II. Sesiunea 1 – Episodul 1: Vestea - misaccess.psi.orgmisaccess.psi.org/bcc_catalog/web/files/FacilitationGuide2.pdf · Sexuala si PSI. Initiativa pentru Sanatatea Familiei din

6

II. Sesiunea 1 – Episodul 1: Vestea Timp necesar: 70 minute Materiale necesare: caseta VHS Temele cheie care vor fi acoperite:

� Sarcina nedorita; � Metode traditionale de contraceptie; � Dreptul la serviicii de sanatate de calitate; � Menopauza – simptome si metode de ameliorare a simptomelor.

Obiective: La sfarsitul acestei sesiuni participantele:

• Vor sti care sunt metodele contraceptive;

• Vor sti dezavantajele metodelor traditionale de contraceptie;

• Vor afla care sunt consecintele unei sarcini nedorite;

• Vor sti care sunt servciile de sanatate la care au dreptul;

• Vor cunoaste simptomele manifestarilor menopauzei si metodele de ameliorare a lor.

Etapa 1: Warm–up Timp necesar: 10 min.

Activitatea 1: Ice breaker Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.

Descriere activitate Sugestie de prezentare

Aceasta activitate este menita sa sparga gheata, sa ofere facilitatoarei si participantelor sansa de a se cunoaste reciproc si de a se familiariza cu grupul. In acelasi timp faciliteaza crearea unei atmosfere deschise si familiare. Iata trei variante de warm-up: � Facilitatoarea le imparte pe participante in perechi, apoi le roaga pe fiecare ca timp de 2

minute sa se prezinte una alteia si sa incerce sa afle cateva lucruri despre perechile lor. Dupa doua minute, pe rand fiecare participanta o prezinta in fata grupului pe cea cu care a facut pereche.

Facilitatoarea: Buna ziua, ma numesc …..si sunt aici pentru a va prezenta un film. Dar pentru inceput haideti sa jucam un joculet ca sa ne cunoastem mai bine. Haideti sa ne impartim in perechi si sa incercam, timp de 2 minute sa aflam cit mai multe lucruri una despre cealalta. …

7

� Facilitatoarea le roaga pe participante sa se prezinte, sa spuna cum se numesc si apoi

sa spuna un cuvant care incepe cu initiala numelor lor, cuvant ce le descrie intr-un fel sau in altul.

� Facilitatoarea le invita pe participante sa se prezinte pe rand. Fiecare participanta trebuie

sa isi spuna numele si apoi o scurta intamplare amuzanta pentrecuta in trecutul apropriat (saptamana asta, weekendul trecut, saptamana trecuta, etc)

Facilitatoarea: Acum fiecare trebuie sa prezinte grupului pe cealalta partenera. Facilitatoarea: Buna ziua, ma numesc….si sunt aici pentru a va prezenta un film. Dar pentru inceput haideti sa jucam un joc ca sa ne cunoastem mai bine. Haideti sa ne spunem pe rind numele si apoi un cuvint care incepe cu initiala numelui. De exemplu, eu ma numesc Claudia. Si zic Claudia construieste… Asta inseamna ca imi place sa fac lucruri in care las ceva palpabil in urma care sa ii ajute pe oameni si in acelasi timp sa dureze exact ca o constructie… Facilitatoarea: Buna ziua, ma numesc….si sunt aici pentru a va prezenta un film. Dar pentru inceput haideti sa jucam un joculet ca sa ne cunoastem mai bine. Fiecare trebuie sa-si spuna numele si apoi sa povesteasca o scurta intimplare amuzanta care i s-a intamplat ieri sau saptamana sau luna trecuta). Incep eu…

Activitatea 2: Reguli de grup Grup tinta: Toate Timp necesar: 3 min.

Descriere activitate Sugestie de prezentare Mesaje cheie

Aceasta activitate este menita sa stabileasca un set de reguli de baza ce vor trebui respectate de catre toate participantele la discutiile de grup. Participantelor trebuie sa li se spuna ca orice activitate de grup are nevoie de niste reguli pentru a se desfasura in mod corespunzator, de aceea este necesar ca intregul grup sa propuna si sa respcte un set de reguli elementare. Facilitatoarea va incerca sa scoata de la participante un set de reguli ce pot facilita o discutie normala

Facilitatoarea: Orice grup, ca sa functioneze normal, are nevoie sa-si stabileasca niste reguli pe care sa le respecte. Voi ce reguli ati dori sa respectam cat suntem impreuna? Participantele: …. Facilitatoare va trebui sa intervina si sa le ghideze pe participante pana compteteaza lista cu toate regulile de pe coloana 3.

� Necesitatea unor reguli de grup si a respectarii

acestora � Reguli de grup:

o nu exista pareri bune si pareri proaste, fiecare spune ce gandeste si apoi discutam toate parerile in grup

o sa se respecte reciproc o sa nu se intrerupa o sa vorbeasca pe rand o sa nu se fumeze o sa inchida telefoanele mobile

8

Activitatea 3: Scurta introducere a proiectului Grup tinta: Toate Timp necesar: 2 min.


Aceasta activitate presupune o scurta prezentare a proiectului de catre facilitatoare. Facilitatoarea va trebui sa se prezinte din nou, sa spuna pentru ce organzatie lucreaza, cu ce se ocupa organizatia respectiva (sa dea exemple concrete de activitati). Apoi se vor prezenta cateva informatii generale despre proiectul “Femei adevarate”, explicand participantelor de ce este el necesar, care sunt obiectivele lui si cum se desfasoara. Facilitatoarea va trebui sa permita participantelor sa puna intrebari si sa raspunda acestora.

Facilitatoarea: Acum dupa ce ne-am cunoscut putin mai bine haideti sa va dau mai multe detalii despre rolul meu aici. Dupa cum v-am zis am venit sa va prezint un mini-serial de sase episoade. Acest mini-serial a fost creat in cadrul unui program care se numeste Initiativa pentru Sanatatea Familiei din Romania. Proiectul este finantat de Agentia Internationala pentru Dezvoltare a Statelor Unite (USAID) prin JSI Research and Training Institute si are ca partenei Ministerul Sanatatii, Societatea pentru Educatie Contraceptiva si Sexuala si PSI. Initiativa pentru Sanatatea Familiei din Romania urmareste sa imbunatateasca sanatatea familiilor din tara noastra in special a mamei si copilului acolo unde este mai mare nevoie de acest ajutor. La finalul intilnirilor noastre, care vor fi 5-6 la numar, dorim ca dvs. sa fiti mai bine informate si sa puteti sa luati cele mai bune decizii privind sanatatea voastra, in primul rand, a copiilor si a familiilor dvs. Filmul este despre femei ca noi si despre problemele noastre. Noi spunem ca toate femeile care participa in acest proiect inclusiv dvs. sunt Femei Adevarate pentru ca doresc sa afle mai multe si sa isi protejeze sanatatea lor si a famillilor lor. De aceea si filmul se numeste Femei Adevarate. Sa urmarim primul episod:

Etapa 2: Vizionare Episod 1 Timp necesar: 20 min.

Etapa 3: Prezentare Interactiva Timp necesar: 25 min.

Activitatea 4: Warm up Grup tinta: Toate Timp necesar: 3 min.


Scopul acestui warm-up este de a creste tonusul participantelor si de a crea o introducere in discutiile ce vor urma. In momentul in care vizionarea episodului a luat sfirsit facilitatoarea va incerca sa ia pulsul grupului intrebind participantele daca le-a placut filmul si ce anume le-a placut. Facilitatoarea le va ruga pe participante sa povesteasca pe scurt intimplarile prin care au trecut personajele in episodul pe care tocmai l-au vizionat. Facilitatoarea poate opta pentru a gasi o voluntara intre participante care sa povesteasca episodul, sau pentru o discutie care sa implice tot grupul, ultima varianta fiind preferabila.

Facilitatoarea: Ei, ce ziceti? Cum a fost filmul? V-a placut? Participantele: … Facilitatoarea: Ce v-a placut? Participantele:… Facilitatoarea: Poate cineva sa povesteasca despre ce a fost vorba in film? Cine vrea sa povesteasca? / Haideti sa vedem despre ce e vorba in film. Dar va rog sa vorbiti pe rind.

9

Activitatea 5: Sarcina nedorita si metodele contraceptive traditionale Grup tinta: Mariana, Luana, Adela Timp necesar: 10 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema sarcinii nedorite si a metodelor traditionale de contraceptie. Facilitatoare va urmari sa discute in jurul personajului Mariana. Va face o descriere sumara a persoanjului impreuna cu participantele dupa care va incerca sa identifice impreuna cu ele care este problema majora a Marianei prezentata in acest episod, ajungand astfel la o discutie despre sarcinile nedorite. In acest moment facilitatoarea va incerca sa descopere impreuna cu participantele care sunt riscurile sarcinilor nedorite. Ca pas urmator facilitatoare va ghida discutia spre metodele contraceptive. Va trece in revista principalele metode contraceptive oprindu-se asupra celor traditionale / naturale. In final faciltatoarea va trece inrevista impreuna cu participantele care sunt dezavantajele metodelor traditionale.

Facilitatoare: Ati spus despre Mariana… Citi ani credeti ca are? Participante/ facilitatoare: In jur de 35-40 de ani Facilitatoare: Am vazut deja ca este casatorita, si are doua fete adolescente, probabil la liceu amandoua… Dar ce se intampla cu Mariana in acest episod. Ce descopera ea? Participante/ facilitatoare: Ca este gravida/insarcinata. Facilitatoare: Din cate v-ati putut voi da seama din episodul asta, ea si-a dorit sarcina respectiva? Participante: Nu… Facilitatoare: Deci ea nu dorea sarcina. Ce se intampla cand o femeie nu isi doreste sarcina? Participante / Facilitatoare: Face un avort…. Copilul se naste dar ea nu il doreste si il abandoneaza. Sau poate il tine dar nu si-l doreste si atunci copilul va suferi va fi abuzat fizic (batai ) afectandu-l si psihic… Facilitatoare: Ce a facut Mariana ca sa evite aceasta situatie? Participante/ facilitatoare: A folosit metoda calendarului. Facilitatoare: Asta e o metoda contraceptiva. Ce alte metode contraceptive mai stiti? Participante… Daca participantele nu le mentioneaza facilitatoarea va urmari sa acopere toate metodele contraceptive si sa le imparta in moderne si traditionale. Facilitatoarea: Dupa cum ati vazut Mariana a patit-o pentru ca metoda calendarului nu este buna / eficienta intotdeauna. Se poate intampla ca si in perioada sigura femeia sa aiba ovule fertile care sa se transforme in sarcini nedorite. La fel si retragerea / prosopelul nu este o metoda eficienta intotdeauna pentru ca barbatul poate elimina spermatozoizi / samanta si inainte de a ejacula / a-si da drumul.

• Desi de cele mai multe ori nu este asa, uneori, o sarcina nedorita se poate sfirsi prin: o avort provocat o nasterea copilului urmata de abandonarea

acestuia o abuzarea fizica si psihica a copilului

• Evitarea unei sarcini nedorite se face prin folosirea metodelor contraceptive

• Metodele traditionale cel mai folosite sunt coitul intrerupt (retragerea, fereala, prosopelul) si metoda calendarului

• Dezavantajul major al metodelor contraceptive traditionale: eficacitatea scazuta

• Metode contraceptive moderne: o Prezervativul masculin o Contraceptive orale o Diafragma o Spermicidele o Steriletul o Legarea trompelor o Vasectomia o Contraceptive injectabile o Contraceptia postpartum – metoda amenoreei de

lactatie.

10

Activitatea 6: Dreptul la servicii de sanatate Grup tinta: toate Timp necesar: 7 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema dreptului la servicii de sanatate. Facilitatoarea va continua discutia despre Mariana si despre problema ei. Va face referire la discutia dintre aceasta si prietena ei, Claudia, care o sfatuieste sa mearga la doctor. Din acest moment, facilitatoarea va explica dreptul pe care il are fiecare cetatean la servicii de sanatate.

Facilitatoare: La un momenta dat Mariana se gandeste la avort. Va aduceti aminte discutia cu vecina ei, Claudia? Ce ii zice Claudia, medic de meserie, Marianei? Participante/ facilitatoare: Sa tina copilul / sa mearga la doctor… Facilitatoare: De ce? Facilitatoare/participante: Pentru ca Mariana are niste drepturi care o pot ajuta si in timpul sarcinii si dupa aceea. Voi stiti care sunt aceste drepturi? Participante:… Facilitatoarea completeaza si recapituleaza: Mariana, ca si oricare dintre noi, are dreptul la servicii de sanatate: � sa aiba un medic de familie; � sa isi schimbe medicul de familie daca nu este

multumita de el; � sa aiba acces gratuit la servcii de sanatate; � teste specifice gratuite (mamografia dupa 35 de ani o

data pe an, Pananicolau o data pe an indiferent de varsta);

Mai mult femeia gravida are drepturi suplimentare: � suplimente si vitamine zilnice gratuite; � analize si consultatii periodice gratuite.

• Toti cetatenii romini au dreptul (si datoria) de a fi inscrisi in sistemul de asigurari de sanatate si de a avea un medic de familie

• In cazul in care o persoana nu este multumita de atitudinea si/sau de calitatea serviciilor medicale primite de la medicul sau de familie are dreptul de a se muta la un alt medic de familie

• Medicul de familie are obligatia de a consulta persoanele inscrise pe lista sa de pacienti fara a cere nici un fel de compensatie materiala de la acestea, precum si obligatia de a-i informa despre analizele si testele de care beneficiaza in mod gratuit

• La anumite intervale de timp, pacientele au dreptul la teste specifice gratuite (test Papanicolau, mamografie)

• Gravida are datoria de a se adresa medicului de familie pentru a fi luata in evidenta

• Gravida are dreptul la suplimente minerale si vitaminice gratuite precum si la analize si consultatii periodice deasemenea gratuite

Activitatea 7: Menopauza - simptome si metode de ameliorare Grup tinta: Mariana, tanti Coca Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema menopauzei, simptome si metode de ameliorare a lor. Facilitatoarea va ghida discutia catre personajul tanti Coca, urmarind sa afle de la participante care este problema ei si descrierea starilor amintite in episod. Va explica apoi ca

Facilitatoare: Ce se intampla cu tanti Coca? Participante/ facilitatoare: Are bufeuri, nu poate dormi noaptea, dureri de cap … Facilitatoarea explica: Are aceste lucruri pentru ca e la menopauza. Ele se numesc simptome ale menopauzei. Simptomele / semnele menopauzei sunt asadar: bufeurile

• Menopauza nu este o boala ci o etapa normala in viata unei femei

• Se poate instala mai devreme sau mai tirziu, dar in marea majoritate a cazurilor dupa virsta de 45 de ani

• Semnul evident al intrarii in perioada de menopauza este disparitia singerarii menstruale

11

acelea sunt simptome ale menopauzei si ca exista solutii de ameliorare a lor.

(adica valuri de caldura cu transpiartie, mai ales noaptea), dureri de cap, ameteli, insomnie, tristete, nervozitate, dureri de articulatii ca la reumatism, cresterea in greutate. Facilitatoare: Acum voi ce stiti menopauza e o boala sau e o perioada normala? Participante:… Facilitatoarea: Menopauza este o etapa normala in viata unei femei asa cum este si prima menstruatie de exemplu. Si ca sa o suportam mai usor putem face cateva lucruri foarte simple: � Sa mancam multe fructe si legume; � Sa renuntam la tigari � Sa renuntam la alcool sau macar sa il reducem; � Sa facem cat mai multa miscare in aer liber.

• Simptomele menopauzei: bufeuri (valuri de caldura insotite de transpiratii abundente, mai ales in timpul noptii), dureri de cap, ameteli, insomnie, tristete, nervozitate, dureri articulare difuze, dureri musculare, cresterea in greutate

• Metode de ameliorare a simptomelor: dieta bogata in fructe si legume proaspete, renuntatul la fumat, renuntarea la consumul de alcool sau macar reducerea acestuia, cit mai multa miscare in aer liber

Etapa 4: Activitati practice Timp necesar: 10 min.

Activitatea 8: Activitate practica Grup tinta: Toate Timp necesar: 10 min.


Role play: Discutie intre o femeie cu sarcina nedorita si prietena ei cea mai buna. Scopul acestei activitati este acela de a da sansa participantelor de a recapitula si folosi noile informatii invatate in aceasta sesiune. Pornind de la situatia din film in care Mariana ii marturiseste prietenei sale Claudia faptul ca are o sarcina nedorita, facilitatoarea le va invita pe participante sa faca un joc de roluri demonstrativ in care una din participante sa joace rolul unei femei care tocmai a descoperit ca a ramas insarcinata in ciuda faptului ca nu isi dorea o noua sarcina si prietena ei cea mai buna care trebuie sa ii ofere sfaturi despre ce trebuie facut in aceasta situatie. Demonstrativ, facilitatoarea poate juca ea rolul femeii cu o sarcina nedorita. Dupa incheierea simularii, facilitatoarea impreuna cu participantele vor face o scurta evaluare oferind si alte sugestii despre ce sfaturi ar trebui oferite si in ce maniera.

Facilitatoarea: Vom face acum un joculet. Vom juca roluri ca in film. Una dintre voi va trebui sa fie o femeie care tocmai a descoperit ca a ramas insarcinata. Exact ca Mariana. Ea merge la prietena ei cea mai buna sa se sfatuiasca. Prietena ei cea mai buna tocmai vine de la sesiunea noastra si poate sa ii dea cateva sfaturi. Cine se ofera voluntara pentru femeia insarcinata si cine pentru prietena ei?

12

Etapa 5: Concluzii si incheiere Timp necesar: 5 min.

Activitatea 9: Concluzii si incheiere Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.


Aceasta ultima activitate are ca scop recapitularea principalelor lucruri discutate in cursul acestei intalniri si sublinierea relevantei pe care aceste informatii o au pentru participante. Facilitatoarea poate opta intre doua modalitati diferite de a face aceatsa recapitulare: � facilitatoarea o roaga pe fiecare participanta in parte sa se gandeasca si sa spuna unul

din lucrurile discutate in decurul intalnirii: acela care ei personal i se pare cel mai important, cel mai relevant pentru ea, cel mai util.

� Tot grupul identifica trei lucruri importante si utile pentru toata lumea

Facilitatoarea: In incheiere, as vrea ca fiecare dintre voi sa se gandeasca si sa spuna grupului cel mai important, cel mai util lucru pe care l-a retinut din discutia de azi.

13

III. Sesiunea 2 – Episodul 2: Propunerea Timp necesar: 80 minute Materiale necesare: caseta VHS Temele cheie care vor fi acoperite:

� Igiena din timpul menstruatiei; � Comunicarea mama-fiica; � Surse de informare credibile; � Contraceptia de urgenta; � Mituri despre pilula contraceptiva; � Riscurile avortului.


• Vor sti reguli de igiena din timpul menstruatiei;

• Vor fi capabile sa comunice cu fiicele lor despre prima menstrutie si pubertate;

• Vor afla ca trebuie sa se bazeze pe surse de informare credibile;

• Vor afla ce este, cine si cum poate folosi contraceptia de urgenta;

• Vor sti sa identifice si sa comabta conceptiile gresite despre pilulele contraceptive;

• Vor intelege riscurile avortului si faptul ca avortul nu este o metoda de contraceptie.

Etapa 1: Warm-up Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.

Activitatea 1: Warm Up 1 Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate are ca scop crearea unei atmosfere propice discutiilor. In cazul in care exista noi participante care nu au fost prezente la prima intalnire, facilitatoarea va repeta exercitiul de prezentare din intalnirea anterioara. Facilitatoarea va aminti si regulile pe care grupul si le-a stabilit in intalnirea anterioara.

Exercitiu de prezentare daca sunt participante noi. Facilitatoarea: Dupa cum probabil va mai amintiti de la episodul trecut, noi am stabilit impreuna niste reguli pe care sa le respectam cu toate pentru a ne face intalnirea mai placuta. Haideti sa ne reamintim impreuna acelel reguli.

14

Apoi facilitatoarea le va invita pe participante sa isi reaminteasca intamplarile din primul episod. In cazul in care o participanta se ofera voluntara, facilitatoarea o poate ruga sa povesteasca episodul 1 al serialului. De indata ce si-au amintit primul episod, facilitatoarea le va ruga pe participante sa isi aminteasca cateva din cele mai importanate lucruri discutate in intalnirea anterioara. Facilitatoarea va completa ce spun particiantele cu mesajele cheie de la temele episodului anterior.

Facilitatoarea: Buna ziua! Haideti sa vedem despre ce a fost vorba in episodul trecut. Ni-l poate povesti cineva? O participanta voluntara povesteste episodul trecut. Facilitatoarea: Haideti sa ne amintim acum care sunt cele mai importante si utile lucruri pe care le-am discutat dupa episodul de data trecuta. Participante:…. Facilitatoare (in completare cu punctele cheie de la temele principale ale episodului trecut):

• Ca o sarcina nedorita poate sa duca la un avort, la un abandon sau la un copil traumatizat psihic si fizic

• Ca poti ramane insarcinata destul de usor daca folosesti metoda calendarului sau prosopelul / coitul intrerupt / retragerea

• Ca orice femeie gravida are anumite drepturi cum ar fi: medic de familie, accesul gratuit la servicii, teste gratuite, suplimente si vitamine zilnice gratuite.

• Ca menopauza se manifesta prin: bufeuri, probleme cu somnul, dureri de cap irascibilitate si altele, dar ca aceste manifestari pot fi suportate mai usor sau usurate de o alimentatie cu multe fructe si legume, de multa miscare in aer liber si de renuntarea la tigari si alcool.

Haideti sa vedem si episodul doi acum si mai vorbim dupa aceea.

Etapa 2: Vizionare episod 2 Grup tinta: Toate Timp necesar: 20 min.

Etapa 3: Prezentare interactiva Timp necesar: 40 min.

Activitatea 2: Warm up 2 Grup tinta: Toate Timp necesar: 2 min.


Scopul acestui warm-up este de a creste tonusul participantelor si de a crea o introducere in discutiile ce vor urma. In momentul in care vizionarea episodului a luat sfirsit facilitatoarea va incerca sa ia pulsul grupului intrebind participantele daca le-a placut filmul si ce anume le-a placut. Facilitatoarea le va ruga pe participante sa povesteasca pe scurt intimplarile prin care au trecut personajele in episodul pe care tocmai l-au vizionat. Facilitatoarea poate opta pentru


15

a gasi o voluntara intre participante care sa povesteasca episodul, sau pentru o discutie care sa implice tot grupul, ultima varianta fiind preferabila.

Activitatea 3: Igiena din timpul menstruatiei Grup tinta: Adela, Luana Timp necesar: 3 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema igienei din timpul menstruatiei. Facilitatoarea va incepe discutia pornind de la ce face fata cea mica si cum reactioneaza ea la prima menstrutie.

Facilitatoare: Ce face la baie fata cea mica? De ce? Participante/ facilitatoare: Isi spala chilotii de singe. Are prima menstrutie. Facilitatoarea: Ce se intimpla la menstruatie? Participante: Ai stare proasta. Sangerezi. Etc…. Facilitatoarea: Ce o sfatuieste Mariana pe Adela sa faca ca sa-si pastreze igiena in timpul menstruatiei? Participante/ Facilitatoare:

• Sa se spele cu apa si sapun de cateva ori pe zi – asta nu dauneaza in nici un fel sanatatii

• Sa foloseasca tampoane sau absorbante

• Sa poarte cu ea cateva tampoane / absorbante

• Spalatul cu apa si sapun de citeva ori pe zi

• Folosirea tampoanelor absorbante

• In timpul singerarii menstruale, orice fata/femeie trebuie sa aiba in geanta/poseta citeva tampoane absorbante

• Spalatul cu apa si sapun in timpul singerarii menstruale nu este daunator sanatatii

Activitatea 4: Comunicarea mama-fiica Grup tinta: Adela, Luana, Mariana Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa prezinte importanta comunicarii dintre mama si fiica. Facilitatoarea va orienta discutia catre problema de comunicare dintre mama si fiica cea mica privind prima menstruatie. Facilitatoarea va incerca sa atace principalele bariere de comunicare mama-fiica si sa ofere participantelor un ghid de discutie intre mame si fiice pe teme de sexualitate. Facilitatoarea va intreba de ce cred participantele ca mamele au o problema sa discute cu fiicele lor despre menstruatie.

Facilitatoarea: Am vazut in episodul anterior si in acest episod ca exista o problema de comunicare intre Mariana si Adela, fiica cea mica, pe tema primei menstruatii. Haideti sa discutam putin despre acest subiect. Voi ce spuneti, e bine ca mama sa discute cu fiica despre probleme privind menstruatia? Participante: Da… Facilitatoarea: Dar cu toate acestea foarte putine mame fac acest lucru. De ce credeti ca mamele nu vorbesc cu fiicele lor despre asta. Participantele:

• Pentru ca le e rusine

• Pentru ca nici mamele lor nu au vorbit cu ele despre asta

• In mod normal comunicarea trebuie sa porneasca de la mama

• Ciclul menstrual este ceva absolut normal, despre care nu trebuie sa ne fie rusine sa vorbim

• Toate femeile au trecut prin aceasta experienta

• Discutarea din timp a acestei probleme duce la evitarea multor neplaceri si de fapt duce la imbunatatirea comunicarii si a relatiilor intre mama si fiica

• Este preferabil ca discutia sa aiba loc ”intre patru ochi”

16

Facilitatoarea va intreba participantele despre cine ar trebui sa initieze discutia si in ce conditii. De asemenea va indica de cum ar trebui sa se desfasoare discutia si ce sa contina.

• Pentru ca nu stiu cum sa puna problema

• Pentru ca au o relatie proasta cu fiica lor

• Etc. Facilitatoarea: Bun dar voi ati vazut ce panicata era Adela si cum credea ea ca s-a imbolnavit… Si va intreb daca vreunul din motivele de mai sus este mai important decat ca fiica sa stie ce i se intampla si sa nu creada ca s-a imbolnavit sau ca va muri pentru ca sangereaza? Participante: Sigur ca nu. Facilitatoare: Hai sa vedem cum sa discutam cu fetele noastre despre menstruatie si de ce nu si despre alte subiecte legate de sexualitate. In primul rand va intreb cine trebuie sa deschida discutia. Participante: Mama. Facilitatoare: Cand ar trebui sa vorbeasca mama cu fiica? Participante / Facilitatoare: Cand are cam 10 ani pentru ca in prezent prima menstruatie poate sa apara chiar si la 10 ani. Facilitatoare: Cine mai trebuie sa fie de fata cand cele doua discuta despre acest lucru. Participante / Facilitatoare: NIMENI Facilitatoare: Ce ar trebui sa ii spuna mama fiicei? Participante / Facilitatoare: � Ca la o anumita varsta urmeaza sa inceapa sa

sangereze in zona genitala si ca acel lucru se numeste menstruatie;

� Menstruatia nu este o boala, ci un lucru normal care se intampla in viata oricarei femei;

� Menstruatia poate avea ca efect asupra corpului diverse manifestari cum ar fi dureri de burta sau de cap si o stare generala proasta;

� Mama trebuie sa ii explice fiicei si principalele reguli de igiena pe care fiica trebuie sa le urmeze in timpul menstruatiei.

17

Activitatea 5: Surse de informare credibile Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa prezinte tema surselor de informare credibile. Facilitatoarea va orienta discutia catre brosura pe care o da Mariana Adelei si va incerca sa identifice impreuna cu participantele alte surse de informare credibile.

Facilitatoarea: Ce-i da Mariana Adelei? Participante: Brosura pe care am primit-o si noi Facilitatoarea: Da. Pentru ca brosura este o sursa de incredere. Mama trebuie sa o sfatuiasca sa se informeze din surse credibile. Hai sa vedem care ar fi aceste surse credibile de informare? Facilitatoare / Participante: � Medicul de familie / planificare familiala / ginecolog � Asistenta medicala � Articolele din reviste medicale si reviste serioase in

care se prezinta sursele de informare ale ziaristului Facilitatoare: Despre sfaturile prietenelor si vecinelor ce parere aveti? Pot fi bune, insa nu intotdeauna. De cele mai multe ori se bazeaza pe experiente personale care nu se aplica intotdeauna si in cazul nostru.

• Cele mai bune surse de informare sunt medicul de familie, cel de planificare familiala sau asistenta medicala

• Articolele din revistele (serioase) pentru femei au la baza informatii medicale verificate

• Sfaturile venite de la prietene sau vecine au de cele mai multe ori la baza experienta proprie care nu intotdeauna se poate aplica si in cazul altora

Activitatea 6: Contraceptia de urgenta Grup tinta: Toate Timp necesar: 10 min.


Aceasta activitate urmareste sa prezinte tema contraceptiei de urgenta. Facilitatoarea va orienta discutia catre personajul Cristina si va incerca sa afle de la participante mai multe amanunte despre ea ( citi ani are, ce fel de relatie are, etc) si relatia ei. Apoi va orienta discutia catre metodele de contraceptie moderne. Mai intii, va incerca sa afle de la participante daca ele cunosc metode contraceptive si apoi le va explica pe rind.

Facilitatoare: Ce povesteste Cristina, colega mai tanara a Marianei? Participante/ Facilitatoare: Cum a facut sex cu prietenul ei si nu a folosit prezervativ. Facilitatoare: Ce pericol poate exista? Participante/ Facilitatoare: Sa ramina gravida sau sa ia de la el o boala cu transmitere sexuala. Facilitatoare: Ce zice ea ca face ca sa nu ramana gravida? Participante/ Facilitatoare: Pilula de a doua zi / pilula de urgenta. Facilitatoare explica contraceptia de urgenta. Facilitatoare: Ce planuri are Cristina mai departe? Participante/ Facilitatoare: Vrea sa ia anticonceptionale.

• Este o metoda contraceptiva moderna

• Se foloseste doar in cazuri “de urgenta” – ruperea prezervativului, contact sexual neprotejat in perioada fertila, contact sexual neprotejat intr-o perioada incerta

• In cazul folosirii contraceptivelor orale speciale administrarea lor se face in primele 48-72 de ore dupa contactul sexual neprotejat

• Daca se foloseste steriletul, acesta trebuie montat in primele de 4-5 zile de la contactul sexual neprotejat

• Steriletul odata introdus poate fi mentinut ca o metoda contraceptiva de durata

• Contraceptivele orale de urgenta au un continut mult mai ridicat de hormoni si de aceea folosirea frecventa

18

Facilitatoare: haideti sa ne amintim de la intalnirea noastra de ieri care sunt metodele de contraceptie moderne. Participante / Facilitatoare:

• Prezervativul masculin

• Contraceptivele orale

• Diafragma

• Spermicidele

• Steriletul

• Legarea trompelor

• Vasectomia

• Contraceptive injectabile

• Contraceptia postpartum – metoda amenoreei de lactatie.

Facilitatoare: care din aceste metode o pot proteja pe Cristina si de sarcinile nedorite si de infectiile cu transmitere sexuala? Participante / Facilitatoare: Prezervativul. Este singura metoda contraceptiva care poate proteja si impotriva infectiilor cu transmitere sexuala si impotriva sarcinilor nedorite. Facilitatoare: ce ar fi trebuit sa faca Cristina ca sa fie sigura ca e ok dupa ce a facut sex fara sa se protejeze? Participante / Facilitatoare: ar fi trebuit sa mearga la un spital la dermatologie sa se testeze impotriva infectiilor cu transmitere sexuala.

(de mai mult de 2 – 3 ori pe an) a acestei metode este total contraindicata

Activitatea 7: Mituri despre pilula contraceptiva Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema miturilor despre pilula contraceptiva. Facilitatoarea va porni de la discutia dintre tanti Coca si Cristina cu privire la efectele pilulei contraceptive. Facilitatoarea va incerca sa identifice impreuna cu

Facilitatoare: Ce zice tanti Coca ca a auzit pe la vecinele ei despre pilulele contraceptive? Participante/ Facilitatoare: Ca te ingrasi… Facilitatoarea: Cum zice si Cristina acesta este de fapt, o idee preconceputa.

• De fapt pilulele nu ingrasa, insa in primele 2-3 luni de

• Nu te ingrasi daca folosesti contraceptive orale. In primele 2-3 luni de folosire ele pot duce la cresterea poftei de mincare dar daca continuam sa mincam ca si inainte de a incepe sa luam pilule nu avem cum sa ne ingrasam. Tot la inceputul folosirii pilulelor poate sa apara o crestere in greutate datorita retentiei de apa,

19

participantele alte mituri legate de contraceptive pe care le va explica.

folosire ele pot duce la cresterea poftei de mincare dar daca continuam sa mincam ca si inainte de a incepe sa luam pilule nu avem cum sa ne ingrasam. Tot la inceputul folosirii pilulelor poate sa apara o crestere in greutate datorita retentiei de apa, dar acest neajuns dispare dupa 1-2 luni

• Folosirea contraceptivelor orale nu duce la aparitia parului pe fata. Din contra, datorita continutului de hormoni feminini combat acneea (cosurile) curatind tenul si facindu-l mai frumos

• Un lucru care pe care foarte putine femei il cunosc folosirea contraceptivelor orale scade riscul aparitiei cancerelor ovariane si uterine.

dar acest neajuns dispare dupa 1-2 luni

• Folosirea contraceptivelor orale nu duce la aparitia parului pe fata. Din contra, datorita continutului de hormoni feminini ele combat acneea (cosurile) curatind tenul si facindul mai frumos

• Folosirea contraceptivelor orale scade riscul aparitiei cancerului ovarian si a celui de endometru

Activitatea 8: Riscurile avortului Grup tinta: Toate Timp necesar: 10 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema riscurilor avortului si faptul ca avortul nu este o metoda contraceptiva adica nu e o cale pentru a preveni sarcinile nedorite. Facilitatoarea va porni discutia de la personajul Coca, de la numarul avorturilor pe care le-a facut si de la consecintele avorturilor asupra ei. Facilitatoarea va enumera toate riscurile avortului impreuna cu participantele.

Facilitatoarea: Cand vorbesc de sarcini, ce le spune Coca colegelor despre avort? Participante: Ca a facut 16 avorturi Facilitatoarea: Si ce a patit din cauza asta? Participante: Nu mai poate face copii. Facilitatoarea: Asta e un lucru care se poate intampla din cauza avortului. Ce se mai poate intampla din cauza avortului: Participante / Facilitatoare:

• Probleme fizice: perforarea uterului, infectii, febra, complicatii la sarcinile viitoare, hemoragie

• Probleme psihologice: depresie, insomnie, scaderea interesului pentru activitatea sexuala precum si o teama pronuntata de o viitoare sarcina

Facilitatoare: Mai tineti minte ce spunea Coca - cine ii facea intreruperile? Participante / Facilitatoare: O vecina / asistenta. Facilitatoare: Voi ce ziceti de asta, e bine? Facilitatoare: Nu, pentru ca avortul, in cazul in care este dorit cu insistenta, trebuie facut numai intr-o unitate sanitara

• Avortul nu este o metoda contraceptiva fiindca nu impiedica aparitia unei sarcini ci intrerupe o sarcina deja existenta

• Avortul la cerere este total contraindicat.

• Complicatiile avortului pot fi atit fizice cit si psihologice

• Cercetarile au aratat ca dupa avort femeile prezinta des stari de depresie, insomnie, scaderea interesului pentru activitatea sexuala precum si o teama pronuntata de o viitoare sarcina

• Efectele adverse fizice asociate avortului indus includ: o Perforatia uterului o Infectii pelvine acute sau cronice o Febra o Sterilitate o Complicatii ale sarcinilor ulterioare o Hemoragie (care in unele cazuri poate fi

fatala)

20

de catre medicul ginecolog Facilitatoare: Va mai amintiti ca am vorbit de metodele contraceptive mai devreme. Ce fac ele? Previn aparitia unei sarcini… Dar avortul ce face? Nu previne aparitia unei sarcini ci o intrerupe. Deci avortul nu este o metoda contraceptiva si din cauza riscurilor lui este de preferat sa alegeti o metoda contraceptiva care sa vi se potriveasca si care sa va protejeze impotriva sarcinilor nedorite, sa nu fie nevoie sa va ganditi la avort.



Descriere activitate Role play: Discutie intre mama si fiica cea mica Pornind de la situatia din film in care Adela are prima menstruatie fara a sti despre ce este vorba iar Mariana, mama ei are prea multe probleme pentru a-si da seama de problema Adelei, facilitatoarea le invita pe doua dintre participante sa modeleze un dialog demonstrativ intre o mama si fiica ei cea mica pe tema primei menstruatii si a debutului adolescentei. Facilitatoarea le va invita pe participante sa se foloseasca de informatiile ce au fost discutate in timpul sesiunii. Facilitatoarea va cauta doua participante care sa se ofere voluntare pentru acest joc de roluri (in masura in care componeta grupului o permite, ar fi bine sa se aleaga o participanta mai tanara si una mai in varsta). Una dintre participante trebuie sa joace rolul unei tinere fete ajunse la varsta primei menstruatii, iar cea de-a doua rolul mamei. Pornind de la aceste indicatii cele doua participante vor trebui sa modeleze un dialog demostrativ in care mama explica tinerei fete ce este menstruatia, cand si de ce apare, ce trebuie facut cand apare.

Sugestie de prezentare Facilitatoarea: Vom face acum un joculet. Vom juca roluri ca in film. Una dintre voi va trebui sa joace rolul unei mame care trebuie sa discute cu fiica ei cea mica despre prima menstruatie. Cine se ofera sa joace rolul fetei celei mici? ... Cine se ofera sa joace rolul mamei?

21






� Tot grupul identifica trei lucruri importante si utile pentru toata lumea.

Facilitatoarea: In incheiere, fiecare dintre voi sa se gandeasca si sa spuna grupului cel mai important, cel mai util lucru pe care l-a retinut din discutia de azi.

22

IV. Sesiunea 3 – Episodul 3: Hotarirea si Episodul 4: Datoria

Timp necesar: 110 minute Materiale necesare: caseta VHS, 16 banane si 18 prezervative de demonstratie Temele cheie care vor fi acoperite:

� Consultatia prenatala; � Mituri despre folosirea prezervativului; � Protectia duala; � Un stil de viata sanatos in timpul sarcinii; � Depistarea precoce a modificarilor aparute la nivelul sinului.


• Vor fi motivate sa mearga la consultul ginecologic din timpul sarcinii;

• Vor identifica miturile despre folosirea prezervativului;

• Vor putea sa foloseasca corect prezervativul

• Vor afla despre importanta unui stil de viata sanatos in timpul sarcinii;

• Vor cunoaste mijloace de prevenire a cancerului la sin;

• Vor cunoaste modalitatea corecta de palpare a sinilor.




Aceasta activitate are ca scop crearea unei atmosfere propice discutiilor. In cazul in care exista noi participante care nu au fost prezente la prima intalnire, facilitatoarea va repeta exercitiul de prezentare din intalnirea anterioara. . Apoi facilitatoarea le va invita pe participante sa isi reaminteasca intamplarile din episodul

Exercitiu de prezentare daca sunt participante noi. Facilitatoarea: Buna ziua! Haideti sa vedem despre ce a fost vorba in episodul trecut. Ni-l poate povesti cineva? O participanta voluntara povesteste episodul trecut. Facilitatoarea: Haideti sa ne amintim acum care sunt cele mai importante si utile lucruri pe care le-am discutat dupa episodul de data trecuta. Participante:….

23

anterior. In cazul in care o participanta se ofera voluntara, facilitatoarea o poate ruga sa povesteasca episodul doi al serialului. Dupa aceea facilitatoarea le va ruga pe participante sa isi aminteasca cateva din cele mai importanate lucruri discutate in intalnirea anterioara. Facilitatoarea va completa ce spun particiantele cu mesajele cheie de la temele episodului anterior.

Facilitatoare (in completare cu punctele cheie de la temele principale ale episodului trecut):

• Ca in timpul menstruatiei trebuie pastrata o igiena speciala si ca spalatul cu apa si sapun nu dauneaza;

• Ca mama trebuie sa vorbeasca cu fiica ei despre menstruatie si sexualitate

• Ca exista surse de informare de incredere privind sanatatea (medicul de familie, asistente medicale sau reviste medicale)

• Ca exista o metoda de contraceptie de urgenta care se poate lua dupa actul sexual neprotejat;

• Ca avortul are numeroase riscuri si ca el intrerupe o sarcina si nu o previne si de aceea nu este o metoda contraceptiva.

Haideti sa vedem si episodul trei acum si mai vorbim dupa aceea.







Activitatea 3: Consultul ginecologic in timpul sarcinii Grup tinta: Luana, Cristina, Mariana Timp necesar: 5 minute


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema consultului ginecologic din timpul sarcinii.

Facilitatoarea: Va mai aduceti aminte de scena in care Mariana vine la birou?

• In momentul in care femeia isi da seama ca este insarcinata este foarte indicat sa se prezinte la medicul

24

Facilitatoarea va porni de la scena in care Mariana povesteste colegelor experienta de la ginecolog. Facilitatoarea va sublinia importanta suplimentelor si a vitaminelor si faptul ca sunt gratuite. De asemenea va reaminti ca prezentarea periodica la consultul ginecologic ajuta la o nastere mai usoara.

Participante/ facilitatoare: Da. Facilitatoarea: Si unde a fost Mariana? Facilitatoare/participante: La doctor. Facilitatoarea: La ce doctor? Facilitatoare/participante: La ginecolog. Facilitatoarea: Asa e. Ce i-a recomandat ginecologul? Facilitatoare/participante: Sa ia vitamine si supliminte minerale. Facilitatoarea: Exact. Gravida are dreptul la suplimente minerale si vitaminice gratuite. Trebuie sa se prezinte la consult periodic. Astfel medicul poate sa-si cunoasca mai bine pacienta si sa ia toate masurile pentru ca nasterea sa fie mai usoara.

de familie pentru a fi luata in evidenta

• Consultatia prenatala periodica (cel putin trimestrial daca nu lunar) poate preveni aparitia unor eventuale probleme legate de sarcina

• Deasemenea gravida are dreptul la suplimente minerale si vitaminice gratuite

• Consultatia prenatala periodica face ca medicul sa-si cunoasca mai bine pacienta si sa ia toate masurile pentru ca nasterea sa decurga in cele mai bune conditii

Activitatea 4: Mituri despre folosirea prezervativului Grup tinta: Toate Timp necesar: 15 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema miturilor despre folosirea prezervativului. Facilitatoarea va incepe discutia de la personajul Gabi si va incerca sa afle cit mai multe detalii despre ea de la participante. Totodata va incerca sa afle si motivele pentru care Gabi nu foloseste prezervativul si daca participantele le considera intemeiate sau nu. Facilitatoarea va corecta miturile privind folosirea prezervativului impreuna cu participantele.

Facilitatoarea: Va amintiti discutia dintre Gabi si Luana de pe terasa? Participante/facilitatoare: Da. Facilitatoarea: Despre ce vorbesc? Facilitatoare/participante: Despre relatia lui Gabi cu prietenul ei. Facilitatoarea: De ce nu foloseste Gabi prezervativul? Participante/facilitatoare:

• Ea considera ca e sanatoasa si el e curat.

• Ca e mai bine fara

• Baiatul ar crede ca e o “bagaboanta”

• Prezervativul se poate rupe

• Afecteaza atmosfera actului sexual. Facilitatoarea va incerca sa obtina toate aceste bariere / mituri de la participante iar daca nu le va obtine le va lista, amintind citand ce spune Gabi in episod. Facilitatoare: Haideti sa le luam pe rand si sa discutam: Despre faptul ca prezervativul reduce placerea. Ok, hai sa ne gandim ca atunci cand folosim prezervativul suntem

• Exista prezervative a caror textura si aroma speciale maresc placerea actului sexual pentru ambii parteneri. Folosirea in timpul actului poate creste placerea.

• Prezervativele moderne sunt lubrifiate pentru a usura penetrarea

• Prezervativul este foarte rezistent. In 99% din cazurile in care un prezervativ se rupe aceasta se datoreaza folosirii lui incorecte

• Banuiala de promiscuitate poate fi combatuta cu motivul prevenirii sarcinilor nedorite si a ineficientei coitului intrerupt

• Punerea prezevrativului poate genera mai multa placere si excitatie in timpul preludiului daca femeia ii pune prezervativul barbatului.

25

protejate impotriva bolilor si a sarcinilor nedorite. Nu e mai bine sa ne simtim in siguranta, iar asta sa ne creasca placerea? Inca un lucru pe care putini barbati il stiu. Folosirea prezevrativului prelungeste timpul pana cand barbatul ejaculeaza adica se prelungeste actul sexual. Asta nu creste placerea? Facilitatoarea: Gabi mai zice ca el o sa creada ca e o vagaboanta daca vrea sa foloseasca prezervativul. Dar hai sa ne gandim impreuna de ce crede el asta? Participantele: el o sa creada ca ea umbla din baiat in baiat si ca poate sa aiba boli. Facilitatoarea: Ca sa fie mai usor de discutat cu un barbat privind folosirea prezevrativului femeia trebuie sa ii spuna ca nici unul dintre ei nu vrea o sarcina nedorita. Sa ne amintim ca prosopelul / fereala nu este o metoda sigura de prevenire a sarcinilor pentru ca barbatul poate sa elimine spematozoizi si inainte de ejaculare. Facilitatoare: Unii zic ca prezervativul intrerupe actul sexual. Voi ce ziceti asa e? Participante: … Facilitatoare: Ca sa fie mai placut si mai excitant femeia poate sa ii puna prezervativul barbatului. In felul asta va fi mai excitant pentru amandoi. Facilitatoare: ce mai zice Gabi? Ca se rupe. In majoritatea cazurilor prezervativul se rupe pentru ca nu e folosit corect. Haideti sa vedem cum se foloseste corect prezervativul. Facilitatoarea va face o demonstratie de cum se foloseste corect prezervativul.

26







Activitatea 6: Un stil de viata sanatos in timpul sarcinii Grup tinta: Adela, Luana, Mariana Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema unui stil de viata sanatos in timpul sarcinii. Facilitatoarea va incepe prezentarea temei de la discutia dintre Claudia si Mariana si ce o sfatuieste Claudia pe Mariana sa faca in timpul sarcinii.

Facilitatoarea: Cand isi beau ceaiul impreuna in bucatarie ce o sfatuieste Claudia pe Mariana sa faca? Facilitatoarea/ Participante: Sa mearga la doctor, sa nu se oboseasca, sa manince multe fructe si legume, sa ia vitamine. Deci trebuie sa aiba un stil de viata sanatos. Care credeti ca sunt alte lucruri ce fac parte dintr-un stil de viata sanatos? Facilitatoarea/ participante: Miscarea in aer liber, renuntarea la fumat si la consumul de alcool. De asemeanea este contraindicat sa iei medicamente fara prescriptia medicului. Facilitatoarea: Foarte bine. De asemea trebuie sa retineti ca un regim de viata sanatos poate fi recomandat numai de medicul de familie care o cunoaste cel mai bine pe pacienta.

• Fiecare sarcina si fiecare gravida au particularitatile lor. De aceea un regim de viata sanatos poate fi recomandat numai de medicul de familie care cunoaste cel mai bine pacienta.

• Exista insa citeva reguli general valabile: miscarea in aer liber, o dieta bogata in legume proaspete si fructe precum si suficiente ore de somn

• Consumul de alcool si fumatul sunt total contraindicate, ca si folosirea medicamentelor fara prescriptia medicului

27

Activitatea 7: Depistarea din timp a cancerului de sin Grup tinta: Toate Timp necesar: 10 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema prevenirii si depistarii din timp a cancerului de sin si a celui de col uterin. Facilitatoarea va introduce tema intrebind participantele care este motivul petrecerii fetelor de la birou. Facilitatoarea va incerca sa afle de la participante motivul pentru care Cristina merge la control in fiecare an.

Facilitatoarea: Ce sarbatoresc fetele de la birou? Facilitatoarea/ participante: Analizele Cristinei. Facilitatoarea: De cite ori isi face Cristina analize? Facilitatoarea/ participante: In fiecare an. Facilitatoarea: De ce? Facilitatoarea/ participante: Mama Cristinei a murit de cancer la sin. Facilitatoarea explica: Daca e depistat la timp, cancerul la sin se poate trata. Stiti ce este autopalarea sanilor si la ce ajuta? Facilitatoarea/ Participante: … autopalparea sanilor ne ajuta sa depistam daca avem noduli. Dace depistam nodului mergem imediat la medicul de familie care ne va da o trimitere pentru a face o mamografie. Mamografia va spune daca acei noduli sunt sau nu periculosi. Oricum un medic ginecolog ne va da un tratament impotriva nodulilor. Facilitatoarea: Cand trebuie facuta autopalparea sanilor? Participante / Facilitatoare: la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual. Adica in fiecare luna. Cu cat facem acest lucru mai des cu atat mai din timp putem depista nodulii. Facilitatoare: Sa ne amintim ca dupa 35 de ani orice femeie are dreptul la o mamografie gratuita pe an. Facilitatoarea: Despre testul Papanicolau ce stiti? Participante / Facilitatoare: ... Testul Papanicolau se face pentru a depista din timp modificarile ce pot sa apara la nivelul colului uterin. Este singura cale prin care se poate depista din timp cancerul de col uterin. Si acest test este gratuit pentru orice femeie o data pe an. Facilitatoare: si cancerul de san si cel de col pot fi tratate si vindecate daca sunt depistate cat mai din timp. De aceea e bine sa va faceti autopalparea sanilor cat mai des si sa va folositi in fiecare an dreptul la cele doua teste gratuite.

• Cancerul de sin ca si cel de col uterin sunt tratabile daca sunt depistate din timp

• Testul Papanicolau facut o data pe an poate depista din timp modificarile ce pot sa apara la nivelul colului uterin

• Autopalparea lunara a sinilor, dupa singerarea menstruala, poate ajuta la depistarea unor noduli

• Mamografia periodica la femeile de peste 45 de ani (daca nu sunt gravide) poate depista din timp un eventual cancer de sin, adica atunci cind acesta poate fi tratat si vindecat

• Mamomgrafia si examenul Papanicolau sunt recomandate a fi facute de doua ori pe an.

28




Folosirea corecta a prezervativului. Aceasta activitate are ca scop deprinderea abilitatilor de a folosi corect un prezervativ. La inceput, facilitatoarea se va folosi de un prezervativ si o banana, si va pune prezervativul intr-un mod gresit (va rupe ambalajul cu dintii, nu va goli rezervorul de aer, etc.). Apoi le va intreba pe participante daca a procedat corect asteptand ca acestea sa identifice procedurile incorecte. De indata ce se va discuta modalitatea corecta de a folosi prezervativul, facilitatoarea va mai face o noua demonstatie de data aceasta procedant in mod corect. De indata ce demonstratia corecta ca fost realizata, facilitatoarea va oferi tuturor participantelor cate o banana si un prezervativ si le va invita sa foloseasca prezervativul in mod corect. Pe durata exercitiului, facilitatoarea va trebui sa observe felul in care participantele folosesc prezervativul si sa corecteze acolo unde este necesar.

Facilitatoarea: Haideti sa facem ceva practic acum si care vi se va parea teribil de amuzant. Am adus aici 15 banane, cite o banana pentru fiecare dintre voi si 15 prezervative. Va voi arata cum se pune corect prezervativul, iar voi va trebuie sa-l puneti pe banana.








29

V. Sesiunea 4 – Episodul 5: Accidentul

Timp necesar: 65 minute Materiale necesare: caseta VHS Temele cheie care vor fi acoperite:

� ITS-uri si simptomele lor ; � Aspectul sanatos ca sursa de incredere; � Monogamia seriala ca sursa de incredere.


• Vor afla informatii despre ITS-uri si simptomele lor;

• Vor identifica mitul legat de aspectul sanatos ca sursa de incredere;

• Vor afla ce este monogamia seriala.




Aceasta activitate are ca scop crearea unei atmosfere propice discutiilor. In cazul in care exista noi participante care nu au fost prezente la prima intalnire, facilitatoarea va repeta exercitiul de prezentare din intalnirea anterioara. Apoi facilitatoarea le va invita pe participante sa isi reaminteasca intamplarile din episodul anterior. In cazul in care o participanta se ofera voluntara, facilitatoarea o poate ruga sa povesteasca episodul patru al serialului. Facilitatoarea le va ruga pe participante sa isi aminteasca cateva din cele mai importanate lucruri discutate in intalnirea anterioara. Facilitatoarea va completa ce spun particiantele cu mesajele cheie de la temele episodului anterior.

Exercitiu de prezentare daca sunt participante noi. Facilitatoarea: Dupa cum probabil va mai amintiti de la episodul trecut noi am stabilit impreuna niste reguli pe care sa el respectam cu toate pentru a ne face intalnirea mai placuta. Haideti sa ne reamintim impreuna acelel reguli. Facilitatoarea: Buna ziua! Haideti sa vedem despre ce a fost vorba in episodul trecut. Ni-l poate povesti cineva? O participanta voluntara povesteste episodul trecut. Facilitatoarea: Haideti sa ne amintim acum care sunt cele mai importante si utile lucruri pe

30

care le-am discutat dupa episodul de data trecuta. Participante:…. Facilitatoare (in completare cu punctele cheie de la temele principale ale episodului trecut):

• Ca este bine sa mergem la consultatia prenatala din timpul sarcinii;

• Ca exista mituri cu privire la folosirea prezervativului si ca le putem combate;

• Stim acum sa folosim corect prezervativul

• Stim ca e important sa avem un stil de viata sanatos in timpul sarcinii;

• Stim cum putem depista schimbari la nivelul sanilor prin auto-palpare; Haideti sa vedem si episodul cinci acum si mai vorbim dupa aceea.







Activitatea 3: ITS-urile si simptomele lor Grup tinta: toate Timp necesar: 15 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema ITS-urilor si a simptomelor lor. Facilitatoare va porni discutia de la problema lui Gabi si va

Facilitatoarea: Cand Luana se intalneste cu Gabi la terasa, ce-i spune Gabi? Ce are Gabi? Facilitatoarea/ participante: Are gonoree. Facilitatoarea: Ce este gonoreea?

• ITS-urile sunt boli infectioase care pot fi transmise sau luate in urma contactului sexual (vaginal, oral sau anal) neprotejat, sau chiar prin contactul pielii sanatoase cu pielea infectata

31

incerca sa afle de la participante de ce s-a imbolnalvit Gabi. Pornind de la cazul specific, din film, facilitatoarea va explica citeva dintre ITS-uri, simptomele lor si alte informatii utile despre acestea.

Facilitatoare/ participante: Este o boala venerica. Facilitatoarea: Adica o infectie cu transmitere sexuala (ITS) fiindca asa se numesc acum. Facilitatoarea: Cum se transmite gonoreea? Facilitatoare/ participante: Prin contact sexual. Este un ITS ( infectie cu transmitere sexuala). Facilitatoarea: Mai cunoasteti si alte infectii cu transmitere sexuala? Participante: Sifilis, HIV/SIDA, chlamydia… Facilitatoarea: Ce stiti despre HIV/ SIDA, este mortala sau nu? Participante: Da./Nu./Nu stiu. Facilitatoarea: Da. Unele infectii cu transmitere sexuala sunt mortale precum este HIV/SIDA, altele duc la boli cronice care au un mare risc de deces, daca nu sunt tratate, ca de exemplu hepatita B si C. Stiati ca si Hepatita B si C se pot transmite pe cale sexuala? Participante: Da/ Nu/ Nu stiam. Facilitatoarea: Asa este, iar hepatita C netratata poate fi chiar mortala. De asemenea, infectiile cu transmitere sexuala se pot transmite chiar de la primul contact sexual. De aceea este recomandata folosirea prezervativului, chiar daca partenerul este foarte curat si arata foarte sanatos. Uneori infectiile cu transmitere sexuala nu prezinta simptome (poti sa fii infectat si sa nu stii si, bineinteles sa o transmiti fara sa vrei). Alteori simptomele pot fi similare cu ale altori boli, care nu au transmitere sexuala:

o stare de slabiciune o febra o frisoane o diaree o varsaturi o lipsa poftei de mincare.

Facilitatoare: Ce alte semne credeti voi ca au astfel de infectii? Participante: …. Facilitatoarea: La cele mai multe dintre infectii, primele

• Sunt transmise sau luate mai ales prin contact sexual dar nu numai. Unele pot fi transmise sau luate prin singe, instrumente medicale nesterilizate sau de la mama la fat

• Nu dau imunitate, adica poti face de mai multe ori pe parcursul vietii aceiasi boala venerica

• Transmiterea sau luarea unei boli venerice se poate face si dupa un singur contact sexual neprotejat

• Se pot transmite sau lua si mai multe boli venerice deodata

• Exista infectii cu transmitere sexuala incurabile (infectia cu HIV) si altele care daca nu sunt tratate duc la boli cronice grave (hepatita B si C)

• ITS-urile duc la scaderea puterii de aparare a organismului. De aceea, o persoana care are o astfel de boala prezinta un risc mai mare de a contracta si alte infectii

• Numarul de cazuri de sifilis si gonoree in rindul barbatilor cu virsta cuprinsa intre 15 si 49 de ani, este de cel putin 10 ori mai mare in Rominia decit estimarile facute de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru zona Europei in care tara noastra este situata

• La cele mai multe dintre ITS-uri primele semne apar de obicei la nivelul regiunii genitale.

• Uneori bolile venerice nu prezinta simptome (poti sa fi infectat si sa nu stii si, bineinteles sa o transmiti fara sa vrei). Alteori simptomele pot fi similare cu ale altori boli, care nu au transmitere sexuala: o stare de slabiciune o febra o frisoane o diaree o varsaturi o lipsa poftei de mincare

• Tratamentul unei astfel de infectii nu poate fi prescris decit de medicul dermato-venerolog pe baza

32

semne apar de obicei la nivelul regiunii genitale. De asemenea, nu uitati ca tratamentul unei astfel de infectii nu poate fi prescris decit de medicul dermato-venerolog pe baza rezultatelor analizelor (testelor). Orice tratament facut “dupa ureche” sau la recomandarea “prietenilor”, are de cele mai multe ori urmari neplacute. Dar voi ce credeti, daca va tratati de o asemenea infectie, o puteti lua din nou sau nu? Participante: Da./Nu./ Nu stiu. Facilitatoarea: Trebuie sa stiti ca aceste infectii nu dau imunitate precum bolile copilariei. Asta inseamna ca, daca ai avut o infectie cu transmitere sexuala, poti s-o iei din nou, la urmatorul contact sexual neprotejat.

rezultatelor analizelor (testelor)

• Orice tratament facut “dupa ureche” sau la recomandarea “prietenilor”, are de cele mai multe ori urmari neplacute

• Este recomandat ca la cea mai mica banuiala de a fi luat o infectie cu transmitere sexuala sa ne prezentam la medicul de familie sau la medicul dermato-venerolog. Vom fi indrumati catre un centru de testare si in functie de rezultatul testului se va prescrie tratamentul potrivit. Cu cit tratamentul este inceput mai repede cu atit este mai eficient.

Activitatea 4: Aspectul sanatos ca sursa de incredere Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa prezinte tema miturilor legate de increderea in aspectul “sanatos”. Facilitatoarea va orienta discutia catre Gabi si partenerul ei si va incerca sa afle de la participante ce credea Gabi despre el. De aici, facilitatoarea va explica miturile legate de folosirea prezervativului si ”falsele” motive pentru care nu se foloseste.

Facilitatoarea: Va mai aduceti aminte cum ii povestise Gabi Luanei ca arata prietenul ei? Facilitatoare/ participante: Ca e barbat bine, frumos si sanatos. Facilitatoarea: Si ce a patit totusi Gabi? Participante: S-a imbolnavit de goneree. Facilitatoarea: Asta inseamna ca nu toate ITS-urile “se vad”. O persoana poate arata sanatoasa si cu toate acestea poate sa aiba o ITS. Inclusiv sa fie infectat cu HIV si sa nu se vada, sau chiar mai mult, nici macar sa nu stie.

• Aspectul fizic sanatos nu este o garantie ca persoana respectiva nu sufera de o ITS.

• Dupa cum am mai spus unele ITS-uri nu prezinta nici un semn, ceea ce nu inseamna ca ele nu pot fi transmise.

• In unele cazuri persoana infectata nici macar nu stie ca este bolnava.

Activitatea 5: Monogamia seriala Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa explice participantelor ce este monogamia seriala. Pornind de la personajul Gabi, facilitatoarea va explica

Facilitatoarea: Credeti ca prietenul lui Gabi mai umbla si cu alte fete? Participante: Da. Nu. Nu stiu. Facilitatoarea: Sa presupunem ca nu, si ca singura lui

• Indiferent cat de sanatos arata o persoana, nu inseamna ca nu poate avea o ITS.

• Cand incepem o relatie cu un nou partener, practic venim in contact cu tot trecutul lui sexual.

33

conceptul”monogamiei seriale” ca sursa de incredere si ce ar trebui sa facem la inceputul fiecarei relatii.

prietena in ultimul timp era Gabi. Credeti ca el putea sa o imbolnaveasca de gonoree? Participante: Da. Nu. Nu stiu. Facilitatoarea: Bineinteles ca putea fiindca dupa cum am vazut inainte el putea sa fie deja bolnav si sa nu stie. Sau poate ca stia ca a fost bolnav si a facut tratament dar nu l-a facut cum si cat timp trebuia. Facilitatoarea: Si in cazul asta, pentru a fi sigura ca nu se imbolnaveste si nici ca nu ramane gravida, ce ar fi trebuit sa faca Gabi? Facilitatoare/ participante: Sa foloseasca prezervativul. Facilitatoarea: Exact. Prezervativul este singura metoda contraceptiva care ne protejeaza si de marea majoritate a ITS-urilor Facilitatoarea va explica monogamia seriala si transmiterea unui ITS ca urmare a acesteia pe baza Anexei VIII.I.

• Nu exista o perioada de timp dupa care sa putem spune ca acum suntem siguri ca partenerul nostru este sanatos.

• Numai analizele medicale ne pot spune cu siguranta acest lucru.

• De asemenea nu trebuie uitat faptul ca singura metoda contraceptiva care protejeaza si impotriva marii majoritati a infectiior cu transmitere sexuala este prezervativul

• O persoana care intr-o anumita perioada de timp intretine relatii sexuale numai cu un singur partener/partenera este o persoana monogama. Unele persoane se despart de acest partener/a dupa citeva luni sau un an si incep o alta relatie cu altcineva. In aceasta noua relatie persoana respectiva este la fel de fidel/a. O serie de astfel de relatii cu cite un singur partener intr-o anumita perioada de timp se numeste monogamie seriala. Persoanele care au relatii stabile numai cu un singur partener/a sunt in general ferite de riscuri. Insa atunci cind o persoana are multe astfel de relatii se expune la niste riscuri suplimentare. (vezi Anexa VIII.I.)








34

VI. Sesiunea 5 – Episodul 6: Impacarea Timp necesar: 60 minute Materiale necesare: caseta VHS Temele cheie care vor fi acoperite:

� Informarea in legatura cu metodele contraceptive; � Metode contraceptive moderne; � Mituri legate de metodele contraceptive moderne; � Debutul vietii sexuale si presiunea grupului; � Viata sexuala in perioada menopauzei.


• Vor avea informatii despre metodele contraceptive moderne;

• Vor identifica miturile legate de metodele contraceptive moderne;

• Vor constientiza presiunea grupului in privinta inceperii vietii sexuale;

• Vor afla ca menopauza nu inseamna sfirsitul vietii sexuale.




Aceasta activitate are ca scop crearea unei atmosfere propice discutiilor. In cazul in care exista noi participante care nu au fost prezente la prima intalnire, facilitatoarea va repeta exercitiul de prezentare din intalnirea anterioara. Apoi facilitatoarea le va invita pe participante sa isi reaminteasca intamplarile din ultimul episod. In cazul in care o participanta se ofera voluntara, facilitatoarea o poate ruga sa povesteasca episodul anterior. De indata ce si-au amintit primul episod, facilitatoarea le va ruga pe participante sa isi aminteasca cateva din cele mai importanate lucruri discutate in intalnirea anterioara.

Exercitiu de prezentare daca sunt participante noi. Facilitatoarea: Dupa cum probabil va mai amintiti de la episodul trecut noi am stabilit impreuna niste reguli pe care sa le respectam cu toate pentru a face intalnirea mai placuta. Haideti sa ne reamintim impreuna acelel reguli. Facilitatoarea: Buna ziua! Haideti sa vedem despre ce a fost vorba in episodul trecut. Ni-l poate povesti cineva?

35

Facilitatoarea va completa ce spun particiantele cu mesajele cheie de la temele episodului anterior.

O participanta voluntara povesteste episodul trecut. Facilitatoarea: Haideti sa ne amintim acum care sunt cele mai importante si utile lucruri pe care le-am discutat dupa episodul de data trecuta. Participante:…. Facilitatoare (in completare cu punctele cheie de la temele principale ale episodului trecut):

• ITS-urile sunt boli infectioase care se transmit prin contact sexual neprotejat

• Unele ITS-uri nu au simptome si de aceea aspectul sanatos al unei persoane nu este o garantie ca acea persoana nu are un ITS si chiar HIV/SIDA

• Uneori o persoana poate fi infectata si sa nu stie;

• In momentul in care incepem o noua relatie, e bine ca ambii parteneri sa-si faca testele inainte de a renunta la prezervativ

Haideti sa vedem acum ultimul episod si mai vorbim dupa aceea.







36

Activitatea 3: Metodele contraceptive moderne si mituri Grup tinta: Toate Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema metodelor contraceptive moderne si a miturilor legate de acestea. Facilitatoarea va incepe discutia pornind de la Mariana si de solutia pe care a adoptat-o ea dupa ce a pierdut sarcina. Facilitatoarea va explica faptul ca femeile au dreptul la informare in alegerea metodei de contraceptie. De asemenea, facilitatoare va identifica impreuna cu participantele miturile legate de urmatoarele metode contraceptive moderne: legarea trompelor, steriletul si contraceptivele injectabile. Nota: In cazul in care participantele nu vor spune mituri sau preconceptii legate de aceste metode, recomandam ca facilitatoarea sa nu le aduca in discutie.

Facilitatoarea: Dupa ce a pierdut sarcina ce hotarare a luat Mariana si ce a facut ea? Facilitatoare/ participante: A fost la ginecolog si si-a pus sterilet. Faciltatoarea:Ce a impresionat-o pe Mariana? Participante: Felul in care medicul ginecolog a consultat-o si a informat-o despre metodele contraceptive moderne Facilitatoarea: Ce hotarare a luat Mariana? Participantele: Sa isi puna un sterilet. Facilitatoarea: Si cum a ajuns Mariana la aceasta solutie? Facilitatoare/ participante: A fost informata si a putut alege impreuna cu medicul metoda contraceptiva cea mai potrivita pentru ea. Facilitatoarea: Ce alte metode contraceptive moderne mai cunoasteti? Participantele: … Facilitatoarea: Exact. Iata care sunt toate metodele contraceptive moderne:


• Diafragma

• Spermicidele

• Steriletul

• Legarea trompelor

• Vasectomia


• Contraceptive orale – monohormonale

• Contraceptive orale combinate (COC) – pilula combinata

• Contraceptia postpartum – metoda amenoreei de lactatie.

Facilitatoarea: Ce stiti despre sterilet? Ce ati auzit despre el?

• Femeile au dreptul la servicii medicale de calitate iar medicul are datoria de a acorda pacientei toata atentia necesara.

• Femeia trebuie sa fie informata despre metodele contraceptive moderne astfel incat sa poata hotari impreuna cu medicul de planificare familiala care este cea mai potrivita pentru ea.

Metodele moderne de contraceptie sunt:


• Prezervativul feminine

• Diafragma

• Spermicidele

• Steriletul

• Metode chirurgicale


• Contraceptive orale – monohormonale

• Contraceptive orale combinate (COC) – pilula combinata

• Contraceptia postpartum – metoda amenoreei de lactatie

Mituri legate de metodele contraceptive moderne: sterilet, ligatura tubara, injectabile

• Steriletul nu duce la sterilitate

• Steriletul nu se simte in timpul actului sexual

• Ligatura tubara nu reduce placerea sexuala si nici nu influenteaza ciclul menstrual

• Contraceptivele injectabile nu duc la sterilitate dar dupa intreruperea folosirii contraceptivelor injectabile poate dura aproximativ 3 luni pina la revenirea ferilitatii

37

Participante: Ca duce la sterilitate./ Se simte in timpul actului sexual. Facilitatoarea: Ok, steriletul nu duce la sterilitate. El se poate scoate si, dupa o scurta perioada de timp, femeia este din nou fertila. Faptul ca se simte in timpul actului sexual este, de asemenea, un mit. Steriletul este un obiect foarte fin si mic care se introduce in uter si drept urmare, nu se simte. Facilitatoarea: Ce stiti despre legarea trompelor? Participante: Ca reduce placerea sexuala. Facilitatoarea: Legarea trompelor este o mini-operatie chirurgicala, fara complicatii prin care se intrerupe legatura dintre ovare si uter astfel incat ovulul nu mai ajunge in uter. Aceasta operatie nu influenteaza in nici un fel gradul placerii sexuale sau ciclul menstrual.

Activitatea 4: Debutul vietii sexuale si presiunea grupului Grup tinta: Adela, Luana Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa acopere tema abstinentei in timpul adolescentei. Facilitatoarea va introduce tema pornind de la hotarirea Luanei de a nu face sex cu Adi, prietenul ei, in ciuda presiunii grupului. Facilitatoarea va incerca sa afle de la participante motivele pe care le expune Luana.

Facilitatoarea: Ce hotariste Luana in urma discutiei pe care o are in camera ei cu Adi? Facilitatoarea/ participante: Sa nu faca sex deocamdata cu Adi. Facilitatoarea: De ce? Facilitatoarea/ participante: Nu se simte pregatita. Facilitatoarea: Si voi ce credeti, este buna hotarirea Luanei? Participante: Da./Nu./Nu stiu. Facilitatoarea: Da pentru ca Luana a luat aceasta hotarire analizindu-se pe ea si nu pentru ca asa au facut prietenii/prietenele ei. Ea singura a ajuns la aceasta concluzie si nu a cedat presiunii grupului ei de prieteni. Debutul vietii sexuale este un pas foarte important pentru femeie si, facut intr-un moment nepotrivit sau ca urmare a presiunii prietenilor poate duce, in unele cazuri la traume

• Sexul este una din marile placeri ale vietii. De aceea incepe-ti viata sexuala atunci cind te simti pregatita fizic si psihic.

• Nu ceda presiunii grupului de prieteni. Este un moment foarte important in viata ta asupra caruia tu trebuie sa decizi.

• Debutul vietii sexuale intr-un moment nepotrivit sau ca urmare a presiunii grupului poate duce la traume fizice dar mai ales psihice.

38

fizice, dar mai ales psihice. Facilitatoarea: Dar Adi ce hotaraste? Participante: Sa respecte hotararea Luanei si sa astepte pana cand ea va fi pregatita sa-si inceapa viata sexuala.

Activitatea 5: Viata sexuala in perioada menopauzei Grup tinta: tanti Coca Timp necesar: 5 min.


Aceasta activitate urmareste sa combata miturile referitoare la sfarsitul vietii sexuale odata cu instalarea menopauzei. Facilitatoarea va introduce tema pornind de la tanti Coca care se pregateste pentru intilnirea cu domnul Radulescu.

Facilitatoarea: Ca si ciclul menstrual aparitia menopauzei este o etapa normala in viata unei femei. Instalarea menopauzei nu inseamna ca femeia trebuie sa renunte la viata sexuala. Inseamna doar disparitia ciclului menstrual si odata cu el posibilitatea aparitiei unei sarcini nedorite. O femeie la menopauza poate sa aiba in continuare o viata sexuala activa dar trebuie sa fie constienta de faptul ca desi pericolul unei sarcini nedorite a disparut, nu a disparut si pericolul contractarii unei ITS.

• Menopauza nu este o boala ci o etapa normala in viata unei femei

• Menopauza nu inseamna renuntarea la viata sexuala

• Manifestarile neplacute asociate menopauzei pot fi combatute printr-o dieta bogata in vitamine, renuntatul la fumat si consumul excesiv de alcool, miscare in aer liber.

• Dispare pericolul sarcinii nedorite dar nu si cel al ITS-urilor




Scenariul alternativ. Aceasta activitate are rolul de a le face pe participante sa recapituleze toate lucrurile discutate/invatate pe durata celor sase intalniri. Mai mult, activitatea este menita sa le faca pe participante sa se gandeasca in ce fel informatiile noi le vor fi utile de acum incolo, in ce fel le vor putea folosi efectiv in viata lor de zi cu zi. Pentru inceput facilitatoarea le va invita pe participante sa faca o trecere in revista a temelor ce au fost abordate pe durata celor 6 intalniri. De indata ce aceasta recapitulare este finalizata, facilitatoarea le va ruga pe participante sa se gandeasca in ce fel viata personajelor din film ar fi urmat alt curs daca ar fi stiut din timp

Facilitatoarea: Ok. Acum haideti sa ne gindim ce li s-ar fi intimplat personajelor din film daca ar fi avut de la inceput informatiile pe care le-am aflat noi timp de sase sesiuni. Haideti sa incepem cu Mariana…

39

ceea ce stiu ele acum. (Ex. Mariana nu s-ar fi bazat pe o metoda contraceptiva traditionala, nu ar fi avut o sarcina nedorita, nu si-ar fi neglijat fiica cea mica in momentul in care aceasta avea atat de mare nevoie de ea, etc). Participantele vor fi invitate sa refaca efectiv povestea filmului. Facilitatoarea le va invita apoi pe participante sa incerce sa se gandeasca in ce fel vor putea folosi informatiile noi invatate, in ce fel ar fi fost viata lor dacaar fi stiut toate acestea din timp, in ce sens ar putea acestea sa le schimbe viata de acum inainte.

Documents

II. Sesiunea 1 – Episodul 1: Vestea - misaccess.psi.orgmisaccess.psi.org/bcc_catalog/web/files/FacilitationGuide2.pdf · Sexuala si PSI. Initiativa pentru Sanatatea Familiei din