William Race intdrziase la sewiciu. Din nou.

Dormise prea mult, dupd care mehoul venise tdrziu, iar

atum era noud 9i zece minute qi intaruiase la cursul de

diminea!6. lirout lui Race se afla la etajul trei din vechea

clddire Delaware a Univenitelii din New York. Clidirea avea

un lift veclli, din fier fo{at, care circula cu viteza melcului.

Ajungea mai repede dacd urca pe scdri

La treizeci 9i unu de ani, Race era unul dintre cei mai

tineri membri ai Catedrei de Limbi antice de la Universitatea

din New York. Avea o inillime medie cam 1,75 m - 9i era

fiumos, intr-un fel foarte non$alant. Avea pirul gaten, de

culoarea nisipului, qi trupul zvelt. O pereche de ochelari cu

rame subliri, metalice, ii incadra ochii albagtri gi semnul

neobignuit de pe fald - un semn triunghiular din naqtere,

situat chiar sub ochiul lui stdng.

Race utca repede pe sc6ri, prin minte trecandu-i o mul-

lime de gAnduri - cursul s6u de diminealE despre lucrdrile

istoricului roman Titus Livius, amenda de luna trecuti pentru

parc:rre, pe care incd o avea de pldtit, 9i articolul pe care ilcitise in New York Times in dimineala aceea qi in care se

afirma cd, inhucdt 85 la sutd dintre persoane i;i alegeau

codurile PIN de la carduri in func1ie de datele importante,

cum ar h zilele de naqtere gi alte astfel de informalii, holilorcare le fiuau portofelele - 9i care aveau, astfel, la dispozilie

nu doar cardurile, ci gi cametele de conducere care conlin

data nasterii posesorului le era mai uqor si le spargi

24 MATTHEW REILLY

conturile bancare.,,La naiba, se g6ndi Race, trebuie sd-mischimb codul PIN."

Ajunse in capul scirilor gi intri repede pe coridor.Apoi se opri.Doi bdrbali steteau pe hol, in fala lui.Soldati.

$i erau qi in echipament complet de luptd aveau cA;ti,veste antiglont, pu$ti M-16, tot tacamul. Unul din ei stitea lajumdtatea coridorului, mai aproape de Race. Celdlalt seposlase mai incolo, pe hol. Statea feapen, in pozilie de drepli,in fala ugii biroului lui Race. Nimic nu putea fi mai nefirescdecdt soldalii intr-o universitate.

Ambii birbali luard imediat pozilie de drepfi c6nd ilvdzurd apirdnd in capul scirii. FdrI sd-gi dea seama de ce,in prezenla lor, Race se simfi deodatd inferior - ca gi cum arfi fost nevrednic, indkciplinqt. Se simfi prost in sacoul luisport de la Macy' s, cu blugi gi cravatd, cdrAndu_9i echipa_mentul pentru meciul de baseball de la prdnz intr-o geantd desport veche gi uzati, marca Nike.

Pe mesuri ce se apropia de primul soldat, Race il mdsurddin cap pAnd in picioare - vdzu pugca de asalt din mdinile lui,vizu bereta verde din diftind pe care o avea pe cap, pusd pe oparte, $i epoletul in formd de semilund, pe care scria,,FORTELE SPECIALE'.

- Bund. eu sunt William Race. Eu...

- E in regule, domnule profesor Race. Vd rugdm sdintrafi. VI atteapte.

Race merse in continuare pe coridor 9i ajunse la celde-al doilea soldat. Era mai inalt dec6t primul, mai solid. Defapt, era uriat, un munte de om - avea cel pulin 1,90 m _ cu ofigurn blajind Si aretoasd, cu pdrul inchis la culoare gicu nigte ochi mici 9i cdprui cdrora nu le scipa nimic. peecusonul pe care il avea pe buzunarul de la piept scria ,,VANLEWEN*. Cele trei trese pe care le avea pe guler indicaugradul de sergent.

TEMPLUL 25

Ochii lui Race alunecard spre pu$ca M-16 pe care o lineabdrbanrl. Avea o luneti laser PAC-4C de ultimd generalie

ata$ate pe teavd gi un lansator de grenade M-203 in partea

inferioarS. Armament serios.

Soldatul se dddu la o parte cu promptitudine, permildndu-ilui Race sd intre in propriul birou.

Dr. John Bemstein stdtea la biroul lui Race, pe un scaun

de piele cu spdtarul inalt, 9i pdrea cd se simte tare incon-fortabil. Bemstein era un barbat cu pdrul alb, in varstd de

cincizeci qi houd de ani, conducitorul Catedrei de Limbiantice de la Universitatea din New York; era g€ful lui Race.

rin inc6pere mai erau alti trei bdrbati.' Doi soldali gi un civil.

Cei doi soldali erau imbdcali 9i inarmafi cam la fel caaceia care pizeau afari - cu uniforme militare, cd$ti, pu$ti

M-16 cu lunete laser - 9i amdndoi pdreau se aibe o conditiefizice foarte bund. Unul din ei ardta putin mai in vdrstd decatceldlalt. l9i ginea casca in maniera oficiald. stranse inre cot $i

coaste, qi avea un pdr negru tuns scufi, care abia dacd iiajungea pe frunte. Lui Race, pdrul $aten de culoarea nisipuluiii intra mereu in ochi.

Cel de-al treilea necunoscut din camere, civilul, stitea pe

scaunul oaspetelui, in fafa lui Bemstein. Era un birbat solid,cu pieptul lat, imbdcat doar in pantaloni 9i cdmag6, fdrihaind. Avea nasul c6m qi nigte trdsdturi sumbre, in6spritede trecerea timpului $i de responsabilitili. Stdtea pe locullui cu siguranla calmd a unui om ciue e obilnuit sd i s€

dea ascultare.

Race avu impresia clari cd toatd lumea attepta in biroullui de ceva timp.

Ce il a$teptau pe el- Will, spuse John Bemstein, iegind de dupd birou $i dand

mana cu el. Bund diminea{a. lntri. Vreau sd-{i prezint pe

cineva. Profesorul William Race, colonelul Frank Nash.

Civilul cu pieptul lat intinse mena. Stanse cu putere.

26 MATTHEW REILLY

- in rezervi. imi pare bine sd vd cunosc, spuse el, mdsu-r6ndu-l pe Race din privid. Apoi ardti spre cei doi soldali.Dumnealor sunt cdpitanul Scott gi sergentul Cochrane dinGrupul Fo4elor Speciale al Armatei Statelor Unite.

- Beretele Verzi, ii gopti Bernstein lui Race, respectuos.

Bernstein i$i drese vocea.

Domlul colonel, adicd, vreau sA spun, domnul doctorNash este de la Biroul de Tehnologie Tacticd din cadrulAgentiei pentru Proiecte de Cercetare Avansati. A venit aicipentru cd are nevoie de ajutor.

Frank Nash ii inmdni lui Race legitimatia sa. Race vSzuo fotografie cu Nash, avdnd logotipul rogu DARPA deasupragi o mullime de numere 9i coduri alituri. Pe o laturd a

cardului se gisea o bandd magneticd. Sub fotografie erauscrise cuvintele ,,FRANCIS K. NASH, COL. ARMATASUA (REZ.)". Em un act de identitate destul de impre-sionant. Era limpede ca lumina zilei ci era vorba de opersoana impo anta.

,,Aha", se gdndi Race.

Mai auzise de DARPA 9i alti datd. Era divizia principaldde cercetare gi dezvoltare a Departamentului Apirdrii,agen,tia care inventase Alpanetul, precursorul internetului,destinat exclusiv armatei. DARPA era renumitd qi pentru cdparticipase la proiectul Have Blue in anii 1970, proiectulstrict secret al fo4elor aeriene, care dusese la construireaavionului de lupti F-l 17, invizibil pentru radar.

De fapt, adevdrul e cd Race qtia despre DARPA ceva maimult dec6t majoritatea oamenilor din simplul motiv cd fratelelui. vlartin. lucra acolo ca inginer proiecrant.

Practic, DARPA activa in parteneriat cu fiecare dintrecele trei ramuri ale structurii militare americane - armata,marina gi fo4ele aeriene - elabor6nd aplicalii militare detehnologie inalte, adecvate nevoilor fiecirei componente:tehnologie pentru avioane invizibile pentru fortele aeriene gi

veste antiglont ultrarezistente pentru armatd. Totu$i, statutulDARPA era de aSa naturd incdt realizirile sale deveneau

TEMPLUL 2'7

adeseori subiectul legendelor urbane. Se spunea, de pildn, cd

DARPA perfec{ionase de curdnd tehnologia J-7 miticulsistem de autopropulsare bazat pe un cadru de tip A, care

avea si inlocuiasce, in cele din urmI, paraiuta , dar acest

lucru nu fusese dovedit niciodatd-

Biroul de Tehrologie Tacticd era insa varful arsenalului

DARPA, cea mai prelioasi bijuterie a sa. Era diviziaresponsabild cu elaborarea proiectelor importante -armamentul strategic de risc mare, dar $i cu posibilitate de

ca$tig mare ..

Race se inheba de ce o lt avdnd nevoie Biroul de

Telnologie Tacticd al DARPA de ajutorul Catedrei de Limbiaritice de la Universitatea din New York.

- Aveli nevoie de ajutorul nostru? intrebi el, ridicend

privirea de qe legitimalia lui Nash.

- Ei bine, de fapt, am venit aici in mod special pentru

ajutorul dumneavo aslrd.

,,Ajutorul meu", se gdndi Race. Jinea cursuri de limbiantice in special latind clasici gi medievald , preddnd gi

pu,tind francezd, spanioli 9i germani din c6nd in c6nd.

Nu-i venea in minte nici un mod pentru care ar fi putut sA le

fie de folos celor de la DARPA.

- Despre ce fel de ajutor e vorba? intrebi el.

- Despre o traducere. Traducerea unui manuscris. Unmanuscris in latini, vechi de patru sute de ani.

- Un manuscris... spuse Race.

O astfel de cerintd nu era cu nimic iegitd. din comun. I se

cerea adeseori sd traduci manuscrise medievale. Totu$i, erd

ciudat sI i se ceari acest lucru in prezenta membdlor inar-mali ai unor trupe de comando.

- Domnule profesor Race, explici Nash, traducerea docu-

mentului in cauzi este o chestiune extrem de urgentd. De

fapt, documentul nici nu a ajuns incd in Statele Unite. E pe

drum chiar in momentul de fafa. Ceea ce vrem sd vA rugam

este se merge,ti la Newark sAl preluali 9i sal haduceli indrum spre destinatia noastr6.

28 MATTHEW REILLY

in drum? intrebd Race. Spre ce destinalie?

- Md tem ct nu vd pot spune acest lucru acum.Race tocmai se pregdtea sd comenteze cAnd, pe

neaqteptate, uga biroului se deschise gi mai intrd un membrual Beretelor Yerzi. CELra in spate un echipament radio 9i se

indrepti repede spre Nash, goptindu-i ceva la ureche. Raceauzi cuvintele: ,,... ni s-a ordonat sd ne mobilizdm".

Cdnd? intrebi Nash.

- Acum zece minute, domnule, ii rispunse soldatul inSoaptd.

Nash se uiti repede la ceas.

La naiba!Se intoarse spre Race.

Domnule profesor Race, nu avem prea mult timp ladispozilie, aga cd va trebui sd vd vorbesc pe gleau. E o mi-siune foarte importanti, care afecteazd putemic secudtateanalionala a Srarelor Unite. Dar e $j o misiune penrru cares-a ivit o oportunitate care va dura foarte pufrn- Trebuie sdac{iondm chiar acum. Dar pentru asta, am nevoie de untraducdtor. De un traducetor din latina medievald. Dedumneavoastrd.

Cdt de cur6nd trebuie sd incepem?

- O ma$ind ne a$teapte in fa(d chiar acum.Race inghili in sec.

- Nu qtiu ce si zic...Sim{ea cd toatd lumea e cu ochii pe el. Deodatd, incepu

sd devind neliniStit la gandul cd ar trebui sd cAlitoreascd spreo destina(ie necunoscutd, impreuni cu Frank Nash qi o echipdde Berete Verzi inarmate pind in dinfi. Simlea ci e luatprea repede.

- Nu poate se vA ajute Ed Devereux de la Harvard? spuseel. $tie latina medievald mult mai bine decat mine. Ar lucramai repede.

Nash replicd:

-N-am nevoie de cel mai bun gi nici nu am timp sd mergla Boston. Fratele dumneavoastra v-a menlionat. Ne-a spus

TEMPLUL 29

ca sunte{i bun Si locuili in New York gi, sincer si fiu, asta e

lot ce-mi trebuie. Am nevoie de cineva care sa fie aproape gi

care sa poate face treaba qcum,

Race iqi mugci buza.Nash continul:

- Veli avea o gardd de corp desemnatd sA vA protejeze pe

parcursul intregii misiuni. Vom ridica manuscrisul de la:.lewark in jumdtate de ord qi vom urca in avion la c6teva

minute dupd aceea. Daci totul merge bine, veqi fi terminat de

tradus documentul in momentul in care aterizdn. Nici mdcarnu va.fi nevoie sA coborali din avion. Iar dacd o ve{i face

to!u$i, veti avea o echipd de Berete Verzi care sd aibd grijd de

dumneavoastrd.Race se incruntd cdnd auzi asta.

Domnule profesor Race, nu veli fi singurul cadru

universitar care participi la aceastd misiune. Vor fi acolo gi

Walter Chambers de la Stanford, Gabriela Lopez de laPrinceton gi, de asemenea, Lauren O' Connor, de 1a...

,,Lauren O' Connor", se gdndi Race.

Nu mai auzise numele acesta de ani de zile.Race o cunoscuse pe Lauren in timpul facultd{ii, la USCr.

El str.rdiase limbi striine, iar ea se specializase in gtiinle fiziciteoreticd. Fuseserd impreuni, dar relalia se terminase prost.

Ultina dati cdnd ar.zise de ea, lucra la laboratoarele Livermore,in cadrul Departamentr.rlui de fizicd nucleard.

Race se uiti la Nash. Se intreba cam cAt gtia Frank Nash

despre relalia dintre Lauren gi el - se intreba dacl nu cumvapomenise numele ei intentionat.

Chestia era cd, daci Ihcuse asta, obfinuse efectul dorit.Dacd era ceva care sd o cafacterizeze pe Lauren, acel

lucru era inteligenla pmcticd. Nu s-ar fi implicat intr-omisiune ca asta dacd n-ar fi arut un rnotiv serios. Faptul cd ea

fusese deja de acord sd ia parte la aventura lui Nash ii conferiacesteia o credibilitate imediat5.

I Univ€rsity of Southem Califomia - Universitatea Califomia de Sud

30 MATTHEWREILLY

- Domnule profesor, veli fi recompensat cu generozitatepeDtru timpul dumneavoastrd.

- Nu asta e problema...

- $i fratele dumneavoastre face parte din echipa care seocupe de aceasti misiune, spuse Nash, surprinzdnduJ peRace. Nu ni se va aldtura, dar va lucra alituri de echipatehnicA in birourile noastre din Virginia.

,,Marty", se g6ndi Race. Nu-l mai vdzuse de mult - de ladivo4ul pdrinlilor lor, cu noui ani in urmd. Dar dacd era qiMarty implicat, atunci poate c6...

- Domnule profesor Race, imi pare riu, dar trebuie sdplecim. Trebuie sd plecem chiar acum. Am nevoie de unrispuns din partea dumneavoastrd.

- Will, interveni John Bemstein, ar putea fi o ocazieformidabili pentru universitate...

Race se incruntd la Bemstein, intrerupendu-l. Apoi i seadresd lui Nash:

- Ziceafi cd e o chestiune ce afecteazi siguranla nalionali?- Chiar a9a.

- $i nu-mi puteli spune unde vom merge.

- Nu inainte de a ne urca in avion. Dup6 aceea, v6 potspune totul.

,,$i voi avea gard.i de corp, se gdndi Race. De obicei, ainevoie de gardd de corp doar atunci cAnd cineva wea sdte ucidd."

in birou se lEcuse linigte.Race simtea ce toat6 lumea agteapti dspunsul lui. Nash.

Bemstein. Cei trei solda{i din Beretele Verzi.Oft6. Nu-i venea sd creadi ce avea sd spund.

- Bine, rosti el. Sunt de acord.

Race mergea repede de-a lungul coridorului, Unandu-sedupe Nash, imbricat tot cu sacou $i cravati.

Era o zi de iarni rece gi umedd in New york gi, intimp ce iqi vedeau de drum prin labirintul de coridoare,indreptandu-se spre poarta de la extremitatea vestici a

TEMPLUL 3I

Race zdri cu coada ochiului ploaia torenlialSafar6.

Cci doi soldati din Beretele Yerzi care fuseserd in birourergeau in fala lui 9i a lui Nash; ceilalfi doi - cei caret6tus€rd afard, pe coridor - urmau in spate. Toat5 lumea se

nigca foarte repede. Race se simlea de parcd ar fi fost dus de

u curent puternic.

- Am si apuc sI mi schimb in ceva mai pulin protocolar?il intrebd el pe Nash.

i9i luasd cu el $i geanta de sport in care avea un rAndde haihe.

t - S-ar putea, in avion, ii spuse Nash in timp ce mergeau.Bun, acum ascultafi-ma cu atenfie. il vedeli pe tdnErul dinspatele dumndavoastrd? E sergentul Leo van Lewsn. El va figarda dumreavoashi de corp de acum inainte.

Race se uiti in spate din mers $i il vdzu pe membrulBeretelor Verzi, cel solid, pe care il intahise mai devreme.Van Lewetr. Sergentul dddu scurt din cap in semn de incu-viinfare, in timp ce ochii lui scrutau toatd suprafatacoridorului din jurul lor.

Nash continu':De acum inainte sunteti o persoand foarte importante,

ceea ce vd transformd intr-o linte. Oriunde vd ducefi, ya

trebui sd meargd qi el. Uitafi. Luali asta.

Nash ii didu lui Race un receptor minuscul gi un micro-fon alcituit dintr-un fir pe care si qi-l infe$oare pe dupd g6t.Race nu mai vdzuse aga ceva decat la televizor, in reportajedespre uniti,tile SWATI. Microfonul se lega in jurul gdtuluiqi iffegistra vibraliile de la nivelul laringelui.

Si vi-l punefi imediat ce vd urcali in magind, ii reco-mandd Nash. E activat de voce, aga ci nu va trebui decat sd

vorbiti, iar noi vi vom a\zi. Dacd aveli probleme, trebuie

I Special Weapons And Tactics - rmitate specializate a poliliei americane,antrenati pentru efechrarea operafiunilor periculoase (n.tr.)