TUDOR ARGHEZI

Date biografice

Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau adevarat fiind Ion N.Theodorescu. Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul, de la numele vechi al Argesului, Argesis.

Clasele primare le face la Scoala "Petrache Poenaru" din Piata Amzei, gimnaziul la "Dimitrie Cantemir", iar liceul la "Sf.Sava", unde locuieste la internat si se intretine singur. Se imprieteneste cu Gala Galaction (Grigore PisculescU) intr-o perioada grea a vietii sale.

Debuteaza la o revista obscura, "Linia dreapta" cu articolul "Vers si poezie", iar ca poet publica la varsta de 16 ani in revista lui Al.Macedonski, "Liga ortodoxa", poezia "Tatalui meu", sub pseudonimul Ion Theo. Macedonski il recomanda intr-un articol ca pe un poet care "rupe cu o cutezanta fara margini [] cu toata tehnica veche a versificarii, toate banalitatile de imagini si de idei". in 1896 ii apar in aceeasi revista 15 poezii si il cunoaste pe Caragiale si pe pictorul Stefan Luchian. intre anii 1897-1898 colaboreaza la "Revista moderna" si "Viata noua" a lui Garabet Ibraileanu si semneaza pentru prima oara cu pseudonimul care va deveni celebru, Tudor Arghezi. in 1899 se retrage la Manastirea Cernica, langa Bucuresti, cu numele de losif, fiind hirotonisit diacon la Mitropolie un an mai tarziu, unde va colabora la traducerea unor carti religioase. in 1905 pleaca in Elvetia, apoi, renuntand definitiv la viata monahala, urmeaza aici o scoala de meserii si munceste pentru a se intretine. in 1911 se intoarce in tara, scrie si publica poezii in revistele vremii. in 1916 se casatoreste cu Paraschiva Burda, cu care are doi copii: Dorrinica-Mitzura si losif-Barutu. intre anii 1918-1919 este arestat si intemnitat la Vacaresti, impreuna cu Ioan Slavici fiind acuzati de colaborationism, pentru eliberarea lor intervenind Nicolae Iorga.

Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la varsta de 47 de ani, avand un titlu sugestiv - "Cuvinte potrivite"-, care-1 impune definitiv in literatura romana, dupa care publica si alte volume de versuri, romane, numeroase articole.

Tudor Arghezi impune in literatura romana o specie literara noua, "tableta" si editeaza mai multe reviste si ziare, cum ar fi:. "Cronica", "Cuget romanesc", "Natiunea", "Bilete de papagal". in 1955 este ales membru al Academiei Romane, fiind distins cu numeroase premii pentru literatura, intre care Premiul International Herder(1965).

Moare la 14 iulie 1967 si este inmormantat in gradina casei sale de la Martisor, iar in epitaful alcatuit de poet este mentionat: "Tudor Arghezi / nascut la 21 (?) mai 1880 in Bucuresti / cu origine pamanteasca din Gorj / Stins si inhumat aici la Martisor".

Opera

Volume de poezii: "Cuvinte potrivite" - 1927, "Flori de mucigai"- 1931, "Versuri de seara" - 1935, "Hore"- 1939, "Una suta una poeme" - 1947, "1907 - Peizaje" - 1955, "Cantare omului" - 1956, "Stihuri pestrite" - 1957, "Frunze"- 1961, "Poeme noi" -1963, "Cadente" - 1964, "Silabe" -. 1965, "Ritmuri" - 1966, "Noaptea"-967,

Volume de proza: "Icoane de lemn" - 1929, "Poarta neagra" -1930, "Bilete de papagal"- 1946, "Cu bastonul prin Bucuresti"- 1962,

Romane: "Ochii Maicii Domnului" - L934, "Cimitirul Bunavestire" -1936, "Lina" - 1942.

CITATE

M-a posedat intenţia de a împrumuta vorbelor însuşiri materiale, aşa încât unele să miroase, unele să supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau muşculate şi cu păr de animal. Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării şi lipsindu-mi instalaţiile, m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al cuvintelor date.Tudor Arghezi în Ars poeticaDin emoţie în emoţie, am simţit de câteva ori o lacrimă căzându-mi pe câte o filă. O să mă duc de m-ar lăsa puterile, la Orăştie să plâng la zidurile ei. Un nou univers mi s-a deschis fulgerător. Mi-aş permite să spui că sunt un om fericit, între constelaţii şi balsamuri.citat clasic din Tudor Arghezi (7 aprilie 1966)

DeşertăciuneToată ziua, toată noaptea treaz,Cine-mi spune de o viaţă-ntreagăSă fiu gata pentru care ceasCând o taină poate se dezleagă?

Taina celor taine fără număr,Înnădite şi încrucişateÎntre creştet, inimă şi umăr,Jugul, hamul meu de rob şi frate.

Traista-i gata, cârja-i în pridvor,Drumul o să fie lung pe lună,Drumul de un om şi un piciorStrâmt şi-ngust cu ceaţa dimpreună.

Stau la pândă-n bălţi şi împrejur,Clopot, voce, tunet să mă strige,Ţipăt rău sau şoaptă să murmur,Ce voi zice, nu ştiu, ce voi zice? poezie celebră de Tudor Arghezi (1959)

Ce-mi tot vorbeşti de geniu şi talent,De capul prost, de cap inteligent?Escrocherii, zorzoane de prisos!Eu te-aş ruga să fii cuviincios.

epigramă de Tudor Arghezi

Umbra

Te urmăresc prin veacuri, prin vârste şi milenii,Încă de când spinarea ţi-o-ncovoiai pe brânci,Când, speriat şi singur, târâş printre vedenii,Umblai numai să cauţi culcuş sau să mănânci.

Însoţitoare mută-n odihnă şi mişcareŞi copie leită, croită pe tipar,Ne-nghesuiam alături, ciuliţi în ascultare,La pasu-n frunze-al fiarei flămânde, greu şi rar.

Ascunşi prin gropi şi scorburi, alăturea de tine,Tu nu ştiai că suntem într-unul singur doi,Împreunaţi pe viaţă din două firi străinePrin şubreda urzeală de aer dintre noi.

Sunt umbra ta, de-a pururi de om nedespărţită,Cu linia schiţată aceeaşi de contur,Pe pulberea fierbinte şi-n cremenea tocită,Ca un păianjen negru ce-ţi umblă împrejur.

poezie celebră de Tudor Arghezi din Cântare omului (1956)

Lucrurile se înţeleg la marginea cuvintelor, şi cuvintele nu sunt de ajuns ca să le inţelegi: e nevoie de har.citat clasic din Tudor Arghezi

Aşa, tinere, nu te înfricoşa de viaţă. Caută bine să descoperi adevăratele vopsele ale sufletului tău şi mâzgâleşte lumea cu ele. Nu împrumuta paleta, tonurile şi pensulele de la nimeni.Tudor Arghezi în Subiecte