta curatA apoporanistulul de doctrinA, in imaginatia lui romantia,

www.dacoromanica.ro

18

aceastA societate trebue sA fie cu totul altceva. E osocietate modestA, säräcicioasA, dar linítitä, armonicA,bazatä pe munca harnicA, sänAtoasA, neprihänitS, osocietate patriarhalA, pastoralo-rusticA, din care lipsesctoatà nelini0ea, invidia, frAmântarea, hipta i sbuciumulurias, a societätilor moderne. 0 societate sAnAtoasA latrap i suflet, o societate rustico-idilic1... Vine Rodicadela fAntAnA cu cofitele pfine de apA, vin f1äcài i fetecAntAnd dela muncA, se aude buciumul sunAnd de de-parte, vin fugind i mugind vacile dela pIscut, scArtAecumpina dela fAntAnA, latrA chinii, oile behAiesc, sarmieii, cAntA o adevArata societate Ch4ntectet.

Dar asta in intentia i imaginatia poporanistulur dedoctrinA.

Dar realitatea, cruda realitate, ar gemAna foarte- putincu acest tabldu rustic.

In realitate, o societate tAriinistA arfi o societate ma-poiatà i economice0e i politice0e i millturalice0e. Arlipsi din ea, ce- i dreptul, sbuciumul i frilmântarea socie-tätilor moderne, dar in schimb ar lipsi cultura mintalfi

sufleteascfi, sperantele matt lumina ce räsare din -ceastA luptA $i din acest sbucium ; iarA in locul lor ardomni moravuri crude, raporturi omene0i t-emibarbareiorizonturi strAmte.

0, nu. Nu o societate- poporanisto-tArAnistä, poate sA.fie idealul nostru. $i nu numai societatea cea reaià, darnici cea romantico-ideali.

0, nu. Nu in staulul unde se rumegI atât deunde se vegeteaza atAt de domolit si potolit, nu incurtea din dos unde gAinile, ratele, gAFtele scormonescpämântul, coco0i vestesc zorile i unde Rostand a gasitmdterial i inspiratie pentru poema sa psäi ease&

Si nici inteo societate rustica idilicfi -poate fi idealulnostru ai al fArii.

www.dacoromanica.ro

19

Acolo unde fierbe viata si lupta, acolo unde strigAtulstrident al sirenei cheaml multimea muncitoare la muna,acolo unde masele muncit are in mine -räscolesc märun-taiele pärnântului, unde ciocane uriase spulberä blo uride otel, unde pädurea de cosuri inältatä spre cer anuntäizbanda si victoria muncii omenesti asupra naturii, undevapoare uriase spinteca oceanele, acolo unde oraselegigantice se sbat si se isbesc pasiunile, se lovesc si seciocnesc ideile, se plämädeste cultura formidabili de azisi cea imensä d mäine, acolo unde fierbe i spumegalupta dintre munch' si capital, din care tuebue sä nasa.o I Jim nouL.. acolo si numai acolo poate fi idealul nos-tru si al OHL

Toatä främântarea i lupta i sbuciumururias si nein-cetat de acolo nu sunt direrile- care vestesc apropiereamortii, ci stint främäntärile uriase si dureri)e nasterii.Acolo naste viitorul "

www.dacoromanica.ro

1.0. FRIMU

In I. C. Frimu rimin intrupate täria de caracter sidevotamentul ping la jertfä pentru o credintä generoasä,muncitor si indrumätor al muncitorimii române pentruluminarea si apararea areia a luptat si a murit. Arestatdimpreunä cu alti muncitori dupä actul regretabil si re-probabil al represiunii dela 13 Decembrie 1918, maltratathoteste in -noaptea urmätoare, depus la Väcäresti apoi,el inchide ochii pe un pat de spital, in ziva de 6 Feb-ruarie 1919, räpus de tifosul exantematic contractat ininchisoare.

Asa a sfiirsit cel despre care ziaristul democrat Cons-tantin Graur scria cu amäräciune si revolta greu stä-pânite cà odatä am avtlt i noi un ym la locul luí ;si am fäcut tutu! ca sä-I stingherim in munca lui atât deutilä, pânä _and am reuOt sä-1 i paraliam cu totul".

Despre el, cu acelasi tragic prilej, Dobrogeanu-Ghereaafirma a a fost unul din acei oameni de elitä, aroraiatura i soarta le-a pus in inimá si in suflet focul sacru.Acest foc nu e bengal si nici foc de paie care pârlestefärä sä inalzeasa, care arde numai o clipi, iar andse stinge lasä in urma lui un frig si ma patrunzätor, unintuneric si mai nepätruns si sugereazi in mintile intu-secate gandul a lumina este numai un atribut al intu-nericului. Focul cel saèru arde potolit, dar sigur ; con-

www.dacoromanica.ro

22

tinuu si neincetat el incalzeste inimile cele reci, pätrundeAn sufletele nepatrunse, lumineaz4 mintile intunecate. Efoc din focul pe care 1-a smuls Prometeu dela cruda o-ligarhie a lui Zeus, pentru a descätusa omenirea din ceamai grozavä robie in câte s'a sbätut vreodatä".

Se poate constata, dupä trecere de un sfert si maibine de veac cä, precum scria Dobrogeanu-Gherea, ininima exemplarului de elitá care a fost lucrätorul thin-plar Ion C. Frimu, sälásluise acel foc sacru care incAl-zeste suf etele reci si strapunge cu lumina luf intunericulmintilor. Muncitorii nu 1-au uitat, i-au simtit permanentlipsa in anii de restriste ai persecutiilor, ai confuziilor

ai descurajärilor, si i-o simt deopotrivä azi, in ceaserecunoasterii dreptätii lor, cu regretul cá el n'a putut sfise impartäseascä si din bucuria izbänzii.

Era moldovean de obirsie, cu accent dulce, moldo-venesc, in glas, ca un humor specific regiunii unde vi-zuse lumina zilei. Isi fäcuse ucenicia la Vaslui i xenisein Bucuresti la 18 ani, fiind printre cei dintâi muncitoricari aderau la vechiul partid socialist romfin i Bindprintre foarte putinii, putând fi numarati pe degete, cari,când partidul se desfiinta, päräsit de conduckorii lui,rämânea devotdt ideii devenitä pentru el o religie.

Nu mai credeau in ce crezuserä intelectuali i teore-ticieni, oameni cu suprafatä socialä, ce se cheltuiseripentru o credintA care, inteun fel rau altul, îi i räs-plätise. Continuau sä creadä insä câtiva muncitorisimpli,si continua, mai senin, mai neclintit deck toti, sa creadaIon Frimu. In ¡um! unei societäti de ajutor mutual cunumele de Munca", al cgrei Intemeetor i conduckorera el, indeplinind impreunä cu vrednica lui tovaräsä deviatä Rozalia Frimu chiar functia de mäturätor al loca-lului, därzul luptätor isi tinea steam micul grup, schim-bând intre ei invätämintele culese din cärti ieftine, mic.,

www.dacoromanica.ro

23

sfltuindu-se in problemele legate. de viata muncitorilor,bucurosi când cercului lor se alátura inca un muncitorsau un tânär intelectual.

,Venind cu mama mea la societatea Munce unde era membra,ne destainuieste -vaduva kit am cunoscut pe Frimu care era

caster. Ne.am casatorit in 1901 devenind dela aceasta data elevaIn ceeace se numea hamalacul miscarii`, cad oricine venea Inlegatura cu Frimu era pus sa munceasca serios ;if Intens. Care eraactivitatea desfasurata de noi, ale Asa ,hamalae ? Maturatul sicuratatul localului, nu ..aveam fonduvi sa platim orn de serviciu,: casterie la serbari, baluri, expedierea ziatelor II brosurilor, lipireasi Impärtirea afiselor si alte multe treburi marunte. Intrebuintandu.maIn administratia miscaril, Frimu s'a ocupat cu organizarea miscarliin provincie si mai ales cu expedierea brosurilor clandestine in,Rusie.

Apoi miscarea s'a reinfiripat. Dar piinä in pragul -celuilalt rfizboiu, ea a avut un cadru restrâns de activitate,devi prin caracterul celor ce o formath prin spiritul loridealist, insä si combativ, se bucura de respectul si,deseori, de persecutia guvernelor de atunci. Cfiläuzitorul,insufletitorul, gospodarul ei am putea spune, a fost Frimu.

Imaginea ei, intre anii ,1912-1916, a incercat s'o prindácandva autorul acesfei cArti.

Eram ca intr'o famille, sMarn, SI duceam un menaj linistit.Numarul membrilor nu trecea de fret sute. eclintele din tirnpul sap.tamanii nu aveau mal mult de douSzeci, treizeci de asistenti. Celede Sambata nu'ngtobau mai mult de o suta cinzeci. Gazeta nu aveamal mttlt de o trite de cititori.

Trehurile partidului erau in grija MI Frimu, cuminte, asezat,gospodar moldovean, harnic si scump la vorba.

Nelipsit, zi si seara, In biroul unde lupta cu punerea la punct a-nipoartelor scrise cti laba gastei de care muncitorll cu rol de se.cretari, infra, din and in cand In sale de sedinte unde vreun oratorbatea campil, si, sever, cu glasul totusi cald, cu azcent de razes, se-urca la tribuna, turna apa In vinul oratoric, cerea celor prezentisa se organfzeze si.i trimitea la carte. Chipuri noui se aratau rare.ori. Dintre cei vechf, rar disparea vreunul. Se cunosteau. Cu exec.Mate plateau cota, abonamentul. Din cand In cand, un mic event.

www.dacoromanica.ro

24

ment : o greva Intr'un atelier de tamplarie, o Intrunfre. CrIstescu toflutura ciucurele rosu dela camasa de panza, prIntre...4 strangeavartos mainfle muncltorilor, tuna sl fulgera la tribuna, se tocmea cupatronif, se certa cu agentli, sl lucrurile se aplanau curand.

A fost Inscrisä cu Mere de foc in calendar intamplarea cand po.lijfa a batut ativa sindIcalisti la BiserIca Alba. lar ceva mai tarztugreva tAbacarilor a sleit foxidurile mict ale miscarif 0 a pus In pl.cloare toate foiele pe care le avea partidul.

Pe urmA lucrurfie reintrara in matca, La sedfnje si prIn gazetAse cerea, Para grab& 0 fari'nversunare, opt ore de naunca 0 votuniversal. Din cand in cand, o manifestatie a vanzAtorilor de prinmagazine, arestarea pentru cateva ore. la o circumscrIplie de mahalaa unuf lucrator care a Ilpit &flse, o intrunire fail ecou la ,Dacia`,o grevA cu caracter de breasIA.

koltrile erau imparpte. Unul se ocupa de conflictele cu patronil0 cu agentil. Altul avea In grilA destInele cIsmarilor. Altul, pe aleti pografil or.

Pentru strangerea de fondurf ca 0, deasemeni, pentru cultivareagustultd muncitorllor, se organizau din cand in cand serate. Minaci.toll veneau cu nevestele 0 coplif, 0 urmareau, cen familie, Mg&(Whorl, programul din care nu lipsea conferinta cu sublect maltotdeauna Inoportun. Pe urmA un tovarAs declama cu aprindere opoezle de NeculutA, altul o poezie de Paun Pindo, altul o daaeaprin Lecca orl li trägea cu o anecdotal in versurf, cam piparatk iarun functIonar comercfal subjire canta la mandolina cu panglici multePlod de visin" 0 ..hiternationale acompaniatà cu bucurie de toataadunarea.

La'ntai Mai avea loc o intrunire mai populat& decat oricand. Pestrada se insirau frunta01 cari se perindau la trIbunA 0 faceftu Infiecare an fstoricul zIlef de sarbAtoare. Dobrogeanu.Gherea 10 spri.linea bâtraneste barbia in tolag 00 purta ca un bunlc blalin privi.rile prIn sala. Banghereanu, veteranul miscarB, multumea sittigherlt0 stangaci cand presedintele 11 prezenta Intregei adunäri`,.

Faima autoritätil qi iubirii de care se bucura Frimune este läm'-uritä tot de Gherea, cunoscator profundnu numai de probleme, dar 0 de oamení. El ni-1 infá-1.4eaza ca pe un om inteligent, o minte dará i clar-vázatoare.-Avea mult 15un sims, 0\ calitate a clasei

www.dacoromanica.ro

25

areia apartinea, avea mult tact si, ceea ce e maiimportant, avea foarte desvoltat simtul realitatii",

Din acest simt al realitatii, din acest tact, din acestbun sims inteun cuvant, izvorau invätamintele pe careel le infuza muncitorilor, fie dela tribuna, fie prin scris,ací lucrätorul timplar, mester in mânuirea uneltelormestesugului situ, stia sa-si expr;me sobru, limpede, con-vingator, ideile, si cthajutorul condeiuluf: Sever, disci-plinat cu sine, el nu ingadula nici altora usurinta Ingandire sau in manifestari. Iata o lectie de propaganda",publicata de Frimu in Calendarul Muncii" din 1912.

,PropagandIstul, scrla el adresdndu.se muncitorilor cart 41 aitsumau mIsIunea sa cdstfge aderentI, trebue sa fie putin, daca nu

mult, un cunos ator al sufletuluf omenesc. Cuvdntul trebue A flecald II convIngator... Avdnd aceste cunostinte, n'o sa mat IntalnImficandu.se Propaganda antlalcoolIca In cdrciuma, n'o sa mal auzimvorbIndu.se de cultura II organizare In lodalurl de desfrau 0coruMle... Vorba calda, prietenla deschlsa, atrage. Apol cu vorbaatragt sl lenesi carI nu pot sau nu vor sa citeasca, ca sl pe nestfu.torfl de carte. E un hicrv constatat ca boul se duce de coarne 0omul de limba".

Remarcati pretul pus de el pe cuno4terea sufletuluiomenesc, pe simtul masurii, pe virtutile prieteniei. Re-marcati seriozitatea invitamintelor lui si totodatä hu-morul taränesc, care ne aduce aminte de humorul luiCreangi.

Dar, in cuprinsul aceleiasi lectii, el punea accentul pecaracter. Fapta trebue sa. corespunda cuvintului rostit,principiului pe care il afirmi. Daa in tare noasträ,ii facea atenti pe mfincitori, e o lipsa totalä de unavant si-un curent democratic, apoi aceasta se datorestelipsei oamenilor de caracter".

A cesta a fost, schitat in ateva linii, omul aruiamuncitorimea români li poarti un cult tot mai adânc,fiincla anii, in trecerea lor, ii scot in tot mai puternia

www.dacoromanica.ro

26

lutninA figura de indrumätor al celor tinuli 'Ana maiieri intuneric §i'n apäsare. Oda% am avut §i not unom la locul lui", scrisese ziaristul Constantin Graur, a-däugând cä moartea lui a insemnat o pierdere Rentrujara intreagl. S'a adeverit aceasta in repetate rânduri,in scurgerea unui sfert de veac, Veneratä de muncitori,amintirea lui irebue sà inspire respect tuturor conOin-telor, fiinda Frimu a fost o comtiintä liberL un caracterdrept, un iubitor de oameni. El formulase in chip feri-cit datoria supremä a acelora cart vor sä se implirtä-veascb: din adevärata multumire sufleteascä. Sä suim dru-mul Golgotei scria- el, dar cu. con0iinta impäcatácâ: ne-am fäcut datoria de vestitori ai zilei ae desrobire".

Frimu si-a fäcut-o cu prisosintä.

www.dacoromanica.ro

ILIE MOSCOVICI

In anii dictaturii, intalnirile, am putea spune, intru-nirile noastre,. aveau loc la Crernatoriu sau la vre-unul dintre cimitirile Capita lei, la incinerarea sau tumor-mantarea vreunui tovarap de crediate pi luptä. Clizutdin randuri, el chema cu glas de dincolo de taramurile a-cestei lumi pe prieteni, in jurul raclei lui, ca ei sd-pi simtacotul pi sa-pi scruteze gandul. Se regfiseau in calda re-culegere, cu neclintita incredere in triumful socialismu-lui, prieteni de departe pi de demult, intelectuali pi mun-citori, peste cari viata trecea ca un tractor greu, far&si izbuteasca a-i strivi insä.

Cum O. lapi descurajarii putinta ea. pätrunda in sufletand" vedeai ca nu epti singur in atitudinea de incredereclaret cu cari infruntai vrajmäpia imprepuirilor ? Prie-teni pe care nu-i mai vazusepi de zece, .de cincisprezece,de douäzeci de ani, al cäror nume il uitasepi, a carorfigura se estompase pe ecranul mernoriei, despTe care numai ptiai nici ea traese pi nici cà mai pästreazä in inimadevotament pentrikcredinta veche Intr'o lume noul, fa-ceau act de prezentä täcutä, dar cu atat mai vorbitoarepi mai reconfortantä.

Leventer, ilorodniceanu, Popovici, Constantin Graur,Moscovici in starlit, au schitat prin moartea lor, in mo-mentul and ea se producea, un ultim protest impotriva

www.dacoromanica.ro

2g

tiraniei fasciste si au fficut socialismului cel din urmäser viciu inlesnind strângerea rfindurilor celor in viati,in jurul catafalcului bor.

Hie Moscovici a fostpare-mi-se, ultimul luptitor alnostru cAzut sub dictatura care if svirlise din cAmin,contribuind astfel si-i keg zilele mai negre si mai scurte.Era bolnav. S'a sbatut in säräcie grea. Voia, i noiam fi vrut mai mult cleat el, sä poati infringe boala,sa amine scadenta mortil ping, !ulcer, in momentulpräbusirii regimului, pentruca o singurä zi cel putin särespire aerul fiber al democratiei si sA se bucure deizbindirea ideii in serviciul cäreia a fost o viatá intreaga,dascAl si luptätor.

A murit cu aceastä pärere de räu.Dar a murit cu increderea cä nu va mai trece mult

si socialismul va fi iarçi biruitor. Cei cari 1-au vfizut pedivanuringust din camera märuntä, dormind somnul din

apoi la Crematoriu, au rAmas impresionati deseninAtatea figurii lui. .S'ar fi spus el zâmbeste, cä zam-beste clipei apropiate a eliberärii clasei muncitoare pen-tru care a jertfit totul. Aceeasi expresie de netulburatAseninatate si incredere fluturase pe chipul lui cu douä-zed í ceva de ani in urmA and, dupA greva generala, inceasuri de teroare a burgheziei, e descumpfinire a mul-tora dintre cei ce stätuserl aläturi de el, striga in fatajudecätorilor Curtii Martiale, incheind o apärare careera in fond un rechizitoriu:

Socialismul nu va muri I -TräiascA socialismul I

www.dacoromanica.ro

C. G. COSTA-FORU

S'au implinit in vara aceasta a anului 1945 zece aaidela moartea lui C. G. Costa-Foru, ziaristul despre care,in viatä ffind, dusmanii drepturilor omului au putut sarosteascä, nestingheriti, tot räul, Insà despre care avemdatoria sä rostim, deacum incolo, In aceastä Româniedemocratä pentru instaurarea cfireia el a militat curajos,perseverent, pänä la 80 de ani, tot bindle.

.Bogat din nastere, scria Emil Ludwig despre pre-sedintele Roosevelt, el s'a ridicat impotriva bogatilor..."S'ar cuveni sä spunem la fel si despre Costa,Foru care,_prin extractia lui socialfi, prin materialä, do-bâtiditä atunci când a venit pe lume, ar fi putut sä. rà-mnä de partea cealaltá a baricadei, impärtäsind preju-decätile clasei conducätoare, solidar eu interesele ei,participând la toate satisfactiile minoritätii privilegiate.Era sortit unei ex,stente comode, òu drumuri netezitespre onorurile cele mai 'Mahe, putând, fiu de minis-tru conservator, cu studii lifi sträinätate, cu evere moo-tenitä, - si ocupe demnitetti i sä ail* la banchetul vietii,locul de frunte.

A preferat o altà exi-stentä : de luptätor in serviciuldreptätii si al omeniei. Avocet si s'a considerat7i intr'o carierä si'n alta mai mult decât un profesioaistIn autare de notorietate si de cristiguri materiale. La

www.dacoromanica.ro

bara, la tribuna i Ja mesa de lucru, cauzele pe carele-a imbratisat, pentru care s'a bätut 0 din pricina ca.--rora a avut de suferit, au fost totdeauna ale celor multi

umili, ale ofensatilor i nedrept&titilor ordinei sociale.10 asumase misiunea de justitiar, constient de Joate ris-curile, dar gäsind cl in felul acesta &idea vietti salecontinutul cel ni curat gi ea, astfel, ea, viata, ii puteadärui multumirile cele mai .pretioase.

Declarase candva :A muri ventru o idee, pentru o simtire, ce frumos

sfarsit de viata, ce märeatä i folositoare pildä, ce sigurasi meritata intrare in ed.-imitate".

Definise altädatä notiunea de Feridre spre care se-cuvine sä tindem si care, scria el, nu va fi, nuva putea fi pe Omani atata timp cat va domni minciuna

nedreptatea, cu tristul lor cortegiu de suferinti ce dinele continuu roesc asupra bietilor de noi Fericirea ein noi, e in sufletul nostru ca o oglinda minunatä dincare se rasfrange dragostea i multumirile impártäsite denoi celor din jurul nostru. Scopul vieii este sa contri-buim cat mai mult la fericirea altora, pentruca, din sumafericirii totale, sä fim impärtäsiti noi insine, cu cat nis'o cuveni mai mult".

Fire independenta, C. G. Costa-Foru a fost ziarist far&sa se incadreze inteo redactie. A fost om politic fär& säapartinä until partid. Nu accepta constrangeri exterioaresi nu voia sa asculte decal de imboldul constiintei sale

stare de- permanent& mobilizare, soldat al Dreptä-tii si Adevärului impotriva prejudecatilor i silniciei. Deaceea, a preferat- sa-si toarne gandul in paginile unorpublicatiuni scoase cu muncä i cheltuialä proprie, seed-tuindu-si mijloacele materiale, ca Scrtsoared/ sciptdmcinít,apárutä in 1888 sau ca Pcirerlle until spectator, editatämai tarziti. Iar cand, totusi, a avut nevoe de o tribuna

www.dacoromanica.ro

31

cu mai mult rAsunet cum era aceea a Adenärului tliDirnínefil, situatia luí era de colaborator extern, libersá atingl problemele pe care le voia_ si sA le tratezeasa cum II dicta, nestânjenitt constinta lui.

Constiinta aceasta 1-a Indemnat -acum vase decenii sAse arunce_in valtoarea luptei, era tank., avea 31 de-ant, pentru salvarea unor nefericiti, victime ale uneierori judiciare-. In vechia Romanie, erorile acestea aufost numeroase si ele au lovit totdeauna pe cei de jos.Se intâmplase o crimA, iar autorii ei fuseserA identificatirepede in persoana sotilor Miulescut El, aced Miulescu,era un tipograf. I-a insfAcat politia, i-a .instruit justitiasi i-a trimis in fata judechlii. Autoritatea, presa, opiniapublicä intindeau un lung deget acuzator impotriva cri-minalilor, nimeni neindoindu-se cA fAptasii nelegiuiriierau ei. IatA cA un avocat tänärde- lume bunA", cumse spune, rapätä bInuiala cA la mijloc nu e ceva curat.Cerceteazt 0-0 formeaza convingerea cA la mijloc esteo inscenare. Incapacitatea politiei si a justitiei se pre-gateau sA trimitA la ocnA douA fäpturi nevinovate. AtunciCosta-Foru, cfici el era tânärul avocat, se aruncl in luptAavind impotrivA-i, ca Zola mai târziu -In AfacereaDreyfus, - organele constituite, ziarele 0 opinia publictItervine, scrie, pledeazt acuzt E tinta atacurilorNindeistrica socotelile unora, 0 contraria judecata cornodA acelorlalti. t stropit cu noroi. Nu se intimideazt Se bateIn duel, Zadarnic. Nedreptatea e consumatt cAci tipo:graful Miulescu e condamnat 14,10 ani de ocnA, jar ne-vasta lui la ceva mai putin. Costa-Foru continua insicampania, neostenit, nedescurajat, neinfricosat, iar dupApatru ani izbuteste sA obtinä gratierea nevinovatului 0,dupA alti câtiva ani, reabilitarea lui.

La 31 de ani, Costa-Foru punea totul in joc, finis-teh personalA 0 chiar via-ta, pentru a lua apararea

www.dacoromanica.ro

32

unui nedreptatit. La aproape 70 de ani, el arunca iaräítotul in cumpana, luptând pentru victimele opresiunii,apartitor al muncitorimii martirizate i intemnitate, ste-gar al drepturilor omului. A fost, dela punctul de ple-care in viata politica si panä in ultimii ani ai existenteisale, generos daruitä cauzelor drepte, pe linia obligaliu-nilor ce-si lua cand, in 1888, scria in primul numär alpublicatiunii sale, Scrísoarea SalpMmâníí:

Daca nu votu face program, voiu fa ce insa cateva fägadueli.Intal, d'a lovi, cat fnai teapa'n volti putea, in orice prefudecata, inorice neadevir, in lorice nedreptate volu intalni in cale.

Apol, d'a ski In ajutgrul oricaret napastuiri, d'a Imbrallga orice,cauzá dreapta, fie chlar a adversarilor mel, fie chlar contra amicilormet, d'a.-recunoatite, in mod cinstft f leal, nedreptatlle l erorIle incart eu insumi asI face pacatul s'alune9 avand de suprema legelAdeodrut f Dreptatee.

Sunt nenumarate campanble lui dealungul unei jtima/täti de veac de munca in campul gazetaresc. S'a ridicatimpotriva batailor In armatfi, impotriva persecutarii ele-mentului evreesc, a 'Lvestejit coruptia pbliticianistä, aapärat drepturile paturii täranesti. Avea scrisul cumpänit,dar cu atat mai greu de autoritate. Avea judecata

curagioasä. Omul acesta nit iesise din rindurilepoporului, dar intrase in mijlocul lui, se identificase cunecazurile, suferintele, nazuintele lui.

Decat cu opresorii, mai bine cu oprimatii", scrie elIn anul 1912.

Socialist nu- stint, lämurea in cuprinsul aceluiasiarticol, dar marturisesc ca imi sunt simpatici. Simpa-tici, fiindca sufera i simt".

Si tot atunci, spectator lucid al vietii politice, el faceaaceastä declaratie grava, Clitezatoare:

and vezI d'aproape cum toata bucatarla noastra politica nuservi deck la capatulala unora iff la indest*rea altora, care de

www.dacoromanica.ro

33

care mat nesätiosi, IV vine greata i Intelegi migc&rile revolutionare.D'aceea, crez ca starea de azi, multa vreme nu va mal putea

Asta o presimt multi ; e blue s'o life totr.

Värsta de 60 de ani e in genere vArsta oboselilora renuntärilor. Viata a avut timp sa stabatä un drumlung §i paqii s'au lovit, pe parcursul ei, de bolovani.La. varsta aceasta, C. G. Costa-Fgru gäsea intr'insul re-surse de simtire si entuziasin pentru, a scoate o revistädestinatä copiilor. A fost i a rämas cea mai bunä pu-blicatie de acest gen, aträgätoare i instructivá, tinzândla inobilarea sufletului fäpturilor pläpânde care nici acasä

nici la codlä nu primeau indrumärile menite sá facädin ei, mai tarziu, oameni inzestrati cu insuOri frumoase.

Daseälul i pärintele unei generatii care-,----maturäpastreaza in adâncurile sufletului amintirea seninà a lec-turilor folositoare din copilária ei, a fost el, Costa-Foru.

Dar iatd-ne dupä räzboiul celälalt, aductitor de mariadânci prefaceri sociale. In tara noasträ, puterile re-

actiunii nu intelegeau sà traga invätäminte, sä recunoa-scà poporului drepturi elementare. Se intensificase te-roarea. Muneitorii erau arestati, schingittit , intemnitati.Huliganismul era incurajat. A luat atunci fiintä la noi,Liga Drepturilor Omaluí, §i in fruntea ei, cu dârzenieneclintità, neintimidat de amenintäri, s'a gäs't la aproape70 de ani Costa-Foru. Nu e locul sa infati§gm activita-tea acestei in jurul clreia se grupaserä elementeleprogresiste, impotriva cäreia se coalizaserg toate elemen-tele opresoare. Nu se poate trece ins& cu vedereapeste ecoul pe care l-a trezit ea, denuntänd con0iinteiuniversale ororile din beciurile Sigurantei, inscerlsärile deprocese urrnate de condamnäri masive, actele de ar-bitrar ale guvernantilor din acea vreme. Sufletul acesteiactiuni a fost secretarul general al Ligil DrepturilorOmtllid, adicä batrânul luptätor Cofta-Foru.

www.dacoromanica.ro

34

Lasitatea si nevoia de diversiune a armuitorilor täriidäduse prima' de incurajare lui Corneliu Zelea Codreanucare, in 1924, impusca pe Manchi, prefectul politiei dinIasi. Cel care a infruntat huliganismul in momentele a-celea and asasinul era decretat erou national, a fost el,Costa-Foru. Färfi infricare, infruntând 'bandele, luptäto-rul democrat a apärut la Turnu-Severin in fata tribuna-lului unde se desfäsura simulacrul de proces intentat luiCodreanu, si acolo .a infierat crima, 1-a infierat pe cri-minal, a stigmatizat huliganismul.

Cultul urel antlsemIte, declarase itt incinta justitlel, nu vaInlocui pe pamant cultul universal al PAO, al infratiril dintre oamenisi mal ales al dragostei aproapelui nostru care este temelia cresti.nisrnului ade,varat. Vom avea tribunalul natiunhlor, care va inilintaPacea si Dreptatea intre nattunI, cum toate organismele de Stilt auinfiintat tribunalele care au pus capat razbunarilor individuate ifvarsärilor de sange intre diferhtele nat uni. Vom avea inteun vlitorpe care nu1 cred depärtat, Statele.Unite ale Europei. i atunci, casi acum, nu nasterea sau credinta religioasa va sers I la distinctiunileintre oamenl, ci munca, merital $ calltatea munch!".

Rostea aceste cuvinte, dui:4 ce mai inainte fäcuse ur-mätoarea profesie de credintä :

.... Da, tind din toate aspIrathunhle mele ca, dupa ce m'am Oft a,fh in tinerete un bun nationalist, acuma un bun patriot, care mamandresc a.fi fericitul antic al unor prea stimabili evrei, maghiari,sa0 si chiar bulgari, sa alung a muri in pielea unui bun european,cetatean 'al Patriei pe care o intrevad in sperantele mele 3 PatriaStatelor Unite ale Marei Republici Europene".

Peste un an, in gara Cluj, o bandä de studenti rätä-citi va pedepsi curajul veneratului lufitätói atacându-1,las, cu ciomegele, iar in säptämânile urmätoare, in timpce zäcea pe patul de suferintä, conducerea reactionaraa Sindicatului Ziaristilor il excludea considerânduT1 unträdätor.

www.dacoromanica.ro

35

,In deffnItIv, Aunt perfect multumlt, scrla dupa aceasta ultlmalovitura, Costa.Foru. Mu limit, ffindca am fost favorizat de o durn.nezelasca minune. Multumlf, flIndca infra f ost dat sa simt calduralublrilor de care sunt Inconjurat. Multurnit, fiindca ml.a fost AI roledat sa sufar, la randul meu, ca muncltor intelectual, durerea mal-tratarllor trupeOl pe 9are le sufera neincetat male de nedreptatitipentru cauca carora am suferit Af arn`luptat'.

C. G. Costa-Foru a inchis ochii in vara anului 1935,in varstä de 80 de ani. Sctisese aproape pâra la sax--situl vietii sale, lungi, frurnoase, cinstitg. DesnAtul hull-ganic, fascist, era in plin. In capela crematoriului absen-tau reprt-zentantii presei onorata de el si ai protipenda-dei sociale. Erau insa prezenti foarte multi muncitoricari aduceau omagiul täcut 61 pretuirii celui ce, cu douäzeci de ani inainte, dupa incercarea grea prin care tre-cpse pierzând un fiu in rázboiu, incredintase hârtieitestamqntul acesta r

Singura mea gr,jä de. aci inainte va fi de a-mi -in-cheia viata bine, mândru si frumos, aIa cum si-a inche-iat-o tatal met, ap cum si-a. incheiat-o si figl meu. Denascut toti nastem la fel ; de murit ins& nu. Atâtia pan-gâresc sublima frumusete a mortii. Cei cari insa trdiesccu grija mortii lor zic cu grija iar nu cu fried.merg pe drum drept. Ei traiesc frumos, ca sä moatä lafel",

www.dacoromanica.ro

000TORUL -6HELERTER

In primfivara anului 1934, d-nil Ghelerter era sarba-torit cu prilejul implairii a saized de ani de viaja carecoincideau cu patruzeci si cinci de ani de lupta pentruridicarea muncitorimii la treapta de cunoastere a drep-turilor ei. Ii inchinam, cu prilejul acela, intr'o re-Vista a'noasträ, rândurile de tni jos, manunchiu de flori mo-deste din care n'a fost scoasä tiiciuna, areia nu i-ammai adaugat niciuna :

Patruzed si oinci de ani de muna, de lupte si dejertfe, pentru o credinfi, dintr'un total de saized deani de viafa care in intregime a fost dreaptä si gene-roasä, constituesc desigur un stat impresionant deserviciu, iar momentul ambelor aniversäri se cuvenea safie subliniat cu bucurie si cu recunostinfii.

La särbälorirea doctorului Ghelerter au participat prie-ienii säi de astazi, dar, cu un gänd miscat, au fostprezenfi camarazii de eri, cu cari maine, luptätorul vaface iarasi front.

Mai târziu, and fricfiunile dintre taberile muncitorestidin Romania vor fi incetat, and, din nou strâns unit,proletariatul va recladi miscarea sa si, prin ea, isi varecuceri dreptitrile la o viafa mai buna in aceastä tara,in care el e factorul cel mai valoros dar si cel mai bat-jocorit, neinfelegerile de acum vor constitui o simplfi a-mintire prilejuitoare de his-Leta si de nedumerire, Inperspectiva timpului si cu seninatatea judeafii de atunci,

www.dacoromanica.ro

38

se va gäsi cu greu explicatia valabilä a desbinärii pentrumotive care, in niciun caz, i nici pe departe, nu atarnäin balantä, cat motivele care impuneau Imitatea frontuluide luptä. proletarä. Indiferent insä de tabära in care segäseste in momentul de fatä, muncitorimea constientädin Romania nu poate uita cat datoreaz6 Ghe-lerter care, necurmat, o viatä intreagk cu scrisul, cuvorba si cu fapta, cu tot ce personalitatea-i permanenttanärä si permanent vibrantä a militat in primele ran-dùri pentru, luminarea maseror, pentru crearea unormai bune conditiuni de viatá i pentru alinarea tuturorsuferintelor.

Un cuvant care ar putea sä rezume tot ce a insufletitsi a caläuzit activitatea de patruzeci si cinci de ani asärbätoritului de acum, e acesta singur buncitatea. Ceieari -I-au ascultat in sala de intrunire politica, sdu insale de conferinte, i cei cari i-au citit articolele scriseeu atatea frumuseti literare, cei cari au stat in intimi-tatea lui, i cei cari au batut la usa lui de medic, pre-cum si cel Cari cunosc infäptuirile sale, bänei, coope-rative si spitale pentru sdraci, au pretuit in clansulnu numai pe luptätorul bray pentru repararea nedrep-tätilor sociale, dar i pe iubitorul bun si simplu deoameni.

Uitand ceea cè deocamdati., ar mai putea sa fie prilejtde despärtire intre o tabárá i alta, cu nädeidea in a-propierea definitivä de maine, luptätorii pentru dreptate

libertate, callauziti de acela0 ideal, sunt datori un o-magiu cald celui ce a implinit patruzeci i cinci de aniin_ serviciul clasei umilite i ofensate."

Peste unsprezece ani, inteo Dumineca din vara lui1945, dascalul nostru fficea popas in strada Academiei,la 4ala Libertatea", insä fära sà intre in casa partiduluipe care o lumina totdeauna cu un zambet bun si cu un

www.dacoromanica.ro

39

cuvant plin de intelepciune. Era ultimul sAu di-um sprelocul a carui odihna au meritat-o ostenelile lui daruitesocialismului í tuturor faptelor de bine care au alinatatat de multe suferinti, si care an proectat asupra ideii

miscarii socialiste lumina caldei compasiuni umaneSpunänd ca golul pe care l-a läsat este astäzi mai

mare deck( in clipa cand inchidea ochii, exprimatim orealitate pe care fiecare dintre noi si toti laolaltä o sim-

fiindca ne dam seama cat de reconfortanta. eraprezenta lui i cat de necesarä indrumarea lui in päien-jenisul problemelor pe care viata politica ni le puneceas cu ceas, zi cu zi. Si nu exageram, nu intrebuintamtermeni de afectatä literatura adäugand cA golul acestanu va fi niciodatä umplut, asa cum nici golul läsat deGherea, de Frimu, de Ilie Moscovici n'a fost acoperit,

fiecare dintre ei reprezentand o personalitate cu da-ruri care nu se intalnesc confectionate in série.

Noi eel cari le omagiem memoria, plätind o datoriede recunostintä pentru ceea ce au däruit cauzei munci-torilor, apartinem unei -generatii norocoase fiindca i-amputut cun.oaste indeaproape, fiindca datoräm alcatuireacaracterului nostru indrumärilor lor i, (lea am ramascredinciosi ideii pe care cu mijloace mai putin insemnateo slujim, este pentrucä am avut viu in lumina ochilorexemplul devolamentului i consecventei lor.

b-tul Ghelerter a fost ultimul din galeria glorioasa siveneratä care fäcea puntea intre prezent i trecutul hide-partat, anuland prin prospetimea temperarnentului, prinvigoarea spiritului säir tanär, distanta in timp, dar adu-cand din anii tineretii lui i ai miscarii socialiste roma-nesti unda melancolica a romahtismului socialist.

Ceea ce ne, ingaduim sä deprindem din liersonalitateacu ata.t de multe fatete a dascälului nostru, este maiintaiu intensitatea cu care sufletul lui vibra la suferintele

www.dacoromanica.ro

40

color din jurul säu. Infäptuirile lui concrete, spitale,cooperative, läcawri de culturd, porneau, nu din ne-astâmparul i cutezanta unui mu practic, ci din pornireamania: a itmei constiinte care voia sä viná in ajutorulnecäjitilor vietii. and vorbea despre aspectele triste aleexistentei umane peste care trebuiau proectate razelemilei, te simteai impresionat ca dupá o pa gina dintr'unroman de Dickens.

Si nu-1 supära mai mult deck and toatä aceastämincá a fui i toate aceste realizári, primeau, cu saqfärd intentie rea, calificarea de : filantropie. El fäcea maimult deck atâta : fäcea socialism cáci, pentru el, noti-unea de sobialisrn trebuia sä aibä. continutul iubirii,

Inteo admirabilä apropiere fácutá intre Marx qi Ghe-rea, pe care i-a numit Doi invatati, doi oameni deinimá", retinea din Capitalul celui dintâiu §f din Neoniobagia celui de-al doilea, tocmai acceatul de calda corn-pasiune fatä de Mizeria conditiei umaneFrintre pagi-nile reci ca fierul definitiv alit din Capitalul, scriael, se gäsesc nenumärate sapäräri de simtirnintecalde pentru om qi umanitate". Socotind Capitalul o-perä de vesnicä duratä", d-rul Ghelerter 11 iubea tocmaipentru acest fior de milä qi iubire care se desprindeadin paginile cu formule algebrice, dupä curn in. operalui Gherea vedea nu numai un studiu construif in liniidefinitive, tari, dar i epopeea de suferintä a sclavilorpämântului". Concluzia pe care el a tras-o din apro-fundarea ambelor lucräri, i care a fost linia lui de con-duitä dealungul unei jumatäti de viac inchinatä socia-lismului, era a socialismul este de esentä umanä" §icä nu poate duce la eliberarea speciei umane deck"prin inobilarea §i perfectarea ei",

Rämâne un regret pentru noi faptul cá notele steno-grafice n'au retinut atâtea i atâtea din idefle impärtg§itecelor din jurul säti, cu largi §i uluitoare ,digresiuni, cu

www.dacoromanica.ro

41

reveniri la subIect si iar cu lunecäri in alte domenii degAndire. Cuvântul rostit sau scris de el avea seväfarmec literar. and, prin 1919-1920, Sociatismul publicaarticolele d-rului Päcurariu, Nicolae lorga rämäsese uimitaflând cA aceste articole sense bite() limbA curatä, mol-doveneascä, apreciaiä de el ca fiind inruditä cu a luiCreanga, aveau ca autor pe d-rul Ghelerter.

Mu lte, foarte multe pagini, scrise de el vor trebuistrânse i publicate in câteva volume care vor constituipentru generatia de astäzi i pentru cele de mAine olectura deopotriva plAcuta f folositoare.

Ceea ce muncitorii i intelectualii de maine, din mis-carea socialistA, nu vor putea sä stie, ceea ce va rämâneun bun pierdut pentru ei, este glasul lui cu inflexiunicalde care ne-a incântat pe noi, ne-a miscat uneori, ne-acutremurat alteori, ca de exemplu atunci când, cu douAsaptamâni inainte de-a inchide ochii, ros tea la Constanta,in fata muncitorilor, cea din urmä cuvântare a sa, spu-nand :

Tovaräsi, nici unul dintre noi nu avem ceva de cenitpartidului, ci suntem gata a-i da totul, pänä i viátanoasträ, pentru eliberarea prin socialism a omenirii in-tregil".

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN GRAUR

and Constantin Graur a inchis ochii la 5 Iunie 1940,presa pierdea in el uria din cele mai originate, maipline de personalitate, figuri ale ziaristicei române0i",caracterizarea apartine lui harbu Läzâreanu, derno-cratia, un luptätor färá patä i färä fried, muncitorimeaun prieten dezinteresat i statornic. Scria d-rul Ghelertercu prilejul cela Am pierdut nu numai un om al no-tru, jdar am pierdut, odatä cu dânsul, o comoarà de a-mintiri, tesätura istoriel socialists din Roinfinia, In bunäparte träitä si de el. L-am pierdut pe Graur in acestetimpuri de un tragism pe care nu 1-a cunoscut incâ a-tat de sbuciumata miscare proletarianä, i,§i in care unorn ca Graur, un suflet, o gandire, o experientä ca alelui, alcatuiau un refugiu pentru noi toti, in asteptareavriomurilor de refacere in care credem bird vreo prihand,sc46.ire sau indoiald".

Se spune GA ne intoarcem totdeauna la ce-am iubitodath. Lucrul este in parte adevárat pentru ConstantinGraur, fiindcá el debutase in ziaristica, adolescent, lagazeta socialisti Kunca", trecuse apoi la Lumea None

inchidea ochii dup5. 44 de ani, colaborator al Opti-mânalului cu acelasi titlu i acelasi continut. Desfäsurasein rästimp de mai bine de patruzeci de ani o activitateprodigioas5, cheltdind muncâ i risipind talent grefat peo cultura bogatä si mereu innoitä, infiintând gazete sireviste, colaborând la altele, and tuturor acestor pub-licatii subsfantá i prestigiu. In meseria pe care a cin-

www.dacoromanica.ro

44

stit-o, el n'a särit etape, n'a fäcut ceea ce se chiamlascensiune ametitoare, ci a ajuns pe culme urcând grey,insä neostenit, treaptä cu treapth, corector, corespou-dent, traducätor sau redactO de foi provinciale, pe urtnäreprezentant, ani in sir, la Viena, al ziarelor democrateAdevärul" i Dimineata", pe urmá conduatorPrelua o mostenire grea, plinä de räspunderi, i s'arätat, vreme de 15 ani, continuator vrednic Al fostuluipatron si indrumätor, Constantin Mille.

Ziarele acestuia, puse in serviciul democratiei, au cu-noscut sferturi de orä grele, campaniile lor stârnindreactiuni in tabära categoriilor abuzive, atacate de ele,având in repetate rânduri onoarea geamurilor sparte, abirourilor devastate, a redactorilor arestati sau bätuti, afoilor confiscate sau arse.

Niciodatà, insä, adversitatea impotriva acestor gazetenu s'a coalizat mai compactä si mai inversunatä ca inanii cari au coincidat cu aflarea lor sub conducerea luiGraur. Era momentul expansiunii fascismului si al hu-

când peste frontiere Mussolini si Hitler tri-vniteau omenirii invective si amenintäri, când la noi pre-sa asa zisä nationalistä svärlea pietre impotriva demo-cratiei, cknd pietrele, la propriu, si revolverul serveautot mai mult de argument suprem `pentru intimidareasuprimar ea constiintelor libere.

In aceste ceasuri, Constantin Graur era la cârma ce-lor douä ziare considerate ca o citadelä á rezistenteldemocratice impotriva desmätului huliganic si hitlerist.El n'a sovait o clipä sä pästreze gändirii sale linia dre-aptà a atasamentului pentru democratie, si ziarelor,orientarea imprimatä de 'Mille, cu accentuarea caracte-rului combativ. S'ar putea spune, fail a face literaturà,cä, asernenea unui soldat, Graur a stat neclintit, senin,in prima ¡foie de bataie, cu riscu1 ca dintr'o zi intr'altasit fie suprimat.

www.dacoromanica.ro

45

Scrisul lui, in anii aceia de luptä, nu-si pierduse ele-gansa, nu lunzcase in vehernentä. Adversarilor cari ilimproscau cu insulte si cu amenintäri continua sa lerispundä dârz, Insà civilizat.

,Nu e mare greutate s'd scat violent, declarase candva. Dimpo .e chiar mult maf gor. Vocabulartil romanesc ti poseddm cu

totif deopotrivl DIctionartil lul eineanu 1, de curAnd, al lui Can .drea, le avem cu totfl acolo sunt trecute toate cuvintele.... Dealtfel, sunt nedrepti cu publicul, ta totalitatea sau macar in majothtatea lul, cel cari cred cd el vrea violenta cuorice pret, s'o poirivi,nu s'o potrivi4.

Om de curaj, Constantin Graur adoptat in tinutalui atitudini teatrale si a respins cuvântul cu sonoritätiagresive. Intr'un singur rand a läsat sä-i scape de subcondeiti, in legäturä cu un adversar, o expresie pe carea regretat-o apoi, desi cuvântul era corespunzätor releicredinte i ferocitätii dusmanului : expresi4 nemernic".

Alta era arma de luptá a lui Constantin Graur, siea a fäcut pe un comentator sä stabileascä o apropiereintemeiatä intre scrisul gazetarului român fi stilul ele-gant al lui Anatole France : Ironía. Ea si respectul formeicontribue a da fiecäiui articol al lui Graur, indiferentde tema pe care o trata, acea notä de lucrusi a oferi cititorului pläcerea unei pagini de bunä cali-tate.

Scrupulozitatea in materie de revizuire si corecturä alui Caragiale este proverbialä. Cunoscutá unui cerc mairestrâns, grija lui Constantin 'Graur ca pagina incredintatä tiparului sá n'aibl un cuvânt imperfect si o virgulane la. locul ei, nu e mai mica. Sunt foarte, foarte ne-norocit I scria unui prieten la a cärui revistä colabora.Citind articolul, mi-am dat seama cä el era prea sec.nam väzut deci silit sä-I meremetisesc. Asa cum e a-same, mai merge. Dar cum o scoti d-ta la capät cu a-daugirile ? Una singurá reprezintä o säriturä a tipogra-

www.dacoromanica.ro

46

fului; celelalte sunt proaspete. Daci nu-ti este posibilsa completezi zatul, eu asi propune sä amânam artico-lul pentru numärul

Cu resursele lui de ironie si observatie, cu stilul fin,armonios, cu respectul pentru desävärsirea formei, cudarul de portretizare, izbutind sa inchege in cateva liniio figura i o psihologie, Constantin Gra!ur a daruit ga-zetariel romanesti pagini de splendidä tinutä, räpindinsä literaturii putinta de a-si imboati patAmoniul, cad,daca meseria pasiona, transformandu..1 in rob al ei,si clack pe de altá parte, nu s'ar fi consacrat cu totulindatoririi civice de juptator in arena, de cornentator alfaptului politic cotidian, el ar fi putut sä deving unprozator de inaltä valoare. Gläsuesc in sprijinul afirma-tiei noastre care nu e de circumstanta, i pe care amcantarit- o bine, schitele lui de portret din cele doug vo-lumase intitulate Cativa insi" si Portrete socialiste",glasuesc numeroase alte portretizari neadunate inca dincolectiile iiarelor, si care alcatuesc, toate, o interesantägalerie umana, läsind impresia de per'sonagii ale- unuiroman pe care autorul nu si-a dat osteneala sa-1 cons-truiasca in conformitate ct tegulile genului.

Ne lipseste spatiul trebuitor trecerii In revista a acti-vitatii intense si a operei multiple a acestui ziarist ta-lentat si cult, ,opera care culmineazä prin acel masivstudiu Cu privire la Franz Ferdinand" pe care el isipropunea sä-1 reediteze, completat, dar Care i asa, inprima versiune, rämane o exceptionalä contributie pen-tru cunoasterea stirilor din fostul imperiu habsburgic.

Ceea ce tinem sa subliniem totusi este ca, mai. unlitcleat un ziarist si un scriitor de 'talent, ÇonstantinGraur a lost o constiintä libera, un democrat care astat pe o pozitie avansatä, in momentele cele mai in-cordate ale bataliei angajatá de puterile räului impotrivademocratiei. In 1936-1937, amintiti-va, fascismul, hitleri-

www.dacoromanica.ro

47

smul, aiurea, legionarismul, la noi, cunoqteau betia bi-ruintei. Se clatinau convingeri, se produceau dezertiuni,spaima, lipsa de caracter se contopeau in laOtate, de-mocratia devenea o notiune batjocoritä, kiarele care osustineau, elementele care nu o tradau, intampinau ris-curl mortale.

Constantin Graur a continuat A. se batä pe baricada,netulburat de amenintari, neatent la sfaturile de pru-.dental care i se dadeau, nedescurajat de spectacolul im-putinärii randurilor din preajma sa, dovedind un curajcare, la el, insemn a o simpla implinire a unui act dedatorie cetäterteasca.

Se destainuia cuivaNi se vorbeste de curaf si mai eu seama de lipsa 1ui. Vai, e

greu s definesti curajul ca de altfel adevärull S infrunti ur.gia administrativä, urgia lustitief, urgia opiniei publice chiar, s teexpui unor nepraceri fIcice sau Thateriale, fie sl.cat de mari, e lucrufoarte usor, Se *tie doar prin cate au tregut multi dintre noi, deatAtea oril Dar sä.ti Infrunli propria constiintd, asta nu 1'

and nu i-a mai fost cu putintä sa continue lupta aci,Constantin Graur a stramutat-o in alta parte, in capi-0tala Frantei, caci qi acolo fortele intolerantei îi urzeaupanza, i acolo democratia era tinta atacurilor, qi acolohitlerismul trebuia combatut. Cu nume propriu qi subpseudonimul St. Brada, care se adauga la numeroaselepseudonime ale acestui gazetar modest, ConstantinGraur a scris in presa democratä pariziang articole destigmatizare a urii de rasa gi de denuntare a nazismuiui.El venea din Romania unde hitlerismui i§i putuse desk"-varqi opera nefastä corupand sufletele, asmutind patimi,näruind asezAmintele democratice, i socotea o datorie säatraga luarea aminte a con0iintelor franceze, hie& nein-deajuns prevenite, asupra primejdiei.

Socotea o datorie sal mobilizeze conqtiintele. pentruca

www.dacoromanica.ro

48

ele sg fie solidare cu suferinfele pe care hitleiismul lecgsuna altora, in alta parte.

Sunt in posesia noastrg cele mai multe din articolelesale apgrute in presa francezä, in anii 1938 si 1939,pang in ajunul izbucnirii rdzboiului care avea sg deaavertismentelor lui o tristä confirmare.

Inteun articol scrie,Omul normal care vede cum se sävarsesc in juruti brutalitäji sf

crime, are obligalia sä se Tidice impotriva culpabililor I sä ajutevictimele. Aceasta era regula omului normal, altädatä, in vremurileasa zise normale ; majoritatea oamenilor nu ezitau facA datoriaaceasta. Dar astäzl, in vremurlle anormale pe care le träfm; parstapani alte sentimente interesul material sau... moral, lasitatea, letnea, insfarsit egofsmul sub cele mal variate forme ale sale, decfd deacjfunea sau, cele mai adesea, de inacjiunea cetateni infaja faptei räilor. Ne prefacem ca nu vedem sau, cAnd ferocitatea

infamia sar in ochif tuturora, gäsim tnc uilliocul de a interpretecu aerul ca nu injelegem 3 e mat blue sa trecem drept prostl, decatsA intämpinäm riscuri. De aceea, in atAtea järi, triumfä dictatoriifascisti s ini cu ajutornr direct al adeváralflor imbecill carf, totusf,nu depAsesc un numär oarecare, ci cn ajutorul indirect al faisflorimbecill cart, la adapostul acestef prefAcatorli nu prea onorabilä,ingadue oricee.

In alt articol, Constantin Graur atrage atenta ca Hi-tler constitue un gray pericol pentru lumea lAtreagg.(Ocupase Cehoslovacia.). Nu poate fi tolerat in fortgreafape care a escaladat-o. A spune cg n'ai dreptul sà te a-mesteci in treburile interne ale unei fgri pe care el a pusstgpanire prin mijloace ilegale, suprimand orice lega-litate, e casicum ai refuza sg stnulgi pusca unui ne-bun din mâng, sub pretextul respectului proprietgfii in-dividuale. Spunem aceasta cu glas tare, oriat de slabgar 'Area Inca actiunea noastrg. Nu suntem dintre ceicari aleargg vitejeste in ajutorul invinggtorului, real sauaparent, provizoriu sau definitiv. Noi luptäm pentru ca-uza dreaptg care, prin definifie, trebue sa invingg dar

www.dacoromanica.ro

49

chiar daa, printeo" intimplare extraordinark ar fi sä neasupra rezultafului final, nu ne-am schimba ati-

tudinea, ad, când e vorba de o cauzà dreapta, luptain sine insemneaz5. victorie".

In vremea aceasta, si dupä revenirea in tad, Cons-tantin Graur incepe i continuä colaborarea la gazetamuncitoreasa-socialistä Lumea nour, reinodând firulactivitätii sale de debut cu acela al incheerii de carierä;pe linia credintei Infra socialism care niciodatA nu-1 pA-risise. Imiscarea socialistA era la pämânt si la noiaiurea. Hitlerismul o ingenunchiase si cufundase omeni,rea in suferintA i in descurajare. Pâlpâia, aci, o lumina

arAtând cA, dincolo de Inceranle momentului, spe-rantele ti gäsesc aninarea tot in democratie, tot in so-cialism. Constantin Graur s'a aläturat celor din urmäslujitori, modest, tacut, sub haina unui pseudonim, Uncorztemporan, divulgat cititorilor abia la moartea lui. Ascris pagini de reconstituire a momentelor frumoase sauvijelioase din trecutul socialismului românesc, pentruca,evadând in trecut, muncitorii sä poatä infrunta prezen-tul si sä creadA in viitor.

Constantin Graur credea cauza lor, care era si-alui, si care, cum scrisese altädatä, prin definitie trebuiasä invingl".

Cu aceastA credintä a inchis ochii la 5 Iunie 1940,in virstä de 62 de ani, in momente de un tragism,cum scria d-rul Ghelerter, pe care nu-1 cunoscuseind atAt de sbuciumata miscaré proletarianA".

www.dacoromanica.ro

TOVARÂUL FÂNICA

In 1927 am publicat in Cugetul liber" cateva capitole dintr'olucrare in care asi fi vrut sä infatisez viata I sbuciumul rniscärlimuncitoresti din Romania. 1ncercarea n'a lzbutit, dar o parte dinmaterial a servit pentru cateva schlte. Dupä primate cloud capitoledlri Omul de maim', FAnicà Stoenescu mi.a spus cu o clipire dinochi

Mi se pare ea' m'ai bdgat in roman, tov. Pas.Ce te face sä crez17El, chestia cu tovaräsul Miticä... Pe mine m'ai descris.

Am tägdduit. harp insirat cateva teorii de artd. 1.am spus ca. num'am gandit la el. Cred' cd nu 1.am convins, desi a schimbat vorba.Astazt cand FAnicd Stoenescu nu mai e printre noi, märturisesc:MI 'tied era el. Republic un fragment din capitolul acela care 11 zu.grAveste asa curn a fost l asa _cum 1.am cunoscut toti la ClubulMuncitorilor. Dar de data aceasta it infatisez sub numele.i real.

Priveam din garä, de donä ori pe zi, defileul trenuri-lor in care, clae peste gramada, rezervistii erau trans-portati la Màräeti pentruca, deacolo, prin transbordare,s'ajungä la Focsani si sä se imprästie, pe urmä, pe lavetre.

Literatura nationalismului intransigent, potrivnia in-cheerei unei pAci rusinoase i partizanä a rezistentei intriunghiul" eroic, deplänsese cu (long luni in urn*tragedia bravilor luptà.tori siliti sá. se intoarcá la &dull.-nuri altfel decat cu nimbul victoriei pe frunte. E dreptcä nu vedeam nimbul acesta pe fruntea rezervistilor, darchipurile lor erau transfigurate de bucuria intoarceriiacasà.

Intr'o zi s'a desprins unul bärbos de pe scara unuivagon, si-a elat buzna spre mine,

www.dacoromanica.ro

52

Tovule, te salut !Imi strangea mana si-i radeau ochii de fericire. Nu

-am recunoscut intâi. La drept vorbind, mintea nu cautasa-1 gaseasca decal printre cunostintele fäcute in Mol-dova, pe front, prin satele cutreerate si prin spitale. Einu, cunostinta era de mai de mult si mai apropiatä !.

Fänica.Tovaräsul Fänicä dela Club, membru in partid si in

sindicatul croitorilor, vorba lungä si camarad convins,prezent la sedintele de Sâmbätä când credea cä are da-toria sá puna:Thratorulni cel putin o 'ntrebare, cu gam-dul niciodatä. märturisit de -1 deconcerta si cu bucuriamanifestata sincer când izbutea arunce pe vorbitorin oarecare incurcatura... Tovaräsul .Fanica impartea manifeste prin cartiere, ajuta la expeditia gazetel, asezabäncile inainte de inceperea sedintei, dätlea semnalul co-rului, punea fundulite la usä, recomanda ziarul, aplauda,striga cel dintai traiasca", ,,onoare lor" când oratorul,anunta la tribuna un act de bravura muncitoreasca,rusine" când erau ,vestejite niscai turpitudini capitaliste.Propagandist oriunde i oricând, tovaräsul Fänica im-prästia cuvântul socialismului in atelier, in tramvai si'nmahalaua lui, intrând, natural, in conflict cu patronii, cuautoritatile si cu vecinii. A intrat in conflict cu familiacând n'a vrut sa-si boteze copiii, SÍ cu directorul scoliiprimare când s'a dus sa protesteze impotriva notei data'unui copil care n'a stiut fa religie.

Fänicä imi scutura mâna si ma privea cu un zâmbetcare se pierdea, asemeni unor -raze de soáre, in barbaincalcitä ca un fuior.

Trenul statea in garä un sfert de ceas. Mi-a aratatintre timp, in fraze scurte, desperechiate, bucuriaintâlneste, odiseia lui in doi ani de räzboiu, i fericireaca se intoarce acasä.

Mi-am lase barb& ca sa vaz de ma cunosc copiii.zâmbetu-i se revarsa pe chip.

www.dacoromanica.ro

53

Bre, cum trecura toate,.. Credeam ca nu mai scap..Am fost bolnav de tifos si m'au värsat pe urmit la par-tea sedentark M'au trecut dupa aceea la Iasi, la atelie-rele de croitorie ale armatei. M'am invârtit si eu... Au-zisem odata, nu te supfira, c'ai murit. Pé urmäe'ai cäzut prizonier... Hai, o sä ne vedem iar la miscare.Mama lor de burjui... A i vazut ce a fost in Rusia ? Erasà fug si eu cu tovardsul Dick..L Stii ca era s'o pätescartul trecut la Iasi, când cu 'nta.i Mai ? Era irr piataUnirii manifestatie. Am vorbit cu un tovaräs basarabean,care mi-a dat o manta si -o cáciulä ruseasca, si m'ambägat i eu printre ei. M'am apropiat de automobilullui tov. Bujor. Tov. Bujor nu m'a cunoscut la'nceput.Pe urea, sä vezi ce bucurie: A, bravo, sa traiesti, to-varäse Fànicä !". A dat mânri cu mine si mi-a spvs :Hai cu noi in Rusia 1". Poate ca asi fi mers, dar s'afäcut atunci o invälmaseala i m'am amestecat printresoldatií rusi cari aveau cocarde rosil la mantale si cân-tau Internationala" in limba lor. I-am tras i eu, cu ei,pe româneste, când, pac, lamp: gara, ma'nhafá un aghEnt.Norocul meu cà erau pe-aproape niste rusi cari m'aufacut scäpat. Am fugit pe niste uliti sj-am aruncat man-taua i caciula pe un maidan. Aveam capelul in buzu-nar. L-am indesat pe frunte i zbughe-o la atelier dudecaprarul, unul care a lost pe la noi prin miscare, manuse prezent.

Clipi siret din ochi i isi contemplä barba, cu capu'npiept, cu gândul probabil la surpriza copiilor.

Iures de voci. Trenul se pune 1 miscare, Tovaräsulnicà imi prinde mâna i mi-o scutura lar. Ezita un

moment, apoi se pleacà si ma sarutä pe gura, cu douàbuze umede ca doul lipitori

La Bucurestisare, din fuga, pe o scarä de vagon,i, intorcând in

%Irma capu-i de Robinson Crusoe. Fluturä capela cu co

www.dacoromanica.ro

54

zorocul strârnb si incearca sa-si destinda chipul inteunzâmbet cat mai larg si cat mai luminos ca sa dovedea-scà toata bucuria reintâlnirii.

Tovväsul Fanica...Tovarasul Fänica vorba lunga, simplu si bun si drept,

e cel dintai prieten intâlnit dupd doi ani de ,grele hider-eiri. Tovarasul Fanicä a ramas curat si intelept si opti-mist in vârtejul in care atatia si-au pierdut dreapta ju-decatä si si-au tradat credintele. In uniforma beatcä derezervist codas a purtat, neintinat si tank-, sufletwi naivsocialist.

Paradä n'a {Amt. Datoria de mobilizat si-a indeplinit-oatunci când n'a avut incotro, si istetimea si ravna saau fost rezervate pentru mai târziu and, reintors lavaträ, reintors la miscate, va aduce contributia mo-destei lui persoane pe altarul intereselor proletare, Elnu avea, dealtminteri, tiebuintä de'ncercarea grea a raz-boiului pentru a-si intäri convingerile sustinute altfeldecal pe fundament de teorie controversata. Dorinta demai bine era sapatä adânc, In suflet, si sufletul con-stituia cäläuza dreapta a tuturor actiunilor lui.

www.dacoromanica.ro

ARIPI FR:41\1TE

Cândva, in cuiuira i literatura româneasca nu se pu-tea scrie despre viata satelor decât prezentind-o in cu-lori frumoase si, deci, neadevärate. A trebuit sä vinämiscarea poporanista i apoi aceea dela Semfinätorul"care, prin scriitori cu bune intentii si, unii dintre ei, demare valoare, ca d. Mihail Sadoveanu, a impus luàriiaminte a piiturilor culte realitätile täränesti asa cum eleerau, .cu lumini si cu umbre, cu necazuri multe i bu-curii putine, vrednice si pentru un motiv si pentrucelälalt sä fie cunoscute.

Nu e pânä in prezent decât foarte neindestulätor pre-zentatä in literaturd viala mtincitorimii dela orase alecärei aspecte si probleme au format, totusi, pentru scrii-torii din alte Ari, subiecte vrednice de cel mai inaltinteres.

Astázi, intr'o nouä oraricluire a stärilor românesti, pä-tura muncitoreasca este luatd in seamä, ea fiond aceaparte din natiune- care, cu bratul, in atelier, fabricä siuzinä, contnbue la propäsirea tärii si care, cu putereaei organizatá, cu bunul ei simt, alcatueste categoria acärei infiurire va crea uti destin mai fericit patriei noa-stre.

E de nädäjduit cä scr.itoni nu-si vor mai lua subiectedin alte domenii si cä se vor cobori, cu iubire si intele-gere, asupra muncitorilor atit de putin cunoscuti pânäastäzi si atâta de nedreptátiti.

Din rândurile lor, dealtminteri, s'au ridicat elementecare, bucurându-se de conditiuni mai prielnice, ar fi pu-

www.dacoromanica.ro

56 .

tut sa infäptuiasci lucruri mai numeroase si de maiinalti valoare.

,Nu e inca Indeajuns prefuit, dupa. merit, spre exemplu,poetul Neculufá, cismar de meserie, mort actim patru-zeci si ceva de ani dupa o viafa de truda si necazuri,petrecuta la bane, fate() odai ffi. imbacsita cu miros detoval. Istef stihuitor, el a deplâns ceasurile de vegheale cusätoresei, munca nerasplatitä, grea :

Tot muncesti, sdrman popor,Tot muncesti, sioal munch sporPot räpesc tiranii.

A intovarasit cu mila pe sort ari in drumul spre ca-zarmä §i a fost fratele fetei care se vinde.

Mediul neprielnic si lupta darzä pentru o bucata depaine au stingherit putinfele de desvoltare a inwsirilorlui. Nu au putut sa i le inabuseasca Insa, cad Neculttfaavea inteinsul calitafi poetice inäscute si o reala ell-noastere pentru frafii in suferinfa. Fiecare trebue A. a-ducem o cat de modesta contribufie in slujba cauzeicelor de un fel cu Doi. Esti inzestrat cu darul poeziei ?Trezelte in tovarasul de munca si necazuri simfamântulca este am si ridica-I din baltoaca t..ediului social.

Soria Neculufa:

Cc tot plângi si-ti trnbraci gândurCu cernitele oesminte

Ale intristärii?Negrete gândiri, uitárilToate aruncaate de-arândut

'Mick inaintelIl incalzea flacara idealului social :

.5ii ne'nfräiim, noroad A 1La ce at urii oierme in suf/et negar mai roade ?Sei ne'nfräiim /.... Pdmântut in sine pareisa plângeCial tot udarn cu lacrimi si,1 tot pciMm cu &Inge...

www.dacoromanica.ro

57

Algturr de Margueritte Audoux, cusgtoreasa mioapgscoasg de Mirbeau din umbra mansardei din Paris, al&turi de Ada Negii, fostä lucrätoare i institutoare inteunoräsel din Italia, algturi de atâtia alti muncitori cari si-aupus darurile in slujba celor de-un tel cu ei, se cuvinesi-1 asezgm i pe cismarul care a murit la Bucuresti,necunoscut, dui:4 o viatà in decursul cgreia a fäcut ghetepentru .altii i versuri avântate pentru tovargsii de ne-cazuri si ngzuinte. Sg-1 asezäni in galeria. acestora, satPentru ce a infgptuit cat i, mai ales, pentru putintelece sglgsguiau in el si pe care imprejuräri mai bune le-ar,fi scos la ivealä.

Dar, asa cum este bunoscut, i atâta cat a igsat inurmg, Neculutg este incg un fericit. Mult mai trist estedestiriul altora la fel de inzestrati, cu 'aceeasi obässie,cu aceleasi indeletniciri si cu acefeasi ngzuinte, Insá pecari moartea i-a rgpus in momentul când abia infiripauun vis si schitau o fäggduialg.

Noi am avut doi peeteni, amândoi lucratori i amân-doi poeti. Desigur, este greu sg pui in lumina fdpturicare n'au avid putinta sä arate cat de putin mäsura va-lorii for. E cu atât mai greu sä fii crezut pe cuvântcând afirmi cg prietenii tgi de acum treizeciisi ceva deani, au dus in morknânt Claruri cu care se ngscuserg,insg care, asemeni florilor, cereau timp sal fie culkivate

sg-si arate strälucirea intreagg.Dar tocmai timpul nu le-a fost härgzit bunilor tovargsi

morti, unul in sanatoriuf de tuberculosi, la 18 ani, celg-lalt, pe front, la M Argsesti, la 22 de .ani.

Cel dintai, mort mai de timpuriu, a fost tipograf. I/cherna Stefan D. Pgunescu. Citise mutt, scrisese mult,insg publicase putin. Adolescentul pentru care viata nuse prezentase pâná atunci decat sub infälisarea had& aunei femei bätrâne, math', gâlcevitoare, visa -elibergri,lupte, f i un brat catifelat, mânggetor. Ggsim dualitatea

www.dacoromanica.ro

58

aceasta de sentimente í laNeculutd care, dupä crunte-räzboiri cu destinul si cu wzarile omeneqti, impleteaun roman de iubire suavä.

CaOcum s'ar fi ruOnat, de pornirile acestea care suntale vârstei §? ale suflettilui, Stefan D. Päunescu îi iscA-

versurile cu un pseudonim. Si-a pus, in* numelesub o poemä sträbätutä de la un cap la altul de unsuflu sustinut. lmaginile sunt vii, ritmul e avântat :

Ce triste's zilele si fungi ca antiCând, tolânit pe patuomi de durere,In jur prioesc, pierdut, lipsit de orere,Neintalntnd deca liguri stabile,Indurerate, galbene, obosite.

Ma scot si corpuomi obosit de boa/aE ca de plumb,. se'mpotrioeste orerii.Pe pat recaaf, slabit, robit durerii,

gandurileorni doar se'naltä clare.

Si gânduri negre prind sa mci framanteDar din neant icoana ta tni.apare,Cu zâmbet dulce, bland, de imputare.5i laM'n minte prind sci se desireVechi amintiri cu clipe de iubire,C'ând lupte marl, când sus, spre fericireAla aoântam surazator siCând tucmi zâmbeai, prioindu-mä sagalnic,Când sufletu.rni aprins cata näoalnic

Inaintel

Pierdute oremi h.. Tuoti mai aduci aminteCând, nazuind spre tarmuri ideate,Jertfeam cu drag oia(a mea

cand sfarsit de lipsuri si de sila,Zdrobit päream, tu mcfndemnai :

Nainte)

www.dacoromanica.ro

59

Dar au (recut... Doar urrnele läsate,Sapateoadânc, in inima $i'n ininteomi,Din când in cánd de

1

mai apar inainteomi,Si'n sufletuomi ;Japans de umbra morliiDoar ele mai reoarsa focul torlii.

Veti recunoaste dimpreunä cu noi, eh cel care, la 18ani, scria astfel, in grelg conditiuni de viatd, cu pieptulsfârtecat de oftica cu bratele istovite de munch', inchideaintrInsul posibilitäti de mari realizaH.

Pe celälalt il cherna Stelian Vasilescu. Fra tâmplar.Era plin de vioiciune. A jucat teatru muncitoresc. A fostla Viena sh se desavârseasch in megtesug. Scria versurila patrusprezece ani A colaborat la cateva reviste, cupoezii lirice, sociale si cu poezioare pentru copii.

Stelian Vasilescu pricepuse arf a de a se apropia decei mici. A scHs zece cântece de leagan, care sunt totathtea comoH ale geniului. Le-a tipärit in 1915, la vâr-sta de 20 ani, intr'o brostul care ar trebui push' la in-demâna tuturor mamelor. EI inchinase, dealtminteri, ma-mei sale cartulia, si reproducem ultimele strofe din pri-ma poezib :

Strânsoam cântecele toaleCe mi le cantai,Cu atata bunälate,Când ma adormeal.

laMo le, sunt toate cele...Asazi, daca ore!,Cántäole, sioadormi cu ele5i pe nepolei.

Versurile au rnuzicalitate, delicatetä, frägezime, si potsta aläturi de cântecdl de leagän al lui St. O. losif saude poeziile d-nei E lena 'Farago.

www.dacoromanica.ro

60

-Intl un cântec :

Nani, nani, dormi, niseazi,Luolu, luolu, la,

Liinga tine Mind negheazdMiliculiia ta.

Aa nenit sä mi te culcePatru ingerasi,

Fie-ti somnul lin si dulcèDulce copilas.

Au Dena sà" rid tedalinteSc-ioti ingdne'n cor:

,Nanionani, dormi cuminte,Nani, pilisOr`.

51 43,5'd sä stee pazdLângd maica fa,

.IVanionani, dormi, oiseazi,Lipalu, Luolu, Ia.

lea alt cântec :Domnut sci te creascii mare,

Mareomaricel,Si frumos ca mândrul soare,

Itiândru noinicel.

El, al tuturor parinte,Cu puterea sa,

Sri tit dea noroc a minte,Ant senini sdoii dea.

Fie pururea cu tineIngerasii sai,

Scioii 'indrume tot spre bineGanda, pasii tiff.

www.dacoromanica.ro

61

Si, supus, slabind märireaBunului ¡sus,

Sleti indrumi silos pornireaTot rnai sus, mai sus.

Reamintim, artulia a lost publicatg in 1915. Peste unan izbucnea rAzboiul. Ste lian Vasilescu e inrolat si pleacA.Un gloat il fulgerg drept in frunte, la MArgsesti, iar ca-marazii gäsesc in buzunarpl vestonului sgu un carnetcu felurite insemniiri si cu un ciclu de poezii scrise intransee. In ele se oglindea nostalgia cgminului ca, deexemplu, in Strofa aceasta, singura care ne-a rgmas inminte dupg atAtia ani :

Undeos duse toate=aceste?Undeos, lund adorata?Azi Imi pare o pbvesteIncepand cu ,A lost odatä 1%

Cine il cunoaste pe I. Mehedinteanu ? Iar dintre ceicari 1-au cunoscut, cine isi mai aminteste de numele saude figura lui ? A scris, totusi, si el, A visat o lume maibung. Simtea nevoia prieteniel. Cu seriitorii in ale cArorpagiai gasea ceva din elanurile si ngdejdile lui, lega co-respondentg. Cguta prietenia altora ca pe tin aliment ne-cesar sufletului &Au, si dgruia far& precupetire prieteniasa, oricui.

A fost un bgiat inimos, gata la muncA, gata sit ser-veascg, sä se devoteze, sä se jertfeascg. Si un bgiat caredAdea totul fArg sA cearg in schimb ceva.

Nu stim in ce fel a inceput prietenia dintre el siGeorge Mihail Zamlirescu. Dar, amintindu-se debutul li-teear ,al celui ce avea sg scrie mai tarziu Maidanul cisdragoste, si vorbindu-se despre revista Jcoane mara-muresene" condusg de acesta la Satu Mare, s'a trecntpeste un amgnunt care isi are insemnätatea lui in isto-

www.dacoromanica.ro

62

ria literarä : la revista lcoane maramuresene" trudea,alaturi de Zamfirescu, si Mehedinteanu. Mai mult revistaa aparut culeasà de mainile lui Mehedinteanu care erade meserie tipograf. Functionai märunrcel dintâiu, lu-crator cestä alt, apropiati prin visurile de mai binemai frumos, dornici sä realizeze ceva in depärtatul coltde tara unde se aflau si sä dea expresie gandurilor lor,au rezolvat problema editarii unei reviste prin entuzias-mul amândurora si cu vingalacul din mâna unuia.

Dupd munca de o zi in atelier, fon No ehedinteanu in-cepea alta care dura pânä tärziu in noapte lucra pen-tru revista lui si a fratelui" Zamfirescu, nu îi spu-neau prieteni, ci frati, ø lucra dela prima pânà laultima paging, si publicatia ajungea pe urmä nu numaiprin redactil indiferente, dar si sub privirile cititorilortineri, ehtuziasti, generosi, ca si conducätorii ei.

Erau vremuri frumoase. Erau vremuri eroice. Abiamai tärziu o alta generatie tânärä se a depärta de slovatipArità gäsind el a vorbi despxe omenie, a te plecaasupra suferintelor semenilor, a incerca sa aduci in suf-fete alinare si incredere, e un lucru vrednic de räs, dacanu si mai rau.

Rämâne cu deosebire impresionantä figura lui Mehe-dinteanu, lucrätorul tipograf care cauta prietenia scriito-rilor, nu pentru a se freca de haina lor, dar pentrucdtinea sä se aläture ostas fax% grad si fàrä ambitia.rdsplätirilor la munca de inobilare a sufletului colec-tiv. Rämâne impresionantä härnicia lui de muncitor care,ziva itatea la regal", jar seara se instruía cu infrigu-rare sau isi asternea gândurile pe hârtie-, sau se osteneasä alcatuiascä revista despre eare am amintit, el co-laborator, el tovarás la conducere, el culegätor al publi-catiei.

Amänuntul acesta n'a fost stint, pe vremuri, cleat defoarte putini. Dupa cum tot foarte putini au stiut.cä vo-

www.dacoromanica.ro

63

lumasul scos de Ion Mehedinteanu in 1926, intitulatsimplu Insemnäri omenesti" si inchinat tuturor seme-nilor care isi regäsesc in ei omenia, a foSt cules in in-tregime de el, in aceleasi conditiuni, adica seara dupäprestarea muncii pentru care era plätit. Camarazii ple-cau sa se odihneasca, O. se plimbe sau sä petreacä. Inatelier rämânea el, salahorind la carticica in ale al-6pagini svâcneau ganduri frumoase, gândurile depanate inalte nopti.

Cáta generozitate l!insufletea micile poeme ale mimo-sului bäiat se poate binui dupä titluri. 0 poerná se nu-mea : Insemnäri pentru ferneta trista; alta Sorae Cartai muncit cu mine azí; a treia; 0 fernee tusea pestrazi; a patra Dureri; a cincia Proletarli, §i aa maideparte.

..dvd vac' In flecare zia, scria el in imnul inchinat proletariilor.LAnga masinl al caror suflet e .rupt din energia voastrd; in sgo.

mot diabolic de roil, in cAntec de ciocane, vA razboiii avalnic cumateria ce trebue prefacuta In aur, í valuri de sudoareiar trupurile vi se frangi.

Intr'altä poemä, primävara il tulburä si-i amintestecopiläria in care incoltéa firul ierbii din pämântulproaspät ; veder . colinele pudrate de albril ghioceilor sauboite de cerneala tämäioaiei" ; aude tälängi de turmesi-1 vede pe pIugar,- robul vietii, täind adâncä brazdähränitoare de guri flämânde

Dar, inchee el, primävara asta ma: vesteste in orasulmare si sgomotos. Din caldarâmul dur nu iese aburealä,si ghiocei nu räsar nicäeri. Cetatea din beton si piaträe moariä, e. farä poezie, totusi luminá dulce, cäldurädulce, pätrunde adânc, tot mai adânc in sufletul meu cao misticä intrebare : räsäri-va vreodatä primävara si in.gufletele oarnenilor ?".

www.dacoromanica.ro

64

In nädejdea unei primäveri care va incolti i n sufletuloamenilor, s'a sbuciumat Mehedinteanu atâta at trupullui släbit a putut sä reziste. Scapase in ultimii vreo treiani de munca de atelier. Il chemase Ion Clopotel la re-vista Societatea de mäine" sa-i dea o mânä de ajutor,

í Mehedinteanu ii däduse toata vrednicia si tot su-fletul lui. Inimos bäiat I ' recunoscuse si Ion Clopotel.Pe urmä, id Arad, Mehedinteanu a fost corespondentulunui mare cotidian. Tot asa de harnic si inimos,%cut datoria chiar când boala ii mâncase trupul, sio tristä potriveald a fäcut ca vestea mortii lui sä ajungdtelegrafic la redactie odatä cu ultima corespondent& pecare el o expediase prin pos.%

www.dacoromanica.ro

&Mara PartMakd Sdal-demecraft a tiparlt urnatareleibrofurl de propagaad I educape sodailleta

Lupta de clasa ql transformarea sociala de Me Moscoolci Lei 250Din Ideile fundamentale ale socialfsmuluf Offntiffc de Gherea . . Lei 300Roble ql socialismul de C. Dobrogeanu.Gherea Lei 400Ce vor soclaligth de C Dobrogeanu.Gherea Lei 150Lupta de clasä de D11 Tatiana Grigoroolci Lei 120Suprattrauncii qi plus.valoare de Karl Renner Lei 140De ce suntem socialiqti de Leon Blum Lei 300Evolutia capitalului de Gabriel Deal& Let 600Originfle socfalismului qtfintiffc de Fr. Engels Lei 400Din istorfa socialismului 3 vol. de Ch. Rappoport Lei 1520Friedrich Engels de Karl Kautskg Lei 200August Behel (schit& hfografica) de Dr. Ottoirailin Lei 150Marxism qi darwinism de A. Pannekock Lei 300Metoda dfalectica de Ch. Rappoport Lel 200Reforma socialA sau revolutfe socfala? de Kart Kautskg Lei 600Religia, familia, proprfetatea de Raicu ImiescuRion Lei 200Opera IstoricA a lul Marx de Karl Kautskg Lei 300Intelectualii qf socfalismul de Paul Zafargue Lei 260Munca manua1 4 qi Inteleduala de P. Kropotkin Lei 200Salarif, pret, profit de Karl Marx Lei 400Munca salariata qf capital de Karl Marx Lei 85Socialism qf libertate de Jean Jaures . Let 180Comuna din Paris de Dr. O. Catin ql Ec. Arbore Le! 250Calea spre socittliAm de Otto Bauer Lei 300SocIalismul marxst qi evolutfa socialä de Serban Voinea Lei 250Doctrina econontica a !tit Marx de Kart Kautskg Lef 2000Antiste,mitismdl ql ezele lui soclile de Alex. Claudian I ef

Sociallsreal de Ar<dreé riesse Lei 150Transformarl in statul viltor de A. Pannekoe Lei 180Socialismul qf cooperatia de Dr. L. Ghelerter Lei 600Etica qf socialfstnul de A. Pannekoek Lei 150Programul agrar soctaticlemocrat comet-Ant de Zotar Riidciceanu Lei 400Evolutia democratief de .Serban Voinea Lei 180Originile creqtinismului de Kan Kautskg Lei 2500Programul agrar socialrdemocrat comentat de Zotar Riicfaceanu Lei 400Karl Marx de Max Beer Lei 800Socialisrnul In tarile Inapoiate de C. DobrogeanuiGherea Lei 300Desvoltarea culturii in U. R. S. S. de S. Gopner Lei 230Portrete socialiste de Cons!. Graur Lei 500In amintirea lor... de Ion Pas Lei 460Spre tarmul dreptatil de D. Th. Neculutd Lei 1200Thomas Morus de Karl Kautshg . Lei

www.dacoromanica.ro