O componentã importantã ºidinamicã a pieþei imobiliare estedatã de comunitateadezvoltatorilor mici ºi medii,persoane fizice. Dacã în privinþaTVA, fiscalizarea acestorantreprenori este oarecumclarificatã începând cu 2010, dupãscandalul privind plata retroactivã aTVA, urmãtoarea "bombã cu ceas"aºteaptã sã fie declanºatã: plataimpozitului ºi a contribuþiilor laasigurãrile de sãnãtate, în privinþacãrora persistã neclaritãþi care vorgenera riscuri mari pe viitor, ne-adeclarat Gabriel Biriº, reputatulavocat pe probleme de fiscalitate.În prezent, dezvoltatorilorpersoane fizice li se reþine lanotariat, în momentul efectuãriiunei tranzacþii de vânzare -cumpãrare, un impozit pe venit încuantum cuprins între 1 ºi 3% (uzual2-3%) din preþul de vânzare alproprietãþii, în funcþie de valoareaacesteia ºi de perioada în care afost deþinutã.Legislaþia fiscalã în vigoare lãsa locde interpretare pentru o impozitaresuplimentarã, întrucât administraþiafiscalã poate argumenta cã opersoanã fizicã înregistratã caplãtitor de TVA este de fapt uncomerciant, iar atunci veniturile dindezvoltarea imobiliarã sauparcelarea ºi revânzarea de terenurisunt venituri din activitãþi

comerciale si nu din vânzareabunurilor din patrimoniul personal.Situaþia implicã un alt tratamentfiscal comparativ cu veniturileobþinute din vânzarea bunurilor dinpatrimoniul personal. Aceasta cuatât mai mult cu cât noul Cod civil,care a intrat în vigoare încã din2010, a introdus distincþia clarãîntre patrimoniul personal ºipatrimoniul de afectaþiune alafacerii (n.r. bunurile alocatepentru desfãºurarea activitãþiieconomice). Atât timp câtproprietãþile respective suntînscrise în niºte registre contabile,este greu de argumentat cã ele nureprezintã în fapt patimoniu deafectaþiune al afacerii.Prin urmare, veniturile rezultateprin vânzarea bunurilor în cauzãprovin din activitãþi comerciale,astfel încât contribuabilul va datorastatului un impozit pe câºtig de 16%,la care se mai adaugã ºi contribuþiala asigurãrile de sãnãtate de 5,5%din ce rãmâne, fãrã a fi stabilit unplafon maxim. Pe de altã parte, înacest nou context, dezvoltatorii nuar mai datora impozit pe venitulobþinut din vânzarea bunurilor dinpatrimoniul personal, adicã acel1-3% amintit anterior.Pânã la momentul de faþã, AgenþiaNaþionalã de Administrare Fiscalã(ANAF) nu a clarificat ce sume suntdatorate statului în aceste situaþii,

menþinând un climat deimpredictibilitate ºi de risc pentruaceºti dezvoltatori, subliniazãavocatul Biriº.Problema are sorginte mai veche.Astfel, în anul 2004 a fost introdusãcota unicã de impozitare, fãrã a fiprevãzut ceva despre tranzacþiileimobiliare. Ulterior, în 2005 a fostintrodus un impozit pe câºtig de 10%pentru tranzacþii imobiliare, majoratla 16% în urmãtorul an, pentru ca în2007 acesta sã fie înlocuit cuimpozitul de 1-3% la vânzareabunului imobiliar.

Impozitul a rãmas la acest nivelpânã în prezent, dar - în specialpentru persoanele înregistrate caplãtitori de TVA (PFI sau PFA),existã riscul ca impozitul datorat sãnu fie cel de 1-3% (calculat la preþulde vânzare), ci 16% (calculat pediferenþa dintre venituri ºicheltuieli), plus contribuþia lasãnãtate de 5,5%. Acest risc trebuieeliminat, întrucât datoritã lui au depierdut atât contribuabilii, cât ºistatul, în cele din urmã, considerãdomnul Biriº.Eliminarea riscului nu necesitã

32 Arena Construcþiilor nr. 6 / 2014

Impozite

Urmãtoarea bombã în imobiliare:impozitarea dezvoltatorilor persoane fizice

Fiscalitate

Gabriel Biriº, avocat pe probleme de fiscalitate

n Pânã la momentul de faþã, Agenþia Naþionalã de Administrare

Fiscalã (ANAF) nu a clarificat ce sume sunt datorate statului în

aceste situaþii, menþinând un climat de impredictibilitate ºi de

risc pentru aceºti dezvoltatori, subliniazã avocatul Biriº.

Cea mai importantã problemã în materiede practicã fiscalã la momentul de faþã înconstrucþii este posbilitatea Fiscului dea-ºi schimba poziþia ºi de a solicita plataimpozitului de 16%, plus CASS de 5.5%pentru câºtigul obþinut din vânzareabunurilor imobiliare de cãtre persoanele

fizice, considerã avocatul Gabriel Biriº,specializat pe probleme de fiscalitate.Pânã la sfârºitul acestui an sunt aºteptatemodificãri ample, în general pozitive, înprivinþa impozitului pe clãdiri, însãmãsurile nu sunt duse pânã la capãt, însensul renunþãrii la impozitarea la

valoarea de inventar.Impozitul pe construcþii speciale,introdus la începutul anului, are efectenocive, întrucât afecteazã toateindustriile ºi în special zona de producþie,logisticã, agriculturã, sistemul energetic(producãtori ºi distribuitori).

schimbarea legii, întrucât aceastaeste clarã: eºti plãtitor de TVA, deciîntreprinzi o activitate economicã.Dezvoltatorilor nu li se transmiteînsã oficial ce au de plãtit.Legislaþia în vigoare îi permiteadministraþiei fiscale sã solicitecontribuabilului sã plãteascã aceastãcontribuþie de sãnãtate, chiar dacãacel contribuabil obþine venituri ?idin alte surse, pentru care plãteºtecontribuþii obligatorii, de exemplu ºidin contract individual de muncã ºidin venituri din activitãþiindependente, deci inclusiv PFA,argumenteazã domnul Biriº.Dacã dezvoltatorul persoanã fizicãeste nemulþumit de acest climat derisc, atunci nu are decât sã îºiînfiinþeze o firmã, însã costurile nuvor scãdea, ci vor creºte ºi maimult. Pentru început, principalabarierã este datã de creºtereaimpozitului pe clãdire. Apoi,persoanelor juridice li se percepeimpozit în cascade, adicã impozitpe profit de 16%, la care se adaugãimpozit pe venit (dividende), deîncã 16%, calculat din suma rãmasãdupã aplicarea primului impozit.

Prin urmare, pentru persoanajuridicã, costul net, din buzunar,ajunge la 29,44%. În schimb, în cazulpersoanei fizice (fie PFA sau PFI),chiar dacã s-ar lua în calcul unimpozit pe câºtig de 16%, la care semai adaugã ºi contribuþia laasigurãrile de sãnãtate de 5,5%, totva rezulta un cost efectivconsiderabil mai mic, de 20,6%.Pânã la urmã, cel mai importanteste ca toate aceste obligaþii sã fieclare, subliniazã domnul Biriº.În practicã, dezvoltatorii persoanefizice achitã deocamdatã doarimpozitul de 1-3%, reþinut la notar,nu impozitul pe câºtig, de 16%, aºacum rezultã din lege ºi nicicontribuþia la sãnãtate. Acest lucruse traduce printr-un risc pentrurespectivii dezvoltatori, în sensul cãla un moment dat ar putea fideschisã "Cutia Pandorei", printr-oschimbare a opticii de interpretarea legii, dupã modelul TVA-uluiretroactiv.Preventiv, pentru a nu fi luaþi prinsurprindere de schimbare,dezvoltatorii ar trebui sã îºicalculeze singuri impozitul de 16%din câºtig, din care sã îºi scadãimpozitul de 1-3%, reþinut de notar,recomandã avocatul.

Problema TVA-ului retroactivnu a fost soluþionatã nici pânãacumFiscalitatea în privinþadezvoltatorilor imobiliari persoanefizice este confuzã din 2007

încoace. Nu se poate spune cãadministraþia fiscalã a fost înnecunoºtinþã de cauzã, considerãavocatul Biriº. De exemplu, toatetranzacþiile imobiliare suntraportate de notari cãtreadministraþia fiscalã încã din 2005.Acest lucru nu a oprit ANAF sãdemareze în anul 2009 campaniade controale în rânduldezvoltatorilor imobiliari persoanefizice, pentru TVA-ul neplãtitîncepând cu anul 2004. Potrivitestimãrilor ANAF de atunci, numaiîn intervalul 2006 - 2008,persoanele fizice au vândutimobile de aproape 95 miliarde delei noi (în jur de 25 miliarde de eurola cotaþiile vremii). Totuºi, acestlucru, nu a atras pânã în 2009atenþia ANAF. Între timp,problema TVA-ului retroactiv agenerat câteva mii de procese,respectiv costuri de administrare aproceselor, fãrã ca litigiul sã fiesoluþionat nici pânã în ziua deastãzi. În fapt, majoritateapersoanelor vizate nu a achitattaxa pânã acum, adaugã avocatul.

Codul Fiscal actualdezavantajeazã persoanelejuridiceLa momentul de faþã, legislaþiafiscalã face discriminãri între

dezvoltatorii persoane juridice ºidezvoltatorii persoane fizice, îndetrimentul celor dintâi, considerãdomnul Biriº. Ca efect al acesteidiscriminãri, în România existãdezvoltatori persoane juridicepentru orice, mai puþin pentruapartamente realizate în scopulînchirierii. În practicã, toþidezvoltatorii rezidenþiali auconstrui pentru a vinde, nu pentrua închiria. Aceasta deoarececompaniile trebuie sã plãteascã unimpozit pe clãdire de 10, pânã la100 de ori mai mare comparativ cuimpozitul solicitat persoanelorfizice pentru o proprietatesimilarã, respectiv între 0,25 ºi 1,5%pe an din valoarea de inventar,faþã de doar 0,1% pe an, raportat lao bazã diferitã de calcul, pentrupersoanele fizice.Impozitul consistent aplicatcompaniilor distorsioneazã piaþa,deoarece, pentru aceeaºi unitatelocativã, chiria pe care o cereproprietarul trebuie sã fie mai maredacã acesta are statut de persoanãjuridicã, pentru a include ºi costulsemnificativ al impozitului. Înacelaºi timp, persoanele fizice potoferi chirii mai mici, devenind astfelmai competitive pe piaþãcomparativ cu companiile, explicãavocatul Biriº.

33

n Preventiv, pentru a nu fi

luaþi prin surprindere de

schimbare, dezvoltatorii ar

trebui sã îºi calculeze singuri

impozitul de 16% din câºtig, din

care sã îºi scadã impozitul de

1-3%, reþinut de notar,

recomandã avocatul.

n Va apãrea o nouã piaþã, aceea a dezvoltatorilor rezidenþiali

persoane juridice, care construiesc locuinþe în scopul închirierii,

ca urmare a introducerii impozitãrii diferenþiate a clãdirilor

rezidenþiale ºi nerezidenþiale, prefigureazã avocatul Biriº.

Impozitul pe construcþii speciale loveºte în investiþii ºi reduce competitivitatea RomânieiLa începutul acestui an a intrat în vigoare noulimpozit pe construcþii speciale, aplicat pentru totceea ce înseamnã stâlpi, platforme betonate, aleide acces, canale de irigaþii etc. Acesta a generatnumeroase "victime colaterale" în rândulactivitãþilor de producþie, din sectorul delogisticã, agriculturã etc. Mãsura nu a ocolit nicimãcar segmentul de parcuri industriale, care înmod normal beneficia de scutire de la plataimpozitului pe clãdiri, în baza unor scheme deajutor de stat. Practic, parcurile sunt scutite deun impozit doar pentru a plãti altul în loc. Astfel,sunt descurajate investiþiile noi, iarpredictibilitatea afacerilor existente estecompromisã.Pe de altã parte, chiar dacã unui parc industriali-a expirat schema de ajutor de stat la mijloculanului, nu va plãti impozitul pe clãdiri doarpentru perioada care se scurge de la expirareaschemei, ci pentru tot anul, întrucât legislaþiaprevede cã baza de calcul nu poate fimodificatã în timpul anului, adaugã avocatulBiriº.În prezent, autoritãþile au în vedere modificarea

impozitului pe construcþii speciale, în sensulschimbãrii bazei de calcul, respectiv valoareacontabilã sã fie înlocuitã cu valoarea fiscalãneamortizatã. Aceastã soluþie afecteazã însãpiaþa liberã deoarece creeazã o barierã în faþaintrãrii pe piaþã a unor noi investitori, întrucâtaceºtia vor plãti un impozit pe construcþiispeciale mai mare, în timp ce jucãtorii existenþivor plãti mai puþin, întrucât construcþiile vor fideja amortizate parþial.Prin urmare, executivul a introdus practic unimpozit pe investiþii. În ansamblu, acest impozitva creºte preþurile de producþie în România,fapt ce va cauza reducerea competitivitãþii laexport a produselor româneºti ºi creºtereapreþurilor pe piaþa internã. În acest context,scãderea economiei, deja anunþatã, nu ar maitrebui sã surprindã pe nimeni, considerã GabrielBiriº."Majorarea impozitelor pentru creºtereaîncasãrilor reprezintã o strategie greºitã!România înregistreazã pierderi la buget de 16%din PIB, în condiþiile în care veniturile sunt de28% din PIB. Prin urmare, cea mai mare rezervã

de creºtere a veniturilor bugetare o constituieîmbunãtãþirea administrãrii fiscale,îmbunãtãþirea colectãrii ºi reducerea evaziunii",este de pãrere avocatul Gabriel Biriº.Mediul de afaceri susþine constant mãsurile decombatere a evaziunii fiscale, pentru cãevaziunea nu numai cã reduce veniturile labuget, dar creºte sarcina fiscalã pentru cei careplãtesc taxe ºi impozite ºi, mai mult decât atât,le reduce drastic competitivitatea în faþa celorcare deturneazã TVA sau nu îºi achitãcontribuþiile la asigurãrile sociale.

Impozitul pe construcþii –în curs de rescriereProblema ar putea fi parþialsoluþionatã cu ocazia reactualizãriiCodului Fiscal. MinisterulFinanþelor Publice lucreazã înprezent la rescrierea impozituluipe construcþii, pentru a eliminadiscrepanþele dintre impozitulperceput persoanelor fizice,respectiv persoanelor juridice. Înloc, diferenþierea se va face întreclãdiri rezidenþiale ºinerezidenþiale.Dacã vor fi aplicate noile prevederi,cele mai multe persoane fizice vorachita pentru casele în care locuiescacelaºi impozit ca ºi pânã acum saunesemnificativ mai mare. Pentrupersoanele fizice care deþin mai

multe locuinþe, impozitul scadeîntrucât este eliminat factorul demultiplicare de pânã la 300% (n.r.contribuabilii care deþin mai multde o proprietate plãtesc în prezentun impozit majorat procentualpentru a doua proprietate ºi aºamai departe).În schimb, pentru persoanele fizicecare deþin proprietãþinerezidenþiale (spaþii comerciale),impozitul va creºte semnificativ,fiind adus la nivelul celui aplicatcompaniilor (0,25 - 1,5% pe an), faþãde 0,1% în prezent.În acelaºi timp, se schimbã ºi bazade calcul, care va fi valoarea deinventar a clãdirii.Prin urmare, proprietarul va trebuisã evalueze clãdirea în scopul

impozitãrii (în prezent, impozituldatorat de persoanele fizice secalculeazã din suma obþinutã prinînmulþirea sumei fixe de 935 de leipe mp cu un coeficient cuprinsîntre 0,8 ºi 2,6%, în funcþie derangul localitãþii, respectiv zona încare se aflã proprietatea, la care seadaugã unele reduceri saumajorãri, de exemplu o reducerede 10% pentru clãdiri mai vechi de30 de ani etc.).În cazul persoanelor juridice,impozitul rãmâne neschimbatpentru proprietãþile nerezidenþiale,dar scade semnificativ pentrurezidenþiale, la 0,1% pe an, aºa cums-a aplicat pânã acum doarpersoanelor fizice.Aceste mãsuri eliminã practic în

mare parte diferenþa de impozitfaþã de persoanele fizice ºi ar trebuisã intre în vigoare pânã la sfârºitulanului curent, dupã aprobarea înParlament.Va apãrea o nouã piaþã, aceea adezvoltatorilor rezidenþialipersoane juridice, care construiesclocuinþe în scopul închirierii, caurmare a introducerii impozitãriidiferenþiate a clãdirilor rezidenþialeºi nerezidenþiale, prefigureazãavocatul Biriº.

34 Arena Construcþiilor nr. 6 / 2014

Fiscalitate

n Impozitarea la valoarea de

piaþã a clãdirii genereazã o

altã problemã, datã de

fluctuaþia acestui impozit în

funcþie de evoluþia pieþei

imobiliare.

Din punct de vedere fiscal, statul descurajeazã calitatea construcþiilorModificarea impozitului pe proprietate este beneficã pentru piaþã, însãaceastã reformã nu este dusã pânã la capãt. În continuare, baza de calcula impozitului va fi datã de valoarea de piaþã (de inventar) a imobilului.Astfel, impozitul pe clãdiri rãmâne în fapt un impozit pe investiþii, întrucâtnu este proporþional cu mãrimea clãdirii, ci cu valoarea sa. Prin urmare, undezvoltator care doreºte sã investeascã într-o clãdire de o calitate maibunã, eficientã energetic, cu o arhitecturã mai deosebitã etc., nu doar cãnu va fi încurajat, ci, din contrã, i se va pretinde ºi un impozit mai maredecât cel plãtit pentru o clãdire de slabã calitate. Acest cost al impozituluiva fi transferat tot cãtre chiriaº, prin urmare dezvoltatorul îºi va pierde dincompetitivitate.Impozitul pe clãdiri se justificã prin faptul cã autoritãþile locale trebuie sãobþinã de undeva fondurile necesare pentru investiþii în infrastructuracare deserveºte practic ocupanþii clãdirilor. Însã, beneficiul acestorinvestiþii nu este direct proporþional cu valoarea clãdirilor, ci mai degrabãcu suprafeþele lor. De exemplu, faptul cã într-o clãdire de birouri s-ainvestit mai mult decât în alt imobil cu o suprafaþã identicã, nu înseamnãcã mai mulþi oameni o sã lucreze în ea.Impozitarea la valoarea de piaþã a clãdirii genereazã o altã problemã, datãde fluctuaþia acestui impozit în funcþie de evoluþia pieþei imobiliare.Experienþa recentã a demonstrat cã valoarea de piaþã a unei clãdirilorpoate scãdea ºi cu 50% într-un singur an de crizã sau creºte semnificativ în"boom". Aceastã lipsã de predictibilitate afecteazã nu doar planuriledezvoltatorilor, ci ºi ale autoritãþilor locale, pentru care impozitul peclãdiri reprezintã o sursã majorã de venit. În lipsa predictibilitãþiiveniturilor, autoritãþilor locale le va fi foarte dificil sã întocmeascã obugetare multianualã, un plan de dezvoltare localã sau de investiþii.În plus, pentru companii, impozitul pe valoarea clãdirii atrage costurisuplimentare de administrare. De exemplu, sunt nevoite sã efectuezereevaluãri ale imobilelor din trei în trei ani în scopul impozitãrii, fapt cepresupune, desigur, alte costuri. În caz contrar, sancþiunea este uriaºã: înloc sã plãteascã un impozit de maxim 1,5%, acesta poate fi majorat pânã la10-40%. Riscul este unul major, dacã dintr-un motiv sau altul, proprietaruluitã sã efectueze reevaluarea sau dacã aceasta nu este înregistratã încontabilitate. Chiar dacã în acest context este greu de imaginat cã unproprietar ar putea sã uite sã îºi reevalueze clãdirea, pe piaþã au fostconsemnate ºi astfel de cazuri, menþioneazã domnul Biriº.Nu este exclus sã aparã ºi discuþii între proprietar ºi ANAF pe margineaevaluãrii, care stã la baza calculãrii impozitului pe clãdire.Administraþia fiscalã ar putea sã nu fie de acord cu evaluarea iniþialã ºi sãsolicite o nouã evaluare. Atunci, existã ºi riscul unor penalitãþi, dacã seconstatã diferenþe semnificative între evaluãri, chit cã proprietarul poatesã nu aibã nicio vinã.

Dupã pãrerea avocatului Biriº, o soluþie fiscalã mai bunã ar fi stabilireaunei baze de impozitare fixe, raportatã la metrul pãtrat, egalã atât lapersoana fizicã, cât ºi la persoana juridicã, respectiv atât la spaþiurezidenþial, cât ºi la spaþiu comercial. Apoi diferenþierea sã se facã princota aplicatã, nu prin baza de impozitare. Pânã la urmã, creºterea sauscãderea încasãrilor bugetare din impozite pe clãdiri va depinde de nivelulstabilit pentru aceastã bazã de impozitare.Problema este cã, la momentul de faþã, în România sunt peste 3.100 deunitãþi administrativ-teritoriale, iar programele utilizate pentruadministrarea bazelor de date diferã ºi, mai mult decât atât, nu comunicãîntre ele. Prin urmare, nu poate fi întocmitã o bazã de date la nivel naþionalcu privire la impozitul pe clãdiri, din care sã reiasã de pildã câte clãdiri suntînregistrate, dintre acestea câte sunt deþinute de persoane fizice, câte depersoane juridice, ce suprafeþe au respectivele imobile etc. Astfel, întrucâtnu existã un cadastru naþional care sã poatã fi consultat, în prezent, statulºtie doar câþi metri pãtraþi deþin persoanele fizice, dar nu ºtie ºi valoareaclãdirilor, în timp ce la persoane juridice cunoaºte cât este valoareaclãdirilor deþinute de acestea, dar nu ºi ce suprafeþe prezintã.În consecinþã, dacã autoritãþile vor sã traseze o politicã publicã sau sãfacã o reformã în imobiliare, oricum nu au cum sã îi calculeze impactul.Din aceastã perspectivã, legiuitorul a ales varianta prudentã, sã meargãpânã la jumãtatea drumului, scãzând impozitele pentru puþini (întrucâtsunt puþine companii care deþin apartamente) ºi crescând impozitulpentru mulþi (întrucât sunt multe persoane fizice care deþin spaþiicomerciale), considerã Gabriel Biriº.

Novo Park Bucureºti

Taxarea inversã ar putea fireluatã de noul Cod FiscalNoul Cod Fiscal ar putea aduce ºiintroducerea taxãrii inverse pentrutranzacþiile cu clãdiri ºi terenuripentru care se percepe TVA.Potrivit avocatului Gabriel Biriº, oastfel de mãsurã, care nu poate fiaplicatã decât în cazul tranzacþiilorîntre persoane înregistrate caplãtitori de TVA (fizice sau juridice),ar ajuta piaþa în sensul diminuãriifraudelor. În mod normal, circuitulTVA în cazul persoanelor juridiceeste urmãtorul: de la cumpãrãtor lavânzãtor, de la vânzãtor la buget ºiînapoi la cumpãrãtor, prinexercitarea dreptului de deducere.Tocmai acest flux al banilorgenereazã un risc de evaziune. Încazul taxãrii inverse, TVA nu maieste transferat efectiv de la ocompanie la alta, pânã laefectuarea rambursãrii de labugetul de stat, ci doar înregistratã

contabil, ca diferenþã dintre TVA deplatã ºi TVA deductibil, respectivTVA deductibil ºi TVA colectat,eliminându-se practic circuitulbanilor ºi eventualele acte deevaziune.Uzual, taxarea inversã se foloseºtepentru zonele cu mare risc deevaziune, precum comerþul cu fiervechi, cu animale vii sau chiarclãdiri. În cazul clãdirilor, riscul deevaziune este legat de valoareatranzacþiilor. La nivelul UniuniiEuropene, taxarea inversã se aplicãpentru toate tranzacþiileintracomunitare, pentru a evitacomplicaþiile rambursãrii de TVAdintr-un stat în altul. Însã, deoarecefuncþioneazã în paralel ºi taxareanormalã, în cazul tranzacþiilorinterne, prin combinarea celordouã modalitãþi de colectare a TVA,riscul de fraudã creºte semnificativ.Potrivit unui studiu realizat deComisia Europeanã anul trecut,evaziunea fiscalã la nivelul UniuniiEuropene în materie de TVA setraduce prin pierderi de aproape200 de miliarde de euro pe an. Maimult de jumãtate din aceastã sumãeste reprezentatã de fraudeleprivind deducerea TVA.

Generalizarea taxãrii inverse întoate statele europene ar creºte înfapt competitivitatea Europei înansamblul sãu.În ceea ce priveºte România,bugetul de stat pierde anual celpuþin 7-8 miliarde de euro dinfraude legate de TVA, estimeazãavocatul Biriº.Taxarea inversã a fost aplicatãvremelnic în România, în intervalul2006 - 2007, fiind scoasã în 2008.Dacã în privinþa tranzacþiilor cuclãdiri a funcþionat foarte bine,atunci când a fost extinsã ºi lalucrãri de construcþii ºi montaj,lucrurile s-au împotmolit. Dacãpentru dezvoltatori era simplu sãobþinã de la bancã o linie decreditare care sã acopere TVA pânãla momentul rambursãrii de labuget, în schimb, constructoriicumpãrau materialele de

construcþii cu TVA ºi facturaudezvoltatorilor fãrã TVA, astfelîncât au acumulat sume imense deTVA de recuperat, iar acest lucru agenerat blocaje în piaþã.În opinia domnului Biriº, ar fibenefic sã se extindã la maximtaxarea inversã în mediul fiscalromânesc. În plus, sistemul derambursare a TVA trebuieeficientizat, astfel încât banii sã fiereturnaþi cât mai repede, pentru anu bloca piaþa. În cazul tranzacþiilorcu clãdiri ºi terenuri, taxareainversã este de maximã necesitate,putând dinamiza piaþa.n

00

n Nu este exclus sã aparã ºi

discuþii între proprietar ºi

ANAF pe marginea evaluãrii,

care stã la baza calculãrii

impozitului pe clãdire.

n “Majorarea impozitelor pentru creºterea încasãrilor

reprezintã o strategie greºitã! România înregistreazã pierderi la

buget de 16% din PIB, în condiþiile în care veniturile sunt de 28%

din PIB. Prin urmare, cea mai mare rezervã de creºtere a

veniturilor bugetare o constituie îmbunãtãþirea administrãrii

fiscale, îmbunãtãþirea colectãrii ºi reducerea evaziunii”, este de

pãrere avocatul Gabriel Biriº.