Împăratul Traian în

numismatică

Bustul laureat al împăratului Traian, orientat spre dreapta, într-un cerc perlat. În jur, se poate citi legenda ”Imperator Caesar Traiano Optimus Augustus Germanicus Dacicus”.

Împăratul Traian, însoţit de doi generali romani, galopând spre dreapta şi ţinând lancea; în faţa lor un soldat înarmat cu o lance. Totul intr-un cerc perlat. (Roma, anii 112-114)

Împăratul Traian galopând spre dreapta, ţine lancea în mâna dreaptă, într-un cerc perlat.

(Roma, anii 99-100)

Împăratul Traian, însoţit de doi ofiţeri, adresându-se legiunilor de pe o platformă, într-un cerc perlat.

(Roma, anii 114-117)

Vulturul legionar între două stindarde. În jur: ”S.P.Q.R.OPTIMO PRINCIPI.” De o parte şi de alta: ”S-C.” Cerc perlat.

(Roma, anii 103-111)

Zeul fluvial Danubius, cu coroană de trestie, având pe cap un văl umflat de vânt, iar de jur împrejur stufăriş, stă culcat spre stânga şi ţine braţul stâng sprijinit pe o urnă, iar cu mâna stângă atinge o corabie din care se vede numai pupa.

(Roma, anii 103-111)

Tibrul furios, în picioare spre stânga, ţinând în mâna stângă o trestie, doboară la pământ o femeie reprezentând Dacia, punând genunchiul drept pe piciorul ei.

(Roma, anii 103-111)

Traian galopând spre dreapta, înarmat cu lancea, trece cu calul peste un dac căzut la pământ.

(Roma, anii 103-111)

Victoria, în picioare, spre dreapta, atârnă de un trunchi de arbore un scut rotund, pe care a scris cu un stylum, ce-l ţine în mana dreaptă, cuvintele VIC.DAC.

(Roma, anii 103-111)

Un personaj feminin, în picioare, văzut din faţă, cu capul întors spre stânga, pe jumătate drapat, ţine în mâna dreaptă o coroană, iar în cealaltă o ramură de palmier.

(Roma, anii 101-102)

Victoria în picioare, spre stânga, ţine în mâna stângă o ramură de palmier, iar cu cealaltă ridică un trofeu, la baza căruia se află scuturi dacice.

(Roma, anii 103-111)

Victoria în picioare spre stânga, ţine o coroană în mana dreaptă, iar în spate un trofeu.

(Roma, anul 103)

Împăratul Traian, în picioare, spre stânga, ţine lancea şi parazonium; în spatele său o Victorie care-l încoronează.

(Roma, anii 101-102)

Împăratul, încoronat de o Victorie în zbor, în picioare spre stânga, pe un tron plasat pe un podium împodobit cu ghirlande şi patru vulturi, ţinând în mâna dreaptă o ramură de măslin; la stânga şi la dreapta sa câte un captiv ridicând mâinile spre el.

(Roma, anii 103-111)

O cunună de lauri, având în interior siglele S.C. (Roma, anii 114-117)

Cunună de lauri(Roma, anii 103-111)

Cunună din frunze de stejar; in interior: ФΛXAΛ KINEωN A Totul in cerc perlat.

Două scuturi: unul oval, iar celălalt hexagonal, vexilum, două lănci și sabia curbă dacică.

(Roma, anii 103-111)

Trofeu cu un scut rotund și altul hexagonal; la baza acestuia o sabie curbă, două lănci și două scuturi.

( Roma, anii 103-111)

Un captiv dac şezând spre stânga, în atitudine jalnică, pe o grămadă de arme (scuturi, lănci, săbii), cu capul sprijinit în braţul drept.

(Roma, anii103-111)

Un personaj feminin întruchipând Dacia, şezând spre dreapta în atitudine jalnică, pe o grămadă de arme; în faţa sa un trofeu.

( Roma, anii 103-111)

Un captiv dac, cu mâinile legate la spate, şade pe o grămadă de arme, spre dreapta.

( Roma, anii 103-111)

Un captiv dac şezând spre dreapta, în atitudine jalnică. În spatele său un trofeu.

( Roma, anii 103-111)

O captivă dacă, având mâinile legate la spate, în picioare spre dreapta; diferite arme pe jos.

(Roma, anii 103-111)

Captiv dac, în picioare spre dreapta, cu mâinile legate în faţă. Diferite arme pe jos: un scut, o lance, două săbii curbe.

(Roma, anii 103-111)

Dacia şezând pe o stâncă spre dreapta, ţine în mâna dreaptă un stindard militar, cu o acvilă în vârf. Lângă ea, un copil ţinând spice de grâu; în faţa ei un alt copil cu un ciorchine de strugure. DACIA AVGVSTA.

(Roma, anii 112-114)

Roma şezând pe o cuirasă şi scuturi, spre dreapta, ţine în mâna stângă o lance, iar cealaltă o întinde spre împărat, care stă în picioare în faţa ei, oferindu-i o Victorie. Între cele două personaje un captiv dac, şezând pe jos, cu un scut în dreapta.

(Roma, anul 103)

Împăratul în picioare spre dreapta, cu capul întors spre stânga, între două trofee.

(Roma, anii 114-117)

Pax în picioare spre stânga, ţine cornul abundenţei şi o ramură de măslin, iar cu piciorul drept calcă pe capul unui dac.

(Roma, anii 103-111)

Pax şezând spre dreapta, ţine o ramură de măslin cu mâna stângă. În faţa ei, un dac îngenuncheat, implorând-o.

(Roma, anii 103-111)

Roma şezând spre stânga, ţine o Victorie şi lancea. ( Roma, anii 103-111)

Traian în quadrigă triumfală, împodobită cu basoreliefuri, ţinând într-o mână un sceptru cu o acvilă în vârf, iar în cealaltă o ramură.

(Roma, anii 103-111)

Arc triumfal. (Roma, anii 99-100)

Victoria în bigă, înaintând spre dreapta, ţine o coroană şi o ramură de măslin.

(Roma, anii 112-117)

Templu dedicat lui Jupiter. (Roma, anii 103-111)

Templul Păcii, prevăzut în faţă cu opt coloane, între cele din mijloc se află statuia Păcii ţinând sceptrul şi cornul abundenţei. Frontonul este împodobit cu reliefuri, iar deasupra cu cinci statui.

(Roma, anii 103-111)

Faţada Basilicii Ulpia, reprodusă sub forma unui templu cu opt coloane, dintre care şase duble, precedate de trei scări şi împodobit cu o quadrigă, flancată de o parte şi de alta de câte un călăreţ şi câte doi cai.

(Roma, anii 112-114)

Faţada unei clădiri mari, reprezentând Forum Traiani, realizată din şase coloane în faţă şi două coloane laterale, având la mijloc o poartă arcuită, iar între coloanele din faţă patru firide ocupate de statui; deasupra porţii şi a statuilor câte un medalion rotund. Pe platforma clădirii, la mijloc, un car tras de şase cai, în care se află Traian, ţinand o ramură de lauri şi încoronat de o Victorie. De o parte şi de alta a carului câte două personaje şi câte un trofeu.

(Roma, anii 112-114)

Coloană în spirală, având la bază două acvile, iar în vârf statuia lui Traian.

( Roma, anii 114-117)

Monedă emisă în 2003 de Societatea de Numismatică Română. Din cornul abundenţei se văd ieşind mai multe monede, dintre care a doua din rândul de sus (de la stânga la dreapta) este emisă de împăratul Traian, cuceritorul Daciei. Cu ajutorul a două lupe se poate distinge inscripţia de pe moneda romană: GGERDACPMTRPCOSVIP, ce pare a fi o parte a legendei (scrisă la dativul dedicativ) IMP[ERATORI] TRAIANO AVG[USTO] GER[MANICO] DAC[ICO] P[ONTIFICI] M[AXIMO] TR[IBUNICIA] P[OTESTATE] CO[N]S[ULI] VI P[ATRI] P[ATRIAE]. Legenda apare, de exemplu, pe cunoscuţii denari şi aurei ce au pe revers Columna lui Traian. Moneda a fost gravată de Vasile Gabor, Ştefan Ursachi fiind designerul piesei.

După cum se observă din prezentarea acestor emisiuni monetare, exceptând prima şi ultima, toate celelalte reproduc reversuri ale unor monede ale împăratului Traian. Legenda predominantă a reversurilor este S.P.Q.R. OPTIMO PRINCIPI. S.C. Majoritatea emisiunilor datează din anii 103-111, din timpul celui de-al cincilea consulat al lui Traian. Legendele lor sunt de fapt nişte inscripţii dedicatorii. Numele şi titlurile împăratului sunt puse la dativ, iar dedicaţia o face senatul şi poporul roman celui mai bun suveran (optimo principi). Aceste inscripţii dedicatorii figurează nu numai pe monedele de bronz, care erau bătute din ordinul senatului, ci și pe cele de argint și aur, emise de împărat. Cele 40 de reprezentări surprind o serie de momente importante, derulate pe parcursul desfăşurării războaielor daco-romane, constituindu-se într-o minunată descriere plastică a acestora. Unele se referă fie la pregătirea operaţiunilor militare, înaintarea romanilor la nord de Dunăre, luptele efective şi victoria romană, în timp ce altele surprind alte episoade importante ale acestor evenimente istorice: cucerirea Daciei și transformarea ei în provincie romană, încheierea păcii și întoarcerea victorioasă a împăratului la Roma. În sfârşit, monumentele referitoare la cucerirea Daciei: Arcul triumfal, Templul lui Jupiter, Templul Păcii, Basilica Ulpia, Forum Traiani și Columna Traiană.

Documentarea, studiul şi prezentarea au fost realizate de :

prof. Ambăruş Mariana

prof. Pavel Marinela-Nicoleta

Înv. Cutur Costel

şi elevii:1. Husariu Laurenţiu (cl. a VI-a) 2. Bejan Marian

(cl. a VI-a)3. Bejan Cătălin (cl. a V-a) 4. Răchiteanu Dan (cl.

a V-a)5. Gherghelucă Loredana (cl. a IV-a) 6. Măriuţ

Mădălina (cl. a IV-a)7. Antal Miruna (cl. a III-a) 8. Bejan Claudiu (cl. a

III-a)9. Bejan Ioana (cl. a VIII-a) 10. Solomon Andreea

(cl. a VIII-a)