Upload
vudiep
View
259
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
Imber TravelImber Travel Carpatii OccidentaliCarpatii Occidentali
Organizatori:
Avram RaisaBorzas Sabina
Candea AdaPop Ariadna
Soiom PetrutaVarga Szidonia
Cadrul NaturalCadrul Natural
••ReliefRelief••ClimaClima
••Vegetatie, fauna, soluriVegetatie, fauna, soluri
Carpatii OccidentaliCarpatii Occidentali
În
Carpaţii
Occidentali
se disting
trei grupe majore de munţi:
•• MunMunţţiiii
ApuseniApuseni
la la nordnord
de de MureMureşş
•• MunMunţţiiii
PoianaPoiana
RuscăRuscă, , situasituaţţii
central, central,
la la sudsud
de de MureMureşş,,••
MunMunţţiiii
BanatuluiBanatului, , îînn
colcolţţulul
sudsud--vesticvestic
al al RomânieiRomâniei
şşii
la la sudsud
de de TimiTimişş..
RespectivRespectiv
18 sub18 sub--grupegrupe
montanemontane
•
Munţii
Almaj
(sau
Almajului) -
cel
mai
înalt
vârf, 1.224 m, Vârful
Svinecea
Mare•
Munţii
Locvei
-
cel
mai
înalt
vârf, 735 m, Vârful
Corhanul
Mare•
Munţii
Semenic
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.447 m, Vârful
Piatra Goznei•
Munţii
Aninei
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.160 m, Vârful
Leordiş•
Munţii
Dognecei
-
cel
mai
înalt
vârf, 617 m, Vârful
Culmea
Poeţii•
Munţii
Poiana
Ruscă
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.382 m, Vârful
Padeş•
Munţii
Trascău
-
cel
mai
înalt
vârf, 1369 m, Vârful
Dambău•
Munţii
Metaliferi
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.437 m, Vârful
Poieniţa•
Munţii
Zarand
-
cel
mai
înalt
vârf, 836 m, Vârful
Drocea•
Munţii
Codru-Moma
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.112 m, Vârful
Pleşu•
Masivul
Găina
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.486 m, Vârful
Găina•
Munţii
Bihor
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.849 m, Vârful
Curcubăta
Mare•
Masivul
Muntele
Mare -
cel
mai
înalt
vârf, 1.826 m, Vârful
Muntele
Mare•
Munţii
Gilău
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.475 m, Vârful
Chicera
Comării•
Masivul
Vlădeasa
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.836 m, Vârful
Vlădeasa•
Munţii
Pădurea
Craiului
-
cel
mai
înalt
vârf, 1.027 m, Vârful
Hodrâncuşa•
Munţii
Meseş
-
cel
mai
înalt
vârf, 996 m, Vârful
Măgura
Priei•
Munţii
Plopiş
(sau
Munţii
Şes) -
cel
mai
înalt
vârf, 918 m, Vârful
Măgura
Mare
•
Limite
Muntii
Apuseni N: Vaile Barcau
si
Somes
S: Valea
Muresului E: Podisul
Transilvaniei
V: Dealurile
si
Campia
de Vest•
Limite
Muntii
Poiana
Rusca
N: Defileul
Muresului S: Culoarul
Bistrei
E: Depresiunea
Hateg V: Dealurile
Lipovei
•
Limite
Muntii
Banatului: N: Campia
Lugojului
si
Dealurile
Buziasului
S: Valea
Dunarii E: Culoarul
Timis-Cerna
V: Dealurile
Tirolului
Relieful Muntiilor Banatului Relieful Muntiilor Banatului •
Altitudinile medii sunt sub 1.000 m., iar altitudinile cele mai
mari sunt in Semenic (1445 m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare Muntii Banatului sunt formati in mod predominant din sisturi cristaline
la care se aduaga calcare, flis si roci vulcanice.
Arealele calacroase au un relief carstic foarte reprezentativ: pesteri (Pestera Comarnic), chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane, izvoare carstice, vai seci.
Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile cristaline s-au conservat formale de modelare ciclica (platformele de eroziune),
mai reduse altitudinal decat in Carpatii Meridionali.
In partea de vest si nord Muntii Banatului sunt marginiti de o bordura deluroasa formata din strate sedimentare friabile (depuneri submarine si litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale si acumulari de pietrisuri si nisipuri piemontane.
Parete central o constituie Muntii Semenicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini.
Zona de izvoare a Barzavei, Nerei si Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari permanente situate la altitudine.
Spre deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sisturi cristaliner, Muntii Aninei, situati spre vest in continuarea acestora, cu o structura si petrografie foarte complicata in care calcarele ocupa suprafet importante si dau forme reprezentative.
La nord de zona Semenic-Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bazovici), o depresiune intramontana ca pozitie; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la interferenta cu Dunarea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor.
Fisia calcaroasa este continuata dinMuntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei.
Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de Depresiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi (615m) si “inecati”
in sedimente.
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic Clima, hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului.in Muntii Banatului.
Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri caracterizeaza depresiunile si muntii josi.
Influentele submediteraneene (Austrul, precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai blande) caracterizeaza ansamblul Muntilor Banatului.
In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar
in Deoresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni terimice.
Cel mai important curs de apa este Dunarea, care intre intrarea
sa in tara (Bazias) si Orsova formeaza o zona de defileu., Defileul Dunarii.
In regim natural Dunarea avea o succesiune de bazinete si sectoare mai inguste (cum sunt Cazanele), in prezent, datorita construirii S.H.N. Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung si ingust, cu numeroase golfuri in zona confluentelor.
Dunarea primeste ca afluenti directi pe Caras (in exteriorul tarii), Nera (la Bazias) si Cerna (la Orsova).
Spre nord raurile sunt adunate de Timis (inclusiv Barzava). In afara lacului de pe Dunare, in Muntii Banatului exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si lacuri carstice semipermanente.
In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane. Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu carpen,
paduri de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere. Exista specii submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de
vegetatie cu prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina,
dintre soluri, cambisolurile (brune si brune acide) si molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).
Rezervatiile principale sunt: -
Cazanele (flore, fauna, peisaj, relief); -
Pestera Comarnic; - Cheile Nerei; -
Cheile Carasului.
Relieful Muntilor Poiana RuscaRelieful Muntilor Poiana Rusca
Relieful Muntilor Poiana Rusca are o serie de caracteristici carRelieful Muntilor Poiana Rusca are o serie de caracteristici care ii individualizeaza e ii individualizeaza in ansamblul Carpatilor Romanesti. in ansamblul Carpatilor Romanesti.
Altitudinile, pe ansamblul relativ reduse, se mentin frecventlaAltitudinile, pe ansamblul relativ reduse, se mentin frecventla
800 800 --
1000 m.; la 1000 m.; la contactul cu zonele invecinate coboara la 200 contactul cu zonele invecinate coboara la 200 --300 m., iar altitudinea maxima este 300 m., iar altitudinea maxima este de 1374 m, in Vf.Padesu. de 1374 m, in Vf.Padesu.
Substratul geologic este format este format aproapr in totalitaSubstratul geologic este format este format aproapr in totalitate din sisturi te din sisturi cristaline, la care se aduaga suprafete reduse de calcare puterncristaline, la care se aduaga suprafete reduse de calcare puternic metamorfozate ic metamorfozate (marmura), roci vulcanice ((marmura), roci vulcanice (““MaguraMagura””
Devei) si roci sedimentare pe margini. Pe Devei) si roci sedimentare pe margini. Pe ansamblu, Poiana Rusca are aspectul unui horst bine delimitat deansamblu, Poiana Rusca are aspectul unui horst bine delimitat de
grabene grabene marginale. marginale.
Muntii Poiana Rusca au culmi netede la altitudini interpretate Muntii Poiana Rusca au culmi netede la altitudini interpretate ca platforme de ca platforme de eroziune. eroziune.
La 1000 m exista o platforma neteda cu sate foarte vechi si druLa 1000 m exista o platforma neteda cu sate foarte vechi si drumuri de culme, muri de culme, pastratoare a unei vechi civilizatii rurale (este pastratoare a unei vechi civilizatii rurale (este ““tinutul Padurenilortinutul Padurenilor””). ).
Zona montana este intersectata de vai foarte adanci, cu desfasuZona montana este intersectata de vai foarte adanci, cu desfasurare radiara, si, pe rare radiara, si, pe alocuri, cu tresee sinuase. alocuri, cu tresee sinuase.
Bega (si afluentii ei directi), Cerna (afluent al Muresului), vBega (si afluentii ei directi), Cerna (afluent al Muresului), vaile ce coboara spre aile ce coboara spre Bistra sau Mures formeaza un foarte interesant sistem hidrografiBistra sau Mures formeaza un foarte interesant sistem hidrografic adancit puternic c adancit puternic in masivul Poiana Rusca. in masivul Poiana Rusca.
Fiind Fiind ““masivimasivi””
nu au subdiviziuni de ordinul II.nu au subdiviziuni de ordinul II.
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic Clima, hidrografia si invelisul biogeografic al Muntilor Poiana Rusca al Muntilor Poiana Rusca
Climatul este caracteristic dealurilor inalte (pe margini) si mClimatul este caracteristic dealurilor inalte (pe margini) si muntilor josi). Are untilor josi). Are predominant influente oceanice, cu precipitatii ridicate (800 predominant influente oceanice, cu precipitatii ridicate (800 --
1.000 1.000 --
1.200 mm) si 1.200 mm) si vanturile de vest. vanturile de vest.
Temperatura medie scade sensibil ca altitudine (8 gr. C pe margTemperatura medie scade sensibil ca altitudine (8 gr. C pe margini, 5 gr. C pe ini, 5 gr. C pe inaltimi). inaltimi).
Reteaua hidrografica este colectata de Mures (Cerna, , precum sReteaua hidrografica este colectata de Mures (Cerna, , precum si alte rauri mai i alte rauri mai mici), Bega (care izvoraste din centrul zonei montane), Timis (pmici), Bega (care izvoraste din centrul zonei montane), Timis (prin intermediul rin intermediul Bistrei). Bistrei).
Exista si lacuri de interes industrial si turistic (Cincis si SExista si lacuri de interes industrial si turistic (Cincis si Surduc). Apele urduc). Apele subterane au, spre est, si un caracter termal (Calan). subterane au, spre est, si un caracter termal (Calan).
Vegetatia este etajata: in baza zonei montane predomina padurilVegetatia este etajata: in baza zonei montane predomina padurile de stejar, e de stejar, urmate apoi de paduri de amestec (stejarurmate apoi de paduri de amestec (stejar--fag), paduri de fag, iar pe alocuri chiar in fag), paduri de fag, iar pe alocuri chiar in amestec cu rasinoase (la peste 1.000 m). amestec cu rasinoase (la peste 1.000 m).
La altitudini mari apar si pajisti secundare care (impreuna cu La altitudini mari apar si pajisti secundare care (impreuna cu terenurile agricole) terenurile agricole) au inlocuit vegetatia naturala. au inlocuit vegetatia naturala.
Fauna este corepunzatoare etajelor de vegetatie. In DepresiuneaFauna este corepunzatoare etajelor de vegetatie. In Depresiunea
Hategului exista Hategului exista cunaoscuta rezervatie de zimbri. Spre Mures, in culoarul Streiulcunaoscuta rezervatie de zimbri. Spre Mures, in culoarul Streiului se afla parcul ui se afla parcul dendrologic de la Simeria, la vest de Deva rezervatia de fauna sdendrologic de la Simeria, la vest de Deva rezervatia de fauna sii
peisaj peisaj ““Cetatea Cetatea DeveiDevei””
si rezervatia forestiera Padurea Bejan. si rezervatia forestiera Padurea Bejan. Solurile sunt predominant cambice (cambisoluri) si podzolice (sSolurile sunt predominant cambice (cambisoluri) si podzolice (spodosoluri). podosoluri).
Relieful in Muntii Apuseni Relieful in Muntii Apuseni
Desi reprezinta cel mai inalt sector al Carpatilor Occidentali,
Muntii Apuseni abia depasesc 1.800m in partea centrala (Bihor, 1.847m; Vladeasa, 1.834m; Muntele Mare, 1.825m).
In general, altitudinile oscileaza in jurul valorii de 1.000m. Substratul geologic este alcatuit predominant din sisturi cristaline, la care se adauga roci
vulcanice (Muntii Metaliferi, indeosebi), flis (Trascau, Padurea
Craiului) si calcare (in Muntii Bihor, Codru-Moma, Padurea Craiului, Trascau).
Asociat acestor structuri geologice exista un relief diferentiat: suprafete de modelare ciclica indeosebi pe sisturi cristaline, relief structural si petrografic pe flis si calcare, relief vulcanic pe structurile eruptive.
In Muntii Apuseni au fost identificate trei platforme de eroziune, asemanatoare si sincrone celor din Carpatii Meridionali, dar mai reduse altitudinal. O trasatura distinctiva a Muntilor Apuseni o constituie si frecventa mare a fenomenelor carstice de
calcare. Exista mai multe areale, dintre care mai semnificative sunt: zona centrala Scarisoara-Padis-
Cetatile Ponorului (cu ghetarul Scarisoara, sistemul subteran Cetatile Ponorului, izbucuri, ponoare etc.).
Muntii Trascaului (indeosebi cu relief de tip chei), Muntii Codru-Moma (cu platoul carstic Vascau, unde se afla izbucul de la Calugari, un sistem subteran,
pesteri, polii) si Muntii Padurea Craiului (cu pesteri deosebite, cum este Pestera Vantului, cea mai lunga din tara, Pestera Mezaid etc.). O caracteristica importanta a Muntilor Apuseni o constituie existenta in partea lor vestica a depresiunilor-golf.
Clima, hidrografia, invelisul biogeografic in Clima, hidrografia, invelisul biogeografic in Muntii Apuseni Muntii Apuseni
Clima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind sClima acestui spatiu montan este influentata de pozitie (fiind situata pe traiectoria ituata pe traiectoria circulatiei vestice), altitudinile modeste si fragmentarea reliecirculatiei vestice), altitudinile modeste si fragmentarea reliefului. Altitudinile fului. Altitudinile induc, pentru o mare parte a zonei montane, un climat de dealuriinduc, pentru o mare parte a zonei montane, un climat de dealuri, climatul montan , climatul montan reducandureducandu--se ca areal doar la zona centrala. se ca areal doar la zona centrala.
Muntii Apuseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitaMuntii Apuseni se remarca prin cantitatea mai mare de precipitatii fata de tii fata de regiuni cu altitudini similare datorita expunerii vestice: in Biregiuni cu altitudini similare datorita expunerii vestice: in Bihorhor--VladeasaVladeasa--
Muntele Mare cad peste 1.200mm/anual (in Vladeasa chiar peste 1.Muntele Mare cad peste 1.200mm/anual (in Vladeasa chiar peste 1.300mm, fiind 300mm, fiind unul dintre arealele cele mai ploioase din tara). unul dintre arealele cele mai ploioase din tara).
DepresiunileDepresiunile--golf din partea de vest au fenomene de inversiuni termice, iar igolf din partea de vest au fenomene de inversiuni termice, iar in n partea de sudpartea de sud--est se formeaza vanturi de tip foen. Pe ansamblul lor, Muntii est se formeaza vanturi de tip foen. Pe ansamblul lor, Muntii Apuseni au un climat cu influente oceanice. Apuseni au un climat cu influente oceanice.
Raurile principale cu izvoare in Muntii Apuseni sunt: Somesul MRaurile principale cu izvoare in Muntii Apuseni sunt: Somesul Mic (format din ic (format din Somesul Cald si Somesul Rece), raurile din bazinul Crisurilor (BSomesul Cald si Somesul Rece), raurile din bazinul Crisurilor (Barcau, Crisul arcau, Crisul Repede cu Iada si Dragan, Crisul Negru, Crisul Alb), Aries si AmRepede cu Iada si Dragan, Crisul Negru, Crisul Alb), Aries si Ampoi, afluentii poi, afluentii directi ai Muresului. directi ai Muresului.
Exista cateva lacuri in depresiuni carstice (Varasoaia) si lacuExista cateva lacuri in depresiuni carstice (Varasoaia) si lacuri hidroenergetice ri hidroenergetice (Fantanelele si Tarnita, pe Somesul Cald). Apele subterane au ac(Fantanelele si Tarnita, pe Somesul Cald). Apele subterane au acumulari mari in umulari mari in zonele carstice. La Moneasa, Geoagiu Bai si Vata de Jos exista izonele carstice. La Moneasa, Geoagiu Bai si Vata de Jos exista izvoare termale. zvoare termale.
Vegetatia, fauna si solurile pe fondul spatiului zonal au o disVegetatia, fauna si solurile pe fondul spatiului zonal au o dispunere verticala. punere verticala. Predomina padurile de fag, in amestec cu cele de stejar (in zonePredomina padurile de fag, in amestec cu cele de stejar (in zonele joase) si conifere le joase) si conifere (la 1.200(la 1.200--1.400m); padurile de conifere ocupa altitudinile mai mari (1.4001.400m); padurile de conifere ocupa altitudinile mai mari (1.400--1.800m). 1.800m).
Fauna naturala, mai bine pastrata ca in alte regiuni, are speciiFauna naturala, mai bine pastrata ca in alte regiuni, are specii
legate de etajele de legate de etajele de vegetatie. Predomina cambisolurile (soluri brune si brune acide)vegetatie. Predomina cambisolurile (soluri brune si brune acide)
pe cea mai mare pe cea mai mare intindere, in depresiuni apar si soluri argiloiluviale, iar la mintindere, in depresiuni apar si soluri argiloiluviale, iar la mari inaltimi (peste ari inaltimi (peste 1.600m) apar si spodosoluri. 1.600m) apar si spodosoluri.
Rezervatiile naturale mai cunoscute sunt: Cetatile Ponorului, SRezervatiile naturale mai cunoscute sunt: Cetatile Ponorului, Scarisoara, Vadu carisoara, Vadu Crisului (rezervatii speologice), Ighiu, Detunate, Dealu cu MelcCrisului (rezervatii speologice), Ighiu, Detunate, Dealu cu Melci, Bratca (rezervatii i, Bratca (rezervatii geologice si paleontologice), Intregalde (rezervatie floristica,geologice si paleontologice), Intregalde (rezervatie floristica,
unde floarea de colt unde floarea de colt se afla la cea mai mica altitudine). se afla la cea mai mica altitudine).
Muntii Apuseni au resurse variate: minereuri de fier, carbuni iMuntii Apuseni au resurse variate: minereuri de fier, carbuni inferiori, nferiori, minereuri complexe si auroargintifere, mercur, molibden, bauxitaminereuri complexe si auroargintifere, mercur, molibden, bauxita, roci de , roci de constructie, pasuni, paduri, hidroenergie, ape termale si un potconstructie, pasuni, paduri, hidroenergie, ape termale si un potential turistic ential turistic deosebit. deosebit.
Orasele cuprinse in limitele Muntilor Apuseni:Orasele cuprinse in limitele Muntilor Apuseni:
Brad Abrud Campeni Beius
Zlatna Sebis Alesd Nucet Vascau Stei
Huedin
Abrud
Câmpeni
Beius
Sebis
Zlatna
Nucet
Orase cuprinse in limitele Muntiilor Poiana RuscaOrase cuprinse in limitele Muntiilor Poiana Rusca
Otelu Rosu Deva
Simeria Hunedoara
Calan Hateg Orastie Cugir
Sebes
Otelu Rosu
Deva
Simeria
Hunedoara
Calan
Hateg
Sebes
Orase cuprinse in limitele Muntiilor Banatului:Orase cuprinse in limitele Muntiilor Banatului:
Resita Caransebes
Bocsa Anina Oravita Moldova Noua
Orsova
Resita
Caransebes
Bocsa
Anina
Moldova Noua
Depresiuni intramontane (de la sud la nord)•
Depresiunea Almăjului (Bozovici) pe valea râului Nera;•
Depresiunea Caraş-Ezeriş, pe valea râului Caraş;•
, pe valea râului Crişul Alb;•
Depresiunea Beiuş, pe valea râului Crişul Negru;•
Depresiunea Vad-Borod, pe valea râului Crişul Repede.
Pasuri şi trecători•
Pasul Domaşnea (sau Poarta Orientală), în Culuarul Timiş-Cerna;•
Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, in Culuarul Bistriţei;•
Pasul Ciucea, pe Crişul Repede, între munţii Vlădeasa şi Plopiş;•
Defileul Mureşului;•
Culoarul Timiş-Cerna;•
Culoarul Bistriţei.
Chei•
Cheile Turzii•
Cheile Nerei•
Cheile Caraşului•
Cheile Minişului
Depresiunea Almăjului
Depresiunea Caraş-Ezeriş
Depresiunea Zarandului
Depresiunea Beiuş
Depresiunea Vad-Borod
Pasul Domaşnea
Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei
Pasul Ciucea
Defileul Mureşului
Culoarul Timiş-Cerna
Cheile Turzii
Cheile Nerei
Cheile Caraşului
Cheile Minişului
TraseuTraseu••Posibilitati de cazarePosibilitati de cazare••Obiective turisticeObiective turistice
Indicatii rutiereLudus-
Huedin 108
km – aproximativ 1 oră 14 min
•
1.
Mergeţi spre
nord
pe
Bulevardul 1 Decembrie 1918
către
Aleea Parcului
•
2.
La sensul giratoriu, urmaţi
a 3-a
ieşire spre
Strada Bariţiu
•
3.
Viraţi la stânga pe
Strada Republicii/DN15/E60Continuare direcţie pe DN15/E60
•
4.
La sensul giratoriu, urmaţi
a 2-a
ieşire spre rampa
Autostrada Transilvania
•
5.
Intrare pe
Autostrada Transilvania•
6.
Urmaţi ieşirea spre
DN1/E60
•
7.
Ţineţi dreapta la bifurcaţie şi intraţi peDN1/E608.
Viraţi uşor la dreapta pe
Strada Gheorghe Doja
Huedin-Gârda de Sus
76,8
km – aproximativ 1 oră 15
min•
9.
Mergeţi spre
sud-vest
pe
Strada Gheorghe
Doja
către
DN1/E60•
10.
Faceţi prima la dreapta pe
DN1/E60
•
11.
Faceţi prima la stânga pe
Strada Avram Iancu/DN1RContinuare direcţie pe DN1R
•
12.
Viraţi la stânga pentru a rămâne peDN1R•
13.
Viraţi la dreapta
•
14.
Viraţi la stânga spre
DJ750•
15.
Continuare drept înainte pe
DJ750
•
16.
Viraţi la stânga pe
DN75
Gârda de Sus-Orăştie117
km – aproximativ 1 oră 43 min
•
17.
Mergeţi spre
sud-est
pe
DN75•
18.
Viraţi la dreapta pe
DN74A•
19.
Viraţi strâns la stânga pe
DN74•
20.
Viraţi la dreapta pentru a rămâne peDN74•
21.
Viraţi la dreapta pe
DJ705•
22.
Viraţi la stânga pe
DC207•
23.
Viraţi la stânga pe
DJ705D•
24.
Viraţi la dreapta pentru a rămâne peDJ705D•
25.
Viraţi la stânga pe
DJ705•
26.
Viraţi la dreapta pe
DN7/E68•
27.
Viraţi strâns la dreapta pe
Strada Nicolae Titulescu
Orăştie-Haţeg44,8
km –
aproximativ 55
min
•
28.
Mergeţi spre
sud
pe
Nicolae Titulescu/Strada Nicolae Titulescu
către
Strada Câmpul NouContinuare direcţie pe Strada Nicolae Titulescu
•
29.
Continuaţi pe
Bulevardul Eroilor/DN7/E68Continuare direcţie pe DN7/E68
•
30.
Viraţi la stânga pe
DN66•
31.
Viraţi strâns la dreapta pe
Strada Progresului
Haţeg
-Băile Herculane146
km –
aproximativ 2 ore 20
min
•
32.
Mergeţi spre
nord-vest
pe
Strada Progresului
către
Strada Mihai Viteazu
•
33.
Strada Progresului
virează uşor stânga şi devine
DN68•
34.
Viraţi la stânga pe
Calea Severinului/DN6Continuare direcţie pe DN6
•
35.
Viraţi la stânga pe
DJ608D
Băile Herculane-Orşova21,6
km –
aproximativ 18 min
•
36.
Mergeţi spre
sud-est
pe
DJ608D•
37.
Viraţi la stânga pe
DN6
•
38.
Viraţi la dreapta pe
Bulevardul 1 Decembrie 1918/DN57
Continuare direcţie pe DN57
Orşova-Petroșani168
km –
aproximativ 2 ore 50
min•
39.
Mergeţi spre
est
pe
DN57/Strada Eroilor
către
Strada Porţile de Fier
•
40.
Ţineţi stânga la bifurcaţie•
41.
Viraţi la dreapta pe
DN6•
42.
Viraţi uşor la stânga pe
Centura Severin•
43.
La sensul giratoriu, urmaţi a 3-a ieşire spre
DN67•
44.
Viraţi la stânga pe
Strada Barajului•
45.
Viraţi la stânga pe
Bulevardul Ecaterina Teodoroiu/DN66Continuare direcţie pe DN66
•
46.
Viraţi strâns la dreapta pe
Bulevardul 1 Decembrie 1918/DN66
•
47.
Viraţi uşor la dreapta pe
Bulevardul 1 Decembrie 19184•
8.
Viraţi la stânga pe
Strada Carpaţi•
49.
Faceţi a 3-a la dreapta pentru a rămâne pe
Strada Carpaţi
Petroșani-Sibiu174
km –
aproximativ 3ore•
50.
Mergeţi spre
vest
pe
Strada Carpaţicătre
Strada Avram Iancu•
51.
Viraţi la dreapta pe
Strada Avram Iancu•
52.
Faceţi prima la stânga pe
Strada Ion Creangă•
53.
Viraţi la dreapta pe
DN66•
54.
Viraţi la dreapta pe
Strada Cloşca/DN7AContinuare direcţie pe DN7A•
55.
Viraţi la stânga pentru a rămâne peDN7A•
56.
Faceţi prima la dreapta pentru a rămâne pe
DN7A•
57.
Viraţi la dreapta pentru a rămâne peDN7A•
58.
Viraţi strâns la stânga pe
DN7/E81•
59.
Viraţi la dreapta pe
DN1/DN7/E68/E81•
60.
Uşor stânga pentru a rămâne pe
DN1/DN7/E68/E81•
61.
Viraţi uşor la dreapta pe
DN7/E81Treceţi prin 2 sensuri giratorii•
62.
Viraţi la dreapta pe
Strada Semaforului•
63.
Viraţi la stânga pe
Strada Șoimului•
64.
Viraţi la stânga pe
Strada Vasile Aaron•
65.
Viraţi la dreapta pe
Bulevardul Vasile Milea/DN1/DN7/E68/E81Continuare direcţie pe DN1/DN7/E68/E81
•
66.
Viraţi la stânga pe
DJ106R•
67.
Viraţi la stânga pe
Strada Rennes
Sibiu-Alba Iulia70,4
km – aproximativ 1 oră 13 min•
68.
Mergeţi spre
sud-est
pe
Strada Rennescătre
Strada Zaharia Boiu
•
69.
Faceţi prima la stânga pe
Strada Zaharia Boiu•
70.
Faceţi prima la stânga pe
Strada Justiţiei•
71.
Viraţi la stânga pe
DJ106R•
72.
Faceţi prima la dreapta pe
Strada Transilvaniei•
73.
Continuaţi pe
Strada Vasile Cârlova•
74.
Viraţi strâns la stânga pe
Şoseaua Alba Iulia/DN1/DN7/E68/E81Continuare direcţie pe E68Treceţi printr-
un sens giratoriu
•
75.
Viraţi la dreapta pe
Strada Mihail Kogălniceanu/DN1/E81Continuare direcţie pe DN1/E81
•
76.
Viraţi la dreapta pe
Strada Petru Dobra
Alba Iulia-Luduș73,4
km – aproximativ 1 oră 20
min•
77.
Mergeţi spre
nord-vest
pe
Strada Petru Dobra
către
Bulevardul Tudor Vladimirescu/DN1/E81•
78.
Viraţi la dreapta pe
Bulevardul Tudor Vladimirescu/DN1/E81Continuare direcţie pe DN1/E81
•
79.
Viraţi la dreapta pe
DJ107D•
80.
Viraţi la stânga pe
DJ107F•
81.
Viraţi la dreapta spre
DN15/E60•
82.
Viraţi la dreapta pe
DN15/E60•
83.
Viraţi la dreapta pe
Strada Bariţiu•
84.
Viraţi uşor la dreapta pe
Bulevardul 1 Decembrie 1918
Cost est. combustibil:470.39 lei1.001 km
15 ore 15
minute
Posibilitati de cazarePosibilitati de cazareCazari Deva
Hotel Batiz -
http://www.hotel-batiz.ro/index.php
Cazari Hateg Pensiunea Sarmis Cristal -
http://pensiuneasarmiscristal.ro/
Pensiune Belvedere - http://pensiuneabelvederehateg.ro/
Cazari Baile Herculane Pensiunea Casa Ecologica - http://www.pensiuneaecologica.ro/
Pensiunea Camelia - http://www.herculanepensiuneacamelia.ro/
Pensiunea Carul cu flori - http://www.turistinfo.ro/sibiu/cazare-
sibiu/pensiunea_carul_cu_flori- c9064.html
Pensiunea Teodora 2 - http://www.turistinfo.ro/sibiu/cazare-
sibiu/pensiunea_teodora_2-c48082.html
Obiective turisticeObiective turistice•
Huedin:–
Biserica Reformată Calvină–
Conacul Barcsay–
Muzeul de etnografie•
Gârda de Sus:- Peştera Scărişoara
-
Gheţarul de sub Zgurăşti- Peştera Poarta lui Ionele
•
Orăştie:–
Cetatea Orăştiei–
Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei –
Sarmisegetusa Regia•
Deva:•
Ruinele Cetăţii Deva•
Castelul Magna Curia•
Hunedoara:–
Lacul Cinciş–
Castelul Corvinilor–
Mănăstirea Prislop
•
Orşova:•
Mănăstirea Vodiţa•
Porţile de Fier•
Capul lui Decebal (sculptură în stanca)•
Plimbare cu vaporul pe Dunăre–
Tîrgu Jiu:•
Ansamblul sculptural al lui Constantin Brâncuşi(Masa Tăcerii, Coloana Infinitului, Poarta Sărutului)
•
Sibiu:–
Muzeul Naţional Brukenthal–
Complexul Naţional Muzeal Astra–
Biserica Evanghelică–
Podul Minciunilor–
Turnul Sfatului•
Alba-Iulia:–
Muzeul Naţional Alba-Iulia–
Muzeul Unirii – Sala Unirii–
Cetatea Bastionară Alba-Iulia–
Catedrala Romano-Catolică–
Catedrala Reîntregirii Alba-Iulia–
Castru roman si vechea cetate Alba-Iulia–
Palatul Princiar Alba-Iulia
Biserica Reformata Calvina-
Huedin
Muzeul de etnografie-
Huedin
Pestera scarisoara
Ruinele Cetatii Sarmizegetusa-
Orastie
Deva
Hunedoara
Baile Herculane
Portile de Fier
Capul lui Decebal -Orsova
Tirgu-Jiu Sculpturi Constantin Brancusi
Sibiu
Alba-Iulia