Embed Size (px)
Citation preview
Implementarea noilor
indicatori de referinţă
Prof. univ. dr. Adrian MIROIU
Dr. Liviu ANDREESCU
Drd. Bogdan FLORIAN
Dr. Gabriel HÂNCEAN
Despre benchmarking
Despre benchmarking
Ce înţelegem prin benchmarking?
Definiţia 1 – utilizare comparativă de date în procesul de luare a deciziilor cu privire la dezvoltarea /supravieţuirea pe piaţă a organizaţiilor publice sau private
Definiţia 2 – căutarea celor mai bune practici dintr-un anumit domeniu de activitate, care să conducă la performanţe superioare
Definiţia 3 – proces sistematic şi permanent de măsurare şi comparare a proceselor de muncă ale unei organizaţii cu ale alteia, în scopul creşterii performanţelor
Definiţia 4 – metodă de a învăţa o organizaţie cum să îşi îmbunătăţească activitatea
Concepte cheie: comparaţie, creşterea performanţelor, sistematic, permanent, învăţare
Concept cheie central: măsurare
Cum apare şi unde este folosit?Cum? Apare în domeniul privat: cazul XEROX – reacţie la nivelul ridicat al concurenţei din mediul extern
şi la scăderea dramatică a cotei de piaţă
Unde? Util atât pentru sectorul public, cât şi pentru cel privat
Despre benchmarkingInstrumente conceptuale
Benchmarks (engl.): gradaţie; punct de referinţă; standard de comparaţie
Benchmarking: mijloacele prin care identificăm punctul de referinţă sau standardul de comparaţie
Standardul: gradaţia de referinţă care trebuie atinsă (minim / maxim)
Standardele cantitative (cele măsurabile, care iau valori pe scale) sunt identificate prin / fac obiectul benchmarking-ului
Indicatorii: fac referire la caracteristici măsurabile empiric. Datele colectate prin măsurarea indicatorilor permit raportarea performanţei organizaţiei la gradaţiile de referinţă (standarde)
Scopul procesului de benchmarking
Nu este doar acela de a măsura performanţa, ci reprezintă şi o strategie de
afaceri care urmăreşte să menţină organizaţia la un anumit nivel de
competitivitate.
Oferă managerilor standarde externe de măsurare a calităţii şi a costurilor
activităţilor interne organizaţiei şi ajută la identificarea oportunităţilor de
îmbunătăţire a activităţii.
Despre benchmarking
Filosofia fundamentală a benchmarking-ului:
să ştii ce ceea ce vrei să îmbunătăţeşti / să înveţi;
să identifici „bunele practici” dintr-un anumit domeniu;
să înveţi din „bunele practici” ce şi cum au realizat celelalte organizaţii;
să adaptezi şi să încorporezi ceea ce ai învăţat la nivelul propriilor procese organizaţionale
European Foundation for Quality Management (EFQM)
Despre benchmarkingTrasături ale benchmarkingului:
PRACTICĂ CONTINUĂ: benchmarking-ul trebuie încorporat într-un ciclu regulat de planificare al organizaţiei şi în managementul proceselor cheie ale acesteia;
PRACTICĂ SISTEMATICĂ: este important să fie asigurată o metodologie consecventă care să fie adoptată de organizaţie şi urmată în mod real;
IMPLEMENTARE: benchmarking-ul ajută la identificarea „golurilor” dintre performanţa curentă a organizaţiei şi performanţa care decurge din cele mai bune practici; de asemenea, ajută la identificarea modului în care performanţa aferentă celei mai bune practici a fost realizată;
CEA MAI BUNĂ PRACTICĂ: nu este necesar să fie identificată „cea mai bună practică în mod absolut”, pentru ca benchmarking-ul să aibă succes; practica „bună sau superioară” este probabil o fază mai adecvată.
Despre benchmarkingATENŢIE! Benchmarking-ul...
Nu este o altă formă de analiză a competiţiei Nu este doar copiere Nu este spionaj industrial / furt Nu este uşor şi rapid Nu este o activitate independentă Nu este turism industrial
La ce ajută benchmarking-ul?
La estimarea obiectivă a punctelor tari şi a punctelor slabe de la nivelul propriilor procese La căutarea metodelor şi ideilor de a stimula gândirea grupurilor din interiorul
organizaţiei La depăşirea rezistenţei interne faţă de realizarea unei schimbări potrivite La justificarea metodelor, operaţiilor şi alocării de resurse
La ce alte întrebări ajută benchmarking-ul organizaţia să răspundă?
Cum ştii că obţii performanţă superioară? Cum ştii că planul tău de îmbunătăţire a organizaţiei te va ajuta să devii lider de piaţă? Cum ştii că organizaţia ta are cele mai bune procese de afaceri / muncă?
Caracteristicile noilor indicatori
Caracteristicile noilor indicatoriPropunerile de noi indicatori au ţinut cont de:
Metodologia ARACIS în vigoare:
DOMENIILE de asigurare a calităţii
Capacitatea instituţională
Eficacitatea educaţională
Managementul calităţii
CRITERIILE de evaluare
STANDARDELE existente
Caracteristicile unui proces de benchmarking:
MĂSURABILITATE
COMPARABILITATE
TRANSPARENŢĂ
FLEXIBILITATE (adaptare uşoară la caracteristicile instituţiilor ce urmează a fi evaluate)
Caracteristicile noilor indicatori
Principalele modificări făcute:
Operaţionalizarea indicatorilor existenţi în
metodologia de evaluare ARACIS
Ex.: A.1.1.3 Răspundere şi responsabilitate
publică – este măsurat prin răspunsuri DA sau
NU cu privire la existenţa unor documente şi
proceduri
Caracteristicile noilor indicatori
Principalele modificări făcute:
Propunerea unor noi indicatori, în conformitate cu
principalele direcţii de politici educaţionale la nivel european
şi în cazul statelor semnatare ale Declaraţiei de la Bologna
Ex.: P_EDU 3 – Contribuţii realizate la educaţia adulţilor
– măsoară gradul de implicare al instituţiei de
învăţământ superior în programe şi proiecte de
dezvoltare a formării profesionale continue, sporire a
accesului la educaţie, perfecţionare continuă.
Caracteristicile noilor indicatori
Principalele modificări făcute:
Indicatorii au fost concepuţi pentru a putea colecta date diferenţiat în funcţie de:
1. Nivelul de analiză:
instituţional
program de studii
2. Relevanţa datelor (flexibilitate şi coerenţă): Indicatorii primari se referă la datele comune tuturor instituţiilor de
învăţământ superior;
Indicatorii secundari au în vedere datele care permit comparaţii între instituţii de învăţământ superior în funcţie de domeniul de studii;
Indicatorii terţiari privesc datele care permit comparaţii doar între programe de studii individuale în funcţie de domeniul de studii.
Caracteristicile noilor indicatori3. Specificul datelor: Input; Proces; Output; Outcome
Indicatori de input (intrare) – măsoară resursele instituţiei umane logistice financiare
Indicatorii de proces – măsoară procesele educaţionale, de cercetare şi administrative (managementul “intrărilor”) Ex.: tehnologiile educaţionale Ex.: oferta de servicii de consiliere academică
Indicatori de output – măsoară rezultatele proceselor educaţionale, de cercetare şi administrative Ex.: numărul de diplome acordate Ex.: numărul de patente obţinute sau de articole publicate
Indicatori de outcome - măsoară efectul rezultatelor obţinute de instituţiile de învăţământ superior Ex.: efectele pe piaţa angajărilor Ex.: creşterea productivităţii într-un anumit sector economic
Fişa vizitei
Fişa viziteiDocument conceput în format tabelar, similar cu fişa vizitei folosită în prezent pentru vizitele de evaluare efectuate de experţii ARACIS
Completare facilă cu ajutorul unui computer
Permite colectarea datelor şi facilitează crearea bazelor de date pentru efectuarea analizelor statistice
În cadrul fişei indicatorii sunt operaţionalizaţi sub formă de variabile, măsurabile fie nominal dihotomic (DA/NU) fie pe scale (cu cifre)
Indicatorii presupun efectuarea unor calcule matematice (de exemplu ponderi), în timp ce fişa vizitei urmăreşte colectarea datelor brute, fără a fi necesare calcule matematice
Fişa viziteiCOD Denumire Indicator Denumire Date Valoare Observaţii
A2.1.4
Sistemul de
acordare a burselor
şi a altor forme de
sprijin material
pentru studenţi
Numărul de burse acordate
la ciclul de studii de licenţă
Tip Nr.
De
merit
De
studii
Socială
Numărul de burse acordate
la ciclul de studii de
masterat
Tip Nr.
De
merit
De
studii
Socială
Valoarea totală a fondului
de burse (în RON)
Valoarea resurselor
financiare proprii ale
instituţiei alocate fondului
de burse (în RON)
Există un regulament de
acordare a burselor şi a
altor forme de sprijin
material?
DA sau NU
Codul indicatorului conform
metodologiei ARACIS
Denumirea indicatorului
conform listei de indicatori
Denumirea variabilelor
Căsuţele în care se înscrie valoarea
declarată a variabilei
Rubrica “Observaţii” poate fi folosită de evaluator pentru a nota situaţii speciale întâlnite, propuneri cu privire la unii indicatori sau variabile, păreri personale cu privire la situaţia întâlnită pe parcursul vizitei.
Fişa vizitei
Important:
Unii indicatori sunt însoţiţi de note explicative, aflate la finalul fişei vizitei.
În cazul în care evaluatorul doreşte să alcătuiască un raport narativ cu privire la o anumită situaţie întâlnită pe parcursul vizitei, poate redacta acest raport separat pentru a nu încărca rubrica “Observaţii” a fişei.
Se recomandă completarea fişei vizitei direct pe un computer, pentru a facilita colectarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor obţinute.
