Marele RabinMENACHEMHACOHEN

�Tavanulplin cu îngeri...�

� Sanctuarul Cãrþii(parte din Muzeul Israelului)

� Universitatea Ebraicã

� Sinagoga Ramban

Nimeni ºi nimic - inclusiv cei 800 de ani de dominaþie creºtinã ºi cei1193 de ani de dominaþie musulmanã - n-a reuºit sã afecteze legãtura

dintre poporul evreu, Ierusalim ºi Statul Israel. Legãturã de neînvins, care a fost, este ºi va fimereu, tocmai datoritã comunitãþii de spirit, de credinþã, de istorie, care ne uneºte pe noi,toþi evreii de pretutindeni.

�De te voi uita Ierusalime, uitatã sã-mi fie dreapta!�. Este un jurãmânt repetat zilnic deevreii duºi în robia babiloneanã, apoi, de evreii siliþi sã trãiascã în Diaspora, douã mii de ani,de la distrugerea celui de-al doilea Templu, în 70 e.a., pânã în momentul proclamãriiindependenþei Statului Israel modern. Un jurãmânt respectat de-a lungul mileniilor deRãspândire, indiferent de distanþele geografice. Un jurãmânt pe care îl rostim ºi noi, evreiiromâni, solidari în combaterea antiisraelianismului, ca o nouã formã de antisemitism.Tensiunile care persistã în zonã, întreþinute de ameninþãrile de distrugere a Israelului, proferatede preºedintele Iranului, de nerecunoaºterea Israelului - implicit, a Ierusalimului reunificat -de cãtre grupãrile fundamentaliste islamice, nu diminueazã cu nimic împlinirea legãmântuluinostru multimilenar.

Cei 40 de ani de la momentul în care, la Kotel Hamaravi, s-a întâmplat o nouã mareminune din istoria poporului evreu, au o încãrcãturã aparte. Ziua Ierusalimului este osãrbãtoare naþionalã, a conºtiinþei treze a iudaitãþii noastre, un moment de omagiu adusOraºului-simbol al nãzuinþelor noastre profunde. Este un prilej de a-mi exprima speranþa cãveni-va ziua în care vom putea vorbi despre pace în Israel, nu doar ca o aspiraþie, ci cadespre o realitate cotidianã, a normalitãþii în cel mai bun ºi deplin sens al cuvântului.

În numele conducerii Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România, vã doresc tuturorun cald ºi sincer HAG SAMEAH!

II REALITATEA EVREIASCÃ � 16 mai 2007 � EDIÞIE SPECIALÃ EDIÞIE SPECIALÃ � REALITATEA EVREIASCÃ � 16 mai 2007 III

David a cucerit Ierusalimul, învingându-i pe iebusiþiîn 1053 î.e.a. Dupãmoartea lui David, Solomon a începutsã construiascã �o casã pentru numele lui Dumnezeu�.Când þara evreilor a fost divizatã în douã, Israel ºiIudeea, Ierusalimul devenit capitala regatului de Sud -Iudeea. Ierusalimul - Oraºul ºi Templul - a fost completdistrus de Nabucodonosor în 586 î.e.a., iar toatebunurile trimise în Babilon. 71 de ani mai târziu, regelePersiei, Cirus, a dat un edict de reconstrucþie aTemplului ºi le-a permis evreilor sã se reîntoarcã înIerusalim. În 167 î.e.a., grecii au convertit Templul dinIerusalim într-un loc în care îºi venerauidolii. Cu 127 de ani mai târziu, romaniiau mobilizat forþe importante pentru apune stãpânire asupra oraºului. Din nou,Ierusalimul ºi Templul au fost distruse.Este un oraº care a fost atacat ºi parþial distrus, subdiversele dominaþii, de 32 de ori. Evreii au trãit continuuîn Ierusalim aproape 2000 de ani. Ierusalimul nu a fostniciodatã capitala vreunei entitãþi arabe. Niciodatã nua servit ca centru al unei provincii musulmane sau cafocar al culturii islamice. Pentru evrei, întreg oraºul esteconsiderat sacru, pe când pentru musulmani doar�Moscheea lui Omar� face parte din cultul religios.

*Când Naþiunile Unite au luat în discuþie, în 1947,problema Ierusalimului, s-a recomandat ca acesta sãfie internaþionalizat. Vaticanul ºi alte delegaþii catoliceau forþat acest statut. Dupã o lungã perioadã de gândire,Agenþia Evreiascã a acceptat internaþionalizarea

Ierusalim �Ierusalim �Ierusalim �Ierusalim �Ierusalim �ora[ la confluen]aora[ la confluen]aora[ la confluen]aora[ la confluen]aora[ la confluen]amitului cu istoriamitului cu istoriamitului cu istoriamitului cu istoriamitului cu istoria

Primele menþiuni despreIeruºalaim � Ierusalim dateazã dinsecolele 19-18 î.e.a., sub numele de�Ruºalimum�. În scrierile de la Tell-el-Amarna (nordul Africii) sepomeneºte de �Urusalim�, numeîntâlnit ºi în scrieri asiriene dinvremea lui Senaherib. În Bibliaebraicã se scrie �yrushlm� sau

�yrushlym�. În Geneza (14, 18) sevorbeºte de oraºul Salem,identificat cu Ierusalim (în S.U.A.existã un oraº care a primit numelebiblic Salem). Grecii numeau oraºul�Hierosolyma�, adicã �OraºulSfânt�. O altã interpretare ar ficompunerea numelui din �Yarah� (afonda) ºi �Shulmanu� ori �Sholim�,o zeitate localã, canaanitã. Iebusiþiiau fost primii locuitori, la venirealui Abraham în Cannan. RegeleDavid a numit o parte din oraº Sionori Muntele Sionului � CetateaSionului, care însemna ºi Ierusalim,ca ºi Oraºul lui David. (B.M.M.)

Oraº al pãcii, Oraº Mesianic, Oraº Sfânt, Casã a lui Dumnezeu. O lumeîntreagã ºtie cã toate aceste noþiuni se referã la Ierusalim. Zeci de nume is-au dat, de-a lungul secolelor, în diverse limbi, a fost sfâºiat ºi reconstruitdar a rãmas mereu cel mai sfânt loc al religiei iudaice.

Ierusalimulpânã la

Regele David

oraºului, în speranþa cã, mãcar petermen scurt, va proteja acest LocSfânt de vãrsare de sânge ºiconflicte. Cum rezoluþia de separarecuprindea organizarea dupã zece ania unui referendum cu privire la statu-tul Ierusalimului ºi evreii repre-zentau o majoritate, perspectiva eraca, mai târziu, acesta sã fie încor-porat în statul Israel.Arabii s-au opusinternaþionalizãrii Ierusalimului.

În mai 1948, Iordaniaa ocupat Ierusalimul de Est, împãrþindoraºul pentru prima oarã în istorie ºitrimiþând familii evreieºti, care locuiauacolo de secole, în exil. Planul interna-

þionalizãrii a fost devansat de evenimentele provocatede iordanieni.

Dupã ce arabii au respins Rezoluþia181 a O.N.U. ºiRezoluþia 194, care instituiau o comisie O.N.U. pentrureconciliere în Palestina, primul ministru David BenGurion a declarat cã Israelul nu va mai accepta pe maideparte internaþionalizarea Ierusalimului. Între 1948 ºi1967, oraºul a fost divizat între Israel ºi Iordania. Israelula proclamat Ierusalimul de Vest capitala sa, în timp ceIordania ocupase partea de est. Deoarece Iordania eraun stat în conflict deschis cu Israelul, ca ºi alte statearabe din zonã, Ierusalimul era un câmp de rãzboiîmpãrþit în douã tabere, cu ziduri ºi buncãre, cu câmpuride mine, cu numeroase fortificaþii.

Prin violarea Acordului de Armistiþiu, Iordania arefuzat israelienilor accesul la Zidul Plângerii ºi lacimitirul de pe Muntele Mãslinilor, unde evreii îºiîngropau morþii de mai bine de 2500 de ani.

În 1967, Iordania a ignorat cererea Israelului de anu se implica în Rãzboiul de ªase Zile ºi a atacatpartea de vest a oraºului. Forþele iordaniene au fostrespinse din Ierusalimul de Est, restabilindu-seunitatea oraºului.

O datã cu libertatea religioasã, arabii palestinieniau obþinut libertãþi politice fãrã precedent. Li s-a datdreptul de a alege între a deveni cetãþeni israelienisau a-ºi pãstra cetãþenia iordanianã. Cei mai mulþi audecis sã îºi menþinã cetãþenia iordanianã. Indiferentdacã sunt sau nu cetãþeni israelieni, aceºtia au dreptulde a vota în cadrul alegerilor municipalitãþiiIerusalimului.

LUCIANA FRIEDMANN

Cel mai râvnitoraº al lumii

Dr. AURELVAINER,preºedinteleF.C.E.R.

�De te voi uita, Ierusalime,uitatã sã-mi fie dreapta...!�

�Zece mãsuri de frumuseþe a dat Dumnezeu lumii - nouãIerusalimului ºi una la restul. Zecemãsuri de suferinþã a dat Dumnezeulumii - nouã Ierusalimului ºi una la restul� (Talmud, Kiduºin, 49:2)

Pe o suprafaþã de circa 30.000 de metripãtraþi, s-a înfiinþat, la 1 mai 1965, în inimaIerusalimului, unul dintre cele mai vizitatemuzee din lume. Alfred Mansfeld, arhitectulprincipal, a scris în proiectul iniþial cã ideeaunui muzeu de asemenea anvergurã s-anãscut din dorinþa de a crea un spaþiu cultural-artistic absolut necesar. La inaugurareamuzeului au fost prezenþi primarul TeddyKollek, unul dintre �fãuritorii� statului Israel,preºedintele ZalmanShazar ºi primulministruBen Gurion. Cãrþi, obiecte de valoare, dar, înspecial, lucrãri de artã, picturã, sculpturã etc.- în sãli amenajate ori în aer liber - permitaccesul ºi creazã un ambient plãcutvizitatorilor. Modernismul îºi are locul sãuprioritar, ceea ce avantajeazã acestmuzeu faþãde alte colecþii mai vechi. Nu-þi ajunge o zi sãvezi �în fugã� totul - poate ºi douã zile suntprea puþine; o afirm ca fost vizitator. Un loccentral îl ocupã Muzeul Cãrþii, monumentulcu sulurile gãsite la Marea Moartã. Prindonaþii, s-au obþinut lucrãri ale maeºtriloreuropeni din secolele trecute, sculpturi,graficã, dar ºi obiecte de artã din Oceania,Africa, America precolumbianã º.a.

Anual, au loc circa 30-40 de expoziþii,astfel cã, în 40 de ani, au putut fi vizionatecirca 1.500 de expoziþii itinerante (arheologie,artã israelianã, etnografie, vechi maeºtri,numismaticã, fotografie, artã modernã etc.).Premergãtoare acestei instituþii au fostMuzeele Bezalel, Bronfman º.a., unul dintresusþinãtorii activi fiind Yigael Yadin, om destat ºi militar. Printre cei consultaþi a fost ºiMarc Chagall, care a donat lucrãri. Muzeul areºi exponate din flora Israelului, fiind o sursãpreþioasã de informare ºi educare pentrutineret.

Istoria prebiblicã ºi cea biblicã seregãsesc în diverse obiecte descoperite peteritoriul vechiului Canaan. Bijuterii, menore,bustul împãratului Adrian, sãli în stilenglezesc, dar ºi în stil oriental, o varietateincredibilã de reprezentãri atrag atenþiaturistului. Costumele diverselor popoare pusealãturi fac sã uitãm o clipã demarile conflictece încã tulburã viaþa normalã în OrientulApropiat. Picasso a dãruit muzeului osculpturã, expusã în aer liber, �Profil�, care,prin armonia ei, cheamã la înþelegere ºimeditaþie. (B.M.M.)

Muzeul Israelului, dupã patru decenii

Ocarte, care a trecut puþin observatã la apariþie, a fost �De te voi uita, Ierusalime� - o antologiealcãtuitã de regretatulMarin Bucur ºi de Victoria Ana Tãuºan, cu o postfaþã de Victor Bârlãdeanuz.l., la Editura Fundaþiei Culturale Române, în 1996. �De la Ion Heliade Rãdulescu am moºtenittemaBiblicelor�, mãrturiseºteMarin Bucur în prefaþã.Antologia este unicã, prin obiectivul propus,în bibliografia româneascã. La anul 1577, în Psaltirea Diaconului Coresi, primul vers era: �La râulVavilonului, aciia ºezum ºi plânsem / Când pomeniim Sionul�.Biblia lui ªerban Cantacuzino (1688)este dedicatã, natural, istorei evreilor ºi Oraºului Sfânt, mitropolitul Antim Ivireanul (1650-1716)comenteazã Vechiul Testament, istoria regilor David ºi Solomon. �Ierusalimul este raiul�, scrieînvãþatul venit din Iviria (Gruzia). Primul �hagiu� modern, D. Bolintineanu (1819-1872), descrie înamãnunþime cãlãtoria la Ierusalimul �cel cu ºapte porþi� (Bethlehem, Damasc, Irod sau Efraim,Bab-el-Mogareb, Sion sau David, Sf. ªtefan), care, astãzi, au denumiri parþial schimbate. I.L.Caragiale descrie �O întâmplare la Ierusalim� (cu un haz... caragialesc), iar Adolphe Stern (1848-1931) scrie �De Paºti la Ierusalim�, fãrã a fi un om declarat evlavios, ci din �dragoste pentruistoria neamului�. TudorArghezi nu putea lipsi dintre �pelerini�, dar numai mental, prin atitudineasa împotriva atavicei uri faþã de Israel, calomniat, prigonit, lipsit de patrie (pânã la Independenþadin 1948). Gala Galaction, marele prieten al evreilor, strãbate locurile sfinte cu evlavie ºi bucurie.El scrie: �ªi viþa de vie sfãrâmã iarãºi piatra ºi din realitate trecem iarãºi în Biblie� (1930). Acad.Al. Rosetti (1895-1990) dedicã amintirile sale din Israel lui Marcel Iancu (1970). Edmond Nicolauscrie despre �Yad Vashem� (1990), iar Geo ªerban oferã �File rãzleþe dintr-un posibil Jurnal dehagiu� (1990).

Inspiratã este ideea de a include poezia în aceastã antologie, aceasta ocupând mai mult dejumãtate din volum. Citãm doar câteva titluri: Tudor Arghezi - Muntele Mãslinilor, Psalmi; IoanAlexandru - Iov, Abraham, Iacov, Cântarea Cântãrilor (traducere din ebraicã de Camil Baltazar),Ebreea, Sulamita, Maria Banuº - La porþile Raiului; Lucian Blaga -Paºii profetului; Ana Blandiana- Psalmi; G. Cãlinescu - Vin din Liban, mireasã, Proverbele lui Solomon; Radu Cârneci - Cânturi;Radu Cosaºu - din �Curs de mãtuºologie� (versuri!); G. Coºbuc - Sulamita (poem de 200 deversuri); ªt. A. Doinaº - Psalmi; A. Dominic - Israel; B. Fundoianu - Biblie, Psalmul inedit al luiDavid; Florin Mugur (din �Cartea Regilor�); Carmen Sylva - Iehova (fragment) º.a.

La final, îl vom cita pe Mihai Eminescu, despre ale cãrui preocupãri legate de Biblie ºi deistoria evreilor se pot scrie studii (dacã nu s-au scris deja): �Vezi Iordanul care udã câmpii verziiPalestine, / Dintre vii cu struguri de-aur se ridic mândre coline, / Pe Sion, templul Iehovei, ominune îl privim [...] / În cetate, ce-n vãi doarme - miticul Ierusalim� (Memento mori - fragment).

Astãzi, �miticul Ierusalim� este un oraº spre care, anual, se îndreaptã mii ºi mii de credincioºiºi necredincioºi, doar pentru a vedea aceastã minune.

B. MEHR

Psalmul 137:Psalmul 137:Psalmul 137:Psalmul 137:Psalmul 137:�De te voi uita,�De te voi uita,�De te voi uita,�De te voi uita,�De te voi uita,Ierusalime� �Ierusalime� �Ierusalime� �Ierusalime� �Ierusalime� �în inimaîn inimaîn inimaîn inimaîn inimaunor c\rturariunor c\rturariunor c\rturariunor c\rturariunor c\rturariromâni [i evreiromâni [i evreiromâni [i evreiromâni [i evreiromâni [i evrei

�Seara, un murmur negru creºteadin sinagogi:

cereau desigur - altfel ai fi voitsã rogi -

ca sã-i fereascã cerul, cum le-a feritstrãmoºii,

de panica adusã din câmpurileroºii.

Deodatã, dupã geamuri seaprindeau fãclii;

o umbrã liniºtitã intra în prãvãliiprin uºile-ncuiate ºi s-aºeza la

masã.Tãcerea de salinã încremenea în

casãºi-n sloiul nopþii jgheabul ogrãzii

adãpa.Bunicul între flãcãri de sfeºnic se

ruga:�Sã-mi cadã dreapta, limba sã se

usuce-n minede te-oi lua vreodatã-n deºert,

Ierusalime!�Tavanul plin cu îngeri de ghips

urca în cer.Ce foc în sfeºnicarul obloanelor de

fier!Un suflu-n viscolire se limpezise

parcã,ºi casa, clãtinatã în noapte, ca o

barcã,se desprindea din strada târgului ºi

plutea.Somnul, ca un paharnic, fãrã oprire

bea,ºi nu mai ºtiu cu cine vorbea

bunicul. Nimenu asculta cum dânsul plângea, din

adâncime,ºi-amesteca în capul nepotului sãu

tâmpruga din casa scundã cu mugetul

din câmp.

În anul �89, mã plimbampe strãzile Ierusalimului,eram convalescent dupã

o boalãgrea, Ierusalimul cu parfummã întrema; Ierusalimul

în anul �67,pãtruns de gloanþe,de speranþe ºi de ºoapte;Ierusalime, noi te reunim,sã fii pe veci precum ai fost,Ierusalim. În �48, tu ai

vãzut cum urcã steagul,Maghen David, albastrulºi cu albul, albastrul ceruluiºi laptele matern, treizecide secole prin tine-ncetse cern, iar eu, dacãvreodatã voi uita de tine,uitatã fie dreapta meacu care scriu, Ierusalime!

BORIS MARIAN

P.S. � Am recitit sutele decoloane din �EncyclopaediaJudaica�, dedicateIerusalimului. Se pot scrie sutede poeme despre Oraºul Pãciidintre cele trei religii.

Poem forJerusalem

Anul acesta, se împlinesc 40 de ani de la reunificareaIerusalimului. Rãzboiul de ªase Zile a dus la eliberarealocului cel mai sfânt pentru iudaism ºi la reunificareacapitalei religiilor monoteiste [...].

Dar, în afara Ierusalimului terestru, existã unIerusalim celest. El cunoaºte forme diferite, în funcþiede mistica în care a apãrut ºi s-a dezvoltat. Iudaismulcunoaºte Ierusalimul celest sub denumirea �Ieruºalaimºel maala�, spre deosebire de Ierusalimul pãmântesc,numit �Ieruºalaim ºel mata�. Creºtinismul cunoaºteIerusalimul celest sub forma ideii de �Oraºul Sfânt� (înlimba greacã, �Hierosolima�).

Acest Ierusalim celest apare în mistica tuturorreligiilor ºi sectelor creºtine. Islamul, de asemenea,include mistica unui Ierusalim celest, numit �Al-Quds�(Oraºul Sfânt) [...]. Ierusalimul pãmântesc este unulsingur, capitala celor trei religii monoteiste, iarIerusalimul celest este unul singur, în credinþa fiecãruievreu, creºtin sau musulman.

Ierusalimul celest înseamnã totalitatea credinþelor

legate de acest oraº. În primul rând,credinþa mesianicã. Oraºul, cuTemplul distrus, se va reface lavenirea lui Mesia. El va veni laporþile oraºului � ºi atunci va avealoc înviereamorþilor [...] Templul se

va reface atunci, într-o clipã. Toate nemurile vor veni sãse roage atunci la Ierusalim. Aceste elemente apar înmistica iudaicã. Spre deosebire de mistica iudaicã,mistica creºtinã vorbeºte despre prezenþa lui Iisus(respectiv, Iehoºua evreul) la Ierusalim, unde a fostcrucificat ºi înmormântat ºi unde ar fi înviat. Legãturacu Ierusalimul celest se menþine prin legenda reveniriilui Iisus la Ierusalim � cea de-a doua venire a sa,�în glorie ºi onor� [...].Mistica islamicã vor-beºte despre prezenþalui Mahomed la Ieru-salim, unde ar fi ajunspe calul sãu, Burak, întimpul unei revelaþii.

Elementul comuneste prezenþa ºi exis-tenþa Ierusalimuluicelest în gândireafiecãruia. El nu existã

fizic, ci numai spiritual. Unii mesianici din cele trei religiimonoteiste îl vãd ca fiind imaginea Templului, precumºi imaginea lui Dumnezeu în Templul Sãu, sau ideeaprezenþei Lui. Templul refãcut, Ierusalimul celest,înseamnã regatul conºtiinþei, al puritãþii spiritualeºi umane, lumea idealã, dirijatã de Dumnezeu,omniprezent la Ierusalim.

Oare ne gândim suficient la aceasta?Oare înþelegemmesajele Ierusalimului celest? Oare omenirea a ajunsla nivelul construirii unei societãþi ideale, în care fiecaresã trãiascã fericit la umbra smochinului sãu ºi a viþeilui de vie?

LUCIAN ZEEV HERªCOVICI(Din �Ultima orã�, 4 mai 2007)

Imaginea cea mai vie ºi semnificativã a unificãriiIerusalimului este o fotografie în care paraºutiºti cu ochii largdeschiºi stau în faþa Zidului Plângerii. Ea face parte dintr-unciclu, prezentându-l pe ªef Rabinul armatei israeliene, ªlomoGoren, suflând victorios din ªofar lângã Zidul Plângerii, undea ajuns împreunã cu brigada de paraºutiºti comandatã deMordehai Gur. Dar ªlomoGoren nu a fost singurul care a fãcutacest gest simbolic. Cu 37 de ani în urmã, în ziua de IomKipur,Rabinul Moºe Halevi Segal, membru marcant în mai multeorganizaþii care luptau pentru eliberarea Israelului, i-a sfidatpe britanici - care, în acel an, au interzis evreilor sã se roage cuvoce tare la Zidul Plângerii -, a luat un ªofar, l-a ascuns sub untalit împrumutat (nefiind cãsãtorit, nu avea dreptul sã aibã talit)ºi când s-a încheiat rugãciunea din seara de IomKipur, a suflatcu toatã forþa. A fost imediat înconjurat ºi arestat. În 1967, înclipa în care a auzit cã paraºutiºtii au eliberat Oraºul Vechi, cutoate cã prezenþa civililor a fost interzisã, iar militarii i-au spuscã nu-i pot garanta securitatea, a intrat în cartierul evreiesc,s-a alãturat militarilor ºi a ajuns la Zid, suflând tot drumul dinªofar, rugându-se ºi plângânddebucurie. El a decis sã rãmânãacolo ºi sã refacã foste sinagogi ºi instituþii religioase, distruseîn timpul ocupaþiei arabe.Astfel, el a devenit primul evreu cares-a instalat oficial în Oraºul Vechi. (E.G.)

MO{E HALEVI SEGAL -primul rabin civilcare a suflat {ofarulîn Ierusalimul eliberatIerusaIerusaIerusaIerusaIerusalllllimul celestimul celestimul celestimul celestimul celestUrmare din pag. I

infanteriºtii din Forþelede Apãrare Israeliene, în

timpul Rãzboiului de ªase Zile din 1967. Cânds-a auzit sunetul ªofarului ºi s-a aflat vesteaeliberãrii Ierusalimului, emoþiile au cuprinsîntregul popor evreu, din statul Israel ºi dinîntreaga Diasporã. În acea zi glorioasã, deneuitat, am avut privilegiul de a fi unul dintreluptãtorii pentru eliberarea Ierusalimului,aflându-mã, alãturi de ceilalþi infanteriºti ºi destimatul nostru comandant, domnul generalMota Gur, în faþa Zidului de Vest, ºi luând partela starea de surescitare, de înãlþare spiritualã.

În acea dimineaþã de miercuri, 28 Yiar 5727 (8 iunie 1967), am putut simþi enormul impact alputerii latente emanate de aceste pietre direct în inima oamenilor, precum ºi semnificaþiaZidului de Vest, o rãmãºiþã a Templului, pentru poporul lui Israel. De-a lungul generaþiilor,începând cu distrugerea Ierusalimului ºi exilul poporului evreu de pe pãmântul sãu, evreii s-au rugat pentru întoarcerea la Ierusalim, dor exprimat imagistic pe zidurile sinagogilor ºitipãrit pe coperþi de carte. Rugãciunile de Iom Kipur, Sederul de Pesah se încheie cu urarea:�La anul, în Ierusalimul reconstruit�.

�Aceastã zi de Domnul a fost fãcutã sã ne bucurãm ºi sã fim mulþumiþi de ea�. Sãrbãtorimziua eliberãrii ºi unificãrii Ierusalimului împreunã cu statul Israel ºi cu poporul lui Israel dintoate þãrile în care se gãseºte. În aceastã zi, ne ridicãm privirea în rugãciune cãtre Cel deSus: �Întinde un adãpost de pace asupra noastrã, asupra întregului Tãu popor, Israel, asupraîntregii lumi ºi asupra Ierusalimului, oraºul etern ºi oraºul pãcii�. AMEN.

Adãpost de pacepentru

întreaga lume

Urmare din pag. I

(Din vol. Poezii, ciclul �Herþa�,Editura pentru Literaturã, 1965)

� BisericaSfântuluiMormânt

� Moscheealui Omar

� KNESSET

B. FUNDOIANU