Angaja\ii SC FlORiSAl SA robotescprin cartiere `narma\i cu m[turi,

lope\i ;i greble

„Suntem ultimii la capitolul reciclare `nUniunea European[. De;i am putea valorificamai mult de jum[tate din de;eurile pe care leproducem, transform[m doar 2% ̀ n materialereciclabile” – asta s-a anun\at, ̀ n toat[ \ara, ̀ ndata de 28 februarie 2008. Acum, ̀ n 25 martie2012 citesc, cu satisfac\ie, c[ de fapt amavansat `n ultimii 4 ani< „Suntem pe drumulcel bun la reciclare. Cu pa;i mici, Rom]nia se`ndreapt[ spre lumea curat[! Anul trecut,popula\ia ;i firmele au colectat separat peste350 de mii de tone de de;euri de ambalaje.Am ̀ ndeplinit, astfel, \inta impus[ de UniuneaEuropean[. Gunoiul menajer, ̀ ns[, ajunge totla gropile de gunoi ;i acolo r[m]ne. Nu serecicleaz[ aproape nimic. ~n \[rile occidentale,este invers. Se salveaz[ aproape tot. Asta, dup[ce autorit[\ile au aplicat taxe de salubritate ;iamenzi mari”.

A; crede, a;adar, c[ o ducem aproapebine, sau m[car c[ ne afl[m pe calea cea bun[,dac[ nu a; fi citit ;i un articol, tot din 25martie, dup[ care „Propor\ia recicl[rii `nRom]nia este de 1%, `n timp ce media lanivelul Uniunii Europene este de 42%. ~nRom]nia, de;eurile sunt o problem[ grav[ nunumai de mediu, ci ;i de civiliza\ie. ~n tot acesttimp, alte state UE c];tig[ sume enorme dinreciclarea de;eurilor” (articolul ̀ l pute\i vedeachiar `n aceast[ pagin[, `n coloana al[turat[).Cred c[ mul\i s[tm[reni au b[gat de seam[,demult, c[ aprecierile sunt subiective ;i nu`ntotdeauna sunt corecte. A;a c[ a; zice, c[ nue vremea cititului de articole despre reciclare;i colectare selectiv[, ci a ac\ion[rii! V[`ndemn s[ face\i cum ;ti\i mai bine, colecta\iselectiv ;i recicla\i corect, c[ numai ̀ n acest felpute\i contribui la o adev[rat[ schimbare `nbine. S[ ac\ion[m deci, pentru c[ mai evalabil[ vechea zical[ ardeleneasc[ „Taci ;iface!” ;i se aplic[ `n toate domeniile vie\ii.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

~n Rom]nia, de;eurile sunt oproblem[ grav[ nu numai de mediu, ci;i de civiliza\ie. ~n tot acest timp, altestate UE c];tig[ sume enorme dinreciclarea de;eurilor. :i Rom]nia arputea c];tiga ace;ti bani, dac[guvernului i-ar p[sa de aplicarealegisla\iei ;i ;i-ar face datoria fa\[ decet[\ean, se arat[ `ntr-un comunicatde pres[ semnat Rovana Plumb,eurodeputat[ PSD, membr[ `n Comisiade Mediu a PE. Prezent[m comunicatulde pres[< „Cel mai recent studiu alUniunii Europene cu privire la reciclareade;eurilor menajere arat[ c[ Rom]niase situeaz[ pe ultimele locuri `ntrestatele membre UE.

Astfel, 99% din toate de;eurilemunicipale sunt depozitate `n gropi degunoi, `n timp ce media european[

este de 38%. Propor\ia recicl[rii estede numai 1% `n \ara noastr[, `n timpce media la nivelul Uniunii Europeneeste de 42%. ~n \[ri precum Danemarca,Germania, Austria, Belgia, rata dereciclare este peste 80%.

Toate aceste nerealiz[ri `n domeniulgestion[rii de;eurilor `n Rom]nia au ocauz[ comun[, pe care am maieviden\iat-o ;i `n alte ocazii< proastaimplementare a directivei-cadru privindde;eurile. Domnule ministru Borbely,;ti\i oare c[, la nivel european, s-arc];tiga 72 miliarde euro numai dinimplementarea corect[ a acesteidirective? Corecta punere `n practic[a directivei `nseamn[ respectareaangajamentelor asumate de Rom]niaprin Tratatul de aderare – adic[`nchiderea etapizat[ a gropilor de gunoi

neconforme ;i cre;terea gradului deabsorb\ie a fondurilor europene pentrudezvoltarea sistemelor integrate degestionare a de;eurilor la nivel jude\ean.Este oare posibil ca, `n anul 2012,pentru 5 proiecte termenul detransmitere la Comisia European[ s[nu poat[ fi estimat, iar din cele 7programate pentru trimestrul I din2012, s[ fie transmise (p]n[ la data de5 martie) numai dou[?

Cum s[ se ating[ rata medie dereciclare la nivel european `n Rom]nia,c]nd abia `n noiembrie 2011 s-a finalizattranspunerea directivei-cadru privindde;eurile, de;i termenul era decembrie2010? Cum s[ performeze Rom]nia `nacest domeniu, c]nd \ara noastr[ numai are Strategie ;i Plan Na\ional degestionare a de;eurilor din anul 2009?

SC Florisal SA a întocmit unplan de bătaie pentru a efectuala timp cură\enia de primăvară.La `nceputul lunii martie a fostrândul arterelor principale să fiecură\ate.

Resturile de zăpadă au fostîndepărtate, crengile uscate au fostadunate, trotuarele au fost măturate,iar praful a fost aspirat. Au urmatcartierele Micro 17, Carpa\i I, Carpa\i

II ;i Micro 14 unde toate spa\iile verziau fost greblate, debarasate de frunze;i gunoaie. Săptămâna viitoare vor urmala r]nd alte zone din ora;, pentru a firedate cetă\enilor.

De câteva zile, municipiul Satu Mareeste răscolit de adev[rate armate delucrători ai firmei Florisal, cu caremunicipalitatea are încheiate contractede salubritate. Angaja\ii Florisaluluicare lucreaz[ la între\inerea spa\iilorverzi, robotesc în ora; de diminea\apână seara. Înarma\i cu mături, lope\i,

greble ;i alte unelte specifice activită\iide cură\enie, muncitorii mătură, cură\ă,spală trotuarele ;i străzile din ora;.Toate opera\iunile din cadrul ampleiac\iuni de cură\enie în ora; vor fifinalizate `n c]teva zile.

Până la `nceputul lunii aprilie ora;ultrebuie cură\at de efectele iernii ;i redatcetă\enilor. Abia la sf]r;itul lunii aprilieva fi p[m]ntul preg[tit ;i `nc[lzit dea;a natur[, `nc]t s[ se poat[ sem[naflori, din produc\ia proprie a firmeiFlorisal.

Faptul c[ statele membre nuaplic[ `n integralitate legisla\iaUE `n domeniul mediuluiprovoac[ pierderi estimate la 50de miliarde de euro pe an. Acestease traduc, `n special, prin costuri`n domeniul s[n[t[\ii ;i asalubrit[\ii. „Dreptul UE nu esteo inven\ie a Bruxelles-ului. El afost adoptat `n mod democraticde toate statele membre ;i deParlament, ̀ n interesul cet[\enilor.Protec\ia mediului este asigurat[prin aproximativ 200 de actelegislative bine stabilite, dar care,prea adesea, nu sunt corectaplicate. Acest lucru, pe lâng[faptul c[ aduce prejudiciimediului, d[uneaz[ s[n[t[\iioamenilor, conduce laincertitudine pentru industrie ;isubmineaz[ pia\a unic[. ~n aceast[perioad[ de criz[, nu ne putempermite astfel de costuri”, adeclarat comisarul pentru mediu,Janez PotoËnik. Aplicarea eficient[a legisla\iei UE ne asigur[ unmediu curat ;i mai durabil, cuefecte pozitive asupra s[n[t[\ii ;ieconomiei. De exemplu, aplicareacu stricte\e a prevederiloreuropene privind gestionareade;eurilor ar contribui la creareaa 400 000 de locuri de munc[ ;ila economisirea a 72 de miliardede euro (comparativ cu situa\ia`n care aceste norme nu s-araplica). ~ntr-o prim[ etap[,Comisia consult[ guvernelena\ionale ;i Parlamentul cu privirela modalit[\ile de eficientizare aavantajelor pe care le ofer[dispozi\iile UE `n domeniulmediului. Opiniile lor vor fiutilizate `n elaborarea unorpropuneri specifice, `n cursulacestui an.

Noile fabrici rom]ne;ti dereciclare a de;eurilor se confrunt[cu lipsa de materie prim[, a;adeclar[ reprezentan\ii firmelor ̀ ncauz[. „Jum[tate din materianoastr[ prim[ este de provenien\[intern[, iar cealalt[ jum[tateprovine din import”, a explicatun manager de firm[. Societatealui este profilat[ pe reciclareaambalajelor tip PET, provenite dela b[uturi. Materia prim[ seimport[ fie sub forma de PET-uri compactate, fie sub form[ degranule. Asemeni oric[rei unit[\iindustriale, dac[ o fabric[ dereciclare nu are suficient[ materieprim[, func\ionarea ei devine maipu\in rentabil[. Criza de de;euridin industria de reciclare seexplic[, din p[cate, nu prininexisten\a de;eurilor ̀ n Rom]nia,ci prin ignorarea regulilor decolectare selectiv[. Rom]niaproduce 140.000 de tone deambalaje PET pe an, din care ̀ ns[ajung s[ fie reciclate doar 20.000de tone. Diferen\a ajunge ̀ n apeler]urilor sau lacurilor, `n p[duri,pe marginea ;oselelor sau, `n celmai bun caz, `n containerelecomune ale blocurilor ;i la gropilede gunoi. Criza de;eurilor tipPET e cauzat[ ;i de concuren\acu fabricile de reciclare din China.Chinezii ofer[ un pre\ mai bunpe tona de de;euri, dec]t firmeledin Rom]nia.

Propor\ia recicl[rii `n Rom]nia este de 1%, iar media european[ este de 42%

Cump[r[m de;euri

Editorial

Pierderi de 50 mld. €

Comisia European[ inten\ioneaz[ s[creeze platforme multilaterale deresponsabilitate social[ corporativ[ (CSR)`ntr-un anumit num[r de sectoare industrialede anvergur[ sau s[ pun[ ̀ n practic[, din 2012,un sistem european de recompense pentruparteneriatele CSR ̀ ntre ̀ ntreprinderi ;i p[r\ileimplicate. CE inten\ioneaz[, ̀ n acela;i timp, s[abordeze chestiunea practicilor comercialemincinoase, `n raport cu efectele pe careprodusele acestora le au asupra mediului`nconjur[tor. Guvernele, societatea civil[ oripresa au devenit „campionii” CSR, oblig]ndcompaniile s[ dea socoteal[ asupra impactuluiactivit[\ilor lor comerciale asupra climei.Lupta `mpotriva `nc[lzirii globale nu estesingura obliga\ie, dar constituie ocazia de agenera noi oportunit[\i comerciale ;i de a creanoi locuri de munc[. ~n viitoarea decad[,Europa va trebui s[ creeze noi locuri de munc[;i s[ reduc[ gazele cu efect de ser[. Reducereacu 30% a gazelor cu efect de ser[, `ncompara\ie cu nivelul `nregistrat `n 1990, arputea crea 6 milioane de noi locuri de munc[;i ar putea aduce o cre;tere economic[interna\ional[ de 0,6% pe an.

PAGINA VERDE

La nivel mondial, în tabloul ac\iunilor decon;tientizare a problemelor mediului înconjurătorgenerate de activitatea umană, se remarcă o campanieunică în istorie, care în 2010 a reu;it să atingă cca. 1miliard 300 de milioane de oameni din 128 de \ări –Earth Hour. În România, în ultimii trei ani, uneledintre cele mai importante institu\ii au participat laCampania „Ora Pământului”, urmând exemplulclădirilor emblematice de pe mapamond care au luatparte la campania împotriva pericolelor generate deîncălzirea globală. Anul acesta pe 31 martie între20.30 - 21.30 se sting luminile. Oameni, organiza\ii,

companii ;i institu\ii din toate ora;ele \[rii marcheazăOra Pământului, un eveniment care prin gestulsimplu de stingere a luminilor, trage un importantsemnal de alarm[ la adresa efectelor dezvoltăriiiresponsabile.

În acest an, pe 31 martie, între orele 20.30-21.30,o dată cu stingerea pentru o or[ a luminilorexterioare sau interioare care nu sunt esen\ialefunc\ionării ;i deconectarea echipamentelorelectronice aflate în stand-by este momentul sătrecem la o schimbare pozitivă ;i profundă a moduluinostru de a rela\iona cu mediul.

Nou sistem de recompense

Ora P[mântului< pe 31 martie se sting luminile

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 29 martie 2012

Cel mai bine e s[ ac\ion[m!

Operatorul de salubritate dinmunicipiul Satu Mare, SC Florisal SA,trebuie să cure\e trotuarele ;i străzile depraful rămas în urma deszăpezirii. Înprimele zile s-a ac\ionat în principal pearterele din centru, inclusiv pe trotuare.„Acum suntem în etapa în care angaja\iiFlorisalului au început să intre încartiere cu această activitate decură\enie. În continuare se vor toaleta

copacii, se cură\[ spa\iile verzi, sepregăte;te plantarea arbu;tilorornamentali, ;i, nu în ultimul rând, vaavea loc ;i degajarea tuturor punctelorde colectare a de;eurilor de pe razamunicipiului Satu Mare”, a declaratGhicu Munteanu, directoruldepartamentului AdministrareaDomeniului Public Privat ;i ServiciiPublice din cadrul Primăriei Satu Mare.

De;eurile `n societatea actual[ rezult[ `ncantit[\i din ce `n ce mai mari din activitateauman[ ;i gestionarea lor necorespunz[toarepoate s[ duc[ la poluarea solului, subsolului,apelor ;i aerului. De;eurile sunt consecin\ainevitabil[ a activit[\ii umane `ns[ `n ultimeledecenii gestionarea lor devine o preocuparemajor[ din mai multe motive< cre;tereaexponen\ial[ a cantit[\ilor de de;euri> modific[riimportante `n compozi\ia de;eurilor>preocuparea din ce `n ce mai mare pentruprotec\ia mediului ;i reglement[rii mai stricte>

con;tientizarea global[ privind problemele demediu la toate nivelele> de;eul este privit ca orisip[ ̀ n procesul de utilizare a resurselor naturaledar ;i un poluator cu risc de poluare. Resurselenaturale mondiale sunt limitate, a;adar acontribui la conservarea ;i refolosirea resurselorexistente este mai mult dec]t o bun[ politic[civic[, este exact ceea ce trebuie f[cut. Avantajeleprincipale ale recicl[rii sunt< conservarearesurselor naturale, reducerea spa\iului dedepozitare, reducerea polu[rii, conservareaenergiei, crearea de noi locuri de munc[ etc.

10 Joi 29 martie 2012

ACTUALITATEA

De;eurile sunt consecin\a inevitabil[ a activit[\ii umane

Se aspir[ praful de pe str[zi ;i trotuare

Primăria municipiului Satu Mare,împreună cu operatorul de salubrizareSC Florisal SA, a demarat ac\iunea decură\enie de primăvară, care, dup[ cumse ;tie, se deruleaz[ în două etape< 26martie - 7 aprilie, respectiv 17 aprilie -28 aprilie. Ac\iunea se desfăşoar[ pentrucolectarea deşeurilor vegetale din cur\ileşi grădinile caselor. Colectarea acestorase va realiza exclusiv în zilele în carestrada este programată pentru colectareadeşeurilor menajere. Deşeurile vegetalese vor depozita în grămezi, lângă pubelelecu deşeuri menajere. Nu se admiteamestecarea deşeurilor vegetale cu altedeşeuri, deşeurile vegetale fiind colectate

separat de restul deşeurilor şitransportate la sta\ia de compostare,unde nu se permite amestecul cu altetipuri de deşeuri. Rugăm cetă\eniimunicipiului să respecte zileleprogramate şi modul de depozitare, încaz contrar se vor aplica amenzileprevăzute de Hotărârea Consiliului Localnr. 243/2006. Colectarea ;i transportuldeşeurilor vegetale nu se taxeazăsuplimentar pentru cetă\eni, cheltuielilefiind suportate din bugetul local,informeaz[ primarul Iuliu Ilyes.

Arderea gunoaielor poatecauza incendii

Primarul a f[cut cunoscute ;im[surile de prevenire a incendiilor `nperioada de prim[var[< persoanele fizice

;i juridice, care desf[;oar[ ac\iuni deardere a miri;tilor, stufului ;i a vegeta\ieiierboase, gunoaielor, de;eurilor ;i a altormateriale combustibile, sunt obligate s[respecte prevederile reglement[rilor `ndomeniu, pun]nd accent pe urm[torulset de m[suri specifice de prevenire aincendiilor<

Arderea resturilor vegetale,gunoaielor, de;eurilor ;i a altor materialecombustibile se face `n locuri specialamenajate ori pe terenuri preg[tite, culuarea m[surilor ce se impun pentru`mpiedicarea propag[rii focului lavecin[t[\i, asigur]ndu-se supraveghereapermanent[ a arderii, precum ;i stingerea

jarului dup[ terminarea activit[\ii.Arderea miri;tilor se face numai dup[luarea m[surilor ce se impun pentru`mpiedicarea propag[rii focului lavecin[t[\i, asigur]ndu-se supraveghereapermanent[ a arderii.

Arderea resturilor vegetale,gunoaielor, de;eurilor ;i miri;tilor seexecut[ numai pe baza permisului delucru cu foc, dup[ ce a fost informat `nprealabil serviciul privat/voluntar pentrusitua\ii de urgen\[. Distrugerea prinardere a de;eurilor, resturilor menajere;i vegeta\iei uscate se efectueaz[ curespectarea prevederilor O.G. Nr.195/2005 modificat[ ;i aprobat[ prinLegea Nr. 265/2006 privind protec\iamediului, care se refer[ la obligativitateaob\inerii acceptului Agen\iei pentruProtec\ia Mediului.

Cur[\enia de prim[var[ se desf[;oar[ `n dou[ etape

Dup[ 8 sanc\iunicontraven\ionale aplicatec[ru\a;ilor `n luna februarie, `nluna martie s-a aplicat pentruprima oar[ ;i măsuracomplementară de confiscare aatelajului.

De;i circula\ia vehiculelor cutrac\iune animală pe raza municipiuluiSatu Mare s-a interzis cu mult timp `nurm[, mul\i s[tm[reni continu[ s[tocmeasc[ c[ru\a;i, ca s[ le transportegunoaiele, care pe urm[ sunt deversateaiurea. Astfel se constituie depoziteclandestine de gunoi, pe orice terenviran, at]t `n centrul c]t ;i la periferiaora;ului.

~n luna februarie, `n baza Hot[r]riiConsiliului Local nr. 166/2011 privindinstituirea unor sanc\iuni pentrucircula\ia vehiculelor cu trac\iuneanimală în municipiul Satu Mare, au fostaplicate 8 sanc\iuni contraven\ionale dincare 2 cu avertisment ;i 6 cu amendă, învaloare totală de 3.000 lei. Cu toateacestea fenomenul nu s-a putut eradica,a;a c[ `n luna martie s-a ajuns laaplicarea unei m[suri mai aspre -confiscarea c[ru\ei. Iat[ relatareadetaliat[ a acesti m[suri inedite<

„În data de 15.03.2012, în jurul orei13.00, un echipaj al Poli\iei Locale l-adepistat pe Balazs Sandu în vârstă de 28de ani, din Dorol\, care circula cucăru\a prin municipiul Satu Mare,încălcând astfel prevederile art. 1 pct.1 din H.C.L. nr. 166/2011 privindinstituirea unor sanc\iuni pentrucircula\ia vehiculelor cu trac\iuneanimală în municipiul Satu Mare. Dinverificările efectuate s-a constatat căacesta a mai fost sanc\ionatcontraven\ional, drept pentru care i s-a mai aplicat o sanc\iunecontraven\ională cu amendă în valoarede 500 lei ;i s-a luat măsuracomplementară de confiscare aatelajului. Căru\a fără număr deînregistrare a fost transportată într-unloc de de\inere special amenajat, dincare, în urma achitării unei taxe de 200lei, proprietarul o va putea recupera întermen de 15 zile. Atragem aten\iaproprietarilor de vehicule cu trac\iuneanimală că circula\ia acestora înmunicipiul Satu Mare este interzisă, iarîn cazul în care vor fi depista\i riscăsanc\iuni contraven\ionale cuprinseîntre 500 - 1000 lei ;i confiscareaatelajelor”.

A;adar, dup[ ce s-au `ntocmit actele,calul i s-a dat `napoi omului, dar c[ru\aa fost transportat[ - cu remorca pus[ ladispozi\ie de Florisal - la terenulprim[riei, din incinta firmei Transurban(unde se depoziteaz[ ;i ma;inileabandonate). ~n astfel de cazuri organulconstatator este poli\ia, iar poli\iacomunitar[, `mpreun[ cu poli\iaecologic[ fac verific[ri severe. „Omul ar[mas f[r[ c[ru\[, dar mai are de pl[tit;i amenda. Nu mai veni\i de la \ar[ laora;, cu c[ru\ele, ca s[ duce\i moloz, c[nu o permite legea ;i singuri v[ face\ir[u” - este rug[mintea adresat[cet[\enilor de c[tre :tefan Murg,directorul economic al firmei desalubrizare SC Florisal SA. El sper[ c[prin popularizarea acestui prim caz,zvonul se va r[sp]ndi de la un om laaltul, iar rezultatul va fi stopareacomplet[ a acestui fenomen atisocial.

„Omul a r[mas f[r[ c[ru\[, darmai are de pl[tit ;i amenda”

Joi 29 martie 2012 11

AC}IUNI FLORISAL

De;eurile fac parte din via\a noastr[, le`nt]lnim pretutindeni, nu ne plac, ne deranjeaz[,le ignor[m ;i totu;i ne pot fi folositoare ;inecesare. De fapt ce sunt de;eurile? Cuv]ntul„de;eu” provine din limba francez[. ConformDic\ionarului Explicativ al Limbii Rom]ne,semnific[ „rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumitprodus, care nu mai poate fi valorificat directpentru realizarea produsului respectiv”, iar pescurt „orice substan\[ (sau obiect) pe care

de\in[torul o arunc[, inten\ioneaz[ sau estenecesar s[ o arunce”. De;eurile sunt de maimulte tipuri< de;euri municipale (inclusiv celemenajere ;i comerciale, de;euri industriale(inclusiv cele rezultate din produc\ie), de;euripericuloase, de;euri din construc\ii si demol[ri,de;euri din minerit, de;euri de echipamenteelectrice ;i electronice (DEEE), de;eurimunicipale biodegradabile, de;euri de ambalaje,vehicule scoase din uz (VSU-uri) ;i anvelope,de;euri agricole.

Metodele de tratare a de;eurilor nu sunt satisf[c[toare

~n aprilie, cu mult `nainte de sfinteles[rb[tori de Pa;te trebuie s[ avem ora;ulc]t mai curat posibil. Zilnic se lucreaz[la răzuitul mecanic al străzilor, greblatul

frunzelor, spălatul carosabilului ;i altrotuarelor, desfundatul rigolelor. TotFlorisalul se afl[ `n toiul ;i forfotalucr[rilor de prim[var[.

Pentru a men\ine str[zile ora;uluicurate, s[tm[renii se pot folosi deco;urile pentru de;euri de ambalaje demici dimensiuni, dac[ le g[sesc. Dinp[cate, concet[\enii no;tri mai s[lbatici

`;i descarc[ nervii pe acestea, le fur[ ;i ledistrug sistematic. De ce? O fi o terapieprescris[ de dr. En[tescu? Dup[ uninventar f[cut de angaja\ii SC FlorisalSA, de pe digul din Micro 17 s-au furat15 din cele 19 co;uri stradale> lipsesc 6

din cele 10 co;uri de pe Podul Decebal,respectiv 4 din cele 10 de pe PodulGolescu> lipsesc 3 ;i din cele 7 de pebulevardul Transilvaniei> pe Careiului s-au furat 8 din 35, iar pe Clo;ca 4 din 21.

Enumerarea ar putea continua mult ;ibine. ~n total ar trebui s[ existe 421 deco;uri pe str[zi> `n realitate doar 323 aumai r[mas `ntregi< 68 lipsesc cudes[v]r;ire, iar 30 au fost g[urite ;i l[satef[r[ capac.

De ce se fur[ co;urile de gunoi?

S-a scris recent ̀ n toate ziarele localec[ unii sătmăreni „au dezvoltat înultimele trei luni un sport nou<incendierea tomberoanelor amplasate înpunctele de colectare a deşeurilormenajere. Aceast[ „distrac\ie” însumează20 de puncte de colectare selectivă adeşeurilor incendiate, fiind făcute scrumnu mai puţin de 36 de tomberoane.Valoarea pagubelor se ridică la nu maipuţin de 30.000 de lei”. Cu tot ce s-a scris;i cu tot ce a f[cut poli\ia local[, `n data

de 22 martie a mai avut loc `nc[ oincendiere, la punctul 407 din Micro 17.Se pare c[ `n Micro 17 locuiesc cei mai„anticontainer” s[tm[reni - dac[ se poatecrea acest cuv]nt nou – fiind primii laincendiat, la distrus ;i la amenin\[ri.Declar[ r[zboi containerelor, de;iac\ioneaz[ chiar `mpotriva intereselortuturor cet[\enilor din acest cartier. Arfi de dorit s[-i opreasc[ ;i s[-i ia lar[spundere pe vandali chiar vecinii lorde cartier!

Micro 17 pe locul i la incendieri

Amenin\area scrisă pe care o vede\imai sus a fost lipită pe un container dinpunctul gospodăresc nr. 417 de pe stradaBobocului, cartierul Micro 17, ̀ n noapteade 12 spre 13 martie. Multe asocia\ii delocatari ar dori ca amplasarea să se facăcât mai departe de blocul lor, pe cât posibilpe terenul vecinilor. Se ceart[ cu firma de

salubrizare, f[r[ s[ ;tie c[ amplasamentelepunctelor gospodăreşti `n domeniulpublic au fost doar propuse de Florisal,dar decizia a luat-o Primăria. De faptlocatarii foarte greu se pun de acord înprivin\a amplasării punctelorgospod[reşti. Cel mai bine ar fi caadministratorul blocului arondat la

punctul 417 să convoace o şedin\ă aasocia\iei de locatari, la care este dispus s[asiste ;i Ştefan Murg, directorul economical Florisalului. La şedin\a cu locatarii seva putea explica oamenilor nemul\umi\ice pot face, la ce proceduri legale potrecurge, printre care, de bun[ seam[, nuse num[r[ nici un exerci\iu pirotechnic.

Unii aprind miri;ti, al\ii containere

Depozite clandestine de moloz;i alte de;euri sunt destule, poli\iaecologic[ depisteaz[ ;i elimin[s[pt[m]nal c]te 20 – 30 degr[mezi mari ;i mici. Se pare c[ eo munc[ ve;nic[ ;i absurd[, ca ceaa lui Sisif.

Agen\ii Poli\iei Ecologice de laFlorisal continu[ s[ ias[ la scormonitprin gunoaie cu m[nu;i de chirurg pem]ini, ca s[ nu altereze eventualele urmel[sate de cet[\enii f[r[ prea mult sim\civic, care `mpr[;tie gunoiul aiurea.

Nu se obosesc s[-l duc[ lacontainerul care li s-a pus la dispozi\ie`n punctul gospod[resc, nici s[ cear[transport pentru de;eurile rezultate dinconstruc\ii. Poli\i;tii ecologici ai ;efuluiGheorghe Iaco; caut[ acte, facturi,

chitan\e, scrisori sau c[r\i po;talearuncate la gunoi, orice document dup[care i-ar putea identifica ;i sanc\iona pecei certa\i cu sim\ul ecologic.

În conformitate cu prevederile legaleîn vigoare ;i potrivit competen\elor, înlunile februarie-martie poliţi;tii locali aufost angrena\i în mai multe ac\iuni deprevenire ;i combatere a încălcăriinormelor legale privind cură\eniamunicipiului Satu Mare. În lunafebruarie s-au aplicat 440 sanc\iunicontraven\ionale din care 177 au fost cuavertisment ;i 263 cu amendă, în valoaretotală de 61.600 lei, din care<

- la HCL 33/2011 - privind stabilireaunor contraven\ii în domeniul edilitar-gospodăresc, ordinii, cură\eniei ;i igieneipublice în municipiul Satu Mare - au fostaplicate 383 sanc\iuni contrave\ionale(166 cu avertisment ;i 217 cu amendă,

în valoare totală de 48.800 lei). Cauzele au fost< sta\ionarea

vehiculelor în locuri nepermise>ocuparea trotuarelor, zonelor verzi saustrăzilor cu materiale de construc\ii,schele, utilaje, ma;ini, etc. fără a de\ineautoriza\ie în acest sens> neîncheierea decătre persoane juridice sau fizice acontractelor cu operatorul de salubrizare>împră;tierea resturilor menajere ;i altorde;euri> abandonarea de;eurilor,ambalajelor, de;eurilor rezultate dinactivită\ile economice, demolări, pedomeniul public, pe spa\ii verzi, precum;i folosirea altor recipien\i decât ceidestina\i acestui scop> necură\areazăpezii sau a ghe\ii de pe trotuarele ;irigolele din fa\a imobilelor> aruncareahârtiilor, ambalajelor, \igărilor sau acojilor de semin\e pe trotuare, carosabilsau zonele verzi.

Agen\ii Poli\iei Ecologice poart[ m[nu;i albe, dar nu sunt bl]nzi

Aici s-a spart capacul

De aici s-a furat tot co;ul

Se spal[ ;i carosabilul

12 Joi 29 martie 2012

MAGAZIN

~n zilele noastre lucrurile pur ;isimplu nu mai sunt „f[cute s[ reziste”.~n trecut, oamenii continuau s[utilizeze lucrurile p]n[ c]nd acestease stricau sau se toceau. Apoi lereparau sau aranjau ;i continuau s[ lefoloseasc[ p]n[ c]nd deveneau denereparat. Din nefericire, `nsocietatea `n care tr[im a devenitdificil s[ rezi;ti tenta\iei

materialismului. Toat[ lumea pare s[aib[ nevoie sau s[ doreasc[ ceea ceeste mai nou ;i mai modern - `ns[ ceeste de f[cut cu lucrurile vechi? S[ learunci pur ;i simplu a devenit cevaat]t de normal `nc]t dac[ nu teconformezi acestui obicei aproape c[ri;ti s[ devii ridicol. „De ce por\i `nc[chestia aia veche...?” „Pur ;i simplunu este la mod[ sa reutilizezi lucruri

vechi”, zic tinerii. Dar, doar pentru c[un obicei a devenit popular, nu`nseamn[ neap[rat c[ este ;i un lucrubun. S[ iei pozi\ie pentru ceea ce estecorect, `n detrimentul a ceea ce estepopular, este rareori u;or, dar dac[oamenii nu ar fi f[cut a;a, probabil c[omenirea s-ar fi autodistrus deja`mpreuna cu `ntreaga planet[. P]n[c]nd fiecare consumator sau

companie de produc\ie din lume nuse `ntoarce spre ecologie, ;i p]n[ c]ndnu vor exista infrastructuri u;oraccesibile, utilizabile ;i viabileinstalate la tot pasul pentru a face cavia\a ecologic[ s[ fie modul „normal”de a tr[i, mai degrab[ dec]t un„lifestyle” alternativ, trebuie s[ nesus\inem unii pe ceilal\i cu idei, ajutor;i `ncuraj[ri.

Utilizarea mai eficient[ a resurseloreste singura modalitate de atingere acalit[\ii vie\ii la care aspir[m cu to\ii,\in]nd cont de limitele planetei.

* Sticlele din plastic nu sebiodegradează complet niciodată. Ele sedescompun în granule care suntmâncate de diverse vietă\i, precumpe;ti, păsări sau viermi ;i rămân înstomacul lor, nu se elimină niciodată.

* O cutie de aluminiu se degradează în100 de ani. Cojile de banane ;i cotoarelede mere dispar `n 2 ani. Pungile dinplastic dispar în aproape 30 de ani.

* Mucurile de \igară dispar în 2 ani,însă con\in chimicale periculoase careafectează solul atunci când sedescompun. Se estimează că 4,5trilioane de mucuri de \igară ajung înnatură în fiecare an.

* Energia economisită dintr-o singurăsticlă reciclată ar putea alimenta untelevizor timp de 20 de minute sau unbec timp de 4 ore.

* Dacă o familie obi;nuită ar reciclatoate recipientele din sticlă folosite timpde un an, energia economisită ar puteaalimenta televizorul lor circa 100 de ore.

* Este nevoie de 200 de ani pentru caun scutec de unică folosin\ă să sedescompună! În perioada de 30 de luniîn care un copil poartă scutece sefolosesc 4.500 de scutece de unicăfolosin\[.

* Producerea de cutii de aluminiu, dinmaterii prime, necesită cu 20% maimultă energie decât producereaacelora;i cutii, însă, prin reciclare.

* Producerea de o\el din materialereciclate economise;te 75% din energiafolosită în producerea de o\el dinmaterii prime.* Reciclând 1 kg de aluminiu se salvează8 kg de bauxită, 4 kg de chimicale ;i 14kWh de electricitate.

* 200 de borcane de sticlă suntaruncate în fiecare secundă în MareaBritanie.

* Folia de aluminiu reciclată estefolosită pentru a face componentepentru ma;ini noi.

* Aproximativ 17 milioane de cartu;elaser de imprimantă au fost reciclate înEuropa `n 2002, însemnând 6 milioanede litri de ulei virgin salvat, suficientpentru a umple 3 bazine olimpice.

* Cutiile ;i foliile din aluminiureprezintă ca volum cam 2% dinde;eurile domestice, dar aproape 25%din de;eurile reciclabile.

* Recipientele din sticlă reprezintă, înmedie, 9% din greutatea de;eurilormenajere dintr-o casă, dar reprezintăpeste 70% din greutatea ambalajelorreciclate din totalul de;eurilormenajere.

* Pân[ la 90% din sticla nouă poate fif[cută din sticlă revalorificată, ceea cear economisi energie ;i materie primă.

* Ambalajele reprezintă 25%-35% dingreutatea medie a unui co; de gunoi.Odată cu dezvoltarea rezisten\eimaterialelor ;i a tehnologiilor deproduc\ie s-a ob\inut economisireacantită\ii de materie pentru fabricareaambalajelor, însă nu a diminuatnumărul acestora. În compara\ie cuacum 50 de ani conservele sunt cu 50%mai u;oare, cutiile de iaurt sunt cu 60%mai u;oare, sticlele de lapte sunt cu 50%mai u;oare, pungile de plastic sunt cu50% mai sub\iri.

* Dacă fiecare american ;i-ar reciclaziarul de duminică, în fiecaresăptămân[ ar fi salva\i 500.000 decopaci.

* Atât plasticul din care suntconfec\ionate brichetele, cât ;i butanulcu care se încarcă sunt derivate dinpetrol. Fumătorii care folosesc cutii dechibrituri în loc de brichete sunt multmai prieteno;i cu mediul, mai ales căaceste cutii sunt făcute din hârtiereciclată.

* În timpul celui de-al Doilea RăzboiMondial, când cantitatea de materiiprime se reducea văzând cu ochii, 33%din toată hârtia folosită era reciclată.După război, acest procent a scăzutbrusc.

O examinare a fosilelor din ultimaperioad[ de `nc[lzire semnificativ[ aPam]ntului, `n urm[ cu 50 de milioanede ani, arat[ c[ multe specii de animale;i de plante au r[spuns schimb[riiclimatice prin mic;orare. Un nou studiu,

publicat `n Nature Climate Change,demonstreaz[ c[ acela;i fenomen demic;orare `n dimensiune are loc ast[zi,consecin\[ a `nc[lzirii globale dinultimele decenii. Studiul a analizat 85 despecii diferite de plante ;i animale ;i aconchis c[ 45% dintre acestea au fostdeocamdat[ neafectate de `nc[lzireaglobal[, potrivit ziare.com care citeaz[Forbes. ~n cazul celorlalte specii, 80% s-au mic;orat `n ultimele decenii, `nvreme ce restul de 20% s-au m[rit. Ceeace este surprinz[tor este c[ oamenii de;tiin\[ s-ar fi a;teptat ca plantele s[ sem[reasc[ `n dimensiune, ca urmare aprezen\ei masive a dioxidului de carbon`n atmosfer[. ~ns[ majoritatea plantelorau r[spuns printr-o cre;tere mai mic[,rezultat al temperaturilor ridicate ;isolului s[r[cit de nutrien\i. Mai exist[`nc[ o tendin\[ `ngrijor[toare< p[s[rile;i mamiferele, printre care oile,c[prioarele ;i ur;ii polari, tind s[

devin[ mai mici. Unele din cele mai`ngrijor[toare schimb[ri au loc ̀ n ocean,la baza lan\ului trofic, undefitoplanctonul ;i formele de via\[ cucon\inut ridicat de calciu sunt afectatede acidifierea apei ;i capacitatea redus[

a apei mai calde de a re\ine oxigenul ;inutrien\ii, a;a c[ ajung la dimensiunimai mici dec]t ar fi normal. Av]nd `nvedere c[ pe;tele este o component[important[ a dietei `n multe p[r\i aleglobului, este o tendin\[ ̀ ngrijor[toare –m]ncare mai mic[ `nseamna pe;ti maimici, ̀ nseamn]nd mai pu\in de m]ncarepentru oameni. Mai mult, pe m[sur[ cetemperaturile continu[ s[ creasc[, esteneclar dac[ aceste specii ;i multe altelevor fi capabile s[ se adapteze la noilecondi\ii.

:tia\i c[ peturile nu se biodegradeaz[

niciodat[?

„Pur ;i simplu nu este la mod[ s[ reutilizezi lucruri vechi”

Schimbarea climatic[ mic;oreaz[plantele ;i animalele

Un bărbat latino-american a fostarestat după ce a furat cinci tone deghea\[ dintr-un ghe\ar. Este o ;tireadev[rat[, din categoria „ce se mai furăprin lumea largă”. Bărbatul din Chile afost arestat pentru că a furat cinci tonede ghea\ă, dar nu dintr-un depozit, citocmai dintr-un ghe\ar protejat delege. A fost prins la un control derutină, în ora;ul Cochrane, din sudul\ării, iar în camionul său s-au găsit saciîn care erau ascunse cele peste cincimii de kilograme de bucă\i de ghea\ă.Poliţi;tii bănuiesc că suspectul voia săle vândă în baruri ;i restaurante din

capitală. Numai că le-a tăiat din JorgeMontt Glacier, un ghe\ar protejat,situat într-o rezerva\ie din Patagonia.Bărbatul a fost acuzat de furt ;idistrugere a unui monument natural.Nefiind un simplu furt, el riscă ani greide pu;cărie. Poate c[ nu-l va ajuta niciideea pe care-;i bazeaz[ ap[rarea< s-adeclarat mare amator de cocteilurispeciale, ecologice, care se amestec[numai ;i numai din ingredintenaturale. Chiar ;i cuburile de ghe\[trebuie s[ fie naturale, nu pot provenidin ap[ distilat[, prelucrat[ ;i r[cit[ `nfrigidere.

A furat 5 tone dintr-un ghe\ar

Norii unei crize mondiale a apeiamenin\[ multe dintre \[rile lumii,`necate sau nu `n actuala criz[economic[, iar principalul autor alacestui posibil dezastru este omul, carevars[ tone de chimicale `n r]uri,suprapopuleaz[ ora;ele sau arunc[ peapa s]mbetei, anual, cantit[\i ̀ nsemnatede ap[ potabil[. Inunda\iile, iriga\iileexcesive, netratarea apelor uzate,`mbibarea p]nzei freatice cu pesticide oriconsumul haotic, fie el industrial saucasnic, sunt doar c]teva dintre modurilede gestionare ineficient[ a apei, care dau

ap[ la moara temutei crize. P]n[ ̀ n 2025,poluarea, seceta ori risipa vor distrugemulte dintre izvoarele de ap[ dulce aleTerrei. ~n zonele aride, apa din r]uri ;ilacuri va sc[dea cu p]n[ la 70%, dup[cum sus\in exper\ii ONU, iar popula\iaglobului, ̀ n continu[ cre;tere, va cheltui,numai pentru iriga\ii, cel pu\in 70% dincantitatea de ap[ dulce a globului. Asta`nseamn[ c[ va r[m]ne extrem de pu\in[ap[ de care nu ne vom mai permite s[ nebatem joc. Trebuie s[ ne obi;nuim cupre\uirea ;i administrarea resurselor deap[, limitate, ale P[m]ntului.

Criza apei, gr[bit[ de poluare ;i risip[

Un parlamentar european “verde”propune< 10 euro pentru fiecare telefonmobil reciclat. Telefoanele mobile artrebui supuse aceluia;i regim ca ;i sticlele,pentru a-i `ncuraja pe cet[\eni s[recicleze, a declarat un parlamentargerman ecologist din ParlamentulEuropean. Dorothea Steiner a spus c[dore;te s[ ob\in[ acordarea unuidiscount de 10 euro, la cump[rarea unuimobil nou, dac[ utilizatorul ̀ l recicleaz[pe cel vechi. „De asemenea, dac[ nudore;ti s[-\i cumperi un telefon nou, `lreciclezi pe cel vechi ;i prime;ti 10 euro”,a precizat Steiner. „Este primul pas `nvederea recicl[rii masive a telefoanelormobile”, a precizat oficialul german.„Telefoanele mobile ;i alte produseelectronice au ̀ n componen\a lor at]t demulte metale rare, ̀ nc]t aruncarea lor lagunoi reprezint[ un act iresponsabil”.Steiner estimeaz[ c[, ̀ n prezent, la nivelulGermaniei, utilizatorii de\in 100milioane de telefoane mobile. „~n acela;itimp, peste 80 milioane de telefoanevechi zac ̀ n sertarele acestora”, a ad[ugatSteiner.

~n fiecare an, pe pia\[ sunt v]ndute1,6 miliarde de telefoane mobile noi, carecon\in 400 tone de argint, 38 tone de aur;i 14 tone de paladiu, un alt metal esen\ialpentru industria produc[toare deelectronice. „Aceast[ comoar[ trebuiesalvat[” a subliniat parlamentarulgerman. Pentru ace;ti „mun\i de produseelectronice”, Steiner d[ vina pe marilet]rguri tehnologice, precum CeBIT (carese desf[;oar[ actualmente `n Hanovra);i `n cadrul c[rora se v]nd produse noi.„Produsele noi invadeaz[ pia\a `n modconstant, la intervale foarte reduse detimp. Mun\ii de telefoane mobile vechidevin pe zi ce trece tot mai inal\i”.Uniunea European[ ;i-a stabilit o \int[de reciclare a produselor electronice de45% p]n[ `n 2016 ;i 65% p]n[ `n 2019.Steiner consider[ `ns[ c[ ambi\iile suntprea modeste ;i dore;te un target de 60%p]n[ `n 2016 ;i 80% p]n[ `n 2019. Oschem[ de reciclare bine construit[ arcontribui substan\ial la `ndeplinireaacestor \inte. „Bine`n\eles c[ proiectul seafl[ ̀ n faz[ incipient[, dorim s[ negociemcu v]nz[torii de telefoane mobile”, aad[ugat Steiner.

Reciclarea telefoanelor