7/26/2019 IMA_CI_11

1/25

Curs 11.

Corela ia dreptului comer ului interna ional cu ramurile de drept nvecinate

Corela ia cu dreptul comercial intern

Raporturile juridice de drept ale comer ului interna ional se aseamn n mod esen ial cucele de drept comercial (intern), prin faptul ca amndou aceste categorii de raporturi juridice

prezint caracter patrimonial i comercial. Comercialitatea, ca trstura comuna, este data de

faptul ca amndou izvorsc din acte si fapte de comer , iar subiectele lor sunt persoane fizice

si juridice care prezint calitatea de comerciant.

a cum s!a remarcat in literatura de specialitate unitatea de esen a celor doua raporturi

juridice este data de faptul ca ele sunt guvernate, in parte de acelea i acte normative interne.

stfel mai multe acte normative, care reglementeaz deopotriv raporturi comerciale interne si

de comer interna ional, supun, fr distinc ie, aceste raporturi, acelora i legi, in principal codului

comercial i codului civil.

"entru a lua e#emplele cele mai relevante, men ionam articolul $$% din legea

nr.%1&1'' care stipuleaz ca prevederile acestei legi se completeaz cu cele ale codului comercial.

e asemenea, legea nr. 1*&1'' care con ine dispozi ii interesnd deopotriv dreptul comercial si

cel al comer ului interna ional supune rela ii comerciale dintre regiile autonome, societ ilecomerciale cu capital de stat, precum si dintre acestea si stat, reglementarilor cuprinse in codul

civil si codul comercial cu e#cep iile decurgnd din lege (art.+). -n fine fostul decret!legenr.*+&1'' care la rndul sau a fost mai bine de 1$ ani un izvor pentru ambele materii

juridice (pentru dreptul comer ului interna ional deoarece persoanele fizice comercian ii!

particularii si asocia iile cu scop lucrativ fr personalitate juridica pot face opera iuni

e#terne), se completeaz cu dispozi iile codului comercial in msura in care nu dispune

altfel (art.$1 si art.$ raportatlaart.1').

adar dreptul comer ului interna ional, ca materie pluridisciplinara preia o parte din

normele care, ca esen a apar in dreptului comercial, aprnd astfel, ca un drept special fata

de acesta din urma, care rmne dreptul comun in domeniul raporturilor de comer .

"e de alta parte, raporturile comerciale interna ionale se deosebesc de cele interne mai ales

prin faptul ca in cuprinsul lor apar elementele de e#traneitate specifice, care fac ca ele sa devinasusceptibile de a fi supuse la doua sau mai multe sisteme de drept diferite.

Ca urmare, cu privire la raporturile de comer interna ional apare un conflict de legi careface ca ele sa fie supuse dreptului intern roman numai daca acesta este lex causae, in temeiulnormei conflictuale aplicabile in spe . ar, cel mai frecvent, raporturile juridice la care nereferim sunt guvernate de conven ii interna ionale sau alte reglementari uniforme, care apar caizvoare specifice, ale dreptului comer ului interna ional, nu ns i ale dreptului comercial intern. e asemenea, in materia comer ului interna ional se aplica, cu titlu de izvoare specifice, uzan ele comerciale i nterna ionale.

1

7/26/2019 IMA_CI_11

2/25

Corelatia cu dreptul civil i dreptul procesual civil

reptul comertului international. prezinta importante elemente comune cu dreptul civil sidreptul procesual civil.

stfel in primul rand, asa cum am aratat dreptul comertului international este o disciplinapluridisciplinara, normele sale fiind, in afara celor comerciale (interne), in buna parte norme dedrept civil si procesual civil. ceasta identitate !in esenta! de continut se manifesta si prin metodade reglementare comuna, constand in pozitia de egalitate juridica a partilor atat dreptul civil si

procesual civil, cat si dreptul comertului international facand parte, asadar, din domeniuldreptului privat.

reptul civil si dreptul procesual civil, constituie dreptul comun fata de dreptulcomertului international, asa incat prevederile lor sunt aplicabile ori de cate ori reglementarile

speciale in materia comertului internat. nu sunt indestulatoare si nu e#ista reglementarespecifica nici la nivelul dreptul comercial intern ional care constituie, asa cum am aratatdreptul comun pentru raporturile comerciale.

Caracterul dreptului civil de drept comun fata de dreptul comertului international, cade altfel si fata de dreptul comercial, este e#plicit e#primat in art.l Cod comercial care

precizeaza -n comert se aplica legea de fata. /nde ea nu dispune se aplica, codicele civil. "rine#presia codice civilse intelege intreaga legislatie civila inclusiv procedura civila asa cum prine#presia legea de fata legiuitorul a inteles sa se refere la legile comerciale in general, ! decizicem noi astazi, si la cele ale comertului international !, comertul fiind reglementat nu numai

prin codul coemrcial, ci prin toate legile comerciale.

0e impune a fi subliniata ideea ca, cel putin in ceea ce priveste dreptul comertuluiinternational numai normele de drept procesual civil general, iar nu procedurile regleemnate

pentru anumite materii speciale. ceasta idee este e#primata cu claritate in art.*$ din Regulile deprocedura aplicabile in arbitarjul pentru solutionarea litigiilor de comert international, precum si inart.% din Regulile de procedura aplicabile in arbitrajul comercial ad!oc, ale Curtii de arbitrajcomercial international de pe langa Camera de Comert si -ndustrie a Romaniei, care precizeazaca aceste reguli se completeaza cu dispozitiile de drept comun de procedura civila romana inmasura in care acestea sunt aplicabile, tinand seama de caracterul international al competenteiCurtii de arbitraj si de natura comerciala a litigiilor.

2a randul lor anumite reglementari aplicabile cu prioritate in domeniul comertuluiinternational ! si a celui intern ! mai ales din Codul comercial, constituie dreptul comun pentru unele

raporturi de drept civil. stfel, de e#emplu, lipsind prevederile din Codul civil pentrudeterminarea momentului si locului inceierii contractului intre absenti, in materie se aplicadispozitiile art.%*!%' Cod comercial, dispoz. rt.+1%!++1 Cod comecial (espre contractul detransport) si art.+'!3'+ cod com.(espre comertul maritim si despre navigatiune) constituiedreptul comun privitor la toate contractele de transport, atat comerciale cat si cele civile.

-ntre dreptul comertului international si dreptul civil e#ista insa importante deosebiri,sub cel putin urmatoarele aspecte4

a) in timp ce subiectele dreptului civil ! persoane fizice sau persoane juridice ! nuprezinta o calitate speciala, subiectele de drept al comertului international sunt persoane fizicecare au capacitatea speciala de a efectua operatiuni de comert e#terior5

b) raporturile de drept civil sunt patrimoniale si personal!nepatrimoniale, in timp ceraporturile de drept al comertului international, sunt in principiu patrimoniale5

2

7/26/2019 IMA_CI_11

3/25

c) raporturile juridice care fac obiectul dreptului comertului international intrunesccaracterele specifice de comercialitate si internationalitate.

Corelatia cu dreptul international privat

Ca si raporturile juridice care fac obiectul dreptului comertului international, cele de dreptinternational privat prezinta caracter de internationalitate, desi in unele cazuri sfera notiunii deinternationalitate este mai restransa pentru cea dintai categorie de raporturi.

mbele materii juridice fac parte din dreptul privat, raporturile juridice care constituieobiectul lor de reglementare caracterizandu!se prin pozitia de egaliate a partilor.

"rincipala deosebire dintre dreptul comertului international si reptul internationalprivat rezida in natura normelor juridice care intra in continutul lor. stel in timp ce normele dedrept al comertului international sunt materiale, cele care intra in continutul dreptul international

privat sunt in marea lor majoritate, norme conflictuale. 6biectul lor de reglementare este de

asemenea, diferit in cazul dreptului international privat, el fiind mai larg. -ntr!adevar daca dreptulcomertului international are ca obiect raporturi juridice care apar in domeniul comertului sicooperarii economice internationale, dreptul international privat reglementeaza raporturi juridicecu element de e#traneitate din toate domeniile dreptului privat si anume, al dreptului civil

propriu!zis, dreptului familiei, anumitor institutii ale dreptului muncii (de e#emplu contractul demunca) si dreptul de proprietate intelectuala, cele din domeniul dreptului procesual civil, easemenea, dupa parearea noastra dreptul international privat ! si anume un domeniu al sau, dreptulinternat. privat comercial 7 reglement. si aspectele conflictuale in materia comertului internat.

Corelatia cu dreptul international public

"rincipala deosebire dintre dreptul comertului international si dreptul international publicconsta in natura si pozitia juridica a subiectelor. stfel dreptul comertului internationalreglementeaza, in principal asa cum am mai aratat raporturile dintre persoanele fizice sau

juridice aflate pe picior de egalitate juridica. -ntra de semneea in obiectul dreptului comertuluiinternational raporturile juridice comerciale la care una din parti este statul cealalta fiind o persoanafizica sau juridica apartinind altui stat. 0i in acest caz conditia esentiala pentru a fi vorba deraporturi de drept al comertului international este ca partile sa se afle pe pozitie de egaliatte

juridica, deci statul parte la raport sa actioneze ca subiect de drept civil (dejure gestionis).

Raporturile juridice dintre state actionand ca puteri suverane (de jure imperil), dintreacestea si organizatii internationale guvernamentale, precum si dintre asemnea organizatii intrain sfera de reglementare a dreptul international public si mai precis, a dreptul internationaleconomic si dreptului international al dezvoltarii ca ramuri ale dreptului international public,atunci cand aceste raporturi juridice privesc domeniul cooperarii economice internationale.

-ntre dreptul comertului international si dreptul international public e#ista siimportante puncte de convergenta, izvorate, in primul rand, din elementul de internationalitatecare caracterizeaza deopotriva, raporturile juridice, care fac obiectul lor de reglementare. stfel

principiile fundamentale ale dreptul international public se aplica si in cadrul raporturilor de dreptal comertului international si, a fortiori, in cele la care participa statul. Corelatia dintre aceste douamaterii juridice apare mai evident in anumite situatii ca, de e#emplu, in ceea ce privescconsecintele pe care acordurile econiomice interstatale le produc asupra contractelor din comertul

international.

3

7/26/2019 IMA_CI_11

4/25

Dreptul comertului international Tratat

Partea generala si Partea speciala

reptul comertului international! "artea generala cuprinde o analiza aprofundata aprincipalelor institutii juridice incidente in materia teoriei generala a dreptului comertuluiinternational, si anume4 privire generala asupra comertului international si a dreptulcomertului international (incluzand regimul juridic al investitiilor straine in Romania siregimul general al e#porturilor si importurilor in Romania), subiectele dreptului comertuluiinternational (incluzand subiectele de nationalitate romana, activitatea comerciala a

persoanelor fizice si juridice straine in Romania si societatile europene), precum si teoriagenerala a contractelor comerciale internationale.

reptul comertului international! "artea speciala cuprinde o analiza aprofundata aprincipalelor contracte comerciale internationale si a unor institutii juridice cone#e, si anume4contractul de vanzare internationala de marfuri, conform Conventiei 8atiunilor /nite de la9iena (1':), prescriptia e#tinctiva in materia vanzarii internationale de marfuri, conformConventiei de la 8e;

7/26/2019 IMA_CI_11

5/25

2a sfarsitul secolului >>, sub presiunea unui comple# de forte

de natura economica, tenologica si politica, procesul

internationalizarii a intrat intr!o noua etapa, si anume etapa emergentei, a

dezvoltarii unei economii globale, intemeiate pe un sistem de

interdependente transnationale in comert, in productie si in domeniul financiar.

ceasta ?noua economie mondiala@ se caracterizeaza

prin4

! o noua baza tenologica5! e#tinderea si intensificarea relatiilor de

afaceri5

! modificarea raportului de forte in plan economic si

politico!militar5

! o noua modalitate de definire a relatiilor dintre national

si international.

Internationalizarea mediului de afaceri

A#tinderea relatiilor economice pe plan mondial si

formarea unui mediu de afaceri international s!au realizat

pe seama a doua mari procese4

5

7/26/2019 IMA_CI_11

6/25

ezvoltarea comertului mondial ! proces progresiv, descis de marile

descoperiri geografice, ce a atins apogeul in anii de glorie a liberului scimb,

adica in a doua jumatate a secolului al >9---!lea si

Cresterea rapida a investitiilor in strainatate (odata cu inceputul secolului >>)si consacrarea acestora in interdependenta cu relatiile comerciale (ca forma

de internationalizare a productiei).

ezvoltarea comertului mondial

-n ultimile decenii ale secolului >>, comertul international a cunoscut

o e#pansiune puternica, devansand atat cresterea productiei industriale, cat si a

"-B pe plan mondial.

-n perioada 1'* ! 1'', comertul international a crescut (in preturi

constante) de : de ori, in timp ce productia industriala a

crescut de '.* ori, iar "-B de :.* ori. ceasta inseamna ca,

pentru tarile lumii, o parte tot mai mare a productiei se realizeaza

pe seama e#porturilor si importurilor si ca

interdependentele dintre economiile nationale, in domeniul productiv si

comercial, s!a intensificat.

atoriile statului arata ca procesul internationalizarii nu s!a desfasurat omogen inansamblul economiei mondiale, astfel, in 1'', ponderea diferitelor grupe de tari in comertulinternational a fost4

! tarile dezvoltate 3 D5

! tarile in curs de dezvoltare % D5

! tarile cu economie in tranzitie + D.

"rin urmare, procesul de internationalizare s!a realizat inegal pe glob, manifestand oconcentrare puternica a interdependentelor dintre tarile dezvoltate (in cadrul triadei 0/ !Auropa 6ccidentala ! Eaponia). "onderea celor trei state in comertul international, in 1'', afost4

! Auropa 6ccidentala ! %: D5! 0/ ! 1+ D5

6

7/26/2019 IMA_CI_11

7/25

! Eaponia ! D.

Factorii ce au determinat aceasta dezvoltare a relatiilor comerciale internationale, inperioada contemporana, sunt4

"rogresul tenic impetuos (in a doua jumatate a secolului >>)

cesta a avut un impact direct si asupra comertului international. -n domeniuleconomic aceste influente sunt sintetizate in sintagma ?economia informationala@, care sebazeaza pe4

! industria tenicii informationale (semiconductoare, calculatoare, electronica deconsum, telecomunicatii automatizarea industriala electronica auto si medicala)5

! biotenica ! avand ca centru tenica genetica5

! industria noilor materiale5

! sistemul energetic ! bazat pe forme de energie reinnoibile si nepoluante5

! tenica mediului5

! tenica spatiala.

"rogresul tenic determina, in mod direct, adancirea diviziunii internationale a munciisi, mai ales, a specializarii intraindustriale.

-mpactul progresului tenic este limitat in tarile si zonele in care se afirma si sevalorifica avansul tenologic.

Griumful liberalismului

"erformantele economice obtinute de tarile occidentale (industriale) prin promovareaeconomiei de piata, in contrast cu economia centralizata, reprezinta un argument otarator

pentru liberalism ca politica si doctrina economica.

ezvoltarea rapida a comertului international a fost favorizata de orientarealiberscimbista a politicii comerciale in principalele tari participante la viata economicainternationala. Gotodata, urmand e#emplul e#portatorilor de succes din sia de 0!A, un numartot mai mare de tari in curs de dezvoltare a adoptat strategiile de crestere economica bazate pestimularea e#portului.

/n rol major in eliminarea barierelor tarifare si netarifare l!a avut cordul Heneralpentru Garife si Comert, care de la 1 ianuarie 1''* a devenit 6rganizatia Iondiala aComertului.

"rocesul de integrare economica regionala

cest proces s!a derulat in variate forme si cu intensitati diferite atat in lumeadezvoltata, cat si in lumea a treia.

-ntegrarea europeana a parcurs mai multe etape evolutive4

1'* ! infiintarea prin Gratatul de la Roma5

1'3: ! abolirea barierelor vamale si tarifelor vamae comerciale5

1'' ! liberalizarea circulatiei persoanelor (spatiul 0cengen)5

1''% ! masuri de liberalizare a serviciilor (a celor bancare)5

1''% ! crearea 0istemului monetar european si a monedei unice A/R65

1''+ ! masuri de liberalizare a asigurarilor5

1''3 ! masuri de liberalizare a investitiilor5

1'': ! masuri de liberalizare a telecomunicatiilor.

Cresterea rapida a investitiilor in strainatate si consacrarea acestora-nvestitiile in strainatate se deosebesc de comertul international prin trei aspecte4

7

7/26/2019 IMA_CI_11

8/25

-n timp ce relatiile comerciale presupun interdependente intre parti, in domeniulrelatiilor marfuri!bani (aprovizionare ! desfacere), investitiile creaza si dezvolta raporturidirecte in domeniul productiei. in punct de vedere economic, o investitie in strainatateimplica o optiune pentru internationalizarea activitatilor economice. ceste investitii sunt4

! investitii straine directe ! duc la o implicare nemijlocita a investitorilor intr!o afacere

din tara gazda si nu se are in vedere investitiile de portofoliu, adica plasamentele financiare5! investitii care se valorifica in sfera economiei reale in procesul de transformare (de

productie si scimb), si nu in sfera economiei financiare (simbolice).

-nvestitiile straine comple#e, directe presupun implicarea investitorilor inmanagementul firmei din tara gazda si participarea la impartirea profiturilor si a riscurilor inafaceri. cestea se pot realiza4

! fie prin infiintarea unei firme noi (numita ?investitie pe loc gol@ sau ?green fieldinvestment@)5

! fie prin cumpararea unui pacet de actiuni de la o firma straina (se considera ca oacizitie de peste 3 D din capitalul social al unei firme straine este o investitie directa).

-n timp ce operatiile comerciale se bazeaza pe relatia de tip debitor ! creditor,investitiile straine duc la stabilirea, intre parteneri, a unor raporturi bazate pe spiritul deasociere, partenerii fiind asociasi si avand, in cadrul firmei, o pozitie determinata de cotadetinuta in capitalul social.

Ca atare, relatiile de afaceri nu au un caracter intermitent sau strict limitat in timp, citind sa capete un caracter de permanenta si durabilitate.

-nvestitiile straine directe au cunoscut o dinamica accentuata in ultimile doua decenii,astfel incat evolutia investitiilor internationale pe principalele grupe de tari a fost4

! tarile din /niunea Auropeana ! 1:% mld. J (1'') si 11'* mld. J (1'')5

! 0tatele /nite ale mericii ! :% mld. J (1'') si $1 mld. J (1'')5! Eaponia ! % mld. J (1'') si %% mld. J (1'').

Ca si in cazul comertului international, se remarca o tendinta de concentrare ainvestitiilor straine directe in centrul dezvoltat al lumii, indeosebi in cadrul triadei 0/ !Eaponia ! Auropa 6ccidentala.

-ntre comertul international si investitiile in strainatate e#ista o relatie comple#a4e#porturile de marfuri pot reprezenta o prima faza intr!o e#pansiune internationala, care poateduce la investitii straine directe. "e de alta parte, investitiile straine directe pot stimula relatiilecomerciale dintre tara de origine si cea receptoare a investitiilor (raport de complementaritatesi autoalimentare reciproca).

Globalizarea vietii economice

-n a doua jumatate a secolului al >>!lea, procesul de accentuare a interdependenteloreconomice s!a desfasurat in mai multe etape4

prima etapa s!a desfasurat intre anii 1'* ! 1' ! caracterizata prin e#pansiuneacomertului international5

! a doua etapa a fost cuprinsa intre anii 1' ! 1': ! in care relatiile financiareinternationale capata o importanta deosebita5

! ultima etapa a parcurs anii 1': ! 1'' ! cand are loc trecerea de la internationalizare

la globalizare in economia mondiala.6 serie de aspecte ale vietii social!economice actuale e#prima procesul globalizarii4

8

7/26/2019 IMA_CI_11

9/25

! natura globala a stiintei si tenologiei ! ciar daca sursele principale ale progresuluitenologic se concentreaza in lumea buna, cercetarea stiintifica se bazeaza pe resurse globale,iar punerea in aplicare a tenologiei vizeaza scopurile globale5

! mar=etingul global ! strategia de mar=eting a firmei raspunde cerintelor globalizariisi promovarii acestui proces5

! sistemul financiar mondial ! economia ?simbolica@ (financiara) se bazeaza pe o reteacare implica institutiile bancare si agentii pietei de capital si organisme financiareinternationale si de reglementare internationala5

! infrastructura de comunicatii ! progresul tenic a permis perfectionarea sistemului decomunicatii materiale (transporturile), cat si realizarea unei retele globale de transmitere !receptie a informatiilor.

! cadrul institutional mondial 7 organizatii guvernamentale (68/) si organizatiinonguvernamentale ce dezbat actiuni referitoare la probleme globale, cum ar fi poluarea sausubdezvoltarea).

"rincipalele procese economice care sustin tendinta globalizarii se manifesta in

domeniile comertului, productiei si serviciilor, iar forta fundamentala a globalizarii estesocietatea multinationala.

Globalizarea comertului

-n a doua jumatate a secolului >> se produce o e#tindere treptata a diviziuniiinternationale a muncii, cu tendinta constituirii unui sistem de interdependente la scaraglobala. Ciar daca in perioada postbelica s!a delimitat o zona de mare concentrare ascimburilor (triada), in reteaua diviziunii internationale a muncii au fost atrase, progresiv, noistate si grupuri de state (noile tari industrializate, tari din Auropa Centrala si de Ast cueconomie in tranzitie).

"rocesul globalizarii a fost stimulat de dezvoltarea interdepenentelor dintre comertulinternational si investitiile in strainatate. -n prezent, tot mai multe firme adopta strategii deafaceri care vizeaza piata mondiala in ansamblul ei.

devarata forta promotoare a globalizarii este societatea multinationala.

upa datele din 1'', +* D din vanzarile totale ale societatilor multinationale suntreprezentate de e#porturi. ceste societati controleaza, aproape in totalitate comertulinternational cu produse de baza. "ietele produselor finite industriale sunt, in cea mai maimare parte, globale (electronica).

"e de alta parte, de peste doua decenii, o cota substantiala din e#porturile tarilordezvoltate (peste * D din e#porturile americane si : D din e#porturile britanice) si alenoilor state industrializate (' D 0ingapore si + D Brazilia) sunt generate de societatilemultinationale.

Aconomia mondiala se formeaza, prin procesul globalizarii pietelor, iar acest proceseste comandat de societatile multinationale.

Globalizarea productiei

cestui proces ii corespunde o tendinta de integrare mondiala a productiei generata si

controlata de societatile multinationale. Cota din productia internationalizata, calculata pe

9

7/26/2019 IMA_CI_11

10/25

baza volumului activitatilor societatilor internationale in tara lor de origine si a vanzarilorfilialelor lor in strainatate, a fost ! in 1''4

de %$ D din "8B pentru 0/5

de $+ D din "8B pentru Eaponia 5

de + D din "8B pentru 6landa."rincipalele mecanisme de internationalizare si globalizare a productiei sunt4

! valorificarea productiva a unor tenologii in strainatate prin licentiere sau alte formede transfer de tenologie catre societati mi#te5

! localizarea productiei prin subcontractare si crearea unui sistem productivinternational ! condus de la centru5

! inceierea de aliante strategice si realizarea de cooperari in productie ! la scarainternationala5

! realizarea de fuziuni si acizitii constituite de mari grupuri internationale ! la scaraglobala.

Globalizarea serviciilor

-nternationalizarea productiei este dublata de intensificarea serviciilor intr!un procescare reflecta tendinta postbelica de crestere a importantei sectorului tertiar in economie.

Rolul de forta motrice este detinut de societatile multinationale.

oua categorii de servicii au contribuit la globalizarea relatiilor de afaceri4

serviciile de consultanta si

serviciile financiare.

avut loc realizarea unui comple# tertiaro!industrial global (servicii conjugate cuproductie) sprijinit pe programul tenologiilor moderne (informativa, a telecomunicatiilor, asatelitilor).

Firmele de consultanta s!au dezvoltat pentru realizarea de obiective industriale, invederea asigurarii de consultantta in domeniul gestiunii, pentru audit, firme de consultanta

juridica, tenica. cestea au un rol important in uniformizarea normelor si regulilor tenice,comerciale, financiare, contabile si de drept in mediul afacerilor internationale.

Firmele de servicii financiare sunt4 casele de asigurari, bancile comerciale, bancile deinvestitii, care au impus, prin actiuni concentrate, liberalizarea treptata a miscarii de capital siau creat, din 1'3, o piata de vocatie globala, si anume ! piata euro!valutelor.

"rin implicarea directa pe piata tranzactiilor intre corporatii, aceste firme au facutposibila realizarea unor mega!afaceri in domeniul acizitiilor si al fuziunilor.

Tratatul commercial

Aste actul juridic e#primind acordul de vointa a doua sau mai multe state in temeiulcaruia acestea reglementeaza o anumita sfera a relatiilor internationale, forma prin care statele isiorganizeaza scimburile de marfuri, creand in felul acesta norme noi de drept international,modificand ori abrogand norme de drept international e#istente.

Got prin intermediul tratatelor se solutioneaza si aspectele adiacente relatiilorcomerciale cum ar fi4 transportul marfurilor, regimul vama, tranzitul, situatia juridica a

10

7/26/2019 IMA_CI_11

11/25

reprezentantelor, a agentiilor comerciale, a oficiilor consulare precum si a persoanelor fizice saujuridice ce savarsesc fapte de comert pe teritoriu celuilalt stat.

Gratatele multilaterale prezinta o importanta deosebita ca izvor de drept al comertuluiinternational, deoarece statornicesc norme uniforme de drept material sau conflictual prin carese reglement. amimite raporturi de comert e#terior si cooperare economica si tenico!stiintifica.

tunci cand problemele comerciale sunt reglementate impreuna cu cele de navigatieavem de a face cu tratatul de comert si navigatie.

Continutul Tratatului Comercial

Gratatul de comert este format din principii generale care prezinta un cadru juridic pentru operioada mai indelungata. "e baza acestuia (tratat anual) se inceie intelegeri comerciale.

Gratatul este alcatuit din4 titlu, preambul si continut (un numar variabil de articole).

Gitlul cuprinde denumirea tratatului si statele semnatare5 preambulul se refera la vointa

partilor de a promova si dezvolta relatiile lor comerciale. Continutul este format dintr!o serie declauze dintre care cele mai importante sunt4

a)clauza natiunii celei mai favorizate5

b)clauza regimului national

Clauza natiunii celei mai favorizate inseamna ca tarile semnatare isi acorda reciprocconditii si inlesniri comerciale, la fel de favorabile ca oricarui alt stat tert. -n practica relatiilorcomerciale intilnim aceasta clauza in doua forme4

K forma neconditionata sau principiul egalitatii care presupune ca partile isi confera, fararezerve sau restrictii, privilegiile si avantajele recunoscute unei tari terte

K forma conditionata sau principiul compensatiei care inseamna ca privilegiile si

avantajele acordate unui stat tert sunt e#tinse intre parti numai in scimbul unor conditiispeciale si compensatii reciproce.

Clauza natiunii celei mai favorizate poate prezenta si o forma modificata. -n aceasta formaaplicarea tratamentului favorizant este sub rezerva unor anumite avantaje sau facilitati. -ngenere se acorda numai unor state rezultind dintr!o uniune vamala, zona a liberului scimb sauin alte intelegeri comerciale intervenite in relatiile bilaterale. Clauza regimului national sau

principiul posibilitatilor egale consta in faptul ca persoanele, apartinand unei tari straine caredesfasoara activitati de comert pe teritoriul statului partener, au in principiu, aceleasi drepturi siobligatii ca si nationalii.

-n domeniul vast al dreptului comertului international putem intalni termeni ce

desemneaza trataul, ca de e#emplu4 act final, acord, aranjament, conventie, declaratie,concordat, memorandum, pact, modus vivendi, protocol, gentlemenLs agreement, aide memoire,statut.

Acordul de Liber Scimb Central!"uropean #C"$TA%

AC&'D(L C")T'AL "('&P"A) D" C&*"'T LI+"' #C,",$,T,A,% !

(HRAAIA8G CA8GR2 A/R6"A8 FRAA GRA (C.A.F.G..))

11

7/26/2019 IMA_CI_11

12/25

cord dateaz din 1$&+&1'' (cord din 1'') i prive te aderarea Romaniei la cordul central european de comert liber (CAFG) "ublicat in Ionitorul 6ficial nr. 1: din%&*&1''

C"$TAreprezint cel mai important acord multilateral de liber scimb din AuropaCentral Mi de 0ud!est. CAFG a fost semnat la $1 decembrie 1''$ la Cracovia ("olonia) Mi a

intrat n vigoare la 1 ianuarie 1''%, avnd ca membri fondatori urmtoarele Nri4 Ceoslovacia7 ulterior Ceia Mi 0lovacia, "olonia Mi /ngaria. Celor + membri ai Hrupului de la 9iMegrad lis!au alturat ulterior 0lovenia (de la 1 ianuarie 1''3), 'om-nia(1 iulie 1''), Bulgaria (1ianuarie 1'''), Mi CroaNia (1 martie $%).

CAFG Mi!a modificat componenNa de la 1 mai $+, avnd n vedere c cinci dintreNrile parte (Ceia, "olonia, 0lovacia, 0lovenia Mi /ngaria) au aderat la /A, rmnnd ncord Bulgaria, CroaNia Mi Romnia. 2a data de $ februarie $3 s!a semnat, la 0=opje,cordul de aderare a Republicii Iacedonia la CAFG, n prezent acesta aflndu!se n procesde ratificare.

CAFG este considerat o @anticamer@ Mi o etap de pregtire a participrii la piaNaintern comunitar, /A fiind de la nceput n favoarea formrii Mi funcNionrii CAFG.Principalul obiectiv urmrit de CAFG a fost crearea unei zone de liber scimb prinliberalizarea gradual a comerNului reciproc cu produse industriale Mi agricole Mi prineliminarea barierelor tarifare Mi netarifare din calea comerNului n perioada de tranziNie."reMedinNia CAFG se asigur prin rotaNie.

Acordul comercial

Aste o intelegere convenita intre doua sau mai multe tari prin care se stabilesc modalitati

si reguli de desfasurare a raporturilor comerciale al tarilor respective intre ele, ori privind cooperareape terte piete. cordul se poate referi in general la comert sau numai la anumite domenii alecomertului international.

cordul comercial reprezinta actul juridic prin care se reglementeaza scimbul de marfuriintre tarile semnatare. "rin acordul comercial international se reglementeaza de regula4

K instituirea sistemului de plati prin clearing sau devize libere

K nivelul platilor

K reduceri si scutiri de ta#e vamale

K instituirea sua elimeinarea de contingente

K acordarea reciproca a clauzei natiunii cele mai favorizate.cordurile comerciale internationale pot fi4

! "e termen scurt (adica anuale)5 ! "e termen mediu ($!% ani)5 ! "e termen lung (* sau maimulti ani).

! Continutul acordului comercial international

/n acordul comercial este alcatuit din doua parti4 te#tul propriu!zis si ane#ele. Ge#tulacordul comercial international este format din titlul, preambul si un numar de articole.

-n titlu si preambul se arata obiectul, precum si scopul pentru care s!a inceiat acordulcomercial. e asemenea, in preambul se specifica motivele care au stat la baza intelegerii.

rticolele acordului contin dispozitii de dr international, administrativ, sau de dr

fiananciar. Ale se refera la urmatoarele domenii4! contingentele de marfuri stabilite in listele ane#e,

12

7/26/2019 IMA_CI_11

13/25

! modalitatea si termenul de contractare a contingentelor,

! nivelul de preturi,

! instituirea unui regim preferential,

! eliberarea licentelor de e#port si import,

! reglementari vamale,! comisiile mi#te,

! reglementarea ree#porturilor,

! modul de efectuare a platilor,

! conditia persoanelor fizice si juridice straine,

! solutionarea litigiilor,

! modul de licidare a acordurilor,

! valabilitatea acordului si modul de prelungire a acestuia.

rticolele pot cuprinde si unele stipulatii speciale5 astfel pot fi reglementate o serie de

operatiuni ca tranzitul, prelucrarea marfurilor, si alte prestatiuni si servicii.ne#ele au rolul de a e#emplifica si interpreta principiile generate inserate in te#tulacordului5 felul si numarul ane#elor fiind determinat de specificul acordului comercial.

(zantele comerciale internationale #(zurile comerciale%

/zantele comerciale sunt reguli conturate prin folosirea repetata a unor clauzecontractuale, in armonie cu obiceiurile practicate in comertul international. Cea cecaracterizeaza uzantele sau uzurile comerciale este continuitatea, constanta si uniformitatea.

Folosirea uzantelor elimina tratativele indelungate dintre parteneri si contribuie astfel lainceirea mai rapida a contractelor.

Felurile uzantelor4

plicand sau folosind diferite criterii putem desprinde mai multe feluri de uzante.

! 0unt uzante locale, cele determinate dupa un criteriu geografic, in sensul ca se aplica lao anumita piata comerciala, localitate, port sau regiune,

! /zantele speciale sunt acelea al caror criteriu il formeaza ob. contr. respective oriramurile de activitate, cum ar fi uzantele de cereale, sau cele ale unei profesiuni (ca de e#.agentiide bursa).

! /zante generale sunt acelea care se aplicala intregului ansamblu de relatii

comerciale, independent de obiectul contractului, ramura de activitate, profesiunea partilorsau alte asemenea criterii. e e#emplu, uzantele potrivit carora daca intr!un contract nu s!austipulat precizari cu privire la calitatea marfii aceasta calitate va fi cea locala si comerciala potrivituzantelor de concurenta loiala.

/zantele pot fi specifice cand se folosesc in anumite branse in genere care sunt aplicabilepentru toate marfurile. Cel mai des intilnite au ca obiect conditiile de livrare, platile dintrepartenerii e#terni, asigurarile de marfuri ce fac obiectul unui contract international.

/zante normative si uzante conventionale4

6 distictie importanta cu consecinte juridice deosebite se face intre uzantele de drept (legalesau normative) si uzantele conventionale sau de fapt.

A, Uzantele normative(uzante de drept legale, denumite uneori si cutume)

13

7/26/2019 IMA_CI_11

14/25

0unt acele uzante care au valoare de norma de drept, deoarece nu!si au izvorul in vointapartilor ca uzantele conventionale, nu fac parte din domeniul autonomiei de vointa, ci isi tragforta dintr!o practica sau jurisprudenta bine stabilita, care le acorda o autoritate proprie. 2aasemenea uzante se refera legea cand spune de pilda, ca un contract obliga partite nu numai la ceeace se afla, in mod e#pres cuprins in el, ci si la toate consecintele ce deriva din acesta potrivit legii,

potrivit uzantelor si ecitatii (art.' conventiile obliga nu numai la ceea ce este e#pres in eledar la toate urmarile ce ecitatea, obiceiul sau legea, da obligatiei dupa natura sa o prevederesimilara gasim si in cod civil roman si in art. 1%+ codului civil italian.

+, Uzantele conventionale

/zantele conventionale sunt cele care!si au originea in vointa contractantilor, care audeplina libertate, in virtutea autonomiei de vointa, sa stabileasca potrivit aprecierii lor,continutul contr.pe care inceie. cest gen de uzante se formeaza de regula spontan, la initiativaunui partener contractual.

Ale au ca urmare satisfactia ambilor contractanti, pe care acestia urmeaza a le utiliza si inraporturile lor viitoare si ciar a le oferi si altor subiecti de drept care convin sa perfecteze contr. de

acelasi fel cu cel intervenit intre aceia are au statornicit uzanta respectiva."reluarea solutiei respective si de catre alti parteneri contractuali cat si respectarea ei de

acestia in derularea raportului juridic, a determinat formarea in timp a unei practici in acest sens."e aceasta cale s!au format, contractele tip, in care au fost incorporate uzantele comercialee#istente in domeniul vizat de respectivele contracte.

vand un caracter spontan uzantele conventionale prezinta inconvenientul de a fi incerte siimprecise. ceste inconveniente pot fi inlaturate pe doua cai4

1.prin certificarea e#istentei si continutului lor data de camerele de comert, la cerereaorganului de jurisdictie sau a partii intersate atunci cand uzantele sunt invocate in fata instanteisau arbitrajului5

$. prin formularea pe care le!o dau organizatiile profesionale dintr!un anumit domeniu.stfel, de e#emplu, Camera -nternationala de Comert, in domeniul bancar, a uniformizat asanumitele /sances de credit documentaire (R.egulile si uzantele uniforme la creditele documentare,Conditiile generale de vanzare si contractele model, elaborate sub auspiciile Comisiei Aconomice

pentru Auropa a 68/, Conditiile generale si contr. tip adoptate de asociatiile comerciale internati.

/zantele mai prezinta un caracter colectiv, in sensul ca ele implica o practica de masa,nascuta din preluarea si repetarea, in alte ocazii, a acelorasi acte sau practici, de catre particontractante, de obicei in aceeasi ramura de activitate sau categoric profesionala.

/zantele comerciale sunt in esenta lor profesionale deaorece atat formularea lor cat siparticiparea lor (cu caracter de masa) se realizeaza cu participarea subiectilor de drept implicati

in derularea comertului. /zantele sunt incluse, de regula, in continutul contractului, deci fortalor juridica nu o depaseste pe cea a clauzelor contractuale.

ceasta situatie este fireasca deoarece inserarea lor in contract se face de catre parti (implicitsau e#plicit), cu titlu de clauza contractuala, si nu cu titlu de norma juridica apartinandsistemului de drept national din tara unde le s!au format.

0i in sfarsit, uzantele conventionale, nu pot indeplini prin ele insele, functia de dreptaplicabil contractului, lucru normal, deoarece apartin domeniului contractului. Rolul lor sereduce la determinarea, precizarea, si completarea continutului contractului.

Conform punctelor de vedere e#primate in doctrina, cutuma este izvorul cel mai vecial dreptului comertului international, deoarece multe materii ale dreptului s!au format pe calecutumiara ca de e#emplu4 dreptul diplomatic, dreptul maritim international. Ca urmare acresterii numarului de conventii internationale si a cresterii rolului acestora in reglementarea

14

7/26/2019 IMA_CI_11

15/25

raporturilor juridice de comert international, in prezent cutuma a inceput sa piarda o mare partedin importanta sa ca izvor al dreptului comertului international.

"rin codificare (standardizare) uzantele comerciale internat., dobandesc o mai marecertitudine pentru domeniile lor de aplicare, constituind adevarate premise ale unui dreptmaterial uniform.

$ormarea contractelor de comert international

-ntroducere referitoare la importanta contractelor ca instrumente juridice in infaptuireapoliticilor economice, a dezvoltarii scimburilor comerciale la nivel international.

e aceea formarea contractului prezinta o deosebita importanta pentru desfasurareacomertului international, in conditii optime, desi o atare desfasurare este posibila numai daca sie#ecutarea contractului se face in conditii optime.

Formarea si e#ecutarea contractului apar ca fiind doua aspecte diferite, dar totodata

independente apartinand aceleiasi realitati! contractul ! apt sa puna in valoare scopurile urmarite departenerii de afaceri (contractanti).

Iarea majoritate a contractelor de comert international se inceieie princorespondenta, generand in multe cazuri probleme deosebite, in sensul ca, in intervalul cuprinsdintre momentul emiterii ofertei si acela al e#primarii acceptarii pot surveni anumite evenimenteneprevazute (e#. moartea sau incapacitatea uneia din parti). Gotodata se pune problema daca inintervalul de timp mentionat poate fi revocata oferta sau daca poate fi revocata acceptarea sieventualitatea unei rezolvari pozitive a acestei probleme.

Formarea contractelor e#terne se realizeaza printr!o serie de actiuni premergatoare avandrolul de a preintampina riscurile unor operatiuni intimplatoare, ocazionale. stfel aceste activitati

pregatitoare presupun anumite etape si anume4

a) 0tudierea pietei e#terne

b) "ublicitatea comerciala

c) legerea partenerului e#tern

d) Contactarea partenerului e#tern

a% Studierea pietei e.terne

! 8ecesitatea studierii pietei e#terne

"iata este o categorie economica ce a aparut odata cu productia de marfuri si e#primatotaliatea relatiilor de scimb, avand ca functie principala legatura intre productie si consum,

prin confruntarea cererii cu oferta.vand in vedere raportul care e#ista intre participanti poate determina ca o anumita

piata sa fie a vanzatorului sau a cumparatorului, situatie influentata si de nivelul stiintei, tenicii sistadiul concurentei. esi activitatea de studiere a pietei este dificila si costisitoare ea esteindispensabila in reusita operatiunilor de comert international. e aceea este necesara

prospectarea pietei. ceasta constituie o actiune comple#a de studiere a conditiilor concrete decomercializare. "rospectarea pietei are urmatoarele obiective4

K Cuantificarea si evolutia cererii si a ofertei

K "regatirea documentatiei necesare in vederea promovarii e#porturilor

K 6rientarea productiei, a serviciilor spre marfurile, sortimentele, categoriile solicitate

15

7/26/2019 IMA_CI_11

16/25

ctivitatea de prospectarea pietei se poate realiza la nivel macroeconomic din birou,prin intocmirea de studii preliminare pe baza statisticilor publicate5 si cercetarea la loculdesfacerii, nemijlocit asupra pietei si beneficiarului. ceasta permite o cunoastere directa a

pietei respective sub toate aspectele. -n scopul cunoasterii si a realizarii actiunilor privindprospectarea pietei, de o deosebita importanta sunt sursele de informare. cestea trebuie sa fie

corecte, operative, promte si sa furnizeze informatii cu privire la preferintele cumparatorilor,preturi, ta#e vamale, probleme fiscale si valutare, restrictiile la import.

-nformatiile pot fi obtinute din4 documente folosite la operatiunile fundamentale aleintreprinderilor (acizitionarea, receptia inmagazinarea, productia vanzarile, platile), studii si date

provenite din rapoarte, note si informarii, literatura de specialitate, periodice (de afaceri, despecialitate pe diferite domenii, editate de guvern), date staistice din publicatii ale firmelor,

bancilor, camere de comert, ministere, organizatii internationale), studii ale firmelor specializate.

0tudiul pietei trebuie sa contina date cu privire la trasaturile calitative si cantitative alepietei, pozitia concurentei, pozitia pe piata a firmei, analiza conjuncturala a pietei.

"e baza acestora se elaboreaza previziunile de piata ce urmaresc obtinere de conditii

avantajoase, sporirea aportului realizat din tranzactii e#terne, orientarea justa a investitiilor,elaborarea de programe de dezvoltare a scimburilor pe perioade indelungate.

"entru realizarea unei informari cat mai comple#e si luarea unor decizii fundamentate,ca o premisa indispensabila, prospectarea pietei e#terne continua cu cercetarea de mar=eting.

Germenul de mar=eting provine de la verbul to mar=et care insemana a comercializa siare valente multiple in comertul international. Iar=etingul inseamna o actiune de cercetare a

pietei, a cererii si a ofertei, investigarea, organizarea si planificarea productiei, pregatireapersonalului, crearea de noi produse, vanzarea si service!ul,5 este, reprezinta o atitudine, o opticanoua in arta de a descoperi noi piete, si clienti, in a mentine si cultiva piesele si clientiitraditionali. Iar=etingul contribuie la realizarea operatiunilor comerc. in cond.de eficienta sporita.

b% Publicitatea comerciala

-n mod practic, dupa alegerea pietei e#terne si a momentului favorabil trebuie ca potentialiiclienti sa cunoasca si sa devina sensibili la anumite marfuri sau servicii.

"ublicitatea comerc. se realizeaza prin totalitatea metod.si mijl.folosite pentru a facecunoscut publicului consumator un produs sau un serviciu, pentru a atrage asupra calitatii,

particularitatile si posibilit.de utilizare,trezind astfel interesul cumparatorilor, detreminandu!i sacumpere.

Formele de publicitate4 alegerea formei adecvate este in functie de destinatarulmesajului, natura marfurilor.Cele mai utilizate forme sunt4

! publicitatea prin presa5! scrisoarea publicitara5

! catalogul de e#port5

! brosura, prospectul, plinatul5

! afisul5

! mijloace mass!media4 televiziunea, radioul, cinematograful5 ! targuri si e#pozitiiinternationale.

c% Alegerea partenerului e.tern

e obicei partenerul e#tern este o persoana fizica sau juridica, ponderea desmand!o cele dinurma. e aceea alegerea partenerului implica lamurirea unor aspecte4

16

7/26/2019 IMA_CI_11

17/25

! nationalitatea societatii comerciale, (reg.juridic, apartenenta unui stat, sistem juridic)

! conditia juridica a societatii (tipul de societate, legalitatea constituirii)

! obiectul statutar al activitatii, strans legat de capacitatea de e#ercitiu.

tunci cand intreprinderile producatoare nu e#porta direct (comertul mondial se

desfasoara cel mai frecvent astfel) apeleaza la firme specializate (case de comert, firme). cestea potfi universale, specializate, firme en!gros, firme cu amanuntul.

d% Contactarea partenerului e.tern

2egat. cu partenerul e#tern se pot stabili prin intermed.contactelor directe sau a contact.indirecte. -n cazul contactelor directe partenerii intra in relatii de afaceri nemijlocit, fara a recurgela intermediari. -n mod traditional contactarea directa are loc prin corespondenta, scimburi descrisori, fa#, email.

Ietoda contactelor indirecte implica activitatea agentilor intermediari, prin inceiereaunui contract de mijlocire comerciala. Cei mai frecvent intalniti sunt agentii si comisionarii.

cestia sunt pers.fz. sau jd. (0C) care participa la inceierea operatiunilor in contul e#portului.

*i/loacele de plata in comertul international

Iijloacele de plata in comertul international reprezinta totalitatatea posibilitatilor materialeprin care se poate stinge o creanta internationala.

cestea difera in functie de interesul partilor, de natura tranzactiei, de locul si momentulplatii, de pozitia concurentei si de uzantele pietei.

"rin mijloace de plata in comertul international se intelege liciditatea internationala,rezervele de aur si devizele folosite in relatiile internat., aflate la dispozitia guvernelor sau a altor

detinatori.Iijloacele de plata se clasifica in4

K liciditati neconditionate, adica acele mijloace de plata de care autoritatile monetarepot dispune oricand (aur, devize, drepturile speciale de tragere, creditele in forma unei primetranse de la F.I.-.)5

K liciditati conditionate, adica acele mijloace de plata de care autoritatile monetare potdispune numai in anumite situatii (creditele de la F.I.-, in cadrul celorlalte transe, imprumuturiinterguvernamentale sau de pe pietele de capital).

A#istenta liciditatilor permite desfasurarea in conditii normale a tranzactiilorcomerciale internat.

bsenta unor atare liciditati se traduce prin practicarea de catre tarile aflate intr!o astfel desituatie a restrictiilor de import si a restrictiilor valutare.

urul

urul reprezinta un mijloc universal de plata, fiind ecivalentul general al marfurilor.Gotodata, aurul reprezinta si un instrument de acumulare de rezerve.

"ana in secolul al!>->!lea, tranzactiile comerciale internationale s!au bazat pe bimetalismulaur!argint. -ncepand cu anul 1:1', bimetalismul aur!argint este inlocuit cu monometalismul aur.cesta din urma presupune libera circulatie a aurului atat in interiorul, cat si in e#teriorul tarii.0istemul amintit a fost utilizat initial in nglia, pentru ca ulterior sa fie utilizat in toate relatiilecomerciale internationale.

17

7/26/2019 IMA_CI_11

18/25

-n relatiile comerciale internationale, in mod traditional, aurul a fost utilizat in una dinurmatoarele trei forme4 etalonul aur!moneda, etalonul aur!lingouri, etalonul aur!devize. -n ultimultimp, ca urmare a desfasurarii tranzactiilor comerciale internationale si pe cale electronica, se vorbestedespre e!gold, adica despre etalonul aur!electronic.

Atalonul aur!moneda (gold specie standard) se caracterizeaza prin libera batere si circulatie a

monedelor de aur, pe de o parte, si prin convertibilitatea bancnotelor in aur, pe de alta parte. cesta si!a gasit e#presia in stabilitatea paritatilor dintre unitatile banesti nationale prin intermediul miscarilorde aur, a modificarii masei monetare, a cresterii si descresterii preturilor si venitur. interne.

Atalonul aur!lingouri (gold bullion standard) se caracterizeaza prin aceea ca aurul nu maicircula ca moneda, fiind depozitat in forma de lingouri, in rezervele emitentului bancnotelor.

Atalonul aur!devize (gold e#cange standard) care se caracterizeaza prin pastrarea ! sub formade rezerva ! de catre bancile centrale a unor valute convertibile.

2a Conferinta monetara si financiara de la Bretton Ooods a fost instituit etalonul aur!dolar.cesta a functionat pana in 1'1, cand s!a renuntat la functiile monetare ale aurului, etalonul aur!dolarfiind inlocuit cu etalonul dolar.

-n timp, aurul ca mijloc de plata in comertul international a inregistrat o evolutie cel putininteresanta. stfel, ca urmare a pretului fluctuant si a distributiei inegale a acestuia, aurul a decazut dela rangul sau de mijloc principal de stingere a unei creante internationale. fost utilizat pe mai departeca mijloc de plata in relatiile comerciale internationale in cazurile in care nu putea fi utilizat un altmijloc de plata.

ctualmente, evolutia aurului ca mijloc de plata in comertul international este evidentpozitiva. 8u numai ca acest metal este utilizat cu succes in ecilibrarea balantei de plati, dar elcircula astazi, fiind folosit la stingerea creantelor internationale in forma e!gold (a aurului!electronic).

stfel, etalonul aur!electronic se caracterizeaza prin aceea ca aurul nu circula fizic, ci doar pe

cale electronica. A!gold presupune totusi e#istenta unei cantitati reale de metal pretios. Atalonul aur!electronic de astazi este succesorul etalonului aur!lingouri5 aceasta inseamna ca aurul este depozitat (informa electronica) in rezervele emitentului. A!gold permite ca toate platile efectuate prin acest mijlocde plata sa fie e#primate in moneda nationala ceruta de importator sau de e#portator.

urul!electronic a fost creat pentru ca toti aceia care apeleaza la un astfel de mijloc deplata sa fie la adapost de orice rise financiar (aceasta deoarece e!gold nu se raporteaza la nici omoneda nationala si nici nu presupune pastrarea in conturi bancare). Gotusi, lipsa riscului financiarnu inseamna absenta riscului de scimb5 astfel, raportat la o moneda nationala, valoarea e!goldcontinua sa fluctueze.

9alutele

9aluta este moneda nationala a unei tari, utilizata ca mijloc de plata in decontarileinternationale.

9alutele imbraca mai multe forme, clasificindu!se in raport de criterii diferite4

-. -n functie de posibilitatile de prescimbare, valutele sunt de doua tipuri4

K 9alute convertibile ! pot fi prescimbate in alte valute5

K 9alute neconvertibile ! nu pot fi prescimbate in alte valute.

--. -n raport de forma lor, valutele pot fi4

K 9alute efective ! se prezinta in forma de numerar, bancnote sau monede divizionare5K 9alute in cont ! se prezinta in forma de disponibil la o banca.

18

7/26/2019 IMA_CI_11

19/25

9aluta efectiva, daca este depusa intr!un depozit bancar, se transforma in valuta in cont, iarvaluta in cont, cand este ridicata, devine valuta efectiva.

Raporturile valorice dintre valute imbraca forma paritatilor monetare si a cursurilor descimb.

Paritatea monetarareprezinta raportul stabilit pe baza valorilor paritare a doua monede.9aloarea paritara este reprezentata de continutul valoric al unitatii monetare nationale. 0tabilireavalorii paritare a monedelor poate avea ca etalon4 un metal pretios, o valuta sau dreptul special detragere. -n consecinta, se poate vorbi despre paritatea metalica, paritatea valutara si paritatea .0.G.

Paritatea metalicaeste aceea in care raport. valorice sunt e#primate in metale pretioase4 aur,argint, platina.

Paritatea valutaraeste aceea in care valorile paritare sunt e#primate in valuta de rezerva cufunctii de moneda internationala, asa cum este cazul dolarului 0./.. si al monedei europene unice.

Paritatea D,S,T,este acea paritate in care valorile paritare sunt e#primate in repturi0peciale de Gragere.

*arimea paritatiloreste determinate de nivelul cursurilor de scimb de pe pietele valutare.

Cursul de scimb (cursul valutar) reprezinta raportul valoric dintre moneda unui stat simoneda unui alt stat. upa modul in care este stabilit, cursul de scimb este oficial sau liber.

KCursul oficial este un curs fi# determinat de autoritatea monetara competenta.

KCursul liber (cursul pietei)este un curs flotant, fiind determ. de cererea si oferta e#istenta pepiata valutara.

Cursul de scimb se poate abate de la paritate numai in limita unor marje de fluctuatie.

Cursul liber (cursul pietei) este determinat prin cotatie. eterminarea cotatiei se face prin douametode4

KCotatia directa (cotatia incerta) este acea cotatie prin care unitatea monetara straina se

e#prima in moneda nationala5K Cotatia indirecta (cotatia certa) este acea cotatie prin care unitatea monetara nationala se

e#prima in moneda straina). Iodalitatea de stabilire a cotatiilor este specifica fiecarei burse.

Devizele !sunt titluri de credit pe termen scurt, e#primate in moneda straina.

I, Dupa forma, devizele se prezinta astfel4

K cambii5 K bilete la ordin5 K cecuri5 K obligatiuni5 K actiuni ale societatilor comerciale.

II, Dupa regimul de utilizare sau calitate, devizele sunt4

K convertible5 K neconvertibile5 K de clearing.evizele reprezinta o componenta majora a disponibilitatilor banesti ale unui stat. cestea

provin din e#p.de marfuri, prestari de servicii,credite e#terne sau alte operatiuni efectuate custrainatatea.

Comertul international al Romaniei cuprinde toate bunurile materiale care se

scimba intre Romania si alte tari, avand ca obiect4 importul

19

7/26/2019 IMA_CI_11

20/25

de marfuri direct pentru consum5 marfurile importate scoase din antrepozitele

vamale sau zonele libere pentru a fi puse in consum5 e#portul de produse

nationale, precum si e#portul de marfuri importate declarate

pentru consumul intern. e semenea se cuprind4 importurile

temporare de bunuri straine pentru prelucrare in interiorul tarii (prelucrare activa), e#porturile

de produse compensatoare dupa prelucrarea in tara, e#porturile temporare

de bunuri pentru prelucrare in alte tari, (prelucrare pasiva), importurile

de produse compensatoare dupa prelucrarea in afara tarii si

importurile si e#porturile de bunuri in leasing financiar.

Iarfurile care fac obiectul comertului e#terior sunt clasificate potrivit

8omenclatorului Combinat (8C), care sta la baza tarifului vamal. atele valorice

se e#prima in preturi e#terne efective F6B pentru e#porturi

si C-F pentru importuri. -80 evalueaza importurile C-F in

preturi F6B pe baza unui coeficient de transformare C-F&F6B

de 1,:%+, stabilit in urma unei cercetari efectuate la principalele societati

20

7/26/2019 IMA_CI_11

21/25

comerciale de profil. -ndicii valorici ai e#porturilor si

importurilor se determina pe baza datelor e#primate in dolari.

! "retul F6B (engl. Free on Board ! liber la bord) reprezinta pretul la

frontiera tarii e#portatoare, care include valoarea marfii, toate celtuielile de

transport pana la punctul de imbarcare, precum si toate ta#ele

pe care marfa trebuie sa le suporte pentru a fi incarcata la bord.

! "retul C-F (engl. Cost, -nsurance, Freigt ! cost, asigurare, navlu)

reprezinta pretul la frontiera tarii importatoare, care cuprinde atat elementele componente ale

pretului F6B cat si costul asigurarii si transportului

international.

atele privind e#porturile si importurile sectorului privat

se refera la operatiunile derulate de intermediarii

de comert e#terior cu capital privat si producatorii privati care

desfasoara in mod direct activitate de comert e#terior.

21

7/26/2019 IMA_CI_11

22/25

0ursa datelor de comert e#terior este irectia Henerala a

9amilor (H9), care realizeaza prelucrarea declaratiilor vamale de e#port

si import, precum si a rapoartelor statistice intocmite pentru

unele categorii de marfuri transportate prin cablu, conducte (energie electrica

si gaze naturale). atele lunare comunicate operativ sunt

susceptibile de rectificari succesive din partea H9, ca urmare

a sosirii cu intarziere, a modificarii sau anularii unor declaratii vamale intocmite in lunileanterioare.

-n e.porturi si importuri nu sunt cuprinse marfurile in tranzit,

marfurile temporar admise scoase, in&din tara (cu e#ceptia celor pentru prelucrare), marfurile

acizitionate de organizatii internationale pentru utilizari proprii in Romania

si marfurile pentru reparatii.

0aloarea marfurilor e.portate si importate se

stabileste pe baza preturilor efective F6B la e#port si a

preturilor efective C-F la import. Gransformarea importurilor

22

7/26/2019 IMA_CI_11

23/25

C-F in importuri F6B pentru calculul soldului s!a realizat prin aplicarea

coeficientului de transformare C-F!F6B (1,:%+) stabilit printr!o cercetare

efectuata la principalele societati comerciale de profil.

Datele cantitative sunt e#primate in general in tone, iar pentru unele

marfuri in unitati de masura specifice (bucati, m.c., =O.).

".porturile si importurile pe forme de proprietate

se stabilesc in functie de forma de proprietate a

agentilor economici care realizeaza activitatea de comert

e#terior.

Iarfurile e#portate si importate se inregistreaza pe baza

)omenclatorului Combinat(8.C.).

atele statistice aferente sunt prezentate in acest buletin

si in alte publicatii editate de -80G-G/G/2 8G-682

de 0GG-0G-C si pe grupele de marfuri

23

7/26/2019 IMA_CI_11

24/25

din Clasificarea Standard de Comert International (C0C-,

Rev.%) si *arile Categorii "conomice (ICA), pe baza unor cei

de trecere intre aceste clasificari.

Comertul e#terior cu fiecare tara partenera se determina

pe baza principiului tara de destinatie (la e#port) si tara

de origine (la import). 0e considera tara de

destinatie tara in care marfurile vor fi consumate, si tara de

origine tara in care a fost produsa marfa sau in care marfa a suferit ultima transformare.

stfel, globalizareaeste privita de regula ca un fenomen economic actual, caracterizatprintr!o integrare accentuata a sistemelor economice locale datorita amplificarii comertuluiinternational, investitiilor si a flu#urilor de capital.

Hlobalizarea include insa si o crestere rapida a scimburilor sociale, culturale sitenologice. Hratie variatelor si accesibilelor retele de comunicatii instantanee la nivel

planetar, cunoasterea si cultura pot fi simultan la indemana oricarui, cu costuri scazute. stfel,distanta geografica devine astazi un factor din ce in ce mai putin important in stabilirea simentinerea relatiilor transfrontaliere.

Hlobalizarea constituie unul dintre acele subiecte controversate unde abordarile sunt

puternic influentate de pozitia politica si de gradul de angajament politic ale analistilor.-dentitatea nationala e#ista si in lipsa unei limbi nationale proprii4 Alvetia, Canada, ustralia,intreaga meric de 0ud si multe altele.

Iiliarde de oameni urmaresc iscoverP Cannel, gratie globalizarii. aca ilurmaresti, trebuie sa fi observat ca acest post tv promoveaza conservarea unor limbi sidialecte amenintate cu disparitia, inclusiv unul romanesc de care nici autoritatilor romanestinici societatii civile de la noi nu le pasa. 2ocalismul este se complace adesea in suficienta siobtuzitate.

Hlobalizarea este un sistem sau un fenomen comple#, uneori ambivalent, ciarcontradictoriu, care a fost privit Mi analizat n mod diferit de ctre cei ce Mi!au asumat acestrisc sau aceast rspundere. incolo de aceste analize, globalizarea rmne un fapt real, viu,cu care trebuie s ne confruntm, independent de voinNa sau opNiunea noastr. 0e consider ccel mai mare pericol (semnalat Mi de ctre unii teoreticieni ai globalizrii) pe care!l poate

24

7/26/2019 IMA_CI_11

25/25

implica globalizarea este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei i ngite pur Misimplu.

Cucerit de piaN, dopat de televiziune,sport sau internet, lumea globalizat trieMten acelaMi timp pe fondul unei crize generale a sensurilor vieNii, un dezastru cultural MieducaNional global, simptom ngrijortor, dar sigur, al barbarizrii societNii viitorului.

Cultura tradiNional a societNilor dispare sau se preface n spectacol Mi marf(Iconaldizarea), cultura umanist e eliminat tot mai mult de teno!MtiinNa invadatoare Mitransformat ntr!o pseudo!MtiinN. 6mul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic,risc s devin omul atomizat care trieMte numai pentru producNie Mi consum, golit de cultur,

politic, sens, conMtiinN, religieMi orice transcendenN. "robabil acesta este ultimul stadiu nevoluNia umanitNii sau ultimul om. Qn ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita sauelimina globalizarea.

Georiile moderne in Comertul -nternational ne arata ca scimbarile spectaculoase careau intervenit in lume in perioada postbelica au oferit economistilor lumii numeroase problemenoi de reflectii in legatura cu natura, mecanismul, rezultatele si perspectivele comertului

intemational comparativ cu trecutul. 0e are in vedere astfel de fenomene si procese de mareanvergura cum au fost4 aparitia a zeci de noi state suverane ca urmare a prabusirii marilorimperii coloniale, e#perienta temerara a unor tari care au incercat sa stapineasca sau ciar sainlocuiasca mecanismul pietei traditionale (politica de planificare centralizata din fostele tarisocialiste), desfasurarea celei de a doua revolutii industriale in tarile dezvoltate, avind casuport revolutia stiintifica si tenica de la mijlocul secolului >>, ceea ce a permis crestereaeconomica spectaculoasa a acestora, devansarea cresterii productiei de bunuri si servicii,

precum si a cresterii venitului national de cresterea comertului international, iar mai recentcresterea mai accentuata a pietei capitalurilor si a volumului serviciilor.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sporthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Internethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sporthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Internethttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Religiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziune