Implementarea Programului de guvernare în anul 2017

- acţiuni întreprinse şi realizări economice -

Bucureşti - aprilie 2018 -

1

2

CUPRINS

1.  POLITICI MACROECONOMICE. FISCALITATE. BUGET.......................................................................... 5 

2. POLITICI ÎN DOMENIUL ECONOMIEI.................................................................................................. 27 

3.  FONDURI EUROPENE ........................................................................................................................ 31 

4.  TURISM ............................................................................................................................................. 41 

5.  POLITICI PUBLICE PRIVIND IMM....................................................................................................... 46 

6.  POLITICI  PUBLICE ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI JUSTITIEI SOCIALE ...................................................... 51 

7. POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI.................................................................................................... 73 

8. POLITICI ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ‐ DEZVOLTĂRII ‐ INOVĂRII ........................................................ 83 

9.  POLITICA ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII.................................................................................................. 90 

10. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ. POLITICI REGIONALE ............................................................................. 94 

11.  POLITICI AGRICOLE ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ .......................................................................... 115 

12. POLITICI DE MEDIU. APELE ŞI PĂDURILE ....................................................................................... 120 

13. POLITICI ÎN DOMENIUL ENERGIEI.................................................................................................. 128 

14. POLITICI PENTRU INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ................................................................... 132 

15. POLITICI ÎN DOMENIUL COMUNICAȚIILOR. CONVERGENȚĂ DIGITALĂ......................................... 144 

16. POLITICA DE APĂRARE ŞI SECURITATE NAȚIONALĂ ...................................................................... 149 

17.  AFACERI INTERNE ......................................................................................................................... 167 

18.  POLITICĂ EXTERNĂ ....................................................................................................................... 186 

19.  JUSTIȚIE ........................................................................................................................................ 211 

20. CULTURĂ. CULTE. MINORITĂȚI ..................................................................................................... 214 

21.  TINERET ŞI SPORT ......................................................................................................................... 217 

22.  POLITICI PENTRU DIASPORA......................................................................................................... 219 

3

4

1.  POLITICI MACROECONOMICE. FISCALITATE. BUGET 

• Înfiinţarea Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajat la angajator, concomitent cu eliminarea a 6 din cele 9 contribuţii de asigurări sociale de stat şi reducerea acestora.

• Reducerea impozitului pe salarii şi venit de la 16% la 10%.

• Asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru si cei cu plata in acord (part-time).

• Adoptarea Legii prevenirii, în scopul prevenirii săvârşirii de contravenţii, măsură cu impact macroeconomic semnificativ pe termen mediu şi lung, mai ales asupra IMM-urilor.

• Acţiuni în vederea adoptării Codului Economic al României, ce va conţine Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de înfiinţare a Societăţilor Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale etc.

• Acordarea unui voucher de vacanţă în valoare de 1450 lei, valabil până la sfârşitul anului 2018, tuturor angajaţilor din sectorul public.

• Introducerea unui mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment).

• Implementarea unui plan de raţionalizare a cheltuielilor publice

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare în anul 2017

Totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în anul 2017 a fost de 214.968,9 mil. lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 7,8% - indice nominal, respectiv cu 15.510,6 mil. lei mai mult faţă de realizările anului 2016 (199.458,3 mil. lei).

În structură, pe total bugete de asigurări sociale şi în cadrul bugetului de stat pe principalele impozite şi taxe, situaţia privind realizarea veniturilor bugetare în perioada analizată se prezintă astfel:

La bugetul de stat s-au încasat 142.404,3 mil. lei, cu 4.936,6 mil. lei mai mult faţă de anul 2016 (137.467,7 mil. lei).

Situaţia detaliată pe tipuri de impozite şi taxe este următoarea :

‐ la impozitul pe profit s-au încasat 14.691,3 mil. lei, cu 703,4 mil.lei mai puţin decât în anul 2016 (15.394,7 mil. lei).

‐ la impozitul pe venit s-au încasat 29.930,2 mil. lei, cu 2.476,3 mil.lei (9,0% indice nominal ) mai mult decât în anul 2016 (27.454,0 mil.lei).

‐ încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 53.543,7 mil. lei, cu 3,6% ( indice nominal ) mai mari, respectiv cu 1.868,6 mil. lei peste nivelul încasărilor din anul 2016 ( 51.675,1 mil. lei).

5

‐ în domeniul accizelor (inclusiv taxa pe viciu), faţă de încasările din anul precedent (26.854,9 mil. lei), accizele încasate au fost mai mici cu 1,4% (în termeni nominali ), veniturile colectate în anul 2017 fiind de 26.491,1 mil. lei (-363,8 mil.lei).

‐ încasările la capitolul „rest venituri” au fost mai mari cu 2.051,8 mil.lei (13,9% indice nominal) faţă de cele din aceeaşi perioadă a anului 2016 (realizări 2016: 14.733,7 mil.lei, respectiv 2017: 16.785,5 mil.lei).

Totalul încasărilor reprezentând contribuţii de asigurări sociale a fost de 72.564,6 mil.lei, cu 10.574,0 mil.lei mai mult (17,1% - indice nominal), faţă de anul 2016 (61.990,6 mil.lei ).

• La bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constată o creştere a volumului sumelor încasate cu 14,2% indice nominal ( cu 3.216,2 mil.lei, respectiv 25.915,5 mil. lei in anul 2017 faţă de 22.699,3 mil.lei în anul 2016 ).

• La bugetul asigurărilor sociale de stat se constată o creştere cu 18,9% (44.432,4 mil. lei in anul 2017 faţă de 37.372,6 mil. lei în anul 2016 ).

• La bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj se constată o creştere cu 15,5% (2.216,7 mil lei in anul 2017 faţă de 1.918,7 mil lei în anul 2016).

În concluzie, menţionăm că în anul 2017 au fost colectate venituri bugetare în valoare totală de 214,97 mld. lei, cu 579,49 mil. lei mai mult decât era prevăzut de legile bugetare, şi cu 15,51 mld. lei mai mult faţă de suma colectată în anul 2016.

Veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 251,8 miliarde lei, reprezentând 29,9% din PIB comparativ cu 29,4% în 2016. Procentual, veniturile au fost cu 12,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul 2016.

S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (cu

10,4 mld. lei, respectiv cu 17,0%), din impozitul pe salarii şi venit (cu 2,4 mld. lei, respectiv cu 8,6%) şi din veniturile nefiscale, care au fost cu 3,8 mld. lei peste cele din 2016 (+21,1%).

Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 9,1% faţă de anul 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale.

6

Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 38,1% faţă de anul trecut, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se înregistrează o creştere de 3,6% determinată în special de încasările din a doua a parte a anului, în condiţiile în care au fost aplicate măsurile de reducere a cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările din luna februarie 2016, precum şi reducerea din februarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 1,3% mai mici comparativ cu anul 2016, fiind influenţate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt în sumă de 17,1 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 276,1 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 14,0% faţă de anul 2016.

Cheltuielile de personal au crescut cu 22,0% faţă de anul precedent fiind determinate

de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi din educaţie de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 30% a salariilor personalului din bibliotecile naţionale şi muzee naţionale începând cu iunie 2017, majorarea cu 15% a soldelor de funcţie ale personalului militar începând cu iunie 2017, majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale poliţiştilor începând cu 1 octombrie 2017, precum şi aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a

7

prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii şi subvenţiile au scăzut faţă de anul 2016 cu 0,7%, respectiv cu 6,1%.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 13,1%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, şi cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum şi măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe anul 2017 de aproximativ 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB.

Execuţia bugetului general consolidat, pe baza datelor operative de execuţie, pe anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 24,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,96% din PIB.

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare în perioada iulie - decembrie 2017 În perioada iulie - decembrie 2017 veniturile bugetului general consolidat au totalizat 134,6 miliarde lei, cu 16,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe principalele categorii s-au înregistrat creşteri faţă de perioada iulie - decembrie 2016 la încasările din contribuţiile sociale (+17,9%), din TVA (+11,8%) şi din impozitul pe salarii şi venit (+6,0%).

În ceea ce priveşte veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se observă o recuperare în ultimele luni a decalajului înregistrat în primul semestru la nivelul încasărilor, în condiţiile în care încasările au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările din luna februarie 2016, cât şi de reducerea de la 1 ianuarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

În perioada iulie - decembrie 2017 cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 152,5 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 17,4% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au scăzut cu 2,0% faţă de perioada iulie - decembrie 2016, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 16,3%.

Şi în cazul investiţiilor publice, nerealizarea se localizează la primele luni, când inactivitatea din 2016 şi lipsa de proiecte s-a resimţit. In perioada iulie - decembrie, cheltuielile publice cu investiţiile au fost cu 16,2% peste cele realizate în aceeaşi perioadă din 2016.

8

Evoluţii privind datoria publică Datoria guvernamentală calculată conform metodologiei UE a reprezentat 36,5% din

PIB la sfârşitul lunii noiembrie 2017, comparativ cu 37,6% cât s-a înregistrat la sfârşitul anului 2016, situându-se cu mult sub plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Dacă se are în vedere rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului, nivelul datoriei guvernamentale nete a fost de 33,5% din PIB la sfârşitul lunii noiembrie 2017, comparativ cu 34% din PIB cât s-a înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2016 .

Conform comunicatului EUROSTAT din 24 ianuarie 2018, la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârşitul trimestrului III 2017, România (35,7%) s-a situat pe locul 5 între statele membre UE cu cel mai scăzut nivel de îndatorare după Estonia (8,9%), Luxemburg (23,4%), Bulgaria (25,6%) si Rep. Cehă (35,1%).

Măsuri - anul 2017

Adoptarea unor acte normative cu influenţe asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare între care menţionăm:

1. Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, care prevede pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor precum şi pentru personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională:

‐ acordarea, din luna aprilie a.c. a sumei reprezentând 50% din solda de merit/salariul de merit;

‐ majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie pentru asigurarea, la domiciliu, în afara programului normal de lucru, a continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice;

‐ sporurile, indemnizaţiile şi alte asemenea drepturi specifice acordate proporţional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, precum şi drepturile salariale acordate pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc şi pericol deosebit să se determine prin raportare la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

2. Legea nr. 137/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, care prevede:

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie;

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, Gărzii Naţionale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării";

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al comisariatelor regionale şi judeţene pentru protecţia consumatorilor.

‐ extinderea acordării bursei studenţilor pe toată durata anului universitar (12 luni);

9

3. Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare care prevede:

‐ majorarea cu 30% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 din bibliotecile naţionale sau de importanţă naţională, din cadrul Bibliotecii Academiei Române precum şi din muzeele de importanţă naţională, stabilite potrivit legii;

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din instituţiile şi autorităţile subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, inclusiv oficiile de studii pedologice şi agrochimice, cu excepţia Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi a direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti;

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi din unităţile de cercetare-dezvoltare din subordine;

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din unităţile care funcţionează în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului;

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice;

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, precum şi personalul din direcţiile judeţene de cultură, respectiv a municipiului Bucureşti;

‐ majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul de specialitate din cadrul secretariatului tehnic din structura Consiliului Economic şi Social;

‐ majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul bibliotecilor centrale universitare;

‐ majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie pentru cadrele militare în activitate, precum şi soldaţii şi gradaţii voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa;

‐ majorarea cu 15% a cuantumului brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989;

‐ plata indemnizaţiilor de merit care s-au majorat de la 2.700 lei/luna la 4.350 lei/luna (cu 61,1%).

4. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin care s-a aprobat ca începând cu 1 iulie 2017 indemnizaţiile persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică alese sau numite să se stabilească în funcţie de coeficienţii prevăzuţi de lege şi de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată;

5. Legea nr.96/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război şi pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind

10

veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război prin care s-au majorat indemnizaţiile văduvelor de veterani de război care nu s-au recăsătorit;

6. Legea nr.126/2017 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice prin care s-au majorat drepturile pentru persoanele persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice începând cu 1 iulie a.c;

7. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, potrivit căreia persoanele cu handicap grav psihic şi/sau mintal asistate în centrele rezidenţiale publice pentru persoane adulte cu handicap şi susţinătorii legali ai acestora sunt scutite de plata contribuţiei lunare de întreţinere.

9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.29/2017 privind repartiţia sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat a sumelor repartizate în anii anteriori la alte rezerve şi utilizate ca sursă proprie de finanţare.

10. Ordonanţa Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care prevede ca bază de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de angajatori sau persoane asimilate acestora, salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale/de asigurări sociale de sănătate, în cazul câştigului lunar brut în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului.

11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap care prevăd majorarea la nivelul salariului de bază minim brut a vărsămintelor datorate de persoanele juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate conform legii.

12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare care prevede majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale poliţiştilor şi cu 15% a salariilor de bază ale personalului civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, începând cu 1 octombrie 2017.

13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare care prevede majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, începând cu 1 octombrie 2017.

Alte acte normative:

• Legea nr. 190/2017 pentru ratificarea Acordului între România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind cooperarea şi activităţile Reprezentanţei Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în România, semnat la Londra la

11

11 noiembrie 2016 şi respectiv la Bucureşti la 29 noiembrie 2016. Scopul Acordului de ţară propus de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este de a confirma şi a completa statutul, imunităţile, privilegiile şi scutirile acordate Băncii pe teritoriul României şi de a stabili statutul reprezentanţei BERD şi al personalului acesteia în România;

• Legea nr. 102/2017 privind ratificarea Acordului de împrumut (Cel de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 20 decembrie 2016

• Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative. Are ca scop transpunerea Directivei 2014/56/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 16 aprilie 2014, care a amendat Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din data de 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate.

• Legea nr. 124/2017 privind aprobarea participării României ca membru asociat la Proiectul BEPS-Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor- iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE, precum şi pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. Are ca scop stabilirea autorităţilor cu atribuţii în supravegherea aplicării, la nivel naţional, a Regulamentului Uniunii Europene nr.648/2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii

• Legea nr. 210/2017 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr.648/2012 al Parlamenului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii

• Legea nr. 173/2017 privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiect de îmbunătăţire a serviciilor judiciare) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 17 februarie 2017 şi la 27 februarie 2017

• Legea nr. 255/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Are în vedere creşterea conformării voluntare în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale, ca premisă a creşterii nivelului de colectare

• Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2016. A fost adoptat de Guvern; se află la comisii Senat şi Camera Deputaţilor

• Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2016. A fost adoptat de Guvern; se află la comisii Senat şi Camera Deputaţilor

• Legea nr. 269/2017 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018. Scopul este alocarea cu eficienţă a fondurilor publice şi o

12

mai mare responsabilitate a ordonatorilor principali de credite în cheltuirea banilor publici. Însoţeşte Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018 - 2020.

• Legea nr. 242/2017 pentru ratificarea Protocolului, semnat la Moscova, la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei Bănci, încheiate la Moscova la 22 octombrie 1963

• Proiect de Lege privind participarea României la majorarea de capital a Băncii Internaţionale de Investiţii cu suma de 4 milioane euro în anul 2018. A fost adoptat de Guvern; se află pe ordinea de zi la Senat.

• Proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. A fost adoptat de Guvern; se află pe ordinea de zi la Senat.

• Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/2015 privind cazierul fiscal. A fost adoptat de Guvern; se află pe ordinea de zi la Senat.

• Proiect de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Bosnia şi Herţegovina pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Sarajevo, la 6 decembrie 2016. A fost adoptat de Guvern, Camera Deputaţilor; se află pe ordinea de zi la Senat.

• Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene. A fost adoptat de Guvern; se află pe ordinea de zi la Senat. Are ca scop modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autorităţile contractante pe parcursul licitării şi implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA şi PHARE finanţate de Uniunea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora.

• Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018

• Legea nr. 3/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018

• Proiect de Lege privind Fondul de Compensare a Investitorilor. S-a primit aviz favorabil cu observaţii de la MJ. Conform recomandărilor MJ, au început demersurile de consultare a MMJS, a ANI şi a MDRAPFE. Are ca scop modificarea cadrului de reglementare şi schimbarea statutului juridic a administratorului schemei de compensare a investitorilor în servicii şi instrumente financiare din societate pe acţiuni în persoană juridică de drept public, similar modului de organizare şi funcţionare prevăzut de legislaţia aplicabilă Fondului de Garantare a drepturilor din sistemul de pensii private şi Fondului de Garantare a depozitelor bancare.

• Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv. Proiectul de lege este în curs de avizare interministerială. Are ca scop întărirea rolului controlului financiar preventiv prin asigurarea integrităţii şi a independenţei persoanelor desemnate să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu,

13

precum şi, reconfigurarea unor prevederi cu privire la activitatea de inspecţie economico-financiară şi cea de soluţionare a plângerilor prealabile.

• Proiect de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare. Acesta se află în curs de elaborare la nivelul MFP. Are ca scop completarea actului normativ cu prevederi privind posibilitatea suspendării procedurii de soluţionare a plângerilor prealabile.

• Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Are ca scop transpunerea Directivei (UE) 2015/2258/de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.

• Proiect de Lege privind pieţele de instrumente financiare. Proiectul de lege a fost revizuit conform observaţiilor MJ şi urmează să fie transmis SGG. Are ca scop abrogarea anumitor prevederi din Legea nr. 297/2004, acţiune ce necesită preluarea şi adaptarea conform cerinţelor impuse de noile reglementări europene ale prevederilor la depozitarul central, casele de compensare, contraplăţile central, auditul financiar, măsurile de administrare specială şi lichidare administrativă

• Proiect de Lege privind distribuţia de asigurări. Este în curs de avizare interministerială. Are ca scop transpunerea Directivei (UE) 2016/97, distribuitorii de asigurări respectă cerinţele de informare şi conduită în desfăşurarea activităţii şi acţionează întotodeauna onest, corect şi profesionist, astfel încât să corespundă cel mai bine intereselor clienţilor.

Măsurile fiscale realizate din Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului

- Asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu timp parţial de lucru si cei cu plata in acord (part-time), în scopul protejării şi a acestor categorii de salariaţi prin prisma drepturilor de pensii şi de ocrotire a sănătăţii – Termen de implementare conform Programului de Guvernare 01.08.2017

Măsura a fost realizată prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 598 din 25 iulie 2017 şi a intrat în vigoare la data de 1 august 2017.

- Introducerea unui mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment), mecanismul aplicându-se opţional în perioada 1 oxtombrie – 31 decembrie 2017. Începând cu 1 ianuarie 2018 mecanismul se aplică obligatoriu de către anumite categorii de conrtibuabili şi opţional de către ceilalţi contribuabili – Termen de implementare conform Programului de Guvernare 01.09.2017

Măsura a fost realizată prin Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017din 30 august 2017 privind plata defalcată a TVA, publicată în Monitorul Oficial nr. 706 din 31 august 2017 şi a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2017.

• Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de venituri: salarii, venituri din activităţi independente, dobânzi, chirii, arendă, investiţii.

• Reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%

14

• Reducerea numărului contribuţiilor sociale la 2 contribuţii datorate de angajat (CAS, CASS);

• Introducerea contribuţiei asiguratorii de muncă datorate de angajator;

• Modificarea sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajat şi angajator, în sensul că CAS şi CASS sunt datorate numai de către angajat;

• Modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat. Baza de calcul al CAS se consideră venitul ales, care este cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul al CASS este salariul minim brut pe ţară.

Aceste măsuri au fost realizate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 şi au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

Acest act normativ mai cuprinde, pe lângă măsurile din Programul de Guvernare, şi alte măsuri, precum:

• transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2016/1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne (ATAD), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 19 iulie 2016;

• revizuirea sistemului de impunere a microîntreprinderilor, în sensul:

- majorării limitei veniturilor realizate de la 500.000 euro la 1.000.000 euro din perspectiva încadrării în acest sistem de impunere;

- eliminării condiţiei privind realizarea de venituri din consultanţă şi management;

- eliminării activităţilor care nu aplicau acest sistem (bănci, asigurări, extracţie petrol, jocuri de noroc);

- eliminării posibilităţii de a opta pentru aplicarea sistemului privind impozitul pe profit, pentru microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei.

• reglementarea unor dispoziţii exprese în domeniul TVA cu privire la situaţiile în care organele fiscale pot refuza deducerea TVA, astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Astfel, dreptul de deducere poate fi refuzat numai în cazul în care organele fiscale pot demonstra dincolo de orice îndoială că operatorul ştia sau ar fi trebuit să ştie că în lanţul comercial din care fac parte tranzacţiile derulate de acesta se produce o fraudă privind TVA.

• în domeniul accizelor, introducerea sancţiunii complementare privind confiscarea recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate pentru transportul şi/sau depozitarea produselor accizabile nemarcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, în vederea prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale.

• Scutirea de impozit pe venit pentru IT-ştii cu studii medii- măsura a fost realizată prin Ordinul comun al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, al ministrului educaţiei naţionale, al ministrului muncii şi justiţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice,privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator,nr.

15

1168/2017/3024/2018/492/2018/3337/2017,publicat în Monitorul Oficial nr. 52 din 18 ianuarie 2018.

• Extinderea scutirii privind impozitul pe venit pentru lucrătorii din unităţile CDI pentru toate tipurile de activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare.

În ceea ce priveşte alte măsuri din Programul de Guvernare precum: eliminarea impozitului pe dividende, scutirea de impozit pe venit a medicilor, eliminarea impozitului pe terenul agricol lucrat şi dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat, sau scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport pentru tractoare şi utilaje agricole, precizăm că textul proiectelor a fost elaborat la nivel tehnic, însă s-a decis amânarea implementării acestor măsuri. De asemenea, s-a decis amânarea reintroducerii impozitului pe venitul global la nivelul persoanei fizice, având în vedere complexitatea sistemului, în special din perspectiva implementării acest mecanism fiscal prin intermediul unui sistemul informatic integrat organizat la nivelul ANAF.Totodată, în ceea ce priveşte măsura privind impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România, precizăm că textul proiectului a fost definitivat şi se analizează oportunitatea promovării acestuia în contextul procedurii parlamentare de aprobare a OG nr. 7/2013, act normativ care are ca sferă de aplicare extracţia gazelor naturale.

Măsuri de simplificare şi debirocratizare A. În domeniul procedurii fiscale prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/2017 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, s-au aprobat o serie de măsuri care vizează:

a) Reglementarea expresă a faptului că un control fiscal efectuat de structurile A.N.A.F. sau structurile autorităţilor administraţiei publice locale poate consta şi în acţiuni de prevenire şi conformare.

b) Crearea posibilităţii garantării obligaţiilor fiscale cu scrisoare de garanţie emisă de instituţiile financiare nebancare deoarece şi aceste instituţii au posibilitatea legală de emitere a unor astfel de garanţii şi nu se justifică un tratament discriminatoriu faţă de celelalte instituţii de credit.

c) Flexibilizarea regulilor privind plata în rate a bunurilor adjudecate, astfel:

• crearea posibilităţii plăţii în rate a bunurilor adjudecate nu numai în cazul imobilelor cum este în prezent, ci şi a bunurilor mobile;

• mărirea termenului de la 1 an la 2 ani pentru plata în rate a bunurilor imobile; • limitarea posibilităţii plăţii în rate în cazul bunurilor adjudecate, pentru care

diferenţa de preţ este mai mică de 5.000 lei faţă de avansul plătit din preţul de adjudecare, în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central.

d) Flexibilizarea regulilor aplicabile în domeniul eşalonării la plată, astfel:

• oamânarea la plată a tuturor penalităţilor de întârziere datorate de debitor în vederea anulării acestora, dacă eşalonarea se finalizează cu succes. Astfel, în situaţia în care un contribuabil înregistrează obligaţii restante care reprezintă doar penalităţi de întârziere şi dobânzi, acesta poate obţine practic anularea penalităţilor de întârziere dacă achită eşalonat dobânzile.

• crearea posibilităţii stabilirii de rate variabile, pe parcursul unui an, în funcţie de posibilităţile reale de achitare a acestora, având în vedere faptul că unii contribuabili/plătitori, cum este cazul celor care au activităţi agricole sau a celor

16

din domeniul construcţiilor, au producţie sezonieră sau în anumite perioade din an au activitatea productivă întreruptă;

• crearea posibilităţii debitorului, care a pierdut o eşalonare la plată, de a solicita menţinerea acesteia, nu o singură dată pe perioada eşalonării, ci în fiecare an de eşalonare, pentru a veni în sprijinul contribuabililor care, din diferite motive, nu îndeplinesc condiţiile de menţinere a valabilităţii eşalonării la plată cu consecinţa pierderii înlesnirilor la plată acordate;

• amânarea la plată, în vederea anulării, şi a unui procent de 50% din dobânzile datorate de contribuabilii cu risc fiscal mic pe lângă penalităţile de întârziere, în scopul creării unei pârghii prin care debitorii cu risc fiscal mic să achite într-un termen cât mai scurt obligaţiile fiscale datorate;

• crearea posibilităţii debitorului de a solicita organului fiscal executarea parţială a scrisorii de garanţie/poliţei de asigurare de garanţie în vederea stingerii ratelor de eşalonare.

e) În vederea eficientizării activităţii de executare silită, a optimizării utilizării resurselor financiare şi umane şi orientarea acestora spre recuperarea sumelor cu valori semnificative s-au prevăzut:

• crearea posibilităţii pentru organele fiscale de a emite decizii de calcul accesorii diferenţiat, în funcţie de vechimea, cuantumul obligaţiilor fiscale accesorii şi starea juridică a debitorului;

• aplicarea diferenţiată a măsurilor de executate silită în funcţie de cuantumul şi vechimea creanţelor fiscale.

f) În scopul facilitării recuperării tuturor creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, s-au introdus reguli speciale, astfel:

• în cazul persoanelor arestate preventiv sau deţinute în penitenciar, comunicarea actelor de executare să se realizeaze la locul de deţinere;

• în cazul debitorilor aflaţi în insolvenţă şi pentru care s-a pronunţat o hotărâre judecătorească în materie penală, să nu se suspende procedura individuală de recuperare a creanţelor bugetare, ci aceasta să continue conform Codului de procedură fiscală. Cu alte cuvinte, executarea silită a creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti în materie penală, în cazul debitorilor insolvenţi nu mai urmează regulile stabilite prin Legea 85/2014, ci se aplică regulile stabilite prin Codul de procedură fiscală.

g) Exonerarea contribuabilului/plătitorului de la obligaţia de a depune cerere de modificare a domiciliului fiscal, în situaţia în care domiciliul sau sediul social al comercianţilor coincide cu domiciliul fiscal, având în vedere că administraţia fiscală deţine aceste date urmare fluxurilor zilnice ale schimbului de informaţii realizate electronic cu ONRC.

h) Exonerarea contribuabilului/plătitorului de obligaţia depunerii la organul fiscal central de copii ale documentelor doveditoare ale informaţiilor înscrise în declaraţia privind sediile secundare, în situaţia în care organul fiscal deţine deja documente doveditoare ale informaţiilor înscrise în declaraţie.

i) Extinderea, începând cu 1 ianuarie 2018, a serviciului de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanţă (SPV), dezvoltat la nivelul MFP/ANAF şi pentru alte instituţii/autorităţi publice, în scopul comunicării actelor emise către contribuabili de diverse

17

instituţii publice cât şi în scopul depunerii de cereri, înscrisuri sau orice alte documente de către contribuabili la aceste instituţii publice.

B. În ceea ce priveşte implementarea nomenclatorului taxelor din România, menţionăm că, pentru îndeplinirea obiectivul înscris în Programul de guvernare 2017-2020, privind simplificarea birocraţiei prin reducerea masivă a numărului de taxe, la solicitarea Viceprim-Ministrului, Ministerul Finanţelor Publice a efectuat şi transmis, în luna septembrie 2017, o centralizare a taxelor nefiscale, tarifelor şi comisioanelor percepute la nivelul instituţiilor din administraţia publică locală, pe baza datelor completate şi raportate de acestea.

Pentru a veni în sprijinul realizării obiectivului, Ministerul Finanţelor Publice a transmis, în plus, în luna octombrie 2017, Registrul impozitelor, taxelor şi tarifelor cu caracter fiscal şi nefiscal, întocmit pe baza datelor raportate de instituţiile administraţiei publice centrale şi structurile din subordinea acestora, motiv pentru care, în Registru nu se regăsesc taxele/tarifele stabilite de autorităţile publice locale.

C. În ceea ce priveşte introducerea caselor de marcat electronice cu raportare on-line cel tarziu la 1 ianuarie 2019 - prin aprobarea Hotărârii Guvernului nr.804/2017 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi a legislaţiei subsecvente, a fost asigurat cadrul legislativ care permite implementarea, în cursul anului 2018, a aparatelor de marcat cu jurnal electronic şi posibilitate de transmitere on-line a datelor fiscale către ANAF.

Alte măsuri 1. În scopul eliminării cauzelor care frânează mediul de afaceri în România, în

special legislaţia stufoasă şi modificările frecvente, s-a adoptat Legea 270/2017, Legea prevenirii, care creează premisele pentru prevenirea săvârşirii de contravenţii, fapt ce are un impact macroeconomic semnificativ pe termen mediu şi lung, mai ales asupra IMM-urilor, categorie ce reprezintă motorul oricărei economii moderne, datorită faptului că sunt mai dinamice şi mai flexibile decât întreprinderile mari.

Prin această lege s-au instituit instrumente care asigură prevenirea săvârşirii unor contravenţii, stabilind în sarcina autorităţilor/instituţiilor publice cu atribuţii de control, constatare şi sancţionare a contravenţiilor următoarele:

- adoptarea de măsuri concrete privind informarea, instruirea şi îndrumarea: obligaţia ca, în 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să elaboreze şi să difuzeze materiale documentare şi ghiduri şi/sau să aloce pe pagina de internet secţiuni special dedicate informării publice privind legislaţia referitoare la contravenţii; drepturile şi obligaţiile autorităţilor în activitatea de constatare a contravenţiilor, dar şi ale persoanelor supuse acestor activităţi; indicarea faptelor pentru care autoritatea respectivă are competenţe de constatare şi aplicare a sancţiunilor; să se dezvolte şi să opereze un portal dedicat oferirii de servicii online şi resurse în evderea informării în ceea ce priveşte aspectele menţionate; instruirea în cadrul instituţiilor respective a persoanelor competente care vor desfăşura activitatea de control;

- obligaţia de a aplica, în anumite condiţii şi în cazul săvârşirii anumitor fapte contravenţionale, sancţiunea contravenţională a avertismentului împreună cu stabilirea unui plan de remediere prin care se acordă contravenientului o perioadă de timp (ce nu poate depăşi 90 zile calendaristice) pentru îndeplinirea obligaţiilor legale, cu sau fără reluarea controlului.

18

2. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă se acordă în perioada 1 iulie 2017-30 noiembrie 2018, o singură indemnizaţie de vacanţă sau o singură primă de vacanţă, după caz, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat.

3. Prin Decizia nr. 397/2017 a fost înfiinţat Comitetul interministerial de analiză şi eficientizare a cheltuielilor publice la nivelul Guvernului. Comitetul are ca obiectiv susţinerea la nivel politic a activităţii specifice analizelor de eficientizare a cheltuielilor publice, care să asigure alocarea banilor publice pentru priorităţi din politici, cheltuirea lor în mod eficient şi responsabil şi obţinerea rezultatelor scontate în urma acestor cheltuieli, cu păstrarea sustenabilităţii fiscal-bugetare în ansamblul său.

4. A fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, care permite realizarea unor proiecte de interes naţional şi local, de calitate, pe termen lung.

5. În decembrie 2017 a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 107/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul achiziţiilor publice, pentru a simplifica, clarifica şi corela unele prevederi, precum şi pentru a reduce termenele în procesul de atribuire a contractelor publice

6. In anul 2017 a fost dezvoltat şi implementat Ghidul online al achiziţiilor publice, disponibil la adresa https://www.achizitiipublice.gov.ro/home . Acesta cuprinde instrumente aferente procesului de achiziţie publică utile atât autorităţilor contractante cât şi instituţiilor cu atribuţii de control.

7. A fost demarat procesul de avizare a proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate ca unitate de achiziţii centralizate. Imediat ce această unitate va deveni operaţională, impactul preconizat este diminuarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile care se vor achiziţiona centralizat cu aproximativ 10% – 15%.

8. Prima chirie este un program prin care şomerii care îşi găsesc un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 kilometri de domiciliu pot beneficia de o subvenţie de maximum 75% din valoarea chiriei, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună. Normele de aplicare ale Programului Prima Chirie prin care se reglementează metodologia de acordare a primei de relocare a şomerilor înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi care îşi schimbă domiciliul la o distanţă mai mare de 50 km pentru a se încadra în muncă se regăsesc în HG nr. 374/2017, publicat în Monitorul Oficial în luna iunie 2017.

9. În ceea ce priveşte Codul economic, independent de activităţile derulate la nivelul altor ministere implicate, la nivelul Ministerului Finanţelor Publice s-au constituit două Grupuri de lucru, un Grup de lucru pentru Codul fiscal şi un Grup de lucru pentru Codul de procedură fiscală, prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.692/2017. În cadrul fiecărui Grup de lucru funcţionează Subgrupuri de lucru distincte, pentru domeniile relevante, având drept scop identificarea de soluţii şi idei adecvate pentru îmbunătăţirea legislaţiei fiscale, contabile şi procedural-fiscale.

În acest sens, se organizează periodic întâlniri de lucru la care sunt invitaţi să participe, atât reprezentanţi ai mediului de afaceri, structurilor asociative şi corpurilor profesionale, cât şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Mediul de afaceri, structurile asociative şi corpurile profesionale, au fost de asemenea reprezentate de: Coaliţia pentru Dezvoltarea României; Asociaţia pentru

19

Reformarea Sistemului de Impozite şi Taxe; Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România; Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România; Camera Consultanţilor Fiscali; Asociaţia de Supraveghere Financiară; Asociaţia Română a Băncilor; Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România; Camera Auditorilor Financiari din România; Uniunea Profesiilor Liberale din România; Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Municipiilor din România, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România etc.

Astfel, se are în vedere ca propunerile din Programul de Guvernare, precum şi propunerile suplimentare rezultate urmare dezbaterilor din cadrul subgrupurilor de lucru să devină măsuri aplicabile, parte a unui produs legislativ, accesibil contribuabililor, alături de celelalte reglementări legale din domeniul economic, aşa cum s-a prevăzut la Capitolul – Simplificare din cadrul Programului de politici publice pentru perioada 2017-2020.

În ceea ce priveşte Legea evaziunii fiscale, un proiect de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative este publicat în data de 07.12.2017 pe site-ul MFP.

10. Prin OUG nr. 3/2017 se aplică măsura de deducere a abonamentului medical în sumă de 400 euro anual, la calculul venitului din salarii pentru un salariat.

11. A crescut nivelul deducerilor din impozitul pe venit pentru cei cu salarii mai mici de 3.600 lei

- cu 70% de la 300 la 510 lei pentru cei fără persoane în întreţinere remuneraţi la nivelul salariului minim.

- cu 60% de la 100 lei la 160 lei pentru fiecare persoană în întreţinere

12. S-a redus impozitul pe veniturile din pensii de la 16% la 10%, pentru pensiile mai mari de 2.000 lei

13. A crescut de 2,5 ori a fondului de burse pentru studenţi, de la 83 lei/lună la 201 lei/lună per student

14. Prin OUG nr. 2/2017 se acordă transport gratuit pe calea ferată pentru toţi studenţii, pe toată perioada anului, inclusiv în vacanţe.

15. S-au majorat amenzile pentru munca la negru şi evaziune

16. Începând cu 4 noiembrie 2017 a avut loc o acţiune comună ANAF-MAI - pentru introducerea filtrului 2 - post vamă pentru combaterea contrabandei.

- Total sancţiuni (amenzi şi confiscări): 4,4 milioane lei.

- Numărul vehiculelor reţinute/confiscate: 11

- Numărul infracţiunilor constatate: 34

17. Prin Legea nr. 1/2017 s-au eliminat 102 taxe.

18. Prin OUG nr. 3/2017 nu se impozitează profitul în primii 10 ani de funcţionare pentru firmele de cercetare-dezvoltare

19. De la 1 februarie 2017 s-a eliminat Formularul 088 privind categoria firmelor plătitoare de TVA.

20. Începând cu 1 februarie 2017, prin Legea nr. 2/2017, nu se impozitează veniturile din pensii sub 2.000 lei.

20

Măsuri în sfera de cuprindere ANAF

Sprijinirea conformării voluntare În perioada ianuarie – decembrie 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, gradul

de conformare voluntară la declarare a crescut cu 0,23p.p. (de la 95,57% la 95,34%), iar gradul deconformare voluntară la plată a crescut cu 1,41p.p. (de la 84,03% la 85,44%).

În vederea creşterii gradului de conformare voluntară, în perioada ianuarie – decembrie 2017 au fost emise un număr total de 36 soluţii fiscale individuale anticipate, fiind emise şi 16 decizii de respingere pentru cererile de emitere a unor soluţii fiscale individuale anticipate. Totodată, au fost emise 5 acorduri de preţ în avans unilaterale.

Activitatea de inspecţie fiscală În perioada ianuarie – decembrie 2017, organele de inspecţie fiscală din ANAF au

efectuat un număr de 41.396 verificări (inspecţii fiscale, controale inopinate, controale încrucişate, cercetări la faţa locului) la contribuabili persoane juridice şi fizice, din care 24.533 inspecţii fiscale, urmare cărora:

- au fost stabilite obligaţii fiscale de plată suplimentare (principale şi accesorii) în valoare totală de 8.211,2 mil. lei, din care 7.393,7 mil. lei reprezintă obligaţii fiscale principale;

- au fost aplicate 7.915 amenzi în valoare totală de 20,9 mil. lei; - au fost confiscate bunuri şi numerar însumând 1,6 mil. lei; - au fost înaintate organelor de urmărire penală un număr de 1.981 sesizări, pentru un

prejudiciu total de 2.969,8 mil. lei; - au fost instituite 1.941 măsuri asigurătorii în valoare de 2.547,7 mil. lei; - a fost diminuată pierderea fiscală cu suma de 2.744,8 mil. lei.

În cadrul inspecţiilor fiscale ce au vizat verificarea dosarului preţurilor de transfer, au fost stabilite obligaţii fiscale de plată suplimentare (principale şi accesorii) în valoare totală de 59,99 mil. lei şi a fost diminuată pierderea fiscală cu suma de 316,38 mil. lei.

Activitatea în domeniul antifraudei fiscale

În perioada ianuarie-decembrie 2017, urmare verificării unui număr de 32.518 contribuabili, au fost stabilite/cuantificate prejudicii aferente actelor de sesizare înaintate organelor de urmărire penală şi sancţiuni contravenţionale (amenzi şi confiscări) în sumă totală de 2.142,9 mil. lei.

Din total sume stabilite, 89,4% reprezintă prejudicii aferente actelor de sesizare înaintate organelor de urmărire penală, în timp ce sancţiunile contravenţionale (amenzi şi confiscări) reprezintă 10,6%.

La nivelul structurii de antifraudă fiscală au fost identificate şi instrumentate, pe baza analizei de risc şi în cadrul cooperării interinstituţionale, fenomene de fraudă fiscală cu implicaţii fiscal negative semnificative asupra bugetului statului.

Urmare verificărilor specifice, în perioada de referinţă, au fost înaintate organelor de urmărire penală 443 acte de sesizare pentru un prejudiciu total estimat de 1.915,7 mil. lei.

Valoarea actelor de sesizare care înregistrează prejudicii mai mari de 1 milion lei, reprezintă 96,5% în total valoare prejudicii stabilite prin actele de sesizare înaintate organelor de urmărire penală, în perioada ianuarie - decembrie 2017.

21

Pentru asigurarea recuperării prejudiciilor aferente cazurilor investigate, au fost instituite 535 măsuri asigurătorii în sumă de 716,7 mil. lei.

Pe linia prevenirii evaziunii fiscale şi fraudei fiscale şi vamale au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoarea totală de 227,3 mil. lei, reprezentând amenzi contravenţionale şi confiscări de bunuri, sume de bani în numerar şi venituri a căror provenienţă a fost considerată ilicită.

În anul 2017 s-a dispus suspendarea activităţii unui număr de 522 operatori economici, din care 332 în principal pentru abateri de la prevederile O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (256 suspendări pentru nedotare aparate de marcat electronice fiscale, 76 suspendări pentru neutilizare aparate de marcat electronice fiscale) şi 190 pentru abateri de la prevederile Legii nr. 227/2015.

Activitatea in domeniul vamal Planul de încasări alocat a fost realizat în procent de 102.8%, respectiv plan alocat în valoare de 8.642,3 mil. lei, fiind realizat în valoare de 8.882,0 mil. lei.

In anul 2017 au fost depuse şi acceptate 2.191.536 de declaraţii vamale, faţă de 2.018.184 declaraţii vamale derulate în 2016, reprezentând o creştere de 9%.

Totodată au fost încasate taxe vamale în sumă totală de 918,5 mil. lei, accize de 786,8 mil. lei, TVA 7.120,3 mil. lei şi a fost stabilit TVA amânat de la plată în vamă în suma totală de 6.785,2 mil. lei.

Totalul drepturilor vamale încasate în vamă, împreună cu TVA amânat de la plată se ridică la suma totală de 15.610,8 mil. lei, faţă de 14.660,2 mil. lei în 2016, reprezentând o creştere de 6%.

În domeniul activităţii de control ulterior şi reverificare a declaraţiilor vamale,au fost derulate 96.282 acţiuni de control şi reverificare a declaraţiilor vamale depuse şi acceptate, din care 1.370 acţiuni de control vamal ulterior la sediul agenţilor economici si au fost identificate 3.519 fraude şi iregularităţi, întocmindu-se decizii de regularizare a situaţiei în valoare totală de 121.8 mil. lei.

Cuantumul amenzilor aplicate în anul 2017 urmare a controlului ulterior sau reverificării declaraţiilor vamale şi a echipelor mobile este de 18.9 mil. lei.

Valoare estimată a confiscărilor de bunuri şi numerar, cu excepţia confiscărilor de ţigarete a fost în anul 2017 de 43.7 mil. lei.

Pentru asigurarea recuperării prejudiciilor stabilite în urma controalelor efectuate, au fost instituite 3 măsuri asigurătorii în sumă de 3 mil. lei.

În domeniul controalelor specifice cu echipe canine, au fost confiscate bunuri după cum urmează: ţigarete – 6.566.630 fire, tutun – 28 kg, alcool – 442 litri, autovehicule – 30, alte bunuri/sume de bani – în valoare de 386.423 lei şi au fost aplicate sancţiuni într-un număr de 462 cazuri, amenzile aplicate fiind în cuantum de 1,65 mil. lei, precumşi un număr de patru descoperiri de droguri/substanţe interzise.

22

Măsuri de stimulare a economisirii şi investirii

1. Emiterea de titluri de stat pe termen mediu şi lung pentru populaţie La nivelul MFP a fost creat cadrul legal, procedural si operational pentru introducerea

noului instrument de emisiune de titluri de stat destinate populatiei prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei statului, prin aprobarea HG nr. 682/2017 pentru modificarea si completarea normelor metodologice la datoria publica, a OMFP nr. 3139/2017 privind aprobarea emiterii titlurilor de stat destinate populaţiei, prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului, în cadrul Programului Tezaur.

În perioada imediat următoare se va derula o campanie de informare şi promovare a emisiunilor planificate pentru al doilea trimestru al acestui an, urmând a fi publicat şi prospectul de emisiune aferentcelui de-al doilea trimestru, care va include termenii şi condiţiile financiare ale emisiunilor care vor fi lansate.

Titlurile de stat in cadrul Programului Tezaur vor fi emise in baza unor prospecte trimestriale, volumul indicativ anuntat prin planul de finantare aferent anului 2018 fiind de 4 miliarde lei.

Titlurile de stat emise in cadrul Programului TEZAUR vor avea nominala de 1 leu (in scopul cresterii accesului populatiei la acest instrument), vor fi emise in forma dematerializata si vor fi netransferabile, netranzactionabile si nu pot fi rascumparate in avans. De asemenea, veniturile aferente aferentedetinerii acestora sunt neimpozabile.

În contextul diversificării bazei de investitori în titlurile de stat și pentru o distribuire cât mai largă a instrumentelor de economisire destinate populației, este în curs de avizare baza legală prin care se autorizează Poșta Română să intermedieze vânzarea și efectuarea plăților aferente acestor instrumente de datorie publică. Odată ce cadrul legal va fi aprobat, programul emisiunilor de titluri de stat destinate populației va fi lansat atât prin unitățile operative ale Trezoreriei Statului cât și prin rețeaua de oficii ale CN Poșta Română. În același timp, MFP urmează să poarte discuții cu reprezentanții Consiliului Concurenței în vederea discutării posibilelor implicații prin prisma reglementărilor din domeniul ajutorului de stat.

2. Creşterea accesului la finanţare a IMM-urilor

Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 110/20.12.2017 s-a aprobat Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM Invest România. În prezent se lucrează la normele metodologice de aplicare.

Prin Programul de susţinere a IMM-urilor se are în vedere acordarea de garanţii de stat, prin intermediul FNGCIMM, pentru creditele bancare pentru capital de lucru şi credite de investiţii contractate de IMM-uri. Procentul de garantare este de 50% din valoarea finanţării, cu excepţia proiectelor de centre de agreement pentru care procentul de garantare este de 80%.

Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar este de 10.000.000 lei, iar valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiţii.

Programul prevăzut este un program multianual de încurajare şi de stimulare a dezvoltării IMM-urilor.

Plafonul anual al garanţiilor de stat care pot fi emise se stabileşte prin Hotărâre de Guvern, iar condiţiile de acordare a garanţiilor de stat, precum şi regulile de gestionare a

23

plafoanelor anuale şi garanţiilor se vor stabiliprin aprobarea prin act normativ a normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă nr.110/2017.

Durata maximă a finanţării este de 120 luni, în cazul creditelor pentru investiţii şi de maxim 24 luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru. Liniile de credit pot fi prelungite cu maximum 24 luni.

Principalele avantaje ale Programului:

eliminarea principalei constrângeri a beneficiarilor de tip IMM în accesarea creditelor, şi anume lipsa garanţiilor;

stimularea instituţiilor de credit în crearea de produse de finanţare care să se adreseze unui segment de IMM-uri cu profil de risc ridicat prin oferirea unui produs de garantare în nume şi cont stat;

sprijinirea dezvoltării sectorului IMM atât prin consolidarea societăţilor existente cât şi prin stimularea înfiinţarii de noi întreprinderi mici sau mijlocii.

3. Înfiinţarea Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii În data de 09.02.2017 a fost aprobat ”Memorandumul privind demararea demersurilor

privind crearea Fondului Suveran de Investiţii şi Dezvoltare”, prin care s-a înfiinţat un grup de lucru care să analizeze modalităţile şi forma optimă de înfiinţare a FSDI, sub coordonarea Ministerului Economiei. Ulterior, grupul de lucru s-a transformat într-o comisie interministerială, tot sub coordonarea Ministerului Economiei, care în luna mai 2017 a elaborat un proiect de lege privind înfiinţarea şi funcţionarea FSDI. În cadrul şedinţei de Guvern din data de 30 iunie 2017 a fost discutat în primă lectură proiectul de lege privind înfiinţarea FSDI şi s-a stabilit ca gestionarea procesului de elaborare a proiectului de act normativ să treacă în sarcina Ministerului Finanţelor Publice. Drept urmare, în luna august 2017, MFP a aprobat intern proiectul de lege privind înfiinţarea FSDI şi pentru modificarea unor acte normative şi a iniţiat un larg proces de consultare publică pe acest proiect de lege. Astfel, în cadrul procesului de consultare publică pe proiectul de lege publicat pe site-ul MFP s-au primit observaţii atât de la instituţiile publice (pana in prezent nu s-a primit punctul de vedere al Ministerului Economiei)şi guvernamentale implicate în procesul de avizare, cât şi de la instituţiile internaţionale (CE, FMI, BM, BEI, BERD), precum şi de la companii private şi societatea civilă.

În procesul de elaborare a actului normativ cat si in elaborarea propunerilor de revizuire a actului normativ initial ca urmare a observaţiilor primite în procesul de consultare publică s-a urmărit ca FSDI să fie astfel înfiinţat încât să fie clasificat ca o companie în afara sectorului administraţiei publice de către Eurostat potrivit metodologiei UE, respectiv să nu aibă impact pe deficit şi datorie guvernamentală.

Drept urmare, Institutul Naţional de Statistică (INS) a iniţiat procesul de consultare cu Eurostat privind clasificarea FSDI, care a solicitat informaţii suplimentare şi clarificări în data de 13 noiembrie 2017.

În şedinţa de Guvern din 16 decembrie 2017 la secţiunea documente confidenţiale a fost aprobat Memorandum privind înfiinţarea FDSI, care prevedeaprobarea susţinerii proiectului de act normativ, fie sub forma unor amendamente formulate în cadrul dezbaterilor din Parlamentul României pe iniţiativa legislativă existentă, fie printr-o altă modalitate, care să conducă la forma proiectului de lege revizuit ca urmare procesului de consultare publica act normativ, dar având în vedere şi argumentele prezentate în propunerea de răspuns la

24

întrebările şi clarificările solicitate de către Eurostat şi care au fost transmise către Eurostat în data de 22 decembrie2017.

Discuţiile privind clasificarea FSDI în afara sectorului administraţiei publice au continuat cu reprezentanţii Eurostat în cadrul vizitei de dialog din perioada 6-8 februarie 2018, urmare cărora a rezultat că în ultimul proiect de lege transmis către Eurostat există anumite prevederi care afectează clasificarea FSDI fiind necesare o serie de amendamente referitoare la formele de sprijin ale statului, autonomia de decizie în administrarea activelor si pasivelor FSDI, guvernaţa corporatistă şi activitatea FSDI. După aprobarea acestor amendamente de către Guvern, se va transmite către Eurostat proiectul de lege şi Actul constitutiv revizuite, în scopul obţinerii cât mai urgent posibil a opiniei ex-ante. În paralel, în Parlament vor fi susţinute amendamente la iniţiativa legislativă existentă în prezent, potrivit amendamentelor aprobate de Guvern.

4. Înfiinţarea unei Bănci de Dezvoltare şi Investiţii În urma procesului de consultare publică pentru proiectul de lege privind funcţionarea

Băncii de Dezvoltare a României elaborat de MFP la finele anului 2015, din observaţiile primite de la instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD, FMI), instituţii similare din ţări cu tradiţie în privinţa băncilor de dezvoltare (Germania - KfW, UK – BBB (British Business Bank), Italia Franţa – CDC (Caisse des Depots et Consignations)), Comisia Europeană (DG Competition), a reieşit că un aspect esenţial care trebuie parcurs înainte de crearea cadrului legislativ se referă la implementarea recomandării prevăzută de Comunicarea Comisiei Europene privind băncile naţionale de promovare din 22 iulie 2015 de a realiza o evaluare independentă ex-ante care să fundamenteze necesitatea înfiinţării unei bănci de promovare pentru toate domeniile de activitate.

Pentru realizarea evaluării ex-ante a disfuncţionalităţilor pieţei financiare ce stă la baza creării cadrului legal pentru înfiinţarea BND, România a solicitat sprijin din partea Comisiei Europene (CE), şi drept urmare, în luna iunie 2017 CE a aprobat acordarea de asistenţă tehnică României pentru înfiinţarea BND, în cadrul unui proiectul care se va derula pe o perioadă de 8 luni de la data semnării contractului pentru serviciile de consultanţă între CE şi Consultant (firmă de consultanţă). În acest sens, CE a elaborat, cu consultarea MFP, termenii de referinţă pentru acest proiect şi i-a transmis spre avizare Ministerului Finanţelor Publice. Potrivit acestor termeni de referinţă proiectul privind înfiinţarea BND are următoarele componente:

1) Elaborarea analizei independente ex-ante privind disfuncţionalităţile pieţei financiare din România, care vor fi adresate de Banca Naţională de Dezvoltare a României;

2) Elaborarea unui studiu de prefezabilitate pentru 2 scenarii privind structura juridică şi de funcţionare a Băncii Naţionale de Dezvoltare a României;

3) Implementarea studiului de fezabilitate pentru structura selectată pentru Banca Naţională de Dezvoltare a României;

4) Prezentarea unei foi de parcurs cuprinzând planul de acţiune detaliat care va fi utilizat ca instrument de îndrumare şi monitorizare pe parcursul fazei de implementare a proiectului privind Banca Naţională de Dezvoltare a României.

În şedinţa de Guvern din 16 decembrie 2017 la secţiunea documente confidenţiale a

fost aprobat Memorandum privind aprobarea Termenilor de referinţă pentru înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare a României. Urmare avizării termenilor de referinţă de către Guvern,

25

în a doua parte a lunii decembrie CE a iniţiat procedura de achiziţie a serviciilor de consultanţă pentru acest proiect. În prezent se asteaptă comunicarea CE cu privire la firma de consultanţă selectată în vederea demarării proiectului privind înfiinţarea BND. La începutul lunii martie 2018, Comisia Europeană a finalizat procedura de achiziție a serviciilor de consultanță în acest sens fiind selectat Consultantul (firma de consultanță) pentru realizarea proiectului, iar în perioada 5-6 martie 2018 au avut loc primele întâlniri dintre reprezentanții MFP, CE, Eximbank și Consultant. Pentru primele doua componente „Elaborarea analizei independente ex-ante privind disfuncționalitățile pieței financiare din România care vor fi adresate de Banca Națională de Dezvoltare a României” și „Elaborarea unui studiu de prefezabilitate pentru 2 scenarii privind structura juridică și de funcționare a Băncii Naționale de Dezvoltare a României” s-a agreat ca proiectele de rapoarte să fie transmise pe 25 mai 2018, astfel încât până cel târziu la mijlocul lunii iunie a.c. pe baza rapoartelor finale și a unei note de prezentare a principalelor aspecte necesare amendării proiectului de lege din Parlament, Guvernul României să decidă asupra structurii pe baza căreia se va crea Banca Națională de Dezvoltare a României și să fie în măsură să prezinte principalele aspecte ce trebuie amendate în inițiativa legislativă din Parlament în a doua parte a lunii iunie a.c. Este important de menționat că abia în cadrul raportului pentru componenta nr. 3 „Implementarea studiului de fezabilitate pentru structura selectată de către Guvern pentru Banca Națională de Dezvoltare a României” care are termen de realizare a proiectului de raport 21 septembrie 2018, se vor prezenta aspectele detaliate ce trebuie cuprinse în legislația primară şi secundară pentru înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României în baza cărora se va amenda inițiativa legislativă din Parlament. Proiectul de raport aferent componentei 4 „Prezentarea unei foi de parcurs cuprinzând planul de acțiune detaliat care va fi utilizat ca instrument de îndrumare și monitorizare pe parcursul fazei de implementare a proiectului privind Banca Națională de Dezvoltare a României” se va transmite până la 21 septembrie 2018. Coordonarea tuturor activităților din cadrul proiectului se va realiza de către un Comitet consultativ a cărui conducere va fi asigurată de MFP, prin Direcția generală trezorerie și datorie publică, care va avea ca scop coordonarea, îndrumarea și orientarea în probleme cheie pentru proiect. Din cadrul Comitetului consultativ vor face parte pe lângă reprezentanții MFP, ai Comisiei Europene și ai Consultantului, reprezentanți ai Eximbank, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Fondurilor Europene și ai Băncii Naționale a României.

26

2. POLITICI ÎN DOMENIUL ECONOMIEI 

Politici industriale

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Politici industriale: Programul de investiţii publice de tip greenfield;

Programul de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiţii brownfield;

Programul de dezvoltare a reţelei de energie;

Programul Naţional "Promovarea proprietăţii intelectuale româneşti;

Programul privind atragerea de investiţii străine cu valoare adăugată ridicată.

• Politici în domeniul Resurselor minerale neenergetice: Modificarea Legii minelor nr. 85/2003;

Programul de cercetare geologică a resurselor minerale;

Programul privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite;

Programul privind domeniul Apelor Minerale.

• Protecţia consumatorilor: Programul privind dezvoltarea şi consolidarea drepturilor consumatorilor;

Programul privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare şi evaluare a gradului de satisfacţie a consumatorilor;

Programul privind Reorganizarea Larex;

Program privind stimularea constituirii/funcţionării adecvate a centrelor de consultanţă şi informare a consumatorilor;

În Parlament sunt depuse legile pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi a Bancii de Dezvoltare a Romaniei - necesare pentru stimularea economică şi dezvoltarea anteprenoriatului, PSD cerând dezbaterea proiectelor în procedura de urgenţă.

S-a înfiinţat în anul 2017, prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, Consiliului de Programare Economică.

În cadrul programului de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiţii Brownfield - inventariere s-a finalizat în 2017:

• Procesul de inventariere a siturilor contaminate;

• Constituirea unui grup de lucru pentru analiza şi definitivarea listei de situri miniere contaminate în vederea finanţării;

• Actualizarea Inventarului Naţional al Siturilor Contaminate.

27

În ceea ce priveşte programul naţional "Promovarea proprietăţii intelectuale româneşti" s-a realizat de către OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci):

• Organizarea de evenimente pentru conştientizarea mediului de afaceri şi mediului universitar şi al cercetării în legătură cu importanţa protecţiei proprietăţii industriale;

• Organizarea, împreună cu organizaţiile internaţionale, de evenimente pentru promovarea protecţiei proprietăţii industriale în Uniunea Europeană sau în alte state pe baza Acordurilor Internaţionale la care România este parte.

În vederea creării unor noi instrumente de investiţii publice - Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului s-a finalizat în urma adoptării la data de 30.06.2017 Operaţionalizarea Comitetului Interministerial pentru Competitivitate (CIC) prin includerea componentei de specializare inteligentă care se va reflecta prin crearea unui sub-grup de lucru pentru stabilirea sinergiilor între strategiile de specializare inteligentă la nivel naţional şi la nivel regional, asigurând corelarea cu platforma RIS3, pentru elaborarea Programului Naţional de Specializare Inteligentă. În data de 28.04.2017 s-a realizat Stabilirea ideilor de proiecte şi identificarea partenerilor în consorţii în vederea depunerii de propuneri de proiecte în cadrul programului de finanţare INTERREG EUROPE, Axa prioritară 1.b. iar pe 30.06.2017 s-a adoptat elaborarea a două propuneri de proiecte în cadrul Programului INTERREG EUROPE, Axa prioritară 1.b., Prioritatea de investiţii 1 (b).

În vederea îmbunătăţirii legislaţiei privind redevenţele şi crearea cadrului juridic privind exploatările off-shore s-a constituit în anul 2017 cu sprijinul Guvernului României, Comisia interministerială în scopul elaborării Legii Redevenţelor şi s-a realizat Proiectului de Lege a Redevenţelor.

Politici în domeniul resurselor minerale neenergetice

În data de 16.01.2017 s-a constituit Comisia interministerială în scopul modificării şi completării Legii Minelor nr. 85/2003. De asemene, în urma aprobării de către Parlamentul României pe 01.06.2017 s-a realizat Proiectul de modificare şi completare a Legii Minelor de către Comisia Interministerială.

În cadrul programului privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite - Cupru Min s-a adoptat în decembrie 2017 continuarea cercetărilor privind posibilităţile de prespălare a minereului pentru eliminarea aluminosilicaţilor.Tehnologia a fost aplicatâ începând cu 01.06.2017, având ca rezultat creşterea conţinutului în cupru, de la 20% la cca 22% în conţinut şi a randamentului uzinei de la 80% la 82%.

De asemenea, tot în decembrie 2017 s-a finalizat:

• reducerea costului de producţie. În aceasta etapa costurile de producţie au scăzut cu cca 14%;

• reducerea costurilor de energie, carburanţi, bile şi apă. În această etapă costurile de productie s-au redus cu cca 14%;

• reducerea consumurilor de carburanţi. În această etapă costurile de producţie au scăzut cu cca 18%.

Programul de cercetare geologică a resurselor minerale a fost finalizat în totalitate. Astfel, în data de 27.07.2017 s-a realizat proiectul de lege privind adoptarea Programului Naţional de Cercetare Geologică. În decembrie 2017 s-a susţinut în Parlament proiectul de lege privind adoptarea Programului Naţional de Cercetare Geologică.

28

În cadrul programului privind domeniul apelor minerale s-a constituit de către Parlamentul României Comisia interministeriale în scopul elaborării Legii Apelor Minerale. De asemenea, s-a realizat Proiectului de Lege a Apelor Minerale care a încheiat circuitul de avizare internă şi a intrat pe circuitul de avizare externă în data de 17.10.2017.

Pentru programul strategie dezvlotarea industriei de apărare s-a finalizat evaluarea stării industriei naţionale de apărare.

Protecţia consumatorilor În ceea ce priveşte programul privind reorganizarea LAREX, în data de 31.03.2017

s-a elaborat strategia de contractare a echipamentelor necesare necesare creşterii volumului de activitate iar pe 18.07 2017 s-a încheiat procesul de identificare a potenţialilor clienţi (publici, privaţi) interesaţi de analize pe apă. De asemenea s-a adoptat pe 15.06.2017 procedura de achiziţie a echipamentelor necesare (în cazul identificării clienţilor) iar în data de 01.08.2017 LAREX a adoptat etalonarea şi achiziţia de materiale de referinţă.

În cadrul programului privind centrele de informare pentru consumatori ANPC a realizat protocolul cu Ministerul Turismului privind informarea consumatorilor prin intermediul Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică. Tot în cadrul acestui program, ANPC a adoptat pe 1.03.2017 distribuirea materialelor informative în 50 de centre de informare şi promovare turistică, iar în data de 15.04.2017 distribuirea materialelor informatice în celelalte centre de informare turistică.

În privinţa legii insolventei persoanelor fizice, institutia responsabilă de aplicarea acesteia fiind Autoritatea Nationala pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) a intrat in vigoare la data de 31 iulie 2017 OG 6/2017. De asemenea, s-a adoptat la 30.05.2017 de către Guvernul României, hotărârea privind modificarea şi completarea HG 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea ANPC, iar în data de 09.06.2017 hotărâre privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. În anul 2017, volumul producţiei industriale a înregistrat o redresare semnificativă, creşterea cu 8,2%, faţă de anul anterior, fiind cea mai mare creştere anuală din ultimii zece ani. Aceasta s-a datorat, în principal, industriei prelucrătoare care a înregistrat o creştere de 8,9%.

29

Unele dintre ramurile industriei prelucrătoare precum fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (33,6%), fabricarea echipamentelor electrice (+27,2%), tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor (+19,0), fabricarea produselor farmaceutice (+17,3), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+15,7), fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie (+11,0), au înregistrat evoluţii mult superioare acesteia.

In cadrul marilor grupe industriale este de remarcat creşterea semnificativă a producţiei de bunuri de capital cu 12,4%.

De menţionat că dinamica producţiei industriale se menţine şi în anul 2017 sub creşterile valorii nominale a cifrei de afaceri (+11,7%). Decalajul este susţinut şi de faptul că, în această perioadă, preţurile producţiei industriale s-au majorat cu 3,61%.

Creşterea volumului producţiei industriale (serie ajustată funcţie de numărul de zile lucrătoare) a fost în anul 2017 de 8,8%, cu mult peste cea înregistrată în UE 28 (+3,3%), ceea ce a situat ţara noastră pe primul loc, la nivelul întregii Uniuni.

Pentru anul 2017, comparativ cu anul 2016, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 11,7%, cea mare valoare înregistrată pentru această perioadă de după anul 2011. Această evoluţie a fost influenţată în special de industria prelucrătoare a cărei cifră de afaceri s-a majorat cu 20,5%.

Dintre marile grupe industriale cele mai bune evoluţii s-au înregistrat în industria energetică şi în industria bunurilor de capital ale căror cifre de afaceri s-au majorat cu 30,4%, respectiv 14,7%.

In această perioadă, comparativ cu anul anterior, şi comenzile noi din industria prelucrătoare au înregistrat o creştere, în termeni nominali, cu 12,9%, aceasta fiind cea mai mare creştere din ultimii şase ani.

Majorări importante s-au înregistrat în industria metalurgică (+29,1%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (+17,9%), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+17,6%) , fabricarea autovehiculelor de transport rutier (+15,7 %) şi fabricarea echipamentelor electrice (+15,3%).

Pe marile grupe industriale cele mai mari creşteri au fost în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+27,2%) şi industria bunurilor intermediare (+17,3%).

Un aspect deosebit şi care merită menţionat este faptul că această creştere a volumului producţiei industriale nu s-a bazat pe un consum ridicat de energie electrică. În anul 2017 consumul de energie electrică din economie, din care cca. 66% îl reprezintă consumul din industrie, a crescut, comparativ cu anul anterior cu numai 1,1%. Această situaţie a determinat, cu siguranţă, o creştere semnificativă a eficienţei energetice din industrie şi chiar din economie dacă luăm în calcul creşterea estimată la cca. 7% a economiei.

30

3.  FONDURI EUROPENE 

• Utilizarea instrumentelor financiare şi teritoriale, în vederea sprijinirii IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi și de garanții pentru fazele incipiente și de creştere.

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanțare, atât pentru beneficiarii publici, cât și pentru cei privați.

• Timpi scurți de evaluare pentru proiectele depuse și semnarea rapidă a contractelor de finanțare.

• Acreditarea tuturor autorităţilor de management.

• Achitarea fără întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor.

• Monitorizarea atentă a fiecărui proiect, prin introducerea funcției de manager de proiect în cadrul Autorităților de Management și obligația unei întâlniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului.

• Analiza fiecărui program operațional şi realocarea de fonduri către sectoarele cu potenţial maxim de absorbţie, atât în interiorul cât și între programele operaţionale, pentru a evita riscul dezangajarii fodurilor alocate Romaniei.

• Măsuri de simplificare și evitare a supra-proceduralizării și birocrației excesive.

• Îmbunătăţirea sistemului administrativ şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene.

În anul 2017 au fost demarate de către MDRAPFE, în colaborare cu ministerele de linie, procedurile privind lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanţare, atât pentru beneficiarii publici, cât şi pentru cei privaţi. Implementarea acestei măsuri se realizează permanent, iar până la data de 12 ianuarie 2018 au fost lansate 173 de apeluri de proiecte pentru cele 7 programe operaţionale (PO Infrastructură Mare, PO Capital Uman, PO Competitivitate, PO Regional, PO IIMM, PO Capacitate Administrativă şi PO Asistenţă Tehnică). Bugetul total pentru apelurile lansate este de aprox. 20,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă 79% din alocarea disponibilă pentru implementarea acestor programe (fără rezerva de performanţă).

Acreditarea tuturor autorităţilor de management a fost realizată de către MDRAPFE în colaborare cu Autoritatea de Audit (AA), acreditându-se autorităţile implicate în sistemul de gestiune şi control pentru programele operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020. De menţionat este faptul că în momentul preluării guvernării, niciuna dintre aceste autorităţi nu avea documentaţia necesară pregătită.

În ianuarie 2017, pentru introducerea unor opţiuni de costuri simplificate a unor rate forfetare şi bareme standard pentru costurile unitare în normele naţionale şi regionale referitoare la eligibilitate, MDRAPFE a transmis către CE actul privind costurile

31

standard pentru subvenţia acordată angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor. Acesta a fost aprobat în procedura legislativă a Comisiei Europene.

Au fost finalizate de către AM POCU metodologiile de stabilire a costurilor standard pentru două tipologii de cheltuieli, respectiv costuri standard pentru formare profesională şi costuri standard pentru serviciile de creşă. Forma finală a propunerii pentru Actul delegat privind costurile standard pentru formare profesională se află în dezbatere cu reprezentanţii DG EMPL. Sumele estimate care ar urma să se ramburseze de către CE în baza acestor doua tipuri de costuri simplificate se ridica la aproximativ 500 mil euro. Costurile standard pentru formare profesională presupun eliminarea birocraţiei şi creşterea vitezei de implementare a proiectelor în sensul în care se vor acorda sume fixe pentru fiecare absolvent certificat în cursurile de formare profesională, fără a fi necesare prezentarea de documente justificative suplimentare.

S-au avut în vedere elaborarea de metodologii în ceea ce priveşte:

• costurile standard pentru serviciile de creşă, care presupun acordarea unei sume fixe/lună pentru fiecare copil care este înscris la creşă, cu condiţia ca părintele (tutorele) să aparţină grupurilor vulnerabile şi să demonstreze că este în căutarea unui loc de muncă;

• costuri standard aferente primelor de mobilitate, ucenicie şi stagii de practica, precum şi programelor de tipul a doua şansă;

• AM POCU a demarat procedura de dezvoltare a unor costuri standard legate de analizele medicale (screening medical).

În cadrul diferitelor programe operaţionale s-au elaborat norme de simplificare a unor rate forfetare şi anume:

• POCU urmăreşte introducerea pentru toate apelurile de proiecte a opţiunii de decontare a cheltuielilor indirecte ca rată forfetară de 15% din costurile directe eligibile cu personalul;

• POR poate introduce pentru proiectele de asistenţă tehnică POR opţiunea de decontare a cheltuielilor indirecte ca rată forfetară de 15% din costurile directe cu personalul, unde beneficiari sunt organismele intermediare;

• POC urmăreşte ca în domeniul cercetării - dezvoltării să se aplice opţiunea de decontare a cheltuielilor indirecte ca rată forfetară de 25% din costurile directe eligibile cu personalul şi analizează posibilitatea de aplicare a altor costuri simplificate.

Utilizarea instrumentelor financiare şi teritoriale, în vederea sprijinirii IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi şi de garanţii pentru fazele incipiente şi de creştere este una dintre măsurile PG implementată tot de către MDRAPFE. În cadrul PO Regional a fost semnat la data de 21 iulie 2017 Acordul de finanţare între MDRAPFE şi FEI în calitate de Fond al Fondurilor pentru implementarea instrumentului de equity pentru IMM-urile aflate în faza de creştere, cu finanţare din POR – axa 2. Apelul pentru expresii de interes a fost publicat la data de 25 octombrie 2017 pe site –ul MDRAPFE şi site-ul FEI, cu termen de depunere 22/01/2018.

PO Competitivitate a realizat Acordul de Finanţare între MDRAPFE şi FEI, în calitate de Fond al Fondurilor, acesta fiind semnat la data de 20 septembrie 2016, pentru cele două instrumente financiare:

32

a). instrumentul de creditare cu partajarea riscurilor, pentru care la sfârşitul lunii decembrie 2017 s-a semnat acordul operaţional cu ProCredit pentru alocarea integrala de 15.15 m EUR pentru creditarea subvenţionată (portofoliu 30.3 m EUR, incluzând contribuţia băncii);

b). instrumentul de accelerare şi fonduri SEED, la sfârşitul lunii decembrie 2017 semnându-se acordul operaţional cu Fondul manager GapMinder pentru jumătate din alocarea pentru capital de risc (22 m EUR plus contribuţia privata in curs de semnare). Pentru cealaltă jumătate este în desfăşurare evaluarea calitativă a unui intermediar de pe lista de rezervă.

În cadrul Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri a fost semnat la 20/10/2016 Acordul de finanţare între MDRAPFE şi FEI şi Acordul Intercreditor între MDRAP, UE, FEI şi BEI şi a fost transmisă aplicaţia de plată în valoare de 93 mil euro.

S-au semnat acorduri de finanţare cu 8 bănci care au început deja implementarea:

1. Raiffeisen Bank (RON si EUR) 2. BCR (RON si EUR) 3. ProCredit (RON) – 4. Banca Transilvania (RON si EUR) 5. BancPost (RON si EUR) 6. BRD-Groupe Société Générale 7. ING 8. Libra Internet Bank.

Prin intermediul PO Capital Uman s-a elaborat un Memorandum pentru încredinţarea implementării instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, către Fondul European de Investiţii (FEI), în calitate de Fond de implementare, Memorandumul fiind pe circuitul de avizare.

S-a realizat prin MY SMIS/SMIS 2014+, având ca for decizional MDRAPFE, măsura privind crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii şi până la achitarea lor de către autorităţile de management. Astfel, în prezent toate proiectele finanţate din FSI se derulează exclusiv prin intermediul sistemului informatic MySmis/SMIS 2014+; interacţiunea cu beneficiarul fiind online asigurându-se în acest fel un mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii şi până la achitarea lor de către autorităţile de management.

În ianuarie 2017, pentru introducerea opțiunilor de costuri simplificate pentru decontarea cheltuielilor către beneficiari, MDRAPFE a transmis către CE solicitarea de emitere a unui Act Delegat privind costurile standard pentru subvenția acordată angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor. Acesta a fost aprobat în procedura legislativă a Comisiei Europene.

De asemenea, au fost finalizate de către AM POCU metodologiile de stabilire a costurilor standard pentru două tipologii de cheltuieli, respectiv costuri standard pentru formare profesională și costuri standard pentru serviciile de creșă (care presupun acordarea unei sume fixe/ lună pentru fiecare copil care este înscris la creșă, cu condiția ca părintele (tutorele) să aparțină grupurilor vulnerabile și să demonstreze că este în căutarea unui loc de muncă). Forma finală a propunerii pentru Actul delegat privind costurile standard pentru formare profesională se află în dezbatere cu reprezentanții DG EMPL. Sumele estimate care ar urma să se ramburseze de către CE în baza acestor două tipuri de costuri simplificate se ridică la aproximativ 500 mil euro. Costurile standard pentru formare profesională presupun eliminarea birocrației și accelerarea procesului de implementare a proiectelor în sensul în care

33

se vor acorda sume fixe pentru fiecare absolvent certificat în cursurile de formare profesională, fără a fi necesare prezentarea de documente justificative suplimentare.

AM POCU a demarat elaborarea de metodologii în ceea ce privește:

- costuri standard aferente primelor de mobilitate, ucenicie și stagii de practică, precum și programelor de tipul a doua șansă;

- costuri standard legate de analizele medicale (screening medical).

În cadrul diferitelor programe operaționale se utilizează rate forfetare pentru decontarea cheltuielilor indirect:

- POCU: decontare a cheltuielilor indirecte ca rată forfetară de 15% din costurile directe eligibile cu personalul;

- POR: pentru proiectele de asistență tehnică aplicarea opțiunea de decontare a cheltuielilor indirecte ca rată forfetară de 15% din costurile directe cu personalul, unde beneficiarii sunt organismele intermediare;

- POC: în domeniul cercetării - dezvoltării să se aplice opțiunea de decontare a cheltuielilor indirecte ca rată forfetară de 25% din costurile directe eligibile cu personalul și analizează posibilitatea de aplicare a altor costuri simplificate.

De asemenea, solicităm introducerea unui nou paragraf cu următorul conținut:

- POAT, prin Ghidul Solicitantului aprobat conform Ordinului ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 6789/14.11.2017, a introdus opțiunea de decontare a cheltuielilor indirecte ca rată forfetară de 15% din costurile directe cu personalul pentru beneficiarii POAT.

Simplificarea şi evitarea supra-proceduralizării şi birocraţiei excesive prin simplificarea orientărilor pentru solicitanţi, operaţionalizarea SMIS 2014+, simplificarea procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi, introducerea unor opţiuni de costuri simplificate, a unor rate forfetare şi bareme standard pentru costurile unitare şi normale naţionale şi regionale referitoare la eligibilitate şi simplificarea procedurilor pentru autorizaţiile de construire a fost implementată prin adoptarea OUG 49/2017 şi a normelor de aplicare a acesteia. S-au efectuat modificări ale ghidului general la POR şi a Metodologiei de Evaluare şi Selecţie POCU precum şi îmbunătăţirea permanenta a SMIS 2014+, pe măsură ce beneficiarii şi autorităţile identifică dificultăţi prin adoptare

De asemenea a fost adoptată OG nr. 27/30 august pentru modificare OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014—2020 şi s-a modificat OUG nr.66/2011 privind prevenirea constatarea şi sancţionarea neregulilor: Propunerea de modificare a OUG 66/2011 a fost în consultare publică pe site-ul MDRAPFE în perioada 7-18 decembrie 2017. În prezent proiectul se află pe circuitul de avizare internă. Această măsură a fost realizată de către MDRAPFE, sub autoritatea Guvernului şi are un caracter permanent de implementare.

Monitorizarea atentă a fiecărui proiect prin introducerea funcţiei de manager de proiect în cadrul AM si obligaţia unei întâlniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului a fost realizată prin procedurile operaţionale ale fiecărei Autorităţi de Management.

În ceea ce priveşte analiza fiecărui program operaţional şi realocarea de fonduri către sectoarele cu potenţial maxim de absorbţie, aceasta a fost demarată în luna iunie, iar în luna iulie 2017 a fost agreată cu CE o prima realocare în cadrul POR şi POIM, pentru a asigura resursele financiare necesare maximizării gradului de absorbţie. În acest sens, a fost

34

majorată alocarea financiară aferentă susţinerii IMM-urilor, a transferului tehnologic, iluminatului public şi proiectelor integrate de dezvoltare pentru oraşele mici în cadrul POR.

Pentru perioada 2017-2020, România beneficiază de o alocare suplimentară de cca 45 mil Euro în cadrul YEI - regiunile eligibile YEI sunt: Sud-Est, Sud Muntenia şi Sud-Vest Oltenia. Ca urmare, AMPOCU a agreat cu reprezentanţii CE-DG Employment detaliile tehnice pentru modificarea Programului.

În cadrul POAT, pentru a asigura capacitatea şi instrumentele necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din FESI, au fost suplimentate fondurile alocate AP 3 cu suma de 76,58 mil. euro (FEDR şi cofinanţare), respectiv 65,00 mil. euro FEDR, prin -realocare 29,52 mil. euro de la AP 1 din POAT si realocare 47,06 mil. euro de la POIM.

Conform celor agreate cu CE, în luna decembrie 2017 a fost modificat Acordul de Parteneriat în consecinţa realocărilor de fonduri şi Programele operaţionale în cauză şi au fost transmise oficial prin SFC. Pe măsură ce vor fi înregistrate evoluşii în implementare, AM-urile vor analiza necesitatea unor modificări suplimentare.

O măsură importantă prevăzută în PG care este implementată sub autoritatea MDRAPFE şi prin intermediul AM se referă la stimularea schimbului de bune practici în implementarea mecanismelor de creştere a absorbţiei de fonduri europene cu alte ţări membre UE. Mecanismului TAIEX - PEER to PEER al CE a fost deja utilizat de AMPOR pentru schimburi de experienţă privind activităţile susţinute pentru transfer tehnologic şi dezvoltare urbană. La aceste schimburi de experienţă realizate în colaborarea cu Autorităţile de Management au participat reprezentaţi ai autorităţilor locale, AMPOR, state membre şi CE. În 2017 s-au efectuat schimburi de experienţă cu Belgia, Polonia, Malta şi Lituania, iar măsura are un caracter permanent de implementare şi în ceea ce priveşte alte state membre.

Consultarea periodică cu actorii interesaţi prin consolidarea structurilor decizionale de la nivelul comitetelor de monitorizare şi CCMAP a fost demarată de către MDRAPFE şi are un caracter continuu de implementare. În acest context, a fost solicitată reconfirmarea membrilor CCMAP pentru a reîncepe consultarea partenerilor, iar la data de 19 octombrie 2017 a avut loc o reuniune a CCMAP. S-au desfăşurat atât întruniri ale comitetelor de monitorizare, cât şi întâlniri cu structurile asociative relevante (CNMR, CNIPMMR, etc).

Măsurile finanţate din fonduri au provenit din aria tuturor programelor operaţionale. Prin Programului operaţional regional (POR), în anul 2017 s-au realizat câteva puncte importante şi anume:

• reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea infrastructurii de unităţi de primiri urgenţe şi a componentelor de primiri urgente din unităţile funcţionale regionale şi din cadrul componentelor de interes strategic a reţelelor regionale de unităţi spitaliceşti de urgenţă–35 de UPU/CPU (spitale judeţene/spitale judeţene de urgenta de copii ), în urma apelului lansat în data de 18.08.2017;

• dezvoltarea transportului urban (căi de rulare/piste biciclişti/mijloace de transport ecologice), elaborându-se ghiduri ale solicitantului aferente 4.1 – mobilitate urbană – municipii reşedinţă de judeţ şi 3.2 – mobilitate urbană – restul oraşelor,

• a fost finalizat ghidul solicitantului pentru investiţii dedicate domeniului sănătăţii (unităţi primiri urgenţe, ambulatorii, centre comunitare integrate-CCI) de către MDRAPFE şi MS, pentru realizarea a 315 unităţi medicale care vor fi

35

construite/reabilitate/modernizate/extinse/dotate şi de care vor beneficia peste 500.000 de persoane;

• s-a elaborat ghidului solicitantului aferent PI 6.1- conexiune TEN T, în vederea modernizării a 2.100 km de drumuri judeţene pentru 1 milion de cetăţeni şi s-a construit, reabilitat şi modernizat şoselele de centură cu statut de drum judeţean aflate pe traseul drumului judeţean respectiv;

• în vederea realizării infrastructurii educaţionale (creşe, grădiniţe, licee tehnologice, şcoli profesionale şi tehnice) pentru 115.000 beneficiari, au fost definitivate ghidurile solicitantului 4.4 şi 4.5, precum şi 10.1 respectiv 10.2;

• în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor publice, rezidenţiale şi investiţii în iluminatul public au fost elaborate ghidurile solicitantului pentru PI3.1a-clădiri rezidenţiale, a ghidurilor solicitantului pentru PI3.1b-clădiri publice şi a celor pentru iluminat public,

• ghidului solicitantului aferent PI5.2 vizează reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degradate, vacante sau neutilizate din oraşele mici, mijlocii şi municipiul Bucureşti în vederea creşterii spaţiului verde; clădiri pentru activităţi educative, culturale şi recreative, precum şi zone verzi de mici dimensiuni, pieţe publice, parcuri precum şi regenerarea şi revitalizarea zonelor urbane (modernizare spaţii publice, reabilitare clădiri/terenuri abandonate, centre istorice etc);

• a fost elaborată, de către MDRAPFE, Anexa 1-Cadastru pentru 793 de comune cu proprietăţi imobiliare echivalentul a 5 milioane ha suprafaţă;

• pentru a sprijini realizarea unor investiţii importante pentru 38 de unităţi administrativ teritoriale (ITI) din cadrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, judeţele Tulcea şi Constanţa au fost realizate ghidurile solicitantului dedicate ITI pentru: 1a – microîntreprinderi, 2.1b-incubatoare, 2.2 IMM, 3.1a-eficienta energetică blocuri, 3.1b - eficienţă energetică clădiri publice, 3.1c-iluminat public, 3.2-mobilitate urbană, 5.1-monumente istorice, 5.2-regenerare urbană, 6.1-drumuri judeţene, 7.1-turism, 8.2-unităţi primiri urgenţe, 10.1-învăţământ ante-preşcolar şi obligatoriu)

• pentru ca 12 judeţe riverane Dunării să beneficieze de investiţii în infrastructura de apă, transport, patrimoniu cultural, turism şi eficienţă energetică au fost definitivate ghidurile solicitantului dedicate SUERD (3.1a-eficienta energetică blocuri, 3.1b - eficienta energetica clădiri publice, 3.2 - mobilitate urbana, 5.1- monumente istorice, 5.2- regenerare urbană, 6.1- drumuri judeţene, 7.1 – turism, 8.2 - unităţi primiri urgenţe),

• se urmăreşte dezvoltarea turismul balnear prin investiţii în infrastructura rutieră şi crearea bazelor de tratamen, având la bază ghidului solicitantului aferent PI 7.1.

• ghidul solicitantului aferente PI 2.1a – microîntreprinderi, PI2.2 IMM şi PI2.1b – incubatoare a fost redactat pentru a sprijini 2500 de IMM-uri pentru construcţia/ modernizarea şi extinderea spaţiului de producţie/servicii pentru IMM, inclusiv dotare cu instalaţii, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, maşini, inclusiv noi tehnologii;

• pe baza ghidului solicitatntului, aferent PI1.1a – centre de transfer tehnologic şi PI1.1c – parteneriat între IMM şi centre de transfer tehnologic, 60 de centre de transfer tehnologic vor oferi servicii suport pentru IMM-uri, pe baza nevoilor identificate din mediul privat.

36

Programul operaţional infrastructura mare a reuşit, cu ajutorul fondurilor europene, să reglementeze aspecte importante privind mai multe sectoare de activitae şi anume ;

• în cadrul sectorului deşeuri, ca urme a apelului lansat în data de 19 aprilie 2016, de către Autoritatea de Management (AM) cu sprijinul MDRAPFE şi CJ-uri, se realizează continuuu evaluarea şi contractarea, pe măsura depunerilor aplicaţiilor de finanţare, beneficiari fiind Consiliile Judeţene (CJ);

• în sectorul de apă, s-a lansat de către MDRAPFE şi Operatorii Regionali de Apă, apelulul în martie 2016, evaluarea şi contractarea realizându-se permanent, pe măsura depunerilor aplicaţiilor de finanţare, beneficiari fiind Operatorii Regionali de Apă;

• a fost aprobată de către MDRAPFE faza a II a celor două proiecte existente privind decontaminarea şi ecologizarea siturilor contaminate;

• pentru sectorul transporturi, au fost deschise apeluri în 2016 de către AM, după semnarea acordului de delegare cu Organismului Intermediar din cadrul Ministerul Transporturilor; responsabilitatea redeschiderii apelurilor şi evaluarea proiectelor a revenit Ministerului Transporturilor. Astfel, pentru transport rutier şi feroviar, apelurile de proiecte fazate au fost redeschise în data de 20 februarie 2017, iar apelurile de proiecte noi de investiţii au fost redeschise în data de 25 iulie 2017. Pentru sectorul naval apelurile de proiecte, fazate si noi, apelurile au fost deschis eîn data de 11.01.2018. Totodată, în data de 11.01.2018 au fost deschise şi apelurile de proiecte pentru investiţii în terminale intermodale şi porturi, inclusiv asistenţa tehnică necesară acestora. Pentru sectorul aerian apelul pentru proiecte fazate, deschis în octombrie 2016, a fost închis în februarie 2017, iar pentru proiecte noi, apelul a fost deschis în data de 11.01.2018. În prezent, apelurile sunt deschise, cu depunere continuă, beneficiarii (respectiv CNAIR, CFR, Metrorex etc şi în conformitate cu Masterplanul General de Transport) putând depune aplicaţiile de finanţare;

Programul operaţional capital uman a reuşit, în anul 2017, să promoveze importante acţiuni privind dezvoltarea resursei umane şi creşterea numărului de beneficiari. Se pot evidenţia o serie de măsuri, cum ar fi:

• în cadrul apelului 4.8. au fost declarate admise 44 proiecte, în prezent fiind în implementare 36 de contracte în valoare totală de 67,950,595.02 euro, în ceea ce priveşte formarea cadrelor medicale, de această măsură urmând să beneficieze 180.000 de astfel de cadre;

• în cadrul campaniei naţionale de screening-uri pentru 5 milioane de beneficiari, s-a aprobat un proiect în valoarea de 14 milioane euro în cadrul apelului „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente”, acest proiect fiind implementat de către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”;

• pentru reducerea abandonului şcolar şi participarea la învăţământul terţiar, ministerul de resort împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale au lansat apelurile care vizează îmbunătăţirea competenţelor personalului didactic din învăţământul pre-universitar, în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor şi a unei şcoli incluzive – „Profesori Motivaţi în Şcoli Defavorizate” şi „Scoală pentru toţi”, fiind în curs de contractare 164 de proiecte, în valoare totala de 212 milioane.

37

Programul operaţional competitivitate a beneficiat de aportul ministerelor cu atribuţii în domeniile lor de activitate, principalele realizări referindu-se la lansarea unor platforme operaţionale, precum :

• E-guvernare- a fost demarată Acţiunea 2.3.1. privind consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa, iar în data de 27.11.2017 a fost lansat Ghidul MAI, celelalte aspecte urmând a se concretiza în următorul an al perioadei de guvernare;

• E-cultura-în data de 28 martie fost lansat apelul vizând această secţiune, în timp ce Ministerul Culturii a finalizat proiectul „Biblioteca Digitala a României”, acesta fiind depus prin sistemul informatic în data de 20.12.2017;

• dezvoltarea de noi tehnologii şi produse care rezultă din activităţile de CDI-în acest sens fiind implementate proiecte în cadrul acestui apel, iar pentru proiectele din lista de rezerva a fost suplimentat bugetul apelului, în realizarea acestui proiect fiind direct implicat şi Ministerul Cercetării şi Inovării;

• stimularea activităţilor economice – START UP/SPIN OFF s-a realizat tot prin implicarea Ministerului Cercetării şi Inovării, urmărindu-se şi activarea sectorului privat prin instrumente de susţinere a antreprenorialului. Apelul a fost lansat de către AM POC cu sprijinul MDRAPFE şi MCI, fiind semnate 36 de contracte de finanţare. Apelul este cu depunere continuă; în prezent fiind deschis.

• stimularea parteneriatelor intre privat si furnizorii de CDI – Proiectul Tehnologic Inovativ s-a realizat de MDRAPFE şi MCI. Ghidul Solicitantului Condiţii Specifice de Accesare a Fondurilor Proiect Tehnologic Inovativ AP 1/PI 1.b/OS 1.3/ Acţiunea 1.2.1 aprobat prin Ordinul ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 6436/12.10.2017, modificat prin Ordinul ministrului delegat pentru fonduri europene nr.6794/14.11.2017 şi Ordinul ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 71/12.01.2018. De asemenea, apelurile de proiecte de tip competitiv (pentru regiuni mai dezvoltate, respectiv pentru regiuni mai puţin dezvoltate), au fost deschise în MySMIS în data de 15.11.2017.

Programul operational capacitate administrativa s-a concretizat, în anul 2017, în sprijinirea reformei Administraţiei publice si eficacitatea Sistemului de justiţie. Astfel, au fost lansate 16 apeluri de proiecte dedicate reformei Administraţiei publice şi susţinerii Sistemului judiciar, fiind în implementare 46 de proiecte, 100 de proiecte se află în etapa de contractare, iar 166 de proiecte se află în etapa de evaluare.

În scopul accelerării implementării programelor operaţionale, până la sfârşitul lunii octombrie 2017, au fost contractate 1340 proiecte şi au fost lansate 141 apeluri de proiecte, bugetul total pentru apelurile lansate fiind de peste 19 mld. euro, ceea ce reprezintă peste 69% din alocarea totală disponibilă. În luna august 2017 s-a finalizat procesul de acreditare şi pentru autorităţile care gestionează POIM, POC, POR şi POCU, astfel fiind acreditate toate autorităţile implicate în sistemul de management şi control pentru programele operaţionale finanţate în perioada de programare 2014-2020.

Ca urmare a monitorizării îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante, se constată că din cele 36 condiţionalităţi1 asumate de România în Acordul de Parteneriat, 29 au fost realizate. Pentru încă şase condiţionalităţi ex-ante, trei vizând domeniul transporturi şi câte una referitoare la infrastructura de cercetare şi inovare, administraţia publică, achiziţiile publice au fost elaborate evaluările naţionale privind îndeplinirea acestora şi au fost transmise oficial 1 7 condiţionalităţi generale şi 29 tematice

38

COM, aşteptându-se scrisorile de confirmare a îndeplinirii. Pentru asigurarea unei transparenţe totale în implementarea programelor şi proiectelor europene, pe paginile de internet ale instituţiilor care gestionează fondurile europene sunt disponibile informaţii relevante privind stadiul implementării FESI 2014-2020, fiind publicate atât ghidurile solicitantului aprobate, cât şi cele aflate în consultare publică. Până la 31 octombrie 2017, au fost publicate 149 ghiduri ale solicitantului (atât finale, cât şi aflate în consultare publică).

De asemenea, s-a urmărit sprijinirea beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri europene prin elaborarea noilor proceduri agreate în contextul recentelor acreditări ale autorităţilor de gestiune şi control, precum şi instruirea beneficiarilor cu privire la POIM (100 participanţi), POCA (300 participanţi), POC (175 participanţi) şi în cadrul unor sesiuni comune cu structurile de gestionare (AM/OI) pe POR, care se derulează până la sfârşitul anului 2017.

În privinţa operaţionalizării centrului de informare pentru instrumente structurale şi a reţelei sale teritoriale, decizia de finanţare pentru centrul naţional a fost semnată în 28.12.2017 şi se află în derulare procesul de selecţie publică a partenerului pentru centrele teritoriale de informare. După selecţia partenerului, vor fi efectuate demersurile pentru cooptarea experţilor din centrul naţional, în paralel cu depunerea proiectului pentru reţeaua teritorială şi operaţionalizarea celor 40 de puncte judeţene.

Rata absobţiei a ajuns la finalul anului 2017 la 11%, România depăşind economii puternice, precum: Franţa, Italia, Austria, Olanda etc.

Rata absobţiei a ajuns la finalul anului 2017 la 11% iar sumele rambursate efectiv de la Comisia Europeană din programarea bugetară 2014-2020, pentru fiecare program operaţional se prezintă astfel:

- pentru programul PO Regional s-a alocat suma de 6.600.000.000 euro, absorbţia efectivă fiind în valoare de 24.272.480 euro;

- suma alocată programului Po Infrastructura Mare este de 9.418.524.484 euro, iar valoarea absorbţiei este de 858.287.778 euro;

- în ceea ce priveţte PO Competitivitate i-a fost alocată valoarea de 1.329.787.234 euro, CE rambursând suma de 59.118.754 euro;

- pentru programul PO Capital Uman valoarea alocată este de 4.371.963.027 euro, solicitându-se CE suma de 3.892.197 euro, nefiind rambursată până la data de 19 ianuarie 2018;

- programului PO Capacitatea Administrativa i-a fost alocată suma de 553.191.489 euro, cu absorbţie efectivă de 20.668.383 euro;

- în acelaşi timp, pentru programul PO IIMM s-a alocat de la UE o valoare totală de 100.000.000 euro, absorbţia find de 83.781.000 euro;

- PO Asistenta Tehnica dintr-un total alocat de 212.765.958 euro, absorbţia fiind în valoare de 44.586.223 euro;

- PN Dezvoltare Rurală i-a fost acordată suma de 8.127.996.402 euro, cu o absorbţie de 1.991.025.758 euro;

- pentru POPAM alocarea financiară este de 168.421.371 euro, cu un stadiu de absorbţie efectivă de 9.785.156 euro.

39

Stadiul absorbţiei pentru programele finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) şi al plaţilor efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă

(FEGA) la data de 19 ianuarie 2018

euro

Plăţi către beneficiari (UE) Sume solicitate CE în limita

alocarii UE a PO (rata de absorbţie curentă)

Rambursări de la CE (rata de absorbţie efectivă)

Alocare 2014-2020

(UE)

Valoare % Valoare % Valoare %

Programe 2014-2020

1 2 3=(2/1)*100 4 5=(4/1)*100 6 7=(6/1)*100

PO Regional 6.600.000.000 53.777.651 0,81% 26.969.422 0,41% 24.272.480 0,37%

PO Infrastructura Mare 9.418.524.484 975.812.266 10,36% 953.653.087 10,13% 858.287.778 9,11%

PO Competitivitate 1.329.787.234 152.822.946 11,49% 86.143.549 6,48% 59.118.754 4,45%

PO Capital Uman 4.371.963.027 25.783.981 0,59% 3.892.197 0,09% 0 0,00%

PO Capacitatea Administrativa 553.191.489 25.408.389 4,59% 22.964.870 4,15% 20.668.383 3,74%

PO IIMM 100.000.000 93.090.000 93,09% 93.090.000 93,09% 83.781.000 83,78%

PO Asistenta Tehnica 212.765.958 49.620.982 23,32% 49.540.248 23,28% 44.586.223 20,96%

SUBTOTAL 22.586.232.192 1.376.316.214 6,09% 1.236.253.373 5,47% 1.090.714.619 4,83%

PN Dezvoltare Rurală 8.127.996.402 2.141.031.435 26,34% 2.106.616.091 25,92% 1.991.025.758 24,50%

POPAM 168.421.371 14.892.225 8,84% 12.237.475 7,27% 9.785.156 5,81%

TOTAL FESI* 30.882.649.965 3.532.239.875 11,44% 3.355.106.938 10,86% 3.091.525.533 10,01%

FEGA 2015-2020**

11.196.040.258 4.364.968.564 38,99% 4.364.968.564 38,99% 3.946.705.283 35,25%

* Nu include Programele de Cooperare Teritorială Europeană ** Pentru rata de absorbtie efectivă FEGA au fost luate în calcul rambursările aferente anilor financiari 2016 şi 2017

40

4.  TURISM 

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Înfiinţarea unui Centru naţional de învăţământ şi reînfiinţarea şcolilor de meserii, inclusiv a celor postliceale, pentru formarea profesională a forţei de muncă în domeniul turismului.

• Promovarea României ca destinaţie turistică.

• Reabilitarea infrastructurii de acces în staţiunile turistice şi zonele cu impact turistic semnificativ.

• Dezvoltarea şi reabilitarea reţelelor de utilităţi publice în zonele turistice existente şi în cele ce urmează a fi dezvoltate din punct de vedere turistic.

• Programul "Primul Centru de Agrement’.

• Inventarierea şi evaluarea investiţiilor nefinalizate din fonduri europene şi guvernamentale.

• Promovarea turismul verde, stabilirea şi dezvoltarea localităţilor cu potenţial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate şi celelalte resurse naţionale.

• Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, concomitent cu respectarea normelor de protecţie a Rezervaţiei Biosferei.

• Continuarea şi finalizarea înfiinţării organizaţiilor de management al destinaţiilor (OMD) în staţiunile turistice şi alte localităţi de interes turistic.

• Acordarea unui tichet de vacanţă pentru angajaţii din sistemul public.

Ministerul Turismului a urmărit în cursul anului 2017, având la bază Programul de Guvernare, să implementeze o serie de măsuri care să se materializeze în atragerea mai multor fonduri europene, calificarea forţei de muncă în domeniul turismului şi creşterea numărului de străini care să viziteze anual România şi să contribuie la dezvoltarea unor investiţii bazate pe capitalul românesc.

Acordarea voucherelor de vacanţă, în valoare de 1.450 lei – pentru bugetari, program adoptat la 30.06.2017 prin Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă

Actul normativ prevede obligativitatea acordării voucherelor de vacanţă angajaţilor din sistemul bugetar, măsură asumată prin Programul de Guvernare 2017-2020.

Inventarierea şi evaluarea investiţiilor nefinalizate din fonduri europene şi guvernamentale asigurarea fondurilor pentru finalizarea investiţiilor care reprezintă certitudini pentru dezvoltarea turismului în zona respectivă

Prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism - Masterplanul investiţiilor în turism - şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism, a fost îndeplinită această măsură din programul de guvernare.

41

Lista proiectelor de investiţii în turism incluse în Masterplan a rezultat în urma analizei grupului de lucru constituit la nivelul Ministerului Turismului, în care au fost cooptaţi experţi de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Culturii şi reprezentanţi ai structurilor asociative. Grupul de lucru a analizat circa 1.200 de propuneri de proiecte transmise de autorităţile publice locale şi a stabilit criteriile de selecţie/ eligibilitate pentru proiecte.

Atât activităţile majore cât şi domeniile prioritare ale master-planului privind investiţiile în turism au fost stabilite pe baza studiului realizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism, în care a fost cuprinsă şi o inventariere a proiectelor de investiţii în turism dezvoltate în ţara noastră în ultimii ani.

Semnarea contractelor de finanţare pentru finalizarea investiţiilor în infrastructura de turism care au fost stopate

2.170.000 lei - „Dezvoltarea infrastructurii de agrement, staţiunea Borsec” pentru finalizarea centrului balneoclimateric multifuncţional - Consiliul Local Borsec, Harghita;

7.550.000 lei - „Schi în România, staţiunea Câmpulung Moldovenesc” pentru finalizarea tronsonului I (faza funcţională) - Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, Suceava;

15.000.000 lei - „Dezvoltarea infrastructurii de agrement, staţiunea Voineasa” – Consiliul Local Voineasa, Vâlcea;

280.000 lei - „Schi în România” – Consiliul Local Petroţani, Hunedoara.

Garantarea pachetelor de servicii turistice Conform Legii nr. 277 din 28 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 04.01.2018 - Guvernul a adoptat în data de 30.08.2017 Ordonanţa nr. 26 din 30 august 2017 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, ordonanţă ce cuprinde o serie de măsuri în domeniul turismului menite să contribuie, pe de o parte la protecţia turiştilor iar, pe de altă parte, la întărirea disciplinei în materie de comercializare a pachetelor de servicii turistice

Măsura răspunde cerinţelor pieţei, precum şi celor ale Comisiei Europene, prin transpunerea noilor norme în domeniu. Măsura nu are ca efect doar protecţia consumatorului, ci şi încurajarea start-up-urilor din turism care erau obligate să plătească prime de asigurare extrem de costisitoare pentru a se putea licenţia prima oară.

Înfiinţarea unui Centru naţional de învăţământ şi reînfiinţarea şcolilor de meserii, inclusiv a celor postliceale pentru formarea profesională forţei de muncă în domeniul turismului

Pe structura SC CIT SA, companie deţinută 100% de Statul român prin Ministerul Turismului, au fost demarate procedurile privind înfiinţarea primului centru de formare în domeniul turismului la standarde ridicate

Compania a fost autorizată ca formator, urmând să dezvolte împreună cu Şcoala Portugheză de Turism programe de formare profesională la standarde înalte în domeniul serviciilor hoteliere, gastronomie şi alte servicii turistice. Proiectul va demara public în anul 2018.

În perioada 20-21 noiembrie 2017 a fost semnat cu Guvernul portughez un acord de cooperare în turism, în forma adoptată în şedinţa de guvern din 27 septembrie 2017, pentru transferul de know-how între cele două state şi a programelor didactice de formare.

42

Continuarea şi finalizarea înfiinţării Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor (OMD) în staţiunile turistice şi alte localităţi de interes turistic

Măsura a fost implementată prin adoptarea OG nr.15/23.08.2017 prin care s-a modificat OG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România

În cadrul actului normativ a fost definită organizaţia de management a destinaţiei turistice, ca structură public-privată, ce se înfiinţează ca un ONG şi permite autorităţilor publice locale ca, împreună cu mediul privat din turism, să stabilească şi să implementeze strategii de promovare a destinaţie precum şi de dezvoltarea serviciilor turistice în zonă.

Reorganizarea Consiliului Consultativ pentru Turism măsura a fost îndeplinită prin aprobarea Ordinului Ministrului Turismului nr.112/06.03.2017

Noua structură este concepută pe coordonatele unui parteneriat public-privat, în cadrul căreia se discută, analizează şi găsesc cele mai bune soluţii, atât pe parte de infrastructură, cât şi pe cea de promovare.

Adoptarea normelor de aplicare a Legii 170/ 2016 privind impozitul specific unor activităţi

Ordin nr. 264/464/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi

Emitent: Ministerul Turismului Nr. 264 din 14 martie 2017 şi Ministerul Finanţelor Publice Nr. 464 din 17 martie 2017/ Publicat în Monitorul Oficial nr. 266 din 14 aprilie 2017 .

Reorganizarea birourilor de promovare externă a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 334 din 8 mai 2017 Hotărârea nr. 292 din 5 mai 2017 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Definirea funcţiei de ataşat în turism, măsură aprobată de Guvernul României pe data de 23.08.2017 prin modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 58/1988, pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a activităţii de turism în România.

Ataşatul de turism va asigura reprezentarea României în străinătate, în domeniul politicii turismului şi promovării produselor şi serviciilor turistice, precum şi a formelor de turism autohtone.

Programul Primul Centru de Agrement

Memorandumul privind implementarea şi derularea programului a fost adoptat pe data de 16 februarie 2017 de către Guvernul României alături de Ordonanţa De Urgenţă nr. 110 din 20 decembrie 2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM Invest România. Emitent: Guvernul României/ Publicat în Monitorul Oficial nr. 1029 din 27 decembrie 2017.

Constituirea Comitetului Interministerial pentru Turism A fost adoptată HG nr. 99 din 8 martie 2017 privind Constituirea CIT.

Guvernul României susţine promovarea României ca destinaţie turistică în concordanţă cu obiectivele şi priorităţile generale de dezvoltare ale ţării noastre, ale Uniunii Europene şi ale tendinţelor mondiale în domeniu.

Prin eforturile comune depuse de Ministerul Turismului şi Ministerul Afacerilor Externe, România a recâştigat statutul de membru al Consiliului Executiv al Organizaţiei Mondiale a Turismului şi de vicepreşedinte al Adunării Generale al OMT.

43

Aceste rezultate transformă ţara noastră într-un jucător la nivelul organizaţiei, conferindu-i totodată şi vizibilitate la nivel mondial ca destinaţie turistică.

Prin înfiinţarea funcţiei de ataşat de turism (OG nr. 15/23.08.2017) a fost reorganizată întreaga activitate de promovare derulată de Ministerului Turismului prin birourile de promovare externă. Ataşaţii de turism vor avea rang diplomatic şi, pe lângă activităţile de marketing extern specifice destinaţiei turistice România, vor răspunde şi nevoilor turiştilor români aflaţi în dificultate în străinătate.

Prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 1010 din 18.09.2017 a fost aprobată lista manifestărilor expoziţionale internaţionale de turism la care Ministerul Turismului participă în anul 2018, completat de Ordinul Ministrului Turismului nr. 1111 din 06.11.2017 şi Ordinul Ministrului Turismului nr. 1220 din 18.12.2017

Modificarea legislaţiei din domeniul turismului prin elaborarea şi adoptarea Legii Turismului - Finalizarea proiectului Legii Turismului, prezentarea lui în primă lectură în Guvern în şedinţa din data de 5 septembrie 2017 şi realizarea a numai puţin de 8 sesiuni de dezbateri publice în toate regiunile ţării şi în Bucureşti

Proiectul Legii Turismului, trimis spre avizare externă, a fost elaborat în baza consultărilor cu membrii Comitetului Consultativ pentru Turism şi ai Comitetului Interministerial pentru Turism, vizează reglementarea unor aspecte considerate deosebit de importante pentru dezvoltarea acestui sector economic.

Ministerul Turismului doreşte stabilirea clară a regimului juridic aferent:

‐ infrastructurii turistice, în sensul îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite de structurile de primire turistică şi creşterea gradului de satisfacţie a turiştilor care vizitează România;

‐ plajelor, în sensul protejării calităţii acestora şi exploatării responsabile şi în condiţii de siguranţă pentru turişti;

‐ serviciilor publice de salvamar, salvamont şi salvaspeo, astfel încât turistul să fie protejat pe parcursul călătoriei în zonele turistice ale României;

‐ patrimoniului turistic, în sensul stabilirii limitelor de exploatare şi a modului de administrare a resurselor turistice naţionale.

Un capitol important al Legii Turismului este dedicat Sistemului Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România [SIEATR]. Implementarea acestui sistem informatic va permite atât evaluarea veniturilor reale din turism, ca indicator esenţial n economia turismului, cât şi operaţionalizarea unui mecanism de evidenţă a circulaţiei turistice, prin înregistrarea tuturor datelor privind activitatea turistică şi turiştii, o evidenţă certă a încasărilor din acest sector economic.

SIEATR va contribui la combaterea evaziunii fiscale din domeniu şi, în consecinţă, va determina creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor obţinute de operatorii economici din domeniul turismului.

SIEATR va contribui şi la creşterea măsurilor de protecţie a turiştilor prin identificarea operativă a persoanelor cu potenţial infracţional, inclusiv a persoanelor implicate în activităţi teroriste.

Asigurarea calităţii de angajat pe tot parcursul anului, pentru salariaţii sezonieri cu contract de muncă de cel puţin 6 luni/an.

44

Pe parcursul anului 2017 cadrul legislativ în ceea ce priveşte turismul a fost mult îmbunătăţit, astfel încât acest domeniu să aducă importante contribuţii la creşterea economică a României, pe termen scurt, mediu şi lung. Prin OUG 3/2017, s-a prevăzut scutirea de la plata impozitului pe venit pentru salariaţii sezonieri cu contract individual de muncă, ceea ce are ca efecte stabilitatea raporturilor contractuale de muncă, fidelizarea angajatului sezonier şi crearea de noi locuri de muncă, cu un impact semnificativ în plan social. Astfel, numărul mediu de salariaţi în ramura Hoteluri şi restaurante, calculat ca medie a efectivelor lunare de salariaţi, s-a majorat în anul 2017 cu 11,0%, faţă de anul 2016. Creşterea cu 18,9 mii salariaţi înregistrată în această ramură s-a datorat creşterii volumului activităţii economice în ansamblu şi în special a serviciilor prestate către populaţie.

Calitatea creşterii economice este reflectată în sectorul turism prin două tendinţe semnificative înregistrate în anul 2017: (i) majorarea sosirii vizitatorilor străini în România cu 24,3% (2,5 milioane turişti străini în plus) şi (ii) îmbunătăţirea utilizării capacităţilor de cazare (perioade de sejur mai mari) la 31,2% faţă de 30,8% înregistrată în anul 2016.

• În anul 2017, comparativ cu anul precedent atât, sosirile cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat creşteri cu 10,4% respectiv cu 6,5 %. Numărul turiştilor străini a fost mai mare cu 11,2% faţă de anul 2016, cetăţenii Uniunii Europene reprezentând 63,6% dintre aceştia. În acelaşi timp, înnoptările străinilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare s-au situat cu 3 puncte procentuale peste media totală (9,5% faţă de 6,5%).

• Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră au atins un nivel record, respectiv de 12,7 milioane persoane.

• Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră,

în anul 2017, au reprezentat aproape 20 milioane persoane, majorându-se cu 23,6% faţă de nivelul anului anterior, această evoluţie reflectând o îmbunătăţire a calităţii vieţii, în contextul în care operatorii din turism îşi diversifică ofertele, iar vizitatorii români optează pentru destinaţii de călătorie tot mai variate.

În anul 2017, încasările valutare din turism au totalizat 2,2 mld. euro majorându-se cu 42,9% datorită unui surplus de aproape de 700 mil. euro provenind din încasările pentru turismul în scop personal.

45

5.  POLITICI PUBLICE PRIVIND IMM

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului şi IMM-urilor.

• Înfiinţarea de agenţii regionale de atragere de investiţii şi promovare a exportului.

• Adoptarea Legii Parteneriatului Public-Privat

• Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation.

• Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru susţinerea investiţiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni.

• Crearea Programului naţional de dezvoltare a antreprenoriatului - PNDA.

• Program pentru sprijinirea internaţionalizării.

• Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat.

• Programul România profesională.

• Crearea de site-uri instituţionale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro.

• Adoptarea Legii lobby-ului.

• Restartarea mediului de afaceri.

Mediul de afaceri are o contribuţie imporatantă la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, statul trebuind să sprijine sectorul IMM prin politici publice care să vizeze o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători.

Gradul de implementere a măsurilor din Programul de Guvernare (PG), privind sprijinirea mediului antreprenorial şi IMM, este dat de realizările anului 2017. Astfel, în luna ianuarie 2017 a fost înfinţat ministerul de resort, cf. HG. nr. 23/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

O măsura importantă adoptată de care beneficiază mediul de afaceri, autoritătile publice regionale şi locale o reprezintă înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea agenţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, atragere de investiţii şi promovare a exportului, prin OUG nr. 43/2017. Efectele implementării acestei măsuri guvernamentale le reprezintă identificarea oportunităţilor de investire la nivel local şi regional, sprijinirea investitorilor autohtoni, dezvoltarea infrastucturii de utilităţi, precum şi facilitarea stabilirii de parteneriate pe plan naţional şi internaţional.

Ministerul Mediului de Afaceri susţine antreprenorii români prin lansarea Programului pentru promovarea exporturilor, oferind granturi în valoare de 50.000 lei pentru participarea companiilor la misiuni economice, la târguri internaţionale, pentru cursuri sau pentru realizarea de site-uri şi materiale de prezentare.

Adoptarea Legii Parteneriatului Public-Privat are în vedere necesitatea implementării unor măsuri urgente pentru modificarea şi completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, precum şi introducerea unor elemente noi care necesită o corelare urgentă a anumitor prevederi din textul actului normativ cu cel al achiziţiilor publice.

46

În concordanţa cu prevederile PG, a fost adoptată OUG 104/2017, urmând ca pe parcursul anului 2018 să fie elaborate normele de aplicare a legii.

La începutul anului 2017 a fost lansat Programul pentru stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii, denumit în continuare Programul "Start-up Nation - Romania", prin adoptarea OUG 10/2017. Efectele acestei scheme de ajutor se vor refelecta în înfiinţarea mai multor de start-up-uri şi creşterea competitivităţii acestora. Pe parcursul anului 2017:

• au fost aprobate spre finanţare 8.700 de proiecte şi s-au creat peste 17.000 de locuri de muncă, iar in următorul an de zile vor genera 21.000 de noi locuri de muncă.

• au fost aprobate spre finanţare 8.700 de proiecte şi s-au creat peste 17.000 de locuri de muncă;

• au fost aprobate peste 3.500 credite punte la partenerii de finanţare, beneficiarii urmând să se prezinte pentru decont începând cu luna ianuarie 2018;

• au fost făcute plăţi către 111 beneficiari şi au fost alocate credite bugatare în valoare de 670 milioane euro.

Pentru a veni în sprijinul antreprenorilor care vor să exporte a fost adoptat Programul pentru sprijinirea internaţionalizării, firmele româneşti putând participa la târguri internaţionale cu stand de ţară, misiuni economice, evenimente internaţionale în nume propriu. Această măsură a PG a fost aprobată prin OUG 8/2017, pentru perioada 2017-2020 şi a început să-şi facă efectul de la data de 26.01.2017. În anul 2017 au fost înregistrate 1.316 firme aplicante.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a întreprins, în cursul anului 2017, o serie de demersuri pentru lansarea unui nou site instituţional: imm.gov.ro, de care să beneficieze antreprenorii debutanţi şi mediul de afaceri, oferind în mod gratuit modele şi informaţii, prin intermediul unor tutoriale, despre: deschiderea unei afaceri, realizarea unui plan de afaceri, finanţarea afacerii, facilităţi acordate întreprinzătorilor.

Una din măsurile importante prevăzute în PG având scopul de a reglementa o serie de instrumente care să asigure prevenirea săvârşirii de contravenţii o reprezintă Legea prevenirii sau a prevenţiei. Termenul iniţial de aplicarea (01.04.2017) a fost amânat, iar Legea 270/2017 a intrat în vigoare la data de 17.01.2018.

Adoptarea legii lobby-ului a fost iniţiată de către ministerul de resort care a redactat draft-ul legii, urmând a fi supus dezbaterii publice. Noul proiect de Lege a Transparenţei Intereselor (lobby) se va axa mai mult pe partea de transparentizare a comunicării cu mediul de afaceri. În acest sens, asemănător Registrului de transparenţă european, se propune dezvoltarea Registrului Unic de Transparenţă a Intereselor (RUTI), administrat de către MCPDS.

În vederea debirocratizării şi creşterii gradului de acces al antreprenorilor la mediul de afaceri, s-au întreprins şi alte măsuri, dintre care cele mai importante vizează eliminarea a 102 taxe cu caracter para-fiscal.

O parte din măsurile prevăzute în PG, la capitolul IMM vor fi realizate prin intermediul sau sub autoritatea altor ministere decât Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Astfel, crearea Programului naţional de dezvoltare a antreprenoriatului - PNDA a fost realizat prin intermediul MDRAPFE care a publicat calendarul orientativ al liniilor de finanţare, acoperind principalele domenii de activitate finanţate din fonduri europene. Astfel, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), dar şi

47

organizaţiile non-guvernamentale (ONG), precum şi alte forme juridice eligibile pot cere sprijin financiar pentru dezvoltarea unor afaceri, susţinerea antreprenoriatului în rândul tinerilor, activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, dar şi pentru promovarea antreprenoriatului social. În acest sens se va implementa instrumentul de tip garanţie neplafonată, derulat prin POIIMM, urmând a fi susţinute financiar 2.500 de IMM-uri, iar cu alocări de la bugetul de stat şi surse atrase, în 2017 continuând implementarea programelor naţionale prin care au fost susţinute 300 IMM-uri, valoarea totală a garanţiilor acordate fiind de 6,4 milioane lei, pentru creditele contracte în valoare totală de 60,11 milioane lei, creându-se sau menţinându-se un număr de 4.563 locuri de muncă.

Sub autoritatea Ministerului Finanţelor Publice se vor implementa Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru susţinerea investiţiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni şi Restartarea Mediului de Afaceri, care urmăreşte asigurarea unui cadru predictibil în viitor pentru toate unităţile antreprenoriale. La data de 06 octombrie 2017, proiectul de OUG pentru implementarea Programului IMM Invest România a fost semnat de MFP şi transmis spre avizare MMACA (în calitate de coiniţiator), Ministerul Turismului şi Ministerul Justiţiei. Acordul de Finanţare între MDRAPFE în calitate de AM POIIMM şi FEI a fost semnat în data de 20 octombrie 2016. În cursul anului 2017, au fost semnate acorduri operaţionale cu 8 intermediari financiari, selectaţi pentru a implementa POIIMM.

Împreună cu Ministerul Educaţiei şi cel al Justiţiei Sociale se vor implementa alte două măsuri, respectiv Înfiinţarea liceelor de antreprenoriat pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi Programul România profesională privind susţinerea în parteneriat public-privat a şcolilor profesionale şi de meserii.

Pentru creşterea gradului de încredere a consumatorilor şi a comercianţilor cu amănuntul în tranzacţiile online pe piaţa naţională, MCSI continuă implementarea unui proiect finanţat din FSE 2014-2020, în valoare de 4,4 mil. lei, prin care vor fi elaborate: o propunere de politică publică în domeniul e-comerţ în parteneriat cu instituţiile care reglementează acest domeniu, incluzând o evaluare ex-ante a propunerii de politică publică; o analiză exhaustivă a cadrului normativ actual din domeniul comerţului electronic naţional; o analiză de impact cu privire la necesitatea creării/desemnării unei autorităţi de certificarea a magazinelor on-line; un plan de acţiuni până în 2020 în domeniul comerţului electronic.

În acest sens, se află în curs de desfăşurare procesul de licitaţie publică pentru contractarea serviciilor de consultanţă studii, analize, evaluări şi formare în domeniul comerţului electronic. De asemenea, vor fi create două mecanisme de implementare şi vor fi organizate sesiuni de instruire a reprezentanţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul e-comerţului pentru dezvoltarea abilităţilor necesare gestionării acestui domeniu.

Acţiunile de susţinere a IMM-urilor inovative prin stimularea creării şi dezvoltării capacităţii suplimentare de investiţii pentru capitalul privat (capital de tip mezanin; capital de risc pentru creştere) se vor afla în continuare printre priorităţile actualului guvern, iar Proiectul de HG pentru aprobare schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea societăţilor prin investiţii realizate de investitorii individuali se află în faza avizărilor interministeriale. În plus, a fost semnat acordul de finanţare cu FEI, prin care va fi creat Fondul de fonduri sub forma de capital de risc, cu un buget total alocat din FEDR 2014-2020 de 59,3 mil. euro. În urma deschiderii apelului pentru expresie de interes public din luna decembrie, potenţialii intermediari financiari au parcurs criteriile de selecţie ale FEI. Schema de minimis şi ajutor de stat a fost finalizată, urmând ca în cel mai scurt timp să se primească avizul CC.

48

În ceea ce priveşte implicarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi atragerea investiţiilor străine, pe parcursul anului 2017 au fost întreprinse o serie de acţiuni şi anume:

• vizita oficială în SUA unde a avut loc o întrevedere cu Seceretarul pentru Comerţ din SUA, Wilbur Ross Jr în dec. 2017;

• evenimentul TradeWinds 2017, cel mai de anvergura eveniment cu participarea companiilor americane din Romania;

• Misiunea Select USA, cu participarea companiilor româneşti în SUA; • 27 vizite la nivel de ministru şi secretar de stat; • 40 de primiri la nivel de ministru sau secretar de stat a ambasadorilor acredidaţi la

Bucureşti; • 11 delegaţii oficiale străine; • peste 30 de întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri strain şi participări la

forumuri; • 8 comisii mixte guvernamentale de cooperare economică; • organizarea vizitei la Bucureşti a directorului general al OMC, Roberto Azevedo în

2017; • iniţierea şi susţinerea mandatelor privind poziţiile României la Conferinţă Ministerială

a Organizaţiei Mondiale a Comerţului de la Buenos Aires.

Pe lângă măsurile prevăzute în PG, în sectorul IMM-urilor sunt în derulare şi programe multianuale care au ca obiectiv sprijinirea operatorilor economici şi investiţiilor în diferite sectoare economice. Pe parcusul anului 2017, Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a susţinut, în principal:

• programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, care are ca obiectiv sprijinirea operatorilor economici, societăţi comerciale şi societăţi cooperative, prin facilitarea accesului la finanţare, în scopul îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale operatorilor economici, urmărind adaptarea la cerinţele determinate de statutul României ca stat membru al Uniunii Europene, prin creşterea nivelului de competitivitate, crearea şi menţinerea locurilor de muncă, sporirea protecţiei consumatorilor şi securităţii alimentare. În 2017, acest program a avut 280 de beneficiari şi s-au înfiinţat 1.100 noi locuri de muncă.

• programul naţional multianual de microindustrializare, al carui scop este de a sprijini investiţiile în sectoare economice prioritare, creşterea volumului de activitate şi a competitivităţii IMM din aceste sectoare. De măsurile acestui plan economic sectorial au beneficiat 200 de unitaţi antreprenoriale şi au fost infiinţate 1.250 noi locuri de muncă, pe parcursul anului 2017.

Ministerul Mediului de Afaceri a sprijinit, pe parcursul anului 2017, o serie de proiecte şi planuri de investiţii ale micro-întreprinderilor din mediu urban, precum şi pe cele care au în vedere creşterea productivităţii muncii şi a competitivităţii întreprinderilor sau exploataţiilor agricole, în prelucrarea şi marketingul produselor agro-alimentare. În ceea ce priveşte investiţiile în exploataţiile agricole, în cadrul sesiunii 2017 de proiecte, au fost depuse 1.454 proiecte în valoare de 667,64 milioane euro, au fost selectate pentru finanţare 102 proiecte în valoare de 73,36 milioane euro şi au fost contractate 8 proiecte în valoare de 1,91 mil. euro. Plăţile efectuate au însumat 0,20 milioane euro.

Pe parcursul anului 2017 au fost în desfăşurare proiecte şi în alte sectoare agro-alimentare, cum ar fi:

49

• în sesiunea destinată teritoriului ITI Delta Dunării, au fost depuse, până la sfârşitul lunii octombrie 2017, un număr de 133 proiecte în valoare publică de 56,16 milioane euro şi au fost selectate pentru finanţare 18 proiecte, în valoare publică de 11,58 milioane euro;

• în ceea ce priveşte investiţiile în exploataţiile pomicole, au fost depuse 328 proiecte în val publică de 149,86 milioane euro şi 10 proiecte în valoare publică de 5,39 milioane euro în teritoriul ITI Delta Dunării;

• pentru sprijinirea investiţiilor în procesarea/marketingul produselor agricole au fost depuse 81 proiecte, în valoare publică de 67,26 mil. euro şi 5 proiecte în valoare publică de 8,47 în zona ITI Delta Dunării.

• pentru acordarea sprijinului pentru procesarea/marketingul produselor agricole,în vederea obţinerii de produse neagricoleau au fost depuse 17 proiecte, în valoare publică de 20,18 mil. euro;

• investiţiile de procesare/marketing ale produselor din sectorul pomicol au fost reprezentate de 3 proiecte, în valoare publică de 1,67 mil. euro.

Sprijinul constant al mediului de afaceri şi IMM-urilor a îmbunătăţit încrederea sectorului privat în economia românească şi a stimulat apariţia de noi firme şi afaceri.

Ca urmare, în anul 2017 pentru prima dată în ultimii 5 ani înmatriculările de societăţi comerciale au fost superioare ieşirilor voluntare de pe piaţă, prin dizolvări şi radieri.

În anul 2017 s-au înmatriculat 136,7 mii societăţi şi s-au dizolvat sau radiat voluntar 113,5 mii societăţi; în anul 2016 numărul ieşirilor voluntare de pe piaţă a fost cu circa 40 mii de societăţi peste nivelul înmatriculărilor ilustrând gradul de neîncredere a mediului de afaceri. Creşterea s-a datorat atât înmatriculărilor de SRL (+24,5 mii societăţi) cât şi înmatriculărilor de PFA (+3,1 mii societăţi). În anul 2017, numărul înmatriculărilor a crescut cu 29% comparativ cu anul anterior, creşterea înmatriculărilor de SRL fiind de 33,2%, în timp ce înmatriculărilor de PFA au crescut cu 15%.

50

6.  POLITICI  PUBLICE ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI JUSTITIEI SOCIALE 

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Stimularea creării de noi locuri de muncă

• Șanse reale pentru tineri

• Dialog social şi parteneriat

• Viaţă decentă pentru pensionari

• Incluziune socială şi reducerea sărăciei

• Sprijin pentru familii şi copii

• Servicii sociale de calitate

• Respect şi demnitate pentru femei

• Creţterea natalităţii

• Investiţia în copii - investiţia în viitor

• O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi

În anul 2017 au fost derulate acţiunile stabilite pentru realizarea angajamentelor asumate în cadrul Programului de guvernare, ca urmare au fost iniţiate şi publicate în Monitorul Oficial al României o serie de de acte normative necesare desfăşurării activităţii ministerului şi institutiilor din subordine care au avut ca obiectiv fundamental Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii.

S-a continuat demersurile pentru a realiza o piaţă a muncii inclusivă, pentru reducerea inegalităţilor şi menţinerea modelului social european, consolidând un model de creştere economică bazat pe un set coerent de politici publice şi măsuri progresiste.

Obiectivul principal în materie de ocupare a forţei de muncă, stabilit în contextul Strategiei Europa 2020, este de a atinge ţinta de 70% în privinţa ratei de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 ani. Acest lucru se poate realiza numai prin promovarea unor politici publice coerente şi realiste, care să determine o piaţă a muncii performantă, dinamică şi flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorităţii cetăţenilor la locuri de muncă de calitate, în funcţie de competenţele şi abilităţile lor, la venituri decente.

De la bugetul de stat au continuat să fie finanţate:

- investiţiile în companii pentru crearea locurilor de muncă şi reducerea disparităţilor regionale2 - MFP a aprobat acorduri de finanţare pentru 45 întreprinderi, pentru care a fost aprobat un ajutor de stat în valoare totală echivalentă a 46,73 mil. euro, fiind preconizată crearea a 7.706 noi locuri de muncă, din care 2.527 pentru lucrători defavorizaţi. În perioada 1 ianuarie - 10 octombrie 2017, au fost efectuate plăţi în valoare echivalentă a 0,35 mil.euro;

2HG nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă

51

- programul Start-up Nation - România3, având ca obiectiv creşterea numărului întreprinderilor şi a locurilor de muncă - până în octombrie 2017, MMACA a semnat acorduri de finanţare pentru 4.789 beneficiari care şi-au asumat crearea a 9.578 locuri de muncă, inclusiv pentru tineri absolvenţi, şomeri şi persoane defavorizate.

În scopul diversificării opţiunilor de activare pe piaţa muncii (RST 2), în regiuni mai puţin dezvoltate4, din FSE 2014-2020 au fost alocate fonduri pentru dezvoltarea antreprenoriatului5. Urmează a fi derulate schemele de antreprenoriat Diaspora Start Up - 30 contracte semnate, însumând 71,554 mil. euro - şi România Start Up Plus –se estimează că peste 50.000 persoane vor beneficia de aceste proiecte şi se vor crea 5.070 IMM-uri şi cel puţin 10.400 noi locuri de muncă. Un alt apel de proiecte România Start Up Nation a fost lansat în perioada 6 –31 octombrie 2017, fiind prevăzută subvenţionarea a min. 600 întreprinderi şi crearea a cel puţin 1.200 noi locuri de muncă.

Viaţa profesională cunoaşte transformări prin efectul combinat al progresului tehnologic şi al remodelării unor sectoare economice, forţa de muncă fiind nevoită să dobândească noi competenţe sau să se adapteze noilor modele de afaceri. Aceste evoluţii determină adaptarea la schimbare a întreprinderilor şi a antreprenorilor6, două apeluri de proiecte destinate creşterii competitivităţii întreprinderilor şi a resurselor umane fiind lansate în anul 2017.

Pentru Stimularea creării de noi locuri de muncă a fost aprobat cadrul normativ (proiect de act normativ aprobat de Guvern, aflat în procedură parlamentară) prin care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator va putea fi desfăţurată de către salariat şi la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

- Flexibilizarea si adaptarea relaţiilor de munca,

- Se stabilesc avantaje atât pentru salariat si pentru angajator,

- Cresc şansele persoanelor cu dizabilitati pe piaţa muncii.

Dinamica pieţei muncii a condus la reglementarea activităţii de tele-muncă (munca la distanţă), introducerea acestei forme de organizare a muncii putând contribui atât la creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, cât şi la flexibilizarea relaţiilor de muncă.

• S-a aprobat înfiinţarea agenţiilor de mediere între cererea şi oferta de muncă zilieră. Aceste structuri vor fi acreditate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, care facilitează punerea în legătură a beneficiarilor de lucrări cu zilieri, în vederea stabilirii de raporturi de muncă.

Prin actul normativ aprobat se asigură cadrul normativ coerent si unitar care sa faciliteze accesul la angajarea pe piaţa muncii a persoanelor care desfăşoară activităţi sezoniere, sporadice sau accidentale.

Pentru atingerea obiectivului stimularea dezvoltării unei reţele de specialişti pentru consiliere şi informare privind locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, implementare 2017 – 2020, a fost elaborat un proiect suplimentar noncompetitiv in parteneriat

3 Legea nr. 112/2017 privind aprobarea OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii 4 Nord - Est, Nord - Vest, Vest, Sud - Vest Oltenia, Centru, Sud - Est şi Sud - Muntenia 5 POCU 2014-2020, AP 3 Locuri de muncă pentru toţi, PI 8iii–Ocupare pe cont propriu, antreprenoriat şi creare de întreprinderi, inclusiv IMM inovative 6 POCU 2014-2020, AP 3 Locuri de muncă pentru toţi, PI 8v–Adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor şi a antreprenorilor

52

cu ANPD, eligibil pe Axa 3. OS 3.10 si 3.11. Se aşteaptă publicarea ghidului solicitantului de către MFE.

• A fost modificat prin act normativ statutul inspectorului de munca.

Inspecţia Muncii are noi competenţe în activitatea de control în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă. A fost promovat actul normativ privind Statutul Inspectorului de Munca. A fost modificată structura organizatorica a IM, respectiv ITM -uri si creat compartimentul special pentru combaterea muncii fără forme legale.

Au fost introduse reglementări noi în Codul muncii privind munca nedeclarată: angajatorul are obligaţia de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă şi documentele de evidenţă a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru. Această reglementare creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfăşoară activitate la locul de muncă controlat, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor.

În ceea ce priveşte pachetul integrat de măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii aşomerilor de lungă durată, în şedinţa de Guvern din 20.12.2017 a fost aprobat Memorandumul referitor la implementarea Recomandării Consiliului Uniunii Europene privind integrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată. Guvernul României, prin OUG 73/2017 prin care s-a modificat Legea nr 202/2006, a desemnat ANOFM ca Punct Unic de Contact pentru punerea în aplicare a Recomandării Consiliului. Pentru aplicarea recomandării, ANOFM va colabora cu alte instituţii implicate, conform prevederilor din Memorandum.Potrivit Memorandumului, ANOFM are următoarele obligaţii faţă de şomerii de lungă durată care nu pot beneficia de Garanţia pentru Tineret:

‐ de a înregistra şomerii de lungă durată, în special printr-o mai bună informare cu privire la sprijinul disponibil;

‐ de a oferi orientare personalizată acestor persoane, împreună cu alţi parteneri care sprijină integrarea pe piaţa muncii; în acest sens, ANOFM trebuie

să se asigure de faptul că toţi şomerii de lungă durată fac obiectul unor evaluări individuale aprofundate şi că acestora li se oferă consiliere cel târziu la 18 luni de la intrarea în şomaj;

să informeze şomerii de lungă durată cu privire la ofertele de locuri de muncă şi cu privire la sprijinul disponibil în diferitele sectoare ale economiei, în diferitele regiuni şi în alte state membre, în special prin intermediul serviciilor europene pentru ocuparea forţei de muncă (EURES).

- să încheie un acord de integrare în muncă cel târziu la 18 luni de la intrarea în şomaj, care ar trebui să cuprindă cel puţin o ofertă individuală de servicii în vederea găsirii unui loc de muncă, în calitate de punct unic de contact.În acest sens, s-a modificat Legea nr 76/2002 prin Legea nr. 250/2017 şi urmează să fie definitivat de către ANOFM cadrul legal referitor la procedura de lucru şi modelul acordulului de integrare în muncă.

Măsurile care nu intră în sfera de competenţă a Serviciului Public de Ocupare vor fi furnizate de instituţiile cu atribuţii în domeniu în baza protocoalelor prevăzute în Memorandum.

Acordul trebuie, de asemenea, să precizeze în mod clar drepturile şi responsabilităţile şomerilor şi ale organizaţiilor care oferă sprijin.

53

• Realizarea Strategiei Naţionale pentru locurile de muncă verzi. Strategia şi Planul de acţiuni au fost elaborate şi completate potrivit observaţiilor primite în perioada de consultare publică şi se aflăîn circuitul de avizare externă,urmând să fie aprobatede Guvern.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Locuri de Muncă Verzi 2018-2025 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea strategiei a fost finalizat şi este publicat pe website-ul MMJS în dezbatere publică.

Viziunea care stă la baza Strategiei este realizarea legaturii între dezvoltarea economică, biodiversitate, ecosistem, schimbările climatice, sănătatea şi bunăstarea populaţiei pe termen mediu şi lung, care să asigure premisele solide pentru maximizarea potenţialului de creare de locuri de muncă verzi al sectorelor cu competitivitate crescută.

Pe termen lung, măsurile sectoriale planificate a fi implementate în cadrul SNLMV concură la obiectivul de a atinge o dezvoltare durabilă şi o ecologizare a economiei, corespunzător Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creştere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (CRESC).

Strategia are fixate trei obiective specifice asociate procesului amplu de tranziţie la ”economia verde”, respectiv:

- stimularea antreprenoriatului şi creării de locuri de muncă verzi cu accent pe sectoarele de competitivitate crescută identificate în Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014 - 2020 şi Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – 2020;

- dezvoltarea competenţelor forţei de muncă în vederea asigurării unei ocupări de calitate în sectoarele competitive, generatoare de locuri de muncă verzi;

- consolidarea cooperării cu actorii relevanţi şi a dialogului cu partenerii sociali din sectoarele cu potenţial pentru crearea de locuri de muncă verzi.

• În ceea ce priveste Stimularea participării pe piaţa muncii a persoanelor apte de muncă aflate în risc de excluziune socială; descurajarea dependenţei de măsurile de asistenţă socială a fost elaborat proiectul de HG pentru modificarea şi completarea HG 1352/2010 care se află pe site-ul MMJS în consultare publică; a fost discutat în comisia de dialog social. Urmează circuitul de avizare externă şi aprobarea în Guvern.

- a fost elaborat şi aprobat Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a SPAS

- a fost depusă la MFEpentru evaluare fişa de proiect ”Prima cameră” – proiect pilot pentru dezvoltarea unor instrumente inovative pentru integrarea socio profesionala a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie specială.

- MMJS în parteneriat cu MS si MEN a elaborat fişa de proiect pilot„Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate (SCI) pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale”, aplicaţia urmând să fie depusă spre finanţare în procedură noncompetitivă prin POCU 2014-2020, în cadrul obiectivelor specifice 4.5, 4.6 şi 4.10, în primul semestru din 2018.Proiectul urmăreşte ca obiectiv general creşterea incluziunii sociale şi reducerea sărăciei prin crearea în cadrul SPAS-urilor, formarea şi pilotarea echipelor comunitare de intervenţie integratăîn 139 de comunităţi rurale şi mic urbane cu tip de marginalizare peste medie şi severă.

- elaborarea şi promovarea proiectului de hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază, conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor – ISCO 08, republicată; Scopul acestui act

54

normativ: facilitarea accesului persoanelor aflate în risc de excluziune socială la programele de formare profesională - nivel de calificare .

• Pentru realizarea obiectivului "Şanse reale pentru tineri "s-a aprobat Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2017-2020, document strategic în domeniul ocupării tinerilor ce va continua măsurile şi programele puse în aplicare prin Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2014-2015, elaborat ca urmare a Recomandării Consiliului către Comisie şi Statele Membre privind înfiinţarea Garanţiei pentru tineret.

ANOFM implementează masuri cu privire la stimularea ocupării tinerilor, atât prin BAS, cat si prin FSE (ucenicie, stagii, prime de mobilitate, de activare si subvenţionarea locurilor de munca).

A fost elaborată şi promovată Legea nr.164/2017 pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, prin care s-au majorat cuantumurile subvenţiilor acordate din BAS agajatorilor, astfel: 1125 lei lunar/ucenic, respectiv 1350 lei lunar/stagiar.

Principalele rezultate ale punerii în aplicare a Planului de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2017-2020 la 31 decembrie 2017:

‐ identificarea şi înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă - 38.815 tineri sub 25 de ani

‐ numarul total de contracte de ucenicie încheiate în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare: 81contracte - nr. de absolvenţi beneficiari de stagii în primele 4 luni de la absolvire – 55 tineri

‐ numarul de tineri NEETs care au accesat măsurile active ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a acesteia – 86.678 tineri sub 25 ani

‐ numarul de tineri ocupaţi în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date – 46.372 tineri sub 25 ani

‐ numarul de tineri NEETs care beneficiază de servicii de informare şi consiliere în carieră – 75.002 tineri NEETs.

‐ numarul de tineri NEETs care beneficiază de cursuri de formare profesională – 5.945 tineri cuprinşi în cursuri de formare profesională din care 4.551 tineri în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date.

S-a acordat:

‐ prime de mobilitate ( încadrare) inclusiv şomerilor de lungă durată – 157 tineri

‐ prime de instalare, inclusiv şomerilor de lungă durată - 29 tineri

‐ prime de activare – 1.379 tineri

‐ prime de relocare – 120 tineri

Numar de tineri NEETS absolvenţi angajaţi prin acordarea de subvenţii angajatorilor – 1.408 tineri absolvenţi

Număr de tineri NEETs angajaţi prin acordarea de subvenţii angajatorilor;

‐ 1.271 tineri NEETs

‐ 10 tineri NEETs persoane cu handicap 2017;

‐ 2 tineri NEETs persoane unici întreţinători ai familiilor monoparentale

55

‐ Număr de tineri aflaţi în risc de marginalizare socială angajaţi - 143 tineri

• A fost elaborata şi aprobata HG 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, prin care să fie asigurat tranzitul coerent de la sistemul educaţional către piaţa forţei de muncă, precum şi echilibul între viaţa profesională şi cea personală, prin creşterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor în situaţie de dependenţă.

• Introducerea acordăriiprimei de inserţie a fost aprobată prin Legea 250/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice.

Prima de inserţie se acordă în cuantum egal cu 1.500 lei, absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni.

Acordarea primei de inserţie nu exclude acordarea indemnizaţiei de şomaj tinerilor care nu se încadrează în muncă în termen de 60 de zile de la absolvirea studiilor.

• Pentru promovarea transformării internshipurilor în contracte de muncă permanente (contracte pe perioadă nedeterminată) ministerul a elaborat Proiectul de act normativ "Legea Internshipului" care a fost adoptat de Guvern şi se află în procedură parlamentară. Programe de tip „Pasarela”: locurile de muncă din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajaţi pentru a dobândi „abilităţi transferabile” în joburile din sectorul privat.

Tinerii în vârstă de cel puţin 16 ani vor putea participa la programe de internship plătite la firme private sau instituţii publice, pe perioade de cel mult şase luni.

S-a aprobat proiectul de lege privind integrarea în muncă în cadrul instituţiilor publice de la nivel local a tinerilor dezavantajaţi.

• S-a modificat legislaţia în vigoare pentru a da posibilitatea persoanelor care au efectuat activităţi de voluntariat sa-si evalueze si certifice competentele dobândite, conform Cadrului Naţional al Calificărilor.

Alte măsuri în sprijinul tinerilor care au fost intreprinse in anul 2017 au fost

‐ creşterea de 2,5 ori a fondului de burse pentru studenti de la 83 la 201 lei pe lună, inclusiv vacanţe.

‐ transport gratuit pe calea ferată pentru studenţi, inclusiv in vacanta. ‐ reducerea cu 40% a tarifului mediu al politelor RCA pentru tineri.

Pentru realizarea obiectivului privind Salarii decente şi motivante

Au fost majorate salariile din sectoarele educaţie, cultură, apărare, justiţie şi a fost adopta legea salarizării în sistemul bugetar

- Din 1 februarie 2017, salariile din administraţia publică locală s-au majorat cu 20%, iar cele pentru personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte au fost majorate cu50%, potrivit OUG nr.2/2017.

- Salariile poliţiştilor au fost majorate cu 10%; cele ale personalului civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu 15%.

56

- Personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă va beneficia de acordarea indemnizaţiei de hrană pe tot parcursul anului 2018, iar această indemnizaţie va fi exceptată în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri de 30%.

- În ceea ce priveşte acordarea sporurilor, s-a stabilit prorogarea până la 1 martie 2018 a prevederilor care condiţionează încadrarea sporurilor în limita de 30% pentru personalul din sistemul sanitar.

- Tot din luna martie 2018, pentru personalul din sistemul sanitar, determinarea drepturilor salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă, a sporului pentru activitatea prestată în ture, a sporului acordat pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi duminică şi de sărbătorile legale şi a sporului pentru munca prestată în timpul nopţii se va face conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018.

- S-a clarificat salarizarea gărzilor obligatorii efectuate de medici în afara programului normal de lucru de la funcţia de bază până la limita a 48 de ore pe săptămână.

- În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, s-a reglementat modalitatea de aplicare a sistemului de plată cu ora sau prin cumul pentru personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

A fost aprobată Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. S-au realizat creşteri salariale de la 58 miliarde la 70 miliarde in 2017 si 81 miliarde in 2018.

Alte măsuri care au contribuit la creşterea veniturilor:

- Creşterea nivelului deducerilor din impozitul pe venit pentru cei cu salarii mai mici de 3600 lei.

cu 70% de la 300 la 510 lei pentru cei fără persoane în întreţinere remuneraţi la nivelul salariului minim.

cu 60% de la 100 lei la 160 lei pentru fiecare persoană în întreţinere

- Ne-am propus şi am realizat o reformă a salarizării în sectorul public, în vederea reducerii şi chiar eliminării decalajelor de venit acumulate în timp între funcţii similare, dar şi pentru a rezolva probeleme structurale din domenii cheie cum ar fi sănătatea şi educaţia. Implementarea Legii salarizării unitare presupune creșterea cu 42 miliarde lei a fondului de salarii aferent salariaților din sistemul public, până în anul 2022 (cu 32 miliarde lei până în 2020). În sănătate, salariul mediu a crescut cu 30,2% în anul 2017. Începând cu 1 ianuarie 2017 s-a acordat o majorare salarială de 15% pentru tot personalul din învățământ. De asemenea, în cultură au fost majorate salariile cu 50% pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte, cu 30% pentru bibliotecari și muzeografi şi cu 15% pentru personalul din bibliotecile centrale universitare.

- Pentru sectorul de Apărare, Ordine Publică, Siguranță Națională s-au majorat cu 50% de la 1 aprilie 2017 sumele compensatorii privind salariul/solda de merit pentru militari, polițiști și cei din sistemul penitenciar. De asemenea, de la 1 aprilie 2017, sporurile și indemnizațiile se raportează la salariul de bază, ce nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie pentru militari, polițiști și cei din sistemul penitenciar. De la 1 aprilie 2017 s-a majorat cu 40% alocarea pentru orele suplimentare efectuate de militari, polițiști și cei din sistemul penitenciar. De la 1 iulie s-au mărit cu 15% soldele pentru cadrele militare în activitate. Începând cu 1

57

octombrie 2017 au fost majorate cu 10% salariile de funcție din MAI și unitățile din subordine şi cu 15% salariul de bază pentru personalul civil din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională.

- Au fost acordate majorări salariale şi pentru personalul din administraţia publică locală (20% de la 1 februarie 2017), iar indemnizaţiile aleşilor locali au fost mărite cu 30% de la 1 aprilie 2017. În acelaşi timp, de la 1 iunie 2017 salariile de bază ale lucrătorilor din oficiile teritoriale pentru IMM-uri, agențiile și Garda de Mediu, ANPC au crescut cu 20%. De la 1 iulie 2017 s-au mărit cu 20% salariile de bază pentru instituțiile și autoritățile din subordinea Ministerului Agriculturii, Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului Culturii și Casei Naţionale de Pensii.

- Eliminarea impozitului pe venit pentru angajaţii sezonieri menţinuţi in timpul muncii tot timpul anului.

- Reducerea impozitului pe venit la salarii de la 16 la 10%.

- Reducerea contribuţiilor aferente veniturilor salariale de la 9 la 3 şi a valorii acestora de la 39,25% la 37,25%.

- Plata CAS si CASS la nivelul salariului minim pentru cei cu venituri din activităţi independente.

• Salariul minim a fost majorat de două ori:

‐ 1 februarie 2017, valoarea salariului minim a crescut de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, iar de această majorare de 200 de lei au beneficiat 1.269.259 de salariaţi.

‐ 1 ianuarie 2018, salariul minim a crescut cu 31,03% faţă de anul 2017, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.

Dialog social şi parteneriat

In anul 2017 pentru realizarea obiectivelor din Programul de Guvernare privind consolidarea rolului instituţiei dialogului social, componentă fundamentală a statului de drept şi a democraţiei s-a facut:

‐ întervenţii asupra instituţiei reprezentanţilor angajaţilor;

‐ întervenţii asupra organizării şi funcţionării organizaţiilor sindicale şi patronale;

58

‐ întervenţii asupra contractului colectiv de muncă;

‐ întervenţii asupra grevei;

‐ întervenţii asupra reglementării dialogului social instituţionalizat;

‐ clarificări procedurale pentru uniformizarea practicilor juridice la nivel naţional;

‐ îmbunătăţirea cadrului legal în materia asociaţiilor şi fundaţiilor;

‐ modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public îmbunătăţirea cadrului legal şi a practicilor privind accesul la informaţiile de interes public;

‐ elaborarea unui ghid pentru bugetare participativă;

‐ stabilirea de norme de aplicare ale Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;

‐ dezvoltarea platformei consultare.gov.ro pentru a asigura creşterea transparenţei decizionale;

‐ dezvoltarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor RUTI (http://ruti.gov.ro/) - angajament SNA şi OGP.

Viaţă decentă pentru pensionari:

Majorarea valorii punctului de pensie

La 1 ianuarie 2017, valoarea punctului de pensie a crescut cu 5,25% ajungând la 917,5 lei, iar la data de 1 iulie 2017, un număr de cca. 5.050 pensionari au beneficiat, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de o majorare cu cu 9% a valorii punctului de pensie, în prezent fiind de 1.000 lei, înregistrând o creştere faţă de anul 2016 de 14,25% (5,25% + 9% = 14,25%).

Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi va fi de 1.100 lei.

Pensia minimă garantată

De la data 1 martie 2017, pensia minimă garantată a crescut de la 400 la 520 lei,pentru un număr de 994.004 de pensionari, iar începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea pensiei minime va fi de 640 de lei.

Alte măsuri aplicate în vederea creşterii veniturilor pensionarilor:

Impozit: Începând cu data de 01.02.2017 venitul impozabil din pensii s-a stabilit prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei, faţă de perioada anterioară, în care se aplica deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 1.050 lei.

De această măsură au beneficiat cca. 1.3 milioane de pensionari, iar la nivelul lunii februarie 2017 plăteau impozit peste suma deductibilă doar 217.200 pensionari.

În prezent, ca urmare a majorării pensiilor datorită creşterii punctului de pensie începând cu data de 1 iulie 2017, plătesc impozit peste suma deductibilă 318.196 pensionari.

59

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate: Începând cu data de 01.02.2017, persoanele fizice cu venituri din pensii beneficiază de

asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, fără plata CASS.

În prezent, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) se suportă din bugetul de stat şi este plafonată la 5 câştiguri salariale medii brute.

Eliminarea cotei de contribuţie de asigurări sociale de sănătate asupra pensiei are ca beneficiari un număr de cca. 2,250 de mil.de pensionari care, prin eliminarea acestei contribuţii, au beneficiat de o creştere a pensiei în medie cu 28 lei. Grupul tehnic de lucru constituit în cadrul CNPP a elaborat studii si a analizat variante pentru modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii, realizând, pe baza acestora noul proiect de lege a pensiilor.

Creşterea pragului de venit de la 750 la 900 lei pe luna pentru accesul pensionarilor la programul de compensare de 90% a pragului de referinţa la medicamente.

Se afla in implementare obiectivul" incluziune socială şi reducerea sărăciei".

Ajutoarele sociale vor fi datorate de către primării şi doar sub formă de masă caldă. Pentru pensionari, persoane cu dizabilităţi şi copii se vor creşte alocările bugetare, astfel incat aceştia să poată avea un trai decent. Persoanele apte de muncă vor trebui să lucreze şi pentru acest lucru vor fi susţinute prin măsurile din program.

Documentaţia pentru obţinerea venitului minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzire a fost simplificată şi au fost introduse noi condiţii şi criterii în acordarea ajutoarelor de urgenţă.

Ajutoare de urgenţă pentru 733 de familii afectate de calamităţi naturale ori probleme grave de sănătate.

Ajutoare de urgenţă pentru minerii răniţi şi pentru familiile celor care şi-au pierdut viaţa în accidentul din mina Lupeni. Ajutoarele de urgenţă au fost în sumă totală de 55.000 de lei pentru sprijinirea a 4 familii.

Urmează a fi implementat proiectul „Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate (SCI) pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale”.

60

A fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice şi introducerea prestaţiei de dependenţă potrivit modelelor europene, implementare 2019. Proiectul de lege urmăreşte:

• Asigurarea unor îngrijiri de calitate pentru persoanele vârstnice dependente în cadrul unui sistem unic de îngrijire pe termen lung – îngrijiri medicale şi îngrijiri persoanele (ABVZ şi AIVZ);

• Reglementarea prestaţiei de dependenţă; • Promovarea îmbătrânirii active şi a prezentei persoanelor vârstnice în comunitate,

inclusiv prin implicarea în activităţi de voluntariat şi creşterea responsabilităţii familiei şi persoanei vârstnice cu privire la asigurarea propriilor nevoi de îngrijire şi menţionarea unei vieţi active şi sănătoase cât mai mult timp posibil;

• Încurajarea autorităţilor administraţiei publice locale să dezvolte servicii de îngrijire necesare persoanelor vârstnice dependente, la nivelul fiecărei comunităţi şi să implementeze principiul menţinerii persoanei vârstnice în familiei cât mai mult timp posibil, inclusiv prin adaptarea locuinţei pentru nevoile de îngrijire personală, internarea într-un centru rezidenţial rămânând o măsură cu titlu de excepţie.

Prin intermediul instrumentului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, sunt sprijinite financiar grupurile de acţiune locale (GAL) din mediul urban:

- elaborarea strategiilor de dezvoltare locală pentru oraşe cu populaţie peste 20.000 locuitori7 - 37 proiecte contractate pentru regiuni mai puţin dezvoltate şi 3 proiecte pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, acestea însumând 1,954 mil. euro;

- în perioada 1 septembrie - 4 decembrie 2017 s-a derulat unapel de proiecte ce a vizatselecţia strategiilor de dezvoltare locală,pentru oraşe cu populaţie peste 20.000 de locuitori (etapa a II-a)8, bazate pe investiţii în infrastructură (locuinţe sociale, educaţie, sănătate şi servicii sociale integrate, amenajarea spaţiului urban degradat şi/sau spaţii publice urbane) şi în servicii (ocupare, activităţi de economie socială, servicii socio - medicale, activităţi de dezvoltare comunitară integrată).

Integrarea socio-economică a persoanelor din comunităţile marginalizate9, inclusiv cele în care există populaţie de etnie romă, este una dintre priorităţile guvernului. Ca urmare a derulării a trei apeluri în anul 2016, au fost contractate 58 proiecte, în valoare de 247,667 mil. euro, urmând a fi realizate investiţii destinate facilitării accesului la educaţie timpurie, pe piaţa muncii sau la servicii sociale şi medicale, îmbunătăţirii condiţiilor de locuit, atât pentru zonele dezvoltate, cât şi pentru cele mai puţin dezvoltate. Apelurile de proiecte au fost relansate la data de 18 aprilie 2017.

Identificarea unor soluţii integrate ce oferă răspunsuri la problemele socio - economice localeeste sprijinită financiar în vederea reducerii numărului de comunităţi marginalizate (roma şi non-roma), aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, din oraşe cu peste 20.000 locuitori10, preconizăndu-se că peste 20.400 persoane vor fi beneficiarii unor masuri integrate în domeniile ocupării, locuirii, educaţiei şi formării profesionale, sanatăţii şi asistentei sociale.

7 POCU 2014-2020, AP 5 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, PI 9.vi-Dezvolţare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii 8 POCU 2014-2020, AP 5 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, OS 5.1. şi POR 2014-2020 AP 9 Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban, OS 9.1. 9 POCU 2014-2020, AP 4 Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, PI 9ii–Integrarea socio–economică a comunităţilor marginalizate 10 POCU 2014-2020, AP 5 Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, PI 9.vi-Dezvoltare locală plasată sub

61

Pregătirea şi implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii, în zonele rurale, a fost finanţată din FEADR 2014-2020.Au fostselectate 239 GAL-uri care acoperă o populaţie de 9.793.458 locuitori (86,21% din populaţia vizată de LEADER), fiind create 85 locuri de muncă ca urmare a finalizării contractelor transferate prin procedura de tranziţie în PNDR 2014-2020.

Pentru creşterea calităţii vieţii populaţiei din zonele rurale sunt sprijinite financiar crearea, îmbunătăţirea şi extinderea tuturor tipurilor de infrastructură de bază, fiind semnate 808 contracte la care se adaugă 311 proiecte transferate prin procedura de tranziţie în PNDR 2014-2020, plăţile efectuate totalizând 221,09 mil. euro. Prin implementarea proiectelor contractate în perioada de programare 2014-2020 urmează să se construiască 241 grădiniţe/ creşe/ after schools şi instituţii de învăţământ secundar superior agricol, 721 km reţea de alimentare cu apă, 1.383 km reţea canalizare şi 1.907 km drumuri comunale modernizate/nou construite, 1.379.691 locuitori beneficiind de aceste investiţii. În sesiunea lansată în anul 2017, au fost contractate 127 proiecte, fiind efectuate plăţi însumând 4,20 mil. euro. Decalajele urban-rural existente şi starea precară a infrastructurii din zona Deltei Dunării constituie o frână în calea dezvoltării economice şi a apariţiei noilor oportunităţi de ocupare. O sesiune de depunere de proiecte s-a derulat în perioada 28 martie-31 iulie 2017, fiind selectate 6 proiecte în valoare de 4,85 mil. euro.

Dezvoltarea fermelor mici a continuat să fie finanţată din FEADR 2014-2020. Au fost semnate 3.896 contracte la care s-au adăugat 18.153 proiecte transferate prin procedura de tranziţie în PNDR 2014-2020, plăţile realizate însumând 66,2 mil. euro. În sesiunea derulată în anul 2017, au fost contractate 960 proiecte, iar pentru teritoriul ITI Delta Dunării au fost selectate 13 proiecte.

• Promovarea „incluziunii active” a grupurilor vulnerabile se afla in implementare, MMJS în parteneriat cu MS si MEN a elaborat fişa de proiect “Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate (SCI) pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale” – OS 4.5, 4.6 şi 4.10 – POCU 2014-2020. În acest context, a fost elaborat şi publicat în Monitorul Oficial, Ordinul comun de miniştri nr. 393/630/4236/2017 din 13 martie 2017 pentru aprobarea Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii sărăciei.

Totodată, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionareale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, prin care se întăresc atribuţiile SPAS în ceea ce priveşte realizarea diagnozei sociale la nivelul grupului şi comunităţii, elaborării planul de servicii comunitare şi implementării măsurilor de prevenire şi combatere a sărăciei şi riscului de excluziune socială adresate persoanelor şi familiilor fără venituri sau cu venituri reduse, persoanelor fără adăpost, victimelor traficului de persoane, precum şi persoanelor private de libertate

De asemenea, a fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr.292/2011, în vederea armonizării acesteia cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, Legii privind statutul asistentului social nr.466/2004, cu Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, etc, precum şi pentru clarificarea unor concepte şi corectarea unor trimiteri eronate.

Noutăţile aduse prin prezentul proiect de act normativ:

responsabilitatea comunităţii

62

- Reglementarea dreptului UAT de a organiza servicii publice de asistenţă socială prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, în special în care numărul populaţiei din UAT este sub numărul minim de locuitori prevăzut de Legea nr.351/2001 (1500 în cazul comunelor) şi/sau în situaţia în care există dificultăţi obiective în atragerea resurselor umane specializate.

- Eliminarea posibilităţii ca un tehnician în asistenţă socială/persoană care nu deţine dreptul de exercitare a profesiei de asistent social să realizeze activităţile specifice profesiei reglementate de asistent social.

- Armonizarea cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, ale Legii privind statutul asistentului social nr.466/2004 precum şi cu cele ale ale Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale.

- Eliminarea erorilor materiale identificate după publicarea actului normativ şi revizuirea unor termeni/definiţii/concepte în vederea armonizării cu cadrul legislativ existent şi pentru facilitarea implementării.

- Întărirea rolului serviciului public de asistenţă socială ca punct unic de contact în domeniul incluziunii sociale, atât pentru beneficiarii sistemului de asistenţă socială/grupurilor de risc, cât şi pentru furnizorii de servicii sociale, de asistenţă medicală comunitară, de educaţie, de ocupare, etc., prin formularea expresă a atribuţiilor acestuia în implementarea măsurilor de prevenţie în asistenţă socială şi a rolului de integrator al acestora.

- Completarea secţiunii prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială cu principalele responsabilităţi ale serviciului public de asistenţă socială, în ceea ce priveşte coordonarea implementării măsurilor privind accesul la educaţie, la serviciile de sănătate, la cele de ocupare şi de locuire. În consecinţă, proiectul propune abrogarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.

- Completarea circuitului informaţiilor în procesul de acordare a serviciilor cu obligaţia revizuirii planului iniţial de intervenţie pe baza rezultatului evaluării complexe şi cu obligaţia furnizorilor de servicii sociale de a informa serviciului public de asistenţă socială locală în a cărui rază administrativ-teritorială are domiciliul persoana beneficiară asupra admiterii/scoaterii din evidenţă a cazului. De asemenea, sunt reglementate faptele contravenţionale şi sancţiunile aferente acestora. În consecinţă, proiectul propune abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

- Reglementări mai clare în ceea ce priveşte caracterul beneficiilor de asistenţă socială de care poate beneficia persoana în nevoie, atât din punct de vedere al caracterului individual sau familial al acestora, cât şi din punct de vedere al bugetului din care acestea sunt susţinute.

- Reglementări în ceea ce priveşte finanţarea cheltuielilor de personal pentru asistenţii sociali din cadrul serviciilor publice de asistenţă socială.

- Introducerea modalităţii de actualizare a cuantumurilor beneficiilor de asistenţă socială prin legi speciale, astfel încât să se dea posibilitatea de modificare a cuantumurilor, fără a mai depinde de indicatorul social de referinţă (ISR), ţinând cont şi de recomandările din Raportul de ţară pentru anul 2017.

- Reglementări legate de simplificarea procedurilor administrative pentru cetăţean, dar şi în contextul sistemului informatic integrat şi al dezvoltării schimbului electronic de date.

63

• În ceea ce priveşte măsura privind dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare şi evaluare a politicilor de incluziune socială, MMJS a elaborat şi implementat proiectul „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul MMFPSPV”, finanţat prin POCA 2014-2020, prin care sunt create o serie de instrumente de colectare şi analiză a datelor din domeniul incluziunii sociale, inclusiv crearea unui set de hărţi interactive privind serviciile sociale existente şi necesare, sărăcia relativă şi sărăcia în muncă.

Pentru dezvoltarea unui sistem naţional de indicatori de incluziune socială şi calcularea anuală a acestora, MMJS a elaborat şi a depus spre finanţare în cadrul POCA 2014-2020 IP 8, fişa de proiect “Creşterea eficienţei intervenţiilor atât la nivelul MMJS, cât şi a structurilor aflate în coordonarea MMJS”. Proiectul urmăreşte, printre altele, elaborarea unui sistem operaţional de monitorizare şi evaluare a aplicării măsurilor prevăzute în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, precum şi revizuirea sistemului naţional de indicatori de incluziune socială şi a mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale.

• Integrarea şi corelarea tuturor bazelor de date din domeniul asistenţei sociale şi creearea sistemului "e-asistenţă socială’’ se afla in implementare.

MMJS a iniţiat elaborarea unei fişe deproiect E-asistentă socială, finanţabilă prinPOC 2014-2020 în complementaritate cu POCU 2014-2020, O.S. 4.7, construit cu asistenţă tehnică MCSI, care reuneşte obiectivele legate de creşterea gradului de informatizare a activităţilor din domeniul asistenţei sociale, asigurarea interoperabilităţii bazelor de date din domeniul asistenţei sociale şi dezvoltarea serviciilor electronice pentru cetăţeni, pentru evenimentele de viaţă listate în SNADR.

Obiective urmărite:

‐ continuarea informatizării activităţilor derulate de DPSS (inclusiv informatizarea procesului de acreditare a furnizorilor de servicii sociale şi de licenţiere a serviciilor sociale)

‐ dotarea SPAS-urilor cu infrastructura TIC în vederea digitalizării dosarelor fiecărui beneficiar de servicii sociale şicrearea registrelor electronice ale beneficiarilor de servicii sociale;

‐ construirea modulului de Servicii Sociale din viitorul DIAMANT al ANPIS

‐ dotarea SPAS-urilor cu tablete şi soft prin intermediul cărora asistenţii sociali vor realiza anchete sociale la faţa locului şi vor raporta datele din domeniul AS;

Sprijin pentru familii şi copii Promovarea unor mecanisme de sprijin a părinţilor şi de asigurare a unui echilibru între viaţa de familie şi cea profesională, implementare 2018 - 2020.

finalizat

- Prin OUG nr. 6/2017 a fost aprobată creşterea stimulentului de inserţie la 650 lei.

- Indemnizaţia minimă de creştere a copilului s-a majorat la 1.250 de lei, de la 1 ianuarie 2018, faţă de 1.233 de lei în 2017.

Au fost adoptate normele metodologice de aplicare a Legii nr.167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă. Serviciile de îngrijire şi supraveghere a copilului pe timpul zilei sunt asigurate de bone fie în baza unui contract individual de muncă încheiat între bonă şi o persoană juridică acreditată ca furnizor de servicii sociale, fie în baza unui contract de

64

prestări de servicii încheiat între bonă, persoană fizică autorizată, şi reprezentantul legal al copilului.

• Dezvoltarea serviciilor de consiliere în general şi a celor de consiliere familială în cadrul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor (de exemplu şcoala părinţilor) a fost finalizat prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 797/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal.

• A fost finalizat programul Prima de relocare - Prima chirie prin OUG 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice.

S-a reglementat acordarea primei de relocare, cu o valoare egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reşedinţă, dar nu mai mult de 900 lei, persoanelor care se încadrează în muncă la o distanţă mai mare de 50 de km de domiciliu şi ale căror venituri nete lunare (singure sau împreună cu familiile acestora) nu depăşesc suma de 5.000 lei/lună, pentru o perioadă de maximum 36 luni.

• A fost realizat prin adoptarea proiectului de act normativ Încurajarea încheierii de contracte de muncă cu timp flexibil şi a tele-muncii pentru părinţi (munca la distanţă).

Servicii sociale de calitate prin:

‐ susţinerea parteneriatului public-privat. ‐ dezvoltarea pieţei mixte de servicii - elaborarea unui act normativ care să stabilească

mai bine principiile de colaborare şi parteneriat între sectorul public şi cel privat. ‐ stabilirea posibilităţilor de finanţare a serviciilor sociale realizate de către furnizorii

privaţi de servicii sociale. În acest sens, a continuat derularea programului de subvenţionare a asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială în baza legii nr. 34/1998, prin elaborarea ordinelor de aprobare a subvenţiilor pentru 2017.

Cultele acreditate ca furnizori de servicii sociale pot beneficia din acest an de subvenţii de la bugetul de stat, în baza Legii nr.34/1998.

Se afla in implementare elaborarea de standarde de calitate şi a standardelor de cost pentru toate serviciile sociale Este în proiect modificarea HG nr.978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale are în vedere elaborarea standardelor de cost pentru centrele rezidenţiale pentru persoane vârstnice pe grade de dependenţă.

Proiectul va facilita implementarea prevederilor art. 25 alin.(4) din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, aşa cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2016, conform cărora, costul mediu lunar de întreţinere nu poate fi mai mic decât standardul minim de cost aprobat prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii

• Întărirea capacităţii de control şi monitorizare a Inspecţiei Sociale. Din bugetul pentru asistenta tehnica a Proiectului privind modernizarea sistemului de asistenţă socială au fost achiziţionate 140 de laptopuri care au fost distribuite inspectorilor sociali din ANPIS/agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială. A fost aprobat de ministrul muncii şi justiţiei sociale ORDINUL Nr. 963 din 04.07.2017 privind elementele

65

care compun echipamentul specific şi condiţiile de utilizare ale acestuia de către inspectorii sociali în misiuni de inspecţie/activităţi de investigare socială.

A fost aprobată de directorul general al ANPIS Procedura Operaţională privind acordarea drepturilor prevăzute la art. 8 alin.(1) lit. e) din O.U.G. nr. 82/2016 pentru aprobarea Statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative_COD: PO-DIS-09. A fost elaborat ghidul inspectorului social in curs de aprobare.

Au fost elaborate si sunt in avizare internă 4 proiecte de ordine in aplicarea OUG nr.82/2016, care privesc pregatirea profesionala a inspectorilor sociali, acordarea sprijinului financiar pentru reprezentare in justitie si ghidul pentru activitatea inspectorilor sociali.

• S-a finalizat stabilirea unor mecanisme moderne, adaptate realităţilor obiective, de finanţare a serviciilor sociale realizate de către furnizorii privaţi de servicii sociale.

HG nr. 619/2017 din 30 august 2017 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitatea juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, aprobate prin HG nr. 1153/2001, a fost publicată în Mon. Of. nr. 717 din 5.09.2017.

• Dezvoltarea şi implementarea unui program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei sociale şi asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social cu normă întreagă se afla în implementare.

A fost elaborată fişa de proiect “Crearea şi implementarea serviciilor comunitare integrate (SCI) pentru reducerea sărăciei şi excluziunii sociale” – OS 4.5, 4.6 ţi 4.10 – POCU 2014-2020, în parteneriat cu MS si MEN; proiectul urmăreşte angajarea si formarea personalului echipelor integrate in 139 comunităţi marginalizate.

De asemenea, MMJS a elaborat şi depus spre evaluare la POCU fişa de proiect „Dezvoltarea sistemului de asistenţă socială pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale”, finanţabilă în cadrul O.S. 4.6, prin care se urmăreşte consolidarea capacităţii SPAS de a iniţia, coordona şi implementa măsuri de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială, în minim 350 de comunităţi marginalizate prin furnizarea de resurse umane adecvate şi formarea acestora (350 de asistenţi sociali recrutaţi şi formaţi).

Alte măsuri

Ajutoarele sociale sunt condiţionate de frecvenţa copiilor la cursurile şcolare.

Respect şi demnitate pentru femei

• Formarea unei reţele naţionale de experţi în domeniul egalităţii de şanse, măsura va fi implementată prin adoptarea legii de modificare a Legii nr. 202/2002, prin care este reglementat regimul general al ocupaţiei de expert în egalitate de şanse şi de tehnician în egalitate de şanse. În prezent, proiectul de act normativ a se află în procedura de reavizare interministerială.

• Program naţional pentru combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, la data de 07.08.2017 a fost depusă fişa de proiect la MDRAPFE – AM POCU.

‐ Elaborarea unei proceduri comune de lucru la nivel interinstituţional privind raportarea, colectarea şi monitorizarea datelor în domeniul violenţei în familie.

În prezent, în cadrul colaborării bilaterale româno-norvegiene, se află în discuţie efectuarea unui schimb de bune practici privind construirea platformei de colectare şi

66

monitorizare a datelor în domeniul violenţei în familie conform art. 11 din Convenţia de la Istanbul.

‐ Elaborarea de norme metodologice privind emiterea Ordinelor de Protecţie în regim de urgenţă

Măsura este strâns legată de proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 şi face parte din legislaţia secundară ce va fi elaborată ulterior adoptării actului normativ de modificare a Legii nr. 217/2003

‐ Crearea unui sistem de monitorizare a Ordinelor de Protecţie (dispozitive electronice, aplicaţii mobil).

În prezent, în cadrul colaborării bilaterale româno-norvegiene, se află în discuţie efectuarea unui schimb de bune practici privind crearea unui sistem de monitorizare a ordinelor de protecţie.

‐ Elaborarea unor proceduri de lucru privind măsurile de prevenire a cazurilor de violenţă în familie.

În prezent, în cadrul colaborării bilaterale româno-norvegiene, se află în discuţie efectuarea unui schimb de bune practici privind crearea unui sistem de monitorizare a ordinelor de protecţie.

‐ Elaborarea normelor metodologice privind consilierea psihologică în situaţiile de divorţ în care au fost înregistrate antecedente privind violenţa în familie

Măsura face parte din legislaţia secundară ce va fi elaborată ulterior adoptării legii de modificare şi completare a Legii nr. 217/2003.

‐ Includerea în programa şcolară a noţiunii de violenţă de gen şi a perspectivei de gen.

ANES a depus diligenţe în vederea încheierii unui parteneriat cu MEN pentru implementarea măsurii şi formarea unui grup de lucru pentru revizuirea curriculei.

‐ Înfiinţarea de echipe specializate de intervenţie la nivel judeţean în domeniul violenţei în familie.

Fişa de proiect se află în etapa de elaborare. S-au primit de la Ministerul Justiţiei ultimele direcţii de acţiune negociate cu FMO, urmând a fi revizuită fişa de proiect în conformitate cu aceste elemente, precum şi bugetul proiectului.

La data de 04.10.2017 a fost transmisă către Ministerul Justiţiei fişa de proiect revizuită care cuprinde aspectele financiare care stau la baza proiecţiei bugetare.

‐ Formarea profesională a asistenţilor sociali în domeniile violenţă în familie şi egalitate de gen.

Formarea asistenţilor sociali în cele două domenii specifice urmează a se realiza prin proiectul POCU elaborat de către MMJS pe componenta de asistenţă comunitară.

‐ Dezvoltarea unei reţele de cel puţin 20 locuinţe protejate pentru victimele violenţei în familie.

A fost elaborată propunerea de Fişă de proiect şi a fost depusă la data MDRAPFE la data de 07.08.2017, urmând ca ANES să beneficieze de consilierea de tip Help-desk din partea specialiştilor de la MDRAPFE.

‐ Crearea a 8 centre de criză pentru situaţiile de viol.

67

Fisa de proiect predefinit cuprinde realizarea acestei măsuri, inclusiv acordarea unui număr de 150 de kit-uri anual pentru prelevarea de mostre biologice în situaţiile de viol. ANES a depus diligenţe în vederea încheierii unui parteneriat cu Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti , care vizează înfiinţarea unui centru pilot pentru situaţii de criză în caz de viol , model care urmează a fi replicat ulterior la nivel regional.

Au fost avansate demersurile privind înfiinţarea primului centru pilot pentru situaţii de criză în caz de viol în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti şi a fost semnat de către ANES protocolul de colaborare, la data de 21.12.2017 fiind înaintat Ministerului Sănătăţii în vederea avizării.

‐ Dezvoltarea unei reţele de 8 centre de asistenţă pentru agresori, la nivel zonal şi reglementarea unor măsuri de prevenire a recidivei faptelor de violenţă în familie.

Fişa de proiect se află în etapa de elaborare. La data de 08.11.2017 a avut loc întâlnirea cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi au fost discutate aspecte punctuale privind fişa de proiect, urmând să fie revizuită conform aspectelor stabilite.

Creşterea natalităţii

• Creşterea cuantumului stimulentului de reinserţie până la terminarea perioadei de îngrijire a copilului de la 500 la 650 de lei. Prin OUG nr. 6/2017 a fost aprobată creşterea stimulentului de inserţie la 650 lei.

Investiţia în copii - investiţia în viitor

• La propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, a fost elaborată şi ulterior aprobată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului, act normativ prin care este înfiinţat Avocatul Copilului – Legea nr. 9/2018.

Noul act normativ asigură cadrul necesar pentru reglementarea/conturarea distinctă a problematicii drepturilor copilului în ansamblul atribuţiilor conferite prin lege instituţiei Avocatului Poporului, prin conferirea unor atribuţii exclusive în acest domeniu, în sarcina unuia dintre adjuncţii săi, denumit Avocatul Copilului.

Se asigură astfel, concordanţa cu recomandarea de ţară făcută României de Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului de la Geneva, având în vedere că instituţia Avocatului Poporului este organizată şi funcţionează în conformitate cu Principiile de la Paris (Rezoluţia nr. 54/1992 a Comisiei ONU a drepturilor Omului), conform cărora statele membre sunt încurajate să creeze sau să consolideze instituţiile naţionale, cărora să le confere un mandat cât mai amplu posibil în promovarea şi protecţia drepturilor omului.

Prin conferirea unor atribuţii clare privind primirea şi soluţionarea directă a cererilor şi sesizărilor pe care înşişi copiii le pot adresa personal Avocatului Copilului, sunt create premisele asigurării respectării de către România a principiilor transparenţei în acest domeniu şi oferirea unor garanţii suplimentare privind atenţia acordată plângerilor formulate de copii, în raport cu prevederile protocolului opţional la Convenţia ONU privind procedurile de comunicare.

• În urma evaluării tuturor centrelor de plasament şi a situaţiei copiilor îngrijiţi în aceste centre prin proiectul ”Elaborarea planului de dezinstituţionalizare a copiilor din instituţii şi asigurarea tranziţiei îngrijirii acestora în comunitate”, cod SIPOCA 2, finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă, implementat de ANPDCA cu consultanţă asigurată de Banca Mondială, a fost realizată o ierarhizare a centrelor de plasament care urmează a fi închise. Ierahizarea acestora a avut la baza trei

68

criterii - calitatea serviciilor oferite, opţiunea DGASPC de a închide respectiva instituţie şi opinia copiilor. Diagnoza complexă a centrelor de plasament a permis fundamentarea raportului de prioritizare a instituţiilor în funcţie de un set comprehensiv de indicatori.

În luna mai 2017, un extras din lista completă de prioritizare a închiderii centrelor de plasament, aşa cum a rezultat ea în urma cercetării realizate, a fost transmis şi pus la dispoziţia AMPOR, urmând a fi luat în considerare în cadrul procesului de selecţie a proiectelor ce urmează a fi depuse în cadrul Programului Operaţional Regional – Obiectivul specific 8.3.- Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale. Lista cuprinde primele 50 de centre de plasament eligibile pentru închidere în cadrul Obiectivului specific mai sus menţionat, la care este adăugată o listă suplimentară de 20 de centre de plasament eligibile pentru închidere, care poate fi luată în considerare în situaţia în care DGASPC-urile care au centre care se regăsesc în primele 50 de poziţii nu doresc sau nu au capacitatea de a depune proiecte pentru închiderea centrelor respective.

Pentru a sprijini DGASPC-urile în activitatea de planificare a procesului de închidere, în cadrul proiectului mai sus menţionat a fost elaborat un instrument, plan cadru de închidere, care va sta la baza închiderii oricărui centru de plasament destinat protecţiei speciale a copilului. Planul de închidere stă la baza emiterii Avizului de conformitate, document obligatoriu în cadrul procesului de depunere a cererilor de finanţare, în cadrul Apelurilor de proiecte - Ghidul solicitantului – Condiţii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte pentru P.O.R./8/8.1/8.3/C Grup vulnerabil „copii”,

La sfârşitul anului 2017, cu sprijinul ANPDCA erau elaborate 23 de planuri de închidere de către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

• A fost elaborată şi ulterior aprobată Hotărârea Guvernului nr. 267/2017 pentru aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului pentru perioada 2017 – 2019 - "Servicii specializate pentru copilul cu tulburări de comportament" - PIN

Scopul programului este de a identifica timpuriu acţiunile sau comportamentele deviante ale copiilor şi oferirea unei protecţii adecvate copiilor cu tulburări de comportament. Obiectivul acestuia este de crea servicii specializate destinate protecţiei copiilor care au tulburări de comportament, în vederea prevenirii şi combaterii acţiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor şi a reintegrării şcolare, familiale ori sociale a copiilor.

Prin acest program se urmăreşte înfiinţarea a cel puţin 8 servicii de tip rezidenţial destinate copilului cu tulburări de comportament şi a cel puţin 8 centre de zi destinate copilului cu tulburări de comportament, câte unul în fiecare regiune. De asemenea, personalul care va fi angajat în noile servicii va beneficia de formare în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abilităţilor necesare activităţii cu copiii cu tulburări de comportament.

• O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi

• Sunt in implementare programe de interes naţional privind dezinstituţionalizarea şi prevenirea instituţionalizării.

‐ Înfiinţarea de locuinţe protejate şi centre de zi, prin intermediul cărora se va asigura tranziţia în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi găzduite în centrele rezidenţiale.

‐ Construcţia, reabilitarea, modernizarea şi dotarea unui număr de 43 de locuinţe protejate şi a 150 de centre de zi

69

Ghidul POR al fost postat pe site-ul MDRAPFE AMPOR a lansat apelul de proiecte dedicat grupului vulnerabil: persoane cu dizabilităţi. Depunerea proiectelor se poate realiza in perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018. Se aşteaptă ghidurile POR

• Se afla in implementare elaborarea Planului Naţional de Accesibilitate, accesibilizarea mediului fizic, informaţional şi comunicaţional pentru persoanele cu dizabiliăţi.

Responsabilii si masurile privind realizarea accesibilităţii mediului fizic, informaţional şi comunicaţional pentru persoanele cu dizabiliăţi sunt cuprinse în Programul operaţional al Strategiei naţionale din domeniu (HG 655/2016) In cursul anului 2018 se va initia MEMO Guvern pentru asumare obligatii MDRAPFE – MT – MCSI - MEN – MS

Modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel încât integrarea acestora în societate să se facă în mod real inclusiv prin Masurile sunt cuprinse în OUG 51/2017 şi OUG 60/2017 care se află în procedură de aprobare prin lege.

Instituţiile publice cu peste 50 de salariaţi vor fi obligate să organizeze concursuri dedicate angajării persoanelor cu dizabilităţi.

Susţinerea programelor de ştiri din cadrul televiziunilor prin plata integrală a interpreţilor şi a costurilor generate de introducerea în cadrul acestora a prezentării duale, astfel încât şi persoanele cu handicap auditiv să le poată urmări.

• Măsurile sunt cuprinse în OUG 51/2017 şi OUG 60/2017 care se află în procedură de aprobare prin lege.

• Prin ordinul ministrului muncii si justiţiei sociale nr. 279/28.02.2017 a fost prevăzute cheltuielile pentru activităţile specifice cu caracter permanent ANSR: interpreţi in limbaj mimico-gestual.

• MMJS şi Asociaţia Surzilor din România au lansat iniţiativa ”Comunicarea alternativă, societate incluzivă”, în cadrul căreia, pentru prima oară în România, televiziunile vor putea beneficia, gratuit, de serviciile interpreţilor mimico-gestuali pentru emisiunile informative.

ANPD a supus atenţiei ministrului sănătăţii propunerea de revizuire a prevederilor legale cu privire la Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Au fost desemnate din partea ANPD persoane pentru discuţiile pe aceasta tema. ANPD a revenit asupra solicitărilor de revizuire a contractului-cadru (10 august – persoane desemnate de ANPD pentru grupul de lucru pentru elaborarea HG urmând ca, Solicitarea a fost reluată prin adresa ANPD din 10.10. MS a invitat ANPD sa participe în grupul de lucru constituit la nivelul MS pe tema implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, care până la data prezentei nu s-a întrunit Cu toate acestea, pe site-ul CNAS este publicat în transparenţă decizională, din 29.11.2017, proiectul de HG pentru aprobarea Contractului cadru 2018-2019, MMJS neavând calitate de avizator. Propunem trecerea măsurii la domeniul specific sănătăţii

Cu asistenţă tehnică şi financiară asigurată de UNICEF România, ANPDCA a organizat la începutul lunii martie un curs de formare de formatori (16 formatori, din care - 7 formatori de la Motivation, 6 şefi de servicii evaluare complexă din cadrul DGASPC şi 3 reprezentanţi a ANPDCA).

În lunile martie-aprilie 2017, tot cu sprijin tehnic şi financiar, cei 16 formatori au susţinut cursuri de formare, pornind de la noua metodologie pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare

70

şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale, precum şi noile criterii biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor de aplicare a acestora.

Au fost formaţi 433 de profesionişti din cadrul serviciilor de evaluare complexă din cadrul DGASPC, reprezentanţi ai Comisiilor pentru Protecţia Copilului, ai Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi ai Direcţiilor de Sănătate Publică.

Diversificarea serviciilor de sprijin în vederea creşterii ocupării: muncă asistată, muncă la domiciliu, servicii de coaching se afla in implementare

Fisa de proiect a fost retrimisa la DG PECU cu competarile si observatiile primite de la aceasta insitutie (16 oct. 2017). In data de 14.11.2017 DG PECU a transmis din nou, observatii. ANOFM a retransmis fisa de proiect , completata in data de 22.11.2017. precizam ca acest proiect este unul non competitiv in aprteneriat cu ANPD, eligibil pe Axa 3. OS 3.10 si 3.11, pentru care, in acest moment nu exista aprobat un Ghid al Solicitantului.

Pentru realizarea de alternative de formare profesională (ateliere protejate, ateliere vocaţionale, centre de terapie ocupaţională etc.) pentru tinerii cu dizabilităţi a fost elaborat Standard atelier protejat – Ordin comun MMJS – MEDU si un material cu viziunea celor 2 institutii ANPD/MEN Ianuarie 2018 – In avizare la MEN.

Pentru dezvoltarea serviciilor sociale/centre respiro pentru familiile persoanelor cu dizabilităţi anual ANPD lanseaza linia de finanţare - înfiinţarea servicii sociale in care aplicantii eligibili cund ONG-urile Elaborat proiectul de ordin pentru aprobarea standardului APP – aflat in avizare MMJS – ca alternative la serviciile rezidentiale pentru persoanele cu dizabilitati In curs de elaborare Standard centru respiro.

A fost finalizat Reglementarea statutului asistentului personal.

A fost realizată prin aprobarea HG nr. 548/2017 din iulie 2017 privind aprobarea condiţiilor de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal profesionist.

Creşterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilităţi a fost finalizat.

1. Valoarea sprijinului financiar pentru persoane cu dizabilităţi a fost majorată semnificativ, începând cu 1 ianuarie 2018, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 60 din 2017, 135% pentru gradul grav, 89% pentru accentuat, 28% pentru mediu.

Din luna iulie 2018, se va aplica o nouă majorare în cazul copiilor cu dizabilităţi, în cuantum de 20% pentru gradul grav, 16% pentru gradul accentuat şi 20% pentru gradul mediu.

2. A fost elaborat proiectul de HG privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal profesionist. Este in avizare externa.

Cresterea cu 16% a veniturilor insotitorilor persoanelor cu handcap si prealuarea in totatlitate a platilor acestora la bugetul de stat.

Scutirea persoanelor cu handicap grav psihic si mintal de plata contributiei datorate in centrele rezidentiale.

Copii cu sindrom Down beneficiază de insoţitor.

Sancţionarea entităţilor care nu respectă dreptul la acces al persoanelor cu dizabilităţi.

71

A fost realizata si transmisa o aplicatie online pentru monitorizarea sanctiunilor aplicate de catre inspectorii sociali. În perioada 16-20 octombrie, inspectorii sociali au aplicat 6 sanctiuni contraventionale, din care 1 amenda, în cuantum de 5.000 lei

Consultarea periodică a organizaţiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilităţi.

72

7. POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI 

Prevederi din Programul de guvernare:

• Pachetul social garantat pentru educaţie

• Dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie

• Programe de antreprenoriat de la şcoala primară până la universitate

• Profesori motivaţi şi bine pregătiţi

• Cadre didactice şi cercetători de vârf

• Cetăţeni activi pe piaţa muncii

• Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării şi comunicării

• Creşterea participării la educaţie de calitate, de la creşă, până la absolvirea unei forme de învăţământ care să asigure acces pe piaţa muncii sau tranziţia către învăţământul universitar

• Acces egal la învăţământ de calitate şi incluziv la nivel preuniversitar

• Învăţarea limbii române, a elementelor de istorie şi civilizaţie românească – un drept pentru orice român

• Creşterea participării în învăţământul universitar, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei acestuia

• Întărirea prestigiului internaţional al universităţilor româneşti

• Excelenţa în educaţie

• Învăţarea pe tot parcursul vieţii

• Valorificarea potenţialului absolvenţilor de învăţământ superior şi cercetătorilor din diaspora.

Importanţa deosebită a educaţiei a fost recunoscută de Guvern, prin aşezarea sa în

structura Programului de guvernare între domeniile prioritare ale politicii sale. În domeniul educaţiei, reforma s-a desfăşurat şi urmează să aibă în vedere câteva direcţii importante, respectiv:

- creşterea calităţii învăţământului concomitent cu asigurarea unei accesibilităţi sporite a tuturor cetăţenilor ţării la acesta;

- creşterea responsabilităţii educaţionale la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale şi consolidarea parteneriatului unităţilor de învăţământ cu mediul social şi economic;

- promovarea şi valorificarea diversităţii culturale în educaţie;

- reforma educaţiei timpurii.

73

Stringenţa cerinţelor sociale, deficienţele acumulate în timp în sistemul educaţional şi angajamentele asumate au determinat Guvernul să pună în aplicare un program comprehensiv pentru toate formele şi nivelurile de educaţie.

In cadrul măsurii “ Pachetul social garantat pentru educaţie”, cele mai reprezentative acţiuni efectuate în anul 2017 au vizat:

• Implementarea unor programe care să asigure condiţii de dezvoltare şi formare a tuturor copiilor, de la naştere şi până la majorat.

S-a implementat Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţâmântul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate (tichete de gradiniţă). A fost elaborat şi aprobat proiectul ”Sistem de avertizare timpurie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii”, finanţat de Comisia Europeană cu 15.000 de euro, prin serviciul Structural Reform Unit, în cadrul căruia se va realiza o analiză cu privire la situaţia existentă; a fost solicitată finanţare şi pentru faza a doua a proiectului pentru realizarea mecanismului care se referă la servicii de consultanţă oferite de experţi UE.

S-au realizat şi continuă programele sociale :

- Programul naţional de rechizite şcolare– 517.241 beneficiari în 2017, 15.000 mii lei alocare bugetară pentru 2018. În vederea suplimentării sumei alocate anual din bugetul naţional şi în baza apelului de proiecte lansat prin POAD, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi MEN au semnat în data de 31.10.2017, contractul de finanţare pentru proiectul ”Rechizite pentru preşcolari şi elevi – şanse egale la educaţie”. Bugetul total al proiectului: 17.314.571 lei; Proiectul s-a implementat începând cu 1 oct. 2017 şi va continua până la 1 dec. 2018 (15 luni). Beneficiarii acestui proiect sunt 360150 elevi din clasele II – VIII şi preşcolari.

- Programul naţional Bani de liceu –33.057 beneficiari în 2017, 50.578 mii lei alocare bugetară în 2018;

- Programul naţional EURO 200 –13.547 beneficiari în 2017, 12.328 mii lei alocare bugetară 2018;

- Programul– pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat (Masa caldă) a fost aprobat prin OUG nr. 92/2017. S-a extins programul la 100 de şcoli, incluzând programele de tip „Afterschool”.

Se implementează programul Tichete pentru grădiniţă şi proiectul Mecanismul de detecţie timpurie şi intervenţie pentru copii în risc sau în situaţie de abandon şi vor continua programele sociale şi proiectele ”Şcoala pentru toţi”, având cofinanţare din POCU 2014-2020. În luna august au fost acceptate la finanţare 62 de proiecte în valoare totală de 82 milioane euro.

S-a început implementarea a 265 de granturi, pentru care au fost încheiate acorduri, în valoare totală de 26,75 mil. Euro, în cadrul Proiectului privind Invăţământul Secundar (Romania Secondary Education – ROSE), finanţat printr-un împrumut de la BIRD. Liceele propun activităţi remediale, de îndrumare şi orientare profesională, de coaching şi dezvoltare a abilităţilor socio-emoţionale; activităţi extracurriculare; de informare şi lucrări minore de renovare, amenajare a interioarelor clădirilor şcolare (de exemplu: laboratoare) şi achiziţii de bunuri. S-a derulat proiectul Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunităţii, finanţat din Granturile norvegiene şi, ulterior, de UNICEF (5,3 mil. euro, din care 3,3 mil. euro contribuţie din fondurile nerambursabile norvegiene iar restul contribuţie proprie a UNICEF). Acesta este un proiect demonstrativ şi propune testarea unui model de acordare de servicii comunitare integrate la nivelul judeţului Bacău. Serviciile sunt asigurate de către

74

profesioniştii de la nivel local, respectiv: asistent social, asistent medical comunitar, mediator şcolar şi sanitar, la care se vor adăuga servicii de educaţie pre-şcolară şi şcolară incluzivă şi de calitate, toate sub coordonarea autorităţilor locale şi cu sprijin tehnic şi metodologic de la autorităţile judeţene.

• Sprijin acordat părinţilor privind creşterea nou născuţilor, prin asigurarea condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv, pentru acces în învăţământul preşcolar.

Pentru apelul de proiecte ”Educaţie de calitate în creşe la nivel naţional”, având cofinanţare din POCU 2014-2020, a fost demarat şi este în curs de finalizare Ghidul solicitantului, în vederea lansării (cu o alocare de 14,8 mil. euro). Proiectul este dedicat implementării la nivel naţional a curriculumului naţional obligatoriu pentru învăţământul antepreşcolar, precum şi formării profesionale unitare a personalului didactic din acest domeniu.

“Dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie” a presupus o serie de acţiuni:

Au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru obiectivele de investiţii privind construcţia/reabilitarea a 500 de creşe, grădiniţe, şcoli.

Au fost recepţionate 70 obiective de investiţii: 24 unităţi de învăţământ cu clasele I-VIII(PRIS), respectiv 46grădiniţe(PRET).

În ceea ce priveşte serviciile de educaţie timpurie (0-6 ani), MEN a implementat acţiuni care să asigure clarificarea, din punct de vedere legislativ, a organizării şi funcţionării acestora, ca servicii integrate, pentru a deveni, treptat, servicii universale. În acest sens, Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar (OMENCS nr. 4464/2000) a fost revizuit şi discutat cu reprezentanţii sindicatelor şi ai asociaţiilor de părinţi. De asemenea, Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor servicii de educaţie timpurie ante-preşcolară corelată cu noua versiune a Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar, a fost revizuită şi se află în proces de avizare internă.

Tot pentru creşterea calităţii educaţiei la acest nivel a fost demarată activitatea de elaborarea proiectului non-competitiv Educaţie Timpurie Incluzivă de Calitate,

Referitor la implementarea prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate au fost revizuite normele de aplicare şi au fost agreate introducerea datelor şi generarea din Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) a listei lunare de beneficiari. A fost clarificată şi problema limitei de vârstă (situaţia copiilor de 6 ani şi sub 3 ani care frecventează grădiniţa). De prevederile acestei legi au beneficiat, până în luna februarie 2017, cca. 60.500 de copii.

In ceea ce priveşte măsura “Programe de antreprenoriat de la şcoala primară până la universităţi”

• Extinderea educaţiei antreprenoriale de la şcolile vocaţionale şi tehnologice la toate şcolile din România (reînfiinţarea/modernizarea atelierelor-şcoală pentru ÎPT, furnizarea de competenţe pentru deschiderea unei afaceri). Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare

În anul şcolar 2016-2017 din 3740 de conturi înregistrate pe platforma ROCT, platformă pentru activitatea on-line a firmelor de exerciţiu (FE)/întreprinderilor simulate (IS), au fost active şi au funcţionat on-line 1189 de conturi (1180 în învăţământul preuniversitar şi 9 în învăţământul universitar). ROCT este afiliată la Centrala Internaţională a Firmelor de Exerciţiu EUROPEN-PEN International. Activităţile FE/IS: simularea on-line a activităţilor

75

comerciale, participarea la târguri ale firmelor de exerciţiu locale/ judeţene/ regionale/ naţionale/internaţionale, competiţia Bussines Plan, evaluarea Marca de calitate. Aceste activităţi se vor păstra şi derula în fiecare an şcolar.

• Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic a propus elaborarea unui Regulament privind organizarea şi desfăşurarea Competiţiei Scoala Antreprenorială, ce vizează acordarea unei mărci/ certificat care să ateste capacitatea de adaptare, acţiune şi răspuns a unităţii de învăţământ la cerinţele comunităţii, pieţei muncii şi nevoii de dezvoltare economică şi socială a regiunii în care aceasta funcţionează, Programul România Profesională

Învăţământul dual, introdus în România, începând cu anul şcolar 2017-2018 ca răspuns direct la solicitările operatorilor economici care se confruntă cu lipsa forţei de muncă calificate, este o formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic care susţine parteneriatul public-privat pentru formarea tinerilor în calificări solicitate de operatorii economici. Câteva exemple de bună practică în implementarea învăţământului profesional în parteneriat cu mediul privat: Scoala Profesională Germană Kronstadt (SPGK) înfiinţată la Braşov în anul şcolar 2012/2013; Scoala Profesională Germană Alba (SPGA) - structură fără personalitate juridică proprie înfiinţată începând cu anul şcolar 2013/2014; Scoala Profesională Franceză Fagăraş (SPGF) - structură fără personalitate juridică proprie, înfiinţată începând cu anul şcolar 2013/2014;

MEN promovează învăţământul profesional dual. În anul şcolar 2017 -2018 au fost realizate 106 clase de învăţământ dual (contracte cu angajatorii), fiind implicate 227 companii şi 68 de unităţi de învăţământ. În clasa a IX-a sunt înscrişi aproximativ 2500 elevi la învăţământul dual şi 30.500 elevi la învăţământ profesional.

Pentru realizarea unui Centru naţional de învăţământ s-au purtat discuţii cu reprezentanţii Ministerului. Turismului. MEN şi-a desemnat reprezentanţii în Comitetul Interministerial şi aşteaptă convocarea Ministerului.Turismului.

Prin OUG nr. 81/2016 a fost modificată Legea Educaţiei Naţionale în privinţa aspectelor privind reglementarea şi implementarea învăţământului profesional dual Modificările aduse includ acordarea de facilităţi fiscale companiilor care se implică direct în susţinerea elevilor din învăţământul profesional. Prin Ordinul nr. 4798/31 august 2017, a fost aprobat Contractul de pregătire practică a elevilor din învăţământul dual. Rolul acestui contract este acela de a asigura o ofertă de formare profesională de calitate, în scopul angajării absolvenţilor, conform nivelului de pregătire şi calificării obţinute anterior.

A fost emis ordinul de ministru privind organizarea şi funcţionarea Societăţilor Antreprenoriale Studenţeşti în sistemul de învăţământ superior din România (SAS) (ian 2017).

Conform Ordinului privind metodologia de utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a universităţilor de stat, începând cu anul 2017, universităţile pot depune proiecte ce vizează înfiinţarea şi susţinerea activităţilor societăţilor antreprenoriale studenţeşti (SAS) din subordinea universităţilor.

Obiectivul “Profesori motivati şi bine pregătiţi” se raportează la:

• Consolidarea relaţiilor de parteneriat între învăţâmântul superior şi cel preuniversitar, în formarea iniţială şi continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conţinuturilor şi metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice, cu implicaţii în dezvoltarea personală şi profesională a acestora şi creşterea prestigiului profesional al dascălilor

76

Profesionalizarea carierei didactice este un proiect MEN, demarat şi aflat în faza de consultare OIPOCU a fişei de proiect elaborate. Proiectul susţine strategiile naţionale asumate de România în domeniul educaţiei. Tintele strategice sunt: educaţia de înaltă calitate şi sisteme de formare eficiente şi echitabile, asigurarea achiziţiei competenţelor cheie de către fiecare individ, atractivitate şi performanţă la fiecare nivel de educaţie.

Apelul de proiecte ”Profesori motivaţi în şcoli defavorizate”, cu cofinanţare din POCU 2014-2020, este în curs de contractare (27 proiecte finanţate, cu o valoare totală a asistenţei financiare nerambursabile de 28,6 mil euro). Măsurile finanţabile includ activităţi de formare continuă şi de motivare a profesorilor care predau în şcoli din zone dezavantajate.

In cadrul măsurii “Cetăţeni activi pe piaţa muncii” s-au întreprins o serie de acţiuni:

• Fundamentarea planurilor de şcolarizare şi a finanţării pe domenii de studiu, în funcţie de nevoile pieţei muncii

Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză în Invăţământul Superior (CNSPIS) fundamentarea cifrelor de şcolarizare pentru studiile universitare de licenţă, master şi doctorat pentru anul universitar 2018-2019, pentru elaborarea Metodologiei de alocare a cifrei de şcolarizare pe domenii de studii universitare pentru studii universitare de licenţă, master şi doctorat în anul universitar 2018-2019, ţinând cont de domeniile prioritare de specializare inteligentă/cu potential de creştere, relevante pentru dezvoltarea economică a României.

În anul 2017, a fost emis Ordinul privind aprobarea domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare. A fost necesară corelarea domeniilor şi specializărilor/programelor de studii universitare cu sectoarele economice cu potenţial de creştere în România.

În cadrul proiectului ROSE, s-a început elaborarea ghidurilor pentru implementarea activităţilor pedagogice, de sprijin şi extracurriculare: Ghidul privind dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale; Ghidul privind dezvoltarea personală şi coaching; Ghidul privind consilierea şi orientarea profesională. S-a început derularea activităţilor de consiliere, îndrumare şi orientare profesională, de coaching, precum şi vizite/excursii de documentare, stagii de pregătire. Se desfăşoară activităţi pentru a sprijini familiarizarea elevilor cu mediul universitar prin derularea a 20 de proiecte (valoare totală de 2,6 mil. Euro) în cadrul schemei de granturi Programe de vară, în 8 universităţi.

A fost publicată lista intermediară a cererilor de finanţare, aprobate în etapa tehnică şi administrative, pentru apelul “Stagii de practică pentru elevi şi studenţi, în sectorul agroalimentar, industrie şi servicii”.

Nu în ultimul rând, s-a lansat Programul România Angajează în valoare de 550 milioane euro, cu stimulente pentru încadrarea tinerilor.

In ceea ce priveşte “Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării şi comunicării” s-au desfăşurat o serie de acţiuni:

• Implementarea unui proiect pilot privind învăţământul digitalizat

În noiembrie 2017, a fost selectat, pentru pilotare, judeţul Buzău. În anul 2018, după definitivarea Ghidului Solicitantului, va fi depusă cererea de finanţare.

• Dotarea bibliotecilor şcolare s-a realizat prin finanţarea consiliilor locale şi judeţene.

77

• S-a finanţat construcţia a 46 de grădiniţe şi 24 de şcoli şi s-au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte învăţământul dual, unde s-a reuşit realizarea a 106 clase.

• Continuă realizarea de obiective de investiţii educaţionale.

Se derulează Proiectul Reforma Educaţiei Timpurii (P.R.E.T.). Valoarea proiectului, conform Acordului de Împrumut cu B.D.C.E. este de 80,75 mil EUR.

În P.R.E.T. s-au executat până în acest moment 177 grădiniţe; în 2017 - 40 grădiniţe.

Prin Proiectul privind Reabilitarea Infrastructurii Şcolare (PRIS), s-au finalizat 24 unităţi de învăţământ cu clasele I-VIII.

Prin PNDL, aprobat prin OUG 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se finanţează lucrări de investiţii la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.

În cele două etape ale Programului naţional de dezvoltare locală au fost incluse un număr de 3386 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

• Realizarea unor centre educaţionale puternice, se realizează prin finanţări PNDL şi POR.

• Crearea conditiilor optime de studiu pentru copii cu cerinţe speciale, se realizează prin finanţări PNDL şi POR.

Obiectivul “Creşterea participării la educaţie de calitate, de la creşă, până la absolvirea unei forme de învăţământ care să asigure acces pe piaţa muncii sau tranziţia către învăţământul universitar” a avut în vedere:

• Realizarea reformei curriculare şi înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate şi digitale. Reforma curriculară a avut în vedere următoarele:

- Finalizarea noilor programe şcolare pentru gimnaziu (118 programe pentru clasele V – VIII), aprobate prin OMEN nr. 3393/ 28.02.2017. Referitor la nivelul gimnazial, programele şcolare pentru clasa a V-a se aplică începând din septembrie 2017, iar Compendiul introductiv pentru gimnaziu, care a acoperit conţinuturile tuturor disciplinelor de studiu până la tipărirea şi repartizarea tuturor manualelor, a fost distribuit în şcoli. Ultimele contracte de furnizare pentru manuale de clasa a V-a au fost semnate în data de 18 octombrie 2017, în această perioadă realizându-se distribuţia acestora către judeţe. S-au introdus disciplinele „educaţie tehnologică” şi „educaţie economică” în noile programe şcolare.

- Finalizarea şi aprobarea Proiectului „Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi” (CRED) cu cofinanţare din POCU 2014-2020 în valoare de 36.389.063 euro, este în derulare din 15.11.2017.

• Noua lege a manualului

A fost înfiinţată Societatea Editura Didactică şi Pedagogică SA ca societate comercială pe acţiuni, de interes naţional, cu capital integral de stat, în subordinea Ministerului Educaţiei, prin reorganizarea Regiei Autonome Editura Didactică şi Pedagogică.

Societatea Editura Didactică şi Pedagogică SA va realiza manualele şcolare la solicitarea directă a Ministerului Educaţiei Naţionale, pe bază de contract. Complementar, poate desfăşura şi alte activităţi conexe pentru realizarea obiectului său de activitate.

A fost lansat în dezbatere publică proiectul Legii manualului şcolar. S-au organizat consultări publice privind statutul manualului şcolar (Oradea, 20 octombrie, Craiova, 27 octombrie, PiatraNeamţ, 8 decembrie). În educaţie anul 2017 a fost primul an când toţi copiii

78

au avut manuale şcolare la timp. Mai mult, pentru rezolvarea problemei s-a aprobat şi Legea manualului şcolar.

• Dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic de nivel 5 terţiar non-universitar, prin susţinerea acestuia de către stat, în domenii cu potenţial de creştere, relevante pentru dezvoltarea economică a României. a presupus realizarea acţiunilor:

În anul şcolar 2017-2018, în învăţământul postliceal, au fost înscrişi 86.153 elevi, din care 5118 urmează cursurile şcolii de maiştri.

Apelul de proiecte ”Măsuri de optimizare a ofertelor de studii din învăţământul superior în sprijinul angajabilităţii” cu cofinanţare din POCU 2014-2020, este deschis pentru depunere de proiecte până în luna martie 2018 (cu o alocare de 122.650.961 euro).

• Generalizarea programului Scoală după Scoală, cu includerea unor mecanisme de asigurare a calităţii pentru activităţile pedagogice, spre exemplu cele remediale.

A fost revizuită metodologia privind organizarea şi desfăşurarea programului „Şcoala după şcoală” (ordinul MEN nr. 4802/31.08.2017). Se are în vedere aplicarea de programe de tipul Şcoala după şcoală care să cuprindă activităţi de educaţie, complementare activităţii didactice şi care să fie corelate cu activităţile de susţinere şi de dezvoltare personală a elevilor. Finanţarea programului se poate face din bugetul autorităţilor locale, din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale, din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări, prin suportul financiar al asociaţiilor de părinţi, al ONG-urilor etc.

• Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoli

Concursul „Fără ură, cu toleranţă” este o iniţiativă lansată de Organizaţia Salvaţi Copiii în cadrul programelor educaţionale Drepturile Copilului şi Ora de Net (www.oradenet.ro), susţinute de Ministerul Educaţiei Naţionale. Aflat la a şaptea ediţie, concursul derulat cu ocazia Zilei Internaţionale a Siguranţei pe Internet 2017 abordează anual teme diferite. Tematica anului 2017 - „Fără ură, cu toleranţă” – s-a încadrat în mişcarea globală de combatere a discursului instigator la ură „No hate speech movement”. Această direcţie vine ca urmare a îngrijorării cu privire la intensificarea discursului instigator la ură (DIU) faţă de grupuri vulnerabile din societate, mai ales în mediul online.

In cadrul măsurii “Acces egal la învăţământ de calitate şi incluziv la nivel preuniversitar” a fost demarată acţiunea:

• Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală

S-a realizat programa de limba română pentru minoritatea maghiară, ca urmare a prevederilor art. 46 din LEN. La nivel gimnazial, noile programe aprobate în anul 2017 sunt deja aplicate la clasa a V-a şi cuprind o competenţă generală care vizează educaţia multiculturală (de exemplu, în programa de limba română pentru minoritatea maghiară, a cincea competenţă vizează: Manifestarea sensibilităţii multi- şi interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale şi sociale diverse).

Învăţarea limbii române, a elementelor de istorie şi civilizaţie românească – un drept pentru orice roman

• Sprijinirea comunităţilor de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în ţară, prin creşterea cu 100% a numărului de elevi participanţi la cursul de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească (LCCR) şi introducerea acestui curs în unităţi şcolare din cât mai multe state membre UE.

79

S-a demarat Introducerea studiului limbii române în sistemul educaţional de stat spaniol (iunie 2017).MEN cu sprijinul Ambasadei României la Madrid a iniţiat dialogul cu Ministerul Educaţiei, Culturii şi Sportului din Spania în vederea identificării tuturor aspectelor tehnice legate de implementarea acestui obiectiv.

Sprijinirea elevilor şi profesorilor de origine etnică română din Ucraina. MEN, MRP şi MAE au colaborat pentru modificarea cadrului legislativ, pentru a permite acordarea de burse elevilor şi profesorilor care predau în limba română în şcolile din Ucraina. A fost adoptată HG 31/01.02.2018 privind numărul burselor, al stagiilor de specializare, criteriile de acordare şi modalitatea de acordare, criteriile de stabilire a asociaţiilor, fundaţiilor şi a altor organizaţii nonguvernamentale prin intermediul cărora se vor acorda bursele, criteriile de selecţie a beneficiarilor care vor primi aceste burse, precum şi criteriile de selecţie a cadrelor didactice implicate.

S-a extins cursul LCCR care se predă 2 ore pe săptămână, în regim extracurricular, de către personal calificat, în unităţi de învăţământ în care există copii de origine română. În prezent, proiectul se derulează în 6 ţări: Belgia, Italia, Irlanda, Marea Britanie, Portugalia şi Spania, fiind înscrişi peste 12500 de elevi, în peste 500 de şcoli, cu 135 cadre didactice.

In ceea ce priveşte măsura “Creşterea participării în învăţământul universitar, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei acestuia” următoarele acţiuni au fost puse în practică:

• Consolidarea bazei materiale, construcţia de cămine studenţesti noi (30 de cămine studenţeşti) şi reabilitarea / modernizarea sau construcţia de cantine studenţeşti

Prin Programul Naţional de Construcţii de interes public sau social – Construire cămine Studenţeşti, Subprogramul Instituţii de Învăţământ Superior de Stat, gestionat de Compania Naţională de Investiţii se finanţează lucrările de construire a 30 de cămine studenţeşti ale instituţiilor de învăţământ superior de stat. Lista universităţilor beneficiare a fost aprobată prin OMDRAPFE nr. 6402/2017.

În anul 2017, au fost depuse solicitări pentru finanţarea a 30 de cămine, care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituţii de învăţământ superior de stat, din 13 centre universitare. 11 dintre cele 30 de obiective se află în contractare (achiziţie publică) serviciile de proiectare pentru întocmirea documentaţiei tehnice de aprobare a indicatorilor la nivel de studiu de fezabilitate.

• Demararea procesului de grupare pe clase a universităţilor şi ierarhizare a programelor de studii, prin proceduri transparente pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităţilor în societate, ca un instrument util pentru viitorii studenţi în alegerea unui parcurs academic care să răspundă aşteptărilor lor, dar şi pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publice. În anul 2017, a fost emis Ordinul privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a

burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă. Conform acestui ordin, bursele sociale se acordă pe toată durata anului universitar.

Se derulează, în cadrul Proiectului ROSE, Schema de Granturi Competitive pentru Programele de vară de tip punte (20 granturi), respectiv Centre de învăţare (12 proiecte) şi Schema de Granturi necompetitive universităţi (60 granturi).

“Întărirea prestigiului internaţional al universităţilor româneşti”

Asigurarea participării universităţilor din România la întâlnirile şi conferinţele EAIE (European Association for International Education)

80

În anul 2017, la Conferinţa anuală, au fost prezente 21 universităţi româneşti.

• Promovarea învăţământului superior românesc la nivel internaţional în vederea creşterii vizibilităţii şi atragerii studenţilor străini la studii în România

Agenţia de Credite şi Burse de Studii trimite anual peste 100 de studenţi proveniţi de la universităţi de stat şi particulare din România la studii universitare de licenţă, masterat sau doctorat, complete sau parţiale, în state ca: Republica Populară Chineză, Federaţia Rusă, Mexic, Israel, Azerbaidjan, Bulgaria, Cehia, Cuba, Egipt, Grecia, Iordania, Iran, Moldova, Mongolia, Nigeria, Polonia, Serbia, Slovacia, Turkmenistan, Ungaria, Vietnam etc.

Rezultatele obţinute de aceştia certifică la nivel internaţional calitatea învăţământului superior românesc.

“Excelenţa în educaţie”

• În vederea dezvoltării şi implementării programelor de stimulare a performanţei adresate elevilor cu potenţial deosebit, MEN implementează proiectul Promovarea şi susţinerea excelenţei în educaţie prin dezvoltarea competenţelor în tehnologia informaţiei, finanţat din fondul de contrapartidă prin grant nerambursabil subvenţionat de Guvernul Japoniei. Proiectul urmăreşte asigurarea condiţiilor optime de pregătire şi dezvoltare a elevilor din clasele IX – XIII, cu profil matematică-informatică, capabili de performanţe înalte, prin dotarea şi operaţionalizarea a 60 de centre de pregătire în informatică.

Perioada de implementare a proiectului este 11.05.2016- 31.12.2018, cu un buget de 8.735.945 lei, fără TVA.

• Din anul 2017, conform HG 403/2017, MEN întocmeşte lista candidaţilor eligibili pentru a fi finanţaţi prin "Grantul pentru Tinerii cercetători REGELE CAROL I", destinate tinerilor cercetători, absolvenţi de liceu care au avut rezultate deosebite la olimpiadele naţionale şi internaţionale sau la concursuri de prestigiu şi care sunt înmatriculaţi într-o universitate din România. (granturile sunt acordate de Ministerul Cercetării şi Inovării).

“Învăţarea pe tot parcursul vieţii”

• Proiectele de HG privind Registrul Naţional al Calificărilor şi Cadrul Naţional al Calificărilor se află pe circuitul de avizare.

MEN a elaborat o fişă de proiect cu denumirea ‘‘Dezvoltarea capacităţii instituţionale a Centrelor comunitare de învăţare permanentă (CCIP)” care are ca direcţii principale: operaţionalizarea HG nr. 598/2017 prin elaborarea normelor metodologice de aplicare; înfiinţarea şi acreditarea a 36 de CCIP şi implementarea politicilor şi strategiilor din domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii şi monitorizarea implementării HG nr.598/2017.

Au fost acreditate şi sunt în curs de derulare Programe de dezvoltare profesională care vizează: actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogic şi metodic, dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi de control precum şi Programe de dobândire, dezvoltare şi extindere a unor competenţe complementare sau transversale privind interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic.

“Valorificarea potenţialului absolvenţilor de învăţământ superior şi cercetătorilor din diaspora”

81

Consolidarea programelor de educaţie oferite etnicilor români din străinătate şi celor din diaspora, prin acordarea de burse şi sprijinirea deschiderii de filiale ale universităţilor româneşti În prezent, funcţionează filiale ale universităţilor româneşti în străinătate:

Republica Moldova:

a) Extensiunea Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi la Universitatea „A. Russo” din Bălţi - licenţă şi masterat;

b) Extensiunea Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi la Universitatea din Cahul – licenţă şi masterat;

c) Extensiunea Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi la Universitatea de Stat din Chişinău - master;

d) Extensiunea Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi la Universitatea de Stat din Comrat – master;

Italia: Extensiunea Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi în Enna, specializările

medicină generală şi asistenţă medicală generală; Extensiunea Universităţii Bucureşti la Roma, specializarea teologie ortodoxă.

• Se va modifica legea actuală sau se va elabora o nouă lege a educaţiei şi se va adopta Legea Manualului care să reglementeze achiziţia manualelor şcolare pentru învăţământul preuniversitar. Ministerul Educaţiei Naţionale a depus la AM POCA, în luna iulie 2017, cererea de

finanţare Noi perspective în educaţie, proiect necompetitiv ce va susţine modificarea sau elaborarea proiectului unei noi Legi a educaţiei. Se aşteaptă finalizarea evaluării şi contractarea. Proiectul Legii Manualului a fost elaborat de către MEN, aprobat de Guvern şi înaintat Parlamentului.

82

8. POLITICI ÎN DOMENIUL CERCETĂRII ­ DEZVOLTĂRII ­ INOVĂRII 

CAPITOLUL – CERCETARE – DEZVOLTARE. INOVARE

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Finanţarea predictibilă şi substanţială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice şi competitivităţii României

• Extinderea scutirii privind impozitul pe venit, lucrătorilor din unităţile CDI pentru toate tipurile de proiecte de cercetare dezvoltare inovare

• Sprijinirea proiectelor majore de cercetare, cu finanţare şi participare naţională şi europeană

• Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, inclusiv prin proiecte de importanţă majoră la nivel european

• Iniţierea de programe de cercetare specifice noilor tehnologii

• Creşterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice.

Măsuri - anul 2017

Principiile care au stat la baza activităţii au fost următoarele: - Înlăturarea unor deficienţe majore rezultate din activitatea de profil în anul 2016

(execuţie bugetară 75%, nici un program de finanţare finalizat, necontractarea resurselor financiare, atât din surse bugetare, cât şi cu cofinanţare europeană etc);

- Continuitatea strategiei de echilibrare a situaţiei cercetării şi inovării la nivel naţional stabilită în ianuarie 2017 şi stipulată în programul de guvernare.

Finanţarea predictibilă şi substanţială a cercetării, ca principal motor al dezvoltării economice şi competitivităţii României.

• Înfiinţarea Ministerului Cercetării şi Inovării Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 privind stabilirea unor măsuri de

reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, a fost înfiinţat Ministerul Cercetării şi Inovării, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate în domeniul cercetarii şi inovarii de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ţtiinţifice şi prin preluarea activităţii şi structurilor de la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ţtiinţifică şi Inovare care la data intrării în vigoare a acestei hotărâri a Guvernului s-a desființat.

Pentru crearea cadrului legal de organizare şi funcţionare a Ministerului Cercetării - Inovării, care se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, a fost adoptată Hotărârea de Guvern Nr.13/2017.

Cercetarea în slujba societăţii şi economiei

• Extinderea scutirii privind impozitul pe venit lucrătorilor din unităţile CDI pentru toate tipurile de proiecte de cercetare dezvoltare inovare;

83

Având în vedere necesitatea acordării unui tratament fiscal favorabil aplicabil veniturilor din salarii şi asimilate salariilor obţinute de către persoanele fizice care activează în domeniul cercetării-dezvoltării, în scopul atragerii, menţinerii şi dezvoltării în România a resursei umane înalt calificate pentru desfăţurarea activităţii de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, precum şi pentru consolidarea sistemului de cercetare-dezvoltare în vederea creşterii competitivităţii economiei româneşti, prin Legea Nr.136/2017, sunt scutite de impozitul pe venit persoanele care sunt incluse în proiectele de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Cercetare de excelenţă, la nivel european şi internaţional

• Susţinerea cooperărilor internaţionale pe plan bilateral in domeniul CDI. A fost adoptată Legea Nr. 2018/2017 privind modificarea şi completarea art. 3 din

Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

A fost stabilită contribuţia României, în numerar şi în natură, la construirea Centrului de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, de 14,77 milioane euro, la nivelul preţurilor din 2005, eţalonată în perioada 2011-2022.

În scopul dezvoltării unor programe-cadru de colaborare bilaterală cu ţări dezvoltate, în domenii de înaltă tehnologie au fost aprobate pentru finanţare, prin PNCDI III, 55 de proiecte având ca scop asigurarea de suport administrativ şi financiar pentru implementarea de proiecte de CDI în cooperare bilaterală cu state dezvoltate din Europa şi din afara Europei, nivelul cheltuielilor înregistrate fiind de cca. 877 mii lei.

• Încurajarea echipelor de cercetare româneşti să participe la competiţiile din cadrul programului Horizon 2020 şi susţinerea proiectelor câştigătoare.

Orizont 2020 este viitorul program cadru pentru cercetare şi inovare, care are drept obiectiv să maximizeze contribuţia cercetării şi inovării finanţată de UE pentru o creştere economică durabilă şi pentru a crea noi locuri de muncă, în contextul marilor provocări cu care se confruntă Europa, precum schimbările climatice, securitatea energetică şi alimentară, sănătatea şi îmbătrânirea populaţiei. Acest lucru va fi realizat prin finanţare de-a lungul întregului lanţ valoric, de la cercetarea fundamentală până la introducerea produsului sau serviciului inovativ pe piaţă.

• Dezvoltarea conceptului „brainreturn” prin extinderea cooperării internaţionale În prezent tinerii absolvenţi de liceu sunt tentați să plece din ţară la diverse universităţi

care le oferă facilităţi financiare, fie sub formă de grant, fie sub formă de împrumut pe termen foarte lung, precum şi oferte de participare la programe de cercetare. Această situaţie conduce la riscul evident de plecare definitivă a acestor tineri, dat fiind că prin plecarea la vârsta de 17 - 18 ani se reduce aproape de zero probabilitatea reîntoarcerii lor în ţară.

• În vederea creării cadrului legal pentru punerea în aplicare a unui program destinat tinerilor absolvenţi de liceu cu rezultate deosebite la învăţătură, atraşi de perspectiva carierei profesionale în activitatea de cercetare, dar și pentru restrângerea fenomenului masiv de brain-drain, manifestat tot mai acut în rândul tinerilor, a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 403/2017 privind aprobarea Programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare ”Grantul pentru tinerii cercetărori REGELE CAROL I”. Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, inclusiv prin proiecte de importanţă majoră la nivel european

84

- Ridicarea conditionalităţii ex ante pentru proiectele de infrastructură de cercetare, cofinanţate din fonduri europene printr-o serie de proiecte, evaluări şi consultări, blocate din anul 2015;

- Proiectele de tip POC - secţiunea infrastructură - se vor finanţa pe baza unui Road map aprobat de CE făcându-se posibilă o supracontractare până la limita sumei de 260 milioane euro (lansare dec. 2017, contractare sem. I 2018);

- La Consiliul UE Competitivitate, din decembrie 2017, s-a decis ca România să devină ţara gazdă a viitorului Consorţiu ERIC ELI, care va prelua coordonarea funcţionării celor trei infrastructuri din cadrul ELI – din România, Ungaria ţi Republica Cehă, după ce acestea vor intra în faza de operare. Pe plan naţional, ministrul cercetării şi inovării a fost desemnat coordonatorul Comitetului Interministerial care va răspunde de proiectul de dezvoltare a ansamblului de infrastructuri dedicate laserilor de ultra-înaltă putere situat la Măgurele – Laser Valley;

- În contextul SUERD,au fost create premisele realizării Centrului internaţional de studii avansate pentru sisteme fluvii-delte-mări DANUBIUS-RI, fiind în derulare activităţile legate de redactarea propunerii de proiect major pentru finanţarea, din FEDR 2014-2020, a componentelor româneşti ale infrastructurii (Hub-ul internaţional Murighiol, Supersite-ul Delta Dunării, Centrul de date Danubius). Prin PNCDI III sunt sprijinite proiecte – suport destinate pregătirii componentelor româneşti. În octombrie 2017 a fost lansată competiţia, pentru proiecte de tipul suport de management,în vederea atribuirii proiectului cu tema Strategie şi acţiuni pentru pregătirea participării naţionale la proiectul DANUBIUS-RI. Nivelul maxim al finanţării este de 26,5 mil. lei.

-Implementarea proiectului pan-european Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator (ALFRED) va contribui la dezvoltarea tehnologiilor pentru reactoare nucleare de generaţie IV pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri radioactive produse, utilizarea eficientă a resurselor de uraniu şi creşterea siguranţei în funcţionare.Pentru promovarea acestui proiect se are în vedere modificarea HG nr. 583/2015 pentru aprobarea PNCDI III, astfel încât să poată fi finanţate, din bugetul de stat, proiecte de CDI în domeniul specific LFR(Lead Fast Reactor - reactori rapizi răciţi cu plumb).

- În cadrul măsurii 2.2.1 din POC-Axa 1, de susţinere a dezvoltării infrastructurii de cercetare în instituţiile publice a fost lansată faza a doua în valoare de 58,8 mil lei (49,6 mil lei din fonduri structurale) a proiectului, în valoare totală de 112 mil lei (25 mil euro), condus de Academia de Ştiinţe Medicale, prin care se realizează dotarea a 17 spitale cu angiografe de ultimă generaţie pentru patologia cardiovasculară şi tumorală;

- A fost contractat proiectul ANELIS PLUS 2020, în valoare de 186,74 mil lei (158,7 lei din fonduri structurale) de susţinere a accesului comunităţii ţtiinţifice la resursele internaţionale de informare ţtiinţifică ţi tehnică disponibile prin mijloace electronice.

-În 2017 a continuat dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare. La apelul de proiecte pentru crearea sau modernizarea de centre şi laboratoare de CD publice ţi private, cu finanţare din FEDR 2014-2020, au fost semnate contracte (în valoare de cca. 577 mil. lei) pentru 25 de proiecte (11 proiecte pentru departamente de CD ale întreprinderilor, 4 pentru clustere de inovare şi 10 pentru infrastructuri publice de CD). Până în octombrie 2017, au fost efectuate plăţi în valoare de cca. 47 mil. lei.

85

Inovarea si transferul tehnologic

• Iniţierea unui program de sprijin pentru aplicarea invenţiilor şi inovaţiilor româneţti prin susţinerea financiară a execuţiei de modele experimentale sau a parteneriatelor cu agenţi economici beneficiari ai convenţiei de aplicare a invenţiei/inovaţiei;

Pentru dezvoltarea resurselor umane, a infrastructurii şi a instituţiilor de profil, creşterea eficienţei utilizării resurselor în organizaţiile publice, prin dezvoltarea mecanismelor de monitorizare şi evaluare a calităţii şi relevanţei activităţilor CDI, creşterea atractivităţii sistemului şi deschiderea organizaţiilor de cercetare către comunitatea internaţională, modernizarea administraţiei publice din sectorul cercetării, a fost continuat proiectul tip "Premierea rezultate cercetări - brevete", prin PNCDI III, Subprogramul 1.1 Resurse umane.

Prin PNCDI III, până în octombrie 2017 au fost contractate 56 de proiecte pentru fabricarea şi omologarea de prototipuri/ instalaţii pilot, 126 de proiecte pentru asimilarea şi dezvoltarea de tehnologii moderne în întreprinderi, prin utilizarea expertizei din organizaţii de CD şi 168 proiecte experimental – demonstrative (din cele 2.074 de proiecte depuse pentru evaluare în trim. I/2017).

Creţterea vizibilităţii activităţilor ştiinţifice

• Organizarea de expoziţii ştiinţifice denumite: „CONCEPUT IN ROMANIA” cu prezentarea de rezultate si produse ale cercetării româneşti.

Ministerul Cercetării şi Inovării promovează marca ”Conceput în România” în scopul creşterii vizibilităţii domeniului de cercetare şi pentru a prezenta într-un cadru unitar desfăţurarea manifestărilor ştiinţifice şi expoziţionale dedicate domeniului Cercetare Dezvoltare Inovare, marca fiind înregistrată la OSIM.

Toate manifestările ştiinţifice (conferinţe, expoziţii, workshopuri, mese rotunde, etc.) ce se desfăşţoară sub egida Ministerul Cercetării şi Inovării vor utiliza marca ”Conceput în România”.

Utilizarea mărcii ”Conceput în România” atât de către companiile publice cât şi de către cele private susţine creşterea vizibilităţii domeniului de cercetare dezvoltare inovare din România şi creşte astfel potenţialul de cercetare dezvoltare şi inovare specific românesc.

- În perioada 4-5 mai a avut loc prima ediţie a "Salonului Inovaţiei şi Creativităţii Elevilor din Judeţul Argeţ – SICEA 2017”. Întregul eveniment s-a desfăţurat sub devizele ”Conceput în România” şi ”Fabricat în Argeţ”. La evenimentul organizat de Consiliul Judeţean Argeţ, Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeţ, Universitatea din Piteşti şi Primăria Mioveni au participat peste 1.000 de elevi şi profesori coordonatori, care au prezentat 680 de lucrări din 20 de domenii: protecţia mediului; industria automobilului şi industria aviatică; industria chimică, fizică şi biologie; mecanică generală, eletromecanică, maţini, utilaje, eletricitate şi electronică; energie-energie verde; radio TV, telecomunicaţii, fotografie; informatică: hardware şi software; artă grafică şi publicitate; cultură-turism; suveniruri - articole pentru cadouri; produse de uz casnic; ştiinţe medicale şi sănătate; industria textilă şi vestimentară - design vestimentar; industria agronomică şi alimentară; construcţii şi locuinţe; ambalaj - stocaj; educaţie - formare; sport, timp liber, jucării; grădină - casă; diverse.

86

Alte măsuri

• Primul laborator de inovare deschisă din România, inaugurat la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi

Laboratorul a fost deschis în cadrul proiectului transnaţional Interreg Danube, proiect prin intermediul căruia au fost create şapte laboratoare de inovare deschisă în şapte ţări riverane Dunării.

• Lansarea oficială a Proiectului TURBONAV

Prin Proiectul TURBONAV, a cărei titulatură pe larg este ”Dezvoltarea şi implementarea de soluţii moderne aferente sistemelor de propulsie de turbine cu gaze şi a sistemelor conexe acestora”, INCDT Turbomotoare COMOTI îşi propune consolidarea apărării naţionale şi ridicarea nivelului de securitate naţionala prin găsirea de soluţii inovative la problemele tehnice şi tehnologice identificate la nivelul navelor Forţelor Navale Române.

Proiectul TURBONAV are următoarele obiective:

Obiective generale:

1. Modernizarea sistemelor de propulsie cu turbine cu gaze utilizate pe navele Forţelor Navale Române prin adaptarea sistemelor de la bordul acestora la tehnologii de ultimă oră;

2. Dezvoltarea de tehnologii emergente pentru sistemele conexe sistemelor de propulsie, cu aplicaţie în mediu marin;

3. Creşterea nivelului de protecţie a mediului prin minimizarea impactului asupra florei şi faunei marine.

Obiectivele specifice:

1. Identificarea şi implementarea unei soluţii de înlocuire a turbomotoarelor de marş tip TYNE RM1C din dotarea fregatelor "Regele Ferdinand" şi "Regina Maria" cu turbomotorul naval ST 40M fabricat de Pratt & Whitney Canada;

2. Îmbunătăţirea performanţelor, şi în special a randamentului turbomotorului care echipează aceste fregate (randament termic cu peste 15% mai mare şi un consum specific de combustibil mai scăzut).

Proiectul se va finaliza în mai 2020 şi va asigura inclusiv pregătirea personalului de specialitate.

• Ridicarea nivelului veniturilor cercetătorilor prin stabilirea unui plafon de 50 euro/oră pentru salariile obţinute în granturi câştigate prin competiţie

• S-a mărit cuantumul premiilor pentru inventatorii români care au brevete obţinute de la OSIM sau de la oficiile europene similare stimulând creativitatea aplicativă;

• S-a iniţiat şi contractat un program de mobilităţi care să permită cercetătorilor de orice nivel să participe la manifestări de profil din întreaga lume pentru a realiza diseminarea directă a realizărilor cercetării româneşti.

• Îmbunătăţirea structurii şi creşterea volumului fondurilor alocate pentru cercetare

87

- S-a realizat o repartiţie de circa 75% pentru cercetarea aplicativă şi 25% pentru cercetarea fundamentală permiţând apropierea cercetării şi inovării româneşti de viaţa economică reală;

- Dacă un procent important din sumele cheltuite pentru asistenţa tehnică pe proiectele cofinanţate din fonduri europene s-ar materializa în proiecte de cercetare dezvoltare inovare (pentru care există competenţe şi experienţă la nivel naţional), atunci s-ar putea respecta dezideratul stabilit în Programul de guvernare de creştere a procentului din PIB dedicat cercetării şi inovării.

• Creşterea vizibilităţii şi a gradului de implicare în programe internaţionale - Reprezentarea României la diverse evenimente în domeniul cercetării şi inovării

organizate de Uniunea Europeană sau de către state cu care avem relaţii de colaborare: reuniunile COMPET- Cercetare, desfăşurate la Tallinn şi Bruxelles, COMPET - Spaţiu desfăţurat la Bruxelles; Expoziţia Mondială – EXPO 2017, desfăşurată la Astana, Kazahstan; Workshop-ul privind stadiul infrastructurii pan-europene ELI, organizat de JASPERS Networking Platform la sediul Jaspers din Bruxelles; Forumul STS (Ştiinţa şi Tehnologia în Societate), desfăşurat la Kyoto, Japonia; China and Central Eastern Europe Country Innovation Forum 2017, desfăşurat la Bratislava etc.;

- Creşterea ponderii evaluatorilor români pentru programele naţionale permiţând simplificarea procedurilor şi diminuarea birocraţiei, inclusiv traducerea integrală a propunerilor de proiecte în limba engleză;

- Plata cotizaţiilor la organismele internaţionale din domeniul CDI pentru care România are obligaţii contractuale, ceea ce permite accesul cercetătorilor români la infrastructura europeană şi internaţională;

- Coordonarea activităţii de elaborare a dosarului de candidatură a României pentru relocarea Centrului de rezervă pentru Monitorizarea Securităţii Sistemului Galileo (GSMC) din Marea Britanie, care în prezent se află în evaluare la Comisia Europeană;

- Contribuţii la întărirea Parteneriatului strategic cu SUA, prin organizarea unor întâlniri cu reprezentanţi ai NSF pentru iniţierea unui program specific de colaborare între România ţi SUA, în special în domenii precum fizica nucleară, fizica computaţională, dar şi matematică .

• Creşterea semnificativă a rolului cercetării în susţinerea obiectivelor de dezvoltare economică şi socială şi de creştere a competitivităţii - Susţinerea proiectelor complexe de cercetare şţi inovare realizate de consorţii de

instituţii publice de cercetare reprezentative pentru competenţa ştiinţifică şi tehnologică şi experienţa afirmată la nivelul sectoarelor economice în care îţi desfăţoară activitatea;

- Lansarea programului de susţinere a clusterelor inovative de profil tehnologic mediu şi avansat, din diverse sectoare economice, ca instrumente de accelerare a proceselor de dezvoltare economică în plan regional;

- Lansarea prin Planul sectorial al MCI a 11 proiecte de mare complexitate pentru soluţionarea unor probleme de interes major în susţinerea dezvoltării economice în plan sectorial şi regional;

- Iniţierea unor proiecte de anvergură cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului privind definirea unor teme de cercetare prin care inteligenţa şi creativitatea românească să se finalizeze în proiecte concrete pentru care există deja finanţări (de exemplu modernizarea avioanului IAR 99 pentru antrenament cu bord şi

88

comenzi de avion F16, permiţându-se scurtarea adaptării piloţilor români; preluarea unor studii obligatorii pentru pregătirea proiectelor de infrastructură de către unităţi de Cercetare Dezvoltare ţi Inovare româneşti, cum ar fi studiile de mediu, geologie, cadastru etc).

• Progres vizibil în inovare recunoscut la nivel global prin plasarea României în Top 50 cele mai inovatoare ţări. - Conform Global Innovation Index, România a avansat pe locul 42 din 128 de ţări în

anul 2017, cu ţase poziţii faţă de anul 2016 când ocupa locul 48;

- Progres vizibil remarcat prin secţiunea specială hotspoturile invenţiei din întreaga lume care arată cea mai mare densitate a inventatorilor enumeraţi în cererile internaţionale de brevete, România a obţinut un scor de 39,2 pe o scară de la 0 la 100.

Program legislativ

- Legea nr. 218/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr.307/2013 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de Cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010 Legea nr. 218/2017, M.Of. nr. 908/20.11.2017. Scopul a fost de a asigurara cadrul legal care să permită continuarea respectării angajamentelor României de a contribui în calitate de stat partener şi acţionar la construirea şi exploatarea Centrului de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa (FAIR) din Germania, Darmstadt, în condiţiile în care există un decalaj de finanţare în sumă de 248 milioane euro (preţuri 2005) şi de finalizare al proiectului până în 2025. Modificarea şi completarea actului normativ permite totodată păstrarea procentului de acţiuni deţinute de România

- 1. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare

- proiectul de lege a parcurs o perioadă de ample consultări cu partenerii sociali fiind într-un stadiu foarte avansat de elaborare, urmând ca în cel mai scurt timp, după o armonizare cu noile modificări la OG nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, MCI să ia decizia în privinţa formei în care va fi depus la Guvernul României

- Are ca scop asigurarea cadrului legal care să permită armonizarea cadrului prin care se reglementează regimul general privind dezvoltarea şi motivarea resurselor umane, pentru asigurarea competenţei şi eticii profesionale în activităţile de cercetare-dezvoltare, a libertăţii demersurilor ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor ce îi revin, coroborat cu prevederile privind cariera personalului didactic, armonizat cu carta europeană a cercetătorului.

89

9.  POLITICA ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII 

• Asigurarea unor condiţii mai bune în vederea înfiinţării de cabinete medicale în zonele defavorizate sau în proximitatea unei zone populate de un număr semnificativ de cetăţeni care nu beneficiază de acces facil la servicii medicale.

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Construcţia a 8 spitale regionale şi a unui spital republican, dotate cu echipamente de ultimă generaţie şi care vor elimina eforturile financiare şi umane pentru deplasarea cetăţenilor din ţară către Bucureşti, în speranţa unui act medical de calitate.

• Modernizarea spitalelor judeţene pentru a asigura condiţii optime actului medical şi pentru a asigura accesul cetăţenilor la servicii de sănătate la ei în judeţ.

• Dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naţionale în funcţie de specialitate.

• Creşterea capacităţii de screening pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătăţii publice.

• Realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul naţional, conform OMS.

Măsurile prevăzute în programul Guvernului, respectiv cele în domeniul sănătăţii au în

vedere îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la servicii medicale performante si cost-eficiente cu accent pe dezvoltarea de astfel de servicii in zonele rurale defavorizate si cu populaţie vulnerabila, astfel încât cetăţenii să beneficieze de servicii medicale la un standard cât mai ridicat din punct de vedere al accesibilităţii şi oportunităţii serviciilor şi aparaturii medicale.

În acest sens, Ministerul Sănătăţii a reluat programul de vindecare a bolnavilor de hepatita C gradul de fibroza F3, în sensul că toţi pacienţii, aflaţi în acest stadiu au fost incluşi în Programul Naţional pentru vindecarea bolnavilor de Hepatită C. Pentru a asigura un acces facil la medicamentele existente în Catalogul naţional au fost aprobate o serie de acte normative cu privire la majorarea pragului pentru medicamente compensate de la 700 la 900 lei aplicat la toate veniturile, a fost revizuit modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale, lista medicamentelor compensate a fost frecvent actualizată.

Totodată, a fost pus accentul pe dezvoltarea infrastructurii medicale prin demararea procedurilor necesare construcţiei spitalului republican şi a spitalelor regionale, inclusiv dotarea/reabilitarea/ modernizarea infrastructurii existente. Pentru a dezvolta capacitatea de răspuns pentru Serviciile de Ambulanţă şi Smurd au fost achiziţionate prin Programul Băncii Mondiale 100 autoturisme de transport pacienţi.

Având în vedere că activitatea de vaccinare este o componentă principală, prioritară a sistemului de sănătate publică iar scopul principal al acesteia este asigurarea dreptului la sănătate individuală dar şi colectivă prin eliminarea sau reducerea morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii prin boli transmisibile, pentru vaccinurile incluse în planul naţional, conform OMS s-au prevăzut credite de angajament în vederea realizării bugetelor multianuale.

90

Un alt obiectiv pentru minister l-a reprezentat identificarea resurselor financiare astfel încât să fie asigurată finanţarea integrală a programelor naţionale, s-au introdus noi programe naţionale de sănătate publică, au fost luate măsuri pentru creşterea capacităţii de screening pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătăţii publice.

Astfel, prezentăm în ceea ce urmează, măsurile întreprinse de Ministerul Sănătăţii în cursul anului 2017:

Au fost adoptate 3 Hotărâri ale Guvernului prin care a fost aprobată trecerea în administrarea MS a terenurilor destinate construirii viitoarelor 3 spitale regionale: Cluj (HG 720/2017), Iaşi (HG nr. 681/2017) şi Craiova (HG nr. 729/2017). Pentru Brăila-Galaţi terenul a fost transmis în administrarea Ministerului Sănătăţii, pentru Constanţa si Timişoara terenul este in administrarea Ministerului Sănătăţii prin DSP-uri. Pentru Braşov şi Târgu-Mureş, urmează a se stabili amplasamentele precum si transmiterea în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Sănătăţii.

A fost adoptată Legea nr. 272/2017 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile. A avut ca scop transpunerea Directivei (UE) 2015/1787/CE/ din 6 octombrie 2015 de modificare a anexelor II şi III la Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman.

Proiectul de Lege pentru organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare a populaţiei în România a fost adoptat de Guvern şi de Senat; se află în comisii la Camera Deputaţilor. Are ca scop reglementarea activităţii de vaccinare în vederea prevenirii şi limitării răspândirii bolilor transmisibile prevenibile prin vaccinare, în România.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, a fost adoptat de Guvern şi Senat; înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaţilor. Are ca scop completarea anexelor legii şi clarificarea repartizării atribuţiilor între autorităţile competente în domeniu.

OUG nr.88/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost adoptată de Guvern în şedinţa din data de 29.11.2017; se află în comisii la Senat. Are ca scop îmbunătăţirea anumitor reglementări (Titlul XVIII – Medicamentul) şi reglementarea publicităţii la dispozitive medicale (Titlul XX), precum şi introducerea de sancţiuni.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant fost postat pe site-ul ministerului în data de 28.07.2017; a primit observaţii de la Ministerul Justiţiei; s-a refăcut forma proiectului şi se află pe circuitul de avizare în cadrul ministerului. Are ca scop armonizarea legislaţiei în domeniul activităţii de transplant prin urgentarea revizuirii tuturor actelor normative referitoare la coordonarea, supravegherea, acreditarea şi inspecţia activităţii din domeniul transplantului, asigurându-se compatibilitatea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană, contribuind astfel la crearea unui cadru legislativ modern şi coerent şi la respectarea obligaţiilor care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene

A fost demarată procedura de identificare a unui teren destinat construirii viitorului spital Republican din Municipiul Bucureşti. Au existat discuţii cu reprezentanţii Primăriei Generale a municipiului Bucureşti pentru unificarea proiectelor spital metropolitan cu spital republican.

91

Au fost reabilitate secţii din cadrul a două spitale judeţene (Braşov şi Hunedoara), spital TBC Moroieni, Spital TBC Roşiorii de Vede. S-au modernizat şi extins 17 spitale publice şi s-au alocat 100 milioane de lei în aparatură medicală pentru 22 de spitale.

În cadrul POR, MS beneficiază de fonduri pentru extindere, modernizare, reabilitare şi dotare, astfel:

• UPU/ CPU - 66 milioane euro

• dotarea ambulatoriilor - 230 milioane de euro

• centre comunitare integrate - 18 milioane euro

Au fost achiziţionate şi livrate 277 de maşini de anestezie destinate blocurilor operatorii din aproximativ 50 de unităţi sanitare.

Au fost finalizate procedurile de furnizare a echipamentelor medicale necesare pentru UPU din 68 de unităţi sanitare de interes strategic.

A fost demarat procesul de achiziţionare a unui număr de 12 aparate computer tomograf (CT) şi a 21 de aparate de rezonanţă magnetică nucleară (RMN)

A fost aprobată în şedinţa Guvernului şi publicată în Monitorul Oficial al României OUG nr. 74/2017 privind desemnarea IGSU ca unitate de achiziţii centralizată pentru achiziţia centralizată de autospeciale/ambulanţe.

A fost demarat proiectul pilot derulat prin UMP – BM pentru achiziţionarea a 100 autoturisme de transport pacienţi.

A fost demarată Faza a II a cu privire la organizarea echipelor şi achiziţia de consumabile în cadrul celor 17 centre de excelenţă şi cercetare

S-a adoptat amendamentul privind definirea termenului de “telemedicină rurală” în Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor, în vederea punerii în aplicare a legislaţiei.

Împreună cu MDRAPFE – AM POCU au fost lansate în consultare publică ghidurile solicitantului pentru domeniile de screening: col uterin, cancer mamar, programe de îngrijire a gravidei şi copilului.

Au fost eşalonate fondurile pentru implementarea proiectelor de screening preconcepţional şi prenatal.

Au fost identificate două programe de screening în domeniul bolilor transmisibile (tuberculoză şi hepatită) şi împreună cu MDRAPFE au fost lansate spre consultare publică Ghidurile Solicitantului.

A fost debirocratizat accesul la tratament al pacienţilor din programele naţionale, în sensul accesului la tratamentul adecvat la momentul diagnosticării, (HG nr. 18/2017-desfiinţare comisii la nivelul CNAS).

A fost majorat pragul pentru medicamente compensate de la 700 lei la 900 lei de la data de 1 iulie, prin Hotărârea Guvernului nr. 436/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la Programul pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, pentru pensionari.

Au fost introduse 3 contracte cost-volum rezultat pentru hepatită C pentru un număr de 12.000 pacienţi (până în prezent au beneficiat 4500 pacienţi); 12 contracte cost-volum pentru oncologie, boli rare, reumatologie, cardiologie, cardiovasculare.

92

Pentru vaccinuri s-au introdus bugete multianuale.

S-au angajat cheltuieli pentru achiziţionarea vaccinurilor în valoare de 289 mil lei, de 3 ori mai mult faţă de 2016.

În funcţie de necesităţi, s-a actualizat periodic Catalogul Naţional al Medicamentelor.

A fost actualizată Lisa cuprinzând denumirile comune internaţionale, modificarea HG nr. 720/2008 (8 actualizări).

Prin OUG nr. 66/2017 a fost înfiinţat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", denumit în continuare Institutul Cantacuzino, instituţie de drept public care desfăşoară activităţi de interes strategic în domeniul asigurării protecţiei intereselor esenţiale ale siguranţei stării de sănătate a populaţiei, în subordinea Ministerului Apărării

A fost finalizat procesul de evaluare/selecţie/numire a membrilor în CA al CN Unifarm S.A pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii acesteia.

A fost înfiinţat în cadrul Ministerului Sănătăţii o structură (Centrul de resurse umane în sănătate publică) în vederea asigurării formării unui număr adecvat de categorii de personal medical, cu preponderenţă pentru acele specialităţi care înregistrează un deficit.

A fost adoptat şi transmis la Guvern Legea vaccinării, parte a pachetului legislativ din domeniul sănătăţii.

Au fost transmise spre consultare interinstituţională, Legea profesioniştilor în sănătate şi Legea privind transplantul uman.

A fost introdus un vaccin în schema obligatorie gratuită: vaccinul pneumococic.

S-au contractat 5 echipamente de radioterapie pentru 5 centre oncologice din ţară:Baia Mare, Constanţa, Galaţi, Institutul Oncologic Fundeni, Spitalul de Urgenţă „Elias” Bucureşti.

S-a diminuat cu aproximativ 35% preţul pentru 60 de medicamente.

S-a finalizat maternitatea Braşov.

Finanţarea programelor de sănătate publică a crescut cu 300 milioane lei (de la 4,7 mld.lei la 5 mld. lei)

S-a operaţionalizat Unitatea de Achiziţii centralizate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

• s-au demarat contractele de achziţie pentru primele 2 loturi dintre cele mai costisitoare molecule (20 de antibiotice şi 20 de citostatice).

93

10. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ. POLITICI REGIONALE 

• Creşterea calităţii procesului decizional la nivelul administraţiei publice locale.

• Consolidarea administraţiei publice

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Crearea condiţiilor nevoilor cetăţenilor printr-o infrastructură de bază (apă-canalizare, şcoli, spitale, drumuri, etc.) la nivelul tuturor localităţilor.

• Continuarea proiectului de descentralizare.

Pentru modernizarea satului românesc, prin asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural –10S (zece servicii), în anul 2017 s-au realizat următoarele: Finalizarea a 1850 obiective de investiţii în perioada 2013-2017 în cadrul PNDL etapa I.

În ceea ce priveşte investiţiile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi Companiei Naţionale de Investiţii, s-au concretizat în următoarele:

• Lansarea PNDL 2, în valoare de peste 30 mld. lei, pe o perioadă de 5 ani.

• 158 investiţii finalizate, din care: 26 apă - canal; 113 drumuri şi poduri; 16 unităţi de învăţământ; 2 alte domenii.

• 51 de cămine culturale finalizate, în valoare de 67 mil. lei.

• 2 obiective finalizate în domeniul Justiției, în valoare de 4,9 mil. lei

• 8 săli de sport finalizate, în valoare de 116 mil. lei

• Sănătate: dispensar medical rural, centru medical de permanenţă Prin Programul naţional de dezvoltare locală, aprobat prin OUG nr.28/2013, cu

modificările şi completările ulterioare, în cadrul etapei a II-a a PNDL (2017-2020) au fost incluse la finanţare:

− 587 obiective de investiţii - spaţii afectate desfăşurării activităţii unor cabinete medicale/dispensare medicale din mediul rural şi centre medicale de permanenţă, din care 15 spitale judeţene si orăşeneşti, din care 9 spitale de importanţă majoră.

• Educaţie: şcoli, grădiniţe, creşe Finanţarea din bugetul de stat prin PNDL etapa 2 a 2.260 obiective de investiţii - unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv: creşe, grădiniţe, şcoli generale, licee, colegii naţionale, precum şi alte unităţi de învăţământ preuniversitar, înfiinţate potrivit legii, din care:

− 1354 şcoli şi alte unităţi de învăţământ;

− 906 creşe şi grădiniţe.

94

• Apă – canalizare: conformarea cu ţintele obligatorii ale directivei apa-canal (91/271/ EC) precum şi creşterea calităţii vieţii oamenilor din toate comunităţile din România.

56,6 56,861,9 62,4 64,1 65,2

70,0

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Evoluţia ponderii populaţiei conectate sistemul public de alimentare cu apă în total populaţie%

Sursa: Pentru perioada 2011-2016 Institutul Na ţional de StatisticăEstimare Comisia Na ţională de Prognoză pentru anul 2017

Printre măsurile de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a populaţiei, în Programul de guvernare se regăseşte şi creşterea procentului de racordare a populaţiei la sistemul public de alimentare cu apă.

Dacă în ultimii cinci ani ritmul anual de creştere a procentului populaţiei racordate la reţeaua publică de alimentare cu apă a fost de cca. 1,7 puncte procentuale, pentru anul 2017 a fost estimată o creştere cu aproape 5 puncte procentuale, astfel încât, dacă în anul 2016 au fost conectate la sistemul public de alimentare cu apă un număr de 12,85 milioane persoane, în anul 2017 numărul acestora să ajungă la 13,75 milioane persoane.

43,6 44,2 44,5

47,1 47,749,2

51,4

38

40

42

44

46

48

50

52

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Evoluţia ponderii populaţiei conectată la sistemul de canalizare în total populaţie%

Sursa: Pentru perioada 2011-2016 Institutul Naţional de StatisticăEstimare Comisia Naţională de Prognoză pentru anul 2017

95

Creşterea gradului de civilizaţie al populaţiei, una dintre cele mai importante măsuri di Programul de guvernare, se reflectă în sporirea numărului de locuitori cu locuinţele conectate la sistemul de canalizare.

Dacă în ultimii cinci ani numărul locuitorilor cu locuinţele conectate la sistemul de canalizare a crescut cu cca. 630 mii persoane, de la cca. 9,1 milioane personae în anul 2011, la cca. 9,7 milioane persoane în anul 2016, pentru anul 2017 s-a estimat o creştere a numărului acestora, comparativ cu anul anterior, cu cca. 395 mii locuitori.

Prin bugetul de stat în cadrul PNDL etapa II se finanţează până la finalizare 1330 obiective de investiţii - sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei şi/sau de canalizare şi staţii de epurare a apelor, din care:

− 558 - alimentare cu apă; − 516 – canalizare; − 256 – sisteme integrate de alimentare cu apă si canalizare.

• Energie termică, electrică, inclusiv iluminat public, prin PNDL etapa a II- a au fost incluse 175 obiective de investiţii în sisteme de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural.

• Transport, drumuri: modernizare/reabilitare drumuri comunale, judeţene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje, piste biciclete.

Au fost aprobate alocaţii bugetare în perioada 2017-2020, în cadrul PNDL etapa II pentru 2431 obiective de investiţii, din care:

− 1973 de drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, din care:

o 273 drumuri judeţene;

o 1700 drumuri comunale/străzi rurale;

− 458 de poduri, podeţe, pasaje şi punţi pietonale;

• Locuinţă: locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe de serviciu pentru specialişti, clădiri cu risc seismic

32,0 32,9 34,3 35,4 37,9 39,443,2

0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,050,0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Evoluţia ponderii drumurilor modernizate în lungimea totală a drumurilor publice

Sursa:Pentru perioada 2011-2016 Institutul Naţional de StatisticăEstimare Comisia Naţională de Prognoză pentru anul 2017

%

96

Se observă că în perioada 2011 – 2016 ponderea drumurilor modernizate în lungimea totală a drumurilor publice a crescut cu un ritm mediu anual de cca. 1,5 puncte procentuale.

Pentru anul 2017, datorită investiţiilor realizate, conform prevederilor Programului de guvernare s-a estimat o creştere a ponderii acestora cu 3,8 puncte procentuale, cu mult peste cea realizată în ultimii cinci ani.

Locuinţe pentru tineri destinate închirierii:

− obiective de investiţii in curs de execuţie in anul 2017: 2057 u.l. din care recepţionate în anul 2017: 531 u.l. (76 u.l. specialişti în sănătate);

− obiective de investiţii promovate în anul 2017: 2081 u.l. din care 546 u.l. specialişti în sănătate şi învăţământ;

− obiective in derulare : 3607 u.l.

− Propunere promovare obiective de investiţii : 1500 u.l. din care 500 u.l. specialişti în sănătate şi învăţământ;

In 2017, s-au finalizat 97 locuinţe pentru tineri: 60 în judeţul Tulcea, 16 în Satu Mare şi 21 în Braşov.

Total obiective aflate in derulare şi promovare la sfârşitul anului 2017 : 5107 unităţi locative. Locuinţe sociale pentru comunităţile de romi - program pilot 300 u.l.

− obiective de investiţii în continuare in anul 2017: 63 u.l. din care recepţionate in anul 2017: 21 u.l.

− obiective în derulare la sfârşitul anului 2017 si care vor continua in anul 2018: 84 u.l.

Locuinţe de serviciu

− obiective de investiţii în promovare şi contractare în anul 2017: 866 u.l.;

− obiective de investiţii în derulare : 866 u.l.

− Propunere promovare obiective de investiţii : 300 u.l.

− Total obiective derulare şi promovare : 1166 u.l.

Prin Programul de locuinţe sociale – Legea nr. 114/1996 republicată cu modificările şi completările ulterioare, în programul pe anul 2017 au fost finanţate un număr de 24 obiective de investiţii, din care s-a finalizat un obiectiv de investiţii cu 20 unităţi locative.

Prin Programul de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi - O.U.G. nr. 74/2007, în anul 2017, în program au fost cuprinse şi finanţate 8 obiective de investiţii cu 406 unităţi locative, aferente unui număr de 8 unităţi administrativ teritoriale. S-a estimat finalizarea unui număr de 112 unităţi locative până la data de 31.12.2017. S-a urmărit finanţarea lucrărilor de construcţii-montaj pentru obiectivele de locuinţe sociale cuprinse în program în anii anteriori şi aflate în diferite stadii de realizare (execuţie, procedură de achiziţie, proiect tehnic).

Prin Programul anual de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile cu destinaţia de locuinţă multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public:

97

- în cadrul Programului de acţiuni pe anul 2017 aprobat prin HG 356/2017 au fost incluse la finanţare cu un buget iniţial de 25.000.000 lei un număr de 87 clădiri de locuit multietajate (3.813 apartamente), încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, renominalizate din Programul pe anul 2017, grupate astfel:

− 33 clădiri pentru execuţie lucrări de intervenţie;

− 54 clădiri pentru proiectare lucrări de intervenţie cu 3.813 apartamente.

Prin Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe (O.U.G. nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2017 au fost finalizate si recepţionate 10 blocuri de locuinţe cu 435 apartamente, din cele 162 obiective de investiţii în continuare incluse la finanţare în anul 2017.

• Cultură, patrimoniu, sport Prin Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social (PNCIPS) pe

subprograme, s-au realizat:

Cultură - Cămine culturale:

În cadrul Subprogramului Aşezăminte culturale din cadrul PNCIPS:

− peste 130 de obiective contractate (aşezăminte culturale) în 2017 din care se estimează finalizarea în 2018 a 65 de obiective.

Culte. Reabilitare lăcaşuri de cult:

Prin subprogramul Lucrări în primă urgenţă, în cadrul PNCIPS se execută şi lucrări de reabilitare şi consolidare a lăcaşurilor de cult.

Sport: Cele mai importante investiţii la nivelul sportului de performanţă sunt în prezent cele

4 stadioane pentru EURO 2020 a căror implementare se va derula şi pe parcursul anului 2018.

Stadiul la ianuarie 2018 este următorul:

− STADIONUL ARCUL DE TRIUMF – a fost avizat studiul de fezabilitate la nivelul CNI şi urmează aprobare indicatori in cadrul CTE MDRAP;

− STADIONUL STEAUA – s-a predat studiul de fezabilitate şi urmează aprobarea indicatorilor tehnico-economici

− STADIONUL RAPID – s-au contractat serviciile de proiectare la stadiu de studiu de fezabilitate; termen de predare – februarie 2018; ulterior se vor aproba indicatorii tehnico-economici

− STADIONUL DINAMO – a fost predata documentaţia; dat fiind schimbarea amplasamentului a fost înaintat in cadrul MDRAP propunerea de modificare a amplasamentului in Lista sinteza a subprogramului Complexuri sportive în vederea demarării ulterior a procedurii de aprobare a indicatorilor tehnico economici la nivel de studiu de prefezabilitate, respectiv fezabilitate. MDRAP a solicitat documente suplimentare si punct de vedere al MTS cu privire la demolarea velodromului; MAI şi MTS au transmis în decembrie 2017 documentele şi completările solicitate acestea fiind înaintate spre analiza la MDRAP.

98

De asemenea, s-a finalizat construcţia noului stadion „Ion Oblemenco” din Craiova, cu o valoare de 240 milioane lei.

SALI DE SPORT

− 55 de obiective privind sălile de sport în execuţie, dintre care se estimează finalizarea a 20 de obiective

− 15 săli de sport în achiziţie

− aproximativ 50 de săli de sport în promovare

COMPLEXURI SPORTIVE

− 5 complexuri sportive în execuţie

− 9 complexuri sportive în promovare

BAZINE DE INOT

− 8 bazine de înot contractate si aflate în diferite faze de execuţie dintre care se estimează finalizarea în 2018 a 3 obiective

− 1 bazin de înot în achiziţie

− 5 bazine de înot în promovare

PATINOARE ARTIFICIALE

− obiectiv în promovare.

În domeniul cadastrului În anul 2017, ANCPI şi-a adus contribuţia la îndeplinirea măsurii privind „creşterea

procentului de proprietăţi cadastrate şi înregistrate” prin implementarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară (PNNCF) 2015-2023, al cărui scop constă în înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România în termenul instituit de lege, în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin realizarea planului cadastral al imobilelor şi deschiderea cărţilor funciare la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale şi care este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI şi fonduri externe nerambursabile.

• Stadiul implementării PNCCF ANCPI a asigurat accelerarea implementării PNCCF, astfel că la, finalul anului anul

2017, au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 37 UAT – uri din 18 judeţe, cu o suprafaţă aferentă de 253.327,07 ha în integralitate şi în 1764 sectoare cadastrale din cadrul a 566 UAT – uri cu o suprafaţă de 194.590 ha.

Totodată, la finalul anului 2017 erau în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 15.214 sectoare cadastrale din cadrul a 1751 UAT- uri la nivel de sector cadastral şi în 190 de UAT-uri în integralitate.

În anul 2017 au fost cadastrate 1.550.000 imobile.

Până la finalul anului 2017, ANCPI a reuşit să încheie contracte din veniturile proprii ale acesteia pentru înregistrarea sistematică a unui număr de 3.200.000 de imobile, reprezentând 2,6 milioane de hectare teren şi a depăşit cifra de 1 milion de imobile înscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

Accelerarea lucrărilor de înregistrare sistematică în anul 2017 a fost posibilă şi ca urmare a faptului că, la nivelul ANCPI şi instituţiilor subordonate au fost luate o serie de

99

măsuri operaţionale şi în domeniul resurselor umane, prin înfiinţarea, conform legii, de compartimente funcţionale de înregistrare sistematică a proprietăţilor imobiliare, ale căror atribuţii principale constau în coordonarea lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul unităţilor administrativ - teritoriale, precum şi la nivel naţional, precum şi de măsuri de pregătire profesională a personalului în domeniul specific de activitate.

Măsuri legislative întreprinse în anul 2017 pentru asigurarea cadrului legal necesar implementării accelerate a PNCCF:

Elaborarea a două proiecte de acte normative de modificare şi completare a Hotărârii Guvernului nr. 294/2015 privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023 pentru a se crea cadrul legal necesar implementării proiectului major Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară în zonele rurale din România, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020, al cărui beneficiar este ANCPI şi care prevede efectuarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 660 de unităţi administrativ teritoriale din mediul rural, cu o suprafaţa totală de 5,758,314 ha, aprobate prin Ordinul comun nr. 6962/1743/389/1522/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 962 din data de 05 decembrie 2017;

Elaborarea de norme care să permită utilizarea veniturilor proprii ale ANCPI pentru plata tuturor cheltuielilor curente şi de capital ale ANCPI şi instituţiilor subordonate, norme ce au fost aprobate prin Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, care a adus o serie de modificări şi completări Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

Elaborarea de acte normative subsecvente Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, care prevăd proceduri de finanţare a lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul sectorului cadastral şi norme care detaliază procedurile de înregistrare sistematică a imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, precum:

• Proceduri privind modalitatea de alocare a sumelor precum şi raportarea de către beneficiari a stadiului de execuţie a lucrărilor pentru lucrările de înregistrare sistematică iniţiate de unităţile administrativ – teritoriale;

• Specificaţii tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară, finanţate de ANCPI;

• Elaborarea specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară;

• Ghiduri de îndrumare a persoanelor autorizate să execute lucrări de cadastru, pentru utilizarea aplicaţiilor necesare pentru recepţia lucrărilor de înregistrare sistematică şi a primăriilor care contractează aceste lucrări;

• Proceduri de alocare a sumelor pentru contractele de finanţare încheiate între OCPI şi UAT privind serviciile de înregistrare sistematică.

Efecte economico - sociale ale implementării PNCCF

Implementarea PNCCF va contribui la:

• Accelerarea înscrierii gratuite a terenurilor, cu precădere în extravilan, ceea ce va contribui la stabilirea amplasamentului, limitelor şi suprafeţei acestora şi la sprijinirea implementării schemelor de plăţi în agricultură;

100

• Atragerea investitorilor în agricultură, ca urmare a clarificării situaţiei juridice şi tehnice a tuturor terenurilor agricole şi forestiere;

• Realizarea unei evidenţe actualizate a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ - teritoriale şi al statului român;

• Actualizarea situaţiei juridice a imobilelor care au făcut obiectul înregistrării sistematice, în privinţa cărora nu au fost dezbătute moştenirile, prin plata certificatelor de moştenitor pentru aceste imobile de către ANCPI;

• Consemnarea situaţiei reale în registrele de evidenţă ale primăriilor cu privire la terenuri, construcţii şi proprietari, ca urmare a măsurătorilor cadastrale efectuate pentru toate terenurile şi construcţiile;

• Consemnarea situaţiei reale a imobilelor în evidenţele primăriilor şi realizarea unei baze corecte şi complete de impozitare

• Facilitarea tranzacţionării imobilelor şi a accesului la credite bancare;

• Dezvoltarea infrastructurii, ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor aferente proiectelor de infrastructură de interes naţional.

Beneficiarii unui sistem eficient de înregistrare a terenurilor sunt:

• cetăţenii şi companiile, care beneficiază de asigurarea dreptului de proprietate, de o mai mare stabilitate socială, de acces mai uşor la credite ipotecare, oportunităţi de afaceri şi creşterea investiţiilor, precum şi creşterea mobilităţii şi uşurarea transferului dreptului de proprietate;

• administraţia centrală, care beneficiază de un sistem mai bun de impozitare, poate sprijini mai uşor politicile de dezvoltare economică, integrarea europeană şi poate avea un acces mai uşor la informaţii privind stadiul de dezvoltare a economiei de piaţă;

• administraţia locală, care beneficiază de un sistem mai bun de impozitare, precum şi de pe urma uşurării planificării şi dezvoltării urbane.

Beneficiile specifice pentru cetăţeni constau în:

• Scutirea cetăţenilor de costurile primei înregistrări a proprietăţilor imobiliare, respectiv de costurile măsurătorilor cadastrale, a tarifului de primă înscriere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, pentru imobilele din intravilan şi cele din extravilan, cu excepţia terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, dobândite prin titlurile de proprietate, care beneficiază de gratuitate la prima înscriere şi în contextul înregistrării sporadice;

• Scutirea moştenitorilor de costurile aferente întocmirii certificatelor de moştenitor pentru imobilele ce fac obiectul înregistrării sistematice, prin plata acestora de către ANCPI, în aplicarea PNCCF.

Una dintre modalităţile de finanţare a PNCCF o constituie fondurile externe nerambursabile.

Deoarece înregistrarea sistematică a imobilelor constituie o prioritate a României, în Programul Operaţional Regional (POR) 2014 - 2020 a fost inclusă AXA prioritară 11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară, al cărui obiectiv principal constă în realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică, până în anul 2023, pentru UAT- uri eligibile din mediul rural, cu o alocare financiară totală de 312,89 milioane euro.

101

În cadrul documentului programatic s-a reţinut că Proiectul inclus în AXA prioritară 11 din POR 2014 - 2020 este elaborat să răspundă Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară reglementat prin Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996 şi este inclus în Strategia Naţională de Dezvoltare Sustenabilă a României 2013–2020-2030.

ANCPI este beneficiar al proiectului major Creşterea gradului de acoperire şi de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România, pe care îl va implementa în parteneriat cu instituţiile subordonate, proiect ce are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în cele 660 de UAT-uri din mediul rural, afişate pe site-ul ANCPI, echivalentul a 5,758,314 ha teren, urmând a demara procedurile de achiziţie a serviciilor de înregistrare sistematică pe loturi, în perioada 2018 - 2019, respectiv pentru primul lot de 200 de UAT- uri începând cu luna februarie 2018, iar pentru alte 200 UAT- uri începând cu luna august 2018.

Pentru implementarea proiectului major, ANCPI a întreprins în anul 2017, numeroase măsuri legislative şi operaţionale, precum:

• modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 294/2015 privind aprobarea Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023 (HG nr.404/2017 şi HG nr.788/2017) cu prevederi menite să răspundă cerinţelor de finanţare stabilite în cadrul Axei prioritare 11 din POR 2014-2020 (compatibilizarea criteriilor de prioritizare a UAT- urilor în conformitate cu ghidul POR 2014-2020, corelarea cu dispoziţiile OUG nr. 40/2015, cu modificările si completările ulterioare), în vederea asigurării cofinanţării proiectului;

• elaborarea proiectului Regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei interministeriale pentru stabilirea listei UAT- urilor din mediul rural în care se vor desfăşura lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, finanţate din fonduri europene structurale şi de investiţii;

• revizuirea şi finalizarea documentelor proiectului major (studiul de fezabilitate, modelul financiar, cererea de finanţare), aprobate de Jaspers România (organismul Comisiei Europene de asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene);

• elaborarea şi depunerea tuturor diligenţelor necesare aprobării prin hotărâre a Guvernului, a Regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiei interministeriale, care a stabilit lista unităţilor administrativ teritoriale din mediul rural în cadrul cărora se vor desfăşura lucrări de înregistrare sistematică;

• stabilirea de către comisia interministerială a listei unităţilor administrativ - teritoriale eligibile pentru finanţare din fonduri europene structurale şi de coeziune şi aducerea acestora la cunoştinţă publică, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordinului comun nr. 6962/1743/389/1522 din 05 decembrie 2017 al ministrului dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene, ministrului transporturilor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 962 din 05 decembrie 2017.

În domeniul administraţiei publice, s-au realizat următoarele:

Prin O.U.G. nr. 2/2017:

• plata integrală de la bugetul de stat pentru însoţitorii persoanelor cu handicap (anterior bugetele locale suportau minim 10%);

• creşterea cu 20% a salariilor din administraţia publică locală (care anterior nu primiseră nici o creştere);

102

• creşterea cu 30% a indemnizaţiilor pentru aleşii locali de la 1 aprilie 2017;

• creşterea cu 50% a salariilor pentru actori .

• posibilitatea de creştere a numărului de posturi pentru unităţile administrativ –teritoriale a căror populaţie a crescut şi menţinerea numărului de posturi la nivelul anului 2014 pentru unităţile administrativ –teritoriale a căror populaţie a scăzut.

• creşterea burselor sociale şi de merit prin creşterea alocării per student de la 86 lei la 201 lei;

• creşterea pensiei minime de la 400 lei la 520 lei;

• transport gratuit prin CFR pentru toţi studenţii din România.

Prin Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii:

• impozit pe venit 0 pentru pensii sub 2.000 lei.

Prin H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată:

• stabilirea salariului minim la 1.450 lei.

Prin O.U.G. nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

• eliminarea plafonului (5x salariul mediu) pentru plata contribuţiilor (sociale şi sănătate);

• eliminarea impozitului pe transferul proprietăţilor cu o valoare mai mică de 450.000 lei (3% pentru valoarea ce depăşeşte 450.000 lei);

• eliminarea plătii contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru venituri obţinute din investiţii, etc., de către salariaţi, pensionari, cei care desfăşoară activităţi independente.

În şedinţa Guvernului din data de 12 aprilie 2017 a fost aprobată Strategia Generală de Descentralizare - document-cadru care stabileşte direcţiile strategice ale Guvernului cu privire la continuarea procesului de descentralizare, şi urmăreşte, în principal, analizarea oportunităţii transferului de competenţe de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale pentru următoarele domenii: agricultură (inclusiv pescuit şi acvacultură), cultură, turism, mediu, sănătate, educaţie (activităţi extraşcolare), tineret şi sport.

Potrivit planului de acţiuni al Strategiei, ministerele care au descentralizat competenţe privind exercitarea unor servicii publice la nivel local sunt obligate, ca în termen de 12 luni (de la intrarea în vigoare a fiecărei legi sectoriale de descentralizare/sau 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii - cadru a descentralizării nr.195/2006, cu modificările şi completările ulterioare) să elaboreze standarde de cost şi de calitate pentru aceste servicii publice.

103

Îndeplinirea condiţionalităţii ex - ante privind administraţia publică a. MDRAP prin DGAP susţine îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante privind

administraţia publică referitoare la simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetăţenilor si dezvoltarea utilizării managementului calităţii în administraţia publică.

• Pentru aceste domenii au fost elaborate planuri de acţiuni care sunt în proces de a fi aprobate de către Comisia Europeană (CE).

• În data de 16.03.2017 au fost aprobate de către Comitetul Naţional pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice 2014 - 2020 (CNCISCAP) planurile privind simplificarea procedurilor administrative şi planul pentru implementarea managementului calităţii în instituţii publice. În data de 29.03.2017, ca urmare a unor observaţii transmise de CE, versiunea revizuită a planul privind simplificarea procedurilor administrative a fost aprobată de CNCISCAP şi transmisă CE.

• La solicitarea Comisiei Europene au fost, de asemenea, actualizate unele termene privind implementarea unor măsuri din planul pentru implementarea managementului calităţii în instituţii publice, forma revizuită a acestuia fiind aprobată în cadrul CNCISCAP din data de 21.04.2017.

• Cele două planuri sunt în implementare, fiind deschisă finanţare din POCA 2014-2020 pentru implementarea măsurilor cuprinse în acestea.

MDRAP participă alături de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Secretariatul General al Guvernului la îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante vizând resursele umane din administraţia publică – au fost aprobate prin HG 525/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv HG 650/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Strategia privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020 şi Strategia privind formarea profesională pentru administraţia publică 2016-2020; măsuri din cadrul Strategiei privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020 au fost transpuse în prevederi din proiectul Codului administrativ.

• În data de 25.09.2017, Guvernul României prin MDRAP a transmis în mod oficial, prin sistemul informatic SFC, evaluarea privind îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante. Ca urmare a unor observaţii primite din partea Comisiei Europene cu privire la măsurile privind managementul resurselor umane din administraţia publică, au fost aduse modificări unora dintre prevederile proiectului Codului administrativ.

• Se estimează că, în primul trimestru al anului 2018, Comisia Europeană va transmite informarea privind considerarea ca fiind îndeplinită a condiţionalităţii ex-ante privind administraţia publică.

b. A fost elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Comitetului naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică. Comitetul reprezintă transpunerea din SCAP 2014-2020 a măsurii privind înfiinţarea unei structuri independente cu rol în elaborarea şi evaluarea politicilor privind resursele umane din administraţia publică.

Rolul Comitetului este acela de a promova un cadru instituţional adecvat pentru coordonarea politicilor publice şi acţiunilor cu impact asupra resurselor umane din administraţia publică, asigurând dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică, precum si de a evalua atingerea obiectivelor asumate în domeniul resurselor umane de către Guvernul României.

104

Membrii Comitetului sunt reprezentanţi ai Guvernului, ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ai mediului academic, ai sindicatelor reprezentative pentru administraţia publică si ai ONG-urilor cu preocupări în domeniul resurselor umane.

Ca urmare a observaţiilor Ministerului Justiţiei proiectul de act normativ a fost elaborat la nivel de lege şi nu de hotărâre a Guvernului, iar denumirea structurii este Consiliul naţional pentru dezvoltarea resurselor umane din admnistraţia publică.

Aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală – în aplicarea măsurii prevăzute în Programul de Guvernare privind implementarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, care are în vedere auditul funcţiilor guvernamentale.

Ordonanţa prevede necesitatea realizării, până la data de 31 decembrie 2017, a unei analize a organizării instituţionale şi a eficientei utilizării resurselor umane la nivelul Guvernului, ministerelor, altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, inclusiv a serviciilor publice deconcentrate ale acestora. În acest sens a fost înfiinţat Comitetul interministerial pentru analiza organizării instituţionale şi a resurselor umane din administraţia publică centrală, organism consultativ, fără personalitate juridică.

Potrivit OG nr. 3/2017, Comitetul interministerial trebuie să prezinte Guvernului un raport privind analiza organizării instituţionale şi a resurselor umane din administraţia publică centrală.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin Direcţia Generală Administraţie Publică asigură Secretariatul tehnic al Comitetului pentru analiza organizării instituţionale şi a resurselor umane din administraţia publică centrală.

• În perioada august - septembrie 2017 au fost realizate de către ministere analizele preliminare privind resursele umane - un inventar al resurselor umane la nivelul aparatului central (ministere) şi al structurilor aflate în subordine /coordonare/ sub autoritatea acestora.

• Astfel, din totalul celor 25 de ministere, au fost centralizate de către Secretariatul tehnic datele de la 22 de ministere, pentru 3 dintre acestea, respectiv Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe datele nu au putut fi integrate în inventar datorită caracterului secret al informaţiilor furnizate

• În perioada octombrie – noiembrie 2017 au fost realizate la nivelul ministerelor şi instituţiilor din subordinea/coordonarea/sub autoritatea acestora, de către grupurile de lucru tehnice înfiinţate la nivelul fiecărei instituţii, analizele organizării instituţionale şi a resurselor umane proprii, fiecare minister având obligaţia realizării şi transmiterii unui raport privind analiza resurselor umane, în care sunt prezentate concluzii generale şi specifice precum şi propuneri de reorganizare instituţională în vederea eficientizării resurselor umane.

• Secretariatul tehnic a centralizat aceste rapoarte şi a înaintat o sinteză a concluziilor şi propunerilor formulate de către ministere către Comitetul interministerial pentru analiza organizării instituţionale şi a resurselor umane din administraţia publică centrală în vederea realizării raportului privind analiza organizării instituţionale şi a resurselor umane din administraţia publică centrală .

• Măsura de blocare a posturilor pentru administraţia publică centrală a fost prelungită până la 31.12.2018 prin OUG nr. 90/2017.

105

Aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 285/2017 pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului finanţelor publice locale - în prezent, proiectul Codului Finanţelor Publice este finalizat urmând ca după acordul conducerii MDRAP să se organizeze dezbateri finale în cadrul grupului de lucru şi, ulterior, transmiterea pe circuitul de avizare.

Modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, astfel:

• îmbunătăţirea sistemului de echilibrare a bugetelor locale prin creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit de la 71,5% la 100%;

• asigurarea unui buget minim de funcţionare şi dezvoltare în fiecare an, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială. Pentru anul 2018, nivelul minim va fi de 750 lei aferent fiecărui locuitor;

S-a decis ca în anul 2018 sa se meargă pe un sistem de echilibrare propus de MFP asigurându-se 750 lei/locuitor însă cotele defalcate din impozitul pe venit au rămas la nivelul de 71,5% în condiţiile diminuării impozitului pe venit de la 16% la 10%. Totuşi diminuarea impozitului pe venit 16% la 10% a fost acoperită prin alocarea de sume defalcate din TVA.

Astfel, pentru anul 2018 sursele de finanţare ale bugetelor locale şi mecanismul de echilibrare a bugetelor locale sunt prevăzute la art. 6 din Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018.

Masurile în curs de realizare sunt: Elaborarea Codului Administrativ - document care are rolul de a stabili cadrul general

aplicabil administraţiei publice, propunând soluţii cu privire la un număr semnificativ de măsuri vizate de Programul de Guvernare, prin capitolul Administraţie publică (măsurile 3 - 9).

• Proiectul Codului Administrativ a fost elaborat pe baza dezbaterilor cu reprezentanţi ai Parlamentului, ministerelor, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ai mediului academic şi ai organizaţiilor non-guvernamentale în cadrul a 44 întâlniri ale Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Codului administrativ al României (constituit prin OMDRAP nr. 2394/2011).

• Proiectul Codului administrativ s-a aflat în consultare publică în perioada noiembrie 2016 - mai 2017, pe data de 21 decembrie 2016 fiind organizată o dezbatere publică la care au participat reprezentanţi ai administraţiei prezidenţiale, ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ai societăţii civile şi ai mediului academic.

• Începând cu data de 13 aprilie 2017 a fost iniţiată procedura de avizare la nivelul MDRAP. Procesul de avizare interministerială a proiectului Codului administrativ a început în luna iulie 2017 fiind avizat de către Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Agenţia Naţională de Integritate, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Consiliul Legislativ. De asemenea, proiectul Codului administrativ a fost transmis Consiliului Concurenţei, precum şi Consiliului Economic şi Social, care a comunicat avizul său.

• În proiectul Codului administrativ sunt transpuse măsuri prevăzute în documentele strategice asumate de România în faţa Comisiei Europene în contextul condiţionalităţilor ex-ante privind administraţia publică. Astfel, subliniem faptul că în cadrul

106

ultimelor întâlniri bilaterale cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, aceştia şi-au exprimat aprecierea faţă de proiectul Codului administrativ.

Proiectul Codului administrativ a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere în data de 12.12.2017 cu nr. B649.

Reprezentanţii DGAP vor participa în cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului pentru dezbaterea proiectului de act normativ.

Codul administrativ răspunde următoarelor măsuri din Programul de Guvernare:

Măsura 3. Modificări legislative pentru administraţia centrală

• rolul şi atribuţiile principale ale Guvernului vor fi clar delimitate - ex. exercitarea conducerii generale a administraţiei publice; emiterea de acte normative; asigurarea standardelor la nivelul administraţiei publice pentru garantarea bunei administrări;

• regimul juridic al autorităţilor administraţie autonome este clarificat - acestea se află exclusiv sub controlul exercitat de Parlament.

Măsura 4. Modificări legislative pentru instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate

• funcţiile de prefect şi subprefect vor redeveni funcţii de demnitate publică; vor fi prefecţi şi subprefecţi doar persoanele care au absolvit programe de formare specializată specifice (corelativ cu Programul de Guvernare şi Strategia privind funcţia publică 2016-2020);

• va fi reintrodusă funcţia de secretar general al instituţiei prefectului, ca înalt funcţionar public;

• va fi clarificată relaţia dintre prefect şi serviciile publice deconcentrate - din perspectiva modului de organizare şi funcţionare, a competenţelor exercitate (ex. serviciile publice deconcentrate au obligaţia de a prezenta anual sau la solicitarea prefectului, informări privind modul de realizare a atribuţiilor care le revin), a actelor emise de conducătorii acestora.

Măsura 5. Modificări legislative pentru administraţia publică locală

• mandatele consilierilor locali aleşi vor fi validate de instanţele judecătoreşti;

• viceprimarul va fi ales la propunerea primarului sau a consilierilor locali;

• se instituie obligaţia ca autorităţile publice cu atribuţii de control să îndrume autorităţile administraţiei publice locale în vederea aplicării unitare a legislaţiei;

• toate hotărârile consiliilor locale şi judeţene, indiferent de obiectul lor, vor fi adoptate cu majoritatea consilierilor locali/judeţeni în funcţie.

Măsura 6. Exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ teritoriale

• se simplifică procedura de atestare a inventarului bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale. Astfel inventarul nu va mai fi atestat prin hotărâre a Guvernului ci prin hotărâre a autorităţilor deliberative locale, pe baza punctului de vedere al MDRAP;

• s-a elaborat o procedură cadru minimală privind licitaţia publică pentru închirierea bunurilor proprietate publică sau privată şi pentru vânzarea bunurilor proprietate privată, ale statului sau ale u.a.t.;

107

• se clarifică conţinutul minim al actelor administrative de dare în administrare, concesionare, închiriere şi dare în folosinţă gratuită a bunurilor proprietate publică;

• în completarea prevederilor lacunare ale noului Cod Civil, se clarifică modalităţile de exercitarea a proprietăţii private de către stat şi unităţile administrativ-teritoriale – bunurile private - suplimentar modalităţilor din Codul Civil, pot fi de exemplu date în administrare sau date în folosinţă gratuită.

Proiect de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea şi completarea legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru tineret (E381/20.11.2002 L544/01.01.2002 PLX618/18.10.2004): În senat MEDIERE – 10.02.2005 – s-a adoptat raportul Comisiei de mediere şi în Camera Deputaţilor - mediere – ordine de zi.

Proiect de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile şi pentru modificarea unor acte normative (E37/16.04.2014 L260/28.04.2014 PLX393/08.09.2014) – la senat adoptat – 18.03.2015 – fără modificări, în Camera Deputaţilor - comisii – din 23.03.2015 la comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Măsura 7. Reglementarea serviciilor publice

• se reglementează, pentru prima dată în legislaţia din România, un cadru general privind serviciile publice.

• se realizează o clasificare a serviciilor publice, în funcţie de o serie de criterii (servicii de interes economic şi servicii de interes non-economic general, servicii de interes naţional şi servicii de interes local, servicii publice prestate/furnizate în mod unitar de o autoritate publică/un organism prestator de servicii publice şi servicii publice prestate/furnizate în comun).

• sunt stabilite elemente generale de delimitare a serviciilor de interes economic general de serviciile non-economice de interes general (având ca element principal de diferenţiere criteriul caracterului economic al activităţii desfăşurate).

• sunt stabilite reguli generale de reglementare, înfiinţare şi încetarea serviciilor publice, precum şi a modalităţilor de gestiune a acestora (gestiunea directă şi gestiunea delegată)

Măsura 8. Statutul funcţionarilor publici şi regimul juridic aplicabil personalului contractual din administraţia publică

• recrutarea şi selecţia funcţionarilor publici din administraţia publică va fi realizată prin concurs naţional; în perioada 2018 - 2019 va fi organizat pilot pentru funcţiile publice de debutant şi pentru cele aferente categoriei înalţilor funcţionari publici;

• vechimea pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere se extinde: pentru şef birou - de la 2 ani la 3 ani, pentru şef serviciu - de la 2 ani la 5 ani; pentru directori, directori generali, înalţi funcţionari publici - de la 3 la 7 ani;

• avizarea concursurilor de către ANFP este înlocuită cu o notificare prealabilă către ANFP şi publicarea anunţului pe site-ul ANFP şi în Monitorul Oficial; sunt eliminate şi avizele necesare altor proceduri precum exercitarea cu caracter temporar a

108

funcţiilor publice de conducere şi a celor din categoria înalţilor funcţionari publici (pentru perioada iniţială de maximum 6 luni calendaristice) sau detaşarea între funcţiile publice generale şi cele cu statut special/funcţiile publice specifice;

• se va realiza Sistemul Naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică;

• funcţionarii publici vor fi evaluaţi semestrial şi nu anual, ca în prezent, iar evaluarea va fi orientată pe îndeplinirea obiectivelor;

• se clarifică răspunderea funcţionarilor publici faţă de răspunderea conducătorului instituţiei – funcţionarii publici vor răspunde pentru actele pe care le semnează/contrasemnează/avizează cu încălcarea prevederilor legale.

Măsura 9. Răspunderea administrativă

• Definirea răspunderii administrative atât din perspectiva elementelor sale intrinseci, cât şi raportat la celelalte forme de răspundere juridică.

• Reglementarea principiilor aplicabile răspunderii administrative, precum şi a elementelor principale ale formelor de răspundere administrativă (disciplinară, contravenţională şi patrimonială).

Elaborarea Codului Finanţelor Publice Locale (CFPL) - documentul reuneşte prevederile cuprinse în titlul IX din Codul Fiscal, prevederile referitoare la administraţia publică locală din Codul de procedură fiscală, prevederile legii finanţelor publice locale, prevederile legii privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale.

Noutăţi în finanţele publice locale:

• Se permite realizarea compensării între obligaţiile uat -ului către un operator economic care are de plătit impozite şi taxe

• Se clarifică procedura de stingere a obligaţiilor debitorului prin compensarea cu darea în plată a unor imobile (terenuri + clădiri).

Criza financiară şi insolvenţa uat-urilor:

Se completează prevederile insolvenţei astfel încât dacă după parcurgerea Planului de redresare (care poate dura 3 ani) uat-ul nu s-a redresat se întocmeşte un nou Plan de redresare care va dura până când uat-ul nu va mai îndeplinii condiţiile de intrare în insolvenţă.

Noutăţi privind impozitele şi taxele locale:

• Se implementează măsura din Programul de Guvernare privind scutirea de la plată a impozitului pe proprietatea terenurilor arabile lucrate şi pe proprietatea tractoarelor şi a utilajelor utilizate în scop agricol; cu intrare în vigoare din 2019;

• Se elimină scutirea de la plată a clădirilor/terenurilor/mijloacelor de transport aflate în proprietatea statului prin instituţiile publice şi autorităţile care aparţin administraţiei publice centrale;

• Impozitul pe clădiri, teren, mijloace de transport se comasează într-un singur impozit: impozit pe proprietate (se menţin modul de calcul, de stingere, termenele, bonificaţia)

• Se elimină prevederea de impozitare în intravilan a minim 400 m2 la categoria curţi construcţii indiferent dacă avea sau nu construcţie

109

• Au fost incluse normele metodologice în cuprinsul codului.

Noutăţi privind procedura fiscală locală:

• Au fost preluate normele metodologice în cuprinsul codului, astfel încât în aplicarea lui vor fi aprobate prin legislaţie terţiară tipizatele şi instrucţiunile de utilizare a lor

• Au fost extinse mijloacele de comunicare electronică dintre organele fiscale locale şi contribuabili, cu notarii publici dar şi cu instituţiile aparţinând administraţiei publice centrale

• A fost introdusă procedura de succesiune vacantă aflată în sarcina uat-urilor şi notarilor publici

• S-a instituit Comisia fiscală locală la MDRAP care va soluţiona conflicte de competenţă dintre organele fiscale locale (în prezent erau soluţionate de Comisia fiscală centrală de la MFP, dar prin ieşirea prevederilor din codul de procedură fiscală nu mai e competentă)

• S-a introdus la inspecţia fiscală locală, obligaţia de a realiza activitate de prevenţie şi de îndrumare a contribuabililor.

Sistemul de echilibrare pentru anul 2019: Proiectul CFPL prevedea şi un sistem de echilibrare (simulat) prin care se asigura 750

lei/locuitor şi se alocau 100% din impozitul pe venit, conform Programului de Guvernare 2017-2020.

Cum CFPL a fost gata din septembrie 2017, însă s-a luat decizia politică de a merge în anul 2018 pe un sistem de echilibrare propus de MFP, CFPL a fost amânat de la promovare.

Pentru anul 2018 sursele de finanţare ale bugetelor locale şi mecanismul de echilibrare a bugetelor locale sunt prevăzute la art. 6 din Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018.

Stadiu: elaborat Act normativ elaborat. În 19.01.2017 este convocată Comisia de elaborare a CFPL

pentru validare. Paşii de parcurs sunt următorii:

• Proiectul trebuie supus avizării interne în minister.

• Proiectul trebuie supus procedurii de transparenţă decizională şi transmis spre consultare structurilor asociative.

• Proiectul trebuie dezbătut în Comisia de dialog social a ministerului.

• Proiectul trebuie transmis spre avizare interministerială (avizatori MFP, MAI, MJ).

• Proiectul trebuie transmis spre aviz Consiliului Economic şi Social.

• Proiectul trebuie transmis spre aviz Consiliului Legislativ.

• Proiectul trebuie aprobat de către Guvern (estimare februarie-martie).

• Proiectul intră în dezbatere parlamentară (estimare martie – ar fi necesar să fie aprobat până în iunie).

În aplicarea CFPL trebuie să aprobăm prin ordin MDRAP toate tipizatele (cca.120 tipizate) pentru a permite uat-urilor să pregătească implementarea începând cu 01.01.2019.

110

Stadiul procesului de descentralizare

• MDRAP asigură coordonarea tehnică a ministerelor aflate în proces de descentralizare în conformitate cu planul de acţiuni al Strategiei generale de descentralizare (SGD) aprobat prin HG nr. 229/2017 pentru aprobarea Strategiei generale de descentralizare.

Strategia generală de descentralizare (SGD) stabileşte 7 domenii de interes pretabile la descentralizare (agricultură, cultură, turism, mediu, sănătate, educaţie, tineret şi sport).

În conformitate cu SGD, ministerele implicate trebuiau să elaboreze:

• inventarul actualizat al bunurilor supuse transferului (termen de realizare: 19 iunie 2017) - REALIZAT;

• analizele de impact cu privire la soluţiile propuse pentru descentralizare, în termen de 3 luni pentru toate domeniile cu excepţia turismului (termen de realizare: 19.07.2017), respectiv în termen de 5 luni pentru domeniul turism (termen de realizare: 19.09.2017) – REALIZAT PARŢIAL, de către următoarele ministere11: Ministerul Tineretului Si Sportului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Ministerul Turismului;

• concluziile analizei de impact care să fie prezentate în Guvern în termen de 4 luni pentru toate domeniile cu excepţia turismului (termen de realizare: 19.08.2017), respectiv în termen de 6 luni pentru domeniul turism (termen de realizare: 19.09.2017) – NEREALIZAT. Având în vedere faptul că în practică s-a dovedit că procesul de elaborare a analizelor de impact este un proces complex şi laborios, termenul de prezentare a concluziilor acestora în şedinţă de Guvern s-a decalat. În ceea ce priveşte proiectele de lege privind descentralizarea, acestea vor fi elaborate în funcţie de concluziile analizelor de impact şi de momentul prezentării acestora în Guvern.

Standardizarea serviciilor publice descentralizate MDRAP asigură coordonarea procesului de elaborare a standardelor de calitate şi de

cost pentru serviciile publice descentralizate de către ministere şi/sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

Complementar, în baza Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 şi a Strategiei Generale de Descentralizare (HG nr. 229/2017), DSRAP din cadrul DGAP

11 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a refuzat refacerea analizei de impact privind descentralizarea competenţelor în urma propunerilor şi observaţiilor MDRAP, în timp ce Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale au transmis către MDRAP o primă formă a analizelor de impact privind descentralizarea competenţelor (fiind necesar ca şi aceste analize de impact să fie refăcute).

111

contribuie şi la continuarea procesului de descentralizare, cu accent pe elaborarea cadrului necesar procesului de descentralizare şi standardizării serviciilor publice descentralizate.

MDRAP a iniţiat procesul de elaborare/actualizare a standardelor de calitate şi a standardelor de cost pentru serviciile publice descentralizate furnizate cetăţenilor, deziderat care se va realiza cu implicarea tuturor factorilor interesaţi si este susţinut prin proiectul “Consolidarea cadrului pentru creşterea calităţii serviciilor publice şi pentru sprijinirea dezvoltării la nivel local”, SIPOCA 9, co-finanţat prin POCA.

Rezultatele proiectului vizează:

• Elaborarea unei analize privind serviciile publice din România;

• Realizarea unei metodologii privind standardele de calitate şi după caz de cost, pentru serviciile publice descentralizate;

• Elaborarea de propuneri de standarde de calitate şi după caz, de cost, pentru serviciile publice descentralizate (la nivelul a 9 domenii);

• Analizarea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale din România;

• Dezvoltarea unui sistem de monitorizare si evaluare, pe de o parte a standardelor de calitate şi cost şi, pe de altă parte, a capacităţii administrative a unităţilor administrativ – teritoriale.

În anul 2017, s-au finalizat următoarele: Propunerile de standarde de calitate şi după caz, de cost aferente serviciilor publice

descentralizate pentru domeniile: sănătate şi educaţie preuniversitară, conform SCAP 2014-2020 care vor fi promovate prin proiecte de hotărâri ale Guvernului iniţiate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale, urmând ca în anul 2018 să se elaboreze/actualizeze propunerile de standarde de calitate şi după caz, de cost, pentru serviciile publice descentralizate din domeniile: servicii comunitare de utilitate publică, ordine, siguranţă publică si evidenţa persoanelor, asistenţă socială, cultură, tineret şi sport si administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale;

Metodologia de elaborare a standardelor de calitate şi după caz, de cost, pentru serviciile publice descentralizate, care urmează a fi aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Totodată, a fost finalizată analiza legislativă a serviciilor publice furnizate în administraţia publică la nivel central şi la nivel local şi a fost finalizată Metodologia privind capacitatea administrativă a autorităţilor administraţiei publice locale.

Proiectul de Lege a serviciilor de utilitate publică de transport călători – semestrul II 2018

Prin acest proiect se propune rezolvare integrală şi unitară, printr-o lege nouă, a problemelor semnalate în domeniul transportului public de călători, precum şi armonizarea şi corelarea acesteia cu legislaţia adiacentă relevantă în vigoare, şi anume: Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Lege-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1370/2007.

112

Proiectul de act normativ prevede că serviciile publice de transport călători se prestează de către operatori numai în baza contractului de servicii publice încheiat cu autoritatea competentă, în condiţiile prezentei legi.

Până la reorganizarea Guvernului, au fost obţinute toate avizele, cu excepţia avizelor Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Justiţiei.

Datorită schimbărilor intervenite în structura Guvernului, va fi reluat circuitul de avizare interministerială.

De asemenea, în anul 2017 s-au realizat următoarele activităţi în domeniul politicilor publice:

• Finalizarea SDTR şi promovarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României (în prezent aprobat în Senat, aflat în procedură de aprobare la Camera Deputaţilor);

- pregătirea şi organizarea (2-4 noiembrie 2017) a celei de-a 17-a sesiuni a Conferinţei miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din Consiliul Europei (CEMAT)

- participarea la procesul de implementare a Agendei Urbane a Uniunii Europene, prin coordonarea parteneriatului „Locuri de muncă şi aptitudini în economia locală” şi la dezbaterile la nivel european pe tema coeziunii teritoriale şi dezvoltării urbane;

- coordonarea activităţilor din cadrul proiectului Amenajarea spaţiului maritim în Marea Neagră - România, Bulgaria, finanţat de Comisia Europeană prin DG MARE

- întreţinerea, administrarea şi dezvoltarea aplicaţiei informatice Observator teritorial – sistem informaţional integrat în sprijinul politicilor publice de dezvoltare teritorială;

- centralizarea tuturor obiectivelor de investiţii finanţate din bugetul de stat de MDRAP şi instituţiile subordonate (inclusiv stadiul şi realizarea de rapoarte specifice;

- implementarea programului ESPON 2020 (participarea la procesul de decizie în Comitetul de Monitorizare ESPON, participarea în 2 echipe de suport ale proiectelor, popularizarea oportunităţilor de finanţare din ESPON, raport de valorificare ESPON);

- asigurarea coordonării AP3 SUERD

• Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social (PNCIPS):

Cultură, Patrimoniu, Sport

Din punct de vedere al politicilor publice si al îmbunătăţirii şi actualizării cadrului legislativ

Susţinerea în Parlament a proiectului de Lege privind SDTR şi promovarea actelor normative subsecvente.

Promovarea legii privind regenerarea urbană

Susţinerea în Parlament a proiectului de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor

Promovarea legii privind revizuirea PATN – reţeaua de localităţi

Promovarea proiectului de HG privind aprobarea Strategiei Naţionale a Locuirii.

Finanţare

113

• Desfăşurarea în mod eficient a programelor de finanţare pentru PUG şi hărţi de risc la cutremure şi alunecări de teren.

114

11.  POLITICI AGRICOLE ŞI DE DEZVOLTARE RURALĂ 

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Îmbunătăţirea cadrului instituţional.

• Creşterea absorbţiei fondurilor europene şi acordarea în timp util a subvenţiilor, precum şi acordarea de facilităţi pentru fermierii români.

• Refacerea şi dezvoltarea sistemului de irigaţii şi a celui naţional antigrindină şi de creşterea precipitaţiilor.

• Stimularea producţiei agricole, susţinerea produselor deficitare, încurajarea agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale, înfiinţarea centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe şi unele produse animale precum şi stimularea activităţilor din zona montană.

• Sprijin pentru pregătirea lucrătorilor din agricultură în parteneriat public-privat şi pentru angajarea tinerilor în agricultură.

• Finanţarea unui program naţional de cercetare dezvoltare.

Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută a

Programului de Guvernare. În acest sens se doreşte valorificarea potenţialului agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale.

În anul 2017 au fost derulate acţiunile stabilite pentru realizarea angajamentelor asumate şi au fost puse în practică soluţii atât pentru relansarea activităţii agricole, cât şi pentru limitarea şi înlăturarea treptată a efectelor negative generate de disfuncţionalităţile şi carenţele majore existente la începutul anului.

Încă din primele luni ale guvernării au fost demarate procedurile necesare pentru identificarea şi asigurarea finanţării lucrărilor la proiectele cuprinse în program şi au fost parcurse etapele impuse de legislaţia în vigoare pentru demararea acestora, anul 2017 putându-se caracteriza ca an de pregătire şi asigurare a condiţiilor pentru accelerarea modernizării sectorului agricol, recâştigarea pieţei interne şi creşterea exporturturilor de produse agroalimentare, precum şi de asigurare a unui trai decent pentru fermieri.

Conform “programului legislativ”, în anul 2017, au fost iniţiate şi publicate în Monitorul Oficial al României 480 acte normative (5 legi, 7 OU/OUG, 65 HG, 394 ordine cu caracter normativ şi de reglementare funcţională, 9 memorandum-uri) necesare desfăşurării activităţii ministerului şi companiilor din subordine.

Printre acestea se regăsesc:

• Proiectul de Lege pentru aprobarea programului de distribuţie de fructe, legume, lapte, produse lactate şi de panificaţie în instituţiile de învăţământ din cadrul „Programului pentru şcoli” aprobat prin OG nr.13/2017 pentru aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene;

• Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii muntelui nr. 347/2004.

115

Totodată în vederea “revizuirii şi îmbunătăţirii legislaţiei din agricultură şi a eliminării reglementărilor paralele”, în anul 2017 s-a elaborat, cu sprijinul Consiliului Legislativ al României, “Îndrumarul actelor normative din domeniul agriculturii, producţiei alimentare, dezvoltării rurale, îmbunătăţirilor funciare precum şi din alte domenii conexe”.

“Acordarea subvenţiilor pentru agricultură”, este unul dintre cele mai importante obiective ale Programului de Guvernare. Acesta are drept scop reducerea costurilor de producţie, realizarea investiţiilor propuse, creşterea producţiei agricole şi a îmbunătăţirii calităţii acesteia.

În acest sens, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat, în cursul anului 2017 plata unei sume de 3,7 miliarde euro, pentru plata la timp a subvenţiilor pentru 885.864 fermieri.

În scopul punerii în practică a devansării termenului de depunere a cererilor de plată pentru campania 2017 s-au luat o serie de măsuri, precum:

• depunerea cererilor până la data de 15 mai 2017;

• efectuarea plăţii avansului în intervalul 16 octombrie 2017 - 29 noiembrie 2017;

• începerea, în data de 16 noiembrie 2017, a campaniei de acordare de avansuri pentru crescătorii de animale pentru schema de sprijin cuplat sectorul zootehnic pentru vaci cu lapte, bivoliţe cu lapte, taurine de carne, viermi de mătase, până la sfârşitul anului fiind autorizată plata sumei de 1,626 miliarde euro.

Sprijinirea agriculturii şi creşterea suprafeţei terenurilor agricole înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară s-a realizat cu ajutorul subvenţiilor plătite prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Acţiunile derulate în anul 2017 s-au concretizat astfel:

• s-au înregistrat gratuit în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 3,033 mil. ha, din totalul de aproximativ 13,02 mil. ha terenuri agricole, din care, conform informaţiilor transmise de APIA, aproximativ 9,85 mil. ha reprezintă suprafaţa blocurilor fizice, respectiv terenuri arabile ce fac obiectul subvenţiilor;

• s-au înterprins acţiuni de conştientizare a primarilor cu privire la necesitatea derulării lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul sectorului cadastral, pe sectoare cadastrale care este obligatoriu să includă terenuri agricole care fac obiectul plăţilor prin APIA;

• au fost încheiate un număr de 1900 contracte de prestări servicii, între primării şi persoane fizice sau juridice autorizate să execute lucrări de cadastru pentru terenuri situate în extravilanul agricol, dintr-un total de 2.949 UAT eligibile.

Programul „refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii” are ca scop creşterea producţiilor şi sporirii calităţii acestora, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi reducerea costului de producţie prin creşterea randamentului. Astfel, în cursul anului 2017 s-au derulat acţiuni, în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 5/2017, ce au avut ca efect următoarele:

• irigarea a 478 mii ha, cu 40% mai mult decât în anul 2016, din care 45 mii ha direct din canale;

• punerea în funcţiune a 240 staţii de pompare;

• reactivarea sistemului de irigaţii de la Amenajarea de Irigaţii Horia-Liveni-Manoleasa;

116

De asemenea, au început lucrări de execuţie la alte 3 obiective în scopul:

• modernizării amenajării Boianu – Sticleanu din judeţul Călăraşi;

• modernizării amenajării Ialomiţa – Calmaţui din judeţul Brăila;

• refacerii capacităţii de transport a apei din Dunăre.

Concomitent s-au executat lucrări de execuţie pentru reabilitarea a încă 5 obiective:

• canalul CAI din amenajarea Pietroiu Ştefan cel Mare, etapa I, judeţul Călăraşi;

• sistemul de irigaţii Olt Călmăţui, Etapa I, judeţul Teleorman;

• amenajarea hidroameliorativă Bucşani Cioriu - aducţiune prin priza Arceşti, judeţul Olt;

• amenajarea Terasa Caracal, judeţul Olt;

• amenajarea Stoeneşti Vişina, judeţul Olt.

În conformitate cu prevederile Legii nr.133/2017, în cadrul programului, “apă gratuită până la staţia de punere sub presiune”, s-au pus în funcţiune:

• canale cu apă,1.700 km lungime;

• 290 motopompe.

Pentru realizarea unui climat favorabil pentru culturile agricole şi pentru diminuarea pierderilor de producţie, în conformitate cu HG nr. 70/2017, în anul 2017 s-a derulat prima etapă din programul “dezvoltarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Stimulare a Precipitaţiilor “, etapă ce a constat în:

• punerea în funcţiune, până la data de 15 aprilie 2017, a 34 de puncte de lansare care au acoperit suprafaţa de 500.000 ha;

• aducerea în diverse faze de execuţie a încă 26 puncte de lansare ce vor acoperi o suprafaţă de 835.000 ha;

• folosirea, în intervalul aprilie-septembrie 2017, a 927 rachete antigrindină pentru protejarea culturilor viticole şi pomicole în judeţele Iaşi, Vrancea, Prahova.

Prin “programul de stimulare a producţiei vegetale, zootehnice şi a acvaculturii prin înfiinţarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanţii de stat”, conform prevederilor OUG nr. 22/2017 şi HG nr. 329/2017, au fost acordate 329 credite cu dobânzi mici şi garanţii de stat mai mari pentru fermieri în valoare de 22,3 milioane lei. Valoarea totală a garanţiilor de stat a crescut la 689,3 milioane lei, de 4,8 ori mai mult faţă de anul 2016.În cadrul “programului pentru susţinerea produselor deficitare”, în prima etapă, primele produse alese pentru cursul anului 2017 au fost tomatele şi carnea de porc. În acest scop, în conformitate cu prevederile HG nr. 39/2017. În cadrul „programului de susţinere a tomatelor în spaţii protejate”, s-a acordat ajutor de 3000 euro pentru 9.338 legumicultori, în valoare totală de 129 milioane lei. Programul „creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene” destinat dezvoltării sectorului agricol, în conformitate cu prevederile HG nr. 139/2017, s-a concretizat prin atragerea unei sume în valoare de 3,33 miliarde euro din fonduri europene destinate agriculturii, din care:

• 1,772 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă, procent de absorbţie 99,4%;

• 1,55 miliarde euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală;

117

• 10,9 milioane euro din Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime.

Ca urmare a nivelului ridicat de atragere a fondurilor comunitare, în cursul anului 2017, România s-a situate de tri ori pe primul loc între statele membre.

În cadrul programului “reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a instituţiilor din subordine”, program ce are drept scop eficientizarea activităţii structurilor aflate în minister şi a instituţiilor din subordinea şi coordonarea acestuia, în conformitate cu HG nr. 30/2017, în anul 2017 s-a derulat prima etapă:

• la nivelul aparatului central: − s-a înfiinţat direcţia “Politici în Industrie Alimentară şi Comerţ”; − s-a reorganizat direcţia “Irigaţii şi Fond Funciar”, devenind direcţia

“Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar”, care are ca principală atribuţie coordonarea Programului Naţional de Irigaţii;

− s-a înfiinţat Compartimentul “Analiză Impact Programe pentru Controlul Îndeplinirii măsurilor din Programul de Guvernare”.

• la nivelul judeţean şi al unităţilor subordonate: − direcţiile pentru agricultură judeţene au preluat gestionarea subvenţiilor pentru

tomate în spaţii protejate şi activitatea de inspecţie la nivel local; − Agenţia Domeniilor Statului a trecut din subordinea Guvernului în subordinea

ministerului de resort.

102,993,2

102,5114,7

0

20

40

60

80

100

120

2014 2015 2016 2017

%

Evoluţia indicilor producţiei agricole în perioada 2014-2017 (an precedent =100)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Datorită măsurilor derulate în cursul anului 2017 pentru relansarea activităţii agricole, în special prin identificarea şi asigurarea finanţării lucrărilor la proiectele cuprise în program s-a înregistrat cea mai mare creştere a producţiei agricole (14,7%) de după anul 2013.

Ca urmare a punerii în practică a acestor măsuri, dar şi a condiţiilor meteorologice propice, producţiile oţinute în anul 2017, la porumb (14,8 mil. tone), la grâu, secară şi triticale (10,3 mil. tone), la floarea soarelui (3,2 mil. tone), orz şi orzoaică (2,1 mil tone), la rapiţă (1,7 mil. tone), la soia (0,4 mil. tone) şi la mazăre (0,3 mil. tone) au fost producţii record în istoria României.

118

7884 8251 874410281

1712 1626 1817 2105

11989

902110746

1484

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2014 2015 2016 2017

mii tone

Evoluţia producţiei principalelor culturi de cereale, în perioada 2014-2017

Sursa: Eurostat

Şi în ceea ce priveşte producţiile medii la hectar s-au înregistrat câteva recorduri istorice: cartof(17.186 kg/ha), porumb (5.950 kg/ha), grâu (4.873 kg/ha), rapiţă (2.862 kg/ha), mazăre (2.697 kg/ha), floarea soarelui (2.727 kg/ha), soia (2.362 kg/ha), etc.

119

12. POLITICI DE MEDIU. APELE ŞI PĂDURILE 

• Prevenirea şi gestionarea inundaţiilor şi reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului românesc.

• Protejarea fondului forestier prin dezvoltarea durabilă a pădurilor.

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Întărirea capacităţii instituţionale în domeniul mediului, apelor şi pădurilor.

• Asigurarea fondurilor necesare pentru gestionarea infrastructurii de apă şi apă uzată, a deşeurilor şi a siturilor contaminate.

• Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale, în special a îmbunătăţirii calităţii aerului.

• Protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii.

Activitatea Guvernului privind protecţia mediului înconjurător a avut în cursul anului 2017, ca primă direcţie importantă, crearea de instrumente instituţionale care să contribuie la folosirea şi protejarea resurselor pe baza principiilor dezvoltării durabile şi la reducerea poluării. În acest sens au fost iniţiate/publicate în Monitorul oficial 81 acte normative.

În scopul modernizării şi întăririi capacităţii administrative/instituţionale în domeniul mediului s-a demarat procedura de achiziţie în vederea elaborării „Ghidurilor necesare îmbunătăţirii capacităţii administrative a autorităţilor pentru protecţia mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului”.

În ceea ce priveşte politica în domeniul deşeurilor au fost întreprinse mai multe acţiuni legislative şi operative. Astfel:

• a fost aprobat prin HG nr. 942/2017, „Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor”;

• a fost aprobat de guvern şi trimis la Parlament, proiectul de lege „privind reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire”;

• s-au derulat procedurile de fundamentare, în vederea modificării/promovării unor acte legislative/norme metodologice, precum:

− Legea nr. 101/2006 privind salubrizarea,

− Legea nr. 211/2011 privind deşeurile,

− Legea nr. 249/2015 privind ambalajele,

− OUG pentru completarea Legii nr. 155/2010 în vederea suplimentării atribuţiilor poliţiei locale, cu supravegherea depozitelor de deşeuri pentru prevenirea şi asigurarea închiderii acestora,

− act normativ pentru implementarea principiului „plăteşti cât arunci”, şi a sistemului „clearing – house” pentru fluxul de deşeuri electrice şi electronice,

− norme metodologice pentru aplicarea „tarifului diferenţiat la populaţie”,

120

− act normativ pentru aplicarea principiului „responsabilităţii extinse a producătorului”,

− act normativ pentru aplicarea „sistemului depozit” la ambalajele introduse pe piaţă,

• s-a demarat procedura de licitaţie în vederea revizuirii metodologiei de elaborare a planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor;

• au avut loc dezbateri privind elaborarea instrumentelor economice în domeniul gestionării deşeurilor.

În scopul monitorizării şi îmbunătăţirii calităţii aerului:

• s-a semnat cel de-al 3-lea contract subsecvent la Acordul cadru nr. 999/2015, pentru angajarea de servicii în vederea dezvoltării şi optimizării Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului;

• au fost organizate întâlniri directe cu reprezentanţii poluatorilor, în vederea informării şi atenţionării acestora în legătură cu exigenţele legislaţiei de mediu, în perspectiva revizuirii autorizaţiilor;

• au fost încheiate 4 parteneriate între poluatori şi ANM, în scopul informării în timp util a acestora, astfel încât să îşi adapteze activitatea la condiţiile meteo care influenţează dispersia factorilor poluanţi.

De asemenea, au fost elaborate mai multe acte normative din domeniu, printre care:

• proiectul de lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului,

• proiectul de lege privind reducerea emisiilor naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici;

• proiectul de lege privind reducerea emisiilor naţionale pentru anumiţi poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere;

• proiectul de lege privind evaluarea şi gestionarea zgomotului;

• proiect de lege pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva, la 30 aprilie - 4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva, la 11-13 decembrie 2012, la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998;

• proiect de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituţional şi procedural necesar pentru aplicarea Deciziei nr.406/2009/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020;

• proiect de Lege pentru ratificarea Protocolului Nagoya privind accesul la resursele genetice şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora (ABS), adoptat la Nagoya la 29 octombrie 2010, la Convenţia privind diversitatea

121

biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), semnat de către România la 20 septembrie 2011 la New York.

În România au fost inventariate 1393 situri contaminate, situaţie în care, în cadrul programului privind gestionarea siturilor contaminate a fost elaborat proiectul de lege privind gestionarea siturilor potenţial contaminate şi contaminate, acesta fiind trimis spre avizare ministerelor implicate.

România este cea mai verde ţară din Europa, cu cea mai mare diversitate biogeografică. În scopul stopării fenomenului de declin al biodiversităţii, fenomen cu care se confruntă toate statele europene, s-au derulat o serie de acţiuni pentru protecţia mediului prin conservarea biodiversităţii, precum:

• elaborarea a trei proiecte care urmează să fie depuse în cadrul Programului Operaţional pentru Infrastructura Mare;

• organizarea de dezbateri publice în teritoriu în scopul reglementării şi armonizării limitelor ariilor naturale protejate, în conformitate cu Directiva INSPIRE;

• întocmirea „Ghidului pentru elaborarea planurilor de management ale ariilor protejate”;

• efectuarea de demersuri privind necesitatea lansării plăţilor pentru Natura 2000;

• acordarea de despăgubiri pentru pagubele produse de exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes cinegetic, culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, precum şi elaborarea unui proiect de act normativ ce cuprinde activităţi din „planurile de management şi acţiune pentru speciile lup şi urs”, în vederea prevenirii viitoarelor conflicte carnivore mari – om şi diminuării pagubelor materiale;

• elaborarea “procedurii de comunicare instituţională şi de aprobare a planurilor de management pentru ariile naturale protejate”, procedură ce urmează a fi aprobată prin ordin de ministru;

• demararea evaluării contractelor custozilor şi administratorilor şi promovarea HG în vederea înfiinţării instituţiilor publice zonale aflate în subordonarea ANANP şi a atribuirii în administrare a parcurilor şi siturilor Natura 2000;

• pregătirea acţiunilor de reevaluare a limitelor şi suprafeţelor, precum şi conţinutul şi distribuţia elementelor de biodiversitate pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.

În cadrul programului pentru instalarea infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice s-au făcut demersuri pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat, care să permită dezvoltarea unei infrastructuri la nivel naţional. Până la 31 decembrie au fost încheiate contracte de finanţare pentru 17 staţii de reîncărcare.

De asemenea, au fost finalizate „programul rabla clasic”, program în care au fost incluse ca eligibile şi cvadriciclurile şi „programul rabla plus”, programe în care s-au încheiat 28.857 contracte (24.094 pentru persoane fizice şi 2.763 pentru persoane juridice), respectiv 968 contracte (128 pentru persoane fizice şi 840 pentru persoane juridice) pentru automobile full electrice şi hibride.

Şi Administraţia Fondului de Mediu şi-a asumat şi îndeplinit anumite obiective/măsuri în cadrul politicilor de mediu. Astfel :

• în cadrul „programului Ro – La”, program prin care se stimulează trecerea transportului de marfă dinspre transportul rutier către calea ferată, în scopul reducerii

122

emisiilor de CO2 de la autovehiculele de transport - România se aliniază astfel unui grup restrâns de ţări (Austria, Italia, Elveţia, Franţa, Slovenia, Germania şi Ungaria), care aplică sistemul - pentru care s-au alocat 10 milioane lei, a fost lansată prima sesiune de depunere a cererilor de finanţare;

• din cele 12.000 de cereri, toate evaluate, depuse de către persoane fizice în cadrul „programului casa verde”, pentru 9.000 au fost semnate contracte de finanţare;

• au fost alocate 10 milioane lei, în scopul iniţierii unui „program de conştientizare privind protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor”.

În domeniul dezvoltării durabile şi economiei verzi s-a finalizat primul draft al Raportului Naţional Voluntar privind obiectivele de dezvoltare durabilă ale agendei 2030.

De asemenea, s-au aflat în derulare acţiuni precum:

• întărirea dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile prin implementarea “Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi a ţintelor ODD pe domeniile de responsabilitate ale MM”;

• elaborarea ”planului naţional privind achiziţiile publice verzi “;

• stimularea “creşterii economice verzi prin programele AFM şi prin implementarea unei economii circulare”.

La preluarea mandatului guvernului, România avea pe rol 10 proceduri de infringement în faza precontencioasă şi 3 proceduri de infringement în faza contencioasă.

Până la sfârşitul anului 2017 au fost întreprinse demersurile necesare pentru clasarea a 4 proceduri de infringement în faza precontencioasă, şi s-au creat premisele pentru clasarea unei proceduri de infringement în faza contencioasă. Astfel, prin:

• proceduri de infringement în faza precontencioasă:

− a fost adoptată Legea nr. 264/2017, privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili, rezultaţi din depozitarea benzinei şi din distribuţia acesteia de la terminale la staţiile de distribuţie a benzinei, precum şi în timpul alimentării autovehiculelor la staţiile de benzină,

− a fost aprobat Ordinul nr. 739/2017, privind aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care nu se supun autorizării de mediu, conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor,

− a fost transmise către Comisia Europeană rapoartele privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori (2015), precum ş raportul referitor la reciclarea deşeurilor municipale (2013-2015),

− a fost aprobat de către Guvern proiectul de Lege pentru modificarea ş completarea Legii nr. 249/2015, privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

• proceduri de infringement în faza contencioasă:

− a fost adoptat planul naţional de gestionare a deşeurilor.

În scopul evitării declanşării procedurii de infringement privind depozitarea deşeurilor s-au întreprins acţiuni de închidere a depozitelor neconforme. La sfârşitul anului 2017, situaţia celor 101 depozite de deşeuri neconforme se prezenta astfel:

• 63 depozite neconforme închise,

123

• 14 depozite neconforme închise dar fără inspecţie finală,

• 12 depozite neconforme în curs de închidere,

• la 12 depozite neconforme nu au demarat lucrările de închidere.

De asemenea Ministerul Mediului împreună cu MDRAPFE, au iniţiat demersurile necesare împreună cu Comisia Europeană, în vederea includerii în cadrul POIM a unui proiect care să aibă ca obiect finanţarea închiderii depozitelor de deşeuri, care fac obiectul cauzei C-301/17, precum şi a posibilităţii ca Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) să devină entitate eligibilă pentru derularea acestui proiect.

În ceea ce priveşte modernizarea sistemului de avertizare a populaţiei în privinţa fenomenelor meteorologice extreme, s-au desfăşurat activităţi de pregătire în vederea implementării proiectului “Dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale”, proiect în valoare totală de 29.956.584 lei, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

În domeniul apelor şi pădurilor, la începutul activităţii Guvernului s-au luat măsuri de creare a cadrului instituţional de coordonare şi desfăşurare a activităţilor din domeniu.

Astfel, în baza OUG nr. 1/2017 şi a HG nr. 20/2017 a fost înfiinţat Ministerul Apelor şi Pădurilor, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care îşi desfăşoară activitatea în planificare strategică, managementul fondului forestier şi cinegetic, gospodărirea apelor, hidrologie, hidrogeologie, protecţia, conservarea şi refacerea capitalului natural din domeniul apelor şi pădurilor.

Ape Pentru înlăturarea efectelor fenomenelor extreme (inundaţii, furtuni, etc.) în cadrul

programului de prevenire şi gestionare a inundaţiilor şi al programului de reducere a riscului la inundaţii, s-au derulat atât acţiuni de ordin legislativ, cât şi activităţi în scopul prevenirii acestui gen de calamităţi naturale. Din punct de vedere legislativ:

• a fost reactualizată legislaţia privind exploatarea în siguranţă a barajelor şi digurilor;

• a fost elaborată şi aprobată Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2017, privind amendarea Legi Apelor nr. 107/1996, în conformitate cu directivele UE;

• a fost reactualizată legislaţia privind stabilirea zonelor de protecţie sanitară.

La nivel de acţiuni s-au derulat următoarele activităţi:

• s-au derulat acţiuni necesare pentru accesarea fondurilor europene pe POIM, pentru execuţia investiţiilor în domeniul gospodăririi apelor, conform prioritizării realizate;

• s-a început etapa a II-a a Programului Control Integrat al Poluării cu Nitraţi a apelor;

• s-au alocat pentru reducerea riscului la inundaţii, 75 mil. lei de la bugetul de stat, 28 mil. lei din credite rambursabile de la BERD şi 350 mil. lei din rezerva de la Apele Române;

• în cursul anului 2017 s-au promovat lucrările de investiţii pe baza programului anual de investiţii şi a fost elaborat “programul multianual de investiţii pentru perioada 2017-2020” care a fost transmis la guvern pentru analiză şi punct de vedere în vederea promovării actului normativ de aprobare;

124

• în cadrul planului de investiţii împotriva riscului la inundaţii, care va include consolidări de albii şi maluri de râuri, devierea unor râuri, în scopul protejării localităţilor au fost începute procedurile de achiziţie a documentaţiei tehnice necesare promovării şi obţinerii finanţării pentru „programul de modernizare sisteme alarmare - WATMAN - etapa II”, cu finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare;

• au fost realizate studii privind efectele schimbărilor climatice asupra resurselor de apă precum şi reducerea vulnerabilităţii şi a zonelor afectate în prezent de efectele fenomenelor hidrometeorologice extreme prin programul de activităţi de hidrologie, hidrogeologie şi managementul resurselor de apă al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor;

• de asemenea au fost realizate studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de buna practică pentru managementul barajelor prin programul de activităţi al Ministerului Apelor şi Pădurilor, AN Apele Romane precum şi al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor;

• având în vedere că investiţiile pentru inundaţii, se vor baza pe hărţile de hazard şi pe ”Planurile pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor” elaborate la nivel de bazin hidrografic, în conformitate cu Directiva 2007/60/EC, în anul 2017 s-a finalizat aprobararea Planului de Management al Riscului la Inundaţii, pentru toate zonele identificate cu risc potenţial semnificativ la inundaţii, unde s-au definit proiectele integrate majore de investiţii, pe baza căruia s-au promovat obiectivele de investiţii;

• promovarea investiţiilor pentru prevenirea inundaţiilor s-a conformat şi se va conforma metodologiei pentru identificarea, prioritizarea, justificarea şi proiectarea intervenţiilor, pe baza pagubelor economice evitate, scop în care a fost elaborată metodologia de prioritizare şi aplicată prin promovarea proiectelor integrate majore definite prin Planurile de Management al Riscului la Inundaţii care vor contribui, în acelaşi timp, la atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (aprobată prin H.G. 846/ 2010), respectiv ale Directivei Inundaţii;

• în cadrul acţiunii multianuale de utilizare a infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaţiilor prin preluarea soluţiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creşterea incidenţei evenimentelor extreme au fost pregătite aplicaţiile de finanţare prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru măsuri de management natural a inundaţiilor, măsuri de reducere a probabilităţii de inundaţii (reducere a hazardului) şi măsuri pentru creşterea rezilienţei la inundaţii;

• acolo unde infrastructura verde nu este suficientă s-au iniţiat măsuri structurale de protecţie împotriva riscului la inundaţii, prin construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme;

• tot în cursul anului 2017 au mai fost întreprinse şi alte tipuri de acţiuni specifice gestiunii riscului la inundaţii, conform celor prevăzute în Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen lung mediu şi lung sau în planurile de management al riscului la inundaţii:

• elaborarea şi aprobarea raportului privind efectele inundaţiilor produse în anul 2016, măsuri întreprinse şi măsuri necesare pentru diminuarea pagubelor,

• elaborarea şi aprobarea raportului privind starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, rezultată în urma acţiunii de verificare în teren;

125

• organizarea acţiunii de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi, pentru asigurarea secţiunilor de scurgere a apelor mariorganizarea exerciţiilor de simulare a producerii inundaţiilor pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional meteorologic şi hidrologic de avertizare - alarmare a populaţiei;

• organizarea acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de pe râurile interioare şi de la Dunăre, indiferent de deţinător;

• completarea stocului de materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi de combatere a efectelor poluărilor accidentale conform Normativului - Cadru (OC1422/2012);

• elaborarea unor studii suport pentru managementul riscului la inundaţii.

Eroziunea costieră este un fenomen deosebit de periculos pentru persoanele care locuiesc în spaţii riverane zonelor de coastă. Modificarea sistematică a zonelor de coastă poate afecta în mod direct şi ramuri importante ale economiei, precum turismul, prin schimbarea specificului unor terenuri (procesul de eroziune a plajelor spre exemplu). România a aplicat o serie de măsuri în vederea limitării eroziunii la malul Mării Negre, însă viziunea aplicată în cadrul Master Plan-ului integrat pentru protecţia şi refacerea zonei costiere trebuie reevaluat. În acest sens Guvernul doreşte să implementeze o viziune în două etape care să îmbunătăţească efortul naţional de limitare a eroziunilor costiere la malul Mării Negre.

În cadrul acţiunilor de diminuare a eroziunii costiere, în cursul anului 2017 s-a demarat etapa a II-a a programului eroziunii costiere.

Păduri În scopul dezvoltării durabile a pădurilor şi a protejării fondului forestier naţional,

politică care se încadrează la capitolul priorităţi 0 ale Guvernului în cursul anului 2017, a fost finalizată şi supusă procedurii de evaluare de mediu Strategia naţională forestieră pentru perioada 2017 – 2027.

Tot la nivel legislativ:

• a fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea OUG. nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001; proiectul de lege va fi promovat prin iniţiativă parlamentară.

• a fost elaborat proiectul de lege pentru abrogarea prevederilor art. 35, alin (1) din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate conform prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi Legii nr. 169/1997;

• a fost elaborată şi adoptată Legea nr. 175/2017 în vederea modificării şi completării Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, precum şi a Legii nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea RNA;

• a fost elaborată şi adoptată Legea nr. 150/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere;

• a fost elaborată şi adoptată Legea nr. 134/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010;

126

• a fost adoptat Regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din pădurile proprietate publică şi de operaţionalizare a Codului Silvic (HG nr.715/2017);

• prin HG 447/2017, s-au acordat compensaţii financiare pentru proprietarii de păduri aflate în arii protejate, unde există restricţii în recoltarea lemnului, fiind pentru prima dată când se corectează o mare nedreptate făcută proprietarilor de păduri din zonele protejate, care sunt obligaţi prin lege să nu valorifice propriul bun. La finalul anului 2017 s-au înregistrat 586 de cereri pentru obţinerea compensaţiilor, dintre care 506 au fost validate ca eligibile. Suma totală plătită beneficiarilor, la 31 decembrie 2017, a fost de 17,8 milioane lei. Totodată, s-au acordat despăgubiri civile proprietarilor de pădure din arii protejate în valoare de 23,3 milioane lei;

• a fost elaborat Ordinul privind înfiinţarea grupului de lucru care să întocmească fişa măsurii pentru accesarea fondurilor UE, în vederea acordării de compensaţii financiare proprietarilor de păduri din siturile Natura 2000, din bani de la UE şi nu de la bugetul de stat;

• a fost emis Ordinul 1094/2017, privind simplificarea procedurilor care facilitează accesul cetăţenilor la lemnul din propriile păduri şi din vegetaţia din afara fondului forestier;

• a fost emis Ordinul 1339/2017, pentru recoltarea în regim de urgenţă a lemnului provenit din calamităţi;

• a fost elaborat şi a fost transmisă pentru avizare externă HG, privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele produse de animalele sălbatice în culturile agricole.

Concomitent cu activitatea legislativă, s-au întreprins şi acţiuni concrete de protejare a pădurilor.

Astfel în anul 2017, în urma modificării legislaţiei subsecvente Codului Silvic, au fost luate şi implementate efectiv măsurile necesare pentru preluarea în pază a tuturor suprafeţelor de pădure din România rămase nepăzite, indiferent de forma de proprietate şi indiferent dacă este sau nu cunoscut proprietarul, precum şi suportarea de la bugetul de stat a contravalorii acestor servicii silvice de pază pentru suprafeţele de pădure mai mici de 30 ha, pentru care s-a plătit până la 31 decembrie 2017 suma de 1,743 milioane lei.

Au fost efectuate lucrări de împădurire a peste 2.700 ha şi lucrări ce vizează regenerarea naturală a altor 3.600 ha.

De asemenea, s-a demarat dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL, Radarul Pădurilor etc.) în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

În cursul anului 2017, prin programul de identificare şi punere sub protecţie a pădurilor virgine şi cvasivirgin, s-au identificat şi inclus în Catalogul naţional al pădurilor virgine peste 3800 de hectare de fond forestier, care respectă criteriile prevăzute de lege.

127

13. POLITICI ÎN DOMENIUL ENERGIEI 

• Menţinerea unui mix energetic adecvat prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire.

• Eliminarea (minimizarea) dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile.

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii

reduse de carbon, combinate cu o piaţă stabilă pentru emisiile de carbon.

• Liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare, pentru o reţea complementară şi interactivă de servicii.

Asigurarea securităţii energetice naţionale, unul dintre cele mai importante obiective ale dezvoltării durabile, a fost prioritatea de bază a activităţii ministerului de resort în cursul anului 2017. In acest scop au fost întreprinse măsuri precum organizatorice precum:

• constituirea grupului de lucru care să coordoneze procesul de elaborare a Strategiei energetice a României pentru perioada 2018- 2030, orizont 2050 şi începerea consultărilor în cadrul grupului;

• constituirea şi începerea activităţii grupului de lucru pentru coordonarea elaborării Planului Naţional Integrat pentru Energie şi Schimbări Climatice;

De asemenea au fost elaborate/publicate în Monitorul Oficial o serie de acte normative:

• Legea privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;

• Proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012;

• proiect de lege privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, prin care se asigură compatibilitatea legislaţiei române cu legislaţia europeană, respectând astfel toate obligaţiile care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene;

• proiect de lege în vederea modificării şi completării Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare;

• proiect de lege în vederea aprobării OG nr. 11/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore;

• proiect de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore;

• a fost selectat consultantul pentru realizarea evaluării de mediu în vederea elaborării proiectului de lege pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003;

128

• a fost elaborat şi pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru reglementarea sistemului de redevenţe pentru concesionarea resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale;

• a fost aprobată HG nr. 216/2017 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate.

O atenţie deosebită se acordă celei mai importante vulnerabilităţi a sectorului energetic, respectiv cea a resurselor umane pentru care s-au construit programe de atragere a tinerei generaţii spre şcolile tehnice din domeniul energetic, pregătirea, calificarea şi perfecţionarea unei forţe de muncă în special locală.

Astfel la Complexul Energetic Oltenia:

• s-a încheiat un parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean care să permită tuturor elevilor să poată efectua stadiu de practică în Complexul Oltenia;

• s-a demarat cooptarea pentru angajare în cadrul complexului a absolvenţilor din cadrul Universităţii Tehnice Timişoara prin elaborarea unui sistem de burse;

• a fost demara proiectului-pilot pentru reintegrarea în muncă a persoanelor disponibilizate;

Tot în acest scop Electrica SA are în derulare un proiect de recrutare de tineri în vederea angajării.

În scopul explorării/exploatării rezervelor probabile şi posibile s-au încheiat şi sunt în derulare acorduri/contracte între ANRM şi producătorii interni (Petrom şi Romgaz). În baza acestora au fost continuate lucrările atât la zăcămintele onshore (Caragele), cât şi la cele offshore (Marea Neagră).

Autorităţile locale devin actor cheie al procesului de tranziţie al sectorului energetic precum şi cele de redesenare a politicilor energetice la nivel naţional cât şi local. În acest sens s-a început implementarea prevederilor OUG 61/2017 care prevede transferul pachetului de acţiuni deţinut de către stat la unităţile producătoare de energie termică către autorităţile publice locale.

Pentru revitalizarea producţiei de cărbune, în luna octombrie 2017, în baza avizului Consiliului Concurenţei cu privire la intenţia de modificare a Planului naţional pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive s-au întreprins următoarele măsuri:

• prelungirea perioadei de închidere a minei Lupeni până la sfârşitul anului 2018, faţă de sfârşitul anului 2017, aşa cum fusese anterior autorizat de Comisia Europeana;

• prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de stat pentru costuri excepţionale la SNIM până în anul 2021 (faţă de 2019), datorită prelungirii perioadei de ecologizare la minele Petrila, Paroşeni şi Uricani .

Pentru consolidarea producţiei de energie nucleară, un pilon important al securităţii energetice naţionale, care în primele 11 luni ale anului 2017 a avut o pondere de 18,3% din totalul producţiei de energie electrică şi pentru valorificarea superioară a rezervelor de uranium, au fost derulate, în cursul anului 2017, o serie de acţiuni:

• în scopul prelungirii duratei de funcţionare a unităţii nr. 1 de la CNE Cernavodă s-a demarat efectuarea unui studio tehnic care să confirme/infirme posibilitatea efectuării acestui deziderat;

129

• au fost continuate discuţiile cu partenerii chinezi în vederea demarării lucrărilor la unităţile nr. 3 şi 4 de la CNE Cernavodă;

• a fost întocmit un plan de restructurare, al Companiei Naţionale a Uraniului, în scopul restabilirii viabilităţii companiei pe termen lung şi pentru îndeplinirea obligaţiilor de protecţie a mediului aferente activităţii de extracţie şi rafinare minereu şi de închidere etapizată a minelor, plan ce a fost notificat Comisiei Europene, în data de 12.06.2017, în vederea aprobării;

• prin HG nr. 914/2017 a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice a Centrului Naţional de Management al Apei Grele.

În scopul creşterii potenţialului hidroenergetic s-au luat măsuri de finalizare a investiţiilor hidroenergetice aflate în derulare prin punerea în aplicare a Hotărârii de Guvern nr. 900/2017 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropiere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropiere al lucrării de utilitate publică "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa.

• În vederea realizării interconectării sistemului naţional de transport de energie electrică s-au derulat o serie de proiecte de interes comun:

− proiectul liniei electrice aeriene Reşiţa – Pancevo, pentru interconectarea între România şi Serbia,

− proiectul liniei electrice aeriene Porţile de Fier - Reşiţa,

− proiectul liniei electrice aeriene Reşiţa – Timişoara – Săcălaz – Arad,

− construirea/extinderea staţiilor de 220/110/400 kV de la Reşiţa, Săcălaz şi Timişoara.

• În domeniul interconectărilor transfrontaliere în sectorul gazelor naturale au fost emise autorizaţiile de construire pentru realizarea gazoductului BRUA (faza I-a) şi pentru îmbunătăţirea aprovizionării cu gaze naturale a zonei de nord – est a ţării şi asigurării capacităţii de transport către Republica Moldova;

• Pe parcursul anului 2017 a fost finalizată investiţia în valoare de 23,5 milioane lei în vederea modernizării şi retehnologizării Termocentralei Işalniţa din cadrl CE Oltenia, investiţie care va conduce la valorificarea superioară a cărbunelui;

• De asemenea la jumătatea anului 2017 a început construcţia la noua centrală pe bază de gaze naturale de la Iernut a companiei Romgaz în valoare de 268 milioane euro, fără TVA;

• În vederea creşterii concurenţei în sectorul energetic, a continuat aplicarea programul de renunţare la preţuri reglementate, atât pentru sectorul energiei electrice, cât şi cel al gazelor naturale; astfel pentru perioada ianuarie – iunie 2017, procentul de achiziţie a energiei electrice din piaţa concurenţială, pentru clienţii casnici care nu au uzat de eligibilitate, a fost de 80% din consumul clienţilor casnici, comparativ cu numai 67% la sfârşitul anului 2016;

• Pentru creşterea ponderii energiei din surse regenerabile, a fost continuată “promovarea surselor regenerabile de energie (SRE) prin intermediul certificatelor verzi” şi a fost elaborat şi publicat “raportul cu privire la analiza de supra-compensare a sistemului de promovare prin certificate verzi a energiei din surse regenerabile de energie pentru anul 2016”;.

130

• În vederea modernizării şi realizării de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, a fost continuată sprijinirea investiţiilor pentru valorificarea biomasei, a resurselor hidro-energetice (în unităţile cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene şi a biocombustibililor. Astfel dintr-un total de 89 de contracte de finanţare semnate, 53 proiecte au fost finalizate, 31 de contracte au fost reziliate şi alte 5 contracte fiind în curs de reziliere. Suma finanţării aprobate (din FEDR şi bugetul de stat) pentru cele 53 de proiecte finalizate a fost de 1.274,5 mil. lei. Ca urmare a programelor finalizate, s-a realizat o putere suplimentară instalată de 225 MW, din care putere instalată electric 192,09 MW şi putere instalată termic 33,08 MW;

• În cadrul POIM, pentru obiectivele specifice care promovează eficienţa energetică, au fost înregistrate următoarele progrese:

− pentru monitorizarea consumului de energie la consumatorii industriali, a fost revizuit ghidul pentru obiectivul specific 6.2, până în prezent fiind depuse 10 proiecte în valoare de 2,22 mil. euro (două dintre aceste proiecte au fost respinse, restul fiind în diferite faze de evaluare).

− a fost revizuit “ghidul solicitantului pentru realizarea şi modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă (maximum 8 MWe) pe gaz natural şi biomasă”.

• În vederea creşterii eficienţei energetice, prin “schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă” s-a continuat sprijinirea financiară a producătorilor de energie electrică şi termică ce deţin/exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, care realizează economii de combustibil de cel puţin 10% în comparaţie cu producerea separată de energie. Sumele totale acordate ca bonus în anul 2017 au fost de 0,57 mld. lei, iar de schema de sprijin au beneficiat 31 de operatori;

• În scopul reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor pentru anul 2017, prin Legea bugetului de stat s-au alocat 57,5mil. lei;

• Pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie în întreprinderile din industrie, în cadrul POS CCE, au fost semnate 43 contracte de finanţare. Dintre acestea 36 de proiecte au fost finalizate, 6 proiecte au fost reziliate şi un contract este în curs de reziliere. Suma finanţării aprobate (din FEDR şi bugetul de stat) pentru cele 36 de contracte finalizate este de aprox. 244 mil. lei;

• În ceea ce priveşte pachetul de măsuri care vizează creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public au fost elaborate 3 ghiduri ale solicitantului specifice operaţiunilor finanţabile şi s-au contractat 53 proiecte a căror valoare este de cca. 56,2 mil. euro.

• Pentru a sprijini autoritățile locale în a deveni un actor cheie al procesului de tranziție al sectorului energetic, compania ELCEN a fost transferată din patrimoniul Ministerului Energiei în patrimoniul Municipiului București.

131

14. POLITICI PENTRU INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT 

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Dezvoltarea şi modernizarea transportului rutier şi feroviar, prin intensificarea reabilitării infrastructurii.

• Dezvoltarea transportului naval, prin modernizarea porturilor, inclusiv a celor turistice şi promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare.

• Dezvoltarea transportului multimodal.

• Asigurarea de servicii sigure şi de calitate de către aviaţia civilă, prin dezvoltarea şi modernizarea aeroporturilor şi reorganizarea companiei Tarom.

• Dezvoltarea reţelei de metrou.

Principiile unui transport puternic, european, aşa cum sunt evidenţiate şi în Master Planul pentru Sectorul Transporturilor trebuie să respecte:

• asigurarea siguranţei şi securităţii pentru călători şi mărfuri, printr-un management de calitate şi prin proceduri clare şi operaţionale;

• creşterea beneficiilor pentru utilizatori, prin satisfacerea nevoilor de mobilitate şi transport, creşterea confortului, asigurarea serviciilor de urgenţă şi salvare în cazul catastrofelor naturale, accesibilitatea pentru persoanele vârstnice sau cu mobilitate redusă;

• coeziunea şi conectivitatea regională, prin reducerea decalajelor dintre regiuni;

• eficienţa, prin eliminarea blocajelor, interconectarea tuturor modurilor de transport, promovarea unui transport de bună calitate, aplicarea tehnologiilor inovatoare;

• durabilitatea, prin promovarea transporturilor nepoluante, cu emisii de gaze cu efect de seră şi de gaze de dioxid de carbon reduse.

În anul 2017 au fost derulate acţiunile stabilite pentru realizarea angajamentelor asumate în cadrul Programului de guvernare şi au fost puse în practică soluţii atât pentru relansarea activităţii, cât şi pentru limitarea şi înlăturarea treptată a efectelor negative generate de disfuncţionalităţile şi carenţele majore existente la începutul anului.

Încă din primele luni ale guvernării au fost demarate procedurile necesare pentru identificarea şi asigurarea finanţării lucrărilor la proiectele cuprinse în Programul de guvernare şi au fost parcurse etapele impuse de legislaţia în vigoare pentru angajarea constructorilor, anul 2017 putându-se caracteriza ca an de pregătire şi asigurare a condiţiilor pentru contractarea lucrărilor (realizările materializându-se în identificarea şi atragerea de finanţări) şi stabilirea soluţiilor de accelerare a lucrărilor contractate şi de demarare de noi lucrări pe tronsoanele aferente reţelei TEN-T cu prioritate pe coridoarele IV, IX şi VII, a drumurilor Trans-Regio şi Euro-Trans.

Au fost întreprinse acţiuni de restructurare şi asanare financiară a societăţilor din domeniul transporturilor şi de modernizare a reţelelor şi mijloacelor de transport în vederea

132

asigurării cerinţelor pentru integrarea reţelei naţionale de transport (şi logistică) la reţeaua europeană, îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei acestora şi a eficientizării transportului de marfă, mărirea mobilităţii populaţiei şi dezvoltarea echilibrată a economiei locale şi regionale.

Conform Programului legislativ, în anul 2017, au fost iniţiate/elaborate o serie de acte normative si documente de politici publice necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii ministerului şi companiilor din subordine, unele dintre acestea fiind adoptate şi publicate în Monitorul Oficial al României, iar altele aflându-se la momentul prezent în etapa premergătoare aprobării/adoptării:

• Legea nr. 260/2017, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică;

• proiect de lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România;

• Legea nr. 229/2017 privind aderarea la Convenţia internaţională din 1995 privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995;

• Legea nr. 271/2017 pentru modificarea anexei nr.2 la OG nr. 20/2012 privind instalaţiile portuare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii;

• Legea nr. 252/2017 pentru aderarea României la Convenţia privind garanţiile internaţionale în materie de echipamente mobile şi la Protocolul la aceasta privind aspecte specifice referitoare la echipamentele aeronavelor, adoptate împreună la Cape Town, la 16 noiembrie 2001;

• Legea nr. 251/2017 privind ratificarea Convenţiei pentru reprimarea actelor de intervenţie ilicită îndreptate împotriva aviaţiei civile internaţionale, adoptată la Beijing, la 10 septembrie 2010, semnată de către România la 5 iulie 2016 şi a Protocolului suplimentar la Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, adoptat la Beijing, la 10 septembrie 2010, semnat de către România la 5 iulie 2016;

• Legea nr. 259/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor precum şi a altor acte normative din domeniul transporturilor rutiere;

• proiect de Lege pentru aprobarea Codului Aerian;

• proiect de lege pentru modificarea Legii nr.108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice.

• HG nr. 98/2017 - privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Reformă Feroviară;

• HG 42/2017 - privind emiterea legitimaţiilor de călătorie gratuite pentru studenţi, cât şi a abonamentelor lunare gratuite pentru studenţi la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a;

• Ordinul nr. 1352/2017 - privind organizarea şi funcţionarea Centrului operativ pentru situaţii de urgenta cu activitate permanenta din cadrul Ministerului Transporturilor;

133

• Ordinul nr. 1292/2017 - privind completarea anexei nr.1.1 “Lista funcţiilor de conducere şi control care beneficiază de autorizaţii de călătorie pe căile ferate române, pentru aprobarea metodologiilor de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.112/1999, privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi interes personal pe căile ferate române;

• Decizie nr. 126/2017 - Autoritatea pentru Reforma Feroviară - privind reglementari în domeniul subvenţionării serviciilor publice de transport feroviar de călători şi alocarea acestor subvenţii către operatorii acestor servicii.

În sectorul rutier Conform Master Planului General de Transport al României, aprobat prin HG nr.

666/2016 obiectivul principal a fost îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare între regiuni prin dezvoltarea reţelei rutiere naţionale şi asigurarea mentenanţei pentru cea existentă.

Sunt susţinute, în special, investiţiile în finalizarea/continuarea lucrărilor/construcţia de autostrăzi:

• Finalizarea autostrăzii Lugoj—Deva, sector Dumbrava - Deva a constituit o prioritate în anul 2017. Astfel, în luna martie 2017, CNAIR SA a recepţionat 15,08 km din lotul 2 al autostrăzii. Pe trei dintre secţiuni (A,B,C) şi la Nodul Margina, a fost deschisă circulaţia. Secţiunea E a fost eliminată din obiectul contractului, urmând a fi lansată procedura de licitaţie în trim. I 2018. Progresul fizic aferent secţiunilor A+B+C+D la finele anului 2017 era de 95,85%, lucrările la lotul 3 au înregistrat un stadiu fizic de 79,74 %, iar lucrările la lotul 4 au înregistrat un progres fizic de 73% la sfârşitul anului 2017. Pentru aceste lucrări s-au efectuat, până la 31.12.2017, plăţi în valoare totală de 306,18 mil. lei, astfel:

- 194,01mil. lei finanţare externă nerambursabilă;

- 64,67 mil. lei finanţare naţională;

- 47,50 mil. lei cheltuieli neeligibile.

• Autostrada Sebeş-Turda - pe parcursul anului 2017, lucrarile au progresat într-un ritm accelerat, înregistrand progrese semnificative, după cum urmează:

- lot 1, de la un procent de 16,2% înregistrat la începutul anului a ajuns în decembrie 2017 la un procent de 39,5 %;

- lot 2, de la un procent de 22,4% înregistrat la începutul anului a ajuns in decembrie 2017 la un procent de 44,45%;

- loturile 3 şi 4, au ajuns la sfârşitul anului 2017 la un stadiu al lucrărilor de 99%, respectiv 95%, lotul 3 al autostrăzii a fost aproape finalizat în cursul anului 2017, lucrările evoluând cu aproximativ 35%.

Plăţile efectuate în anul 2017, pentru lucrările executate la această autostradă au fost în valoare de 358,12 mil. lei, astfel:

- 228,31 mil. lei finanţare externă nerambursabilă;

- 75,00 mil. lei finanţare naţională;

- 54,81 mil. lei cheltuieli neeligibile.

De asemenea, în cursul anului 2017 a fost elaborată, depusă şi aprobată aplicaţia de finanţare pentru asigurarea finanţării fazei a 2-a a proiecului din fonduri nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

134

• Autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj- Oradea - lucrările pe sectorul Ogra-Iernut au evoluat cu aproximativ 43%, pe sectorul Iernut-Cheţani cu aproximativ 20%, iar pe sectorul Cheţani – Câmpia Turzii cu aproximativ 6%, în timp ce lucrările pe sectorul Ungheni-Ogra, cu o lungime de aproximativ 10 km, au progresat anul acesta de la 15% la 60%. În luna noiembrie a acestui an au fost recepţionaţi încă 8,7 km de autostradă, respectiv sectorul Gilău-Nădăşelu.

In data de 11.09.2017 a fost semnat contractul privind execuţia lucrărilor la Podul peste Someşul Mic şi canalul Hidroelectrica SA, pod care asigura conexiunea între secţiunea 2B Câmpia Turzii - Gilău şi subsecţiunea 3A1 Gilău–Nădaşelu

Până la 31.12.2017, pentru lucrările executate s-au plătit 179,43 mil. lei, astfel:

- 113,25 mil. lei finanţare externă nerambursabilă;

- 37,75 mil. lei finanţare naţională;

- 28,43 mil. lei cheltuieli neeligibile.

• Adoptarea acordului cu Banca Mondială privind realizarea proiectului de construcţie a autostrăzii Ploieşti – Braşov.

• Pe secţiunea Bucureşti-Ploieşti a autostrăzii Bucureşti-Braşov, lucrările dintre nodurile rutiere de pe Centura Bucureştişi de la Moara Vlăsiei au progresat de la 21% la 66%, astfel încât lucrările să poată continua la pasajul peste calea ferată Bucureşti-Constanţa.

• Pentru Autostrada Sibiu-Piteşti au fost lansate în luna iulie 2017 procedurile de achiziţie pentru atribuirea contractelor de proiectare şi execuţie pentru urmatoarele secţiuni:

- Secţiunea 1, Sibiu – Boita, km 0+000 – km 14+150

- Secţiunea 5, Curtea de Arges – Pitesti km 92+600 – km 122+950

In prezent ofertele fiind în curs de evaluare.

Pe parcursul anului 2017 s-a acordat, de asemenea, o atenţie deosebită inclusiv reabilitării, modernizării şi consolidării drumurilor naţionale şi podurilor, precum şi construcţiei variantelor ocolitoare

Ca urmare a investiţiilor realizate, în cursul anului 2017 s-au întreprins măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă şi confort a participanţilor la trafic, prin continuarea lucrărilor de reabilitare/modernizare a drumurilor naţionale, cu o lungime însumata de 593,69 km dupa cum urmează: • DN 66, Rovinari - Petroşani (68,75 km); • DN 76, Deva - Oradea (secţiunile Soimus – Brad, Varfurile – Stei, Stei - Beius - cu o

lungime însumata de 90,41 km) ; • DN 79, Arad - Oradea (103,5km); • DN 56, Craiova - Calafat (80,44 km); • DN 18, Baia Mare - Sighetu Marmaţiei, Moisei - Iacobeni (135,7 km); • DN 5, Bucureşti - Adunaţii Copăceni (11,65 km); • DN 73, Piteşti - Câmpulung - Braşov (103,25 km).

Dintre acestea, pe parcursul anului 2017 au fost recepţionate două obiective, cu o lungime totală de 65,58 km, respectiv DN 66, Rovinari – Bumbeşti Jiu, km 48+900 – km 93+500 si DN 76, Deva – Oradea, lot 1, Soimus-Brad, km 0+000 – km 30+436, iar pentru celelalte obiective aflate în execuţie au fost înregistrate progrese însemnate în execuţia lucrărilor, spre exemplu:

135

• DN 18, secţiunile Moisei - Borşa, Borşa - Şesuri şi Şesuri – Cârlibaba, unde s-a ajuns la sfârşitul anului 2017 la stadii fizice ale lucrărilor cuprinse între 50% şi 70% pe loturile 1-3, de la 2 - 10 % la începutul anului;

• DN 56, Craiova - Calafat, divizat in 2 loturi pentru care s-au înregistrat stadii de execuţie a lucrărilor de reabilitare de 92%, respectiv 98%;

• DN 76, Deva - Oradea, divizat in 6 loturi, din care pentru sectiunileVarfurile – Stei si Stei - Beius s-au înregistrat stadii de execuţie a lucrărilor de reabilitare de 81%, respectiv 86%;

• Imbunătăţirea condiţiilor de siguranţăşi confort a participanţilor la trafic, precum şi decongestionarea traficului în marile oraşe este în continuă creştere, în anul 2017 derulandu-se lucrări de execuţie pentru modernizarea Centurii rutiere a Municipiului Bucureşti, sector A1 şi DN7, prin extinderea la nivel de autostradă (4 benzi) în zona de subtraversare a autostrăzii Bucureşti – Piteşti. Plăţile efectuate în anul 2017 fiind în valoare totală de 21,53 mil. lei, după cum urmează:

- 13,54 mil. lei finanţare externă nerambursabilă;

- 4,51mil. lei finanţare naţională;

- 3,48 mil. lei cheltuieli neeligibile.

• În anul 2017 au fost recepţionaţi 15 km de autostradă.

Au fost continuate lucrările la variantele ocolitoare, cu o lungime însumata de aproximativ 84,54 km, respectiv: Caracal (10,35 km), Braşov (lot 3, tronson II - 4,92 km), Tecuci (6,95 km),Târgu Jiu (19,99 km), Mihăileşti (3,18 km), şi Târgu Mureş (11,64 km) – obiectiv reziliat in luna ianuarie 2018,Stei (27,23 km), după ce au fost soluţionate o serie de probleme care blocau proiectele.

Tot în anul 2017 a început proiectarea pentru varianta de ocolire a municipiului Satu Mare, cu o lungime de aproximativ 20 de km si au fost demarate licitaţii publice pentru atribuirea contractelor de proiectare si executie pentru urmatoarele variante de ocolire: Bacău, Timisoara Sud si Barlad.

Finalizarea consolidării podului de la Aninoasa, pe DN66 A, a podului de la Nicolint, pe DN57 şi a viaductului peste malul lacului Cozia, pe DN7.

In scopul dezvoltării rutelor turistice de interes naţional şi internaţional, in anul 2017 au fost alocate fonduri pentru obiectivul de investitii "Transfagarasan". Iin cursul anului 2017 a fost elaborata documentatia tehnica in vederea demarariilicitatiei pentru achizitia serviciilor de elaborare Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic si Expertiza Tehnica:

• 1,43 mil lei - prin Legea Bugetului de Stat nr. 6/2017 - pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate

• 0.00 mil lei - nivelul executiei bugetare la 31.12.2017

CNAIR SA a demarat în 2017 şi o serie de acţiuni privind întreţinerea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale, precum şi îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă şi confort. În acest context, în 2017 s-au executat peste 4.827 km de marcaje rutiere, s-au montat 22.390 indicatoare rutiere, au fost achiziţionaţi şi montaţi 30.208 ml de parapeţi New Jersey şi 99.207 ml de parapeţi metalici. De asemenea, au fost montaţi experimental, parapeţi pe cablu, în localitatea Afumaţi.

136

În vederea creșterii disciplinei contractuale pentru a se evita întârzierile nejustificate în execuția lucrărilor aferente obiectivelor de investiții Ministerul Transporturilor a inițiat un program pilot prin care firmele care nu respectă contractele cu statul să fie trecute pe o listă neagră.

Pe tot parcursul anului 2017 s-a pus un accent deosebit pe creşterea gradului de încasare a veniturilor din vinietă, fiind instituite în acest sens, controale tematice la subunităţile CNAIR, pentru stabilirea de masuri administrative/organizatorice. In luna mai 2017 a fost lansat portalul www.erovinieta.ro, portal pe care utilizatorii au posibilitatea, pe lângă achitarea rovinietei şi a peajului cu ajutorul cardului bancar, să verifice valabilitatea rovinietei, achitarea peajului şi a numărului de treceri efectuate prin secţiunea staţiei de taxare de la Feteşti, pe benzile marcate e-tarif.

A fost redusă perioada de întocmire a proceselor verbale de constatare a contravenţiei (de la 4 luni la sfarsitul anului 2016, la 2 luni in prezent) şi au fost emise, periodic, comunicate de presa în vederea constientizarii utilizatorilor cu privire la obligativitatea achitării rovinietei.

O altă măsură pusă în practică a fost reorganizarea RAR-ului, astfel încât posesorii de maşini să nu fie supuşi unei birocraţii excesive.

Ca urmare a măsurilor şi acţiunilor întreprinse în domeniul transportului rutier, numărul de pasageri care au folosit acest mod de transport s-a majorat în primele nouă luni din anul 2017 cu 5,6%, în timp volumul de mărfuri a înregistrat o creştere cu 7,0%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Din totalul de 168,2 milioane tone mărfuri transportate, 76,9% au fost înregistrate în transport naţional.

In sectorul feroviar Obiectivul major în transportul feroviar, l-a constituit modernizarea, reabilitarea,

implementarea Sistemului Feroviar European de Management al Traficului (ERTMS).

Transport feroviar de călători

Au fost întreprinse următoarele acţiuni:

• Efectuarea de lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţeşi tuneluri regionale Braşov, Iaşi, Timişoara, Cluj.

• Lucrări “Reabilitarea podurilor de cale ferată dunărene” pe km 152+149 şi km 165+817, pe linia de cale ferată Bucureşti – Constanţa, stadiu fizic 96%.

• Creşterea până la 88% a stadiului fizic al lucrărilor de reabilitare a liniei de cale ferată Braşov - Simeria, componentă a Coridorului IV Pan-European, şi a tronsonului Coşlariu – Simeria cu 83%.

Demararea modernizării tronsonului de cale ferată Gurasada – Simeria, în valoare de 2,6 miliarde lei.

• Continuarea demersurilor pentru lansarea lucrărilor la linia de cale ferată Bucureşti-Buzău-Focşani-Bacău-Roman-Paşcani-Iaşi-Frontieră.

Transport feroviar de marfă

În cursul anului 2017 s-au derulat acţiuni în vederea modernizării şi dotării cu vagoane, pentru mărfuri generale şi vagoane specializate. De asemenea, s-au întreprins măsuri pentru dotarea cu locomotive performante, cu producţie asimilată în România, astfel fiind în curs de modernizare 4 locomotive electrice şi 5 locomotive Diesel.

137

În vederea optimizării punctelor de triaj şi reducerea parcursurilor neproductive, CFR Marfă a avut în vedere:

• creşterea tonajului net şi brut pe tren de marfă, astfel încât trasele de circulaţie să fie utilizate cât mai eficient;

• circulaţia locomotivelor izolate ataşate în stare rece la un tren de marfă, sau cuplarea mai multor locomotive, astfel încât să utilizeze o singură trasa de circulaţie;

• compunerea trenurilor la lungimea maximă admisă de secţia de circulaţie, astfel încât capacitatea de transport să fie utilizată eficient.

O consecinţă a măsurilor iniţiate, precum şi a îmbunătăţirii condiţiilor traficului feroviar a fost aceea că numărul de pasageri transportaţi cu trenul a înregistrat o creştere cu 3% în primele nouă luni din anul 2017, în timp ce volumul de mărfuri transportate s-a majorat cu 8,4%, comparativ cu primele nouă luni ale anului 2016.

De asemenea, în vederea creşterii traficului de mărfuri pe calea ferată, în scopul reducerii emisiilor de CO2 de la autovehiculele de transport, în cursul anului 2017 a fost lansat Ghidului de Finanţare a Programului vizând transporturile tip RO-LA, iar Comisia Europeană a aprobat prelungirea schemei de ajutor de stat până în anul 2020.

Transportul cu metroul Dezvoltarea şi modernizarea metroului bucureştean are la bază măsurile prioritare

înscrise în Programul de guvernare - Strategia de dezvoltare a metroului 2016-2030.

În acest context, în 2017 au continuat lucrările de extindere şi modernizare a metroului:

• la magistrala 5, secţiunea Râul Doamnei - Eroilor, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare de 229 mil. lei până la data de 31.10.2017, au continuat lucrările de structură staţii, tunel, accese de metrou, devieri reţele edilitare, finisaje spaţii publice şi tehnice, instalaţii generale, precum şi licitaţia pentru achiziţia sistemului de siguranţă şi automatizare a traficului.

• Au fost finalizate, în martie 2017, lucrările la Magistrala 4 Racordul 2 Secţiunea Parc Bazilescu - Străuleşti, fiind continuate lucrările şi la Depoul Străuleşti şi Terminalul Multimodal Străuleşti. De asemenea, pe aceiaşi magistrală, au început lucrările de construcţie pe tronsonul Lac Străuleşti – Gara Progresul, secţunea Gara de Nord – Gara Progresul.

• Au fost finalizate şi puse în funcţiune instalaţiile de control/acces la metrou pentru toate cele 41 de staţii.

• În data de 17.07.2017 a fost aprobată HG nr. 496/2017, privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere al lucrărilor de utilitate publică de interes naţional pentru magistrala 6 (1 Mai - Otopeni).

În aceste condiţii numărul călătorilor care folosesc metroul a crescut constant, în primele nouă luni din 2017, ajungând la 130,5 milioane.

Transport multimodal Prin O.M.T. nr.1532/17.10.2017 s-a aprobat schema de ajutor de stat pentru realizarea

de investiţii în infrastructura portuară şi în infrastructura locală intermodală/multimodală, aferentă Programului operaţional Infrastructură mare (POIM 2014-2020), axa prioritară 1, obiectivul specific 1.3 - Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor

138

situate pe reţeaua TEN-T centrală, şi axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, obiectivul specific 2.4 - Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturiiar Ghidul Solicitantului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie, dezvoltarea infrastructurii portuare şi a infrastructurii locale intermodale/multimodale a fost lansat la data de 15 decembrie 2017.

In sectorul naval Obiectivul strategic din Master Planul de Transport, pentru transportul naval îl

constituie asigurarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pe canalele navigabile şi dezvoltarea infrastructurii portuare. In acest scop au fost întreprinse următoarele acţiuni pentru sectorul românesc al Dunării, Canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră, Portul Constanţa şi porturile situate la Dunăre:

• Studiul de Fezabilitate pentru „Apărări de maluri pe canal Sulina - Etapa finala” - a fost elaborat proiectul de HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici, care se află pe circuitul intern de avizare. Urmare a intrării în vigoare la 1 ianuarie 2017 a prevederilor Codului Fiscal, cu modificarea cotei TVA de la 20% la 19%, documentaţia tehnico-economică la faza de Studiu de Fezabilitate, devizul general a fost reactualizat, cu includerea unor tipuri de cheltuieli eligibile pe POIM şi avizat;

• Asistenţă tehnică pentru revizuirea studiului de fezabilitate, privind îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi studii complementare - la data de 07.03.2017 s-a semnat contractul pentru achiziţia serviciilor de revizuire şi completare a studiului de fezabilitate şi studii complementare, cu un consorţiu condus de firma Halcrow România. În cadrul contractului, începând cu luna aprilie 2017, pentru o perioadă de 60 de zile, a fost efectuată prima campanie de măsurători LIDAR, foraje în teren şi analize de laborator. De asemenea, au fost executate măsurători de hidrografie, hidrometrie şi sedimente (suspensie/de fund), au fost prelucrate datele pentru toate zonele critice. În luna iulie 2017 au fost predate rapoartele aferente primei campanii de măsurători, care au fost transmise spre analiză şi către Jaspers, iar în august 2017 a fost acceptată de către AFDJ, varianta finală a rapoartelor primei campanii de măsurători. În luna septembrie 2017 a fost demarată etapa de elaborare a modelului matematic. În prezent a fost realizat modelul 1D pentru întregul sector comun româno – bulgar de Dunăre şi este în dezvoltare modelul 2D hidrodinamic, cu transport de sedimente. Tot în anul 2017 a fost elaborată strategia de comunicare în vederea obţinerii acordului din partea ONG-urilor şi custozilor Natura 2000, pentru soluţia tehnică care va fi propusă şi obţinerea Acordului de mediu în cele două ţări, România şi Bulgaria. A fost creat Forumul Natura 2000, care include patru grupuri de lucru pe diferite domenii, respectiv: morfologie/ modelare, sturioni/peşti, mediu/social şi construcţii hidrotehnice/ soluţii tehnice şi au fost obţinute certificatele de urbanism de la Consiliile Judeţene de pe toată aria de execuţie a proiectului (judeţul Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi);

• Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, între Călăraşi şi Brăila, km 375- km 175 - Etapa I, s-au finalizat lucrările de apărări de maluri, lucrările la digul de dirijare şi la pragul de fund;

• Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 - km 175 - etapa II, s-a încheiat monitorizarea în perioada de pre-construcţie şi în timpul construcţiei şi se află în curs de finalizare etapa de monitorizare post – construcţie;

139

• Canalul navigabil Dunăre – Marea Neagră – în cadrul proiectului care are ca obiectiv finalizarea lucrărilor de protecţie şi consolidare a malurilor s-au continuat lucrările, ajungându-se la stadiul fizic şi valoric, per total obiectiv de investiţii de 82 %. Alocaţia bugetară pentru anul 2017 a fost, după rectificările bugetare, de 2.063 mii lei;

• Activitatea de modernizare a ecluzelor şi a echipamentelor şi instalaţiilor acestora (faza 2), inclus în Master Planul General de Transport al României este în derulare, stadiu fizic fiind la sfârşitul anului 2017 de 36%, iar stadiu financiar de28,93%;

• Achiziţionarea de nave tehnice multifuncţionale şi echipamente specifice (proiect: FAIRway - AFDJ) - au fost elaborate şi transmise, actualizările la planurile naţionale de acţiune pentru reabilitarea şi întreţinerea şenalului, conform acţiunilor prezentate în Master Planul pentru reabilitarea şi întreţinerea şenalului pe Dunăre şi a fost semnat, în data de 18 Octombrie 2017 contractul pentru construcţia unei nave de semnalizare, iar în data de 23.11.2017, contractul pentru achiziţia unei ambarcaţiuni de măsurători;

• Achiziţionare remorcher având zona de navigaţie maritimă GMDSS A2, până la 50 Mm faţă de ţărm - s-a încheiat contractul cu B.V. SCHEEPSWERF DAMEN GORINCHEM, pentru furnizarea unui remorcher pentru care în data de 20.07.2017 s-a efectuat recepţia fazei de lansare la apă; remorcherul a fost finalizat şi va fi recepţionat şi plătit la începutul anului 2018;

• Realizarea lucrărilor de dragaj de întreţinere şi de întreţinere a construcţiilor hidrotehnice în vederea creşterii numărului de zile de navigaţie pe Dunăre - în data de 26.10.2017 s-au semnat contractele de întreţinere pentru construcţii hidrotehnice situate în zona Crişan şi zona Partizani (judeţul Tulcea). Pentru sectorul de Dunăre Fluvială administrat de partea română (km 845,5 – km 610 şi km 375 – km 175) s-au executat lucrări de dragaj de întreţinere în baza Acordurilor cadru şi a contractelor subsecvente. Pentru sectorul de Dunăre maritimă intre bara Sulina şi Brăila, AFDJ Galaţi execută dragaj de întreţinere, pentru menţinerea adâncimilor de navigaţie, conform Recomandărilor Comisiei Dunării. Pentru tot sectorul românesc al Dunării se execută permanent măsurători hidrografice, care sunt prelucrate cu informaţiile de nivel culese zilnic, în scopul actualizării parametrilor minimi ai şenalului navigabil şi balizarea corespunzătoare a acestuia;

• Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa - s-a obţinut avizul Consiliului Interministerial nr. 12/15.06.2017, iar proiectul de HG pentru aprobarea noilor indicatori tehnico-economici a fost avizat de MDRAPFE în noiembrie 2017;

• Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare; preluarea apelor pluviale şi stabilizarea zonei adiacente Portului Constanţa - s-a demarat procedura de achiziţie pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a cererii de finanţare, proiectul fiind inclus pe lista de proiecte eligibile POIM 2014-2020;

• Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 7 şi joncţiunea cu obiectivul “Pod rutier CDMN” cu drumul care realizează legătura între poarta 9 şi poarta 8 spre zona de Nord a Portului Constanţa – au fost în curs desfăşurare acţiunile pentru procedura de achiziţie pentru elaborare Studiu de Fezabilitate şi pentru întocmirea cererii de finanţare pentru POIM 2014 – 2020;

140

• Reabilitarea şi modernizarea cheiurilor, precum şi a unui terminal nou de mărfuri şi pasageri – în vederea execuţiei unei dane specializate într-o zona cu adâncimi mari (D80), au fost aprobaţi indicatorii tehnico – economici şi s-a aflat în curs de derulare procedura de achiziţie privind serviciile de proiectare şi execuţie;

• Modernizarea şi extinderea capacităţii de operare in Portul Medgidia – s-au derulat acţiuni de elaborare a documentaţiei tehnico-economice;

• Atragerea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea traficului naval prin achiziţionarea de nave tehnice dotate cu echipamente specifice - a fost organizată licitaţia pentru atribuirea contractului de proiectare şi execuţie a unei nave tanc de 500 tdw, în valoare de 8.988.400 lei (fără TVA), respectiv 2.084.000 Euro;

• Realizarea unor terminale specializate pe insule artificiale în Portul Constanţa – Cheu de acostare pe latura de nord insulei artificiale, inclusiv amenajarea zonei de legătură mal – insula, în vederea deservirii viitoarei platforme industriale industriale - proiectul a fost inclus în lista de proiecte finanţate POIM 2014-2020. Pentru aceasta în data de 24.11.2017 s-a predat studiul de fezabilitate;

• Investiţii în porturile situate la Dunăre:

- Portul Tulcea - a fost finalizat Studiu de fezabilitate pentru proiectul “Dezvoltarea portului Tulcea” şi construirea unui terminal cargo general şi a unor dane dedicate transportului de cereale pe apă;

- Portul Galaţi - documentaţia de atribuire a construcţiei unui nou terminal trimodal (faza I) a fost publicată în SEAP, a fost reactualizat Studiul de Fezabilitate pentru modernizarea danei 32 pentru mărfurile vrac; de asemenea, pentru modernizarea infrastructurii portului mineralier s-a finalizat documentaţia DALI. În acelaşi timp, au continuat lucrările de reabilitare a danei 31, aceste ajungând la un stadium fizic de execuţie a lucrărilor de 97%, în urma alocării, în cursul anului 2017 , de la bugetul de stat a sumei de 9 mil. lei.

In afara investiţiilor realizate în cursul anului 2017, au fost întreprinse şi acţiuni de promovare a folosirii transportului pe căile navigabile interioare:

• În luna mai 2017 s-a participat cu un stand la expoziţia internaţională Transport Logistics – Germania;

• S-a organizat la Constanţa Colocviul naţional cu participare internaţională ACVADEPOL;

• Compania Administraţia Canalelor Navigabile a organizat La Budapesta, în septembrie 2017 evenimentul de promovare Danube - Black Sea Canal Meets Hungarian Partners, cu participare din Ungaria şi ţările riverane Dunării;

• Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a organizat cea de-a 11 ediţie a evenimentului Ziua Portului Constanţa la Belgrad, la care au fost reprezentate un număr mare de companii din domenii diverse, precum logistică, traderi, transportatori, porturi dunărene, etc.

Ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de transport pe Dunăre, dar şi a promovării acesteia, în primele nouă luni din anul 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, numărul pasagerilor care au folosit transportul fluvial s-a majorat cu 4,1%.

141

In sectorul aerian Pentru asigurarea unui transport aerian performant şi accesibil, respectând standardele,

reglementările în vigoare şi cerinţele de siguranţă şi securitate, în cursul anului 2017 s-au întreprins o serie de lucrări în vederea dezvoltării aeroporturilor:

Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara - în vederea extinderii terminalului plecări curse externe a fost în curs de elaborare studiul de fezabilitate, iar pentru cel de sosiri a fost elaborat studiul de fezabilitate cu actualizarea indicatorilor tehnico-economici, cât şi proiectul tehnic şi detaliile de execuţie;

Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa - pentru atragerea de investiţii în vederea modernizării pistei de aterizare - decolare a fost elaborat studiul de fezabilitate şi documentaţia aferentă culoaruluide expropriere a terenurilor, precum şi identificarea proprietarilor acestora; s-a obţinut Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe si este în lucru proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico–economici şi demararea procedurilor de expropriere a terenurilor identificate în culoarul de expropriere, din Unitatea Administrativ-Teritorială Mihail Kogălniceanu, necesare pentru realizarea investiţiei.

Aeroportul internaţional Henri Coandă - Otopeni - pentru modernizarea totală a pistei nr. 1 a fost aprobat raportul de necesitate şi oportunitate de către Consiliul de Administraţie al CNAB şi demarată procedura de achiziţie servicii de realizare expertiză tehnică, a fost avizată de catre MT investiţia de reabilitare a caii de rulare Delta, cu ridicarea PCN-ului la nivelul capacitatii portante a pistei nr.1 (faza actualizare DALI); pentru modernizarea totală a pistei nr. 2 a fost recepţionată preliminar expertiza tehnică şi au fost finalizate nota conceptuală şi tema de proiectare; pentru implementarea Programului strategic de dezvoltare al AIHCB a fost aprobat graficul revizuit de implementare a obiectivelor de investiţii si a fost avizat Studiul de Fezabilitate de către MT; pentru mărirea platformei de staţionare a aeronavelor cu cca. 17.000 mp a fost avizat studiul de fezabilitate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Românăşi de către MT, a fost obţinut certificatul de urbanism, proiectul tehnic fiind recepţionat, iar caietele de sarcini pentru execuţie lucrări, consultanţă şi dirigenţie şantier au fost finalizate; de asemenea, au fost întreprinse măsuri pentru operaţionalizarea şi modernizarea fluxurilor de prelucrare a documentelor şi a bagajelor pasagerilor.

Ca urmare a acestor măsuri, dar şi a creşterii veniturilor reale ale populaţiei şi a mobilităţii acesteia, a dezvoltării continue a mediului de afaceri, companiile aeriene care operează pe cele două aeroporturi au luat măsurii de creştere a numărului de curse aeriene şi de diversificare a destinaţiilor acestora. Astfel s-a ajuns ca în cursul anului 2017, prin cele două aeroporturi bucureştene să treacă cca. 12,8 milioasne pasageri.

Ca urmare a acestui fapt, compania care administrează cele două aeroporturi a înregistrat o cifră de afaceri de peste un miliard de lei şi un profit operaţional de peste 400 milioane lei.

Pentru repunerea companiei Tarom în „elita ambasadorilor României”, la sfârşitul anului 2017, a fost înlocuit directorul general şi a fost aprobat un nou plan de redresare. In anul 2017 au fost achiziţionate în leasing două aeronave noi Boeing 737-800.

În primele nouă luni ale anului 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, creşterea numărului de pasageri a fost de 26,8%. Numărul pasagerilor care au utilizat transportul aerian pe curse interne s-a majorat cu 77,1%, iar cel al pasagerilor care au zburat pe cursele internaţionale, cu 21,5%. Şi transportul aerian de mărfuri a cunoscut, în această

142

perioadă, comparativ cu primele nouă luni din anul 2016, o evoluţie spectaculoasă. Volumul mărfurilor transportate pe cursele aeriene interne s-a majorat de trei ori, ajungând la aproape o mie tone, iar cel al mărfurilor transportate internaţional a crescut cu 8,3%.

143

15. POLITICI ÎN DOMENIUL COMUNICAŢIILOR. CONVERGENŢĂ DIGITALĂ 

• Implementarea de programe şi măsuri privind creşterea gradului de securitate a activităţilor din domeniul IT&C

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Realizarea de strategii şi programe privind accentuarea folosirii instrumentelor societăţii informaţionale în toate domeniile, dezvoltarea industriei locale IT&C, în special în domeniul producţiei de software.

• Asigurarea accesului rapid şi nelimitat la informaţii şi la facilităţile instrumentelor de informare, comunicaţie şi calcul în scopul valorificării superioare a energiilor umane, modelării unei societăţi echitabile şi creative care să contribuie la dezvoltarea economică şi creşterea competitivităţii României

• Continuarea implementării prevederilor "Agendei digitale" pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Naţională Agenda Digitală pentru România 2020

• Demararea concomitentă a tuturor acţiunilor din domeniu pentru a asigura sinergiile dintre reforma administrativă şi introducerea conceptelor moderne de e-Guvernare, e-incluziune sociala, promovarea inovării şi dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile digitale

O prioritate a Programului de Guvernare o reprezintă dezvoltarea societăţii informaţionale prin intermediul căreia se doreşte, în special, accesul tuturor cetăţenilor la informaţii, prin creşterea capacităţii de utilizare a soluţiilor de comunicaţii de mare viteză, precum şi a serviciilor publice digitale, prin reformarea modelelor operaţionale la nivelul administraţiei publice şi creşterea eficienţei operaţionale prin utilizarea adecvată a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, respectiv creşterea competitivităţii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansată a TIC.

În anul 2017 au fost derulate acţiuni stabilite în vederea continuării modernizării proceselor şi serviciilor administraţiei publice prin:

• utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor de către tot mai mulţi oameni; astfel, în anul 2017, 68,6% dintre gospodăriile româneşti au avut acces la internet acasă, numărul acestora fiind în creştere cu 3,6 puncte procentuale faţă de anul anterior;

144

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

• însuşirea acţiunilor stabilite prin Agenda Digitală pentru Europa;

• îmbunătăţirea performanţei şi creşterii competitivităţii sectorului TIC prin susţinerea cercetării-dezvoltării-inovării în acest domeniu,

• însuşirea tuturor obiectivelor şi acţiunilor necesare implementării legislaţiei europene care reglementează acest domeniu.

Conform “programului legislativ”, în anul 2017, au fost iniţiate proiecte legislative pentru realizarea angajamentelor asumate în cadrul Programului de guvernare. Astfel, au fost elaborate/publicate în Monitorul Oficial acte normative, necesare desfăşurării activităţii ministerului precum şi companiilor din subordine, după cum urmează:

• Proiect de lege privind administrarea domeniului la nivel superior „ro”;

• Hotărârea nr. 733/2017 - pentru modificarea pct. 3.1.3 şi 3.2.1 din Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional;

• Hotărârea nr. 908/2017 - pentru aprobarea Cadrului Naţional de Interoperabilitate;

• Ordonanţa Guvernului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Servicii Electronice şi Cloud, prin reorganizarea Agenţiei pentru Agenda Digitală a României;

• NIS - Lege privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice;

• Legea privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice;

• Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului;

• Hotărâre de guvern privind structura, atribuţiile şi modul de funcţionare al Comisiei filatelice;

• Proiect de Ordonanţă de Guvern privind taloanele mov de pensie.

145

În domeniul “Comunicaţii”, unele dintre cele mai importante măsuri sunt:

• creşterea sectorului TIC până în 2022 la peste 10% din PIB;

• creşterea procentajului personalului TIC în totalul angajaţilor prin măsuri dedicate sectorului IT;

• creşterea valorii adăugate de acest sector.

În acest scop în cursul anului 2017:

• s-a finalizat implementarea proiectului Ro-NET privind “construirea unei infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale”, în 441 localităţi , fiind notificat MCSI în vederea receptiei;

• s-au analizat rezultatele măsurătorilor efectuate de ANCOM pentru banda de frecvenţă 5 G şi s-au reluat întâlnirile cu ţările vecine pentru stabilirea calendarului de eliberare a benzii;

• a fost finalizat ghidul aferent “schemei de ajutor de stat pentru îmbunătăţirea infrastructurii în banda largă şi a accesului la internet” şi a fost lansat spre consultare publică;

• au fost încheiate contracte de finanţare pentru un număr de 145 de beneficiari, în cadrul proiectului "sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere";

• a fost analizată oportunitatea continuării demersurilor de stimulare a incubatoarelor IT prin acordarea de granturi prin programul Start-Up Nation, în colaborare cu Ministerul pentru IMM-uri;

• a intrat pe circuitul de avizare interministerială “ordinul privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, prin extinderea aplicabilităţii şi pentru IT-işti cu studii superioare de scurtă durată, ori cu studii medii sau post liceale”;

• au fost depuse spre finanţare cereri pentru proiectele: - sistemul de interoperabilitate tehnologică cu statele membre, - sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civilă, - biblioteca digitală a României;

• a fost avizat favorabil proiectul Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al MCSI 2018-2020.

Pe parcursul anului 2017 s-au întreprins acţiuni în vedere armonizării sistemului educaţional, cultural şi din sănătate cu cerinţele societăţii informaţionale pentru aceste domenii, aflându-se în lucru documente aferente următoarelor proiecte:

• sistemul informatic pentru managementul şcolarităţii; • interoperabilitatea registrelor de boală; • biletul de trimitere electronic; • dezvoltarea dosarului electronic de sănătate; • sistemul informatic e-asistenţă.

Pentru îmbunătăţirea actului de guvernare şi a serviciilor publice, predictibilitate, transparenţă şi e-Guvernare şi implementarea proiectului privind stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare - Competenţa face diferenţa, a fost încheiat

146

contractul de prestări servicii privind derularea analizelor instituţionale - procedura de achiziţie principală a proiectului.

Tot în acest scop ANCPI a procedat în anul 2017 la operaţionalizarea şi monitorizarea la nivelul primăriilor a registrelor electronice naţionale respectiv Registrul Electronic Naţional al Nomenclaturii Stradale (RENNS) şi Registrul Agricol Naţional (RAN)şi a asigurat mentenanţa sistemului informatic integrat de cadastru şi carte funciară la nivel naţional. De asemenea a fost realizată platforma e-Payment, care oferă celor 23.428 utilizatori înregistraţi până la data 21.01.2018 de servicii on-line prin plata şi eliberarea electronică a extraselor de carte funciară.

Pentru asigurarea funcţionării sistemelor informatice RENNS şi RAN, s-a procedat la:

• elaborarea de norme referitoare la obligaţia unităţilor administrativ teritoriale de a-şi interconecta sistemele informatice cu cele ale ANCPI şi de a transmite datele privind nomenclatura stradală;

• transmiterea către Prefecturi a solicitărilor privind sprijinul în operaţionalizarea procesului de verificare, completare, validare şi actualizare a datelor existente, sau introducere a datelor din evidenţele unităţilor administrativ-teritoriale în sistemele RENNS şi RAN.

În cadrul măsurilor referitoare la E-government, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Open Data, Big Data, Cloud Computing şi Media Sociale s-au întreprins acţiuni în vederea:

• întăririi rolului CTE ca organism care să evite dubla finanţare a proiectelor IT derulate cu fonduri europene sau cu fonduri de la Bugetul Naţional, prin introducerea unor mecanisme informatice de asistare a deciziei;

• pregătirii instituţională în vederea implementării GDPR;

• creşterii expertizei CERT-RO şi sporirii cooperării internaţionale, în calitate de punct naţional de contact pentru structurile omoloage;

• încurajării folosirii soluţiilor Open Source şi a datelor deschise acolo unde este posibil.

În anul 2017 s-a aflat în derulare proiectul CERT.RO pentru extinderea ”sistemului de alertă timpurie şi informare în timp real al CERT-RO, sistemul RO-SAT"

În vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ de reglementare pentru susţinerea comerţului electronic şi a modernizării comerţului cu amănuntul prin mijloace media electronice, în cadrul acţiunii de introducere a conceptului de identitate virtuală a fost instituit un grup de lucru interministerial în vederea elaborării proiectului de lege privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electroniuce

Prin Programul de Guvernare s-a urmărit prioritizarea şi implementarea programelor şi proiectelor din domeniul Serviciilor Poştale, care au avut în vedere în principal eficienţa economică şi crearea de locuri de muncă, acoperirea zonelor defavorizate, integrarea cu alte proiecte din alte domenii, precum şi retenţia forţei de muncă superior calificată.

În domeniu serviciilor poştale, Compania Naţională Poşta Română, a beneficiat de un plan extins de măsuri pe termen mediu şi scurt care au vizat:

• realizarea procesului de capitalizare prin elaborarea unui proiect de HG privind alegerea metodei de capitalizare;

147

• elaborarea unui proiect de lege privind ratificarea Actelor adoptate la Congresul Uniunii Poştale Universale (UPU) de la Doha;

• modificarea structurii organizatorice prin descentralizarea activităţii pe toate palierele (comercial, economic, juridic, operaţional, logistic, etc.);

• a fost întocmit un program de instruire a personalului care vine în contact cu clienţii;

• regândirea şi redefinirea produselor şi serviciilor oferite, prin analiza profitabilităţii şi promovarea în mediul online;

• s-au purtat negocieri pentru contractele ce privesc dezvoltarea serviciilor financiar bancare;

• au fost lansate produse noi (Express 24/24, MyAWB) pentru simplificarea procedurilor de lucru prin eliminarea formularelor de mandat si înlocuirea cu MyAWB, scurtând timpul de aşteptare la ghişeu;

• au fost obţinute venituri suplimentare din activităţi conexe şi din închirierea spatiilor excedentare ale companiei;

• au fost purtate discuţii cu diverse instituţii guvernamentale în vederea clarificări situaţiei juridice a imobilelor companiei;

• s-au purtat negocieri cu BEI şi BERD, pentru acordarea unei linii de credit avantajoase în scopul dotării majore a companiei, pe baza unei prioritizări care să corespundă în mod real necesităţilor.

148

16. POLITICA DE APĂRARE ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ 

• Revitalizarea industriei naţionale de apărare

• Pregătirea populaţiei şi teritoriului şi gestionarea inter-instituţională a crizelor de tip militar sau de securitate

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Continuitate strategică în cadrul NATO şi UE

• Creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate

• Implementarea unui management optim al resurselor de apărare

• Pregătirea profesională şi calitatea vieţii personalului militar

Pe parcursul anului 2017, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a desfăşurat activităţile specifice conform obiectivelor stabilite, adaptând documentele programatice interne la prevederile Programului de guvernare pe dimensiunea de apărare. În acelaşi context, la nivelul instituţiei au fost prioritizate o serie de iniţiative rezultate din Program. Totodată, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului (SGG) a fost creat un instrument de monitorizare lunară a stadiului implementării „Iniţiativelor prioritare ale MApN în anul 2017 corelate cu Programul de guvernare”. Această măsură s-a dovedit foarte eficientă atât pentru asigurarea imaginii de ansamblu a etapelor de îndeplinire a obiectivelor Armatei, cât şi ca mecanism de adaptare sau actualizare a măsurilor subsecvente obiectivelor stabilite, raportate la evoluţiile înregistrate periodic.

În principal, politica de apărare şi măsurile concrete întreprinse de MApN în anul 2017 au vizat generarea condiţiilor pentru modernizarea şi adaptarea Armatei României la riscurile şi provocările specifice actualului context geopolitic şi consolidarea profilului de partener strategic relevant al României la nivelul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), al Uniunii Europene (UE) şi în Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA). Din perspectiva resurselor financiare alocate apărării şi a Programului privind înzestrarea Armatei 2017-2026, conform angajamentului politic asumat la nivel naţional, începând cu anul 2017, bugetul apărării va beneficia de un procent de 2% din PIB.

În sinteză, măsurile întreprinse de MApN pentru atingerea fiecărui obiectiv stabilit prin prevederile Capitolului „Politica de apărare şi securitate naţională”, subcapitolul „Politica de apărare” din Programul de guvernare, se prezintă după cum urmează:

1. Continuitate strategică în cadrul NATO şi UE

Din perspectiva aplicării politicii de apărare, activităţile instituţiei au urmărit proiectarea politicilor instituţionale, monitorizarea şi evaluarea îndeplinirii obligaţiilor în cadrul organizaţiilor la care România este parte, cu preponderenţă NATO şi UE, întreprinderea măsurilor necesare încheierii tratatelor internaţionale în domeniul apărării şi

149

cadrul pentru cooperarea interinstituţională, cooperarea politico-militară internaţională, consolidarea dialogurilor strategice, monitorizarea şi coordonarea legăturii forţele armatelor străine prezente pe teritoriul României cu autorităţile publice responsabile, precum şi activităţile de cercetare ştiinţifică în domeniile politicii de apărare şi istoriei militare.

Din punct de vedere al cooperării internaţionale în domeniul apărării, dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici s-a axat pe consolidarea dialogului politico-militar în format bilateral pentru asigurarea forţelor şi capabilităţilor necesare Alianţei în vederea adoptării unei posturi credibile de descurajare şi apărare (Deterrence and Defence Posture – DDP), prin implementarea unei prezenţe înaintate consolidate a forţelor aliate pe flancul estic al NATO, participarea la grupări de forţe de tip „battlegroup”, dezvoltarea unor relaţii directe de parteneriat la nivelul categoriilor de forţe ale armatei, cooperarea în cadrul proiectelor, programelor şi iniţiativelor de dezvoltare a capabilităţilor în cadrul multinaţional asigurat de NATO şi UE, intensificarea cooperării în domeniul instruirii forţelor prin desfăşurarea de exerciţii comune, al schimburilor de cadeţi şi personal didactic din instituţiile militare de învăţământ.

În cadrul Parteneriatului strategic România-SUA pentru secolul XXI au fost aprofundate relaţiile bilaterale pe paliere multiple, concretizate în special prin iniţierea demersurilor pentru achiziţia unor sisteme de armament moderne şi interoperabile cu platformele din dotarea altor state aliate, care sunt în măsură să satisfacă cerinţele strategice pentru întărirea apărării României şi pentru descurajarea ameninţărilor regionale. În acest context, au continuat exerciţiile bilaterale şi multi-naţionale, inclusiv cu participarea unor aliaţi şi parteneri, exemplificator fiind participarea a 25.000 de militari din 23 de state la exerciţiul multinaţional Saber Guardian 2017, condus de Comandamentul Forţelor Armate ale SUA din Europa (US European Command – EUCOM).

Un alt eveniment important l-a constituit vizita ministrului apărării naţionale la Washington în luna septembrie, ocazie cu care a avut întrevederi cu Secretarul Apărării, dl. James MATTIS şi reprezentanţi ai industriei americane de apărare. Cu acelaşi prilej a fost adresată solicitarea de transformare a prezenţei forţelor SUA în România, dintr-una rotaţională, într-una permanentă.

În ceea ce priveşte procesul de consolidare durabilă a relaţiei cu Republica Moldova au continuat programele de asistenţă în plan bilateral, precum şi participarea la eforturile aliate de implementare a deciziei privind consolidarea cooperării NATO cu R. Moldova, atât în cadrul oferit de Platforma pentru Interoperabilitate, precum şi în contextul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare. Totodată, au fost continuate activităţile de instruire în comun, precum şi consolidarea dialogului politico-militar, la nivelul miniştrilor apărării. Cooperarea bilaterală a fost intensificată pe baza unui plan de cooperare consolidat, definitivat în cadrul Comisiei mixte româno-moldovene în domeniul apărării. De asemenea, la solicitarea Centrului de informare şi documentare privind NATO în R. Moldova, MApN a organizat, în luna decembrie, un tur de presă care a inclus vizitarea unor obiective militare din România (Iaşi, Bacău, Braşov, Bucureşti, Constanţa şi Brăila) pentru un număr de 12 jurnalişti civili de la instituţii mass-media din R. Moldova.

Pentru dezvoltarea cooperării în cadrul Parteneriatelor României în plan bilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică, a fost consolidat dialogul politico-militar cu Polonia, Turcia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Portugalia şi Canada pentru a determina intensificarea participării acestora la măsurile de adaptare a posturii NATO de descurajare şi apărare, cu accent pe prezenţa militară în regiune în toate domeniile operaţionale şi creşterea contribuţiilor cu forţe la comandamentele şi structurile multinaţionale aliate găzduite de România.

150

De asemenea, un alt pilon al dialogului strategic cu statele aliate a vizat dezvoltarea cooperării în domeniul industriei de apărare, în contextul lansării unor programe majore de achiziţii şi dezvoltare de capabilităţi, în cadrul procesului de înzestrare a Armatei României cu tehnică şi echipamente militare moderne şi interoperabile.

În vederea relansării relaţiilor tradiţionale cu ţările emergente din Asia şi Africa, a fost semnat un Acord privind cooperarea în domeniul militar între Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze. Totodată, a fost organizată la Bucureşti prima reuniune a Comitetului militar mixt româno-pakistanez pentru implementarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea în domeniul apărării, şi au continuat reuniunile Comisiei militare mixte româno-israeliene, Comitetului mixt de cooperare româno-algerian în domeniul apărării şi Comitetului Militar Mixt româno-iordanian.

Pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale de cooperare în domeniul apărării cu statele din zonele de interes strategic pentru România - Regiunea Extinsă a Mării Negre şi Balcanii de Vest, pe parcursul anului trecut, au fost încheiate tratate în domeniul apărării şi securităţii naţionale, prin semnarea unui Memorandum de Înţelegere privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă între Guvernul României şi Guvernul Georgiei, un Memorandum privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă între Guvernul României şi Guvernul Croaţiei, precum şi a unui Acord privind cooperarea în domeniul militar între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia. Totodată, a fost organizată o întrevedere la nivelul miniştrilor apărării pentru continuarea dialogului politico-militar, în cadrul implementării prevederilor Parteneriatului Strategic cu Azerbaidjanul.

În format multilateral au fost continuate demersurile pentru îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor asumate de România atât în cadrul ONU şi OSCE, cât şi a iniţiativelor de cooperare regională la care România este parte, precum şi pentru gestionarea aspectelor politico-militare ale obligaţiilor asumate prin documentele internaţionale privind regimurile în domeniul controlului armamentelor şi al neproliferării armelor de distrugere în masă.

În anul 2017, MApN a asigurat cu succes pregătirea şi reprezentarea instituţiei la reuniunile informale şi formale ale miniştrilor apărării ai din statele membre NATO. De asemenea, MApN a contribuit la elaborarea mandatului naţional pentru Summit-ul NATO de la Bruxelles din primăvara anului trecut. În acelaşi context, ministerul a formulat orientările politico-militare în cadrul procesului de evaluare funcţională a Structurii de Comandă NATO (NATO Command Structure – NCS).

Ţinte de capabilităţi

În cadrul demersurilor pentru asumarea la nivel politic a ţintelor de capabilităţi, un aspect foarte important îl reprezintă participarea la Reuniunea multilaterală România-NATO pentru definitivarea şi aprobarea pachetului de Ţinte de Capabilităţi 2017 (TC-17) repartizat României. Concret, stadiul îndeplinirii sarcinilor subsumate acestui obiectiv a cuprins:

Participarea la coordonarea procesului de analiză, acceptare, asumare şi implementare de către România a pachetului de Ţinte de capabilităţi 2017 prin:

- definitivarea şi aprobarea pachetului de Ţinte de Capabilităţi 2017 repartizat României – în cadrul reuniunii multilaterale România-NATO;

- asumarea angajamentelor din pachetul TC-17 aferent noului ciclu de planificare NATO (reuniunea ministerială din iunie 2017);

151

- iniţierea procesului de implementare la nivel naţional a angajamentelor asumate prin TC-17.

Transmiterea răspunsului naţional la Chestionarul NATO privind capabilităţile pentru apărare, în cadrul finalizării primei etape din analiza apărării NATO 2017-2018 (inclusiv a răspunsului la Chestionarul UE privind capabilităţile militare (Military Capability Questionnaire – EU MCQ) – transmis autorităţilor europene;

Actualizarea datelor economico-financiare şi de personal pentru România, utilizate de NATO în procesul aliat de planificare a apărării;

Susţinerea poziţiei naţionale pe tema acordării statutului de „dependable undertaking”;

Transmiterea autorităţilor aliate a raportării anuale privind Partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO burden sharring (transmis în 2018);

Participarea la reuniunile Comitetului pentru politici şi finanţe al Organizaţiei NATO pentru Managementul Programului NAEW&C, reuniunile Comitetului pentru politici şi finanţe al Programului NATO pentru managementul transportului aerian şi cele ale Comitetului Director al Programului NATO pentru managementul transportului aerian, precum şi la reuniunile Senior Resources Commitee al HQ MND-SE şi sesiunile plenarei;

Elaborarea Memorandumului CSAŢ pentru aprobarea „Situaţia privind repartizarea resurselor financiare - Anexa nr. 7 din cadrul Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă”;

Elaborarea Memorandumului având ca temă „Situaţia achiziţiilor pentru înzestrare în perioada 2017-2026 şi în perspectivă” pentru informarea Prim-ministrului României.

Proiecte NATO-Smart Defence şi UE-Pooling&Sharing În ceea ce priveşte sincronizarea implicării în proiectele Smart Defence (SD) şi

Pooling&Sharing (P&S) cu priorităţile naţionale de apărare, stadiul măsurilor întreprinse se prezintă astfel:

Participarea la reuniunea de nivel înalt în cadrul iniţiativei Naţiunilor Cadru, condusă de Germania;

În cadrul iniţiativei NATO Smart Defence, România a participat la 35 din totalul de 107 proiecte de dezvoltare şi utilizare în comun a capabilităţilor identificate la nivelul Alianţei, astfel: 15 din cele 38 proiecte aflate în pilonul 1, 17 din cele 48 proiecte din pilonul 2 şi 3 proiecte din cele 21 din pilonul 3;

În cadrul iniţiativei UE Pooling&Sharing, România participă la 8 proiecte;

Monitorizarea iniţiativelor şi UE în vederea identificării unor noi proiecte şi domenii de cooperare, în acord cu priorităţile naţionale privind dezvoltarea de capabilităţi.

Notă: în luna iulie 2017 a fost analizată şi identificată oportunitatea implicării României în cadrul a 4 noi proiecte SD demarate la nivelul Alianţei, astfel:

- 2.110 - Tabără de instruire şi evaluare în domeniul energiei inteligente;

- 2.111- Centru de excelenţă internaţional şi întrunit pentru logistică;

- 2.112 - Centru de excelenţă pentru sisteme fără personal;

- 2.113 - Centru de excelenţă pentru operaţii în mediul urban.

152

2. Creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate În vederea realizării acestui obiectiv major, MApN a stabilit un număr de obiective în

etape şi măsuri subsecvente. Conform calendarelor stabilite, parte dintre acestea au fost îndeplinite în totalitate, iar altele sunt încă în curs de desfăşurare.

Aceste măsuri vizează:

1) Realizarea de capabilităţi robuste de comandă şi control, capabile să contracareze sisteme moderne de război electronic şi să asigure comunicarea neîntreruptă (sistemele de comunicaţii militare) inclusiv în starea de război;

2) Realizarea de capabilităţi de informaţii militare, supraveghere şi recunoaştere, în baza dezvoltărilor la nivelul NATO pe această dimensiune, care să asigure eficienţa segmentului de avertizare timpurie;

3) Realizarea de capabilităţi A2/AD proprii, având la bază radare performante şi mijloace de război electronic, complexe de apărare antiaeriană, capabilităţi de luptă antitanc, antinavă şi antisubmarin;

4) Dezvoltarea capabilităţilor necesare contracarării ameninţărilor de tip asimetric sau a abordărilor ostile de tip hibrid;

5) Dezvoltarea capabilităţilor de apărare cibernetică ale Armatei României şi integrarea acestora în sistemul naţional de apărare cibernetică;

6) Realizarea de capabilităţi de transport intra-teatru, orientate asupra creării unei flote de transport destinate asigurării mobilităţii forţelor cu capacitate de reacţie imediată (inclusiv cu elemente de suport) pe întreg teritoriul României.

Medical Pentru realizarea Capabilităţilor logistice şi medicale menite să asigure suportul

forţelor luptătoare pentru o perioadă îndelungată în situaţia unui conflict, în anul 2017 au fost desfăşurate următoarele:

Formaţiuni medicale de tratament (FMT) ROL 1 ale structurilor de forţe ale armatei şi formaţiunea medicală de tratament ROL 2 a Direcţiei medicale au participat la exerciţii cu specific medical (în luna iulie – secvenţele acţionale WET GAP CROSSING şi MASCAL din cadrul Saber Guardian 2017, iar în luna septembrie – exerciţiul multinaţional Vigorous Warrior 2017);

În cadrul exerciţiului desfăşurat la Lehnin, Germania, o formaţiune medicală de tratament ROL 1 aparţinând Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) a fost evaluată în vederea certificării, în conformitate cu standardele NATO. În cadrul aceluiaşi exerciţiu a fost verificat nivelul de operaţionalizare al formaţiunii ROL 2E, în care au fost integrate şi modulele româneşti participante.

De asemenea, ministrul apărării naţionale a aprobat, prin Planul de Şcolarizare pentru anul 2018-2019, dublarea numărului de locuri pentru admiterea la Institutul Medico-Militar. Totodată, a fost demarat procesul de standardizare a organigramelor serviciilor de medicină operaţională din cadrul spitalelor militare, în scopul asigurării generării personalului de specialitate necesar încadrării formaţiunilor medicale de tratament de nivel ROL 2 şi 3.

153

Bunurile de resort medical, necesare în situaţia declanşării stării de mobilizare şi război, sunt cuprinse în Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, valabil până în anul 2020, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

În proiectul Concepţiei sprijinului medical operaţional, aflat în proces de avizare şi aprobare, sunt prevăzute principiile asigurării rezervelor de sânge şi a produselor din sânge necesare formaţiunilor medicale de tratament de toate nivelurile.

Nu în ultimul rând, este de menţionat faptul că în cadrul exerciţiilor Saber Guardian 17 şi Vigorous Warrior 17 a funcţionat o structură numită Celulă de coordonare a evacuării pacienţilor (Pacient Evacuation Coordination Cell – PECC) care a coordonat cu succes evacuarea terestră şi aeriană a pacienţilor de la locul rănirii până la formaţiunea de nivel ROL 4.

De asemenea, asistenţa medicală preventivă la nivelul MApN se desfăşoară pe toate palierele şi se asigură de către întreg personalul medical specializat sau nu, în domeniu, prin aplicarea de măsuri specifice de imunoprofilaxie, chimioprofilaxie şi control al vectorilor, de identificare şi control al factorilor de risc, precum şi prin procese de educaţie pentru sănătate a întregului personal. Planificarea şi implementarea acestor măsuri au caracter permanent.

Totodată, este de menţionat Institutul Cantacuzino a fost preluat de Ministerul Apărării Naţionale - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară din subordinea Direcţiei medicale şi urmează să se stabilească etapele de reluare a producţiei specifice, cu includerea în portofoliu a antidoturilor.

3. Implementarea unui management optim al resurselor de apărare În vederea asigurării unei proporţii echilibrate între cheltuielile destinate

înzestrării şi cele destinate asigurării de bunuri şi servicii şi personalului, au fost executate următoarele măsuri:

Potrivit prevederilor Legii nr. 6/2017, legea bugetului de stat pe anul 2017, s-a asigurat repartizarea proporţională a bugetului apărării pe titlurile corespunzătoare de cheltuieli, precum şi angajarea şi utilizarea cu celeritate a fondurilor alocate după rectificare. Iniţial, la aprobarea Legii nr. 6/2017 cheltuielile aferente achiziţiei echipamentelor majore reprezentau 46,5 % din totalul alocărilor bugetare;

Prin rectificările bugetului MApN din anul 2017 (OuG.nr. 63/2017 şi OuG nr. 83/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017) s-a avut în vedere păstrarea echilibrului. Totodată s-a asigurat achitarea integrală a drepturilor cuvenite personalului şi pensionarilor militari, suplimentarea fondurilor la Titlul II „Bunuri şi servicii” pentru asigurarea funcţionării corespunzătoare a structurilor, precum şi asigurarea condiţiilor de iniţiere a unor programe de înzestrare care să contribuie la creşterea capacităţii de luptă a marilor unităţi şi unităţi militare, potrivit obligaţiilor asumate în cadrul NATO;

Prin execuţia bugetară aferentă anului 2017, cheltuielile aferente achiziţiei echipamentelor majore reprezintă peste 33% din bugetul MApN12, potrivit obligaţiei asumate la NATO prin documentul Defence Investment Pledge adoptat în anul 2014 în cadrul Summit-ului aliat din Ţara Galilor;

12 detaliile execuţiei bugetare şi ale Programului anual al achiziţiilor publice privind înzestrarea cu armament, tehnică de luptă şi materiale cu destinaţie militară aferente anului 2017 sunt în curs de definitivare.

154

În anul 2017 s-a elaborat şi promovat proiectul Legii pentru realizarea „Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol”, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)”, aceasta fiind aprobată cu nr. 222/27.11.2017. În baza acestui act normativ, au fost semnate LOA aferent primului sistem (RO-B-UEM) şi LOA aferent instruirii (RO-B-OAG);

A fost elaborat şi promovat proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea circumstanţelor şi procedura specifică aferente etapei I a programului de înzestrare esenţial „Transportor blindat pentru trupe 8x8”, actul normativ fiind aprobat cu nr. 852/29.11.2017;

Pentru achiziţionarea „Sistemului lansator multiplu de rachete cu bătaie mare – MLRS (HIMARS)” a fost elaborat şi se află în circuitul de avizare a ministerelor implicate proiectul de Lege privind realizarea acestei capabilităţi.

Continuarea dezvoltării capabilităţilor în cadrul multinaţional asigurat de NATO şi UE prin utilizarea iniţiativelor multinaţionale în domeniul apărării („Framework Nation Concept - FNC”, „Smart Defence – SD”, „Connected Forces Initiative – CFI”, „Pooling&Sharing – P&S”) a presupus:

Participarea la cea de-a treia reuniune a Grupului de nivel înalt (High Level Group – HLG) pentru intensificarea coordonării activităţilor statelor participante la Gruparea de tip Naţiune Cadru condusă de Germania (DEU FNC);

Participarea la reuniuni (februarie şi octombrie) ale Comitetului director al grupării-cadru coordonată de Germania (DEU FNC Steering Board) au fost prezentate priorităţile privind dezvoltarea iniţiativei şi au fost analizate cursuri de acţiune pentru accelerarea constituirii marilor unităţi, încurajarea partenerilor europeni privind implicarea activă în DEU FNC, adaptarea domeniilor de cooperare şi utilizarea FNC pentru cooperarea NATO-UE;

Analiza oportunităţii de implicare în noi proiecte de cooperare Smart Defence şi Pooling&Sharing;

În baza Hotărârii CSAŢ nr. 112/17.10.2017, România participă la un număr de 5 din totalul de 17 proiecte de dezvoltare a capabilităţilor derulate în contextul iniţiativei privind Cooperarea structurată permanentă (PESCO). La nivelul MApN sunt în analiză noi propuneri.

Managementul personalului

Referitor la politicile şi reglementările în domeniul managementului personalului, în anul 2017, toate procesele implicate în managementul resurselor umane au fost integrate în conceptul de management al performanţei bazat pe competenţe. Materializarea acestui concept s-a realizat atât prin continuarea eforturilor de promovare a unor proiecte de anvergură care vizează acte normative de nivel superior aflate în diferite etape de consultare sau avizare, cât şi prin adoptarea la nivelul MApN a unor acte normative specifice.

În scopul optimizării raportului între structurile combatante şi cele de comandament sau administrative şi asigurarea unui echilibru corect între funcţiile de militar şi civil, precum şi între funcţiile combatante şi cele de asigurare sau comandament, cele mai importante demersuri întreprinse au fost:

Implementarea prevederilor Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S.3/2017 de către structurile nominalizate pentru aplicarea graduală a reglementărilor privind

155

redefinirea elementelor funcţiilor şi constituirea entităţilor organizaţionale (MS 3/2017 a fost abrogat prin MS.107/2017);

Elaborarea normelor privind organizarea, atribuţiile şi controlul activităţilor de inspecţie a muncii în domeniul raporturilor de serviciu/muncă în MApN (DGMRU 17/2017);

Iniţierea demersurilor de aprobare a Hotărârii de Guvern privind stabilirea funcţiilor pe grade militare, respectiv pe grade profesionale, pe coeficienţi şi solde de funcţie/salarii de funcţie, pentru personalul militar în activitate, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi preoţii militari din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională;

Implementarea prevederilor Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S.107/2017 de către structurile nominalizate pentru aplicarea graduală a reglementărilor privind redefinirea elementelor funcţiilor şi constituirea entităţilor organizaţionale;

Aprobarea organigramei structurilor centrale ale MApN şi a numărului total de posturi aferente acestora, ca urmare a modificării Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea MApN, prin Legea nr. 167/2017;

Continuarea activităţilor pentru constituirea Centrului naţional de instruire întrunită şi dezvoltare;

Implementarea prevederilor ordinul şefului SMAp privind instruirea rezerviştilor voluntari;

Perfecţionarea cadrului normativ specific lecţiilor învăţate;

Elaborarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru stabilirea numărului de posturi aferent fiecărei structuri centrale (MS 119/2017).

4. Pregătirea profesională şi calitatea vieţii personalului militar Creşterea gradului de compatibilitate a învăţământului militar cu cel de formare şi

dezvoltare profesională a personalului militar din armatele NATO în anul 2017 a continuat să reprezinte o preocupare permanentă a MApN. Pentru realizarea acestui obiectiv, măsurile întreprinse în anul 2017 au vizat:

Crearea unui portofoliu de programe educaţionale (în ţară şi străinătate), cât şi prin menţinerea unei prezenţe constante în teatrele de operaţii, cu valenţe în pregătirea forţelor în condiţii reale de conflict, s-a realizat prin:

• monitorizarea punerii în aplicare a Planului de recrutare a candidaţilor pentru instituţiile/ unităţile de învăţământ militar în anul şcolar/universitar 2017-2018;

• avizarea şi aprobarea Planului de perfecţionare a pregătirii ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor prin cursuri de carieră şi prin programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă, altele decât cele de carieră, organizate de unităţile/instituţiile de învăţământ militar, în anul şcolar/universitar 2017-2018;

• elaborarea Protocolului de colaborare privind promovarea ofertei educaţionale şi profesionale a MApN în unităţile de învăţământ preuniversitar civil;

• elaborarea Planului Centrului de investigaţii sociocomportamentale privind susţinerea programului ”Recuperarea memoriei personalului militar rănit în Teatrul de operaţii Afganistan”;

156

• controale tematice la centrele de limbi străine, pentru identificarea problemelor privind implementarea noii programe cadru;

• elaborarea proiectului Protocolului de colaborare între Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, privind promovarea ofertei profesionale şi educaţionale a MApN persoanelor în căutarea unui loc de muncă, înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în vederea avizării în cadrul MApN.

Modernizarea sistemului de învăţământ militar în acord cu evoluţiile fenomenului militar şi cu dinamica mediului de securitate global (profile/module noi de pregătire profesională), s-a realizat prin:

• centralizarea şi analizarea propunerilor privind Lista posturilor cu cerinţe lingvistice din Armata României;

• elaborarea Dispoziţiei şefului DGMRU pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a cunoştinţelor în cadrul programelor de limbi străine ( DGMRU 10/2017);

• analiza eficienţei centrelor şi programelor de pregătire lingvistică;

• elaborarea Dispoziţiei şefului DGMRU pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la cursul de formare a subofiţerilor în activitate pe filiera indirectă organizat la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene „Traian Vuia”, în anul de învăţământ 2017-2018 (DGMRU 23/2017);

• promovarea proiectului de Ordin al ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind transferul studenţilor înmatriculaţi în cadrul programelor de studii universitare de licenţă în instituţiile de învăţământ superior militar, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 144/2012;

• elaborarea corespondenţei dintre armele, serviciile şi specialităţile militare şi specializările dobândite în urma finalizării studiilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ acreditate din afara reţelei MApN (DGMRU 21/2017);

• elaborarea şi aprobarea Planului de pregătire în străinătate a personalului MApN în anul 2018 (Aprobare în rezoluţie pe raportul nr. C 4433/2017);

• elaborarea şi aprobarea Planului de pregătire a personalului armatelor străine în instituţii militare de învăţământ ale MApN în anul 2018 (Aprobare pe raportul nr. C 5024/2017);

• elaborarea şi aprobarea Planului de formare continuă a personalului MApN în domeniul limbilor străine începând cu anul 2018 (Aprobare pe raportul nr. C 7720/2017);

• selectarea ofertelor de cursuri în străinătate pentru anul 2019;

• avizarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind transferul studenţilor înmatriculaţi în cadrul programelor de studii universitare de licenţă în instituţiile de învăţământ superior militar, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 144/2012.

Perfecţionarea ghidurilor de carieră, care să genereze predictibilitatea necesară în dezvoltarea unui sistem de promovare pe verticală şi orizontală, în conformitate cu competenţele / abilităţile şi traseul profesional al fiecărui cadru al Armatei, s-a realizat prin:

157

• elaborarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru suspendarea şi abrogarea unor prevederi ale unor acte normative specifice, precum şi pentru instituirea temporară a unor reguli privind evoluţia în cariera militară şi intrarea în circuitul final de avizare în vederea înaintării către ministrul apărării naţionale;

• modificarea şi completarea Ghidului carierei militare;

• monitorizarea implementării Strategiei de promovare a profesiei militare în perioada 2016-2020;

• campania de promovare a profesiei militare pentru anul de recrutare 2017-2018, aprobată de ministrul apărării naţionale pe raportul nr. C.2836 din 05.04.2017;

• elaborarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind recrutarea, selecţia, formarea profesională şi evoluţia în cariera militară în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 30/2012 (M.63/2017);

• monitorizarea implementării prevederilor Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.17/2017 pentru suspendarea şi abrogarea unor prevederi ale unor acte normative specifice, precum şi pentru instituirea temporară a unor reguli privind evoluţia în cariera militară;

• elaborarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Normelor pentru elaborarea, modificarea, avizarea şi aprobarea statelor de organizare ale structurilor din compunerea MApN, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S.77/2012;

• elaborarea Dispoziţiei şefului DGMRU privind corespondenţa dintre armele, serviciile şi specialităţile militare şi specializările dobândite în urma finalizării studiilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ din afara reţelei MApN;

• elaborarea Dispoziţiei şefului DGMRU pentru modificarea anexei la Dispoziţia şefului Direcţiei management resurse umane nr. D.M.R.U. 13/2017, pentru stabilirea provenienţei candidaţilor la cursul de formare a subofiţerilor în activitate pe filiera directă, în anul de învăţământ 2017-2018;

• elaborarea Dispoziţiei şefului DGMRU pentru modificarea literei „B” a anexei la Dispoziţia şefului Direcţiei management resurse umane nr. D.M.R.U. – 5/2017, pentru aprobarea domeniilor de studii şi specializărilor corespunzătoare armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care se organizează admitere la cursul de formare a ofiţerilor şi subofiţerilor în activitate pe filiera indirectă, în anul de învăţământ 2017-2018;

• elaborarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea sistemului de ierarhizare şi selecţie a cadrelor militare în vederea evoluţiei în carieră;

• elaborarea metodologiei evaluării moralului militarilor şi a climatului organizaţional în Armata României;

• promovarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale;

• promovarea proiectului de Lege privind statutul cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor;

158

• elaborarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru aprobarea instrucţiunilor privind asigurarea cu personal a structurilor Ministerului Apărării Naţionale, prin chemare/rechemare în activitate, în rândul cadrelor militare (M.124/2017);

• elaborarea proiectului unui act normativ specific privind transferul personalului civil contractual în structurile MApN, ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, precum şi a intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Dispoziţia nr. DGMRU-26/2017);

• elaborarea Dispoziţiei şefului DGMRU privind reîncadrarea în funcţii a personalului civil din structurile Ministerului Apărării Naţionale, ca urmare a intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (DGMRU 28 din 20 septembrie 2017);

elaborarea Dispoziţiei şefului DGMRU, DGFC şi şefului Direcţiei medicale nr. DGMRU-27/A.9969/A.8729/2017 privind stabilirea echivalenţei funcţiilor personalului militar care deţine grad didactic şi a personalului militar medico-sanitar din structurile MApN cu funcţii prevăzute în anexele I şi II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice;

• elaborarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor privind recrutarea, selecţia, formarea profesională şi evoluţia în cariera militară în Armata României, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.30/2012;

• elaborarea Ordinului ministrului apărării naţionale pentru modificarea şi completarea Normelor privind organizarea şi desfăşurarea concursului/examenului în vederea ocupării de către personalul MApN a posturilor permanente din structurile de reprezentare naţională în străinătate, precum şi a celor din structurile internaţionale la care România este parte, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.59/2015.

Referitor la obiectivul creşterii calităţii vieţii personalului, prin structura specializată, MApN a iniţiat şi dus la îndeplinire proiectele stabilite ca Iniţiative prioritare ale instituţiei pentru anul 2017. De menţionat sunt:

Cea de-a II-a ediţie a Crosului VeteRUN desfăşurată în data de 07.05.2017, care s-a dovedit a fi un eveniment de un real succes, cu o mare vizibilitate în mass-media, la care au participat peste 4.000 de voluntari, în semn de respect şi preţuire faţă de veteranii de război, invalizi şi urmaşi ai celor decedaţi ca urmare a participării în cel de-al Doilea Război Mondial;

În vederea soluţionării situaţiei locative a personalului ministerului prin achiziţionarea de locuinţe de serviciu, s-a reuşit achiziţia a 77 locuinţe în garnizoanele Bucureşti (30 locuinţe), Iaşi (8 locuinţe), Miercurea Ciuc (11 locuinţe), Câmpia Turzii (10 locuinţe), Râşnov (16 locuinţe) şi Buzău (2 locuinţe);

A fost finalizată etapa planificată pentru anul 2017 de implementare cu referire la modernizarea bazelor militare de la Feteşti şi Câmpia Turzii şi la proiectele de infrastructură, finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate (CINCU, OTOPENI, TUNARI, TIMIŞOARA), prin elaborarea documentaţiilor tehnico-economice aferente proiectelor;

Realizarea unui album aniversar dedicat veteranilor de război centenari, prin colecţionarea de fotografii, date şi informaţii din perioada celui De-al Doilea Război Mondial, prin

159

efectuarea de vizite la domiciliul veteranilor care şi-au dat consimţământul în acest sens (proiect în derulare);

În domeniul legislativ, s-a impus identificarea actelor normative şi legislative ce se impun a fi amendate, fiind finalizate activităţile de adoptare a proiectelor de acte normative/acte normative specifice MApN cu implicaţii în sfera veteranilor de război, văduvelor şi urmaşilor acestora, precum şi a personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.

De asemenea, au fost întreprinse măsurile necesare în vederea promovării pe circuitul legislativ de avizare a proiectelor de hotărâri de Guvern elaborate pentru trecerea unor bunuri imobile din administrarea MApN către autorităţi locale, activitate condiţionată ferm de transmiterea unor locuinţe de serviciu în domeniul public al statului şi în administrarea ministerului.

5. Revitalizarea industriei naţionale de apărare Pe parcursul anului 2017, prin structura specializată (Departamentul pentru armamente

– Dep. Arm.), MApN a întreprins toate demersurile necesare asigurării desfăşurării activităţilor/subactivităţilor din responsabilitate în volum complet şi la termenele stabilite şi, totodată, a identificat şi alte activităţi/subactivităţi care contribuie la îndeplinirea iniţiativelor prioritare ale instituţiei. Toate aceste activităţi au urmărit implicarea cu prioritate a operatorilor economici din industria naţională atât în derularea programelor strategice de înzestrare cât şi în achiziţionarea produselor de tehnică militară.

Fondurile utilizate în perioada analizată, în valoare de 4,3 mld. lei, au fost destinate în principal derulării contractelor aferente programelor de înzestrare şi a unor achiziţii cu impact semnificativ asupra creşterii capacităţii operaţionale a categoriilor de forţe ale armatei. Majoritatea programelor de înzestrare s-au derulat cu implicarea operatorilor economici naţionali.

Concret, activităţile/subactivităţile aferente iniţiativelor prioritare ale MApN, derulate de Departamentul pentru armamente în anul 2017 referitor la revitalizarea industriei naţionale de apărare (cap. E din cadrul iniţiativelor prioritare care îi revine departamentului) au urmărit:

Analizarea posibilităţilor de lansare de comenzi către industria naţională de apărare, după aprobarea legii bugetului de stat, pentru diferite tipuri de muniţii şi reparaţii de tehnică militară. Astfel, în perioada de referinţă, s-au desfăşurat întâlniri cu reprezentanţii unor operatori economici din industria naţională de apărare, pentru analizarea posibilităţii lansării de comenzi. Raportările cuprinzând concluziile rezultate în urma acestor întâlniri au fost transmise structurilor interesate, pentru luarea deciziilor privind posibilitatea lansării de comenzi (ex. UM Plopeni SA, S. Fabrica de arme Cugir SA, S. Tohan SA, S. UM Cugir SA, S. Electromecanica Ploieşti SA, S. UM Carfil SA,SC Aerofina SA, SC Roman Braşov SA etc.);

Implicarea industriei naţionale de apărare în realizarea programelor de înzestrare ale MApN. În perioada de referinţă, principalele activităţi desfăşurate în vederea realizării acestui obiectiv au constat în:

• participarea, împreună cu Ministerul Economiei, la elaborarea Normelor de aplicare a Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea unor acte normative;

160

• organizarea unor întâlniri de lucru între reprezentanţii operatorilor economici cu capital de stat din industria de apărare (ex. filialele CN ROMARM SA-S.Tohan SA, S. UAM Moreni SA, S UMB Bucureşti etc.) şi cei ai structurilor beneficiare din cadrul MApN (categoriile de forţe) pentru derularea unor activităţi de testare-evaluare a muniţiilor revitalizate şi a tehnicii militare;

• elaborarea unei note de informare a Guvernului cu privire la programele esenţiale de înzestrare şi celelalte achiziţii;

• organizarea unor întâlniri cu conducerea Ministerului Economiei în vederea identificării posibilităţilor de implicare a operatorilor economici naţionali în derularea programelor esenţiale de înzestrare;

• iniţierea demersurilor prin care Ministerul Economiei urmează să stabilească centrele naţionale de mentenanţă pentru avioanele F16 şi MiG 21;

• participarea conducerii Departamentului pentru armamente la masa rotundă cu tema „Primul program de amploare pentru Armata României şi industria naţională”: transportorul blindat 8x8, organizată de ONG - New Strategy Center;

• finalizarea Auditului Configuraţiei Fizice (ACFz) pentru Lovitură PG-7VM cu grenadă antitanc PG-7M pentru recertificarea fabricaţiei produsului de către S. Uzina Mecanică Mija SA;

• desfăşurarea unei întâlniri de lucru pe subiectul pistoalelor cal. 9 mm, la sediul S. Uzina Mecanică Cugir SA, cu participarea reprezentanţilor din Ministerul Afacerilor Interne şi MApN;

• derularea unor activităţi comune cu S. Tohan SA Zărneşti pentru remanierea focosului V-429 pentru lovitura de 100 mm cu proiectil exploziv indice 53-OF-412 (analiza programului recepţie statică şi dinamică pentru focosul V-429 şi a proiectului Plan de testare şi evaluare de acceptanţă pentru lovitura de 100 mm cu proiectil exploziv indice 53-OF-412);

• elaborarea, avizarea şi aprobarea unor specificaţii de dezvoltare şi a planurilor de testare şi evaluare de dezvoltare, urmate de activităţile de testare şi evaluare, analize şi audituri tehnice necesare omologării unor produse. (ex. Lovitura 120 mm cu bombă explozivă cu focos MEF-2, produs realizat de S. Carfil SA Braşov/CN ROMARM SA; focos electronic de impact cu funcţionare instantanee MEF-2, produs realizat de SC Aerofina SA Bucureşti);

• desfăşurarea unei întâlniri de lucru între reprezentanţii S. Uzina Mecanică Cugir, şi cei ai MApN şi ai MAI, având ca subiect producţia de pistoale cal. 9x19 mm LP5 şi LP7;

• iniţierea activităţilor în vederea recertificării produsului “Lovitură PG-9V cu grenadă antitanc PG-9” realizat de S. Uzina Mecanică SA Mija, filială a CN ROMARM SA: au fost elaborate documentele de planificare a testării şi evaluării şi a fost finalizat planul de testare şi evaluare de acceptanţă pentru acest produs;

• testarea, în poligonul SC AUTOMECANICA SA Moreni, a Autocamionului transport container specializat ATCS ROMAN 21.290 DFAEG realizat de SC ROMAN SA Braşov;

• vizitarea firmei Automecanica Mediaş de către specialiştii Departamentului pentru armamente, firmă care şi-a exprimat intenţia de a se implica în programul

161

“Platforme de transport auto multifuncţionale pe roţi” şi, în acest sens,de a încheia un parteneriat cu SC ROMAN SA Braşov pentru producerea de platforme pe roţi în România;

• aprobarea documentelor de audit al configuraţiei funcţionale şi analiza omologării oficiale pentru Autocamion transport container, achiziţionate de MApN;

• derularea Programului pentru omologarea paraşutei în cruce pentru produsul Lovitura 120 mm de iluminare cu focos ETF-1MT realizat de S. “Tohan” SA / CN ROMARM SA;

• derularea activităţilor specifice de analize şi audituri tehnice necesare omologării produsului Autocamion de transport capacitate medie ACMD, la sediul SC ROMAN SA Braşov;

• derularea activităţilor de testare şi evaluare de acceptanţă şi Audit al Configuraţiei Fizice pentru Cartuş 5,45x39 mm de manevră şi Cartuş 7,62x39 mm de manevră;

• discuţii în vederea identificării nevoilor de investiţii minimale pentru punerea în funcţiune a unor capabilităţi de producţie.

Organizarea de întâlniri cu reprezentanţii asociaţiilor patronale. Astfel, în anul 2017, Patronatul Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM) a solicitat sprijinul Departamentului pentru armamente pentru relansarea pe piaţa internă a operatorilor economici din industria constructoare de maşini. În acest scop, pe parcursul trim. III şi IVs-a realizat evaluarea detaliată a capabilităţilor firmelor membre ale acestei asociaţii, care să ofere informaţiile necesare factorilor de decizie din MApN. Această activitate s-a desfăşurat de către reprezentanţii MApN (reprezentanţi militari, specialişti OMCAS etc.) la sediile firmelor membre PIAROM şi a inclus, pe lângă evaluarea capabilităţilor acestor firme, şi evaluarea Sistemului de management al calităţii implementat. Rapoartele de evaluare întocmite cu această ocazie s-au utilizat în vederea constituirii unei baze de date cuprinzând operatorii economici evaluaţi.

Totodată, au fost identificate elementele de interes care pot face obiectul unor discuţii concrete pe proiecte şi urmează a se propune OCATS includerea firmelor membre PIAROM evaluate pe lista operatorilor economici potenţial realizatori de offset.

Organizarea unor şedinţe comune CFA/Dept.Arm./ furnizori cu obligaţii de offset/OCATS pe diferite domenii; în acest sens, GDELS/MOWAG a întreprins demersuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor de offset prin crearea unui Centru de Mentenanţă la Centrul 84 Mentenanţă şi Recepţie din cadrul SMFT;

Revitalizarea structurilor de cercetare dezvoltare astfel încât acestea să redevină la orizontul anului 2020 motorul dezvoltării industriei naţionale de apărare. Activităţile de cercetare-dezvoltare derulate în perioada analizată au constat, în principal, în:

• participarea la şedinţele Grupului interinstituţional pentru cercetare, dezvoltare, inovare în domeniul securităţii (Ministerul Cercetării şi Inovării, Agenţia Spaţială Română, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Român de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază) pentru promovarea unor proiecte de cercetare top-down cu beneficiar MApN, cu scopul de a finanţa proiecte de cercetare pentru structurile din Forţele Sistemului Naţional de Apărare (FSNA);

• susţinerea activităţilor/proiectelor de cercetare din domeniul apărării prin prezentarea stadiului programului european Acţiunea Pregătitoare în cadrul work shop-ului

162

„Aplicaţii spaţiale în domeniul securităţii: proiecte la nivel european”, organizat de Grupul interinstituţional pentru cercetare, dezvoltare, inovare în domeniul securităţii;

• analizarea, împreună cu Centrul de cercetări medico-militare,a posibilităţii microproducţiei unor antidoturi specifice;

• analiza documentaţiei de execuţie, a planului de testare-evaluare de acceptanţă şi a specificaţiilor de fabricaţie a elementelor componente ale loviturii PG-7 VM cu grenadă antitanc PG-7 M, în vederea recertificării fabricaţiei acestui produs, respectiv Auditul Configuraţiei Fizice;

• transmiterea documentelor de Analiză a Omologării Oficiale şi Auditul Configuraţiei Funcţionale pentru Dispozitiv hidraulic pentru dezacuplarea muniţiilor de artilerie, aprobate de către Autoritatea de decizie în procesul de omologare la nivelul MApN;

• discutarea posibilităţii încheierii unor acorduri între ACTTM şi industria de apărare, în vederea colaborării la execuţia unor prototipuri;

• restructurarea ACTTM in vederea refacerii capacitaţii de proiectare si microproducţie, astfel încât să fie în măsură să răspundă rapid si concret solicitărilor beneficiarilor din MApN.

Refacerea şi consolidarea legăturilor instituţionale între entităţile de cercetare, cele de industrializare şi beneficiar (Armata României); principalele activităţile desfăşurate în acest scop pe parcursul anului 2017 au urmărit:

• promovarea, cu prilejul elaborării normelor secundare de aplicare a Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public privat, a propunerii ca operatorii economici din zona industriei de apărare să poată iniţia proiecte comune împreună cu unităţile de cercetare;

• participarea la şedinţele de analiză a acţiunilor care trebuie desfăşurate în cadrul proiectului de tip “top-down”;

• organizarea şi promovarea concursului naţional de inovare Patriot Fest, pentru încurajarea spiritului inovator şi transferul unor prototipuri către zona operatorilor economici, cu participarea reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Protecţie şi Pază şi ai Asociaţiei New Strategy Center;

• întâlnirea specialiştilor ACTTM cu reprezentanţii companiei SAFRAN, în vederea constituirii unui consorţiu în domeniul cercetării, pentru depunerea unei oferte în cadrul competiţiei de proiecte lansate de EDA în luna mai 2017 pentru subdomeniul „Protecţie la explozie, balistică şi CBRN personalizată pentru personalul militar”, conform prevederilor Acţiunii pregătitoare privind cercetarea pentru apărare (PreparatoryAction on Defence Research - PADR);

• organizarea, de către ACTTM, a unui atelier de lucru cu subiectul: “Prototipuri realizate în MApN” pentru prezentarea a 165 de prototipuri realizate în cadrul Agenţiei;

• lansarea proiectului ”Dezvoltarea si implementarea de soluţii moderne aferente sistemelor de propulsie de turbine cu gaze şi a sistemelor conexe acestora - TURBONAV” – la sediul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI Bucuresti, având ca beneficiar SMFN.

163

Finanţarea de programe de înzestrare din resursele obţinute prin valorificarea tehnicii disponibilizate la nivelul MApN. În perioada de referinţă, prin CN Romtehnica SA (RTH), s-a realizat valorificarea tehnicii militare disponibilizate la nivelul MApN, astfel:

• RTH a făcut publică Lista cu active fixe din excedentul MApN pentru valorificarea la intern prin negociere directă, precum şi lista celor valorificate prin licitaţie publică deschisă;

• au fost publicate anunţuri de selecţie de ofertă şi anunţuri pentru licitaţie publică deschisă pentru valorificarea unor materiale aflate în administrarea MApN;

• veniturile proprii realizate prin valorificare de către CN Romtehnica SA în această perioadă au fost în valoare de 54.622 mii lei.

Desfăşurarea unor întâlniri cu reprezentanţii unor firme străine în vederea identificării oportunităţilor de cooperare cu operatorii economici din industria naţională de apărare; în perioada analizată s-au desfăşurat întâlniri cu:

• reprezentanţii companiei ECA Group din Franţa,în scopul prezentării, de către partea franceză, a unor informări privind simulatoarele pentru vehicule militare terestre;

• reprezentanţii companiilor germane Dynamit Nobel Defence şi Nolte Services, care au susţinut prezentări referitoare la armament portabil pentru infanterie, sisteme de protecţie vehiculelor, sisteme de protecţie împotriva incendiilor, servicii (antrenament, EOD etc.) şi, totodată, şi-au exprimat intenţia de a coopera cu firme româneşti din aceste domenii de activitate;

• reprezentanţii Lockheed Martin referitor la identificarea posibilităţilor de asigurare mentenanţă şi revitalizare avioane F-16 în România - Identificarea şi cuantificarea nevoilor concrete ale MApN;

• reprezentanţii companiei Airbus Helicopters Romania referitoare la oferta de elicoptere H215 şi perspectiva de implicare a SC IAR SA Braşov în producţia acestora;

• reprezentanţii firmei NIMR Automotive LLC, referitoare la oferta de a produce un autoturism blindat din familia AJBAN 4x4, adaptat cerinţelor armatei române;

• delegaţia companiei RAYTHEON, în vederea identificăriiunor parteneri economici în România pentru implicarea acestei firme în derularea viitoarelor contracte de achiziţie şi în operaţiunile compensatorii aferente acestor contracte;

• reprezentanţii firmei GDELS MOWAG, în contextul interesului manifestat de această firmă referitor la implicarea sa în programul “Transportor blindat pentru trupe 8x8” al Armatei şi, totodată, la colaborarea cu industria naţională de apărare pentru realizarea acestui program;

• reprezentanţii firmei Elbit, pentru prezentarea, de către partea israeliană, a posibilităţilor de cooperare referitoare la TBT (Turelă UT 30 MKII), obuzier cal. 155 mm, modernizare tanc TR 85, sisteme de avioane fără pilot, modernizare avion IAR 99 Şoim.

Sprijinirea operatorilor economici din industria de apărare în stabilirea, documentarea şi implementarea unui sistem de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardelor NATO de asigurare a calităţii. În anul 2017, structura de specialitate a Departamentului pentru armamente s-a implicat în sprijinirea

164

implementării sistemului de certificare şi asigurare a calităţii la operatorii economici din industria de apărare şi, în acest sens, a efectuat 11 audituri de certificare,15 audituri de supraveghere şi 7 audituri de recertificare, conform publicaţiilor NATO de calitate din seria AQAP 2000, rezultând un număr de 33 operatori economici cuprinşi în Lista furnizorilor calificaţi ai MApN;

Participarea responsabililor din cadrul Departamentului pentru Armamente în grupurile principale CNAD pentru identificarea oportunităţilor de cooperare cu partenerii NATO – potrivit Calendarului de activitati NATO/CNAD;

Participarea la activităţi sub egida EDA/UE pentru identificarea oportunităţilor de cooperare tehnico-militară:

• participarea conducerii Departamentului pentru armamente la conferinţa anuală a EDA, acest evenimentreprezentând o oportunitate de extindere a cunoştinţelor referitoare la produsele şi echipamentele militare de înaltă tehnologie şiperformanţă din domeniul CyberDefence şi al apărării aeriene, în perspectiva demarării programelor de înzestrare care să satisfacă cerinţeleoperaţionale ale SMFA;

• întâlnirea conducerii Departamentului pentru armamente cu adjunctul asistentului Secretarului general al NATO pentru discutarea problematicii cooperării multinaţionale în domeniul armamentelor;

• întâlnirea specialiştilor Departamentului pentru armamente cu reprezentanţii NCIA, ocazie cu care au fost discutate aspecte legate de CIS static, inclusiv creşterea gradului de implicare a industriei naţionale de apărare în realizarea DCIS, prin realizarea echipamentelor TEMPEST(tranzit case-uri) în România cu implicare unor furnizori naţionali, respectiv UTI şi BST.

Sprijinirea desfăşurării unor evenimente internaţionale (expoziţii, conferinte, seminare, ateliere de lucru):

• iniţierea organizării celei de-a 7 ediţii a Expoziţiei internaţionale dedicate apărării, siguranţei naţionale şi industriei aeronautice Black Sea Defense & Aerospace - BSDA 2018 (redactarea raportului adresat ministrului apărării naţionale, convenirea protocolului de colaborare cu firma organizatoare, informarea structurilor implicate referitor la responsabilităţile care le revin şi solicitarea informaţiilor corespunzătoare organizării activităţii).

• sprijinirea desfăşurării Conferinţei internaţionale Future Indirect Fires Eastern Europe2017,organizată de Centrul Internaţional pentru Calitate şi Productivitate (IQPC) în România, eveniment care a reprezentat atât o oportunitate de cunoaştere de către partenerii externi a posibilităţilor şi performanţelor industriei româneşti de apărare, cât şi o perspectivă pentru dezvoltarea unor viitoare proiecte comune.

6. Pregătirea populaţiei şi teritoriului şi gestionarea inter-instituţională a crizelor de tip militar sau de securitate Pentru realizarea acestui obiectiv major, structurile specializate din cadrul MApN au

întreprins o serie de măsuri pentru:

Conceptualizarea şi dezvoltarea unui Sistem Naţional Integrat de Gestionarea Crizelor / SNIGC (în special în ceea ce priveşte dimensiunea militară a acestuia) racordat la sistemele similare din NATO şi UE, în colaborare cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii;

165

Modernizarea cadrului legislativ în domeniul managementului crizelor, armonizarea proceselor şi documentelor de planificare ale MApN cu cele ale altor instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii;

Dezvoltare a gradului de pregătire a populaţiei, teritoriului şi economiei pentru apărare;

Asigurarea, împreună cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii, a unei forţe întrunite, necesare contracarării eficiente a acţiunilor specifice atât războiului clasic, cât şi celui neconvenţional şi hibrid sau a altor forme de agresiune asimetrică;

Îmbunătăţirea nivelului de interoperabilitate şi eficientizarea utilizării capabilităţilor la nivel naţional pentru asigurarea coerenţei şi complementarităţii pe timpul îndeplinirii misiunilor şi a sarcinilor specifice;

Perfecţionarea mecanismelor şi procedurilor de cooperare între armată şi celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică, securitate naţională pentru gestionarea unor crize / incidente / atacuri de tip terorist, cibernetic, migraţionist etc.;

Sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de urgenţă pentru acordarea de asistenţă populaţiei şi pentru managementul consecinţelor dezastrelor sau a accidentelor tehnologice;

Realizarea unui nivel ridicat al pregătirii pentru mobilizare.

Pregătirea pentru mobilizare în anul 2017 s-a realizat atât secvenţial, în cadrul structurilor militare din compunerea Armatei României, prin formele prevăzute în actele normative specifice în vigoare, cât şi întrunit, împreună cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, prin 6 exerciţii de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare, aprobate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

La mobilizare, gradul de completare cu rezervişti a unităţilor militare faţă de prevederile statelor de organizare pentru război asigură îndeplinirea misiunilor acestora. În cursul anului 2017, la nivelul SMAp a fost elaborat cadrul normativ specific necesar punerii în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari. În baza acestui cadru normativ, au fost planificate, organizate şi desfăşurate activităţi de recrutare şi selecţie pentru 2.271 posturi de gradaţi şi soldaţi rezervişti voluntari. Concluziile desprinse în urma desfăşurării activităţilor din acest an pilot au condus la elaborarea unui proiect de modificare a Legii nr. 270/2015, în sensul creşterii atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar. În acest sens, pentru anul 2018, sunt planificaţi 3698 de gradaţi şi soldaţi rezervişti voluntari.

Asigurarea cu armament, tehnică şi echipamente militare la mobilizare se realizează din rezervele proprii, precum şi prin Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, respectiv prin planurile de rechiziţii de bunuri şi prestări de servicii judeţene. Deşi gradul de asigurare a stocurilor de mobilizare a fost îmbunătăţit, se menţin deficite la unele categorii de echipamente militare, acestea urmând a fi eliminate, gradual, funcţie de resursele financiare alocate. De asemenea, tehnica militară aflată la sfârşitul ciclului de viaţă urmează a fi scoasă din serviciu, pe măsura implementării programelor de înzestrare cu tehnică şi echipamente militare aflate în derulare.

În anul 2017 a continuat procesul de completare a rezervelor proprii cu produse deficitare şi s-a realizat mentenanţa principalelor categorii de tehnică militară.

166

17.  AFACERI INTERNE 

• Dezvoltarea activităţilor de atragere a fondurilor externe nerambursabile și a consolidării cadrului legal existent

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor şi de protecţie a patrimoniului.

• Creşterea capacităţii M.A.I de gestionare a evenimentelor majore.

• Eficientizarea serviciilor publice oferite cetăţenilor de către M.A.I..

• Amplificarea rolului M.A.I în consolidarea prezenţei României în cadrul Uniunii Europene şi la nivel internaţional.

• Intensificarea cooperării Poliţiei Române cu EUROPOL şi cu diferite structuri din sfera UE.

• Îmbunătăţirea bazei materiale a Poliţiei Române şi remedierea neajunsurilor în privinţa dotării şi drepturilor personalului. Prioritizare în materie de cheltuieli.

• Eficientizarea activităţii de obţinere de informaţii prin mijloace specifice care să conducă la anchete mai profunde, urmărindu-se prioritar evaluarea şi recuperarea prejudiciilor de către stat.

• Perfecţionarea dispozitivelor Jandarmeriei Române menite să asigure ordinea publică cu ocazia desfăşurării de acţiuni cu public numeros.

• Executarea fără sincope a pazei și protecției instituționale din responsabilitatea Jandarmeriei Române

• Realizarea în bune condiţii a misiunilor de pază, protecţie şi intervenţie ale infrastructurilor critice, cu luarea măsurilor de prevenire a daunelor din sustrageri ilicite

• Menţinerea vizibilităţii internaţionale robuste a Jandarmeriei Române

• Dezvoltarea relaţiilor şi cooperării Poliției de Frontieră cu structuri similare din ţările UE dar şi cu diverse organisme şi organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniul managementului frontierei şi combaterii criminalităţii transfrontaliere (FRONTEX, EUROPOL, CEPOL, EUBAM, SELEC)

• Dezvoltarea capacităţii de intervenţie prin achiziţionarea de mijloace speciale de intervenţie la incendii, deszăpeziri, inundaţii

• Asigurarea transparenţei activităţilor şi a rezultatelor, precum şi informarea publică corespunzătoare în cazul producerii unor evenimente majore care implică un număr foarte mare de persoane afectate

• Creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, prin întărirea controlului permanent al legalităţii prezenţei în România a cetăţenilor străini

• Combaterea migraţiei ilegale

• Conlucrarea IGI cu toate unităţile M.A.I, în primul rând cu Poliţia de Frontieră, precum şi cu alte instituţii guvernamentale care sunt desemnate să caute un echilibru de securitate pentru populaţie, în condiţiile deciziilor UE în materie

• Îndeplinirea atribuţiunilor pe linia pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, conlucrând cu toate institutiile guvernamentale care au obligaţii în domeniu

• Intensificarea colaborării de profil a DGPI cu structuri similare din statele membre UE şi NATO, SUA şi alţi parteneri strategici

167

În cursul anului 2017 au fost realizate următoarele măsuri din Programul de Guvernare:

Asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor şi de protecţie a patrimoniului În primul semestru al anului 2017 accentul a fost pus pe: îmbunătăţirea activităţii de prevenire a evenimentelor cu impact asupra siguranţei cetăţeanului; prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere; prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor de tip asimetric, cu accent pe cele de tip terorist şi cibernetic, sens în care au fost efectuate următoarele acţiuni:

• Acţionarea zilnică în zona publică, în medie, a peste 91.628 de patrule, dintre care, peste 4.505 de patrule, au acţionat zilnic şi în zona adiacentă unităţilor de învăţământ;

• Desfăşurarea unui număr de 6.228 activităţi preventive în domeniul criminalităţii, în cadrul a 300 de planuri de măsuri/proiecte/campanii, având 354.948 beneficiari;

• Organizarea a 20 acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii infracţiunilor în domeniul transporturi, care au vizat infrastructura feroviară, cerşetoria/vagabondajul şi comerţul ilicit în staţiile CF şi pe trenurile de călători, a taximetriei ilegale, precum şi a accidentelor la trecerea la nivel cu calea ferată;

• Operaţionalizarea a 7 dispecerate de monitorizare zonale în vederea implementării conceptului de monitorizare, supraveghere şi intervenţie în paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor din responsabilitatea Jandarmeriei Române;

• Asigurarea unei intervenţii operative la solicitările prin SNUAU 112, astfel că 81,7% din intervenţiile Poliţiei Române şi 60% din intervenţiile Jandarmeriei Române au avut ca timp mediu de răspuns sub 10 minute;

• Organizarea a 16 acţiuni pentru combaterea principalelor abateri care generează riscul rutier, fiind dispuse 115.311 sancţiuni contravenţionale şi constatate 1.274 fapte penale;

• Destructurarea, în primele cinci luni ale anului 2017, a 86 grupări infracţionale de crimă organizată, 1629 persoane fizice şi persoane juridice fiind trimise în judecată. În domeniul reţelelor specializate în traficul de droguri au fost desfăşurate 474 acţiuni operative, destructurate 24 grupări infracţionale şi 758 persoane fizice şi persoane juridice trimise în judecată;

• Organizarea a 55 întâlniri operaţionale cu Europol şi statele membre, fiind asigurată implicarea Poliţiei Române în activităţi circumscrise Ciclului de Politici UE;

• Derularea de activităţi specifice implementării proiectului PolHumint (conferinţa pentru deschiderea proiectului; prima şedinţă trimestrială de informare cu privire la stadiul proiectului; seturile de documente - caiete de sarcini, referate de necesitate) pentru demararea procedurilor de achiziţie a următoarelor mijloace: camere video utilizate de către structurile de operaţiuni speciale, autovehicule utilizate în culegerea informaţiilor, echipamente periferice destinate printării/prezentării produselor analitice, resurse IT&C;

• Punerea în aplicare a 4 planuri de acţiune în domeniul arme, explozivi şi substanţe periculoase, respectiv:

168

- Combatere Braconaj Cinegetic – finalizat la 28.02.2017 cu următoarele rezultate: 360 infracţiuni constatate; 126 arme, 3.433 bucăţi muniţie, 1.066 kg vânat confiscate şi un autovehicul indisponibilizat ;

- THUNDERBIRD – combaterea infracţiunilor comise în domeniul braconajului cinegetic şi a contrabandei cu produse obţinute din săvârşirea infracţiunilor – rezultate: 45 dosare penale; 61 persoane cercetate ;

- Acţiune de verificare a persoanelor juridice autorizate să deţină şi să folosească arme şi muniţii şi care gestionează poligoanele de tragere – rezultate: 28 infracţiuni de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor constatate; 38 de arme şi 684 bucăţi muniţie indisponibilizate în vederea confiscării; 400 arme şi 946 cartuşe ridicate în vederea casării; 90 sancţiuni contravenţionale dispuse în valoare de 74.418 lei;

- Planul de acţiune ”Pirotehnic” – rezultate: 129 dosare penale; 147 persoane cercetate; 11 sancţiuni contravenţionale aplicate în valoare de 14.800 lei.

• Participarea la exerciţiul ALERTEX 2017 (parte integrantă a exerciţiului multianual HISTRIA), organizat la Constanţa în perioada 28-31.03.2017, care are ca scop antrenarea structurilor M.A.I şi MApN cu privire la intervenţiile de căutare – salvare pe mare şi controlul zonelor interzise (pescuit şi supraveghere conducte magistrale de petrol şi gaze), precum şi contracararea acţiunilor de terorism / spionaj în zona platformelor marine;

• Desfăşurarea de activităţi în cadrul Programului ”Saptămâna Altfel”, cu 100 beneficiari, fiind lansată, pe pagina de Facebook a Poliţiei Române, Campania ”Dăruieşte Timp, Dăruieşte Viaţă!”;

• Derularea în domeniul prevenirii traficului de persoane, a unui număr de 33 campanii/proiecte/iniţiative şi 479 activităţi de prevenire, având un număr de 25.835 beneficiari direcţi;

• Organizarea, în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie a unui număr de 223 sesiuni de informare cu 5.600 persoane. De asemenea, au fost organizate 21 de campanii locale de informare, educare, conştientizare şi prevenire pentru reducerea riscului de victimizare sau de implicare în activităţi infracţionale;

• Intensificarea activităţilor de control al legalităţii prezenţei în România a cetăţenilor străini, fiind organizate 1.953 acţiuni operative, în urma cărora a fost destructurat un grup infracţional şi au fost depistate 603 persoane cu şedere ilegală pe teritoriul naţional;

• Desfăşurarea a 155 acţiuni în vederea combaterii muncii nedeclarate a străinilor;

• Modernizarea infrastructurii IT şi interconectarea sistemului informatic de management al străinilor cu portalul de consultări interne al MAE;

• Valorile de trafic înregistrate în punctele de frontieră în trimestrul I 2017 au fost de 21.146.993 persoane şi 6.070.834 mijloace de transport;

• Aplicarea măsurii de nepermitere a intrării în România pentru 1.226 cetăţeni străini (în creştere cu 11,2% faţă de trimestrul I 2016); depistarea a 1.666 persoane în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei (de aproximativ 4 ori mai mult comparativ cu perioada similară 2016); depistarea 635 persoane implicate în migraţia ilegală, fiind identificate 56 călăuze/facilitatori;

169

• Constatarea a 3.475 fapte de natură infracţională şi au fost aplicate 3.650 sancţiuni contravenţionale în valoare de 3.125.392 lei;

• Reţinerea în vederea confiscării a 547.113 pachete ţigări cu o valoare aproximativă de 4.898.606 lei;

• Identificarea şi destructurarea a 16 grupuri organizate (conform Legii 39/2003) în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost identificate 78 persoane;

• Luarea de măsuri de dispunere a forţelor şi mijloacelor în proximitatea liniei de frontieră, pe aliniamentul I, în scopul blocării grupurilor de migranţi;

• Întărirea dispozitivelor de control la frontieră, inclusiv prin măsuri de detaşare a personalului şi de transferare a unor mijloace tehnice de supraveghere şi mobilitate, în vederea creşterii capacităţii operative;

• Desfăşurarea, în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice, a unui număr de 50 acţiuni operative, 165 persoane fiind cercetate, 24 persoane reţinute, 16 arestate, 9 plasate sub control judiciar. De asemenea, au fost dispuse măsuri asigurătorii în valoare totală de 5.412.869 lei;

• Asigurarea participării la seminarul NATO "Ameninţări Hibride", organizat la Bucureşti, în perioada 21-23.02.2017, care a avut ca scop îmbunătăţirea dialogului şi consolidarea relaţiilor între instituţiile statului cu responsabilităţi în domeniul combaterii ameninţărilor hibride. În acest context, au fost analizate elemente ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ce pot constitui vulnerabilităţi în faţa ameninţărilor de tip hibrid şi s-au propus soluţii pentru prevenirea producerii şi contracararea efectelor acestora.

În semestrul al doilea al anului 2017 accentul a fost pus pe: reducerea numărului evenimentelor soldate cu afectarea sănătăţii cetăţenilor sau cu pierderi de vieţi omeneşti; reducerea numărului evenimentelor soldate cu daune de ordin material asupra statului şi proprietăţii private; acordarea de sprijin cetăţenilor la producerea de accidente de orice natură, crime, jafuri, incendii, calamităţi, pandemii, acte antisociale, droguri, proxenetism şi altele, sens în care s-au efectuat următoarele:

• Asigurarea prezenţei în segmentul stradal a unei medii zilnice de 5.377,275 patrule, cu o medie zilnică a efectivelor de 9.378,3125

• Asigurarea ordinii publice – 29.507 misiuni

• Desfăşurarea de activităţi de prevenire: 5.221 activităţi preventive în domenii legate de siguranţa persoanei şi a patrimoniului, pentru 490.853 persoane

• Sesizarea cu privire la 78.144 infracţiuni contra persoanei şi 102.719 infracţiuni contra patrimoniului public şi privat

• Intervenţia la 612.282 solicitări la numărul unic „112”

• Executarea a 10.842 de mandate de aducere

• Desfăşurarea a 12.635 activităţi de colaborare/cooperare de către reprezentanţi ai Jandarmeriei Române: cu alte structuri M.A.I – 6.433; cu organele judecătoreşti – 1.488; cu alte instituţii/structuri ale statului – 4.311; acţiuni speciale – 298 (cu Parchetul, DIICOT, DNA, DGA, BCCO, ANAF, ANP, alte instituţii)

170

• Executarea a 16.128 de misiuni de transport: transporturi speciale – 2.158; transporturi de bunuri şi valori – 3.666; transporturi de corespondenţă clasificată – 10.304

• Admiterea la tratament ca urmare a consumului de droguri în programele de asistenţă ale Agenţiei Naţionale Antidrog – 4.788 beneficiari

• Activităţi de acordare de sprijin victimelor traficului de persoane – 1. 554 activităţi

• Activităţi de prevenire a traficului de persoane - 659 activităţi

Creşterea capacităţii M.A.I. de a gestiona evenimente majore În primul semestru al anului 2017, s-au efectuat următoarele:

• Înfiinţarea a 7 puncte de lucru ale subunităţilor de intervenţie în situaţii de urgenţă (Bretea Română, jud. Hunedoara; Curtici, jud. Arad; Chirnogeni, judeţul Constanţa; Dobroteşti, judeţul Teleorman; Sărmăşag, judeţul Sălaj; Lechinţa, judeţul Bistriţa Năsăud; Vaslui, judeţul Vaslui) pentru reducerea timpului de răspuns;

• Instituirea Serviciului operativ de 24 ore /7 zile la Unitatea Specială de Aviaţie Bucureşti, în celelalte unităţi speciale de aviaţie, serviciul în afara orelor de program realizându-se de la domiciliu, datorită lipsei personalului navigant;

• Desfăşurarea unui număr de 25 cursuri în vederea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă, la care au participat a 623 reprezentanţi ai instituţiilor prefectului şi personal cu funcţii de conducere din administraţia publică locală, servicii descentralizate şi deconcentrate;

• Asigurarea participării la Seminarul grupului comun de planificare al NATO în domeniul rezilienţei pregătirii urgenţelor civile, activitatea având la bază declaraţia finală a SUMMIT-ului NATO de la Varşovia;

• Elaborarea procedurii privind modul integrat de alertare şi intervenţie în cazul identificării victimelor dezastrelor din punct de vedere criminalistic;

• Finalizarea centralizatorului cuprinzând criteriile de încadrare ca situaţii speciale pentru 43 de tipuri de riscuri subsumate situaiilor de urgenţă (conform HG nr. 557/2016) şi 4 pentru ordine publică pentru eficientizarea gestionării, în mod integrat, a situaţiilor speciale sau de criză, în funcţie de amploarea acestora;

• Completarea chestionarului „DEFENCE PLANNING CAPABILITY SURVEY”, de către coordonatorii celor 6 grupuri de lucru pe rezilienţă, în baza căruia se va realiza evaluarea stadiului implementării la nivel naţional a conceptului de rezilienţă;

• Organizarea a 4 întâlniri GISAR – 2 coordonate de către M.A.I şi 2 coordonate de către Administraţia Prezidenţială/Departamentul Securităţii Naţionale, în urma cărora au fost elaborate şi transmise două informări la DSN, precum şi propunerile M.A.I privind actualizarea/îmbunătăţirea ”Planului pentru implementarea deciziilor adoptate la Summit-ul de la Varşovia, cu implicaţii pentru România”, aprobat prin HCSAT nr. 134/2016;

• Operaţionalizarea a 6 grupuri de lucru aferente cerinţelor de rezilienţă, M.A.I fiind reprezentat în cadrul a 4 grupuri de lucru, respectiv: rezilienţa resurselor de hrană şi apă, deplasarea necontrolată a populaţiei, gestionarea victimelor multiple şi rezilienţa sistemelor de comunicaţii civile, asigurând coordonarea pentru 2 dintre acestea;

• Organizarea, în perioada 27 – 29 martie 2017, a întâlnirilor oficiale ale Comitetului NATO de planificare pentru urgenţele civile;

171

• Demararea procedurii de achiziţie de aparatură medicală, în vederea dotării, modernizării şi extinderii, după caz, a UPU pentru a fi pregătite cu un răspuns adecvat la apariţia unor evenimente majore şi a situaţiilor de urgenţă, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii;

• Iniţierea discuţiilor cu Ministerul Sănătăţii şi STS în vederea exitinderii sistemului de telemedicină şi reabilitării echipamentelor care asigură funcţionarea acestuia;

• Demararea, împreună cu factorii responsabili din cadrul autorităţilor publice locale şi directorii de şcoli, a procesului de constituire a dosarului necesar pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, în vederea reducerii numărului de construcţii cu destinaţia instituţiilor de învăţământ care funcţionează fără acest act de autorizare;

• Furnizarea de asistenţă internaţională constând în bunuri materiale pentru Ucraina, urmare a exploziei produsă la depozitul de muniţie din Regiunea Kharkiv;

• Asigurarea participării la lucrările Grupului Interministerial Strategic privind prezenţa Aliată Adaptată în România (GISAR), în vederea îndeplinirii obiectivului naţional „Creşterea rezilienţei la întreg spectrul de ameninţări, inclusiv hibride” pentru implementarea conceptului de rezilienţă în situaţii de criză, în special implementarea cerinţei de bază „Rezilienţa resurselor de apă şi hrană”;

• Elaborarea proiectului Ordinului privind raportarea, monitorizarea evenimentelor, acţiunilor, misiunilor, aspectelor de interes operativ precum şi a situaţiilor speciale;

În semestrul al doilea al anului 2017, s-au efectuat următoarele:

• Infiinţarea unui punct de lucru temporar în cadrul ISUJ Tulcea, pentru perioada sezonului estival;

• Infiinţarea a 6 puncte de lucru permanente: în localitatea Rociu, jud. Argeş; în localitatea Moieciu, jud. Braşov; în localitatea Flămânzi, jud. Botoşani; în localitatea Drăgăneşti Vlaşca, jud. Teleorman; în localitatea Cogealac, jud. Constanţa; în localitatea Năruja, jud. Vrancea;

• Desfăşurarea exerciţiului privind activitatea forţelor de intervenţie componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, pentru gestionarea unei situaţii de urgenţă generată ca urmare a producerii unui accident nuclear sever la CNE KOZLODUI ,,OLTENIA 2017”. Exerciţiul de tip EXCOM (exerciţiu de conducere, cu forţe şi mijloace în teren) s-a desfăşurat pe două paliere, simultan, în perioada 02-06.10.2017, având drept scop verificarea capacităţii de reacţie a autorităţilor administraţiei publice centrale, locale şi a forţelor de intervenţie, pentru conducerea acţiunilor de limitare şi înlăturare a efectelor unui accident nuclear sever produs la CNE Kozlodui, Bulgaria;

• Desfăşurarea exerciţiului naţional de tip EXCON (exerciţiu de conducere) pentru antrenarea structurilor de conducere şi răspuns în cazul producerii unui seism major ,,SEISM 2017”, având drept scop verificarea şi validarea Concepţiei naţionale de răspuns post-seism, a modului de răspuns potrivit ipotezei 1, consecinţa B – seism major cu epicentrul în zona Vrancea, precum şi implementarea lecţiilor identificate în urma exerciţiului ”SEISM 2016”;

• Desfăşurarea exerciţiului pentru verificarea funcţionării sirenelor de alarmare publică prin acţionarea acestora la nivel naţional, care a vizat înştiinţarea/prealarmarea centrelor operaţionale judeţene/Bucureţti-Ilfov privind probabilitatea apariţiei

172

pericolului atacului din aer, prealarmarea judeţelor/ municipiului Bucureşti despre probabilitatea producerii atacurilor aeriene şi verificarea funcţionării sistemului de alarmare prin acTionarea sirenelor electrice şi electronice de alarmare a populaţiei, la introducerea semnalului Prealarmă aeriană;

• Desfăşurarea exerciţiului de conducere fără acţiunea fortelor şi mijloacelor în teren ,,THRACIA 2017”, având drept scop verificarea viabilităţii Planului de intervenţie comună şi a procedurilor asociate, în vederea îmbunătăţirii cooperării în cazul situaţiilor de urgenţă în zona transfrontalieră România-Bulgaria, pentru salvarea/protejarea vieţii, bunurilor, obiectelor de patrimoniu şi diminuarea pagubelor;

• Desfăşurarea exerciţiului de conducere fără acţiunea forţelor şi mijloacelor în teren „PRUT 2017”, având drept scop verificarea viabilităţii Planului de intervenţie comună şi a procedurilor asociate, precum şi antrenarea personalului din structurile operative (comandă şi intervenţie) ale IGSU din România şi IGSU din Republica Moldova, precum şi ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Poliţiei, Serviciului Vamal pentru punerea în aplicare a acestora;

• Desfăşurarea exerciţiului pentru verificarea funcţionării sirenelor de alarmare publică prin acţionarea acestora la nivel naţional. Scenariul a vizat înştiinţarea/prealarmarea centrelor operaţionale judeţene Bucureşti-Ilfov privind probabilitatea apariţiei pericolului atacului din aer, prealarmarea judeţelor/ municipiului Bucureţti despre probabilitatea producerii atacurilor aeriene şi verificarea funcţionării sistemului de alarmare prin acţionarea sirenelor electrice şi electronice de alarmare a populaţiei, la introducerea semnalului „Alarmă la dezastre”. Exerciţiul a avut ca principal scop antrenarea personalului din cadrul Centrului Operaţional Naţional, Centrul de Comunicaţii şi Informatică, Centrelor Operaţionale Judeţene/Bucureşti-Ilfov şi al autorităţilor administraţiei publice locale, pregătirea populaţiei prin cunoaşterea semnificaţiei semnalelor de alarmare şi verificarea funcţionării sirenelor de alarmare publică;

• Implementarea în curs a sistemului de avertizare a populaţiei pentru situaţii de urgenţă „Ro Alert” şi achiziţionarea a 42 de autocamioane speciale pentru situaţii de urgenţă, prevăzute cu sistem hidraulic de încărcare – descărcare;

• Inchiderea a 23 puncte de lucru temporare. Pe timpul operaţionalizării acestora, echipajele din componenţă au efectuat 3.094 de intervenţii (94% reprezentând acordarea primului ajutor calificat), având ca efect salvarea a 210 persoane şi acordarea asistenţei medicale la 2.885 persoane;

• Încheierea a 136 contracte în cadrul proiectului de voluntariat Salvator din pasiune (număr total de voluntari – 4.309), personalul voluntar participând la 5.073 intervenţii şi 278 acţiuni de informare preventivă;

• Continuarea demersurilor privind realizarea de poligoane de instruire pentru personalul operativ în domeniul situaţiilor de urgenţă, prin intermediul accesării de fonduri europene nerambursabile;

• Recepţia obiectivului de investiţii „Modernizare spaţii la sediul ISUJ Prahova şi a Detaşamentului de pompieri 1 Ploieşti” şi avizarea a două noi obiective de investiţii: racord la reţeaua de canalizare la Secţia de pompieri Craiova; garaj autospeciale din elemente de construcţie uşoară la ISUJ Vâlcea;

173

• Participarea la exerciţiile NOBLE JUMP-17 şi Saber Guardian (exerciţii multinaţionale NATO, cu participarea a 7 ţări membre NATO);

• Participarea la exerciţiului multinaţional Scutul de foc – creşterea interoperabilităţii şi capacităţii de acţiune a subunităţilor de artilerie terestră, folosind tehnici/tactici specifice NATO.

Eficientizarea serviciilor publice oferite cetăţenilor de către M.A.I. În primul semestru al anului 2017, accentul a fost pus pe creşterea eficienţei

instituţionale a M.A.I, inclusiv din perspectiva managementului resurselor umane, realizându-se următoarele:

• Alocarea de fonduri bugetare pentru Reabilitarea centrelor de reţinere şi arest preventiv în scopul creşterii numărului de locuri şi a îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie (10.000 mii lei, prin bugetul pe anul 2017, Titlul II „Bunuri şi servicii”);

• Susţinerea programului multianual de reabilitare a unor sedii ale unităţilor de poliţie/jandarmi/pompieri (3.000 mii lei, prin bugetul pe anul 2017, Titlul II „Bunuri şi servicii”);

• Încheierea de contracte subsecvente în cadrul Proiectului Multirisc - Modulul I, finanţat prin POIM 2014-2020, în valoarea de 84 mil. Lei;

• Asigurarea măsurilor necesare pentru acoperirea deficitului de personal la nivelul M.A.I, în anul 2017: la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor vacante (prin încadrare directă sau trecere în corpul ofiţerilor de poliţie/ofiţerilor a agenţilor de poliţie/maiştrilor militari/ subofiţerilor), finalizate la sfârşitul anului 2016, au fost declaraţi admişi 3.811 de candidaţi;

• Deblocarea a 106 funcţii vacante existente în statele de organizare a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, în vederea organizării concursurilor de ocupare şi a fost aprobată H.G. nr. 136/2016 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2017-2018 (1.434 de locuri pentru anul I, învăţământ militar).

În semestrul al doilea al anului 2017, accentul a fost pus pe alocarea de fonduri consistente în dotarea tehnică pentru garantarea unui salt sensibil pozitiv al serviciului public oferit populaţiei, sens în care s-au realizat următoarele:

• Asigurarea de facilităţi de depunere online a solicitărilor de servicii specifice M.A.I, la nivelul lunii decembrie 2017 fiind în funcţiune facilităţi de programare online a solicitărilor de servicii specifice M.A.I, după cum urmează:

- pentru înmatricularea vehiculelor – 41 - pentru eliberarea autorizaţiei provizorii de circulaţie – 32 - pentru preschimbarea permisului de conducere – 29 - pentru examinarea în vederea obţinerii permisului de conducere – 16

• Operaţionalizarea unui nou punct de lucru al Serviciilor Publice Comunitare pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple mun. Bucureşti situat în Centrul Comercial Plaza România, suplimentându-se în acest mod numărul de complete de preluare cereri de paşapoarte. Astfel, începând cu data de 21.08.2017, la nivelul mun. Bucureşti, sunt funcţionale 31 de ghişee de preluare cereri de eliberare paşapoarte simple temporare şi simple electronice şi 8 ghişee de eliberare a paşapoartelor;

174

• Operaţionalizarea platformei pentru programarea online a cetăţenilor în vederea depunerii cererilor de eliberare a paşapoartelor, disponibilă la adresa www.epasapoarte.ro la nivelul a 24 judeţe. Acest proiect pilot se află în proces de extindere la nivelul tuturor S.p.c.e.e.p.s.;

• Desfăşurarea de activităţi aferente implementării cărţii electronice de identitate (CEI): - asigurarea participării în cadrul grupurilor de lucru organizate la nivelul

Secretariatului General al Guvernului şi al Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii de la nivelul Parlamentului pentru clarificarea aspectelor tehnice şi procedurale/legale de utilizarea CEI;

- consultarea ministerelor avizatoare privind proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români (punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate) şi finalizarea procedurilor în vederea aprobării acestuia;

- aprobarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români în şedinţa de Guvern din data de 26 octombrie 2017, fiind trimis Parlamentului în vederea adoptării;

• Desfăşurarea de activităţi aferente implementării Sistemului Informatic Integrat de Emitere a Actelor de Stare Civilă (SIIEASC):

- participarea în cadrul şedinţelor organizate la nivelul Secretariatului General al Guvernului împreună cu reprezentanţii MCSI-UIP POAT, în vederea discutării unor aspecte referitoare la stadiul proiectului SIIEASC

- participarea la reuniunile săptămânale ale grupului de lucru interministerial, împreună cu reprezentanţii tuturor structurilor implicate în implementarea proiectului SIIEASC, având ca scop estimarea bugetară a fiecărei componente din proiect, definitivarea ghidului solicitantului pentru Programul Operaţional Competitivitate, optimizarea bugetului şi stabilirea activităţilor pe SIIEASC

- preluarea leadershipului pentru proiectul SIIEASC de către M.A.I - transmiterea către Autoritatea de management şi OIPSI (Organismul Intermediar

pentru Promovarea Societăţii Informaţionale) de observaţii şi propuneri cu privire la Ghidul solicitantului, document supus dezbaterii publice la data de 10.10.2017

- lansarea în data de 27.11.2017, de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate, a Ghidului Solicitantului ,,Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data-secţiunea e-guvernare şi interoperabilitate” şi a apelului de proiecte în cadrul căruia se va finanţa acest proiect;

• Desfăşurarea de activităţi aferente implementării unui hub de servicii prin consolidarea unui Data Center (Centrul de Furnizare Servicii IT) la nivelul M.A.I, care v-a asigura inclusiv soluţii de back-up, disaster recovery şi business continuity:

- identificarea ca sursă de finanţare a Programului Operaţional Competitivitate, Axa prioritară 2 - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, Acţiunea 2.3.1 - Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii

175

sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data;

- elaborarea şi transmiterea la MCSI a draftului fişei sintetice a proiectului - transmiterea către Autoritatea de management şi OIPSI de observaţii şi propuneri

cu privire la Ghidul solicitantului, supus dezbaterii publice la data de 10 octombrie 2017

• Desfăşurarea de activităţi aferente implementării unui proiect de consolidare a infrastructurii de comunicaţii în nodurile care constituie core-ul reţelei integrate de comunicaţii voce-date a M.A.I la nivel teritorial, în scopul creşterii securităţii şi capacităţii de prelucrare a datelor prin implementarea unor tehnologii noi:

- elaborarea proiectului ”Consolidarea core-ului Reţelei de Comunicaţii Integrate Voce-Date a M.A.I la nivel naţional”, inclus în Programul Naţional aferent Fondului pentru Securitate Internă, componenta Cooperare poliţienească. Durata acestui proiect este de 42 de luni, începând de la data semnării Deciziei de finanţare nerambursabilă nr. 17 din 31.08.2017. În prezent, este în curs de derulare activitatea de redactare a caietului de sarcini, parte a documentaţiei de atribuire ce urmează să fie elaborată în vederea iniţierii procedurii de achiziţie publică aferentă atribuirii contractului principal (CORE RCVD CP);

• Simplificarea procedurilor şi a formularisticii aferente serviciilor publice oferite cetăţenilor de M.A.I: - desfăşurarea de activităti de modificare/actualizare/completare a cererilor/

formularelor aferente serviciilor publice specifice Poliţiei Române şi postarea acestora pe site-ul www.politiaromana.ro

- aprobarea OM.A.I nr. 58/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind proceduri referitoare la înmatricularea vehiculelor şi permisului de conducere.

Amplificarea rolului M.A.I. în consolidarea prezenţei României în cadrul Uniunii Europene şi la nivel internaţional

Activităţile circumscrise domeniului au vizat, în special extinderea şi intensificarea cooperării cu partenerii comunitari în domeniile specifice M.A.I şi participarea activă a M.A.I la pregătirile pentru exercitarea în cele M.A.I bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019. În acest sens, în primul semestru al anului 2017 au fost desfăşurate următoarele activităţi:

• S-a participat la 7 operaţiuni comune – 4 la frontiera terestră, 2 la frontiera maritimă şi 1 la frontiera aeriană, precum şi în cadrul unui proiect SGO, cu: 125 poliţişti de frontieră; 1 navă maritimă de patrulare de tip CPV; 3 autospeciale cu termoviziune; 21 autoturisme de patrulare sau de serviciu; 3 echipaje canine. De asemenea, aproximativ 330 poliţişti de frontieră români fac parte din rezerva EBCGT (European Border and Coast Guard Team) fiind disponibili a participa, la solicitare, la operaţiuni comune organizate de Agenţia FRONTEX;

• Au fost salvate peste 600 persoane, ce intenţionau să intre ilegal în Europa la bordul unor ambarcaţiuni improvizate, în acţiunile desfăşurate în Marea Egee, în cadrul a 9 intervenţii;

• S-au desfăşurat 2 activităţi de cooperare în cadrul PCC SEE (Police Cooperation Convention for Southeast Europe Secretariat). Au fost lansate discuţii la nivel de lucru

176

cu şeful Secretariatului PCC SEE pentru identificarea unor noi activităţi care vor putea fi realizate în continuare pe timpul Preşedinţiei române a PCC SEE;

• Au fost realizate/revizuite/actualizate următoarele documente:

- Posibile priorităţi ale României în domeniul afacerilor interne în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE;

- Inventar indicativ al evenimentelor care ar putea fi organizate în România pe perioada Preşedinţiei Consiliului UE;

- Lista persoanelor desemnate să îndeplinească funcţiile de preşedinţi grupuri de lucru, vice-preşedinţi şi rezerve ale acestora

- Lista grupurilor de lucru pe domeniul afaceri interne.

De asemenea, în semestrul al doilea al anului 2017, eforturile instituţionale au fost direcţionate cu prioritate pe:

Intensificarea cooperării Poliţiei Române cu EUROPOL şi cu diferite structuri din

sfera UE Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Detaşarea a 42 poliţişti experţi nationali, la instituţii UE (EUROPOL, EUROJUST, OLAF, SEAE, EMCDDA);

• Participarea a 36 de poliţişti din cadrul IGPR la misiuni internaţionale de mentinere a păcii: MONUSCO Congo – 5; MINUSTAH Haiti – 5; MINUSMA Mali – 2; UNMISS Sudanul de Sud – 4 ; UNFICYP Cipru – 2; UNMIL Liberia – 1; EUAM Ucraina – 3; OSCE Ucraina – 8; EUMM – Georgia – 6;

• Participarea la 35 activităţi asociate EMPACT, organizate sub egida Ciclului de Politici 2014-2017, precum şi la întâlnirea strategică a membrilor Grupului EMPACT privind Planul Operaţional de Acţiune ”Firearms” 2017 din cadrul Ciclului de Politici UE 2014-2017, organizată la sediul Eurojust din Haga, Olanda), în perioada 28-29 septembrie 2017 ;

• Participarea la 15 întâlniri operaţionale desfăşurate în cadrul EUROPOL;

• Participarea la activităţile grupului de lucru DAPIX; domenii vizate: cooperarea poliţienească, bune practici privind realizarea schimbului de informaţii pentru implementarea Directivei 2016/681, procesarea datelor PNR (Registrul cu numele călătorilor), chestionarul referitor la structura şi procesele din cadrul SPOC (Punctelor Unice de Contact). În urma participării a rezultat o listă de acţiuni privind strategia de management al informaţiilor; facilitarea schimbului de informaţii de interes poliţienesc şi protecţia datelor, combaterea noilor forme de ameninţare la adresa securităţii U.E;

• Participarea la grupul Schengen Matters (format Acquis Schengen) privind definiţia “hit-ului”, alertele preventive şi verificările discrete; în urma participării a rezultat o propunere de regulament privind Sistemul de Informaţii Schengen;

• Participarea la Grupul de lucru Schengen Matters în Bruxelles/Belgia; domeniul vizat: Sistemul de informaţii Schengen, modelul SPOC, utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen de către EUROPOL ;

• Participarea la întâlnirea şefilor Unităţilor Naţionale Europol – HENU ;

177

• Participarea în cadrul grupului ATLAS, care reuneşte 41 formaţiuni de intervenţie ale poliţiilor statelor membre ale U.E;

• Participarea la reunirea regională privind schimbul de informaţii şi coordonarea securităţii nucleare în zona Balcanilor (Albania Tirana) organizată de CNCAN;

• Participarea la întâlnirea operaţională privind furturile ce au ca obiect componente ale panourilor fotovoltaice (Udine-Italia);

• Participarea la Convenţia şefilor de Poliţii Europene (EPCC), organizată în Haga; domeniul vizat: noile forme de ameninţări la adresa securităţii interne a U.E., combaterea crimei organizate ;

• Participarea la Reuniunea Comitetul SIS - VIS (Format SIS) în Bruxelles/Belgia; domeniul vizat: actualizări din partea eu-LISA, raportul preşedintelui SIS II AG asupra lucrărilor grupului consultativ, proiectul AFIS, definiţia RPO/RTO, utilizarea câmpului ”tipul infracţiunii” pentru semnalările de tip art. 24, actualizări privind catalogul de recomandări şi bune practici ;

• Organizarea a 23 întâlniri operative şi 2 întâlniri strategice la nivelul structurilor de crimă organizată din sfera U.E. Principalele concluzii rezultate în urma acestor activităţi au fost:

- continuarea cooperării cu structurile similare din statele europene în vederea soluţionării cauzelor aflate în lucru;

- diseminarea tehnicilor şi aspectelor practice dobândite pe durata întâlnirilor către ceilalţi ofiţeri ai structurilor specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române;

- folosirea în activitatea operativă a punctelor de contact obţinute, cu respectarea canalelor oficiale prevăzute pentru cooperarea internaţională;

- continuarea cooperării în interes operativ cu autorităţile din celelalte state, precum şi cu autorităţile din SUA, în domeniul combaterii traficului internaţional de droguri de risc şi de mare risc şi a infracţiunilor de spălare de bani ;

- participarea României la alte activităţi subsecvente.

• Participarea la acţiunea Global Airport Action Day ;

• Participarea la întâlnirea şefilor Punctelor Unice de Contact (SPOC);

• Participarea la Reuniunea Internaţională a ofiţerilor de contact european a OIPC-INTERPOL, în Lyon, Franţa; domeniul vizat: realizarea schimbului de informaţii prin intermediul canalului Interpol;

• Participarea la misiunea de evaluare a Spaniei în domeniul SIS/SIRENE;

• Participarea în cadrul reunirii ţărilor Forumului Salzburg, în Varşovia, Polonia; domeniul vizat: schimbul de informaţii între statele membe ale forumului de la Salzburg - optimizarea utilizării canalelor de schimb de informaţii la nivel internaţional, funcţionarea SPOC şi optimizarea sistemului EUCARIS;

• Participarea la seminarul cu tema Investigaţii pe domeniul Darknet - bune practici şi provocări, la sediul EUROPOL;

• Participarea la grupul de lucru SCEPYLT privind transferul materialelor explozive în Spania, Madrid;

178

• Cooperarea cu autorităţile franceze în vederea documentării activităţii infracţionale, vizând deţinerea de arme, a unor cetăţeni români stabiliţi în Lyon, Franţa;

• Desfăşurarea de activităţi în cadrul proiectului SIRAS (Întărirea capacităţii de combatere a traficului de arme în sud-estul Europei).

Îmbunătăţirea bazei materiale a Poliţiei Române şi remedierea neajunsurilor în privinţa dotării şi drepturilor personalului. Prioritizare în materie de cheltuieli

Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Analizarea necesităţii achiziţionării bunurilor materiale de resort logistic şi stabilirea modului de desfăşurare a procedurilor de achiziţie, în contextul asigurării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene 2019;

• Verificarea, în vederea dotării structurilor subordonate IGPR, a 50 de arme de foc provenite din confiscări;

• Avizarea a 10 specificaţii tehnice pentru autovehicule necesare îndeplinirii misiunilor specifice şi a 47 specificaţii tehnice pentru bunuri de resort armament şi tehnică specială;

• Încheierea acordurilor-cadru de:

- furnizare Mijloace tehnice pentru supravegherea traficului rutier, măsurarea şi înregistrarea vitezei de deplasare a autovehiculelor, în regim staţionar, bazat pe utilizarea undelor laser

- furnizare Etilometre

- furnizare Truse criminalistice universale;

• Actualizarea Situaţiei acordurilor cadru la nivelul inspectoratelor generale cu privire la stadiul dotării cu mijloace de transport, armament şi tehnică specială;

• Demararea procedurii de achiziţie pentru încheirea acordurilor-cadru pentru furnizare mijloace de transport auto: 5400 de autovehicule de patrulare şi 100 de autovehicule pentru muncă operativă;

• Demararea procedurii de achiziţie pentru încheierea unui acord-cadru de furnizare mijloace de protecţie antiglonţ- durata 48 luni;

• Achiziţionarea a 17 autospeciale de intervenţie, în valoare totală de 3.471.353 lei în cadrul proiectului „Creşterea capacităţii de intervenţie a Poliţiei Române în combaterea terorismului”;

• Recepţionarea a 6 autospeciale din cele 5 loturi de autovehicule, ce totalizează 222 unităţi, în valoare estimată de 17.037.000 lei şi achiziţionarea a 216 autovehicule, ce au intrat în dotarea structurilor de combatere a criminalităţii organizate, în cadrul proiectelor ,,Întărirea capacităţii structurilor de luptă împotriva traficului de droguri” şi ,,Consolidarea capacităţii de combatere a traficului de persoane”;

• Încheierea de contracte subsecvente pentru furnizarea de veste antiglonţ, în valoare totală de 1.071.000 lei

• Dezvoltarea unui sistem integrat de management al resurselor instituţionale (SIMRI): a fost constituit grupul de lucru în vederea definirii conceptului privind organizarea şi funcţionarea SIMRI, context în care s-a stabilit structura documentelor care fac obiectul procesului de programare a resurselor şi s-a elaborat calendarul acţiunilor,

179

au fost formulate propuneri şi observaţii de către structurile M.A.I în vederea definitivării conceptului SIMRI. În prezent, acestea sunt analizate în vederea identificării acţiunilor optime care vor fi implementate.

Eficientizarea activităţii de obţinere de informaţii prin mijloace specifice care să conducă la anchete mai profunde, urmărindu-se prioritar evaluarea şi recuperarea prejudiciilor de către stat.

• Principalele acţiuni întreprinse de structurile M.A.I cu atribuţii în domeniu au vizat întocmirea a 132 produse din domeniului analizei informaţiilor. Valoarea prejudiciului s-a ridicat la 346.572.605 lei.

Perfecţionarea dispozitivelor Jandarmeriei Române menite să asigure ordinea publică cu ocazia desfăşurării de acţiuni cu public numeros.

• Principalele acţiuni întreprinse de structurile M.A.I cu atribuţii în domeniu au vizat adaptarea măsurilor de ordine publică pe timpul manifestărilor cu public numeros astfel încât să se poată identifica, de la o distanţă cât mai mare, eventualele încercări de penetrare a dispozitivelor cu ajutorul unor autovehicule.

Executarea fără sincope a pazei şi protecţiei instituţionale din responsabilitatea Jandarmeriei Române

Principalele acţiuni întreprinse de structurile M.A.I cu atribuţii în domeniu şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Asigurarea pazei şi protecţiei pentru un număr de 1.149 obiective, cu un efectiv de 9.864 jandarmi;

• Operaţionalizarea unui dispecerat de monitorizare zonală (Direcţia Pază şi Protecţie Instituţională din IGJR)

Realizarea în bune condiţii a misiunilor de pază, protecţie şi intervenţie ale infrastructurilor critice, cu luarea măsurilor de prevenire a daunelor din sustrageri ilicite

Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Asigurarea pazei pentru 3.818 km de conducte magistrale de transport al produselor petroliere, cu un efectiv de 725 jandarmi;

• Intervenirea cu personal specializat în cazul a 43 incidente, din care: 10 avarii tehnologice şi 33 scăderi de presiune;

• Desfăşurarea a 2.900 de acţiuni în vederea prevenirii daunelor din sustrageri ilicite.

Menţinerea vizibilităţii internaţionale robuste a Jandarmeriei Române Principalele acţiuni întreprinse au vizat continuarea colaborării şi prezenţei în EUROGENDFOR şi FIEP; continuarea reprezentării M.A.I la Misiunea Permanentă a României la ONU, în Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate, Grupul de lucru pan-european al experţilor în domeniul asigurării ordinii publice cu ocazia evenimentelor sportive-EU Think Tank; continuarea participării la misiuni internaţionale, în special în teatre de operaţiuni din cele mai dificile: Afganistan, Congo, Mali, Haiti, etc., sens în care s-a asigurat:

180

• Participarea a 4 jandarmi în cadrul EUROGENDFOR (Forţa de Jandarmerie Europeană);

• Participarea cu reprezentanţi la activităti în cadrul FIEP (Asociaţia Internaţională a Fortelor de Poliţie şi Jandarmerie cu Statut Militar);

• Participarea a 3 jandarmi în cadrul Centrului de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate (NATO SP COE);

• Participarea a 18 jandarmi la misiuni de menţinere a păcii în teatre de operaţiuni, după cum urmează: MONUSCO Congo -1 ; MINUSMA Mali -3 ; UNMISS Sudanul de Sud -3 ; MINUSTAH – Haiti – 2 ; EUMM Georgia -1 ; EUAM Ucraina -1 ; EUCAP Sahel Mali -1 ; EUCAP Somalia -1 ; NATO RSM Afganistan -2 ; MINUSCA Republica Centrafricană – 3.

Dezvoltarea relaţiilor şi cooperării Politiei de Frontieră cu structuri similare din ţările UE dar şi cu diverse organisme şi organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniul managementului frontierei şi combaterii criminalităţii transfrontaliere (FRONTEX, EUROPOL, CEPOL, EUBAM, SELEC)

Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Participarea poliţiştilor de frontieră la 5 misiuni de menţinere a păcii: EUBAM Moldova-Ucraina, MONUSCO Congo, EUCAP Sahel Mali, OSCE Ucraina, MINUSTAH Haiti;

• Detaşarea a 12 poliţişti de frontieră în cadrul Agenţiei Frontex;

• Desfăşurarea de misiuni Frontex de către 510 poliţişti de frontieră;

• Detaşarea a 4 poliţişti de frontieră în cadrul EUBAM Moldova-Ucraina ;

• Detaşarea a 2 poliţişti de frontieră la Comisia Europeană;

• Cooperarea cu statele vecine: şedinţe de lucru/întrevederi – 331; cercetări în comun – 65; misiuni (patrulări) în comun – 194.

Dezvoltarea capacităţii de intervenţie prin achiziţionarea de mijloace speciale de intervenţie la incendii, deszăpeziri, inundaţii

Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Achiziţionarea a 22 autospeciale pentru transport containere suport logistic al intervenţiei, a 20 autocamioane cu sistem hidraulic de încărcare/descărcare cu cârlig, a 11 containere suport logistic al intervenţiei tip I – căutare-salvare, a unui container support logistic al intervenţiei tip IV- iluminat, a 7 motopompe capacitate mărită NOVOS 600, a unei autospeciale pentru tratamente hiperbarice şi oxigeno-terapie, a unei autospeciale pentru păstrare temporară şi transport în regim frigorific, gradul de dotare al mijloacelor tehnice de mobilitate terestră fiind de 58,50%;

• Elaborarea Raportului privind necesităţile de dotare şi propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei componentei de aviaţie M.A.I şi MApN pentru executarea în comun a misiunilor în situaţii de urgenţă, nr. 94801 din 06.07.2017, realizat în cadrul unui grup de lucru interinstituţional (M.A.I, MApN, MDRAPFE, MFP, MFE, MT, MS);

• Recepţia calitativă şi cantitativă a 7 complete de linie tehnică de întreţinere echipamente individuale de protecţie, din care 2 complete în cadrul proiectului POIM

181

„MULTIRISC” şi 5 complete în cadrul proiectului „Concept Modern Integrat pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă- VIZIUNE 2020”.

Asigurarea transparenţei activităţilor şi a rezultatelor, precum şi informarea publică corespunzătoare în cazul producerii unor evenimente majore care implică un număr foarte mare de persoane afectate

Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Informarea cu operativitate a populaţiei cu privire la modul de reacţie în cazul producerii unor evenimente majore, precum şi cu privire la activităţile desfăşurate:

- comunicate şi buletine de presă remise mass-mediei – 2.329;

- comunicate şi informări de presă prin intermediul grupului creat în aplicaţia WhatsApp şi prin utilizarea canalului oficial de remitere – 104;

- conferinţe şi briefinguri de presă organizate la nivel naţional sau alte întâlniri informale cu reprezentanţii mass-media – 286;

- activităţi publice, cu participarea reprezentanţilor mass-media – 865;

- participarea la documentarea sau sprijinirea jurnaliştilor pentru realizarea unor ştiri despre activitatea IGSU. Începând cu luna octombrie 2017, reprezentanţii IGSU participă de două ori pe săptămână la emisiuni realizate de postul de radio cu acoperire naţională Antena satelor, unde sunt prezentate bilanţurile misiunilor derulate de către pompierii români, dar şi măsuri sau recomandări preventive destinate protectiei populaţiei;

- mediatizarea măsurilor dispuse şi misiunilor derulate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă înregistrate pe timpul fenomenelor meteorologice periculoase, acţiunilor derulate premergător şi pe timpul festivalelor Neversea, Electric Castle şi Untold

- promovarea în spaţiul public a intervenţiilor cu impact ridicat (incendii de pădure, accidente cu victime multiple, salvarea turiştilor surprinşi de furtuni);

- postări pe reţeaua socială Facebook – 253; numărul persoanelor cărora li s-au livrat postările pe reţeaua Facebook a fost de peste 7.770.000 (fiind înregistrate peste 214.488 de reacţii – 185.633 like-uri, 23.205 share-uri şi 5.347comentarii).

Creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, prin întărirea controlului permanent al legalităţii prezenţei în România a cetăţenilor străini

Principalele acţiuni întreprinse de structurile M.A.I cu atribuţii în domeniu şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Desfăşurarea a 3.033 de acţiuni/controale/verificări;

• Depistarea a 1.875 de resortisanţi state terţe care nu îndeplineau condiTiile de şedere legală în România;

• Emiterea a 543 decizii de returnare;

• Interconectări cu alte baze de date - 2 (Ministerul Afacerilor Externe, Inspecţia Muncii).

Combaterea migraţiei ilegale

182

Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Desfăşurarea a 957 misiuni în comun cu autorităţile de frontieră ale statelor vecine pentru combaterea migraţiei ilegale: Bulgaria - 230 misiuni; Ungaria - 239 misiuni; Moldova - 299 misiuni; Serbia - 127 misiuni; Ucraina - 62 misiuni;

• Depistarea trecerii/tentativei de trecere ilegală a frontierei: 6.843 migranţi ;

• Întreruperea direcţiei de deplasare pentru un număr de 9.278 de migranţi (persoane blocate la frontieră);

• Depistarea a 276 călăuze/transportatori;

• Instrumentarea a 348 de dosare penale privind traficul de migranţi;

• Întocmirea a 847 fişe dactiloscopice;

• Depistarea a 326 de falsuri în documente de călătorie.

Conlucrarea IGI cu toate unităţile M.A.I, în primul rând cu Poliţia de Frontieră, precum şi cu alte instituţii guvernamentale care sunt desemnate să caute un echilibru de securitate pentru populaţie, în condiţiile deciziilor UE în materie Acţiunile întreprinse au constat în desfăşurarea de activităţi aferente aplicării

acordului Tripartid prin evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, cu următoarele rezultate:

• Persoane procesate – 121;

• Persoane evacuate temporar în România – 36 (sosire la Centrul de Tranzit de Urgenţă Timişoara);

• Persoane relocate ulterior – 46 (plecare din Centrul de Tranzit de Urgenţă Timişoara);

• Persoane în nevoie de protecţie internaţională relocate din Grecia şi Italia în România în baza deciziilor Consiliului European nr. 1523/2015 şi 1601/2015 – 94;

• În baza H.G nr. 1596/2008 privind relocarea refugiaţilor în România, au fost relocaţi în România 15 refugiaţi sirieni din Turcia.

Îndeplinirea atribuţiunilor pe linia pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, conlucrând cu toate institutiile guvernamentale care au obligaţii în domeniu

Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Elaborarea unei prime versiuni a proiectului Planului de acţiune pentru implementarea măsurilor cuprinse în ”Raportul privind îndeplinirea Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, valabil în perioada 2013-2016”;

• Analizarea la nivel tehnic, împreună cu specialiştii MAN a proiectelor de lege pentru modificarea Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritorului pentru apărare şi a Legii nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public;

• Participarea la exerciţiile de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare „MOBEX VL - 17”;

• Finalizarea activităţilor privind aprobarea inventarelor capacităţilor de producţie pentru apărare;

183

• Iniţierea activităţilor de valorificare şi distrugere a unui produs din rezerva de mobilizare din domeniul sănătăţii.

Intensificarea colaborării de profil a DGPI cu structuri similare din statele membre UE şi NATO, SUA şi alţi parteneri strategici

Principalele acţiuni întreprinse şi rezultate obţinute sunt următoarele:

• Participarea la Reuniunea TWP/TWP COTER, privind aspecte referitoare la dimensiunile interne şi externe ale combaterii terorismului /extremismului violent, în contextul global şi al securităţii UE şi privind consolidarea schimbului de informaţii în domeniul contraterorismului;

• Participarea la cursul de specializare „Digital Forensics Training” organizat de OLAF, cu tema „EnCase Advanced Computer Forensics”, în Zagreb, Croaţia;

• Participarea la activităţile în domeniul terorismului cu tema ,,EU Policy Group Meeting on Soft Target Protection” şi,,EU Practitioners Meeting on Soft Target Protection”, organizate de Direcţia Generală de Migratie şi Afaceri Interne din cadrul Comisiei Europene, în Bruxelles, Belgia;

• Participarea la workshop-ul cu tema ,,Response to returning foreign terrorist fighters and their families”, organizat de Radicalisation Awareness Network (RAN), în Berlin, Germania;

• Participarea la Conferinţa organizată de către eu-Lisa pe tema securitătii informaţiilor şi la şedinţa ordinară a Comitetului de Securitate, organizată de Europol, în Tallin, Estonia;

• Participarea unui reprezentat la cea de-a V-a Conferinţă a serviciilor de informaţii, în Berlin, Germania.

Totodată, pe întreg parcursul anului 2017, M.A.I. a acţionat în vederea dezvoltării activităţilor de atragere a fondurilor externe nerambursabile şi a consolidării cadrului legal existent.

În domeniul fondurilor externe nerambursabile, au fost obţinute următoarele rezultate: • Au fost în implementare, la nivelul M.A.I., 162 proiecte din care:

- 123 proiecte, în valoare totală de 82,5 mil euro, finanţate prin fonduri dedicate domeniului Afaceri interne (FSI Frontiere şi vize, FSI Cooperare politienească, FAMI),

- 8 proiecte finanţate prin Fonduri Europene Structurale şi de Investiţii de aproximativ 70,36 mil euro din care 2 au fost finalizate,

- 31 proiecte finanţate prin alte granturi ale Comisiei Europene, in valoare de peste 9 mil euro.

• Pe domeniul fondurilor dedicate domeniului Afaceri interne, sub Programele naţionale FAMI şi FSI s-au primit suplimentări de fonduri, din partea Comisiei Europene, în valoare de 24,19 mil euro, ajungând la valoarea totală de 146,5 mil euro;

• Închiderea tuturor proiectelor finanţate prin Programul RO 21 - MFN 2009-2014 (6 proiecte);

184

• Pregătirea demarării Programului Afaceri Interne, finanţat prin MFN 2014-2021 (semnarea Memorandumului de Înţelegere, elaborarea şi aprobarea Notei Conceptuale);

• Au fost pregatite 480 de persoane de la nivelul structurilor centrale şi subordonate MAI, pe domeniul managementului de proiect şi domenii complementare acestuia;

• Au fost depuse 17 cereri de finanaţare ce vizează reabilitarea termică şi energetică a clădirilor MAI, în valoare de aproximativ 45 mil euro;

• Au fost depuse 5 cereri de finanţare în marja Programelor Operţionale Comune România – Ucraina, România – Republica Moldova, în valoare de aprroximativ 38 mil euro.

În ceea ce priveşte consolidarea cadrului legal existent, printre rezultatele obţinute în anul 2017 se află:

• Proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor – adoptat în şedinţa Guvernului din data de 17.01.2018;

• Proiectul Legii Arhivelor – se află la în procedură de avizare (după caz, urmează să fie reluată procedura de avizare sau să fie transmis, pentru aprobare, Guvernului României);

• Proiectul Legii privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism şi a infracţiunilor grave, precum şi pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale (P.N.R) - se află la în procedură de avizare;

• Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români – aprobat în şedinţa Guvernului din data de 26.10.2017 (proiectul se află în procedură parlamentară - trimis pentru raport suplimentar la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor din 19.12.2017).

185

18.  POLITICĂ EXTERNĂ 

• Intensificarea implicării pozitive și active a României, atât în plan bilateral, dar și prin proiecte cu vocație europeană și regională, în Balcanii de Vest și în Vecinătatea Estică.

• Consolidarea dimensiunii economice a politicii externe.

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Sporirea rolului României, ca stat membru, în cadrul UE.

• Consolidarea rolului României, ca stat aliat, în cadrul NATO.

• Dezvoltarea, aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA.

• Valorificarea parteneriatelor României în plan bilateral și multilateral, precum și a altor relații de importanță strategică.

Sporirea rolului României, ca stat membru, în cadrul UE

Pe durata mandatului actualului guvern, la nivelul MAE s-a acționat activ pentru o contribuție sporită a RO la consolidarea Uniunii, în condițiile unui proces de reflecție accentuat şi ale unor decizii istorice pentru UE, fiind menținute contacte constante cu reprezentanți ai instituțiilor europene şi ai statelor membre UE la toate nivelurile.

Obiectivul de sporire a rolului României, ca stat membru, în cadrul UE, respectiv a calităţii contribuţiei ţării noastre la consolidarea Uniunii a fost îndeplinit prin activitatea Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, care a asigurat: reprezentarea României la reuniunile Consiliului Afaceri Generale (23-24 martie, Valletta; 7 februarie, Bruxelles; 7 martie, Bruxelles) și la reuniunea miniștrilor afacerilor europene, membri ai PES (Berlin, 16 martie), consultarea pe teme curente din agenda europeană cu oficiali din statele membre UE și instituțiile europene în cadrul unor întrevederi bilaterale (omologi din Austria, Germania, Finlanda, Croaţia, Italia, Luxemburg, Malta, Suedia, Spania, Marea Britanie, precum și cu Secretarul General al Consiliului, Secretarul General al Comisiei Europene, Secretar General Adjunct al Comisiei Europene, Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Comisarul european pentru Justiție, Consumatori şi Egalitate de Gen, Comisarul european pentru Politică Regională; primirea omologilor din state membre UE la București, precum secretarul de stat pentru afaceri europene din Guvernul Franţei, H. Desir, 30 ianuarie; ministrul de stat pentru Afaceri Europene, Piața Unică Digitală și Protecția Datelor în Ministerul irlandez al Afacerilor Externe și Comerțului, D. Murphy, 31 ianuarie; viceprim-ministrul și ministrul croat al afacerilor externe și europene, D. Stier, 14 martie).

A fost asigurată participarea activă la dezbaterea privind viitorul proiectului european, cu promovarea consecventă a obiectivelor şi intereselor României şi ale cetăţenilor români şi s-a acţionat în logica racordării la nucleul statelor care promovează continuarea integrării europene. Astfel, România, prin ministru delegat a circulat un Non-paper referitor la viziunea României cu privire la viitorul proiectului european, având ca rezultat preluarea și includerea în textul Declarației de la Roma a multora dintre ideile promovate de România.

186

În intervalul de referință, Ministerul Afacerilor Externe a început să articuleze obiectivele de politică externă subsumate scopului de a răspunde corespunzător cerințelor ce îi vor reveni pe durata PRES UE în 2019, în corelare cu sarcinile primite de la Guvern şi de la Consiliul interministerial pentru pregătirea şi exercitarea Preşedinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Principalele linii prioritare de acțiune au fost:

Implementarea Strategiei Globale pentru Politica Externă şi de Securitate a UE : complementar aspectelor din domeniul securității şi apărării, s-a urmărit transpunerea comunicării strategice privind reziliența în politici şi proiecte concrete ale României, în proiectul de pregătire a summit-ului Parteneriatului Estic, combaterea terorismului ş.a, dar şi coordonarea eforturilor în acest sens cu misiunile diplomatice ale României (de ex, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române). În context, s-a încurajat intensificarea eforturilor în domeniul comunicării strategice, inclusiv prin co-semnarea în luna octombrie 2017 a unei scrisori adresate Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Securitate.Noi proiecte de implementare, cu parteneri europeni din mediile comunitare şi cele academice, au fost planificate pentru materializare în cursul anului 2018, în continuarea celor desfăşurate în 2016 şi în 2017, sub egida Strategiei Globale a UE. Privind susținerea eforturilor de integrare europeană a Republicii Moldova, ministrul de externe a participat cu un mandat activ la reuniunile formale (Consiliul Afaceri Externe din 17 iulie 2017) şi informale (reuniunea Gymnich a miniştrilor de externe UE din 7-8 septembrie 2017), pledând pentru menținerea interesului politic şi a aportului financiar în sprijinul reformării şi modernizării țării vecine. În diferitele întrevederi bilaterale (ex: cu comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri, Johannes Hahn,Tallinn,7 septembrie 2017),a transmis angajamentul necondiționat al României în favoarea parcursului european al R. Moldova, ca partener cheie al UE, şi a propus crearea unei echipe speciale dedicate R. Moldova în cadrul COM, pe modelul Grupului de sprijin pentru Ucraina. Notă: Demersurile României la nivel UE privind sprijinirea şi eficientizarea Parteneriatului Estic, precum şi de reimpulsionarea procesului politic vizând extinderea UE în Balcanii de Vest, sunt tratate separat, la punctul 6.

MAE a avut oimplicare activă în implementarea măsurilor de consolidare a rolului UE în domeniul securităţii şi apărării, promovând în permanenţă importanţa unei dezvoltări complementare a UE în raport cu NATO. Pe acest fond, au fost promovate pozițiile României prin:

• reuniunea Consiliului European (CE) din iunie 2017, reuniunile Consiliilor Afaceri Externe (CAE) din iunie şi iulie 2017, şi reuniunea informală a miniştrilor de externe de la Tallinn, din septembrie 2017;

• aprofundarea dialogului vizând elementele comune de poziție cu state europene precum Franţa, Germania, Olanda, Italia sau Spania(dialog la nivel de ministru, secretari de stat şi experți);abordarea de către România a tematicii PSAC în dialogul bilateral cu statele din vecinătate şi în discuţiile în format multilateral (ex. reuniunea B9 la nivel de miniştri de externe,Varşovia, 9 octombrie 2017), pentru consolidarea sprijinului față de pozițiile naționale adoptate.

• Ministrul afacerilor externe a semnat, alături de ministrul apărării naționale, notificarea de aderare a României la PESCO ( 13 noiembrie 2017). Ulterior, secretarul de stat responsabil a participat la reuniunea CAE în cadrul căreia au fost adoptate

187

Decizia Consiliului privind lansarea Cooperării Structurate Permanente şi lista inițiată cu 17 proiecte aferente (11 decembrie 2017)

• A continuat contribuția substanțială a României, facilitată prin segmente ale activității MAE, la misiunile şi teatrele de operaţii derulate sub egida UE (în octombrie 2017, ţara noastră a devenit primul contribuitor la misiunile din Georgia şi Somalia).

Pregătirea Președinției Consiliului UE

În ceea ce privește pregătirea pentru exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, s-au înființat Unitatea pentru Pregătirea Președinției române a Consiliului UE prin HG 12/2017 (16 ianuarie), precum și două direcții și un birou în cadrul portofoliului ministrului delegat pentru afaceri europene (15 februarie); a fost numit un Reprezentant Special pentru pregătirea PRES RO2019 (13 martie) și a fost adoptat de către Guvern un Memorandum privind accelerarea procesului de pregătire a PRES RO2019 prin care a fost aprobată înființarea Consiliului Național de Pregătire și Exercitare a PRES RO2019, a fost adoptat Planul de Acțiune și aprobată organizarea unui eveniment de vizibilitate pe tema priorităților PRES RO2019 (22 martie). În perioada 16 februarie - 15 martie s-a derulat un dialog al MAE/UPP cu ministerele de linie pentru transmiterea de propuneri sectoriale, iar în perioada 6 aprilie-23 mai au fost realizate întâlniri bilaterale ale echipei MAE/UPP la sediul fiecărui minister de linie. Totodată, pregătirea Președinției a constituit un subiect permanent pe agenda reuniunilor săptămânale ale Comitetului de coordonare a Sistemului național de gestionare a afacerilor europene (CCAE), până la 22 iunie desfășurându-se 19 reuniuni săptămânale ale CCAE. Prin adoptarea la 14 iunie a Deciziei Consiliului privind domeniul resurselor umane, ministerelor le-a fost solicitată transmiterea până la 22 iunie a estimărilor de categorii de posturi necesare de consilier pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Conferința „Președinția română a Consiliului UE 2019 - Împreună pentru consolidarea proiectului european” a avut loc la 3 mai 2017, la Palatul Parlamentului. La 29 mai a avut loc prima reuniune a Consiliului de Pregătire și Exercitare a PRES RO2019, ocazie cu care au fost adoptate: decizia privind locația de organizare a evenimentelor PRES RO2019 care se vor desfășura în România (municipiul București), decizia de constituire a 4 comitete interministeriale tematice (resurse umane, securitate, promovare și protocol) și Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului. La 14 iunie a avut loc cea de-a doua reuniune a Consiliului, ocazie cu care au fost adoptate deciziile strategice privind: bugetul multianual al PRES RO 2019, amendarea cadrului legal în domeniul resurselor umane care vor fi implicate în PRES RO 2019, dimensiunile de protocol și de promovare a procesului de pregătire a acestui proiect național.

De asemenea, a fost continuată seria dezbaterilor tematice asupra priorităților PRES RO2019 organizate în cooperare cu IER și ministerele de linie (3 conferințe) și a sesiunilor de informare organizate de Info Europa (1) cu participarea studenților. În același scop, ministrul delegat a avut întrevederi cu Uniunea Națională a Patronatului Român și Sindicatul Național al Funcționarilor Publici; a inițiat un dialog cu reprezentanții SGG (4 reuniuni) și cei ai MDRAP (2 reuniuni) pentru identificarea unor surse de finanțare europeană pentru realizarea dimensiunii de perfecționare a specialiștilor din administrația publică în perspectiva PRES RO 2019; a inclus în PALG și în proiectul de lege pentru abilitarea Guvernului pe perioada vacanței parlamentare propuneri de acte normative în vederea adoptării unui cadru normativ adecvat nevoilor specifice PRES RO2019; a intensificat cooperarea cu membrii TRIO-ului de Președinții din care Romania face parte (Finlanda și Croația) în scopul elaborării Programului de priorități ale TRIO-ului și a menținut constant pe agenda de

188

întâlniri și dezbateri această temă. A fost activat și dialogul cu reprezentanții instituțiilor europene, respectiv ai Secretariatului General al Consiliului UE și Secretariatul Comisiei Europene. Întâlniri ale ministrului delegat pentru afaceri europene cu reprezentanții instituțiilor europene menționate anterior au avut loc la 7 februarie și 15 mai.

Organizarea, sub coordonarea ministrului delegat, a reuniunilor săptămânale ale CCAE, unde s-a urmărit:(1) cartografierea resurselor umane specializate în afaceri europene disponibile în administrația publică (2) elaborarea unui prin draft al temelor prioritare ale PRES RO2019 (3) elaborarea calendarului de reuniuni informale care vor fi organizate în România în timpul PRES RO2019 și (4) asumarea responsabilităților ministerelor în ceea ce privește prezidarea Grupurilor de lucru ale Consiliului UE. La inițiativa ministrului delegat pentru afaceri europene, prin Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, ministerele au fost invitate să creeze echipe responsabile de fiecare grup de lucru în cadrul cărora se discută dosare tematice.

În domeniul resurselor umane, la 7 aprilie a fost activat task force-ul inter-ministerial care pregătește propunerile legislative cu rolul de a permite suplimentarea, cu caracter temporar, a expertizei tehnice în administrația publică, în domeniul afacerilor europene. În componența task-force-ului se regăsesc reprezentanți ai următoarelor instituții: MAE, MAI, MFP, MJ, MMJS, ANFP, MDRAPFE și SGG. La 28 aprilie și 18 mai au fost organizate alte două reuniuni ale task-force-ului. Urmare reuniunilor Task Force-ului, au fost elaborate, la nivelul MAE/UPP documente de fundamentare a propunerilor de modificare a cadrului normativ în domeniul resurselor umane, spre a fi prezentate cu ocazia primei reuniuni a Consiliu Interministerial pentru pregătirea și Exercitarea președinției României la Consiliul UE, la 29 mai 2017.

Suplimentar, au fost inițiate demersuri pentru stabilirea unui calendar de perfecționare a competențelor de limbi străine necesare pentru conducerea și participarea la reuniunile grupurilor de lucru ale Consiliului UE. În acest sens, la 19 mai a fost transmisă Institutului Francez din București o primă listă de cursanți cu participare din partea ministerelor care au răspuns deja.

La nivelul MAE, s-a constituit o Comisie al cărei obiectiv este identificarea partenerilor care asigură analiza sistemului actual de coordonare a afacerilor europene în România, elaborarea unui proiect de politică publică în domeniu, dezvoltarea unei strategii de comunicare și formarea specialiștilor din administrație pentru Președinție. Urmare analizei Comisiei, au fost identificați următorii doi parteneri: SGG și ENA (Școala Națională de Administrație din Franța). Cu ocazia vizitei în Franța (aprilie 2017), s-a stabilit și perfectat Parteneriatul cu ENA, prin care este vizată consolidarea capacității administrative a României.

În ce privește activitatea de protocol, în paralel, la nivelul direcțiilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Externe a fost demarată o analiză a cadrului legislativ actual în domeniul activității de protocol pentru crearea unor excepții temporare care să fundamenteze acțiunilor de protocol pe perioada exercitării mandatului PRES RO. La 8 iunie au fost organizate discuții preliminare ale MAE/UPP cu Direcția de Protocol/MAE, iar la 16 iunie a fost organizată prima reuniune a Comitetului interministerial privind aspectele de protocol.

La 24 mai a.c., la nivelul ministrului delegat pentru afaceri europene, a fost realizată o întâlnire cu reprezentanții instituțiilor și serviciilor responsabile de dimensiunea de securitate a procesului de pregătire și exercitare a PRES RO 2019, iar la 9 iunie, 13 iunie și 20 iunie au avut loc reuniuni ale Comitetului privind problematica de securitate la care au participat reprezentanții MAE/UPP – SGG - instituțiilor cu responsabilități pe dimensiunea de securitate. De asemenea, la 21 iunie s-a desfășurat prima reuniune a Comitetului dedicat problematicii de promovare.

Au fost analizate soluțiile pentru desfășurarea în bune condiții a activității la nivelul Reprezentanței, din perspectiva pregătirii și exercitării PRES RO 2019, iar concluziile

189

preliminare ale analizei au fost aprobate la 11 mai, în Guvern prin Memorandum și la 15 mai au fost transmise instrucțiuni Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE să înceapă negocieri, în vederea închirierii sediului identificat și prezentat ca îndeplinind criteriile necesare desfășurării activității Reprezentanței Permanente pe perioada Președinției. A fost creata Comisia MAE pentru selectarea imobilului și au fost transmise instrucțiuni șefului misiunii diplomatice în vederea negocierii condițiilor contractuale și a calendarului de preluare a spațiului.

În același timp, Comisia de analiză a spațiilor de lucru pentru structurile organizatorice MAE și identificarea unor variante de alocare a spațiilor adecvate pentru sediul MAE/Președinția Consiliului UE a identificat un imobil, proprietate privată, considerat corespunzător nevoilor UPP. La 6 iunie a avut loc prima reuniune a Comisiei de analiză la care a participat și reprezentantul proprietarilor imobilului.

La finele lunii decembrie a fost adoptată, în cadrul celei de-a cincea întruniri a Consiliului Interministerial pentru Pregătirea şi Exercitarea Preşedinției României la Consiliul Uniunii Europene, prima formă a calendarului privind Preşedinția Consiliului UE, care conține peste 250 de reuniuni ce vor avea loc în România, la nivelul întregii țări.

A fost constituită şi o primă formă a calendarului reuniunilor care vor avea loc la Bruxelles în primul semestru al anului 2019 (peste 1.330 de întruniri).

În luna septembrie a avut loc la inițiativa Ministrului delegat pentru Afaceri Europene prima reuniune a Trio-ului Preşedințiilor, pe care România îl împarte cu Finlanda şi Croaţia. Această întâlnire a fost realizată în avans față de calendarul oficial al Consiliului UE.

Au fost identificați şi evaluați cei peste 200 de funcţionari ce vor ocupa funcțiile de preşedinţi şi vicepreşedinţi de grup de lucru. De asemenea au fost identificați şi cei peste 1.500 de funcţionari care vor ocupa funcții de coordonatori de dosar şi experți. În acelaşi sens a fost identificat necesarul de resurse umane suplimentare necesare activităților necesare preşedinției şi începute procedurile pentru recrutare.

În vederea asigurării unor resurse umane suficiente şi de calitate în scopul pregătirii şi exercitării Preşedinției Consiliului Uniunii Europene, sistemul public din România scoate la concurs mai multe posturi în domeniul Afaceri Europene. Ministerul Afacerilor Externe a organizat deja două concursuri în decursul anului 2017, în 2018 urmând a fi continuat acest proces.

Alocarea unui sediu adecvat al Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE pe perioada PRES RO 2019 și demersuri inițiate pentru preluarea sediului. A continuat efortul de fundamentare a deciziei de închiriere a unui nou sediu pentru Reprezentanța permanentă a României, fondurile necesare anului 2017 fiind deja prevăzute în bugetul din acest an al Ministerului Afacerilor Externe. Au fost analizate soluțiile pentru desfășurarea în bune condiții a activității la nivelul Reprezentanței, din perspectiva pregătirii și exercitării PRES RO 2019. Concluziile preliminare ale analizei au fost aprobate la 11 mai a.c., în Guvern prin Memorandum și la 15 mai a.c. au fost transmise instrucțiuni Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE să înceapă negocieri, în vederea închirierii sediului identificat și prezentat ca îndeplinind criteriile necesare desfășurării activității Reprezentanței Permanente pe perioada Președinției. A fost creata Comisia MAE pentru selectarea imobilului și au fost transmise instrucțiuni șefului misiunii diplomatice în vederea negocierii condițiilor contractuale și a calendarului de preluare a spațiului (de comun acord cu Reprezentanța Permanentă a Slovaciei care folosește în prezent acest spațiu).

190

La Bruxelles Reprezentanța României la Bruxelles a contractat deja un nou sediu la Bruxelles, mai exact sediul pe care Slovacia la deținut pe perioada Preşedinției Consiliului UE. Procesul de mutare a început deja şi urmează a fi deplin finalizat.

În acelaşi timp, la Bucureşti, a fost finalizată, la 1 august, procedura de selecție a unui nou spațiu adaptat la cerințele impuse de acest moment, care este deja operațional.

În ceea ce priveşte definirea tematicilor prioritare a fost finalizată consultarea internă, la nivelul ministerelor şi instituțiilor publice din România. Aceasta a fost realizată la nivelul principalelor instituții implicate în procesul de negociere a dosarelor europene cu privire la prioritățile naționale ale României pentru Preşedinția din 2019.

Instituții consultate: Secretariatul General al Guvernului, Administraţia Prezidenţială, ministerele, membrii români ai Parlamentului European, Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului României, Comisiile pentru afaceri europene din Parlamentul României, membri români ai CESE şi CoR, grupurile parlamentare din România. Au existat trei runde de consultări, în urma cărora a rezultat un tabel centralizator care va fi lansat în dezbatere publică în această primăvară.

A fost demarat procesul de cartografiere, cu sprijinul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană şi a ministerelor de resort, a principalelor dosare aflate pe agenda de lucru a instituțiilor europene şi care se preconizează că vor fi de actualitate în semestrul I al anului 2019.

A fost lansat, la iniţiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Forumul de consultare publică, comunicare şi dezbateri în vederea pregătirii şi exercitării Preşedinției României la Consiliul Uniunii Europene - „EU-RO 2019“, ce are ca principală misiune crearea cadrului formal de derulare a dezbaterilor publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema viitoarei Preşedinții a Consiliului Uniunii Europene. De asemenea a fost stabilit un calendar de dezbateri publice, organizate în toată ţara.

În vederea stabilirii logo-ului oficial Ministerul Educației Naționale şi Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, au semnat un protocol de colaborare pentru organizarea şi desfăşurarea concursului „Romania’s EU Council Presidency Logo Competition, în vederea stabilirii conceptului logo-ului oficial al Preşedinției Consiliului Uniunii Europene. Competiția a fost dedicată elevilor din învățământul liceal şi studenților din programul de studii de licență şi şi-a desemnat câştigătorii printr-un proces de jurizare desfăşurat la nivel public şi prin implicarea unei comisii de experți. Logo-ul câştigător a fost desenat de Ioan Nicolae Dobrinescu, în vârstă de 15 ani, elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „I.L.Caragiale“ din Bucureşti. Conceptul imaginat de acesta a fost îmbunătăţit, pentru ca logo-ul rezultat să asigure o identitate vizuală unitară a campaniei de promovare, inclusiv printr-o integrare grafică armonioasă a simbolisticii europene.

Au fost demarate, în toamna anului 2017, consultări cu instituții academice de referință la nivel național în vederea identificării unui motto pentru Preşedinția României la Consiliul Uniunii Europene.

Ulterior, a fost semnat un protocol între Ministerul Culturii şi Identității Naționale şi Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul ministrului delegat pentru Afaceri Europene, în vederea constituirii unei comisii de experți care să identifice sloganul Preşedinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Brexit

191

Pregătirea negocierilor UE-UK - stabilirea mandatului pentru Comisia Europeană și participarea României la acest proces.Principalul obiectiv al negocierilor va fi asigurarea unei retrageri ordonate a Marii Britanii din UE. România s-a implicat în dezbaterile intra-UE pentru definirea liniilor directoare pe baza mandatului general, elaborat de MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, care, după avizarea de către Primul ministru, a fost aprobat de Președintele României. Mandatul general al României în negocieri a fost subsumat celor trei obiective principale ale țării noastre în cadrul acestui proces, și anume: protejarea intereselor cetățenilor români, salvgardarea prevederilor bugetare europene aferente Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune corespunzătoare Cadrului Financiar Multianual (CFM) al UE 2014-2020 și consolidarea cooperării UE- UK post-Brexit în domeniul securității și al relațiilor externe.

MAE, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a urmărit constant şi asigurat orientarea, pe bază de instrucţiuni scrise, a Reprezentantului Permanent al României la UE în cadrul discuţiilor tematice axate pe directivele de negociere care au precedat reuniunea CAG art. 50.

La 19 iunie a.c., au început oficial negocierile UK-UE. Această primă rundă de negocieri s-a desfășurat într-o atmosferă pozitivă și constructivă. A fost organizată o sesiune de deschidere și una de închidere, la nivelul negociatorilor-șefi, Michel Barnier și David Davis, apoi discuții axate pe patru subiecte principale: drepturile cetățenilor, aspectele financiare, aspecte ce țin de procesul de separare (Euratom, JAI) și frontiere (Irlanda de Nord).

La 23 august 2017, Consiliul Interministerial pentru Brexit a aprobat un document cadru denumit - Axele strategice de acțiune ale Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană

MAE – Afaceri Europene a desfăşurat o amplă campanie de consultări publice, cu accent pe românii din Marea Britanie. Acest proces joacă un rol important în fundamentarea acțiunilor Guvernului României în ceea ce priveşte negocierile dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie

Implicarea activă şi pe fond în elaborarea mandatului comunitar privind negocierile relative la Brexit, cu protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie s-a realizat prin inițierea unui dialog intens, pe această temă, a ministrului delegat cu reprezentanți ai instituțiilor europene (M. Barnier, negociatorul șef al Comisiei Europene privind Brexit) și cu partenerii din statele membre UE; aprobarea în ședință de Guvern a Memorandumului privind decizia de constituire a mecanismului inter-ministerial pentru pregătirea mandatelor României și urmărirea negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (22 martie) și prezentare în Parlament, în fața Comisiilor de politică externă și afaceri europene, a măsurilor întreprinse în Guvern pe problema Brexit-ului și a poziționării României în perspectiva negocierilor care urmează. Prima reuniune a Consiliului Inter-ministerial a avut loc la data de 25 aprilie 2017, după prima reuniune a Comitetului de pilotaj, care a avut loc la 21 aprilie.

De asemenea, au fost creat grupul de lucru privind Brexit în cadrul MAE, sub coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, cu scopul urmăririi și evaluării procesului Brexit din perspectiva implicațiilor pentru România. Comitetul interministerial pentru Brexit este alcătuit din reprezentanți ai tuturor ministerelor, se reunește săptămânal, iar în cadrul ședințelor de lucru sunt abordate aspectele sectoriale ale Brexit-ului.

A fost intensificată activitatea Grupului de lucru interministerial privind Brexit, compus din reprezentanți la nivel de secretar de stat cu atribuții în domeniul afacerilor europene, ai ministerelor şi ai altor instituții de specialitate care gestionează problematicile vizate de negocierile Uniunii Europene cu Marea Britanie.În urma finalizării primei faze a

192

negocierilor cu Marea Britanie, echipa de negociatori a UE a îndeplinit, în mod satisfăcător, elementele de mandat care au constituit prioritățile României, cu precădere în ceea ce priveşte drepturile cetățenilor şi obligațiile pe care Londra le are față de bugetul UE.

Legislaţie europeană Evaluarea compatibilității legislației naționale cu dreptul UE, prin examinarea şi

verificarea a 140 de proiecte de acte normative cu relevanță europeană transmise de instituțiile inițiatoare înainte de a fi adoptate/promovate de Executiv, precum şi a 49 de propuneri legislative cu relevanță europeană promovate de membrii Parlamentului României şi transmise prin Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Notificarea electronică în baza de date a Comisiei Europene a măsurilor naționale de transpunere a directivelor UE - au fost notificate măsurile de transpunere aferente unui număr de 26 de directive.

Având în vedere faptul că numărul estimat al directivelor al căror termen de transpunere se împlineşte în anul 2018 este de 42, apreciem că cele 26 de directive cu măsuri de transpunere notificate în ultimele 6 luni ale anului 2017 reprezintă un progres semnificativ în procesul de transpunere a legislației UE.

Coordonarea şi supraveghearea fundamentării, de către autorităţile şi instituţiile publice, a poziţiilor naţionale care urmează a fi comunicate Comisiei Europene, în cadrul solicitărilor de informaţii ale acesteia, transmise prin intermediul bazei de date electronice constituite în acest scop (EU Pilot). În perioada iulie - decembrie 2017, 7 dosare EU Pilot au fost închise favorabil.

Comisia Europeană a clasat şi 12 acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (proceduri de infringement) declanşate împotriva României.

Potrivit proiectului Tabloului de bord al Pieţei Unice transmis de Comisie statelor membre la data de 31.10.2017, în ceea ce priveşte procedurile de infringement performanța României în ansamblu, luând în considerare toți indicatorii analizați de Comisie (numărul şi durata medie a procedurilor, precum şi intervalul mediu de timp scurs de la pronunțarea hotărârilor CJUE şi până la finalizarea procedurilor privind conformarea la hotărâri), a fost evaluată ca fiind peste media de la nivelul statelor membre UE.

În perioada ianuarie - iunie 2017, sub coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene au fost evaluate, din perspectiva compatibilităţii legislaţiei naţionale cu dreptul UE, un număr de 158 proiecte de acte normative, fiind transmise iniţiatorilor observaţii şi recomandări de modificare. De asemenea, s-a formulat răspuns în 106 solicitări privind puncte de vedere asupra unor chestiuni referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu dreptul UE.

În perioada 01.07.2017-31.12.2017, CJUE nu a pronunțat nicio hotărâre de condamnare a României pentru neîndeplinirea obligațiilor de stat membru şi nu a aplicat sancțiuni pecuniare statului român.

Dialog constant cu partenerii europeni în vederea promovării corespunzătoare a progreselor României în dosarul MCV. Întâlniri succesive cu Vicepreşedintele Comisiei Europene, Franz Timmermans.

Monitorizarea continuă prin Sistemul național de gestiune al afacerilor europene a procesului de implementare a directivelor, cu respectarea termenelor de transpunere a directivelor şi asigurându-ne că nu vor fi inițiate alte proceduri împotriva României. Participarea la mecanismele Ministerului Justiției în domeniul gestiunii MCV.

193

Lansarea, începând cu 16 august 2017, a serviciului telefonic gratuit TELVERDE-SOLVIT, un instrument menit să soluţioneze, pe cale informală şi cu celeritate, problemele generate de aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei europene privind piaţa internă. TELVERDE-SOLVIT vine în întâmpinarea persoanelor fizice şi juridice din România ale căror drepturi dobândite prin calitatea de cetăţean al Uniunii Europene au fost încălcate într-un alt Stat Membru

Spaţiul Schengen, Securitate şi apărare.

Reactivarea, la iniţiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, a grupului de lucru privind aderarea la Spaţiul Schengen. Demararea unui proces de consultare instituțională în vederea realizării unui dosar de promovare a aderării României la Schengen.

Promovarea în raport cu partenerii europene a mesajului privind necesitatea aderării României la spațiul Schengen. Campanie de promovare în toată Europa. Discuții deja realizate pe acest subiect cu partenerii din Franța, Germania, Olanda, Belgia, Danemarca. Urmează intensificarea campaniei.

Asumarea de către Comisia Europeană a necesității aderării României la spațiul Schengen.

Consolidarea rolului României, ca stat aliat, în cadrul NATO Direcţiile generale de acţiune promovate la nivelul MAE au avut în vedere:

Consolidarea apărării colective şi creşterea coerenţei posturii de apărare şi descurajare pe flancul estic. Au avut loc un număr mare de acțiuni cum ar fi: vizita în România a Secretarului general NATO (6-7 octombrie 2017) şi a asistentului Secretarului general al NATO pentru Informaţii şi Securitate (12 septembrie 2017), participarea ministrului la reuniunea miniştrilor de externe NATO (5-6 decembrie 2017), lucrările sesiunii de toamnă a Adunării Parlamentare NATO (Bucureşti, 6-8 octombrie 2017), întrevederi cu oficiali din state aliate (ex. cu membri ai echipelor senatorilor americani John McCain şi Jack Reed, Bucureşti, 28 august 2017);conferinţe internaţionale de nivel (ex. BucharestSecurityConference, Bucureşti, 28-30 septembrie 2017); campania pilot de comunicare şi diplomaţie publică pe teme de securitate şi apărare #WeAreNATO(vizitala Bucureşti aunei echipe NATO/STRATCOM, în perioada 17-18 iulie 2017, lansarea campaniei la 8 decembrie a.c.); exerciţiile strategice majore derulate la nivelul Alianţei (ex. CMX 17/ octombrie 2017) şi pe teritoriul României: Noble Jump (exerciţiu NATO menit să testeze Forţa întrunită NATO de reacţie foarte rapidă) şi Saber Guardian (cel mai mare exerciţiu multinaţional desfăşurat în România);crearea Grupului de lucru pe regiunea Mării Negre în cadrul MARCOM;participarea cu trupe la implementarea prezenţei avansate consolidate din Polonia, etc.

Sprijinirea demersurilor de dezvoltare a sistemului NATO de apărare antirachetă: reprezentanţii MAE au continuat promovarea şi valorificarea, în context Aliat, alături de partea americană, a contribuţiei sistemului AegisAshore de la Deveselu la proiectul NATO BMD.

Implementarea măsurilor Aliate de sprijin pentru consolidarea capacităţii de apărare a partenerilor estici: prima etapă a Fondului Voluntar pentru securitatea cibernetică pentru Ucraina, proiect la care România este țară lider, a fost finalizată în iulie 2017. Dialogul politic cu Republica Moldova a fost orientat spre conturarea unui pachet de asistenţă cât mai larg (ex. în domeniile instruire şi construcţia capacităţilor pentru apărare, distrugerii pesticidelor şi substanţelor periculoase, telemedicină, ştiinţă pentru pace şi securitate).Susţinerea în continuare a politicii NATO a „uşilor deschise”pentru Georgia,

194

Bosnia-Herţegovina şi Macedonia, s-a manifestat cu prilejul tuturor contactelor la nivel ministerial şi în comunicarea publică (discursuri, declarații de presă) ale ministrului şi altor oficiali ai MAE, pe temă.

Acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securităţii energetice şi celei cibernetice (ex., prin participarea experților RO şi EE la proiectul realizat în cadrul Programului „Ştiinţă pentru Pace şi Securitate – SPS” privind crearea unui laborator de instruire şi cercetare în domeniul cyberîn R. Moldova).

Continuarea angajamentului României în Afganistan, conform deciziilor NATO: 627 de militari români în teren în prezent, suplimentare prevăzută în 2018.

Pregătirea adecvată a Summit-urilor Aliate din 2017 şi 2018 , inclusiv prin dialogul regional (exreuniunea „Formatului Bucureşti”/B9 - la nivel de miniştri de externe,Varşovia, 9 octombrie 2017, sau reuniunea în format trilateral pe teme de securitate RO-PL-TR, Varşovia, august 2017).

Dezvoltarea, aprofundarea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu SUA

În ceea ce priveşte dialogul politic, în perioada de referință au continuat eforturile de aprofundare a relației de Parteneriat Strategic cu SUA, fundamentate pe premisele Declarației Comune din 2011, precum şi pe interacțiunea la nivel înalt dintre preşedinții celor două țări (Washington D.C., iunie 2017), în cadrul căreia a fost semnalată deschiderea către întărirea alianței dintre România şi Statele Unite.

A continuat dialogul susținut cu Congresul SUA. Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a avut la 14 august 2017, o întrevedere cu preşedintele Comitetului pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților, Edward Randall Royce, prilej cu care au fost abordate teme economice şi ale relației bilaterale. La 7 octombrie 2017, o delegație consistentă din Congresul SUA (8 reprezentanți) condusă de congresmanul Mike Turner, preşedintele Grupului de Prietenie pentru România şi al Subcomitetului pentru forțe aeriene şi terestre tactice din Congresul SUA, a făcut o vizită în România, fiind primită de Primul Ministru al României.

Aniversarea a 20 de ani de Parteneriat Strategic a fost fructificată la toate nivelurile de dialog cu SUA(discuție telefonică a ministrului cu secretarul de stat Tillerson, reprezentanți ai Congresului SUA). Ministrul afacerilor externe a semnat pe această temă şi un articol în publicația Nine O’Clock (4 iulie, Ziua Independenței SUA). Senatul SUA a adoptat o Rezoluție pentru marcarea a 20 de ani de Parteneriat Strategic între cele două țări;de asemenea, Senatul României a avut un demers similar, în septembrie 2017. În cadrul exercițiului militar multinațional Saber Guardian 2017 (iulie 2017), au fost preluate mesaje privind relevanța celor 20 de ani de Parteneriat Strategic..

În ceea ce priveşte dezvoltarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic, în intervalul 16-24 octombrie a.c., Departamentul Comerțului SUA a organizat misiunea economică americană Trade Winds, cu sprijinul MAE şi instituțiilor de profil. Aceasta a reprezentat cea de-a zecea ediție a celui mai mare eveniment de promovare comercială organizat anual de către Departamentul Comerţului al SUA (DoC), fiind destinat regiunii sud-estice a Europei (România, Bulgaria, Grecia, Serbia şi Croaţia).La evenimentul principal - forumul de afaceri – din Bucureşti (18-20 octombrie 2017) au participat peste 100 de companii americane şi 50 de reprezentanți ai DoC.

Au fost continuate demersurile de punere în valoare şi funcţionare optimă a Task Force-ului bilateral pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul

195

Strategic pentru Secolul XXI; în cursul lunii iulie a.c., au fost organizate reuniunile la nivel tehnic (ministere-Ambasada SUA) ale Grupurilor de lucru RO-SUA pe problematicile: energie (6 iulie); pol-mil (19 iulie); consular/afaceri interne (19 iulie); economic/comercial (25 iulie); cyber (26 iulie).

Au fost continuate în ritm susținut demersurile pentru admiterea României în programul Visa Waiver(întrevederile avute la 7 octombrie de premierul României cu delegația Congresului SUA, precum şi la 14 august de către ministrul afacerilor externe cu preşedintele Comitetului pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților a Congresului Statelor Unite ale Americii, Edward Randall Royce). Subiectul a fost inclus şi pe agenda grupului de lucru consular/afaceri interne, la nivel tehnic, organizat cu Ambasada SUA la 19 iulie a.c.

MAE a efectuat, prin intermediul ambasadei SUA la Washington, în dialog cu reprezentanți ai Departamentului de Stat, Casei Albe şi Departamentului Comerțului, precum şi prin scrisori adresate de ministrul afacerilor externe omologului american, demersuri susținute pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), subiect inclus de MAE şi pe agenda reuniunilor grupurilor de lucru la nivel tehnic pe teme economice şi comerciale RO-SUA.

MAE a continuat să susțină profilul României de stat membru UE cu vocație transatlantică, promovând inițiative în favoarea unei cooperări cât mai apropiate SUA-UE. În acest context, MAE a demarat pregătirile, în colaborare cu Administrația Prezidențială, la nivel conceptual şi de lucru, pentru organizarea Summit-ului Inițiativei Celor Trei Mări la Bucureşti (septembrie 2018), o inițiativă regională vizând atât consolidarea conectivității înăuntrul Uniunii Europene, cât şi cooperarea transatlantică.

Totodată, MAE a utilizat reuniunile formale şi informale la nivel ONUpentru a promova interesul țării noastre pentru o relație transatlantică întărită(ex: în marja Adunării Generale a ONU, UNGA 72, votul de abținere privind rezoluția pe tema statutului Ierusalimului, 21 decembrie 2017).

De asemenea, MAE şi Departamentul de Stat al SUA au iniţiat o colaborare aprofundată în contextul Iniţiativei Globale pentru Combaterea Terorismului Nuclear (Global Initiativeto Combat Nuclear Terrorism – GICNT), organizând, în perioada 7-9 noiembrie 2017, la Bucureşti, Exerciţiul Regional OLYMPUS RELOADED, dedicat criminalisticii nucleare din perspectiva anchetei penale (o continuare a Exerciţiului OLYMPUS din 2016).

Relația cu Republica Moldova

A continuat procesul de consolidare durabilă a relației cu Republica Moldova, în baza Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană, cu valorizarea caracterului special al originii, limbii, culturii, istoriei comune, concomitent cu susținerea activă a reformării democratice profunde, precum şi a aspirațiilor europene ale acesteia.În ceea ce priveşte dosarul transnistrean, MAE a pledat pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor în formatul ”5+2”, în vederea convenirii unei soluții care să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a RMD în frontierele sale recunoscute internațional.

S-a acționat pentru susţinerea fermă a eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova prin următoarele acțiuni, cu titlu de exemplu: întrevederea bilaterală a ministrului delegat cu vice-ministrul pentru afaceri externe și integrare europeană, Lilian Darii, cu ocazia întâlnirii bilaterale a Guvernelor României şi Republicii Moldova; stabilirea unei date pentru organizarea celei de-a 4-a reuniuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale

196

Romania - Republica Moldova pentru Integrare Europeană, la Chişinău, (18-19 mai propunerea României, prima reuniune prima reuniune după martie 2015); continuarea acțiunilor de susținere la nivel UE a parcursului european al Chişinăului; dar și prin participarea BSUERD la Conferința `Finanțarea inițiativelor SUERD în R. Moldova. Susținerea perspectivelor europene ale Republicii Moldova a constituit un punct constant pe agenda tuturor contactelor oficialilor MAE cu oficialii UE și obiectul unei întâlniri speciale la nivel de experți din state membre UE găzduite de MAE român, la București. Obiectivul a fost urmărit în cadrul întrevederii ministrului afacerilor externe cu vice-prim ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Andrei Galbur, la București, precum şi cu prilejul vizitei de lucru a secretarului de stat pentru relații cu vecinătatea estică și relații multilaterale la nivel global la Chișinău. Numărul şi nivelul contactelor, în intervalul iunie – decembrie 2017, a fost foarte ridicat. MAE a acordat sprijin pentru derularea în bune condiții a întrevederilor Preşedintelui României cu Prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip (în contextul Adunării Generale a ONU, la 20 septembrie 2017şi în marja Summit-ului Parteneriatului Estic de la Bruxelles, la 24 noiembrie 2017). Un moment vizibil şi important l-a constituit vizita de lucru efectuată la Chişinău de Prim-ministrul României din acea perioadă, Mihai Tudose, la Chişinău (21 iulie 2017), prilej cu care au fost donate 96 de microbuze pentru transportul şcolar. Principalele acțiuni derulate în relația cu Republica Moldova au inclus: consultări la nivel de ministru al afacerilor externe cu omologul din Republica Moldova (în marja reuniunii informale de la Mauerbach a miniştrilor de externe din statele membre OSCE,11 iulie şi a Forumului Strategic de la Bled, 5 septembrie), consultări ale ministrului delegat pentru afaceri europene cu viceministrul afacerilor externe şi integrării europene al R. Moldova (Bucureşti, 28 iulie), cea de-a X-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică între România şi Republica Moldova (11-12 octombrie a.c.) şi consultări la nivel de secretar de stat (Bucureşti, 10 octombrie). La 28 septembrie 2017, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, AndrianCandu, în marja vizitei acestuia în România. MAE a acționat pentru mobilizarea asistenței bilaterale şi internaționale, în special, a celei europene şi a SUA, respectiv a FMI. A fost avizată eliberarea, la 25 septembrie 2017, a ultimei tranşe (în valoare de 40 milioane euro) a creditului de 150 milioane euro oferit Republicii Moldova de către România (în baza Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă dintre România şi Republica Moldova semnat în 2015). România a susținut aprobarea, la 4 iulie, de către Parlamentul European, a deciziei privind acordarea condiționată de asistență macro-financiară în valoare de 100 milioane de euro. MAE a continuat să acorde sprijin pentru materializarea proiectelor în domeniul energetic, al transporturilor şi infrastructurii, de conectare fizică a Republicii Moldova prin România la spațiul european (gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, liniile electrice, podurile, proiectele de construcție instituțională sau cele de impact social, cum ar fi extinderea SMURD pe tot teritoriul R. Moldova, în domeniul sănătății, grădinițelor, culturii, formării elitelor prin bursele de studii).

A fost urmărită continuarea la nivelul NATO a asistenţei pentru creşterea capacităţii de apărare a R. Moldova, înfiinţarea Biroului de legătură al NATO la Chişinău, precum şi finalizarea proiectului Fondului Voluntar pentru distrugerea pesticidelor, unde România este naţiune-lider(complet finanţat, se are în vedere finalizarea implementării până la începutul verii 2018). MAE a organizat, în perioada 2-3 august 2017, la Chişinău, exerciţiul post-OLYMPUS în format trilateral România – Republica Moldova – SUA, în cadrul Iniţiativei Globale pentru Combaterea Terorismului Nuclear, cu scopul consolidării

197

colaborării dintre autorităţile de aplicare a legii şi experţii tehnici în situaţii de trafic ilicit cu materiale nucleare/radioactive.

Valorificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relații de importanță strategică

Ministerul Afacerilor Externe a contribuit la realizarea întâlnirilor la nivel de preşedinte cu Bulgaria, Franța, Croația, la nivel de vice-prim-ministru cu Slovacia. A avut loc şedința comună de guvern RO-BG de la Varna (3 octombrie a.c.).

Alte contacte relevante au inclus: întrevederea ministrului afacerilor externe român cu omologul francez la Bruxelles în iulie 2017, în care s-a convenit asupra acțiunilor bilaterale menite să apropie RO şi FR în contextul refondării proiectului european; vizita la Bucureşti a omologului britanic şi vizitaministrului afacerilor externe la Londra în data de 15 octombrie, în care s-a convenit asupra oportunităților de optimizare a Parteneriatului Strategic în contextul părăsirii UE de către UK.

La reuniunea trilaterală Polonia - România – Turcia,în august 2017,s-a convenit aprofundarea cooperării în acest format, inclusiv prin posibile vizite comune ale celor trei miniştri în state partenere, şi a fost adoptat un document comun, al cărui obiectiv este „securitatea indivizibilă a tuturor statelor membre NATO".

Ministerul Afacerilor Externe a acționat în vederea aprofundării Parteneriatului Strategic Consolidat, inclusiv prin organizarea unei vizite a Ministrului italian al afacerilor externe în România, ce s-a materializat în luna ianuarie 2018.

În ceea ce priveşte relația cu Spania, au fost întreprinse demersuri pentru valorificarea parteneriatului strategic, inclusiv în vederea organizării unei şedințe comune de guvern.

Relația strategică cu Germania a primit o atenție sporită, unul dintre obiective fiind menținerea trendului ascendent al relației economice şi investiționale. Vizita ministrului afacerilor externe la Berlin (iunie 2017) a marcat angajamentul celor două părți în favoarea consolidării relațiilor bilaterale şi a deschis noi perspective de aprofundare a cooperării.

Ministerul Afacerilor Externe a întreprins demersuri pentru aprofundarea relației strategice cu Canada în domeniile de interes comun, astfel încât toți cetățenii europeni, inclusiv cetățenii români, să poată beneficia pe deplin şi în mod egal de oportunitățile Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător.

Intensificarea implicării pozitive şi active a României, atât în plan bilateral, dar şi prin proiecte cu vocație europeană şi regională, în Balcanii de Vest şi în Vecinătatea Estică

MAE a contribuit activ la evoluțiile pozitive înregistrate recent în arealul Balcanilor de Vest – aderarea Muntenegrului la NATO şi avansarea semnificativă a negocierilor Serbiei şi Muntenegrului cu UE; reformele adoptate de Albania pentru adresarea celor cinci priorități cheie în vederea deschiderii negocierilor de aderare, în special pe domeniile justiției şi protecției minorităților naționale; avansarea de către BiH a măsurilor necesare acceptării candidaturii sale la UE; participarea ministrului de externe la reuniunea UE cu ministrul de externe macedonean (Bruxelles, 13 noiembrie 2017).

Totodată, a fost avută în vedere reimpulsionarea procesului politic vizând extinderea UE în Balcanii de Vest. S-au articulat diverse formule de consultare cu alte SM UE (cvadrilaterale, V4+), în vederea consolidării poziției regionale în favoarea continuării procesului extinderii şi pregătirii viitoarelor PRES BG şi AT.

198

MAE a asigurat reprezentarea României la formatele de dialog regional. Pe linie SEECP, MAE a participat la reuniunea ministerială a Summit-ului SEECP de la Dubrovnik. Ministrul român de externe a luat parte la Forumul Strategic de laBledşi la ministeriala informală SEECP de la Bled (Slovenia), la 4 septembrie. Cu acest prilej, a avut întrevederi bilaterale cu miniştri din Muntenegru şi R. Macedonia.De asemenea, a participat la Summit-ul Inițiativei Central Europene (Minsk, 12 decembrie 2017). MAE a mai reprezentat România, la nivel de secretar de stat, la Consiliile Ministeriale OCEMN de la Istanbul (29 iunie) şi Kiev (15 decembrie), care s-au succedat Summit-ului aniversar OCEMN (25 de ani) din 22 mai 2017.

Ministrul afacerilor externe a mai efectuat şi o vizită oficială în Muntenegru, între 6-7 noiembrie.

El a mai participat la numeroase conferințe şi evenimente pentru promovarea politicii externe a României în raport cu Balcanii de vest (ex. la 10 octombrie 2017, la Timişoara, Conferința SecurityChallenges in theBalkans, organizată de New Strategy Centerşi Universitatea de Vest).

România şi-a continuat sprijinul pentru statele Parteneriatului Estic, în principal pentru implementarea reformelor, proiectelor în domenii precum educație, infrastructură, precum şi promovarea şi consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept din statele partenere. De asemenea, a pledat pentru consolidarea rezilienţei partenerilor şi combaterea propagandei anti-europene şi anti-occidentale în aceste ţări.

Cu ocazia summit-ului PaE de la Bruxelles (24 noiembrie a.c.) România a accentuat importanța promovării unor obiective ambițioase în raport cu statele partenere în special în relația cu acei vecini care îşi propun aprofundarea relațiilor cu UE. În contextul pregătirilor Preşedinției Consiliului UE, România a inițiat consultări extinse la nivelul UE şi a partenerilor estici în vederea unei bune reprezentări a obiectivelor PaE în lista de priorități UE pe perioada preşedinției României.

Implicarea consolidată a României în Vecinătatea Estică a mai cuprins o serie de acțiuni şi momente de cu vizibilitate internațională: participarea ministrului în cadrul reuniunii comune a miniştrilor de externe din statele membre ale UE cu omologii din statele PaE (Tallinn, 8 septembrie), dar şi în Grupul de Prieteni ai Georgiei (Luxemburg, 19 iunie 2017, respectiv New York, 21 septembrie); participarea, la nivel de secretar de stat în MAE, la 6 iulie 2017, la Londra, la conferinţa internaţională dedicată sprijinirii procesului de reforme din Ucraina,”OpportunityUkraine”, organizată de Ministerul britanic al Afacerilor Externe, împreună cu Guvernul Ucrainei; precum şi participarea secretarului de stat coordonator la marcarea a 10 ani de la lansarea Forumului Organizațiilor Neguvernamentale de la Marea Neagră (25 septembrie 2017), inițiativă a MAE român din 2008 până în prezent.

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a efectuat în perioada 9-10 noiembrie 2017, o vizită oficială la Minsk,care s-a înscris în trendul ascendent al relațiilor bilaterale din ultimii ani, pe fondul evoluţiilor pozitive înregistrate în relaţiile dintre UE şi Republica Belarus, în care România a jucat un rol important. Vizita a inclus întrevederi cuprim-ministrul, ministrul afacerilor externe,preşedintele Consiliului Republicii Belarus şi preşedintele Camerei Reprezentanților a Adunării Naționale a Republicii Belarus.

Strategia UE pentru Regiunea Dunărea.

Obiectivul general, de a avea o participare mult mai activă la procesul decizional comunitar, pe măsura importanţei pe care o are România, ca al şaselea stat ca relevanţă

199

din UE27 a fost îndeplinit prin activitatea CCAE care a finalizat Non-Paper-ului „Poziţia României cu privire la Pachetul Energie Curată pentru toţi Europenii”, BSE2020 care integrat şi transmis Comisiei Europene contribuţiile instituţiilor naţionale în etapa de consultare asupra proiectului privind Raportul de ţară pentru România din cadrul Semestrului European și Biroul Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (BSUERD) care a avut o participarea activă la negocierea textului Concluziilor CONS privind implementarea macrostrategiilor UE, a asigurat coordonarea omologării poziției naționale vis-a-vis de propunerea Poloniei de lansare a Macrostrategiei UE pentru regiunea Carpaților și a transmis COM Raportul național privind implementarea Strategiei UE în materie de securitate maritimă.

BSUERD ainițiat și organizat, împreună cu DG Regio/COM, a vizitei de documentare la Bruxelles pentru reprezentanții AM a PO din România, convocarea reuniunii Grupului de lucru interministerial pentru implementarea SUERD și continuarea demersurilor de informare despre oportunitățile SUERD, prin contacte și dialog cu partenerii la nivel local, instituții publice, AM ale POR.

La solicitarea ministrului delegat, a fost elaborat un plan de acţiuni de promovare SUERD la nivel naţional. Dintre acestea, cel mai important eveniment va fi Forumul naţional SUERD, inițial programat pe 22 iunie – dată care însă s-a suprapus cu criza guvernamentală – și ca atare s-a decis amânarea Forumului pentru o dată ulterioară, în toamnă. La Forum vor participa circa 200 invitaţi reprezentativi pentru toate mediile (al administraţiei, societăţii civile, privat, al cercetării) şi pentru întreg teritoriul ţării.

Întreprinderea unor demersuri susținute şi obținerea sprijinului celorlalte 13 state participante la SUERD (Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării) pentru exercitarea de către România, în perioada 1 noiembrie 2018 – 1 noiembrie 2019, a Preşedinției SUERD. Acest mandat important pentru țara noastră se va suprapune în mare parte cu exercitarea Preşedinției Consiliului UE, materializând astfel una dintre prioritățile noastre în context european.

Demararea de către ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de instituție cu rol coordonator la nivel național pentru implementarea SUERD (cu implicarea şi susținerea MDRAPFE), în perspectiva preluării Preşedinției SUERD, a unei ample campanii de informare la nivelul celor 12 județe dunărene despre oportunitățile de finanțare pentru proiecte derulate în cadrul SUERD.

Seminariile au fost organizate cu participarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene, a Coordonatorului Național SUERD şi a experților din Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene, Ministerului Cercetării şi Inovării, respectiv a reprezentanților autorităților publice locale. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a beneficiat de sprijin pentru această inițiativă din partea Comisarului European pentru Politica Regională, Corina Crețu, a membrilor delegației României din Parlamentul European, a reprezentanților Parlamentului României şi a celorlalte instituții publice.

Planificarea organizării Forumului Internațional dedicat Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Participarea la reuniunile internaționale dedicate Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

Valorizarea adecvată a relațiilor cu ceilalți vecini direcți ai României În relația cu Ungaria, a fost menținut un dialog politic activ, astfel încât, la 30 august

2017, ministrul ungar de externe a participat la RADR în calitate de invitat special; la 2 octombrie a avut loc la Cluj o întâlnire de lucru a celor doi miniştri de externe; la 11 octombrie a avut loc la Budapesta o întâlnire V4+Balcanii de Vest, la care a participat ministrulromân de externe (alături de Bulgaria, Slovenia, Estonia).

200

Nivelul şi specificul dialogului bilateral au permis gestionarea situațiilor tensionate (ex revenirea Ungariei asupra deciziei de a nu susține candidatura României la OCDE) sau alte rezultate concrete(scrisoarea comună a miniştrilor de externe (BG, EL, HU şi RO) adresate ministrului de externe ucrainean P. Klimkin, pe tema respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale).

Privind relația strategică cu Bulgaria, la 3 octombrie 2017 a avut loc la Varna o nouă şedință comună de guvern, în cadrul căreia au fost convenite o serie de proiecte de interconectare între cele două țări în domeniul infrastructurii rutiere şi în cel energetic. A fost agreată realizarea de consultări periodice la nivelul celor doi şefi de guvern şi al ministerelor de linie implicate în proiectele agreate.

A fost instituționalizat un mecanism de cooperare cu Bulgaria, consacrat schimbului de bune practici pe perioada pregătirii şi exercitării Preşedinției CUE.

În relația cu Serbia, MAE a contribuit la organizarea reuniunii în format cvadrilateral a premierilor RO-BG-EL-SRB (8-9 decembrie a.c.). Premierii României, Bulgariei şi Greciei au transmis un mesaj comun neechivoc privind susținerea politică fermă a parcursului european al Balcanilor de Vest, precum şi a interconectărilor între cele patru state.

În relația bilaterală cuUcraina, elemente definitorii următoarele:

• Poziția MAE referitoare la promulgarea Legii Educației în Ucraina: la 26 septembrie 2017, MAE şi-a exprimat regretul că, în pofida tuturor demersurilor autorităţilor române pe lângă partea ucraineană, care au semnalat că Legea educației în forma actuală diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității româneşti, preşedintele Ucrainei a promulgat actul normativ. MAE a solicitat ferm autorităţilor ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura dreptul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de a învăţa în limba lor maternă;

• La 20 septembrie 2017 a avut loc întrevederea ministrului afacerilor externecu omologul ucrainean, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU. Cei doi demnitari au trecut în revistă situația din estul Ucrainei, inclusiv din perspectiva trimiterii unei eventuale misiuni internaționale de menținere a păcii şi s-a agreat ca orice astfel de demers să respecte integritatea teritorială a statului ucrainean. Ministrul român şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. A fost obținut angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților române, astfel încât nivelul şi calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme;

• A doua sesiune a Comisiei interguvernamentale mixte România - Ucraina pentru cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiințifică, 10-11 iulie 2017;

• Sesiunea Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, Kiev, 13 septembrie 2017;

Menținerea şi consolidarea dialogului politic cu statele din Caucazul de Sud şi Asia Centrală

Ministrul T. Meleşcanu a efectuat prima vizită bilaterală a unui ministru român de externe, după 9 ani, în R. Kazahstan (27 iulie 2017), dedicată participării la Ziua României în cadrul expoziției internaționale "EXPO 2017 Astana Future Energy"şi marcării a 25 de ani de relații diplomatice între cele două țări.

201

Miniştrii român şi turkmen de externe au marcat celebrarea a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România şi Turkmenistan printr-un schimb de mesaje de felicitare (21 iulie 2017). In perioada 10-11 decembrie, secretarul de stat coordonator a efectuat o vizită la Ashgabat, în Turkmenistan, la invitația părții turkmene, prilej cu care a participat la consultări bilaterale, precum şi la conferința internațională a Centrului Regional ONU pentru Diplomație Preventivă în Asia Centrală:”UNRCCA: 10 ani de cooperare pentru pace şi prosperitate în Asia Centrală”. În marja acesteia, reprezentantul MAE a avut întâlniri bilaterale şi cuomologii din Republica Tadjikistan şi Republica Kârgâză.

Relansarea relațiilor tradiționale, cu accent pe domeniul economic, cu țările emergente din Asia, America Latină şi Africa

A fost urmărită substanţializarea, mai ales în plan economic, a Parteneriatului Amplu de Prietenie şi Cooperare cu China, inclusiv implementarea proiectelor convenite în cadrul reuniunilor bilaterale la nivel înalt sau în formatul Europa Centrală şi de Est – China, prin:

• Găzduirea Conferinţei Ministeriale privind Cooperarea în Domeniul Energiei, în formatul China – Statele Europei Centrale şi de Est („16+1”) la Bucureşti (8 octombrie), cu participarea ministrului de externe şi întrevederea acestuia cu vicepreşedintelui Comisiei Naţionale pentru Dezvoltare şi Reformă, director al Administraţiei Naţionale pentru Energie a Republicii Populare Chineze, Nur Bekri;

• vizita în România a lui LiuYunshan, membru al Comisiei Permanente a Biroului Politic al CC al PCC, secretar al Secretariatului CC al PCC (12-16 iulie 2017), pentru întrevederi bilaterale, vizită la Constanța, şi participare la Dialogul partidelor politice din statele 16+1(Bucureşti, 14-15 iulie 2017);

• eliminarea Chinei de pe lista ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de invitaţie avizată de IGI pentru a obține vize de intrare în România (septembrie 2017) precum şi semnarea, la 22 septembrie 2017 a Programului de cooperare culturală între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze.

S-a acţionat pentru materializarea Planului Comun de Acţiune pentru punerea în aplicare a Declaraţiei de Parteneriat Strategic cu Republica Coreea şi pentru substanţializarea parteneriatului cu Japonia şi ridicarea acestuia la nivel de parteneriat strategic, după cum urmează:

• secretarul de stat responsabil din MAEa avut o întrevedere cu vice-ministrul afacerilor externe sud-coreean, ChoHyun, la Seoul, în cadrul vizitei de lucru întreprinse în R. Coreea de o delegație interministerială română (26-28 iulie 2017);

• vizita ministrului de stat pentru afaceri externe nipon, NobuoKishi, la Bucureşti (19 iulie 2017) – dialog cu Preşedintele, prim-ministrul şi ministrul afacerilor externe;

Se acționează pentru dinamizarea dialogului politic şi economic cu India, prin implementarea Declaraţiei comune de stabilire a unui Parteneriat extins, fiind realizate demersuri în acest sens:

• întrevedere bilaterală a ministrului român al afacerilor externe cu ministrul de stat pentru afaceri externe din India, la Forumul de la Bled (Slovenia);

202

• convorbire telefonică a ministrului român al afacerilor externe cu ministrul de stat indian pentru afaceri externe pe tema candidaturii Indiei la Curtea Internațională de Justiție (iulie 2017).

Pe linia oferirii unui nou impuls relațiilor tradiționale cu țările emergente din Asia, au avut loc întrevederi bilaterale ale ministrului afacerilor externe, în marja AG ONU, cu omologii din Bangladesh, Mongolia şi cu statele insulare din Pacific. Au avut loc vizite la Bucureşti ale preşedintelui Comisiei Electorale Independente din Afganistan (31 august - 2 septembrie 2017) şi a unei delegații parlamentare afgane, conduse de vice-preşedintele camerei superioare, la Sesiunea Adunării Parlamentare a NATO (6-9 octombrie 2017).Secretarul de stat coordonator a avut consultări pe linia MAE cu omologii din Sri Lanka (29-30 iunie 2017) şi Cambodgia (9 iulie 2017) (ambii fiind însoțiți de oameni de afaceri, care au avut reuniuni de afaceri organizate de camere de comerț româneşti).Secretarul de stat coordonator din MAE a efectuat o vizită de lucru în Indonezia (13-14 septembrie 2017). În relația cu Pakistan, au avut loc, la 5 decembrie, consultări pe linia MAE, la Bucureşti, la nivel de secretar de stat. A fost organizată, sub patronajul MAE, reuniuneaAsia-Pacific Initiative – Partnership for theknowledgeeconomy (Bucureşti, 4 octombrie 2017). La nivel de secretar de stat coordonator, s-a participat la reuniunea miniştrilor afacerilor externe ASEM (Myanmar, 20-21 noiembrie 2017).

Referitor la America Latină, au avut loc întâlnirile bilaterale separate în marja AGONU, în perioada 17-22 septembrie, ale ministrului de externe cu omologii din Argentina, Columbia, Honduras, Saint Vincent şi Grenadine, precum şi cu grupul CARICOM (Comunitatea Caraibiană), în cadrul efortului de relansare a relaţiilor României cu Statele Caraibiene.

Au avut loc, în perioada de referință, numeroase contacte bilaterale cu oficiali din Orientul Mijlociu şi Africa: vizita la Bucureşti a ministrului de stat pentru afaceri externe al R.F. Nigeria (13-14 iulie 2017); vizita la Bucureşti a ministrului pentru afaceri externe al Statului Qatar (9 august 2017); vizita la Teheran a secretarului de coordonator (participare la ceremonia de învestire în funcție a preşedintelui Hassan Rouhani - 5 august 2017); vizita la Bucureşti a ministrului afacerilor externe al Republicii Arabe Egipt (29 august 2017), cu ocazia participării la RADR. MAE a acordat sprijin pentru organizarea celei de-a doua sesiuni a lucrărilor Comisiei mixte guvernamentale româno-egiptene de cooperare economică, ştiințifică şi tehnică (Bucureşti, 26-28 iulie 2017).La 2 iulie, la New York, ministrul Teodor Meleşcanu a avut o întâlnire cu viceprim-ministrul şi ministrul afacerilor externe al Statului Kuweit. În marja Adunării Generale a ONU (New York, 18-23 septembrie 2017), şeful diplomației române a realizat întrevederi bilaterale cu omologii din Emiratele Arabe Unite, Qatar, Maroc şi Tunisia, cu secretarul general adjunct al Consiliului de Cooperare al Golfului, precum şi cu şeful Departamentului Relații Externe al Guvernului Regiunii Kurdistan. A fost perfectată o întrevedere bilaterală a preşedintelui României cu preşedintele Republicii Arabe Egipt, tot în marja celei de a 72-a reuniuni a AG ONU.A avut loc vizita în Israelşi Palestina a ministrului afacerilor externe (22-25 octombrie 2017). Au avut loc vizita la Bucureşti a ministrului pentru afaceri politice şi parlamentare al Iordaniei (28-31 august 2017), precum şi vizita în Israel a preşedintelui Camerei Deputaţilor (11-13 iulie 2017), urmată, în perioada 18-20 octombrie 2017, de vizita preşedintelui Comisiei pentru politică externă şi apărare din Knesset la Bucureşti, cu sprijinul aferent din partea MAE.

La nivel de secretar de stat coordonator, s-a participat la summit-ul UE - Uniunea Africană (Coasta de Fildeş, 29-30 noiembrie 2017). La 12 decembrie, ministrul de externe a participat la reuniunea "Inițiativa Africa - Un angajament reînnoit pentru secolul XXI"

203

(organizat de MAE, Idea FactoryThinkTank, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI).

Privind eforturile de soluționare a dosarului sirian, MAE a continuat să sprijine demersurile MAI şi MApN de operaționalizare a angajamentelor României la Coaliția globală anti-Daesh, asigurând participarea la reuniunea grupurilor de lucru ale Coaliției (Washington 11 iulie 2017). De asemenea, la 21 septembrie 2017, ministrul afacerilor externe al României a participat la reuniunea la nivel înalt privind criza din Siria, desfăşurată tot în marja în marja Adunării Generale a ONU.

Relațiile cu Federația Rusă

România continuă să susțină şi să gestioneze relațiile sale cu Moscova în baza unei abordări de tip dual-track(dialog-descurajare), cu punctarea deschiderii către cooperare acolo unde contextul o permite, precum şi continuarea unei poziții ferme în dosarele sensibile în care nu se înregistrează progrese.

La 29 septembrie 2017, la Cimitirul Militarilor Români de la Rossoşka, regiunea Volgograd, Ambasada României în Federaţia Rusă şi Ministerul Apărării Naţionale al României au organizat Ceremonia de reînhumare a rămăşiţelor pământeşti ale încă 345 de militari români căzuţi pe front în al Doilea Război Mondial în dramaticele lupte de la Stalingrad şi zonele adiacente din sudul Rusiei (toamna-iarna anilor 1942/1943).

Consolidarea dimensiunii economice a politicii externe MAE a continuat să promoveze dialogul constant între actorii implicaţi în realizarea

obiectivelor de diplomaţie economică ale politicii externe româneşti , ministere de linie - în special Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – BNR, ş.a., Camera de Comerţ şi Industrie a României, camerele județene, alte forme antreprenoriale asociative, etc. În cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române – ediţia 2017 a fost organizată o sesiune specială dedicată dialogului pe teme economice de actualitate.

Candidatura RO la OCDE:Promovarea candidaturii la OCDE a fost inclusă în toate dosarele contactelor la nivel înalt ale oficialilor români şi MAE a efectuat demersuri diplomatice constante în capitalele statelor membre OCDE, cu accent la Paris şi Washington. Au avut loc întâlniri ale ministrului de externe cu Secretarul General al OCDE, Angel Gurria, la Forumul Strategic de la Bled, Slovenia, respectiv la New York, în contextul AG ONU, în septembrie 2017. În iunie 2017, RO a aderat la Agenţia pentru Energie Nucleară/NEA a OCDE, continuând demersurile de consolidare a cooperării în domeniul energiei nucleare cu agenția (ex. ca urmare a celor două vizite ale Directorului general NEA la Bucureşti, în august şi decembrie 2017, s-a stabilit că RO va găzdui Conferința regională ministerială NEA/OCDE pentru Europa de Est, programată în iunie 2018). În cooperare cu coordonatorul național al Comitetului Interministerial pentru relațiile cu OCDE şi ministerele de resort, MAE a întreprins demersuri pentru aderarea la alte 19 instrumente OCDE.

Dimensiunea energetică: MAE a contribuit la organizarea şi buna desfăşurare a reuniunii la nivel înalt a Grupului privind conectarea rețelelor de gaze în Europa Centrală şi de Sud-Est/CESEC (Bucureşti, 28 septembrie 2017). Cu această ocazie a fost semnat Memorandumul de Înțelegere şi planul de acțiune care extind activitatea CESEC la domeniile conectării piețelor de energie electrică, eficienței energetice şi surselor regenerabile de energie.În contextul deciziilor Ungariei referitoare la acordarea sprijinului doar pentru faza I a

204

proiectului BRUA (iulie 2017), MAE s-a implicat în analiza internă şi demersurile externe privind dezvoltarea coridorului, în relația cu țările implicate şi Comisia europeană. Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit eforturile naționale în vederea exercitării cu succes de către România (prin Ministerul Energiei) a preşedinției Conferinței Cartei Energiei (Energy Charter Conference) în anul 2018. De asemenea, MAE îndeplineşte funcția de secretariat al Grupului de Lucru Interninstituțional privind Securitatea Energetică (GLISE), asigurând o convergență a priorităților naționale şi promovarea lor în politica externă.

A fost aprobată cererea României de a deveni membră a Asian International Investment Bank, la 13 iunie 2017. România a participat, ca observator, la reuniunea anuală a AIIB (Jeju, R. Coreea, 16-18 iunie 2017), la nivel de secretar de stat. Sunt în curs de derulare procedurile interne pentru finalizarea aderării.

Promovarea şi apărarea intereselor şi identității românilor din afara granițelor

RO a făcut demersuri pentru consolidarea poziției naționale de model de bune practici în ceea ce priveşte drepturile persoanelor aparținând minorităților în dialogul politic cu Croația, Bulgaria, Ungaria.Problematica drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale a fost menținută în atenție în dialogul politic bilateral şi în cadrul dezbaterilor legate de parcursul european al Serbiei, Ucrainei, Albaniei. România s-a implicat în deblocarea situației instituțiilor autonome din cadrul OSCE şi obținerea consensului privind desemnarea Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE, dar şi a Reprezentantului OSCE pentru Libertatea Media şi a directorului Oficiului pentru Instituții Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR).

La 13 septembrie 2017 a avut loc la Kiev cea de-a VI-a sesiune a Comisiei Interguvernamentale Mixte româno-ucraineneprivind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, la care MAE a participat cu o delegație condusă la nivel de secretarde stat (O atenție specială a fost adoptarea de către Rada Supremă a proiectului de Lege a Învățământului din Ucraina, la 5 septembrie 2017).

Îmbunătățirea calității serviciilor consulare pentru cetățenii români din străinătate

Rețeaua consulară a României a procesat, de la 01.07.2017 şi până la finalul 2017, un număr de 487.699 servicii consulare, la care se adaugă alte câteva zeci de mii de servicii de asistență şi protecție consulară necuantificabile. În plus, prin intermediul Centrului de Contact şi Suport pentru Cetățenii Români din Străinătate au fost soluționate un număr total de 474.621 de cereri de informații consulare. Au fost gestionate peste 400 de cazuri consulare deosebite (decedați, spitalizați, arestați, marinari aflați pe nave sechestrate, evacuări din zone de conflict) prin demersuri specifice de asistență şi protecție consulară, atât ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, cât şi ale Departamentului Consular. Celula de Criză a MAE a fost activată în 7 situații deosebite (ex. furtunile tropicale din Caraibi sau atentatul de la Barcelona).

Referitor la extinderea rețelei consulare, a fost deschis Consulatul General al României la Bari (Republica Italiană), au fost mutate sediile Secției consulare a Ambasadei României la Bruxelles şi al Consulatului General al României la Strasbourg în locații moderne. Demersurile de operaționalizare a noilor oficii consulare la Stuttgart, Manchester, Miami se află în stadii avansate, continuând totodată si măsurile demarate în vederea schimbării sau modernizării altor trei locații consulare importante: Londra, Paris, Edinburgh. Au fost continuate eforturile de includerea ultimelor misiuni diplomatice şi oficii consulare

205

ale Românieiîn cadrul sistemului informatizat consular, cu noi dezvoltări ale aplicației SIMISC.

Au fost continuate campaniile de informare în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor ţării sau se deplasează în străinătate în diferite scopuri, cu accent pe cele destinate muncii în străinătate, combaterii traficului de persoane şi a transportului de droguri. A fost înființat Centrul de excelență pentru instruirea personalului consular care funcționează în cadrul Consulatului General al României la Bonn, ca structură de pregătire a funcționarilor consulari.

În plan bilateral, în domeniul politicii de vize, din iunie şi până la finalul anului au fost semnate acorduri de scutire de la obligativitatea deținerii vizelor pentru titularii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu cu R.A.Egipt şi Republica Democrată Socialistă Sri Lanka, fiind demarate negocierile pentru încheierea unui acord similar cu Regatul Cambodgiei.Prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr.1626 din 6 septembrie 2017, regimul de vize de scurtă şedere pentru cetățenii Republicii Populare Chineze a fost substanţial simplificat.

În raport cu Canada, Departamentul Consular a derulat, în cursul lunii noiembrie a.c., o nouă campanie de informare publică comună, având în vedere că liberalizarea totală a regimului de vize cu această țară a intrat în vigoare la 1 decembrie 2017. În mod similar, a fost agreată cu Ambasada SUA la Bucureşti lansarea unei noi campanii de informare publică având drept obiectiv diminuarea ratei de refuz (singurul criteriu neîndeplinit în prezent de către România pentru a accede la programul Visa Waiver).

În plan european, Departamentul Consular a participat la o serie de reuniuni informale cu statele deținătoare a următoarelor preşedinții pentru pregătirile pentru coordonarea pe durata preşedinției RO a grupului de lucru VISA Working Party. A fost demarat un amplu proces tehnic de pregătire în vederea accesului pasiv al României la Visa Information System (VIS), potrivit dispoziţiilor proiectului de Decizie a Consiliului privind punerea în aplicare a anumitor prevederi ale acquis-ului Schengen referitoare la Visa Information System în Republica Bulgaria şi România.

Sprijinirea eforturilor de celebrare a Centenarului Primului Război Mondial şi a Centenarului Marii Uniri şi făuririi României moderne

Au continuat demersurile pentru implementarea programului multianual dedicat Centenarului Primului Război Mondial şi al Marii Unirii, ca prioritate pe agenda de diplomaţie publică şi culturală a MAE pentru 2018, cu menținerea colaborării cu Ministerul Culturii şi Identității Naționale/Departamentul Centenar şi participarea, cu proiecte proprii, în grupul de lucru interinstituțional pentru Centenar (ex . traducerea unor lucrări reprezentative pentru istoria României în limbi ca slovacă şi portugheză, la propunerea şi cu sprijinul misiunilor diplomatice ale României). În contextul RADR 2017 a fost organizată Sesiunea plenară dedicată pregătirii Centenarului destinată misiunilor diplomatice (cu participarea ministrului culturii şi identității naționale şi a preşedintelui Institutului Cultural Român).

Complementar, în vederea promovării culturii şi a valorilor naționale, au fost realizate următoarele:

• Activitățile de organizare a Sezonului cultural România – Franța din 2018-2019 au avansat semnificativ, prin numirea unor comisari şi încheierea unei convenții tehnice bilaterale;

206

• în perspectiva Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA2019 au fost adoptate/semnate protocolul de colaborare şi acordul cadru pentru asigurarea procesului de pregătire şi participare a României, ca țară invitată de onoare, în 2019.

• promovarea Timişoarei – Capitală Culturală Europeană 2021, ca prioritate a agendei de diplomație publică şi culturală, în contextul declarării de către Comisia Europeană a anului 2018 Anul Patrimoniului Cultural;

• continuarea promovării Festivalului şi Concursului Internațional George Enescu, în contextul aniversării, în 2018, a 60 de ani de la prima ediție a Festivalului;

• participarea României la Bienala de Artă de la Veneţia din acest an şi iniţierea demersurilor, împreună cu MCIN, ICR şi Uniunea Arhitecţilor din România, pentru ediţia din 2018 a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia;

• continuarea sprijinirii funcţionării şi extinderii reţelei de lectorate de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească şi a programului LCCR.

Asigurarea unei prezențe relevante în cadrul diferitelor structuri internaționale şi promovarea rolului esențial al multilateralismului

Obiectivul prioritar al acestei perioade îl reprezintă promovarea candidaturii României de membru nepermanent la Consiliul de Securitate al ONU - CS, pentru un mandat în perioada 2020-2021(alegeri în 2019). Au fost realizate următoarele acțiuni:

• evenimentul de lansare oficială a candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent la CS ONU (New York, 2 iulie 2017), urmată de lansarea pe plan intern a candidaturii României la CS, Palatul Parlamentului, (12 septembrie 2017), în prezența Preşedintelui Senatului, Vice-preşedintelui Camerei Deputaților şi ministrului afacerilor externe, a corpului diplomatic de la Bucureşti, unor foşti demnitari români;

• participarea ministrului de externe în delegația condusă de Preşedintele României la dezbaterile generale ale celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale (AG) a ONU, a oferit prilejul pentru numeroase contacte bilaterale care au vizat promovarea acestei candidaturi:avut întrevederi bilaterale cu omologi din statele insulare mici (din bazinul Pacificului şi din Zona Caraibilor), din țări arabe, africane si din America Centrală;

• În conformitate cu strategia MAE de promovare a candidaturii României la CS ONU, au fost întreprinse demersuri pe toată durata de referințăpentru atragerea sprijinului statelor aparținând unor diverse grupuri geografice (detaliate şi la punctul 9). Demersurile au vizat, prin intermediul ambasadelor şi al Centralei MAE, inclusiv acele state unde nu există reprezentare diplomatică (ex. turneul din decembrie 2017 în statele CARICOM);

• a fost acordată o atenție deosebită reformei ONU, România fiind implicată în conducerea Negocierilor Interguvernamentale privind reforma CS şi în procesul inițiat de Secretarul General al ONU în acest an;

• tot în contextul celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale (AG) a ONU, şeful diplomației române a participat la un eveniment co-prezidat de România, Marea Britanie şi Peru, privind implementarea principiilor egalității de gen în operațiunile ONU de menținere a păcii; a participat la dezbaterea pe tema „Educația pentru pace“, organizată de delegațiile României şi Afganistanului;

207

• România a fost aleasă, membru al Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC), ca reprezentant al Grupului est-european, la alegerile din cadrul celei de-a 71-a sesiuni a Adunării generale a ONU (va fi exercitat la New York în perioada 2018-2019;

• România a fost aleasă în Consiliul Executiv al Organizației Mondiale a Turismului (OMT), mandat 2017 - 2021, cu prilejul celei de-a 22-a Adunări Generale a OMT (Chengdu, China, 11 – 16 septembrie 2017). Delegația României a fost condusă de ministrul turismului, MAE având o contribuție majoră în această alegere;

• În iunie 2017, România şi-a depus candidatura pentru un nou mandat (2023-2025) la Consiliul Drepturilor Omului al ONU.

Privind menținerea rolului României de principal stat promotor al Francofoniei din Europa Centrală şi de Est, România a găzduit Conferința Femeilor Francofone, organizată în comun de Ministerul Afacerilor Externe şi Organizația Internațională a Francofoniei (1-2 noiembrie 2017). Conferința agenerat constituirea unei rețele francofone a femeilor antreprenor.

România şi-a întărit consecvent profilul la nivelul OSCE, promovându-şi activ interesele în cadrul principalelor dezbateri de actualitate de la nivelul organizației, referitoare în special la controlul armamentelor convenționale în Europa (Dialogul Structurat – Viena, 4-5 septembrie a.c.; Grupul de state like-minded, inițiativă a Germaniei;Conferința “MakingConventionalArms Control fit for the 21st Century” - Berlin, 6-7 septembrie 2017). În această logică se înscrie şi participarea ministrului afacerilor externe la reuniunea Informală la nivel înalt a Statelor Participante OSCE (Mauerbach, 11 iulie 2017). România participă substanţial cu resurse umane (în prezent 25 de monitori) şi financiare (240.900 euro în perioada 2014-2017) la activitatea Misiunii de Monitorizare a OSCE în Ucraina.

Coordonarea instituțiilor statului cu atribuții în domeniul politicii externe

Au fost realizate acțiuni pentru consolidarea corpului diplomatic şi consular şi a personalului de specialitate, inclusiv prin continuarea procesului de recrutare în cadrul MAE, în special în perspectiva deținerii Preşedinției române a Consiliului UE în anul 2019, precum şi pentru întărirea capacității de acordare a unei asistențe consulare adecvate pentru cetățenii români din străinătate.

MAE a oferit sprijinul şi expertiza necesare celorlalte instituții ale statului român care au atribuții în formularea sau implementarea direcțiilor de politică externă. A acționat în coordonare cu acestea în toate situațiile unde este necesar un efort conjugat pentru urmărirea unor obiective fundamentale (ex. consolidarea cooperării dintre membrii delegaţiei parlamentare române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei/APCE şi MAE, care a continuat prin organizarea cu regularitate a unor întrevederi între ministrul afacerilor externe şi membrii delegaţiei parlamentare, în aprilie şi octombrie 2017).

De asemenea, în sensul consolidării expertizei şi capacității instituționale MAE, respectiv în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate de Ministerul Afacerilor Externe în domeniul cooperării pentru dezvoltare, a fost asigurată operaționalizarea Agenției RoAidşiau fost numiți directorul general şi directorul general adjunct al Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare – RoAid. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a realizat procesul de consultare privind stabilirea priorităților geografice şi tematice, respectiv programarea bugetului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare pentru anul 2018.

208

În perioada de referință, la nivelul MAE au fost create unități tematice specializate (biroul pentru Comunicare Strategică, biroul pentru Parteneriatul Estic, biroul pentru Securitate Cibernetică), menite să răspundă unor provocări specifice şi noilor realități ale activității diplomatice.

Consolidarea instituțiilor statului în domeniul afaceri europene şi politică externă.

Intensificarea activităţii Comitetului de coordonare a Sistemului național de gestionare a Afacerilor Europene şi includerea printre participanţi a reprezentanţilor Parlamentului României, Comitetului Economic şi Social European, a Comitetului European al Regiunilor, a europarlamentarilor români şi a reprezentanţilor asociaţiilor reprezentative pentru administrațiile locale.

La nivelul MAE, s-a constituit o Comisie al cărei obiectiv este identificarea partenerilor care asigură analiza sistemului actual de coordonare a afacerilor europene în România, elaborarea unui proiect de politică publică în domeniu, dezvoltarea unei strategii de comunicare și formarea specialiștilor din administrație pentru Președinție. Urmare analizei Comisiei, au fost identificați următorii doi parteneri: SGG și ENA (Școala Națională de Administrație din Franța). Cu ocazia vizitei în Franța (aprilie 2017), s-a stabilit și perfectat Parteneriatul cu ENA, prin care este vizată consolidarea capacității administrative a României.

Ministerul Afacerilor Externe prin ministrul delegat pentru afaceri europene a depus spre finanțare un proiect POCA destinat dezvoltării capacității administrative în domeniul afacerilor europene în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului, ENA-Paris şi Institutul European din România.

S-a desfăşurat o primă etapă a cursurilor de formare profesională a cadrelor implicate în viitoarea preşedinție, prin Institutul European din România.

A fost lansat, la iniţiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Forumul de consultare publică, comunicare şi dezbateri în vederea pregătirii şi exercitării Preşedinției României la Consiliul Uniunii Europene - „EU-RO 2019“, ce are ca principală misiune crearea cadrului formal de derulare a dezbaterilor publice organizate de Ministerul Afacerilor Externe pe tema viitoarei Preşedinții a Consiliului Uniunii Europene. La Forum pot adera membrii delegațiilor României din cadrul structurilor consultative ale Uniunii Europene, organizaţii patronale, sindicale, academice, profesionale, precum şi alte structuri ale societăţii civile organizate sau asociații de administrații locale. De asemenea a fost stabilit un calendar de dezbateri publice, organizate în toată ţara.

Program legislativ:

• Proiect de Lege pentru ratificarea Rezoluţiei ASP-CPI/14/Res.2 privind art.124 al Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, adoptată la cea de-a XI-a sesiune a ASP, la 26 noiembrie 2015 - adoptat de Guvern în şedinţa din data de 21.09.2017; stadiu Parlament: - adoptat CD, comisii Senat.

• Proiect de Lege pentru ratificare a Acordului de parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Canada, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 30 octombrie 2016 - adoptat de Guvern în şedinţa din data de 11.10.2017; stadiu Parlament: - adoptat CD, comisii Senat. Are ca scop îndeplinirea obligaţiilor asumate în calitate de membru UE.

209

• Proiect de Lege privind aplicarea de către România a regimului de privilegii şi imunități funcționarilor Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice - adoptat de Guvern în şedinţa din data de 08.11.2017; stadiu Parlament: - adoptat CD, comisii Senat. Are ca scop dezvoltarea cooperării cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice.

• Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de dialog politic şi de cooperare dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Cuba, pe de altă parte, Bruxelles, 12 decembrie 2016 - adoptat de Guvern în şedinţa din data de 20.12.2017; STADIU:- transmis la Preşedenție pentru ratificare. Are ca scop îndeplinirea obligaţiilor asumate în calitate de membru UE.

• Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de instituire a Fundaţiei internaţionale UE-ALC, semnat la Santo Domingo, la 25 octombrie 2016 - proiectul de lege urmează să fie reanalizat în MAE din rațiuni de oportunitate politică. Are ca scop ratificarea Acordului de instituire a Fundaţiei internaţionale UE-ALC, semnat la Santo Domingo, la 25 octombrie 2016.

• Proiect de Lege privind amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare - proiectul de lege se află în avizare interinstituțională la MAI. Are ca scop îmbunătățirea cadrului legal.

• Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat privind relaţiile şi cooperarea între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Noua Zeelandă, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 5 octombrie 2016 - proiectul de lege se află în transparenţă decizională din data de 24.11.2017. Are ca scop îndeplinirea obligaţiilor asumate în calitate de membru UE.

• Proiect de Lege de ratificare a Protocolului nr.16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014 - s-a apreciat necesară reluarea dezbaterilor în grupul de lucru format din reprezentanții MAE, MJ, Curtea Constituțională, CSM şi Înalta Curte. Are ca scop ratificarea Protocolului nr.16 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care introduce posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) un aviz consultativ atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.

• Proiect de Lege pentru punerea în aplicare a Protocolului nr.16 la Convenţia pentruapărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013, semnat de România la Strasbourg, la 14 octombrie 2014, precum şi pentru modificarea unor acte normative - s-a apreciat necesară reluarea dezbaterilor în grupul de lucru format din reprezentanții MAE, MJ, Curtea Constituțională, CSM şi Înalta Curte. Proiectul stabileşte în funcţie de materie, civilă sau penală, şi de instanţa naţională implicată, etapa procesuală când se poate solicita avizul, conţinutul unei cereri de aviz consultativ şi procedura potrivit căreia instanţa sesizează Curtea.

210

19.  JUSTIŢIE 

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Reînființarea Institutului Român de Criminologie, instituție independentă, pentru ca, împreună cu Ministerul Justiției, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Parlamentul României, reprezentanții sistemului judiciar şi facultățile de drept, să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală ale statului român

• Admiterea în magistratură în acord cu exigenţele europene privind pregătirea profesională, buna reputație şi vocaţia, pregătirea de specialitate şi deontologică, precum şi creşterea importanței evaluării calitative a activității

• Promovarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva nr. 346/2016

• Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv sporirea capacității de cunoaștere prin cooptarea în consiliu a unui reprezentant al avocaților şi a unui profesor universitar, reprezentant al facultăților de drept, ambii aleşi direct, precum şi consolidarea Inspecției Judiciare, instituții chemate să vegheze, în acelaşi timp, la respectarea independenței sistemului judiciar, dar şi la menținerea integrității, profesionalismului, imparțialității şi responsabilității magistraților, condiții esențiale pentru un act de justiție de calitate şi eficient.

• Acordarea de către avocaţi a unei consultaţii anuale gratuite celor care îndeplinesc condiţiile pentru ajutor public judiciar, prin revizuirea cadrului legal

• Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci când obiectul acestora este evaluabil în bani

• Realizarea Cartierului pentru Justiţie — Justice District din Bucureşti • Continuarea Programului naţional de investiţii în infrastructura instanţelor din

capitalele de judeţ • Constituirea la nivelul tuturor instanțelor de judecată a unor centre de informare

(similar celor existente în instanțele din statele UE), conținând materiale despre principalele proceduri judiciare, precum și cu privire la principalele evoluții normative.

• Realizarea Cartierului pentru Justiţie — Justice District din Bucureşti • Implementarea la nivel naţional a proiectului Dosarul electronic; • Continuarea proiectului de investiţii în penitenciare şi de modernizare şi extindere

acolo unde locaţiile permit; • Consolidarea sistemului de probaţiune ca formă de diminuare a populaţiei din

penitenciare. • Extinderea numărului de instanţe specializate în materie comercială de la 3 (Cluj,

Piteşti și Târgu Mureş) la 15, respectiv în Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ în care funcţionează curţi de apel, instanţe unde îşi vor desfăşura activitatea judecători specializaţi;

• Simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerţului şi preluarea de către această instituţie a unor proceduri, vizând societăţile comerciale, derulate în prezent la nivelul instanţelor

211

La nivelul anului 2017, în urma adoptării programului de guvernare 2017-2020 Ministerul Justiţiei a implementat 5 dintre cele 31 de măsuri propuse spre realizare cu obiectiv 2020.

Astfel, a fost reînfinţat Institutului Român de Criminologie, instituţie independentă, pentru ca, împreună cu Ministerul Justiţiei, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Parlamentul României, reprezentanţii sistemului judiciar şi facultăţile de drept, să contribuie la elaborarea principalelor elemente de politică penală ale statului român.

Cadrul legal este reprezentat de H.G nr. 14/2017 din 12 ianuarie 2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Criminologie, precum şi pentru modificarea şi completarea H.G nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei.

Institutul este în curs de operaţionalizare iar în prezent se derulează proceduri interne pentru demararea concursului de ocupare a posturilor vacante.

Prin OMJ nr. 3744/C/2017A a fost aprobată organigrama şi structura organizatorică a INC. Au fost iniţiate demersurile pentru aprobarea de către ANFP a structurii funcţiilor publice din cadrul INC. Aşadar, s-a procedat la modificarea Regulamentului de ocupare a posturilor de personal de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei şi Institutului Naţional de Criminologie.

În materia prezumţiei de nevinovăţie s-a urmărit promovarea standardelor europene în acord cu Directiva nr 346 / 2016.

În acest sens, a fost elaborat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală, precum şi pentru completarea art.79 din Legea nr.253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal - a transpus Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 27 din 29 aprilie 2014, precum şi art. 8 alin. (4) din Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

La acest moment, proiectul se află în dezbaterea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului

În ceea ce priveşte admiterea în magistratură în acord cu exigenţele europene privind pregătirea profesională, buna reputaţie şi vocaţia, pregătirea de specialitate şi deontologică, precum şi creşterea importanţei evaluării calitative a activităţii, a fost elaborat proiectul de modificare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost elaborat cu parcurgerea tuturor etapelor legale corespunzătoare.

Proiectul de modificare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost prezentat în şedinţa Comisiei din data de 25 octombrie 2017 de către Ministrul Justiţiei.

A fost consolidată capacitatea instituţională a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv sporirea capacităţii de cunoaştere prin cooptarea în consiliu a unui reprezentant al avocaţilor şi a unui profesor universitar, reprezentant al facultăţilor de drept, ambii

212

aleşi direct (Structura Consiliului Superior al Magistraturii este stabilita la articolul 133 din Constituţia României), precum şi consolidarea Inspecţiei Judiciare, instituţii chemate să vegheze, în acelaşi timp, la respectarea independenţei sistemului judiciar, dar şi la menţinerea integrităţii, profesionalismului, imparţialităţii şi responsabilităţii magistraţilor, condiţii esenţiale pentru un act de justiţie de calitate şi eficient.

Aceste aspecte care vizează sistemul judiciar au fost avute în vedere cu ocazia elaborării Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

A fost dezvoltarea proiectului Educaţia juridică în şcoli, pornind de la Protocolul semnat în 2013 între Ministerul Justiţiei, CSM, Ministerul Public şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Protocolul a fost semnat, pe 20 iulie 2017 si este valabil pana in iunie 2020. Protocolul prezintă elemente de noutate în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a devenit partener alături de ceilalţi parteneri semnatari ai Protocolului din 2013. De asemenea este prevăzut un mecanism de aderare la obiectivul Protocolului, în baza căruia exista la acest moment, un număr de 36aderenţi. A fost operaţionalizat Comitetul de monitorizare al Protocolului, fiind organizate şase întruniri de lucru. Grupul interinstituţional de lucru alcătuit din persoanele desemnate de fiecare din părţile Protocolului, a elaborat tematica orientativă, a centralizat listele de voluntari (peste 600 de judecători, procurori, notari, consilieri juridici şiavocaţi) şi a redactat modelele orientative ale fişelor-cadru. În săptămâna 13-17 noiembrie 2017 au avut loc expuneri tematice în unităţile de învăţământ preuniversitar, la care au participat peste 24.000 de elevi, în cadrul cărora s-au implicat cei peste 600 de voluntari jurişti.”

213

20. CULTURĂ. CULTE. MINORITĂŢI 

• Continuarea programului „Limes”

• Coordonarea activităților de celebrare a Centenarului Marii Uniri

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Majorarea bugetului ministerului cu aproximativ 51% faţă de anul anterior

• Dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii

• Parteneriat public-privat în domeniul culturii

• Revizuirea actelor normative din domeniul culturii

• Revizuirea activităţii Administraţiei Fondului Cultural Naţional în sprijinirea creatorilor independenţi şi a ONG-urilor culturale

• Lansarea primului program de susţinere a investiţiilor în infrastructura culturală

• Construirea unei săli moderne de concerte şi a unui centru cultural multifuncţional (parte a proiectului „Cartierul Justiţiei”) în municipiul Bucureşti

• Pregătirea participării României ca invitat de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018

• Suport tehnic si financiar pentru procesul de reconversie a spaţiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale.

Măsura asumată pentru anul 2017 de creştere a bugetului ministerului cu aproximativ 51% faţă de execuţia bugetară pe anul 2016 a fost realizată.

S-au efectuat demersuri începute în 2017 pentru continuarea creării unui mecanism consultativ şi a unui parteneriat-privat puternic pentru susţinerea investiţiilor în domeniul culturii.

In domeniul actelor normative s-au emis măsuri legislative: proiect de lege pentru modificarea OG nr.51/1998 inclus in PALG , deoarece se urmăreşte:

• introducerea în legislaţia specifică a conceptului de „manifestare culturală strategică”, cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internaţional „George Enescu”, Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), şi alte evenimente culturale de amploare, cu număr mare de participanţi şi necesităţi organizatorice complexe, care promovează cultura română;

• rectificarea cadrului normativ pentru a permite instituţiilor de cultură cu finanţare din fonduri publice să folosească aceste fonduri în eforturile de publicitate a activităţii lor (promovarea expoziţiilor, simpozioanelor ş.a.m.d.) şi în editarea unor publicaţii specifice, prioritate având cele pe suport digital.

In 2017 măsurile privind diversificarea instrumentelor de finanţare oferite prin Administraţia Fondului Cultural Naţional pentru operatorii culturali s-au structurat pe 4

214

direcţii (finanţare, evaluare, comunicare, cadrul legislativ) pornind de la obiectivele pe care AFCN le are stabilite prin lege. Astfel s-au făcut propuneri pentru actualizarea actelor normative privind cadrul legislativ.

Acestea venind in sprijinul oamenilor de cultură, prin oferirea de facilităţi pentru accesul la finanţările destinate sectorului cultural şi creativ, încheierea de parteneriate cu importante instituţii de cultură din spaţiul european pentru sprijinirea mobilităţii artiştilor şi schimburilor de experienţă, încurajarea şi finanţarea debuturilor artistice.

S-au întreprins acţiuni în vederea lansării primului program de susţinere a investiţiilor în infrastructura culturală. Deoarece, instituţiile de cultură, aşezămintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile şi bibliotecile trebuie să beneficieze de o stabilitate şi predictibilitate a bugetului. Un accent deosebit trebuie pus pe prezenţa instituţiilor culturale în mediul rural şi revitalizarea celor din urbanul mic şi din zonele mono-industriale, cele mai afectate de procesul de deculturalizare. Astfel încadrându-se in termenul asumat până 2020, prin continuarea celor două acorduri de împrumut cu BDCE pentru restaurarea şi reabilitarea sediilor celor mai mari instituţii din România.

De asemenea s-au efectuat demersuri pentru:

• continuarea şi finalizarea celor două mari proiecte care presupun construirea unei săli moderne de concerte şi a unui centru cultural multifuncţional (parte a proiectului „Cartierul Justiţiei”) în municipiul Bucureşti; adoptarea ordonanţei de urgenţă pentru trecerea imobilului Sălii Palatului sub administarea ministerului.

• protejarea, conservarea şi depozitarea patrimoniului muzeelor naţionale, astfel asigurând condiţiile necesare pentru protejarea, conservarea şi depozitarea patrimoniului muzeelor naţionale şi susţinerea dezvoltării unui program naţional, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, pentru pregătirea specialiştilor în domeniul restaurării patrimoniului cultural;

• digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală, implementarea proiectului E-Cultura. încadrându-se în termenele asumate respectiv 2020;

Măsura realizată în 2017 este şi pregătirea participării României ca invitat de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig în 2018, prin alocarea de fonduri necesare acesteia. Astfel, literatura română să fie promovată la nivelul valorii pe care o aduce spaţiului european.

In vederea bunului mers al îndeplinirii măsurilor s-au întreprins demersuri privind:

• dezvoltarea educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar;

• sprijinirea autorităţilor locale prin oferirea de suport tehnic, legislativ şi financiar în procesul de reconversie a spaţiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale şi de protejare şi valorificare a patrimoniului industrial;

• pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia, cea mai mare manifestare culturală din Belgia, ca invitat de onoare.

S-au efectuat demersuri pentru asigurarea condiţiilor necesare continuării şi dezvoltării Programului Naţional „Limes”, dedicat inventarierii şi cercetării arheologice a frontierei Imp. Roman de pe teritoriul României. Program finanţat din buget anual.

215

In contextul Centenarului, ministerul a preluat coordonarea activităţilor de celebrare a Marii Uniri efectuându-se:

• lansarea Programului de finanţare;

• acces Centenar – sesiunea 2017;

• asigurarea finanţării proiectelor dedicate Centenarului aprobate la nivelul Guvernului – buget 150 000 000 lei; măsură ce vizează anul 2018.

216

21.  TINERET ŞI SPORT 

• Implicarea în educaţia complementară a tinerilor prin crearea şi gestionarea de programe naţionale de formare în parteneriat cu Ministerul Muncii, precum şi implementarea programului naţional de consiliere şi orientare în carieră în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei;

• Implementarea programului naţional pentru promovarea voluntariatului, a educaţiei civice şi a implicării sociale, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei.

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Constituirea Consiliului Naţional al Mişcării Sportive din România;

• Folosirea activităţilor fizice şi a sportului ca o componentă importantă pentru integrarea în comunitate a copiilor cu dizabilităţi şi a celor orfani, precum şi implementarea unui program naţional de promovare a sportului şi a beneficiilor acestuia prin cooptarea marilor sportivi, „Campionii României în şcoală, liceu şi universitate”;

• Susţinerea sportului de performanţă şi încurajarea sportului de masă;

• Crearea unei noi viziuni a mass-media asupra promovării sportului ca mod sănătos de viaţă;

• Promovarea culturii şi activităţilor vocaţionale prin dezvoltarea taberelor tematice şi crearea unui program al egalităţii de şanse pentru tineri proveniţi din medii dezavantajate;

Prin Ordinul MTS nr. 181/02.03.2017 s-a constituit Consiliul Naţional al Mişcării Sportive din România

În scopul implementării unei strategii pentru a folosi activităţile fizice şi sportul ca o componentă importantă pentru integrarea în comunitate a invalizilor, copiilor cu dizabilităţi şi a celor orfani, a fost înfiinţat, în cadrul MTS, prin HG nr. 322/11.05.2017 pentru modificarea şi completarea HG nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea în cadrul MTS, Compartimentul pentru Sprijin Persoane cu Nevoi Speciale, iar în vederea implementării unui program naţional de promovare a sportului şi beneficiilor acestuia prin cooptarea marilor sportivi a fost creat Programul Naţional „Campionii României în şcoală, liceu şi universitate”, prin care sunt implicaţi campionii din sport în educaţia prin sport şi utilizarea propriului exemplu pentru a creşte gradul de participare activă şi sistematică a copiilor din şcoli, licee şi universităţi la activităţile sportive, promovarea valorilor sportului ca mijloc de îmbunătăţire a stării de sănătate, a condiţiei fizice şi psihice şi dezvoltarea competenţelor sociale.

Prin măsurile luate, în anul 2017 s-a susţinut sportulul de performanţă şi a fost încurajat sportului de masă.

S-au întreprins demersuri în vederea creării unei noi viziuni a mass-media asupra promovării sportului ca mod sănătos de viaţă.

Au fost dezvoltate tabere tematice în scopul promovării culturii şi activităţilor vocaţionale.

217

S-au luat măsuri astfel încăt, tinerii proveniţi din mediile dezavantajate (tineri din mediul rural, tineri cu dizabilităţi, tineri de etnie romă etc.) au fost sprijiniţi în scopul integrării lor sociale. Implicarea în educaţia complementară a tinerilor prin crearea şi gestionarea de programe naţionale de formare - Programul Naţional de Formare pentru Tineri.

Au fost întreprinse măsuri în vederea implementării programului naţional pentru promovarea voluntariatului, a educaţiei civice şi a implicării sociale.

218

22.  POLITICI PENTRU DIASPORA 

Principalele prevederi din Programul de Guvernare

• Centenar 2018

• Program pentru păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii româneşti - Cultură;

• Program pentru pastrarea, dezvoltarea şi afirmarea identitaţii româneşti - Educaţie;

• Program pentru pastrarea, dezvoltarea şi afirmarea identitaţii româneşti - Spiritualitate şi tradiţie;

• Program pentru pastrarea, dezvoltarea şi afirmarea identitaţii româneşti - Mass-media;

• Program pentru pastrarea, dezvoltarea şi afirmarea identitaţii româneşti - Societatea civilă;

• Program pentru apararea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor

• Program pentru susţinerea procesului de integrare a românilor în ţările unde trăiesc, studiază sau muncesc.

În cursul anului 2017 au fost realizate următoarele măsuri din Programul de Guvernare:

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost înfiinţat la data de 17 ianuarie 2017, prin preluarea atribuţiilor şi personalului Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Obiectivele principale ale Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în anul 2017, au fost păstrarea şi afirmarea valorilor culturale, lingvistice, etnice şi spirituale ale românilor din afara graniţelor ţării, consolidarea asociaţiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni prin acordarea de finanţări nerambursabile, creşterea coeziunii mediului asociativ, apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, precum şi întărirea relaţiilor bilaterale cu statele unde există comunităţi semnificative de români.

Proiecte specifice Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) susţinute prin finanţări nerambursabile acordate mediului asociativ din diaspora în susţinerea Programului de Guvernare

În anul 2017, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a urmărit creşterea transparenţei şi eficienţei în procesul de acordare a finanţării proiectelor. În acest sens, au fost elaborate o nouă documentaţie cu privire la acordarea de finanţări nerambursabile (ghidul şi anexele sale, precum şi procedura internă de instrumentare a dosarelor depuse) şi o nouă procedură de evaluare a proiectelor de către comisia de analiză şi selecţie a acestora. Principalele obiective vizate au fost creşterea ponderii organizaţiilor şi asociaţiilor româneşti în alocările financiare şi încurajarea acestora să aplice pentru obţinerea de fonduri nerambursabile, asigurarea predictibilităţii derulării proiectelor valoroase, integrarea acestor proiecte în ansamblul politicilor României în relaţia cu românii de pretutindeni, dar şi deplină transparenţă în acordarea de finanţări.

• Numărul cererilor de finanţare depuse în anul 2017 : 472 proiecte, în valoare totală de 212.879.753,00 lei;

219

• Numărul cererilor de finanţare aprobate: 118 proiecte, în valoare totală de 5.076.728,00 lei, dintre care 4 proiecte sistate la solicitarea beneficiarilor şi 114 proiecte finalizate (96,61%)

Programe de finantare anul 2017 Nr proiecte

Suma solicitată Aprobate Suma

aprobată 1 Mass-media - "Mihai Eminescu" 91 14.660.497,00 37 1.823.347,002 Cultură - "Constantin Brâncuşi" 196 29.537.581,00 36 1.300.269,003 Spiritualitate şi tradiţie-"Andrei Şaguna" 36 14.886.917,00 3 196.232,00 4 Educaţie - "Nicolae Iorga" 87 9.353.226,00 34 1.385.684,005 Societatea civilă - "Dimitrie Gusti" 62 38.001.655,00 8 371.196,00

Conform celor asumate prin măsurile din Programul de Guvernare 2017-2020, prin intermediul finanţărilor acordate în anul 2017, MRP a contribuit la extinderea,profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română în comunităţile din afara graniţelor(Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Italia, Spania)

Acţiuni proprii MRP în sprijinul comunităţilor româneşti din afara graniţelor în susţinerea Programului de Guvernare

• Numărul proiectelor proprii derulate de către MRP: 17 proiecte proprii, în valoare totală de 2.058.728,19 lei

• Proiectele proprii care au avut drept scop păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice româneşti

• Conform Programului de Guvernare 2017-2020 şi a planului de acţiuni propus pentru anul 2017, activitatea Ministerului pentru Românii de Pretutindenia vizat:

Modificarea cadrului legislativ specific în vederea optimizării realizării obiectivelor Programului de Guvernare

• Modificarea legii 321/2006privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzută în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate

Scopul modificării legislative a fost armonizarea dispoziţiilor legale incidente cu situaţia actuală existentă în comunităţile româneşti, corelarea prevederilor Legii nr. 321/2006 cu Legea nr. 299/2007, precum şi eficientizarea activităţii de acordare de finanţări nerambursabile asociaţiilor, fundaţiilor, organizaţiilor, instituţiilor şi altor persoane fizice autorizate, precum şi juridice legal constituite, aparţinând comunităţilor româneşti de pretutindeni. Printre principalele modificări aduse amintim:

stabilirea unor priorităţi geografice şi tematici multianuale pentru acordarea de finanţări multianuale în sprijinul românilor de pretutindeni;

posibilitatea acordării finanţării nerambursabile sub forma unui grant, pentru care se poate acorda un avans de 100%;

posibilitatea acordării unui avans de până la 50% în cazul contractelor de finanţare nerambursabilă încheiate pentru proiecte proprii şi implementare indirectă de programe, proiecte sau acţiuni în sprijinul românilor de pretutindeni;

220

posibilitatea acordării de burse pentru sprijinirea românilor de pretutindeni

• Modificarea legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni

Reglementările au privit în principal dezideratul realizării concordanţei dintre prevederile Legii nr. 299/2007 cu prevederile cuprinse în textul Legii nr. 321/2006, precum şi cu celelalte texte normative cu incidenţă în materie, astfel încât să se reflecte clar angajamentul autorităţilor române cu privire la realizarea politicii statului român în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu normele europene şi internaţionale relevante. În prezent, proiectul de lege se află în dezbatere pentru avize şi raport în comisiile permanente ale Senatului.

• Modificarea legii 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate

Proiectul a avut în vedere înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrelor Comunitare Româneşti în scopul păstrării şi promovării patrimoniului cultural românesc, a intensificării sentimentului de coeziune şi a nivelului de relaţionare între membrii comunităţilor de români din statele de reşedinţă. Acţiunile specifice derulate în cadrul Centrelor Comunitare Româneşti au ca principal obiectiv facilitarea reintegrării în sistemul de învăţământ românesc a copiilor şi tinerilor români care domiciliază sau îşi au reşedinţa pe teritoriul altor state, în eventualitatea reîntoarcerii în ţară. Proiectul de lege se află în dezbatere pentru avize şi raport în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Elaborarea Strategiei Naţionale privind Românii de Pretutindeni (2017-2020) Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni reprezintă documentul de politici publice în care se regăsesc obiectivele, direcţiile de acţiune şi măsurile previzionate pentru perioada 2017-2020 în sprijinul românilor de pretutindeni şi adaptate la nevoile curente ale comunităţilor istorice şi ale diasporei de mobilitate, în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii româneşti.

Strategia are ca scop respectarea şi promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor de naţionalitate română din afara graniţelor şi reprezintă, astfel, un element constitutiv al politicii externe a României.

Strategia menţine viziunea anterioară cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii românilor din afara graniţelor şi creşterea coeziunii comunităţilor româneşti, care a reprezentat o constantă a implicării statului român, exprimată în programele de guvernare 2001-2004, 2005-2008, 2009-2012 şi 2013-2016. Subsecvent, fostul Departament pentru Românii de Pretutindeni a elaborat strategii sectoriale în fiecare perioadă menţionată, care au cunoscut o creştere a ariei de aplicare, ca urmare a dinamicii pozitive înregistrate în comunităţile româneşti în special după integrarea României în Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte componentele identitare, Strategia a procedat la o ierarhizare sub aspectul resurselor alocate de acţiunea guvernamentală în sprijinul acestora. Astfel, Strategia a consemnat faptul că relaţiile României cu românii din afara graniţelor au la bază repere juridice fundamentale: Constituţia României, al cărei articol 7 atestă explicit preocuparea statului român pentru românii din străinătate, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi documentele programatice internaţionale privind protecţia drepturilor şilibertăţilorminorităţilornaţionale13.

13Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale a Consiliului Europei, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Convenţia pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi Directiva Consiliului European 2000/43/EC care implementează principiul tratamentului egal al persoanelor, fără deosebire de originea rasială sau etnică.

221

Principalele obiective asumate prin Strategia Naţională privind Românii de Pretutindeni sunt:

Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii românilor din afara graniţelor

Consolidarea mediului asociativ românesc din afara ţării

Susţinerea proceselor de integrare şi apărarea drepturilor românilor din afara graniţelor

Consolidarea şi eficientizarea instituţională în domeniul românilor de pretutindeni

Acţiuni implementate în scopul apărării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor

Pentru anul 2017 MRP şi-a propus derularea de campanii de informare privind protecţia faţă de abuz şi exploatare prin muncă, susţinerea accesului nediscriminatoriu pe piaţa muncii, precum şi derularea de demersuri pe lângă autorităţile statelor gazdă, în vederea creşterii gradului de integrare în societate.

Astfel, MRP a acordat în mod constant o atenţie deosebită problematicii privind apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor. România are o diasporă numeroasă, care în mod inerent se confruntă cu o multitudine de probleme şi despre care aflăm zilnic noi date fie prin intermediul misiunilor diplomatice româneşti, fie direct de la cetăţenii românii din străinătate care se adresează către MRP cu diverse solicitări, sau prin mass-media străine şi de limbă română care expun situaţii extreme precum abuzurile de toate tipurile (abuz de muncă, sexual, trafic de persoane, cerşetorie etc.), în care românii rezidenţi în alte state se regăsesc. Astfel, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a derulat, în parteneriat cu Ministerul de Interne (MAI), Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS), proiectul pilot - Campania naţională „Informare acasă! Siguranţă în lume!” în judeţele Botoşani (9.08.2017), Suceava (10.08.2017) şi Neamţ (11.08.2017).

A fost pentru prima dată când toate ministerele care au arii de competenţă referitoare la situaţia românilor care lucrează, studiază sau locuiesc în afara graniţelor ţârii s-au reunit într-o campanie comună care vizează în mod esenţial informarea cetăţenilor români cu privire la potenţialele riscuri la care se supun în momentul în care iau decizia de a lucra în străinătate, fără a avea un contract de muncă legal, fără a cunoaşte, la un nivel decent, limba statului de rezidenţă, fără a şti care le sunt drepturile, libertăţile, dar şi responsabilităţile în calitate de cetăţeni europeni.

Obiectivul principal al Campaniei Naţionale a fost de a oferi asistenţă şi consiliere, printr-o acţiune de informare, cetăţenilor români aflaţi în judeţeleBotoşani, Suceava şiNeamţ, românilor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate aflaţi în concediu în luna august, pe plan local, precum şireprezentanţilorautorităţilor locale, cu competente în domeniu, reprezentanţilor mediului asociativ, dar şi mass-media românească din ţară şi străinătate.

Obiectivele care au fost atinse cu succes prin Campania naţională „Informare acasă! Siguranţă în lume!”:

informarea eficientă a cetăţenilor români cu privire la drepturile şi responsabilităţile pe care le au în ţările în care intenţionează să muncească, să studieze şi să locuiască, inclusiv la drepturile sociale (beneficii sociale şi servicii sociale) specifice fiecărui stat în parte;

informare cu privire la accesul românilor din străinătate pe piaţa muncii, o mai bună cunoaştere a cadrului legislativ specific din statul-gazdă, a condiţiilor de

222

siguranţa la locul de muncă, a garanţiilor, condiţiilor contractuale, precum şi a drepturile şi obligaţiile care decurg din acestea, cu privire la locul de muncă;

modul corect de accesare a locurilor de muncă, fie că este vorba de cunoştinţe, firme private de mediere sau contact direct cu angajatorul;

numerele de urgenţă în caz de necesitate la care pot apela românii din străinătate în cazul în care se găsesc în situaţii de urgenţă;

Măsuri de reinserţie socială şi oportunităţi de antreprenoriat: Informaţii privind Programele Diaspora Start-up şi StartUp Nation,precum şi alte programe şi stimulente oferite prin MMJS românilor care decid să se reîntoarcă în scopuri lucrative în ţară.

Totodată, la nivelul MRP a fost constituit un task force privind combaterea sclaviei prin muncă.

Extinderea programului de cursuri de limba română şi crearea unui sistem integrat de predare a limbii române

Programul “Limba română-Educaţie şi Comunicare” – la nivelul MRP a fost creat un grup de lucru comun format din specialişti în educaţieşi comunicare din cadrul MRP şi Ministerului Educaţiei care s-a concretizat în reuniuni periodice în vederea stabilirii parametrilor extinderii programului de cursuri de limba română şi crearea unui sistem integrat de predare a limbii române. Ca un prim pas în această direcţie, MRP a achiziţionat 10.000 de suporturi de curs de limba română pe care le-a distribuit asociaţiilorromâneşti de peste hotare şi bisericilor care derulează cursuri de limba română prin intermediul şcolilor de weekend sau al şcolilor parohiale. Acestea au fost distribuite în ţări precum Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Austria, unde se găsesc mari comunităţi de români, precum şi în alte state unde materialul didactic în limba română este deficitar. Obiectivul acţiunii a fost de a îmbunătăţi fondul de carte şi de a dota şcolile şi organizaţiile româneşti cu material didactic în vederea derulării cu succes a cursurilor de limba română.

MRP urmăreşte continuarea acţiunii de distribuire a suporturilor de curs şi în anul 2018. De asemenea, urmărim extinderea programului prin:

distribuirea de seturi compuse din ghiozdan şi rechizite. În acest sens, au fost achiziţionate la nivelul MRP 500 se seturi care vor fi distribuite în rândul elevilor din comunităţii româneşti din afara graniţelor ţării;

îmbogăţirea fondului de carte al asociaţiilor, bibliotecilor şi şcolilor româneşti din afara graniţelor şi modernizarea reţelei de biblioteci de carte românească prin distribuirea de cărţi de beletristică în limba română şi albume despre România, în acest sens fiind achiziţionate un număr de aproximativ 4000 de cărţi şi albume.

Acţiuni festive organizate cu ocazia zilelor importante pentru românii de pretutindeni(1 Martie, 28 Mai, 31 August, 1 Decembrie).

Ziua Românilor de Pretutindeni a fost marcată de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni prin derularea, în perioada 24 aprilie-28 mai 2017, a unui seminar cu tematică educaţională, o campanie de presă şi un maraton internaţional al interviurilor. Acestea au urmărit

Amplificarea fenomenului educaţional în limba română în afara graniţelor ţârii;

Promovarea patrimoniului cultural românesc, precum şi punerea în valoare a membrilor comunităţii româneşti cu rezultate deosebite în domeniul educaţiei;

223

Stimularea implicării acestora în proiectele proprii derulate de MRP sau în parteneriat cu alte instituţii ale statului român;

Recunoaşterea meritelor şi a valorii adăugate aduse de membrii comunităţilor româneşti din afara graniţelor şi încurajarea acestora în viitoarele activităţi;

Încurajarea dialogului şi a colaborărilor cu elitele româneşti din afara graniţelor, în vederea consolidării relaţiilor acestora cu statul român;

Evidenţierea rolului membrilor comunităţii româneşti cu rezultate deosebite în promovarea imaginii României, precum şi sublinierea componentei educaţionale, ca valoare naţională pe care România o poate exporta în diaspora;

În cadrul proiectului, MRP a creat în pagina web proprie un meniu intitulat „Ziua Românilor de Pretutindeni”, unde s-au încărcat materiale cu tematica limbii române primite de la asociaţiile româneşti de pretutindeni şi a folosit pagina de Facebook a ministerului pentru a disemina informaţiile cu privire la eveniment. Totodată, MRP a colaborat cu o serie de asociaţii româneşti din afara graniţelor şi cu instituţiile de presă din România şi din străinătate pentru a evidenţia evenimentul şi face cunoscute acţiunile pregătite de minister pentru Ziua Românilor.

În acest sens, MRP a pus la dispoziţia mass-media o bază de date cu asociaţiile care şi-au dat acordul în vederea participării la Ziua Românilor de Pretutindeni, iar acestea au fost intervievate de partenerii media. De asemenea, MRP a colaborat cu misiunile diplomatice şi consulare ale României, cu scopul de a promova activităţile cu tematică educaţională, desfăşurate în comunităţile româneşti din afara graniţelor, în principal în mediul online. Misiunile ne-au folosit materialele promoţionale în spaţiul de Social Media, precum şi prin informări către membrii comunităţilor de români din toată lumea.

Sărbătorită în fiecare an la 31 august, începând din 2013, Ziua Limbii Române constituie un prilej deosebit de celebrare, recunoaştere şi aprofundarea a importanţei limbii materne ca element esenţial în menţinerea identităţii româneşti, atât în ţară, cât şi în rândul comunităţilor româneşti de pretutindeni. Cu această ocazie, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a organizat, în colaborare cu Academia Românăsub deviza renaşterea şi reînnoirea limbii române în diaspora, o dezbatere ce a urmărit să aducă în prim plan atât necesitatea asigurării continuităţii lingvistice între generaţii, cât şi excelenţa şi rezultatele deosebite ale membrilor comunităţilor, ca vectori importanţi în promovarea imaginii României în lume şi ambasadori ai valorilor româneşti în afara graniţelor. La eveniment au participatreprezentanţi ai Guvernului României, academicieni, profesori, lectorii şi promotori ai limbii române de peste hotare.

Totodată, în cadrul evenimentului a fost lansat şi un concurs de idei cu tema „Limba română, la îndemână”, cu scopul de a realiza o aplicaţie interactivă de învăţare a limbii române, în variantă electronică, disponibilă gratuit pentru toate tipurile de calculatoare şi telefoane mobile. Proiectul se adresează copiilor de origine română, cu vârsta cuprinsă între 6 şi 12 ani, care trăiesc în afara graniţelor ţării. Dezvoltarea aplicaţiei de limba română ia în considerare două elemente generale, învăţarea şi cunoaşterea limbii române, precum şi partea de vocabular şi conţinut cultural.

Acţiuni derulate în scopul menţinerii, promovării şi dezvoltării identităţii culturale, etnice, spirituale şi lingvistice româneşti prin intermediul tradiţiilor autohtone

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a promovat păstrarea şi dezvoltarea identităţii româneşti prin intermediul tradiţiilor autohtone, organizând, în perioada 1-8 martie 2017, Campania „Un mărţişor de acasă”. Prin acest proiect, MRP, cu sprijinul misiunilor

224

diplomatice şi al oficiilor consulare ale României au distribuit mărţişoare către cetăţeni români, concomitent cu derularea unei campanii online, care şi-a propus să mobilizeze membrii comunităţilor româneşti din afara graniţelor şi să-i sprijine în promovarea „mărţişorului”, ca liant între ei şi România.

Campania a urmărit să-i aducă aproape pe românii de pretutindeni şi să le ofere cadrul necesar exprimării identităţii culturale româneşti, şi să susţină dosarul „Mărţişorul” depus de România la UNESCO, care a vizat trecerea acestui obicei în patrimoniul mondial.

Obiectivele care au fost atinse cu succes prin Campania „Un mărţişor de acasă”

Promovarea patrimoniului cultural românesc, precum şi punerea în valoare a membrilor comunităţii româneşti, în special, a asociaţiilor româneşti din afara graniţelor ţării;

Stimularea implicării acestora în proiectele proprii derulate de MRP sau în parteneriat cu alte instituţii ale statului roman

Evidenţierea rolului membrilor comunităţii româneşti în promovarea imaginii României, precum şi sublinierea componentei istorice şi de tradţii, ca valoare naţională pe care România o poate exporta în diaspora;

Susţinerea dosarului „Mărţişorul” depus de România la UNESCO - la 6 decembrie 2017, Comitetul interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului mondial imaterial a decis, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 martie (Mărţişorul)” în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al omenirii

IA – simbolul comunităţilor româneşti din Europa şi expoziţia Ia românească – Zestrea de acasă a fost un evenimentorganizat în perioada 5-9 2017, la Bruxelles, de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în colaborare Viorica Dăncilă, europarlamentar al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European. Manifestarea a constat într-o dezbatere şi o expoziţie de costume tradiţionale româneşti, încercându-se astfel atragerea atenţiei asupra importanţei valorilor culturale româneşti şi a menţinerii tradiţiilor în contextul european. Dezbaterea a adus în atenţia opiniei publice şi a decidenţilor europeni noile realităţi caracterizate de mobilitatea cetăţenilor români, îndeosebi în spaţiul comunitar. Ia românească – Zestrea de acasă a fost o expoziţie de elemente de port tradiţional românesc, cu accent pe ia românească, precum şi momente artistice constând într-o reprezentaţie la nai şi dansuri populare româneşti.

Evenimentul a reunit deputaţi români şi europeni din cadrul tuturor grupurilor parlamentare, precum şi reprezentanţi ai misiunilor româneşti în Regatul Belgiei. Cu această ocazie, Reprezentantul Permanent al României la Uniunea Europeană, Luminiţa Odobescu, a propus ca ia să devină simbolul preşedinţiei, în contextul preluării de către România, în 2019, a Preşedinţiei UE.

Identificarea şi implementarea instrumentelor de cercetare, analiză şi expertiză în domeniul românilor de pretutindeni

În vederea îmbunătăţirii procesului de cercetare şi analiză în domeniul românilor de pretutindeni,precum şi pentru o mai bună cunoaştere a realităţilor din comunităţile unde se află un număr semnificativ de români, ne-am propus formarea specialiştilor în domeniul românilor de pretutindeni. În acest sens, în perioada octombrie – decembrie 2017, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a iniţiat şi organizat în colaborare cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (FSAS) din cadrul Universităţii Bucureşti primul „Curs dedicat problematicii românilor din afara României”, cu ocazia Centenarului Marii Unirii.

225

Obiectivele proiectului au fost armonizarea realităţilor din plan internaţional în domeniul diasporei, migraţiei şi problematicii de securitate. Considerăm că acest proiect a contribuit în mod semnificativ la îmbunătăţirea procesului privind elaborarea de strategii de acţiune pentru fiecare regiune în care se află românii din afara ţării, în vederea corelării acţiunilor, programelor şi proiectelor finanţate cu nevoile specifice ale fiecărei comunităţi.

Acţiuni derulate în scopul întăririi relaţiilor cu membrii comunităţilor româneşti şi cu mediul asociativ din afara graniţelor ţării

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului a continuat, şi în anul 2017, tradiţia organizării Programului de Tabere „ARC”.

Programul se adresează copiilor şi tinerilor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română - persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, denumite „români de pretutindeni”..În anul 2017 a fost organizat în Centrele de Agrement din Sulina, judeţul Tulcea (27 Iunie – 8 August 2017) şi Oglinzi, judeţul Neamţ (26 Iunie – Iulie 2017), în serii consecutive de câte şapte zile.

Scopul Programului a fost conştientizarea apartenenţei la identitatea culturală română; aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească, promovarea educaţiei în limba română; dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba română şi mijlocirea contactului între etnicii români din diferite ţări; posibilitatea de a intra în contact cu realităţile României, accesul la valorile patrimoniului cultural românesc şi promovarea imaginii României şi a românilor.

În anul 2017, Programul a reunit 1907 elevi, tineri, studenţi şi profesori însoţitori români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani: Republica Moldova, inclusiv regiunea Transnistreană, Ucraina (regiunea Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Republica Macedonia, dar şi din ţări precum Italia, Spania, Grecia, Croaţia, Canada, Austria, Olanda, Suedia şi Kazahstan

Activităţile organizate în cadrul programului s-au axat pe dezvoltarea abilităţilor de comunicare în limba română, stimularea spiritului de competiţie în rândul tinerilor români de pretutindeni, informarea participanţilor asupra istoriei românilor şi aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească.

De asemenea, participanţii au avut ocazia să se întâlnească cu personalităţi din lumea sportului de performanta care vor acorda patronajul seriilor, precum şi cu tineri care activează în cadrul cluburilor sportive din ţară.

Revista comunităţilor româneşti este un proiect prin care Ministerul şi-a propus să prezinte activităţile derulate de mediul asociativ românesc pe mai multe meridiane. Este o iniţiativă dedicată în exclusivitate românilor din afara graniţelor pentru a-i sprijini în promovarea şi păstrarea identităţii româneşti.

Multitudinea de proiecte, varietatea, bogăţia agendei de manifestări a asociaţiilor şi organizaţiilor românilor de pretutindeni au reprezentat repere permanente pentru MRP. Prin acest proiect, ne-am propus să creştem vizibilitatea activităţilor derulate de românii de pretutindeni pentru promovarea şi menţinerea identităţii lor etnice, culturale şi lingvistice.

În perioada octombrie – decembrie 2017, MRP a organizat proiectul pilot întitulat „Descoperă şi Cunoaşte România”.

226

Proiectul „Descoperă şi Cunoaşte România”, şi-a propus prin scopul şi obiectivele sale, să acorde o importanţă deosebită tinerilor români din afara graniţelor, din punct de vedere al posibilităţii acestora de a cunoaşte şi sesiza dimensiunea identităţii etnice şi lingvistice româneşti.

Prin intermediul proiectului pilot „Descoperă şi Cunoaşte România”, MRP a urmărit să aducă în prim plan necesitatea asigurării continuităţii relaţionale a românilor din afara graniţelor ţării cu limba română, componenta spirituală, identitatea etnică şi lingvistică, şi patrimoniul cultural al României.

Obiectivele care au fost realizate prin intermediul evenimentelor organizate de MRP în cadrul proiectului „Descoperă şi Cunoaşte România”:

Promovarea limbii, identităţii, valorilor şi patrimoniului cultural românesc;

Încurajarea dialogului şi a colaborărilor cu comunităţile române din afara graniţelor, în vederea consolidării relaţiilor acestora cu statul român;

Consilierea a 300 de tineri în vederea adoptării unei atitudini pozitiv-active cu privire la identitatea şi valorile culturale româneşti;

Facilitarea procesului de cunoaştere prin întâlniri planificate între şi cu tineri pentru sensibilizarea acestora la noua dimensiune europeană.

Un alt proiect derulat de MRP care a acordat o importanţă deosebită etnicilor români a fost proiectul „Descoperă tradiţiile româneşti”.Organizat în data de 21 decembrie 2017, proiectul şi-a propus să acorde etnicilor români din Bulgaria posibilitatea de a cunoaşte şi sesiza dimensiunea identităţii etnice şi lingvistice româneşti, prin organizarea unei activităţi itinerante la Craiova, municipiul de reşedinţă al judeţului Dolj. Scopul proiectului a fost promovarea valorilor culturale ale comunităţilor româneşti, a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, elemente definitorii ale identităţii naţionale.

Obiectivele care au fostrealizateprin intermediul evenimentelor organizate de MRP în cadrul proiectului „Descoperă Tradiţiile Româneşti”:

Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor, limbii, identităţii, valorilor şi patrimoniului cultural românesc;

Stimularea implicării etnicilor români din Bulgaria în proiectele proprii derulate de MRP sau în parteneriat cu alte instituţii ale statului român;

Încurajarea dialogului şi a colaborărilor cu comunităţile române din Bulgaria, în vederea consolidării relaţiilor acestora cu statul român;

Consilierea a 30 de persoane în vederea adoptării unei atitudini pozitiv-active cu privire la identitatea şi valorile culturale româneşti.

Totodată, în perioada 9-11 martie, MRP a fost reprezentat la nivel de secretar de statla campania „Dialog cu Diaspora pe teme consulare”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, la Roma. Oficialul MRP a luat partela reuniunea regională consulară, alături de reprezentanţii a 27 de misiuni diplomatice şi oficii consulare din Italia, Spania, Republica Federală Germania, Grecia, Portugalia, Republica Cipru, Bulgaria, Republica Serbia, Croaţia şi Slovenia.

În perioada 6-8 aprilie,un subsecretar de stat din Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a participatla reuniunea „Dialog cu diaspora” din Bonn, Germania. Programul a cuprins întrevederi cu diplomaţi cu atribuţii consulare, reprezentanţi ai mediului asociativ românesc şi ai mijloacelor româneşti de comunicare publică din Germania.

227

În perioada 22-24 aprilie, un secretar de stat MRP a participat în Spania la mai multe întâlniri cu reprezentanţii comunităţii româneşti, cu prilejul „Zilelor Comunităţii Româneşti din Aragon”.Oficialull a participat la semnarea protocolului de înfrăţire a localităţii Mallén şi a comunei Şpring din judeţul Alba.

O delegaţie a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni la nivel de secretar de stat, a realizat o vizită de lucru în Italia, în zilele de 12 şi 13 mai 2017. Programul vizitei a inclus participarea la Forumul economic România-Italia, organizat la Verona de către Asociaţia “Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia”, pe 12 mai şi organizarea, la 13 mai, la sediul Consulatului General al României la Milano, a unui seminar dedicat informării mediului asociativ românesc din Italia asupra modalităţilor de obţinere a finanţărilor nerambursabile acordate de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

În cadrul acestor întâlniri, reprezentanţii MRP au prezentat şi modificările aduse Ghidului Beneficiarului, precum şi modalităţile de accesare a finanţărilor nerambursabile oferite de MRP pentru sprijinirea acţiunilor de promovare a identităţii româneşti.

În perioada 6-9 iunie, un secretar de stat din Ministerului pentru Românii de Pretutindeni a participat la Târgul Universităţilor din România, desfăşurat în Chişinău, Bălţi şi Cahul – Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat de Federaţia Asociaţiilor Tinerilor Basarabeni din România (FAB România) şi a avut ca scop familiarizarea tinerilor din Republica Moldova cu metodologia de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul de stat din România, elaborată de Ministerul Educaţiei, cu sprijinul MRP, document care reglementează procedurile de şcolarizare a românilor de pretutindeni în învăţământul preuniversitar şi superior de stat din România în anul de învăţământ 2017 – 2018.

Un secretarul de stat MRP s-a aflat, în perioada 17-19 august, într-o vizită de lucru în Serbia. Cu acest prilej, demnitarul român a participat, la data de 17 august a.c., la deschiderea celei de-a 57-a ediţii a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina, care reuneşte anual ansambluri folclorice din 35 de localităţi româneşti din Voivodina.

În perioada 30 august-4 septembrie a avut locvizita de lucru la nivel de secretar de stat în Republica Moldova, la inaugurarea celei de-a doua ediţii a Salonului Internaţional de carte „Bookfest” de la Chişinău.

O delegaţie a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni la nivel de secretar de stat s-a aflat, în perioada 1 – 4 septembrie a.c., într-o vizită de lucru în Regatul Spaniei. Cu această ocazie, demnitarul român a participat la evenimentul dedicat celebrării Zilei Limbii Române, organizat de Institutul Hispano Rumano, la Centrul Cultural „Bohemia”, din Castellón de la Plana. De asemenea, vizita a prilejuit şi o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, precum: doamna Amparo Marco Gual, primarul oraşului Castellón de la Plana şi domnul David Barelles Adsuara, subprefectul provinciei Castellón, în vederea cooperării şi schimbului de bune practici între cele două state şi a dezvoltării de proiecte comune în folosul comunităţilor româno-spaniole.

În perioada 12-14 septembrie a avut loc vizita de lucru la nivel de secretar de stat în Regatul Spaniei.Cu acest prijel, demnitarul român a participat la Conferinţa Anuală EAIE 2017 (European Association for International Education), precum şi la inaugurarea Pavilionului Naţional Study in Romania.Totodată, delegaţia a avut o întrevedere cu delegatul guvernului spaniol în Comunitatea Autonomă Andaluzia, domnul Antonio Sanz Cabello. Discuţiile au prilejuit un schimb de bune practici în ceea ce priveşte procesul de integrare a românilor în statul de reşedinţă, precum şi proiecte menite să vină în sprijinul păstrării şi promovării identităţii culturale, lingvistice şi spirituale româneşti.

228

În perioada 14-18 septembrie, delegaţia MRP la nivel de secretar de stat a efectuato vizită în Canada, unde a avut întâlniri cu reprezentanţii mediului asociativ, ai mass-media de limba română, precum şi ai clerului românesc. Agenda a cuprins participarea demnitarului român la activităţile şcolii „Junimea Română din Montreal”, unde învăţă 180 de elevi români, reiterându-se importanţa pe care MRP o acordă păstrării şi promovării identităţii lingvistice româneşti.

Cu prilejul celebrării a 609 ani de la atestarea documentară a oraşului Cernăuţi, o delegaţie MRPa efectuat o vizită de lucru în perioada 7-8 octombrie. în Ucraina.

Unul dintre obiectivele de prim interes în vederea asigurării identităţii culturale şi etnice a românilor din regiunea Cernăuţi este reprezentat de Casa Memorială „Aron Pumnul”. Monumentul, de o deosebită importanţă culturală pentru comunitatea românească şi obiectiv prioritar în cadrul Programului de Guvernare 2017-2020. În acest sens, în luna decembrie a fost aprobat un Memorandum privind demararea negocierilor pentru un Acord de cooperare între instituţia noastră şi Ministerul Culturii din Ucraina, privindrenovarea şi amenajarea Casei Memoriale „Aron Pumnul”.

Iniţiativele derulate în scopul sprijinirii procesului de reîntoarcere, reinserţie socială şi oportunităţi de antreprenoriat

Numărul românilor din afara graniţelor este estimat în acest moment la aproape 10 milioane - incluzându-i atât pe românii care trăiesc în comunităţile din diaspora, cât şi pe cei care trăiesc în comunităţile istorice/tradiţionale din ţările aflate în vecinătatea României.

În scopul clarificării acestei situaţii şi pentru a putea lua măsurile adecvate unei diaspore româneşti aflată în creştere, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni împreună cu Ministerul Afacerilor Externe au demarat deja procedurile privind realizarea unui studiu al comunităţilor româneşti din străinătate care va fi realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în valoare de 75.000 de euro14.

De asemenea, pe tot parcursul anului 2017, MRP şi-a coordonat activităţile cu instituţiile administraţiei centrale şi locale în vederea protejării drepturilor şi intereselor românilor aflaţi în afara graniţelor, dar şi informării asupra posibilităţilor de antreprenoriat pe care Guvernul României le pune la dispoziţie celor interesaţi. În acest sens, MRP a reprezentat un liant de comunicare în vederea diseminării informaţiilor către publicul român din diaspora, ca factor de promovare a activităţii proiectelor din cadrul Programului Diaspora Start-up.

MRP a prezentat informaţii privind modul de accesare a fondurilor puse la dispoziţie în cadrul Programului Diaspora Start-Up prin organizarea unei sesiuni de discuţii cu ocazia desfăşurării proiectului pilot „Informare acasă! Siguranţă în lume!”. De asemenea, în luna octombrie 2017 a fost organizată o masă rotundă la sediul MRP la care au participat doamna Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, domnul Veaceslav Şaramet, secretar de stat, si reprezentanţi ai entităţilor beneficiare în cadrul programului, însoţiţi de parteneri din cadrul echipei de implementare cu aplicabilitate în activitatea de selecţie a grupului ţintă. Schema de antreprenoriat îşi propune să creeze oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cetăţenii stabiliţi în străinătate şi să valorifice abilităţile dobândite de aceştia (antreprenoriale şi/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în ţară.

14Link-ul integral poate fi accesat prin intermediul paginii : http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/guvernul-finanteaza-realizarea-unui-studiu-privind-romanii-din-diaspora

229

Acţiuni de diplomaţie publică organizate în sprijinul consolidării relaţiilor bilaterale MRP a urmărit consolidarea cooperării bilaterale cu statele unde există comunităţi istorice de români, precum şi cu statele unde diaspora de mobilitate este în continuă creştere. Asigurarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale etnicilor români a reprezentat una din temele principale ale agendei bilaterale.

MRP a acţionat în vederea identificării problemelor cu care se confruntă membrii comunităţilor de români din afara graniţelor şi întăririi relaţiilor cu aceştia. În acest sens, agenda de lucru a ministrului pentru românii de pretutindeni a cuprins o serie de vizite în statele unde există români, precum şi întrevederi cu omologi şi autorităţi în marja unor evenimente europene sau internaţionale.

MRP a urmărit prioritar crearea unui dialog cu autorităţile unde există comunităţi semnificative de români, pe dosarele şi temele de interes comun.

Diaspora de mobilitate În perioada 15-17 martie, ministrul pentru românii de pretutindeni a întreprins o vizită oficială în Italia, regiunea Sicilia, alături de reprezentanţi ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Afacerilor Externe, conform recomandărilor prim-ministrului României, Sorin Grindeanu. În cadrul vizitei au avut loc discuţii de lucru, atât la nivel de lideri ai autorităţilor centrale şi locale, cât şi la nivel de experţi, aspectele discutate făcând referire la cazurile de exploatare a unor cetăţeni români aflaţi la muncă în Italia.

Ministrul pentru românii de pretutindenis-a aflat în vizită de lucru în Republica Italiană, în perioada 19-21 mai. Vizita efectuată s-a înscris în seria de contacte pe care MRP le-a stabilit cu autorităţile italiene, precum si cu comunitatea de români din Peninsulă. Pe agenda discuţiilor pe care ministrul le-a avut cu Fabio Porta, preşedintele Comitetului permanent pentru italienii din străinătate şi promovarea sistemului de ţară din Camera Deputaţilor, respectiv cu prefectul Giovanna Maria Iurato, director al Direcţiei pentru Culte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi reprezentant al acestei instituţii în Comisia Interministerială pentru Culte,s-a regăsit interesul statului român privind respectarea drepturilor fundamentale ale etnicilor români.

În perioada 1-4 iunie, Ministrul pentru românii de pretutindenia efectuat o vizită de lucru în Spaniaîn vederea iniţierii dialogului cu membrii comunităţiiromâneşti de pe teritoriul iberic, precum şi cu autorităţile la nivel local şi central. În cadrul vizitei, ministrul a avut o serie de întrevederi cu oficialităţi spaniole din domeniul educaţiei, al drepturilor cetăţenilorşi al muncii, precum şi cu autorităţi care deţincompetenţe în sfera serviciilor sociale şi integrare, emigraţieşiimigraţie sau combaterea violenţei de gen.

În perioada 9-11 iunie, Ministrul pentru românii de pretutindeni a efectuat o vizită de lucru în Republica Cipru. Pe agenda de lucru a demnitarului român s-au aflat subiecte precum problemele umanitare, colaborarea bilaterală privind diaspora românească existentă în Cipru şi posibilităţile de a sprijini comunitatea cipriotă din România. De asemenea, au fost abordate teme legate de protecţia drepturilor românilor aflaţi în afara graniţelor.

O delegaţie la nivel de secretar de stata efectuat o vizită de lucru în Catania şi Palermo, în perioada 3-6 august în continuarea dialogului cu membrii comunităţii româneşti din Sicilia, în vederea aprofundării dialogului bilateral cu partea italiană pe problematica situaţiilor de exploatare a unor cetăţeni români aflaţi la muncă în Italia.

Ministrul pentru românii de pretutindeni a efectuat, în perioada 4-6 septembrie, o vizită de lucru în Republica Finlanda. Un punct important pe agenda de lucru l-a reprezentat

230

cunoaşterea şi aprofundarea situaţiei copiilor de origine română aflaţi în evidenţa organelor de asistenţă socială finlandeze.

Prima vizită în Portugalia a ministrului pentru românii de pretutindenis-a desfăşurat în perioada 14-18 septembrie, în contextul deschiderii anului şcolar în Peninsula Iberică. În cadrul vizitei, oficialul român a participatla inaugurarea Cursului de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească (LCCR), la Şcoala din Alcabideche, acesta fiind unul din rezultatele cooperării dintre MRP şi Ministerul Educaţiei Naţionale în vederea extinderii acestor cursuri în unităţi de învăţământ din Europa.

Ministrul pentru Românii de Pretutindenia efectuat în perioada 22 – 25 septembrie, prin vizita de lucru în Republica Elenă. Agenda de lucru a demnitarului român a cuprins atât întrevederi la nivel bilateral, cu ministrul elen al educaţiei, cât şi întâlniri cu reprezentanţi ai mediului asociativ românesc şi lideri de opinie români din Grecia. Pe agenda de lucru s-au aflat puncte precum sprijinul în ceea ce priveşte dezvoltarea oportunităţilor educaţionale atât pentru comunitatea de români din Grecia, cât şi pentru cei aproximativ 900 de studenţi greci care au ales să studieze în România.

În perioada 19-21 octombrie, o delegaţie a MRP la nivel de secretar de stata efectuat o vizită de lucru în Republica Federală Germania. În acest context, membrii delegaţiei MRP au participat în Düsseldorf, la jubileul prilejuit de 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Germania şi România, 25 ani de la semnarea Tratatului de Prietenie şi Cooperare dintre cele două ţări şi 10 ani de la intrarea României în U.E.

În perioada 19-22 octombrie,o delegaţie MRP la nivel de secretar de stat a efectuat o vizită de lucru la Cosenza şi Reggio Calabria. Cu acest prilej au fost abordate subiecte de discuţie precum drepturile, libertăţile şi responsabilităţile românilor în calitate de cetăţeni europeni, piaţa forţei de munca şi relaţiile cu cetăţenii romani, precum şi importanţa asociaţiilor de români din diaspora pentru demararea de proiecte comune.

În perioada 3-5 noiembrie, ministrul pentru românii de pretutindenia efectuat o vizită de lucru în Marea Britanie, alături de ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. Discuţiile s-au concentrat asupra modalităţilor de colaborare în beneficiul românilor din Marea Britanie, în ceea ce priveşte posibilitatea derulării de proiecte comune.

În vederea extinderii cooperării bilaterale şi a demersurilor care privesc drepturile cetăţenilor români aflaţi în Republica Finlanda, o delegaţie a autorităţilor române a participat, la 6 noiembrie 2017, la o sesiune de consultări bilaterale privind drepturile copilului. Astfel, delegaţia română, formată din experţi ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), împreună cu specialişti ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPDCA) şi ai Avocatului Poporului, a avut o întrevedere de lucru cu reprezentanţi ai statului finlandez din cadrul Ministerului Afacerilor Sociale şi Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, al Serviciului de Urgenţe Sociale şi al Sprijinului Oferit în Situaţii de Criză. Sesiunea de consultări bilaterale se înscrie în demersurile autorităţilor române în cooperare cu cele finlandeze, în vederea soluţionării unuia dintre cele mai complexe cazuri de preluare a unor minori de către serviciile sociale, respectiv cazul copiilor Maria şi Mihai Jalaskoski.

În cadrul vizitei realizate în Belgia, ministrul pentru românii de pretutindeni a avut o întrevedere de lucru cu Emir Kir, primarul comunei Saint-Josse-ten-Noode, în cadrul căreia s-a discutat despre procesul de înfrăţire a sectorului 5 al oraşului Bucureşti şi Saint-Josse-ten-Noode. Totodată, în marja deplasării, ministrul a luat parte la dezbaterea „Diaspora românească în Uniunea Europeană”, organizată la Parlamentul European de către Rombel, Consiliul Românilor de Pretutindeni şi GRASP, marţi, 7 octombrie.

231

Ministrul pentru românii de pretutindeni a efectuat, în perioada 18-20 noiembrie, o vizită de lucru la Madrid. Principalele puncte de discuţie pe agenda demnitarului român au fost măsurile din domeniul politicii sociale şi familiei, al drepturilor cetăţenilor şi al muncii.

O delegaţiela nivel de secretar de stat a efectuat o vizită de lucru în Italia, în localitatea Lamezia-Terme. În cadrul deplasării, delegaţia română a avut întrevederi cu prefectul localităţii Catanzaro, Luisa Latella, cu Massimo Ribaudo, şeful comandamentului de carabinieri din Catanzaro şi al Grupului din Lamezia-Terme, precum şi cu reprezentanţi ai poliţiei locale. Discuţiile s-au concentrat pe demersurile necesare pentru a acorda asistenţă în vederea recuperării depline a victimelor, intensificarea colaborării bilaterale în domeniul asigurării drepturilor cetăţenilor români aflaţi în Italia şi asupra dezvoltării de mecanisme care să asigure prevenirea şi combaterea tuturor formelor de abuz ce se pot manifesta faţă de aceştia.

În perioada 28 noiembrie – 3 decembrie a.c., o delegaţie MRP a efectuat o vizită de lucru în Zaragoza, Regatul Spaniei, unde există o comunitate semnificativă de români. În acest context, au avut loc întâlniri atât cu reprezentanţi ai mediului asociativ românesc şi ai mediului de afaceri spaniol, cât şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale. S-au dezbătut subiecte de interes pentru românii din teritoriu, iar agenda de discuţii a inclus identificarea de strategii şi politici economice şi sociale de integrare a cetăţenilor români în societatea spaniolă, posibilitatea efectuării unor studii comune despre dinamica migraţiei, demararea unor posibile proiecte de investiţii ale firmelor spaniole în România sau de cooperare între diversele firme româneşti şi cele iberice şi viitorul statut al românilor care ar dori să deţină o dublă cetăţenie.

Comunităţi istorice Ministrul pentru românii de pretutindeni a efectuat în perioada 21-22 august prima vizită oficială în Ucraina. Subiectele majore abordate în cadrul vizitei au vizat extinderea cooperării bilaterale şi a drepturilor etnicilor români în domeniul educaţiei şi mass-media în limba română, culturii şi tuturor aspectelor care ţin de identitatea comunităţii româneşti.

În vederea extinderii cooperării bilaterale şi a demersurilor care privesc drepturile etnicilor români în domeniul educaţiei şi mass-media în limba română, culturii şi tuturor aspectelor care ţin de identitatea comunităţii româneşti în Ucraina, au fostefectuate, la nivel de secretar de stat, în perioada 28-29 august, întrevederi în teritoriu, atât cu autorităţile locale şi regionale din Cernăuţi, cu exponenţi ai mediului asociativ românesc, ai mass-media de limba română, precum şi ai şcolilor cu predare în limba română din regiune, pentru a discuta în detaliu situaţia actuală a comunităţii româneşti şi demersurile pe care Guvernul României le oferă în sprijinul acesteia. Vizita a fost realizată pentru informarea cu privire la situaţia la zi a comunităţii româneşti din Ucraina, în perspectiva participării la organizării în luna septembrie a sesiunii Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia minorităţilor naţionale (Comisia mixtă).

Un secretar de stat MRP a participat, în perioada 12-14 septembrie 2017, la lucrările sesiunii a VI-a a Comisiei mixte. Negocierile au fost dificile şi marcate de adoptarea cu puţin în timp înaintea acestei sesiuni, la 5 sepătembrie 2017, a legii-cadru învăţământului din Ucraina.Au fost semnate un protocol pentru reuniunea curentă şi o declaraţie de închidere a reuniunilor precedente, documente care au consemnat, inclusiv ca urmare a demersurilor reprezentantului MRP, angajamentul politic al părţii ucrainene privind menţinerea exercitării drepturilor minorităţii române la educaţie în limba maternă la nivelul din prezent, indiferent de legislaţia ce va fi adoptată.

232

În perioada 23-24 septembrie, o delegaţie a (MRP) la nivel de secretar de stata efectuat o vizită de lucru în oraşul Ismail, Ucraina, cu ocazia evenimentelor dedicate „Zilelor Oraşului”. În cadrul vizitei, oficialul MRP a participat la ceremonia de semnare a unui Acord de cooperare între Primăria Oraşului Ismail şi Primăria Sectorului 4 Bucureşti şi a vizitat Centrul de Informare al României din Ismail. Vizita s-a încheiat cu o recepţie oferită de către primarul oraşului Ismail oficialităţilor prezente la ceremonie.

Un secretar de stat din cadrul MRPs-a aflat într-o vizită de lucru în Republica Moldova, în perioada 18-21 noiembrie. Demnitarul a avut întrevederi cu liderii organizaţiilor nonguvernamentale din Republica Moldova, favorizând astfel dialogul pe diverse teme, precum colaborarea cu statul român şi cu mediul asociativ din România, iniţiative şi acţiuni dedicate păstrării şi promovării identităţii româneşti. De asemenea, secretarul de stat a avut o întâlnire cu şeful Biroului Relaţii cu Diaspora, prezentând priorităţile MRP şi evocând importanţa păstrării unor relaţii cât mai strânse cu românii de pretutindeni, atât cei din comunităţile istorice, cât şi diaspora de mobilitate.

În perioada 5-7 decembrie, o delegaţie a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni la nivel de secretar de stat a efectuat o vizită de lucru în Republica Serbia. Cu prilejul vizitei, secretarul de stat a avut întrevederi cu mediul asociativ românesc din Serbia pentru a prezenta în detaliu modalităţile prin care statul român susţine menţinerea identităţii româneşti sub aspect cultural, educaţional şi religios.

Demersuri instituţionale în sprijinul ameliorării efectelor Legii învăţământului din Ucraina în raport cu etnicii români

Odată cu adoptarea Legii Învăţământului din Ucraina, MRP a întreprins o serie de demersuri pentru găsirea unor soluţii care să permită susţinerea învăţământului de limba română în Ucraina.

Astfel, la data de 7 septembrie 2017, la iniţiativa MRP a avut loc întrunirea Grupului Interministerial pentru Românii de Pretutindeni pentru dezbateri pe tema legii învăţământului din Ucraina, întâlnire care s-a finalizat cu elaborarea unei analize privind impactul noii Legi a învăţământului din Ucraina.

Au avut loc două întâlniri ale ministrului pentru românii de pretutindeni cu ministrul ucrainean al afacerilor externe Pavlo Klimkin şi cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti în care a fost exprimată profunda nemulţumire faţă de textul noii Legi şi îngrijorarea faţă de modul în care a fost adoptată noua lege, prin amendamente esenţiale făcute în plen, fără dezbatere publică. Ministrul român a atras atenţia că adoptarea legii fără consultarea comunităţii româneşti din Ucraina a generat reacţii puternice în societatea din România, în Parlamentul României şi în cadrul comunităţii româneşti din Ucraina.

Autorităţile ucrainene au fost îndemnate să suspende aplicarea legii până la obţinerea avizului Consiliului Europei, prin Comisia de la Veneţia, şi a Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE.

La data de 13 septembrie 2017 a fost organizată Comisia Mixtă pentru Minorităţi la Kiev, în urma căreia a fost semnat Protocolul între cele două părţi prin care Ucraina şi-a asumat angajamentul politic că posibilele modificări legislative nu vor afecta negativ drepturile minorităţii române, fiind agreată de principiu şi reluarea lucrărilor comisiei bilaterale pentru agrearea curriculei şcolare. La sesiunea Comisiei mixte a participat şi un reprezentant MRP care a susţinut drepturile şi interesele legitime ale minorităţii române din Ucraina, cu accent pe respectarea drepturilor la educaţie în limba română, la mass-media în limba română şi la reprezentarea minorităţii române în structurile administraţiei centrale şi locale din Ucraina.

233

La data de 16 septembrie 2017, urmare tuturor demersurilor ulterioare datei de 05 septembrie 2017, MRP a convocat Celula de Criză la nivelul instituţiei în vederea monitorizării atente a situaţiei generate de adoptare a noii Legi a Învăţământului din Ucraina.

Ca intervenţie rapidă în favoarea etnicilor români afectaţi de legea ucraineană a educaţiei, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a obţinut aprobarea, în Şedinţă de Guvern, a unui ansamblu de măsuri de sprijinire directă a etnicilor români înscrişi în sistemul de învăţământ ucrainean cu predare în limba română.

În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a reuşit modificarea Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi totodată, prin Ordonanţa de Urgenţă, consolidarea cadrului legal prin care etnicii români din Ucraina să beneficieze de sprijin educaţional din partea României.

Măsurile propuse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni acţionează pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învaţă în limba română în Ucraina şi susţinerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română.

Pachetul de măsuri educaţionale cuprinde: alocarea de burse pentru etnicii români care studiază în sistemul de învăţământ de limba română din Ucraina, suplimentarea burselor alocate etnicilor români din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc şi organizarea, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, de stagii de perfecţionare pentru profesorii din şcolile de limba română din Ucraina.

Sprijinul legal acordat acţiunilor Congresului Românilor de Pretutindeni Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a avut ca prioritate promovarea şi consolidarea legăturilor statului român cu românii din afara frontierelor României, vizând în acest sens păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni/rezidenţi sunt, prin demersuri specifice.

Pe linia sprijinului acordat Consiliului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a facilitat organizarea întâlnirii de lucru a membrilor acestuia în perioada 17-18 februarie a.c., la sediul ministerului. Totodată, s-a pus la dispoziţia Consiliului un secretariat tehnic care asigură comunicarea dintre Minister şi Consiliu.

Susţinerea organelor reprezentative ale românilor de pretutindeni, precum şi sprijinirea şi promovarea iniţiativelor dedicate păstrării identităţii româneşti reprezintă priorităţi constante aflate pe agenda ministerială.

Organizarea şi coordonarea activităţilor Grupul interministerialpentru Românii de Pretutindeni

Prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2017, conform art. 4, alin. 4, ”[...] Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP)asigură coordonarea interministerială în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, sens în care convoacă, prezidează şi asigură secretariatul Grupului interministerial pentru românii de Pretutindeni […]”.

Acţiunea MRP s-a concentrat asupra derulării procesului de consolidare şi eficientizare instituţională în domeniul românilor de pretutindeni. În context, MRP a urmărit edificarea unei structuri de analiză, expertiză şi strategie în problematica românilor de pretutindeni ca bază de acţiune în vederea derulării programelor, proiectelor, acţiunilor şi iniţiativelor privind păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii românilor din afara ţării şi întărirea legăturilor acestora cu România.

234

Pe această linie, s-a recurs la organizarea Grupului interministerial pentru românii de pretutindeni, în vederea coordonării colaborării dintre MRPşi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţi publice, având ca temă principală coordonarea interinstituţională în domeniul românilor de pretutindeni.

Demersuri instituţionale în context Brexit Situaţia comunităţii româneşti şi problematica statutului cetăţenilor români din Marea Britanie au reprezentat o prioritate pe agenda Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). În cadrul negocierilor UE27 – UK, o prioritate absolută a constituit-o protecţia drepturilor şi a intereselor cetăţenilor români şi a membrilor de familie ai acestora care locuiesc, studiază şi / sau muncesc în UK, drepturi dobândite ca rezultat al legislaţiei europene privind libera circulaţie.

Ţinând cont de complexitatea situaţiei generate, MRPîmpreună cu ministerele de resort au procedat şi vor proceda în continuare la informarea, îndrumarea şi susţinerea cetăţenilor, în raport cu reglementările impuse de procesul de ieşire al UK din UE.

Din acest punct de vedere, MRP a pus accent pe derularea unei campanii de consultare cu comunitatea românească din UK, comunitate direct afectată de procesul Brexit şi care trebuie să fie parte a procesului decizional, aflându-se în permenent contact cu aceştia.

MRP a promovat un dialog deschis şi constructiv cu cetăţenii români din UK, fundamentat pe înţelegerea nevoilor acestora şi implicit pe oferirea de clarificări şi răspunsuri în conformitate cu responsabilităţile ce revin MRP.

În data de 3 noiembrie a fost organizată sesiunea de informare ”Embassy of Romania and Brent Council information session – Together for the community, desfăşurată la sediul primăriei din Brent – Londra. Aceasta s-a adresat comunitatii româneşti din UK, fiind organizată în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Justitiei Sociale, Ministerul pentru Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (cu sprijinul ambasadei României în Marea Britanie) şi a avut ca subiect prezentarea evolutiilor BREXIT.

În context, MRP a continuat campaniile de informare la nivelul mediului asociativ românesc din UK cu privire la problematicile generate de Brexit, pentru o cunoaştere completă şi concretă a sistemului de drepturi şi obligaţii generate de acest proces. În acelaşi timp, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a menţinut o comunicare constantă cu reprezentanţii comunităţii româneşti prin intermediul punctului electronic de contact romania.infobrexit@mprp.gov.ro, creat special pentru preluarea situaţiei cetăţenilor români, în vederea elaborării de politici şi programe special destinate acestei chestiuni.

235