7/26/2019 IMA_CI_12

1/26

Curs 12.

Comer Interna ional Liber

Prin Zon Economic Liber(ZEL) se define te o suprafa din teritoriul unui stat, unde pot fi introduse mrfurile n vederea prelucrrii i a comercializrii lor, fraplicarea restric iilor tarifare i netarifare ale regimului vamal.

Scopurile de creare ale zonei economice libere

atragerea capitalului i investi iilor strine

stimularea produc iei destinate e!portului

crearea noilor locuri de munc i valorificarea mai bun a poten ialului uman

introducerea noilor te"nologii

atragerea productorilor unor mrfuri deficitare

concentrarea capitalului n anumite ramuri e!perimentale

#na dintre caracteristicile evolu iei economiei mondiale in ultimele decenii oconstituie integrarea cresc$nda a economiilor na ionale. %ceasta se manifesta in primul r$nd

prin e!pansiunea mai rapida a sc"imburilor comerciale dec$t cre terea produc iei pe plan mondial, in paralel cu intensificarea flu!urilor monetar&valutare interna ionale.

#nul dintre obiectivele tranzi iei la economia de pia a devenit realizarea unei economii desc"ise, cu o inser ie activa pe plan mondial, menita sa spri'ine transformrileeconomice interne. n aceasta evolu ie comple!a si uneori contradictorie, de regionalizare siinterna ionalizare a economiilor, zonele economice libere (*+) reprezint o structura aparte

pe linia favorizrii inser iei in economia mondiala. Prin multitudinea opera iunilor economice realizate in regim liber, circumscris la o anumita zona, *+ sunt considerate cel mai

promi tor instrument de parcurgere a etapelor integrrii economice, de la uniunea vamala launiunea economica si monetara. Procesul vast al integrrii economiilor contemporane estenso it de liberalizarea zonala a sc"imburilor economice, respectiv de libera circula ie a

bunurilor, a capitalurilor si persoanelor. n consecin a, integrarea poate influenta desc"idereactre e!terior a fiecrei economii, ca si a tuturor tarilor in general. nteresul si importantaatribuite *+ se reflecta in faptul ca, in cadrul celor ase& apte grupri de state integrate economic, regional sau continental, func ioneaz apro!imativ -- de zone economice libere si1- uniuni vamale si zone de comer liber. Proliferarea considerabila si e!perien a realizata intr&un mare numr de *+, ndrituiesc aprecierea ca prin efectele lor, *+ pot sa constituienuclee ale integrrii economice si ale inser iei eficiente in sistemul rela iilor interna ionale.

Pentru /omania, crearea *+ reprezint si un suport te"nic, economico&financiar siuman al transformrii si dezvoltrii economiei na ionale in conte!tul noilor tendin e pe plan european si mondial.

Definirea conceptului

1

7/26/2019 IMA_CI_12

2/26

n teoria economica, definirea notiunii de zona economica libera se incadreaza indezbaterea generala asupra eficientei actiunilor puterilor publice. %stfel, numeroase cercetariasupra mecanismelor institutionale au sustinut cu argumente, ce s&au dovedit adecvaterealitatilor economice, necesitatea reducerii interventiei statului prin inlaturarea unor

reglementari rigide, diminuarea impozitelor si a ta!elor vamale pentru anumite activitati.n consecinta, dincolo de unele circumscrieri ce surprind forma concreta de realizare a

acestui obiectiv, notiunea de zona economica libera defineste separarea localizata geografic aactivitatilor reglementate de cele nereglementate si care beneficiaza de anumite facilitati,inclusiv de ordin fiscal si vamal.

Concret, prin zona economica libera se desemneaza un 0port liber, 0depozit liber,0aeroport liber, aflate pe teritoriul unei tari sau in zona de frontiera a doua sau mai multestate, in care sunt eliminate o serie de ta!e si restrictii vamale obisnuite altfel. n principiu,este vorba de unul si acelasi fenomen & formarea de enclave create special, in care agentiieconomici au anumite scutiri de ta!e. %preciem ca denumirile de mai sus pot fi grupate sub

titulatura generica de zone economice libere (*+), unde marfurile care intra suferatransformari care le modifica esenta, fiind create noi valori. *+ este diferita de uniuneavamala in care marfurile aflate in tranzit sunt scutite doar de ta!ele vamale si de zona decomert liber in care marfurile circula liber in conditii stabilite prin acorduri interstatale. Prinurmare, *+ reprezinta cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive, pe teritoriulcareia se pot desfasura activitati comple!e, atat comerciale, cat si de prelucrare, stimulate deaccesul marfurilor in sistem liberalizat, pe baza unor reglementari precizate prin legi si actenormative. eci, scopul crearii *+ trebuie sa fie acela de a favoriza dezvoltarea si integrareaeconomica in zonele respective.

e unde s&a plecat

Cartagina, primul port liber la 3area 3editerana, este mentionat inca din anul 14, inainte denasterea lui 5ristos. one libere comerciale au e!istat in C"ina, 6recia si /oma antica.%proape 7- de orase din nordul *uropei, aflate la incrucisarea unor importante drumuricomerciale, se bucurau de statutul de oras liber pentru comertul cu marfuri inca din secolul al8&lea, toate fiind cuprinse in asa&numita +iga 5anseatica.

Primele porturi libere italiene au fost 9oscana (1:47) si +ivorno (1;). Secolele al8raila & porto franco, in anul 1=. upa opinia

prof. 9oma 6eorgescu, legalizarea primelor zone libere in porturile mentionate a avut ca scop,in primul rand, facilitarea aprovizionarii din aceste porturi si din orasele respective, precum sidezvoltarea comertului, care ramasese in urma din cauza ocupatiei turcesti pana la pacea de la%drianopol (12;). Pentru cunoasterea avanta'elor oferite de zona libera >raila, la 1;februarie 1 s&a adresat o nota Consulatului 6reciei, in care se subliniau facilitatilerespectivei zone libere, oferite comerciantilor greci care doreau sa faca afaceri aici. atoritafaptului ca veniturile vamilor oraselor respective scazusera simtitor, in 174 cele doua porturilibere au fost desfiintate prin legea vamala votata in acel an, iar drept compensare a

desfiintarii acestora s&a "otarat infiintarea unor antrepozite vamale. ar dispozitiile legii din174 nu s&au putut aplica imediat, cele doua porturi libere continuand sa functioneze cu acest

2

7/26/2019 IMA_CI_12

3/26

statut pana in anul 1=. mportanta economica a zonelor libere >raila si 6alati s&a redustreptat, ca urmare a presiunilor con& tinue e!ercitate de 6ermania si %ustrongaria, careobtinusera, prin conventii speciale, liberalizarea e!por& tului marfurilor lor pe intreg teritoriulromanesc, in dauna marfurilor provenite din %nglia si de la aliatii acesteia, intre care si9urcia.

ntre anii 17-&1;=1 a functionat in regim de zona libera portul Sulina, ceea ce apermis tranzitarea unor cantitati sporite de marfuri pe unare, din *uropa Centrala catre taridin Arientul %propiat si 3i'lociu. n 1;1- s&a votat de catre Senat un proiect de lege pentruincura'area industriei nationale, care prevedea si infiintarea de teritorii libere in porturile>raila, 6alati si Constanta, pentru a inlesni conditionarea marfurilor aduse din e!terior spre afi apoi ree!portate si, in parte, introduse in tara, precum si pentru a transforma materii primecare sa fie apoi ree!portate. n proiectul de lege se prevedea si crearea de fabrici in teritoriilelibere, aceste fabrici fiind considerate a fi in afara teritoriului national. Proiectul de lege nu s&amai supus votului in Camera eputatilor, asa ca nu i s&a dat curs.

n 1;2;, a fost votata de ambele Camere ale parlamentului roman +egea pentru zone

libere, ale carei 2; de articole pot fi considerate actuale c"iar si azi, cand este valabila si seaplica in acest sens +egea nr. 4B1;;2, pentru care %gentia onelor +ibere din cadrul3inisterului 9ransporturilor a elaborat o 3etodologie privind intocmirea documentatiei

pentru aprobarea regimului de zona libera. #n regulament de e!ploatare a zonelor liberefusese elaborat inca din 1;=1 de oficialitatile romanesti, dupa modelul celui e!istent pentruzonele libere italiene 9riest si 6enova acest regulament facea referiri la urmatoarele avanta'eale *+ ree!portarea marfurilor straine fara restrictii vamale conditionarea marfurilor prinsc"imbarea ambala'ului, formei, calitatii, culorii scutirea de ta!e vamale a produselorfabricate aici din materiile prime si semifabricatele aduse din strainatate depozitarea faralimita de timp a unor marfuri in antrepozitele respective. n prezent, se aplica metodologia

pentru concesionarea de terenuri si constructii in zonele libere.

Teoriile ZEL

Prin caracteristicile lor, *+ contribuie la producerea de bunuri si servicii, la0crearea, dar si la 0devierea de comert, la liberalizarea sc"imburilor de marfuri si servicii,deosebindu&se net de zonele de comert liber, in care sunt eliminate treptat obstacolele tarifaresi netarifare e!istente in relatiile comerciale dintre tarile respective. *+ influenteaza alocarearesurselor si rezultatele activitatii economice in regiunea in care se afla. 9eoria comertuluiinternational demonstreaza ca eliminarea barierelor vamale din cadrul *+ conduce lacresterea sc"imburilor si specializarea in productie, care au drept consecinta prosperitatea

colectivitatii respective. %ceasta situatie este ilustrata prin modelul comercial propus in modindependent de doi specialisti in economie, al caror nume il poarta modelul 5ec?sc"er&A"lin.Profesorul canadian 5erbert 6. 6rubel apreciaza ca, din pacate, crearea *+ atrage dupa sineefecte care conduc la modificarea modelului amintit. /educerea barierelor vamale conduce,de regula, la investitii in zona libera, dar si la costuri de productie suplimentare, din cauzadistantelor fata de pietele de aprovizionare si desfacere. Crearea *+ este, in general, unfactor de prosperitate si de redresare economica regionala, prin efectele dinamice si pozitive

pe care le antreneaza pe plan economic si social. #nii analisti au observat ca *+ tind saatraga activitati industriale ce necesita utilizarea intensiva a resurselor umane numai pentruanumite operatiuni (de e!. montarea de piese si subansamble), ceea ce nu contribuie laintarirea legaturilor intersectoriale, element indispensabil oricarei industrializari eficiente

deci *+ nu constituie decat un element putin semnificativ pentru politica de industrializare.Pentru tarile mici, in curs de dezvoltare, in care piata interna este foarte redusa pentru a

3

7/26/2019 IMA_CI_12

4/26

alimenta o industrie integrata si diversificata, considerentul ma'or al crearii *+ ar putea finumarul mai mare de locuri de munca.

efinitii si criterii luate in considerare

dupa tipul operatiunilor e!ecutate

a) 0teritorii libereD, ale caror functii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare,impac"etare, transbordare, fara o prelucrare suplimentara a marfurilor

b) zone in care se desfasoara si o activitate productiva, de prelucrare primara sausecundara a marfurilor depozitate, ceea ce permite asa&numita 0atragere activa a capitaluluistrain

dupa influenta (reciproca), la nivelul economiei nationale respective

a) zona inc"isa, in care activitatile desfasurate nu influenteaza economia tarii aflate inapropiere

b) zona desc"isa sau integrata, care intretine legaturi economice directe si reciproce custatul pe teritoriul caruia se afla

dupa modul de administrarea) de catre organele locale ale puterii de stat abilitate in acest scop (cea mai mare parte

a *+)

b) administrate de statul respectiv

dupa particularitatile organizatorice

a) zone libere de ta!e vamale

b) zone de comert liber

c) zone economice libere

dupa natura si importanta facilitatilor acordate sau dupa regimul fiscal

a) zone libere & reprezinta enclave intr&un teritoriu vamal national, in care marfurileintra fara formalitati vamale free s"op&urile din aeroporturi sunt considerate de asemeneazone libere

b) zone bancare libere & banci, care, in conte!tul pietei eurodevizelor, sunt scutite deobligatia rezervei legale minime a depozitelor in valuta

c) zone libere de asigurari, caracterizate prin lipsa reglementarilor pentru anumitetipuri de asigurari, de pilda cele pentru riscuri speciale

locul de amplasare, in

a) porturi (fluviale sau maritime)

b) aeroporturic) alte locuri

dimensiunea suprafetei ocupate in "a

marimea suprafetei acoperite de stocare, in metri patrati. ata cateva e!emple 11.:--mp & CuraEao, in %ntilele Alandeze 14.;-- mp & 3onrovia, in +iberia =-.--- mp & portulliber 3ina Sulman in >a"rein (4:.--- mp suprafata de depozitare sub cerul liber) 4.--- mp& Singapore (121.--- mp sub cerul liber)

zona de integrare economica aflata in apropiere

a) zona europeana, care cuprinde sase mari *+ cunoscute aeroportul +arnaca din ins.

Cipru 6ibraltar 6recia ins. 3an & 3area >ritanie S"annon, rlanda si *lvetia proceseleeconomice si politice din ultimele doua decenii au generat incercarea de creare a unor noi

4

7/26/2019 IMA_CI_12

5/26

*+ in zona central&europeana (Polonia, #ngaria, Slovacia) si est&europeana (/omania,ugoslavia, >ulgaria)

b) zona asiatica, ce cuprinde sapte mari *+, primele trei apartinand lumii arabe(portul 3ina Sulman, in >a"rein Febel %li Gree one %ut"oritH din *miratele %rabe #nite sigolful %Iuaba, din ordania), iar celelalte patru, sud&estului asiatic (5ong @ong, 3acao, ins.

Gilipine si Singapore). #n reviriment il inregistreaza in acesti ani C"ina continentala, cu 1;*+ (: 0zone economice speciale si 14 orase de coasta declarate 0zone libere desc"ise), iarins. 9aiJan poseda o zona libera specializata in cercetare&dezvoltare

c) zona americana, care poseda cinci *+ (CuraEao, plus %eroportul Printesa >eatri!,din ins. %ntilele Alandeze >a"ama 3are din ins. >a"amas Greeport din ins. >ermudePanama si Costa /ica)

d) zona africana K cel mai important e!emplu fiind aici 3onrovia, capitala +iberiei.

n %sia de Sud&*st sunt recunoscute ca *+ ins. Gilipine K care poseda la >ataan cea maiintinsa zona libera din lume (1.=-- "a) si Singapore & pentru operatiuni de pastrare a

marfurilor ambele *+ sunt dotate cu antrepozite pentru stocarea de lunga durata aproduselor. n Faponia, e!ista o singura *+ tipica, in ins. A?inaJa.

Avantajele si eficienta zonelor economice libere

intre obiectivele strategice ale *+ in ansamblul economiei nationale (economiei tarii&gazda) sunt mentionate de regula

a) atragerea de capital si investitori straini

b) cresterea volumului de marfuri e!portate si a calitatii acestora

c) valorificarea mai buna a potentialului uman si absorbtia soma'ului prin crearea denoi locuri de munca

d) introducerea de noi te"nologii, perfectionate si competitive

e) atragerea producatorilor unor marfuri deficitare pe piata mondiala

f) valorificarea mai buna a potentialului geografic si economic al zonei

g) realizarea unui impact favorabil asupra economiei nationale (a tarii&gazda) siregionale. Cel mai important avanta' al activitatilor desfasurate consta in scutirea de impozit

pe venitul obtinut din operatiunile desfasurate in interiorul *+. Perioada minima este de :ani, iar cea ma!ima, de 2- de ani, pentru care se acorda scutiri de impozit. e asemenea, semai practica reducerile asupra impozitului pe venit, reducerea totala sau partiala de laimpozitare a beneficiilor reinvestite (de regula, pe : ani), iar investitorii straini sunt scutiti de

plata impozitului pe proprietate, a impozitului pe circulatie.%lte avanta'e importante oferite de *+ constau in importul de marfuri cu scutire de

ta!a vamala, anularea controlului asupra preturilor, anga'area libera a fortei de munca,oferirea unor avanta'e suplimentare privind marimea c"iriei solicitate, stabilirea termenelor de

plata.

*ficienta economica a *+ consta in cresteri valorice si in volum ale activitatiloreconomice, introducerea unor te"nologii moderne, dezvoltarea operatiunilor de import&e!port,

producerea unor marfuri in conditii mai avanta'oase. *+ permit formalitati administrativereduse, costuri reduse pentru depozitare, absenta contingentarilor la e!port si import, absentacontrolului asupra sc"imburilor valutare, precum si a unor imobilizari de capital in ta!e

vamale, repatrierea profiturilor.

5

7/26/2019 IMA_CI_12

6/26

Conceptul de zon economic liber

O zon de liber schimbeste un ansamblu geografic Li economic n care nu e!ist niciun obstacol al sc"imburilor de mrfuri Li servicii, nici ta!e vamale, nici obstacole tarifare.Gormarea unei zone de liber sc"imb poate s fie considerat ca un prim pas spre unificareaeconomic a regiunii respective.

Prinzon economic liberse desemneaz un 0port liberD, 0un depozit liberD, 0unaeroport liberD, aflate pe teritoriul unei Mri sau n zona de frontier a dou sau mai multe state,n care sunt eliminate o serie de ta!e Li restricMii vamale.

Din punct de vedere al macroeconomiei,zonaliber reprezint 0un port, aeroport sauo parte din teritoriul naMional n care comerMul este liberalizat prin desfiinMarea oricrorrestricMii cantitative sau ta!e vamaleD.Din punct de vedere juridiczona de comer liber este o

0form caracteristic de integrare economic ce se concretizeaz prin acordul dintre statelemembre de a nltura diversele bariere tarifare Li netarifare din calea tuturor sau numai a unor

produse care fac obiectul sc"imburilor comerciale reciproceD.

#nii specialiLti subliniaz czona libereste cea mai complet form a regimurilorvamale suspensive, o enclav a teritoriului unei Mri, unde mrfurile au acces liber, sunt scutitede ta!e de import&e!port Li unde e!ist o serie de facilitMi, cum ar fi regimul liberal asupra

profitului realizat.

%rt. 1, +egea cu privire la zonele economice liberenr. 44-B2--1 prevede c 0zoneleeconomice libere(zonele antreprenoriatului liber), sunt prMi ale teritoriului vamal al /.3.,separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, n care pentruinvestitorii auto"toni Li strini sunt permise, n regim preferenMial, anumite genuri aleactivitMii de ntreprinztorD.

Nn concluzie, putem spune czona economic liber(ZEL)este o regiune geografic,aparMin$nd uneia sau mai multor Mri, n care relaMiile economice se dezvolt fr nici un fel dengrdiri din partea statului respectiv. Crearea *+ este realizat cu scopul de a favorizadezvoltarea Li integrarea economic n zona respectiv. %ceste zone mai sunt denumite Li

zone de comerM liber, de iniMiativ liber, de prelucrare a produselor de e!port, zon fr ta!evamale, zon liber industrial.

Nn afara *+ propriu&zise, a devenit frecvent Li crearea unor zone comerciale libere,numite fie 0zone economice specialeD (ca n C"ina), 0zone libere desc"iseD (idem), fie 0zoneeconomice internaMionaleD (cum ar fi cea propus de Suedia ntre 3area Oordului Li 3area

Oeagr), unele dintre ele ntinz$ndu&se pe regiuni continentale, cum ar fi zonele propusepentru statele din CS, statele central&europene, zona panamerican sau asiatic ale liberuluisc"imb.

Scurt istoric al zonelor libere.Nnc de demult zonele libere erau cunoscute subdenumirea de porturi libere, dar originea lor nu este bine datat. Primul port liber la 3area

6

7/26/2019 IMA_CI_12

7/26

3editeran, Cartagina, este menMionat nc din anul 14 .e.n. one libere comerciale aue!istat n C"ina, 6recia, /oma %ntic, zona 3editeranei, coasta de vest a %fricii Li a Geniciei.

%proape 7- de oraLe din nordul *uropei, aflate la ncruciLarea unor importantedrumuri comerciale, se bucurau de statutul de oraL liber pentru comerMul cu mrfuri nc dinsec. 8, toate fiind cuprinse n +iga 5anseatic.

Primele porturi libere italiene au fost 9oscana (1:47) Li +ivorno (1;). Sec. 8rila K zon liber, iar ntre 17- Li 1;=1 afuncMionat n regim de zon liber portul Sulina.

Scopul nfiinMrii zonelor libere era de a favoriza dezvoltarea economiei prin atragereainvestiMiilor de capital strin Li de a dezvolta un sector de producMie orientat spre e!port.

#n regulament de e!ploatare a zonelor libere este cel pentru zonele italiene Trieste iGenova. Acest regulament ace reerire la urmtoarele avantaje ale !"#$

/ee!portarea mrfurilor strine fr restricMii vamale

CondiMionarea mrfurilor prin sc"imbarea ambala'ului, formei, calitMii, culorii

Scutirea de ta!e vamale a produselor fabricate aici din materii prime sau semifabricateaduse din strintate

epozitarea fr limit de timp a unor mrfuri n antrepozitele respective.

Conceptul de zon liber

!ona liberreprezint cea mai comple! form a regimurilor vamalesuspensive. Conceptul de ZELeste un instrument politic util pentru Mrile ce intenMioneaz sdezvolte un sector de producMie orientat spre e!port, dar care nu au capacitatea administrativLi te"nic necesar pentru a dezvolta un sistem naMional care s permit e!portatorilorimportul liber de ta!e, a ec"ipamentelor Li materialelor.

7

7/26/2019 IMA_CI_12

8/26

Nn practica internaMional, facilitMilor de natur vamal le sunt asociate facilitMile denatur fiscal. %ccesul liber al mrfurilor n zon, coroborat cu regimul mai liberal alimpozitelor asupra profitului realizat n zon, reprezint premise favorabile atragerii de capitalstrin n zona liber. %cestea sunt condiMii necesare stimulrii investiMiilor strine, nu ns Lisuficiente. Pentru asigurarea succesului, pe l$ng facilitMile acordate zonei libere, trebuie se!iste condiMii avanta'oase combinrii capitalului cu ceilalMi factori de producMie (forM demunc, materii prime), precum Li o infrastructur corespunztoare.

*!perienMa zonelor libere la nivel mondial a demonstrat c un element care fr$neazlansarea Li, ulterior, dezvoltarea lor este deplasarea e!agerat a profitului spre activitatea dedepozitare, n defavoarea activitMilor de prelucrare industrial, orientate spree!port.%rezentarea !"# ca &depozite gloriicate' se dovedete un deserviciu alturi de

rapanta similitudine a avantajelor comerciale i inanciare oerite$

Scutiri de ta!e vamale la accesul produselor de import n zon, cu condiMia ree!portriiacestora sau a produselor rezultate din prelucrarea n afara teritoriului vamal naMional, areducerii sau scutirii de impozite pe perioada de determinare

Concesii tarifare la prestrile de servicii Li acordarea de asistenM financiar.

Se consider c au supravieMuit numai acele zone care, pe baza avanta'elor iniMialeoferite, s&au orientat cu consecvenM spre dezvoltarea activitMilor de prelucrare pentru e!port.Pe de alt parte, zonele libere industriale s&au dovedit viabile numai n msura n careserviciile oferite prin structura organizatoric e!istent au fost menMinute prin calitate,operativitate Li selectivitate la nivelul de creLtere a cerinMelor utilizatorilor acestor zone.

Conceptul de zon liber a fost modificat Li a'ustat n multe moduri. PromovareacomerMului a determinat ntotdeauna crearea unui cadru fizic sigur Li a unui set de legi Lireguli pentru tranzacMionarea afacerilor. Gr acestea, costul Li riscurile ar face comerMulnefavorabil.Din punct de vedere comercial sporirea regulamentelor prezint at(t avantaje,c(t i dezavantaje

NmbuntMirea comunicaMiilor

Ooile forme de organizaMii de afaceri faciliteaz creLterea comerMului prin reducereaincertitudinii n tranzacMii

/egulamentele comerciale Li ta!ele pe importuri, pe de alt parte, au un impactnegativ asupra comerMului.

Principalele caracteristici ale *+

Prin caracteristicile lor, *+ contribuie la producerea de bunuri Li servicii, la

0creareaD, dar Li la 0deviereaD de comerM, la liberalizarea sc"imburilor de mrfuri Liservicii.%rincipalele caracteristici ale!"#sunt

8

7/26/2019 IMA_CI_12

9/26

%mplasamentul zonei libere

Statutul 'uridic Li legislaMia din cadrul ei

Abiectul de lucru

%ctivitatea

%dministrarea.

Amplasamentulsau aLezarea geografic este principalul factor care determin apariMiaLi dezvoltarea unei *+. %mplasamentul zonei este, de regul, restr$ns la o suprafaM de teren,limitat de frontiere naturale sau artificiale Li situat n apropierea sau n interiorul unei ci detransport (port maritim sau fluvial, aeroport, cale ferat), prin care se tranziteaz un volum

mare de mrfuri de e!port Li import. Panama Li 5ong @ong sunt e!emple aproape perfecte aleunei situaMii ideale pentru comoditatea transporturilor Li comunicaMiilor. C"iar Li *lveMia, careaproape n ntregul ei este o zon liber, deLi nu are ieLire la mare, posed n sc"imb mi'loacede transport Li comunicare e!celente, terestre Li aeriene.

Statutul juridic al zonei este reglementat prin legi Li diferite acte normative, carepermit accesul mrfurilor n regim vamal liberalizat Li fr restricMii de cantitate, cu condiMiaca acestea s nu fie pro"ibite de legislaMia Mrii respective. %bordarea legislaMiei Li conMinutul+egii cu privire la zonele economice liberenr. 44-B2--1 depinde de obiectivele ei Li degruparea responsabil cu iniMierea Li dezvoltarea zonei.

Nn general, scopul legii este 0de a asigura nfiinMarea, controlul Li conducerea zonelorlibere Li problemele legate de acesteaD. +egea desemneaz un administrator curesponsabilitate integral asupra zonei libere. %ceast lege nu trebuie s specifice detaliattoate tipurile de activitMi ce se pot desfLura n zona liber. Se va acorda o libertate de acMiunemare autoritMii pertinente. 9otuLi, ea poate conMine unele criterii de evaluare a proiectelor.9oMi operatorii din zon vor primi licenMe (autorizaMii) din partea autoritMii zonei libere.

Obiectul de lucrual zonei l constituie mrfurile care port fi introduse n cadrul

acesteia, n special ree!portul, n scopul unor prelucrri din care s rezulte alte mrfuri pentrue!port.

Activitatean cadrul zonei include o gam variat de operaMiuni la care sunt supusemrfurile.)ele mai recvente activiti *ntreprinse sunt

%ctivitMi de restaurare a mrfii

o C$ntrire

o Sortare

9

7/26/2019 IMA_CI_12

10/26

o %samblare(combinare)

o %mbalare

o epozitare

%ctivitMi industriale

o Prelucrare (activ sau pasiv)

o Gabricare

o ProducMie

o 9ransformare

%ctivitMi comerciale (marcare Li comercializare)

%ctivitMi de cercetare Li transfer de te"nologie

AperaMiuni de tranzit Li ree!port.

AdministrareaactivitMii zonei revine, de regul, unui organ specializat KadministraMia (%utoritatea) *+, pe baza unor norme de funcMionare emise n baza legislaMiei

specifice instituite de autoritMile Mrii de reLedinM. Nn cazul unor Mri n care funcMioneaz maimulte zone libere, e!ist un organism naMional cu rol de 0autoritateD pentru fiecare zonaparte. Gormele organizatorice ale 0autoritMilorD sunt relativ diversificate ca, de altfel, LicompetenMele lor.

iferite agenMii guvernamentale, cele mai importante fiind administraMiile vamale,3inisterul LiBsau %genMia responsabil de dezvoltarea *+, organizaMia responsabil cu

planificarea fizic Li controlul mediului ncon'urtor au rolul de a promova Li controlapromovarea Li dezvoltarea *+.+unt olosite dierite ormule i aranjamente pentru acuprinde dierite agenii

+a S"annon n rlanda, o corporaMie guvernamental se ocup cu dezvoltarea *+ Lievalueaz cererile investitorilor. 3inistrul ce rspunde de acest lucru elibereaz licenMe pe

baza recomandrilor corporaMiei.

7/26/2019 IMA_CI_12

11/26

3e!ic sau 3auriMius nu au o administraMie oficial. Nn 3auriMius investitorii solicitstatutul *+ 3inistrului ComerMului Li ndustriei.

A administraMie vamal eficient Li relativ onest este important, astfel aceastaasigur investitorilor lucrul independent. Nn alte cazuri, administraMia zonei poate primi rolulde supervizor al vmii sau c"iar responsabilitatea acestuia. %dministraMia vamal poate ficreat ca un compartiment al *+, dac este necesar.

7/26/2019 IMA_CI_12

12/26

zone libere const in faptul c firmele B intreprinderele nu au dreptul de a practica activitMi deproducMie ci doar activitMi ce Min de acordarea serviciilor (bancare, financiare, asigurri,consulting).

Prin termenul de 0off&s"oreD&"ors rivage, limba'ul de specialitate britanic desemneazteritoriul situat 0 in largD, 0dincolo de MrmD. n limba'ul economic american, prin off&s"oresunt denumite companiile B firmele care iLi desfLoar activitatea in afara teritoriului naMionalal statului in care acestea sunt rezidenMi.

Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi B firme care nu desfLoar activitMicomerciale in Mara in care au fost inregistrate Li care, din punct de vedere al actelor comercialesvarLite, sunt considerate ca fiind firme B intreprinderi strine. A companie off&s"ore nu poaterealiza venituri in Mara in care a fost inmatriculat. 9eoretic, companii off&s"ore se pot infiinMain orice Mar din lume, dar nu peste tot se pot obMine avanta'e fiscale.

A companie off&s"ore poate funcMiona sub condiMii de impozitare favorabile, numaidac este inregistrat intr&un paradis fiscal (termenul englez 0ta! "avenD inseamn refugiufiscal, port fiscal ori paradis fiscal). 9ermenul de off&s"ore a aprut in S#% la sfarLitul anilor:- cu referinMe la instituMiile financiare, care in scopul evitrii impozitelor se mutau cu totulsau iLi infiinMau filiale in alte Mri cu regim fiscal preferenMial. Printre primele state care auadoptat un astfel de regim fiscal, s&au numrat insuliMele din Aceanul %tlantic, din apropiereaMrmului de est al S#% (>a"amas, nsulele >ritanice ritanii (Sar?, FerseH, 6uernseH ).

%pariMia paradisurilor fiscale a fost determinat in unele cazuri de lipsa resurselorinterne, compensat de autoritMile locale prin asigurarea de facilitMi fiscale firmelor LiinstituMiilor financiare interesate, in scopul atragerii lor in teritoriu. Care este scopul infiinMriiunei companii off&s"ore

%ceasta este unul dintre cele mai importante aspecte legate de infiinMarea companiilor.*!ist un numr mare de obiective posibile, dar mai importante sunt tranzacMii comerciale instrintate, investiMii de capital, inregistrri de nave Li aeronave, ac"iziMionarea de proprietMi,formarea de companii "olding, infiinMarea de societMi de asigurare, protecMia bunurilor,

infiinMarea de bnci, pentru a amplasa averea personal intr&un mediu sigur L.a. 9otuLi,singurul Li principalul scop de constituire a companiilor offs"orein paradisurile fiscale estema!imizarea profitului prin orice mi'loace legale, in speM prin diminuarea obligaMiilor fiscalein favoarea profitului, profitului reinvestit sau creLterea de capital.

n paradisurile fiscale ori in zonele offs"ore, funcMionarea companiilor Bintreprinderilor este susMinut de un mecanism legislativ e!trem de bine organizat, aceastainsemnand c, in Mara respectiv, legea asigur condiMii de impozitare favorabile companiilor.

Care sunt avanta'ele oferite de un paradis fiscal unei companii offs"ore(unui

investitor)

12

7/26/2019 IMA_CI_12

13/26

%cestea sunt urmtoarele

fiscalitatea zero sau aproape zero. %ceasta inseamn c compania este scutit total sauparMial de la plata impozitelor pe profit. n mod normal, companiile offs"oretrebuie splteasc o ta! de inregistrare anual

anonimitatea sau confidenMialitatea beneficiarului (proprietarului) Li a rezultatelorfinanciare

fle!ibilitatea Li operativitatea in inmatricularea companiei in ma'oritatea paradisurilorfiscale, o nou companie offs"orepoate fi creat in 24 de ore, fr ca prezenMa proprietaruluis fie necesar

absenMa controalelor Li a restricMiilor valutare, destul de des intalnite in economiile 0de

interiorD& de e!emplu, in /epublica 3oldova tranzacMiile interne se e!ecut numai in monedanaMional, iar miLcrile valutare sunt strict supraveg"eate de >anca OaMional.

n acelaLi rand au de caLtigat paradisurile fiscale. Companiile offs"oreasigur acestorMri venituri substanMiale. Pe de o parte, sunt create locuri de munc, deoarece necesite!istenMa unor firme de avocatur, instituMii de stat de inregistrare, bnci inregistrate pe acesteteritorii. Pe de alt parte, ca urmare a plMii obligaMiilor ctre stat (ta!e de inmatriculare Lireinmatriculare) Li impozite populaMia auto"ton obMine un venit considerabil. Ca urmare,cresc salariile Li veniturile populaMiei, se ridic bunstarea ei. Se dezvolt infrastructura Mriiconform standartelor moderne.

Qinand cont de faptul c companiile offs"oresunt situate in Mri mici din punct devedere geografic, cu o populaMie numeric mic, turismul Li serviciile diverse 'oac cel maiimportant rol in economiile acestor Mri.

n condiMiile globalizrii relaMiilor economice internaMionale o larg rspandire acptat piaMa valutar&financiar, prin creLterea brusc a necesitMilor in capital mobil.Calculatoarele moderne Li alte te"nologii informaMionale au fcut posibil administrareacentralizat a flu!urilor de capital in orice punct geografic. %pare necesitatea miLcrilor Li

acumulrilor rapide aLa&numiMilor 0bani fierbinMiD. n aceste condiMii crearea centrelor bancareoff&s"ore a fost o reacMie distinct a subiectelor la procesele de globalizare Li menMinerearestricMiilor legislaMiilor naMionale.

n zonele offs"oreproprietarii de capital minimizeaz c"eltuielele Li, in aLa mod, potparticipa in proiecte mult mai riscante Li puMin mai profitabile. n paradisurilefiscale companiile offs"oreau devenit un mare izvor de resurse financiare libere, aici fiindconcentrate 2-&2:R din capitalul mondial. %stfel, businessul offs"oreeste un segment indezvoltare Li destul de important pentru economia mondial. #ffs"ore rmane a fi uninstrument important Li in calea depLirii nivelurilor diferite de dezvoltare economic. n

condiMiile globalizrii relaMiilor economice mondiale primele locuri sunt deMinute de bncile

13

7/26/2019 IMA_CI_12

14/26

offs"ore, companiile de asigurri Li de investiMii, activele crora sunt formate din "artii devaloare.

n prezent, in lume se numr circa = mil. de companii offs"ore. Circa 7-R din totalse afl in Mrile in curs de dezvoltare, in special in Mrile insulare sau Mri mici. Cele maimulte zone offs"oresunt situate in %merica +atin, urmat de %sia, *uropa LiAceania. Zonele offs"orepractic lipsesc in %merica de Oord Li %frica.

%ctualmente, printre cele mai recunoscute zone offs"orein lumea afacerilor seevidenMiaz Singapore, 5ong @ong, *lveMia, +u!emburg, Cipru, 3alta, Fibraltar, Panama,+iberia, nsulele >ritanice a"amas, nsulile3an Li FersH, >ermude, %ntigua Li >arbuda, 3ars"all slands L.a.

/epartiMia geografic a companiilor offs"oreeste in funcMie de mai mulMi factori Li

anume factorul geografic ori poziMia economico&geografic (analiza arat cma'oritatea offs"oresunt situate la intersecMia cilor comunicaMionale importante & porturi,aeroporturi, ci ferate, in apropierea marilor centre comerciale) factorul socio&economic(stadiul de dezvoltare al infrastructurii K in special comunicaMiile Li telecomunicaMiile, gradulde dezvoltare al serviciilor, costul Li gradul de calificare a forMelor de munc.) Li factorul

politic (orice companie are nevoie de stabilitate nu doar economic dar Li politic).

one LtiinMifice Li B sau te"nologice.

n epoca progresului LtiinMifico&te"nic, in lume s&a creat un nou tip funcMional de zone

libere, unind LtiinMa Li producMia te"nologiilor inalte. %cestea sunt zonele LtiinMifice Lite"nologice, diferite ca mrime, specializare Li izvoare de finanMare. n 1;4 a fost fondat%sociaMia nternaMional a Parcurilor tiinMifice, care cuprinde *uropa, %merica de Oord Li%sia B Pacific. Sediul asociaMiei se afl in rlanda (S"annon), iar reprezentanMa secretarului6eneral K in GranMa.

Gactorii principali care stau la baza crerii zonelor LtiinMifice Li te"nologice sunte!istenMa unei universitMi te"nice ori a unui centru LtiinMific de cercetare de clasinternaMional, prezenMa unei infrastructuri te"nologice Li a unui capital de risc, forM de munc

inalt calificat Li condiMii de viaM confortabile.

*!istenMa zonelor LtiinMifice Li te"nologice au luat o amploare fr precedent inultimele decenii a secolului trecut. ac la inceputul anilor 7-, in lume e!istau circa 2- deasemenea zone, actualmente, e!ist peste -- din care =: sunt in *uropa Li peste 2-- in %sia.Abiectivele principale ale acestora sunt

stabilirea Li dezvoltarea de noi te"nologii

incura'area investiMiilor din domeniul public in cercetare B dezvoltare

atragerea investiMiilor din sectorul privat Li atragerea altor surse de finanMare

14

7/26/2019 IMA_CI_12

15/26

incura'area transferului de te"nologie ctre firmele e!istente in plan local.

e regul, statul formeaz infrastructura te"nologic Li in baza politicii inovaMionaledetermin strategia Li tipurile de dezvoltare a zonelor LtiinMifice Li te"nologice. +a inceputulanilor ;- s&au format trei tipuri funcMionale de baz a zonelor LtiinMifice Li te"nologice

centre inovaMionale ori incubatoare

parcuri LtiinMifice Li te"nologice sau te"noparcuri

te"nopoluri.

Centrele inovaionale ori incubatoareleK sunt centre de susMinere a micului businessinovaMional, unde se creeaz un mediu favorabil pentru pregtirea cadrelor, pentru firmele noi

auto"tone concurenMiale (incperi, utila', mi'loace de comunicaMie, mar?eting L.a.), unde seacord fonduri a capitalului de risc. n prezent, in lume se numr sute de incubatoare, inspecial in Mrile inalt dezvoltate (S#%, 6ermania, 3area >ritanie). up izvorul de finanMareincubatoarele se subimpart in publice, universitare, corporative Li private. 9ermenul mediu deaflare in incubatoare a firmelor nou create poate fi de la unu la doi ani.

$arcurile %tiinifice %i te"nolo&iceK reprezint o iniMiativ bazat pe o operaMieimobiliar, care intreMine legturi formale Li operative cu o instituMie academic, iniMiativ cetrebuie s impun o inalt intensitate de cunoLtinMe Li care este responsabil de o fuziune detransfer te"nologic Li ?noJ&"oJ.

Parcurile LtiinMifico&te"nologice sunt o grup de firme teritoriale, care realizeazproducMie in serii mici, bazat pe cercetrile LtiinMifico&te"nologice ale universitMii te"nicelocale ori a centrului de cercetare. n parcurile LtiinMifice Li te"nologice sunt concentratefirmele specializate in activitMi de implementare in domeniul te"nologiilor inalte, aici secreeaz firme noi logofage, care, de regul, prsesc parcul peste =&: ani. Cum arat practica,e!ist diverse forme de parcuri LtiinMifice Li te"nologice, dar in dependenM de funcMiile caredomin se evidenMiaz parcurile de cercetare, LtiinMifice Li te"nologice.

n dezvoltarea parcurilor LtiinMifice Li B sau te"nologice se observ dou etape. n anii:-&7- apar ma'oritatea parcurilor LtiinMifice in S#% Li primele in Mrile vesteuropene K 3area>ritanie, GranMa, 6ermania. +a inceputul anilor - se formeaz cea de a 0doua generaMieD a

parcurilor LtiinMifice Li te"nologice, in special, in Mrile din regiunea %sia B Pacific (Faponia,Singapore, C"ina L.a.).

Te"nopolurile reprezint forma cea mai avansat a zonelor LtiinMifice Li te"nologice,un model de alianM privat cu scopul comercializrii te"nologiilor Li creLterii economice.9ec"no& reflect accentul pus pe te"nologie, iar polis vine din limba greac Li reflectec"ilibrul a doi poli sectoarele public Li privat. 9ermenul de tehnopol a aprut pentru prima

dat in Faponia in anii - a secolului 88.

15

7/26/2019 IMA_CI_12

16/26

9e"nopolul este o form de intelectualizare a economiei Li de organizare acomple!elor LtiinMifice Li de producMie regional, o form de concentrare a intelectului Li acapitalului. n literatura de specialitate te"nopolurile deseori sunt asociate cu parcurileLtiinMifice Li te"nologice.

9e"nopolul K reprezint o zon liber a erei te"nologiilor inalte, unde se realizeazcombinarea LtiinMei Li te"nologiei cu cultura naMional tradiMional Li mondial. n rezultat seformeaz o nou colectivitate de oameni creativi Li multilateral dezvoltaMi. n prezent inFaponia se creeaz proiectul te"nopolului mileniului trei, unde s&a intreprins incercarea de&auni strategia intelectualizrii intregii economii naMionale, Minand cont de diversitatea naMional(istoric, etnic Li cultural).

9e"nopolurile dispun de centre de cercetare, personal supercalificat Li o situaMieultrafavorabil faM de marile a!e de circulaMie, ca Li o integrare avansat in circuitele

financiar&bancare Li de relaMii internaMionale. Caracteristica acestora este aglomerarea unoractivitMi cu caracter inovator, acceptate ca atare de ctre un comitet, combinand adeseacercetarea LtiinMific cu activitMile practice. Abiectivul este acela de a facilita transferul dete"nologie intre intreprinderi sau ramuri inrudite. 9e"nopolurile presupun obligatoriue!istenMa unor incubatoare de afaceri sau pepiniere de intreprinderi, elemente c"eie aletransferului te"nologic. 9e"nopolul, incluzand zonele industriale, LtiinMifice Li de cercetare Licele locuite, se amplaseaz in locuri cu un mediu confortabil pentru trai, cu posibilitMiculturale Li recreaMionale. 9e"nopolul trebuie s fie amplasat in apropierea oraLului de baz,care s&i asigure serviciile comunale. A condiMie obligatorie o constituie prezenMa aeroportului

sau a unei staMii de cale ferat e!pres.9e"nopolurile se formeaz in baza principiilor de orientare concurenMial Li organizrii

efective economice. n condiMiile globalizrii o mai mare superioritate au cptat te"nopolurileLi centrele inovaMionale, unde competitivitatea este asigurat de nivelul inalt de desc"iderespre colaborarea internaMional Li atragerea cercettorilor talentaMi din toat lumea dindomeniul te"nologiilor inalte.

n lume e!ist o diversitate de forme Li strategii de organizare a acestor entitMi.iferenMele apar din nivelurile te"nologice diferite ale intreprinderilor (firmelor), tradiMiile

diferitelor regiuni Li politica privind dezvoltarea. %pariMia te"nopolurilor pe ling marileuniversitMi ori institute de cercetare sunt de'a obiLnuite in statele occidentale. 3odelul l&auconstituit citeva zone industriale din S#% K Silicon ritanie (Cambridge), GranMa (Sop"ie&%ntipolis, la Oica, 3eHlan, la 6renoble),Faponia (9su?uba, cu universitate proprie), /usia (%?ademgorodoc, ling Oovosibirs?) Li inmulte alte Mri.

Particularitile zonelor economice libere in dierite spaii

!eoeconomice

16

7/26/2019 IMA_CI_12

17/26

Zonele economice liberesunt instrumente politice c"emate s faciliteze dezvoltareacomerMului internaMional Li a industriei e!portatoare. *ste, deci, normal s se aLtepte ca acestezone s se dezvolte Li s prospere

in perioada in care comerMul mondial se e!tinde

aproape de rute ale comerMului internaMional (porturi, aeroporturi, ci ferate Liautostrzi).

%naliza *+ K urilor are o importanM deosebit nu numai din punct de vedere alfuncMionalitMii Li structurii, dar Li al activitMii acestora in diverse spaMii geoeconomice.%ceasta se poate realiza pe diverse coordonate, in special

pe tipuri de state

pe state concrete, state cu o e!perienM deosebit in activitatea *+ K urilor

pe regiuni geoeconomice.

up cum s&a menMionat anterior, in anul 2--- funcMionau peste ;-- de *+ K uri in;- de state ale lumii.

A larg rspandire *+ K urile o au in rile !ezvoltate, fapt ce se e!plic prinparticiparea lor activ in diviziunea internaMional a muncii, liberalizarea accentuat a

flu!urilor comerciale Li financiare, dar Li prin caracterul postindustrial al economiei.

n acest grup de state sunt prezente toate tipurile de zone economice libere, inspecial zone comerciale libere, zone ale antreprenoriatului liber Li zone LtiinMifice Li B saute"nologice. n prezent, in Mrile dezvoltate sunt peste =-- de zone economice libere.

n Mrile dezvoltate scopurile de baz in crearea zonelor economice libere sunt

impulsionarea dezvoltrii unor ramuri sau teritorii slab dezvoltate

crearea condiMiilor favorabile de antreprenoriat

acordarea unor drepturi Li libertMi mai mari organelor puterii locale in luarea

deciziilor

diminuarea Loma'ului.

n rile in curs !e !ezvoltare la baza crerii zonelor economice libere st strategiastimulrii creLterii economice, liberalizarea treptat a economiei, stimularea investiMiilor de

17

7/26/2019 IMA_CI_12

18/26

capital din e!terior, crearea de noi locuri de munc. *+ K urile au inceput s apar in acestgrup de state pe la mi'locul anilor - ai secolului 88.

%nume aici sunt situate marea ma'oritate a zonelor economice libere, fapt ce Mine decostul mic al arendei pmantului Li al forMei de munc, lipsa restricMiilor ecologice. +a fel ca Liin prima grup de Mri, in Mrile lumii a treia se intalnesc, practic, toate tipurile de *+ K uri,dar cea mai larg rspandire au cptat zonele prelucrtoare de e!port Li zonele offs"ore.

Cu toat diversitatea zonelor economice libere din Mrile in curs de dezvoltare acesteaau Li multe trsturi comune. Principalele din ele sunt

ma'oritatea zonelor libere au un caracter inc"is Li sunt orientate total sau parMial ctrepiaMa e!tern

orientarea *+ K urilor, in special spre ramurile laborioase (cu volum mare de braMe demunc), specializate in industrii de larg consum, cum sunt electronica, electrote"nica,inclMminte, imbrcminte, ceasuri, 'ucrii, L.a.

predominarea procesului de asamblare.

n statele cu economia !e tranziie zonele economice libereau inceput s apardup anii 1;;-, avind drept scop atragerea investiMiilor strine Li crearea de noi locuri demunc. n Mrile postsovietice se desprind = feluri de zone, Minand cont de modul de formare Lidezvoltare ulterioar. Primul tip vizeaz crearea unui regim preferenMial pentru agenMii

economici interni Li strini. onele pot cuprinde un oraL, un raion, o parte sau intreaga regiuneteritorial&administrativ, iar regimul preferenMial urmeaz a fi de ordin financiar (impozite),vamal, valutar, de credit.

Cel de&al doilea tip priveLte crearea, pe anumite teritorii a unei infrastructuricorespunztoare cerinMelor internaMionale, asigurand facilitMi indeosebi pentru investitoriistrini Li darea in arend a teritoriului respectiv pe aceast baz urmeaz a se crea parcuriindustriale cuprinzand zeci Li sute de intreprinderi de dimensiuni mici Li mi'locii. Cel de&al tip priveLte darea in arend sau concesionarea pe termen lung a unui anumit teritoriu Li,

indeosebi, in zone puMin atrase in circuitul economic.

Se pot realiza desigur Li zone comple!e, mi!te, cuprinzand mai multe tipuri deactivitMi.

n rile ex'sovieticepredomin zonele de producMie de e!port. Problemele cele maidificile ale zonelor economice libere din acest grup de state sunt infrastructura slab dezvoltatLi lipsa mi'loacelor (resurselor) financiare.

Europaposed cele mai vec"i Li caracteristice zone economice libere. n acest spaMiu

geoeconomic se evidenMiaz *uropa Accidental, unde predomin zonele comerMului liber. *leau aprut inc in secolul al 88&lea, cunoscute ca porturi libere, scutite de ta!e vamale. n

18

7/26/2019 IMA_CI_12

19/26

anul 2--- aici e!istau 1:- de *+ K uri. e la inceput aceste zone erau create predominant inporturile maritime (5amburg, >remen, *dmund K 6ermania, Copen"aga K anemarca, 9urcu,5elsin?i K Ginlanda, Saloni?,

Pireu K 6recia, L.a.). 3ai tirziu zonele libere comerciale sau e!tins Li in porturifluviale Li in anumite noduri feroviare. +a inceputul anilor 1;;-, in legtur cu desc"idereacanalului navigabil /"ein K 3ain K unre Li perspectivele de e!tindere a relaMiilorcomerciale intre *uropa de elgia, 3area >ritanie, 6recia, Alanda. %vanta'eleacordate in aceste zone sunt orientate spre atragerea capitalului strin. Pe ling impozitele

mici in zonele offs"oreinvestitorii se folosesc Li de alte privilegii. %cestea sunt preMul mic Lisimplicitatea procedurii de inregistrare, lipsa restricMiilor valutare, simplitatea drii de seam(raportului) financiar, anonimitatea proprietarului companiei.

rlanda este Mara care a pus inceputul dezvoltrii fenomenului de zon economicliber, creand in anul 1;:; pe un teritoriu mic (1-- "a) in apropierea aeroportului S"annon

prima zon industrial de e!port. %ceast zon este luat drept model in crearea de *+ K uriin multe Mri in curs de dezvoltare, in primul rind K in noile Mri industrializate din %sia Limulte Mri din %merica +atin.

n rlanda a fost realizat primul aeroport cu regim vamal complet liberalizat.

%ici se afl Li sediul primului magazin care opereaz in sistem 0utH Gree S"opD Kmagazin comercial lipsit de ta!e pentru pasagerii care prsesc zona. ezvoltarea turismuluiinternaMional, a sistemului de magazine 0utH GreeD, a activitMilor industriale orientate spree!port. au fcut ca zona liber S"annon s se menMin pe primul loc in lume dup rata

profitului (2; K ==R pe an), in pofida anulrii recente a avanta'ului su principal, alvacanMelor fiscale pe =- de ani pentru investitorii strini.

ona S"annon a 'ucat un rol pozitiv in reducerea emigraMiei, in crearea de noi locuri demunc Li a contribuit la modernizarea economic Li prosperarea regiunii S"annon. n faMa*uropei Accidentale st acut problema raioanelor depresive. #na din variantele de soluMionare

19

7/26/2019 IMA_CI_12

20/26

a acestei probleme const in organizarea in aceste raioane a zonelor antreprenoriatului liber.Scopul principal este restructurarea industriei, menMinerea vec"ilor Li crearea noilor locuri demunc. %tare politic economic este accentuat nu atit in atragerea capitalului strin, cit inacordarea organelor locale a unor largi drepturi Li imputerniciri in domeniul crerii condiMiilorfavorabile pentru dezvoltarea activitMilor antreprenoriale (inviorarea businessului mediu Limic) pe baza capitalului naMional. %semenea zone sunt caracteristice mai ales pentru 3area>ritanie Li GranMa.

n toate statele din *uropa Accidental sunt create sau se creaz in prezent te"nopolurisau parcuri te"nologice, deLi la acest compartiment regiunea dat rmine in urma S#% LiFaponiei. n *uropa s&a format de'a o reMea complet de te"nopoluri. A dezvoltare deosebitele au cptat&o in GranMa (circa 4- de te"nopoluri), 6ermania, 3area >ritanie, Spania, talia,Alanda, >elgia. Printre cele mai cunoscute parcuri LtiinMifice se evidenMiaz Sop"ia %ntipolis,6renobl (GranMa), @ambridge, *dinburg (3area >ritanie), Stuttgard, 5eidelberg (6ermania),

+imeric (rlanda), +uven (>elgia) L.a.

n rile Europei !e Est o e!perienM mai bogat in planificarea Li infiinMarea *+ Kurilor o are #ngaria, succesele creia in acest domeniu sunt semnificative. n prezent, peseama celor 2-; teritorii vamale libere revine 1R din traficul comerMului e!tern al Mrii.9otodat, #ngaria este un mare centru offs"ore. e menMionat c, aici, in ultimul timp o mareatenMie se acord infiinMrii Li dezvoltrii parcurilor industriale Li zonelor antreprenoriatuluiliber.

one economice libere sunt create de asemenea in Polonia, >ulgaria, /omania Li altestate.

#nele Mri dunrene au creat de'a o serie de *+ K uri (>elgrad, Pancevo, >udapesta,

7/26/2019 IMA_CI_12

21/26

%S*%O K ului. n aceast regiune cele mai rspandite Li efective zone sunt zonele deproducMie Li e!port (tab. ).

#n interes deosebit il reprezint *+&urile din C"ina, cunoscute sub termenul de zoneeconomice speciale. Crearea acestora a constituit o parte component a politicii strategicecomune de 0desc"idereD a economiei Mrii ctre lumea e!terioar, politic acceptat lainceputul anilor - (sec. 88). Pentru atingerea acestui scop, in partea de est Li de sud a Mrii,au fost selectate teritorii izolate de restul Mrii, pentru a le prote'a de influenMe ne dorite din

partea strinilor, mai ales in sferele sociale Li culturale unde, a fost introdus un regim special azonelor economice libere.

Prin crearea zonelor economice speciale conducerea Mrii urmrea patru obiectiveprincipale, Li anume

de a accelera dezvoltarea orientrii spre e!port a intreprinderilor care vor creLteveniturile, sc"imburile valutare in timp ce, simultan, se vor crea oportunitMi locale deanga'are

de a incura'a investiMiile in proiecte ma'ore infrastructurale, de e!emplu construcMia denoi drumuri, "idrocentrale, poduri, aeroporturi Li reMele de telecomunicaMii

de a servi ca centre de educare, antrenare Li e!perienM cu diferite forme economice decooperare

de a servi ca un cap de pod pentru introducerea de te"nologie strin, ?noJ&"oJ,te"nici manageriale in alte prMi ale C"inei.

n C"ina funcMioneaz trei tipuri de *+&uri, care se deosebesc ca mrime Li statut'uridic, Li anume zone economice speciale (zone cu destinaMie comple!), porturi libere Liraioane de dezvoltare economic Li te"nologic (parcuri LtiinMifice Li industriale). +a creareaacestor zone a fost folosit e!perienMa altor teritorii Li Mri asiatice.

+a inceputul anilor ;-, in C"ina funcMionau cinci zone economice speciale K

S"enz"en, "u"ai, S"anton (situate in provincia 6uangdong, considerat ca al :&lea 0tigruDasiatic), 8iamen, 5enan, pe seama crora revine peste. din investiMiile strine totale introdusein economia Mrii. Principalii investitori in aceste zone sunt c"inezii din 5ong @ong, %omaniLi din Mrile %siei de Sud&*st, ei investind indeosebi in regiunile de unde au plecat cu ani inurm.

Pe lang aceste zone in C"ina au fost create apro!imativ =- de raioane de dezvoltareeconomic Li te"nologic, 27 de te"nopoluri, 1= zone de comerM liber in principalele zoneeconomice speciale Li porturi libere, 7 raioane maritime economice libere, cateva zeci deoraLe Li districte libere pe intreg teritoriul Mrii.

21

7/26/2019 IMA_CI_12

22/26

9rstura principal a primelor zone economice c"ineze K crearea platformeieconomice pentru unificarea fostelor colonii 5ong @ong, 9aiJani Li 3a?ao (%omani) cu

patria. *+ K urile au devenit intruc"iparea teoriei convergenMei capitalismului Lisocialismului.

n prezent, in C"ina, *+ K urile apar ca factori de antrenare a dezvoltrii economiceLi sociale pe arii mari. %ceste zone ofer avanta'e atat investitorilor strini, cit Li prMiic"ineze. nvestitorii strini gsesc un climat favorabil pentru afacerile lor, o man de lucru Liservicii relativ ieftine, avanta'e fiscale Li financiare, o piaM de desfacere intern Li condiMii

propice pentru e!port.

n pofida multor greutMi Li incorectitudini in activitatea *+ K urilor din C"ina,succesele noii politici economice sunt evidente. *le au devenit centre de concentrare acapitalului -R din intreprinderile mi!te sunt infiinMate in zonele economice. Zonele libere

!in C"inasunt in felul su centre de e!perimentare a economiei de piaM, principiile Lie!perienMa crora treptat se vor e!tinde, cuprinzand spaMii din ce in ce mai importante Li o

pondere tot mai semnificativ in economia c"inez.

n Faponia, spre deosebire de alte state din aceast regiune, sunt create Li funcMioneazzonele LtiinMifice Li te"nologice, in special te"nopolurile Li parcurile LtiinMifice. n 1;7-, inapropiere de capitala 9o?Ho, este dat in e!ploatare centrul LtiinMific 09su?ubaD, construcMiacruia a durat 17 ani. *ste cel mai mare centru LtiinMific din %sia. %ici sunt amplasate 4 deinstituMii naMionale de cercetare Li peste 1---- de filiale, unde activeaz 4-R din numrul totalde cercettori. n 1;-, guvernul nipon elaboreaz un nou proiect, care prevede construcMia a1; oraLe LtiinMifice de&a lungul coridorul industrial 9o?Ho K OagoHa K Asa?a K @obe.

%cest proiect este o strategie de lung durat de intrare a Faponiei intr&o nou er Lianume in era te"nologic. n perioada anilor 1;& 1;;- in construcMia celor 1; te"nopoluri aufost introduse peste 1- miliarde de dolari americani, inclusiv anual se aloca pentru fiecarete"nopol cate 2-- de milioane de dolari. n proiect accentul este pus pe crearea uneiinfrastructuri 0catifelateD, alctuit din cadre calificate, te"nologii noi, asigurriinformaMionale, reMele de telecomunicaMie Li capital de risc. Centrul LtiinMific 09su?ubaD Linoile centre LtiinMifice au ca principal scop efectuarea cercetrilor LtiinMifice in ramurile

e!tramoderne, cum ar fi biote"nologia, ceramica fin, electrote"nica, materiale noi,robotote"nica, staMii electronice de calcul, soft, microprocesoare. ConstrucMia te"nopolurilor seefectueaz foarte intensiv, iar darea lor in e!ploatare se prevede ctre sfarLitul secolului al88 K lea. Se consider, c ele vor asigura o creLtere rapid a economiei nipone.

one economice libere sunt, de asemenea, in Coreea de Sud, Singapore, 9"ailanda,9aiJan, Gilipine, ndia, *.%.#., emen, ordania,

7/26/2019 IMA_CI_12

23/26

n S#% se numr peste 1=- de *+ K uri. 3ai mult de 'umtate din ele revin peseama zonelor comerciale libere, create in apropierea marilor comple!e de depozite sau a

parcurilor industriale din inferiorul Mrii, de asemenea in porturile mici in scopul reduceriita!elor vamale la produsele importate, mai ales la piesele complete Li semifabricate pentrudiferite ramuri. onele antreprenoriale din S#% Li Canada a'ut s scoat din declin uneleraioane, unde se observ scderea activitMii economice, creLterea Loma'ului Li venituri miciale populaMiei o perioad destul de indelungat.

Cea mai larg rspandire Li popularitate mondial au cptat te"nopolurile.

Primul te"nopol din lume 0

7/26/2019 IMA_CI_12

24/26

baza legislativ, care constituie zlogul funcMionrii normale a *+ K urilor. eseori, etapapregtitoare ocup o perioad indelungat de =&4 ani. n al treilea rind, pentru %merica +atineste caracteristic definiMia distinct a tipului de zon liber, in concordanM cu ce Li se prevd

privilegiile fiscale Li alte avanta'e. n al patrulea rind, pentru inceput zonelor libere li seatribuie niLte teritorii mici, care treptat se lrgesc, deLi rareori ating dimensiuni mari (dee!emplu, zona comercial Colon din Panama, cu o rotaMie a capitalului de mil. dolariamericani pe an, pe parcurs de 4- de ani s&a mrit pin la =-- "a). n al cincilea rind, peteritoriul unei Mri, de regul, nu se creeaz multe zone. n %merica +atin, iniMial secreau zone comerciale libere, care acordau firmelor strine facilitMi vamale. %stfel de zonefuncMioneaz in Columbia, C"ili, multe state insulare din Caraibe, 3e!ic, >razilia.

3ai tarziu o larg rspandire o capt zonele offs"ore, in special in Caraibe. %cestezone dispun de un regim special fiscal, valutar Li financiar. Zonele offs"orese creeaz, in

primul rind in Mrile mici ca teritoriu in scopul obMinerii mi'loacelor valutare suplimentare.

Centre financiare de importanM mondial sunt Panama, >elize, >a"amas, nsulele CaHman Li%ntilele Alandeze.

n %merica +atin funcMioneaz cateva zone economice speciale, fiecare dintre ele suntunicale in felul su. %ceste zone sunt c"emate s soluMioneze un Lir de probleme Li anumecrearea centrelor de creLtere economic, dezvoltarea raioanelor slab valorificate (%mazonia),industrializarea teritoriilor limitrofe intre state, crearea locurilor de munc. +a acest tip dezone se atribuie zona liber 3anaus din >razilia (suprafaMa K = mln. ?m.2), creat in 1;7 cuscopul valorificrii Li dezvoltrii teritoriilor vaste din %mazonia. %ici activeaz cateva sute de

intreprinderi a peste =- de ramuri industriale, printre care se evidenMiaz electronica,metalurgia feroas Li neferoas, producerea de motociclete, biciclete, "artie, mase plastice Lialte produse c"imice, mobil. Crearea zonei 3anaus a contribuit la formarea de noi locuri demunc Li la dezvoltarea economiei naMionale. e e!emplu, ;-R din volumul total al

producMiei acestei zone se realizeaz pe piaMa intern a >raziliei.

onele LtiinMifice in %merica +atin sunt in proces de formare. Primul parc te"nologicLi industrial 0>Ho /HoD a fost creat in 1; in >razilia Li Mine de domeniul biote"nologic.

n Africa, zonele economice libereau o rspandire mult mai restrans, deLi in multe

Mri africane (9unisia, *gipt, Senegal, 9ogo, +iberia, Oigeria, %lgeria, 3auritius, @enHa, L.a.)au aprut zone libere. Preponderent acestea sunt zone industriale de e!port Li zonecomerciale.

n prezent, se elaboreaz citeva proiecte destul de atrgtoare in domeniul organizrii*+ K urilor. Printre acestea se evidenMiaz proiectul crerii portului liber 3ambasa in @enHa.

Problemele comune ale *+ K urilor africane sunt infrastructura slab dezvoltat, lipsaresurselor financiare Li a cadrelor calificate, instabilitatea politic Li economic, fapt cei0sperieD pe potenMialii investitori.

n prezent, in *epublica +ol!ova funcMioneaz Lase zone economice libere

24

7/26/2019 IMA_CI_12

25/26

0*!po&>usiness C"iLinuD, 09vardiMaD, parcul de producMie 09aracliaD, parcul deproducMie 0Ataci&>usinessD, 0#ng"eni&>usinessD, parcul de producMie 0usiness C"iLinu a fost creat in 1;; Li sepreconiza s devin un model de implementare a relaMiilor de piaM. e'a peste doi ani, atraLide facilitMile ce au fost acordate rezidenMilor, : de companii strine Li mi!te Li&au desc"is

afaceri in zon. ncercarea de a impune anumite interdicMii, inclusiv in ceea ce priveLteactivitatea comercial, a perturbat activitatea zonei in anii 1;;;&2---, iar :- de rezidenMi Li&auretras capitalurile. 9otuLi, *!po K >usiness C"iLinu, continu s fie cea mai dezvoltat zonlibera, ponderea creia in volumul total de producMie al zonelor libere constituie 4=,2R.

intre aspectele negative care tind s franeze crearea Li dezvoltarea favorabil a *+K urilor in /epublica 3oldova se pot menMiona urmtoarele

multe obstacole birocratice

infrastructura insuficient Li ne adecvat (drumuri, telecomunicaMii, depozitefrigorifice L.a.)

condiMiile insuficiente pentru cazarea Li deservirea agenMilor economici strini Li afamiliilor lor.

Zonele economice libere'oac un rol important in economia mondial, fiind zone de

concentrare a capitalului, producMiei, te"nologiilor avansate Li a unii infrastructuri moderne.Scopurile crerii zonelor economice libere, pot fi diverse, ins ideea principal in ansamblueste unic pentru toate zonele. %cestea sunt c"emate s intensifice relaMiile economice e!terne,s creeze condiMii avanta'oase pentru investitorii strini Li locali. Zonele liberebineorganizate sunt capabile s influenMeze pozitiv asupra teritoriilor din vecintate, dandu&le unimbold de dezvoltare economic (ca e!emplu, poate servi zona liber 3anaus din >razilia).

9otodat, organizarea *+&urilor nu este un mi'loc universal de ameliorare a situaMieieconomice din Mar, insLi starea acestora in mare msur depinde de factorii economici Li

politici din Mar. Cu toate acestea practica internaMional arat c, activitatea bine organizat Li

gestionat a *+&rilor poate aduce rezultate economice apreciabile, cu urmri benefice pentrueconomia naMional in ansamblu.

25

7/26/2019 IMA_CI_12

26/26

CondiMiile de succes ale actualelor Li viitoarelor zone economice libere sunt

A legislaMie ferm in domeniu.

#n spri'in eficient din partea statului.

A planificare Li administrare bun.

Plasarea bun a zonelor in raport cu facilitMile de transport Li telecomunicaMii.

3enMinerea facilitMilor fiscale, vamale Li valutare.