2019 - Anul Interna\ional al Tabelului Periodic al Elementelor (IYPT 2019)

PAGINA 10

Cea mai veche piramid[ de pe P[mântar fi “Muntele Ilumin[rii” din Indonezia,ridicat[ acum 10.000 de ani

PAGINA 11

IAnul XVII Nr. 813 Duminic[ 13 ianuarie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

O iarnă lungă şi cu temperaturiminime record ar putea fi resimţită înspaţiu, avertizează NASA. Un cercetător din cadrul agenţieispaţiale afirmă că activitatea petelorsolare este extrem de scăzută, fapt ce vaduce la înregistrarea unor temperaturirecord în spaţiu. Climatul Pământuluinu va fi, însă, afectat. „Observăm otendinţă de răcire”, a declarat MartinMlynczak din cadrul Langley ResearchCenter, NASA. „La o înălţime mare desuprafaţa Pământului, în apropiereagraniţei cu spaţiul, atmosfera noastrăpierde energie termică. Dacă tendinţeleactuale continuă am putea determinacurând un nou record al temperaturilorreduse din spaţiu”, a adăugat el. Conform FoxNews, minimul solarpoate afecta condiţiile meteorologicedin spaţiu, poate deregla sistemele decomunicaţii şi navigare. Mlynczak şicolegii săi au introdus recent „IndiceleClimatic Termosferic” ce măsoarăcantitatea de oxid de azot eliminată înspaţiu. Rezultatele au fost furnizate deinstrumentul SABER de la bordulsatelitului TIMED al NASA.

Mai multe unde radio misterioase,care provin dintr-o galaxie aflată la apro-ximativ 1,5 miliarde de ani lumină deTerra, au fost recepţionate de un telescopdin Canada. Astronomii au anunţat cădeşi originea exactă şi natura semnalelorreprezintă încă o necunoscută, se ştiecă acestea vin din aceeaşi sursă, iar faptulcă multe sunt "repetitive" reprezintă unfenomen neobişnuit, relatează BBC. 

Potrivit oamenilor de ştiinţă, Ob-servatorul CHIME, din British Colum-bia Okanagan Valley, a captat 13 sem-nale radio pe unde scurte, unul dintreacestea fiind ieşit din comun, deoarecese repetă şi vine din aceeaşi sursă. Estevorba despre o galaxie aflată la aproxi-mativ 1,5 miliarde de ani lumină depăr-tare de Pământ.

Deşi nu este o premieră, descoperi-rea este catalogată ca fiind una majoră.Până acum a mai fost înregistrat un sin-gur „eveniment” similar, dar de către unalt telescop.

Descoperirea adânceşte misterulprivind acest fenomen, dar oferă şi o po-tenţială oportunitate de a înţelege sursasemnalelor dintr-o galaxie situată la mi-liarde de ani lumină de Terra, potrivitThe Independent.

Semnalele radio repetate ar puteaavea multe surse, de la stele care au ex-plodat la comunicare extraterestră. Însă,până acum, cercetătorii nu au reuşit săafle originea fenomenului. Semnaleledurează doar o milisecundă, dar sunttransmise cu aceeaşi cantitate de energieprodusă de Soare în 12 luni.

Cercetătorii spun că unul dintresemnale s-a repetat de şase ori, aparentdin acelaşi loc. Din cele aproximativ 60de semnale radio detectate până în pre-zent, numai unul s-a repetat, până la celdetectat recent.

Sec\ia român[ a Teatrului de Nord aniverseaz[ 50 de ani de activitate

Ziarul Szamos consider[ c[ in-stituțiile financiare care acordaufoarte ușor credite i-au exploatat dinpur patriotism ;i nu se jenau s[ leexecute bunurile datornicilor.Articolul “Rom]nii patrio\i” a fostpublicat `n ziarul Szamos din 25 feb-ruarie 1900 pagina 1.

"Nu arăt cu degetul, pentru căștim cu toții că din punct de vedereeconomic marea parte a românimiieste aproape la nivelul rutenilor dincomitatul Bereg. Instituțiile financiarefoarte multe apărute care acordăfoarte ușor credite, și alte circum-stanțe i-au exploatat din pur patri-otism atât de mult, încât acum -chiar dacă este vorba de frați –urmează executarea bunurilor. Măîntreb< acele sume care s-au adunatdin dobânzi, în ce măsură au fostcheltuite în scopuri naționaleromâne;ti? În respectiva școală defete din Sibiu, pentru care se rețineun anume procent din creditele acor-date românilor din Sătmar, oare câtefete sunt de la noi? Deci, creditareapersonală s-a secat. Acum urmeazăvânzarea sub preț a imobilelor puținela număr și nu prea valoroase.

Dar a făcut careva dintre români,până acum, măcar un pas care să fiefertilizant pentru relațiile economiceale țăranilor români?”

Primele publica\ii independente ap[rute dup[c[derea regimului comunist ̀ n Satu Mare au fost revistede cultur[. Desigur, fostele ziare, organe ale PCR, ;i-au schimbat direc\ia, `n prima faz[ ca organe ale FSN,pentru ca apoi s[ se autodeclare independente. Prima publica\ie nou[ a ap[rut ̀ n 10 ianuarie 1990.Se numea SOLSTI|IU. Numele, dat de Ilie S[lceanu,f[cea trimitere la data revolu\iei din 21/22 decembrie.O noapte lung[, f[r[ libertate, se sf]r;ea tragic, cu jertfede s]nge. Cultura necenzurat[ ;i libertatea p[reau a fi`n zorii democra\iei bunurile cele mai de pre\ ale tuturorrec];tigate dup[ aproape o jum[tate de secol deobscurantism cultural, istoric, politic. ~n jurul revistei Solsti\iu s-au grupat o serie de

scriitori, av]ndu-l decan de v]rst[ ;i mentor pe istoricul;i criticul literar Nae Antonescu. Publica\ia re`nviatradi\ia revistelor literare interbelice, respect]ndrigorile publicisticii practicate de scriitori. Primulcolectiv redac\ional, a;ezat `n caseta tehnic[ `n ordinealfabetic[, nu dup[ func\ii< Nae Antonescu, GeorgeAchim, Ion Baias, Cornel Munteanu, Ioan Nistor,Valeriu Nichitean, Dumitru P[curaru (red. ;ef), GabrielRa\iu (pseudonimul lui Corneliu Balla), Ilie S[lceanu(red. ;ef. adj.), Paul Emanoil Silvan (Paul H[r[gu;),Ionel Silaghi. Printre cei mai apropia\i colaboratori s-au num[rat Doru Radosav, Toader Nicoar[, AlexandruPintescu, Emil Matei, Gheorghe Cre\u etc. precum ;iscriitori din \ar[. Primul num[r a fost unul programatic. NaeAntonescu ̀ ;i intitula articolul simplu, IULIU MANIU,sus\in]nd `n numerele urm[toare rubrica “Restituiri”.Dumitru P[curaru semna articolul “Ciuma ro;ie”. IlieS[lceanu schi\a programul publica\iei, care destul decur]nd avea s[ p[r[seasc[ teritoriul propriu-zis alculturii ;i s[ se lanseze ̀ n disputele politice din tulburiiani 1990-1992. “Solsti\iu” s-a considerat o publica\ieanti-comunist[ ;i nu a abdicat de la programul s[up]n[ la transformarea ̀ n cotidianul de azi “Informa\iaZilei”. Istoria plaseaz[ “Solsti\iu” ̀ n r]ndul publica\iilorde orientare na\ional-\[r[nist[. Mare parte a

colaboratorilor s[i ;i-au p[strat convingerile PN|-CD,fie c[ au f[cut politic[ militant[, fie c[ au r[massimpatizan\i, nostalgici ai unei lumi demult apuse. A doua grupare a scriitorilor s[tm[reni, darinterfer]ndu-se cu gruparea de la “Solsti\iu”, s-acoagulat `n jurul revistei Poesis. Subintitulat[ “revist[de poezie”, `n paginile revistei Poesis nu s-a f[cutpolitic[. George Vulturescu, Al. Pintescu, GheorgheGlodeanu, al[turi de al\i scriitori din \ar[, s-au \inut`nafara jocurilor politice din turbulen\ii ani ’90 aisecolului trecut. A existat ;i o a treia grupare a scriitorilor s[tm[reni

- Radu Ulmeanu, Ion V[dan, Ioan Ghiur, Vasile Tar\a- care au scos revista Pleiade, precursoarea actualeireviste “Acolada” prin Radu Ulmeanu. Cele trei grup[ri,aparent cu programe diferite, au interferat, scriitoriis[tm[reni r[m]n]nd `n general `n bune rela\ii deprietenie, cu mici episoade regretabile, din perspectivacelor 30 de ani de istorie. Scriitorii maghiari s[tm[reni s-au grupat dup[ 1989`n jurul revistei Szamos, ap[rut[ sub aceea;i egid[ curevista Poesis. Ca veche publica\ie ap[rut[ la Satu Mare`nc[ din secolul 19, revista a avut un drum frumos ;isinuos `n acela;i timp. Istoria ei este parte a istorieis[tm[rene, cu un program quasi-asem[n[tor cu alrevistei “Solsti\iu”.

*** “Solsti\iu”, str[mo;ul actualului ziar “Informa\iaZilei” ;i revista Poesis s[rb[toresc luna aceasta 30 deani de la `nfiin\are. Mica s[rb[toare a celor dou[publica\ii este dedicat[ Zilei Culturii Na\ionale, ziuade na;tere a poetului Mihai Eminescu. ~nt]lnirea va avea loc la restaurantul Poesis, mar\i,

15 ianuarie, ̀ ncep]nd de la ora 13.30. Cu aceast[ ocaziese va discuta ;i punerea bazei unei asocia\ii care s[cuprind[ ziari;tii, arti;tii, scriitorii, istoricii, oameniide cultur[ s[tm[reni, indiferent de orient[ri, etnie,apartenen\[ la o alt[ asocia\ie profesional[. To\i, subsemnul unei singure culturi< Cultura S[tm[rean[.

Hajdu Győzős-a născut la 5 au-gust 1929 în loca-litatea Lunca Mu-reșului și a trecut lacele veșnice la 30noiembrie 2018 laTârgu Mureș.

În perioada1948-1952 a urmatFacultatea de Filologie la Universi-tatea Bolyai din Cluj, a mai urmat șiUniversitatea Politică și de Condu-cere din București. A fost un ziaristde excepție, scriitor și traducător bi-lingv, din română și maghiară, mem-bru al Uniunii Scriitorilor din Ro-mânia. În orânduirea socialistă acondus timp de 40 de ani revista înlimba maghiară Igaz Szó din TârguMureș, ca redactor șef (funcția de re-dactor ;ef adjunct a deținut-o ;i Mar-ko Bela).

Între anii 1984 și 1989 a făcutparte din C.C. al P.C.R., ca membrusupleant. De asemenea, în perioada1979-1984 a fost membru al Comi-siei Centrale de Revizie, iar în pe-rioada 1980-1989 a fost deputat înMarea Adunare Națională.

O iarn[ `ndelungat[poate lovi spa\iul

Semnale misterioasedin Univers, captate deun telescop din Canada

PAGINA 3

PAGINA 2

La 1900, creditele au ruinat rom]nii dincomitatul Satu Mare

Proaspăt înfiinţata secţie română a teatrului sătmărean ;i-a deschis prima stagiune la 24 ianuarie 1969, cupiesa “Haiducii” de Victor Eftimiu, în regia lui Mihai Raicu, scenografia Olga Muţiu, în prezenţa autorului

PAGINILE 5-8

PAGINA 4

Victor Győző Hajdu,scriitor maghiar ;i patriot român

condamnat ;i dup[ moarte

SOLSTI|IU ;i POESIS - 30 de ani de la apari\ie

2 Informa\ia de Duminic[/13 ianuarie 2019

Românii patrioți

În aceste zile ziarele au relatat faptulcă la Oradea s-a demarat o mișcare cuscopul de a întruni elementele românepatriotice și de a organiza această soli-daritate peste tot unde se ivește câte oocazie. Ideea lansată este una foarte fru-moasă și este de dorit să se și realizezecât mai curând. După părerea mea însănu este vorba de o sarcină ușoară. Estenevoie aici în primul rând de elementede conducere care s[ dea dovad[ de ab-negație și fără s[ obosească, iar în al doi-lea rând de niște intelectuali patrioți, gatași de sacrificii.

Elementele patriotice, chiar dacă seadună sau nu într-o asociație, sau cu uncuvânt mai la modă, într-o ligă, tot pa-trioți vor rămâne. Prin urmare, adunareaîntr-o ligă poate fi o osteneală de prisos.Însă ea poate fi și cu un rost anume, maimult, poate fi un factor uriaș, dacă aceas-tă ligă în curs de înființare va avea cascop grija față de poporul vorbitor delimba română. Dacă ea ar putea `mpie-dica ca țăranul pașnic și muncitor, careslavă Domnului încă nu a fost afectat nicide bolile sociale moderne să fie deranjat,ba – pot spune cu curaj – să fie șantajatîn traiul său pașnic cu niște cuvinte dulcide către niște iresponsabili și neavenițicare urmăresc de fapt propria lor propă-șire.

Cei care se angajează la această sar-cină dificilă pot conta nu doar la recu-noștința societății civilizate, ci și din par-tea semenilor proprii. În trecutul apro-piat, când acești amăgitori plătiți au miș-cat totul ca să strice ordinea socială, casă aibă cu ce să se laude în fața lumii șiîn fața stăpânilor lor, s-au adunat mulțiîn tabăra lor – din toate păturile de susîn jos – care azi blestemă și momentulacela când au pășit pe acest tărâm alune-cos. Li s-a distrus credibilitatea, viitorul,și ce este și mai grav, a fost distrusă bu-năstarea multor familii pentru care ei nuvor beneficia nici măcar de un cuv]nt demea culpa.

Este de netăgăduit că o parte a inte-lecualității române este cuprinsă de unidealism exagerat. Și este de sine înțelescă ei doresc să sugereze acest idealism șipoporului, dar asta nu trebuie să aibăconsecințe grave. Să rămână ei cu idea-lismul lor. Iar simplul popor este destulde matur să decidă ce să creadă și ce nu.Necazul este că aceștia vor de multe orisă convingă poporul chiar cu niște mij-loace violente.

Românimea patriotică nu poate săaibă o misiune mai nobilă decât să com-bată aceste încercări și să le desființezedefinitiv.

Și ce fel de tărâmuri mai are români-mea patriotică înafara acestei chestiunimajore și politice, unde își poate fructi-fica ea puterea și abnegația patriotică înfolosul semenilor și al societății?

Nu arăt cu degetul, pentru că știmcu toții că din punct de vedere economicmarea parte a românimii este aproape lanivelul rutenilor din comitatul Bereg. In-stituțiile financiare foarte multe apărutecare acordă foarte ușor credite, și alte cir-cumstanțe i-au exploatat din pur patrio-tism atât de mult, încât acum - chiardacă este vorba de frați – urmează exe-cutarea bunurilor. Mă întreb< acele sumecare s-au adunat din dobânzi, în ce mă-sură au fost cheltuite în scopuri naționaleromâne;ti? În respectiva școală de fete

din Sibiu, pentru care se reține un anumeprocent din creditele acordate românilordin Sătmar, oare câte fete sunt de la noi?

Deci, creditarea personală s-a secat.Acum urmează vânzarea sub preț a im-obilelor puține la număr și nu prea valo-roase.

Dar a făcut careva dintre români, pâ-nă acum, măcar un pas care să fie ferti-lizant pentru relațiile economice ale ță-ranilor români? Salvarea a tot ceea cemai este, a învăța poporul să muncească,să fie rațional și să facă economii, ar fifapta cea mai patriotică.

Nici din punct de vedere cultural nuvedem niciun lucru îmbucurător. Dacămergem de-a lungul graniței de limbă,constatăm, că de la sud de ea, nimeni nutrebuie constrâns să meargă la școală.Însă la nord de ea, unde locuiesc români,acest lucru se poate face doar cu forța.Iar cine nu știe să scrie și să citească, cum

poate fi înflăcărat pentru scopurile na-ționale?

Sentimentele religioase și alte virtuțiumane se pot cultiva și în sânul români-lor care vor fi podoaba umanității.

Este nevoie de o faptă mai patrioticădecât să ridicăm românimea lăsată în vo-ia soartei prin cultura patriotică din în-tuneric și din neputință? Ce este mai fo-lositor poporului respectiv< să gândeascăcu propria minte naturală și să trăiascădin propria putere sau să facă politicăorbește conform interesului unora saualtora?

Eu consider organizarea intelectua-lilor români patrioți ca fiind oportună șifolositoare dacă ei fac acest demers nupentru ei în;iși, ci pentru popor. Poporuleste acela care are nevoie de sprijin și deapărare. Trebuie să înțeleagă acest poporcă el este acasă aici, aici odihnesc ose-mintele strămoșilor lui, și este străin întoată lumea înafara acestei patrii, și nuar avea tihnă și pace nicăieri în altă par-te.

În acest sens salut[m cu plăcere miș-carea demarată. Dar era oportună o astfelde organizare a intelectualilor românipatrioți și numeroși și mai devreme, înanii optzeci și chiar în comitatul nostru,unde am fost martorii comediei lui Lu-caciu și a altora ca el. Era oportun caacești oameni mari care s-au ridicat săfie lăsați în jos precum nămolul la fundulapei limpezi, adică s[ se vad[ adevăratalor valoare.

Însă nici acum nu este prea târziu.Dușmanii patriei și ai poporului româns-au adunat deja. Au arătat ce comediepot juca. Acum este rândul românimiipatriotice să arate lumii civilizate ce poateface ea fără amestec extern, printr-omuncă de abnegație patriotică în folosulpropriului popor. Trebuie demonstratfaptul că nu lozincile străine, nu pertur-barea păcii și liniștii sunt promotorii bu-năstării materiale și spirituale a poporu-lui ci munca perseverentă, cinstită și se-rioasă.

Este timpul ca și interesul românimiidin Sătmar să se orienteze către aceastămișcare atunci când va considera opor-tun și să se mobilizeze pentru sprijinireaacestei cauze nobile și patriotice. Cel caresprijină interesele spirituale și materialeale semenilor, face o muncă patriotică șide lăudat din partea societății. Iar cel carepromovează iubirea frățească și pacea în-tre fiii patriei, face un lucru care este peplacul lui Dumnezeu.

Marosan Kornel

În data de 12 a lunii curente a avutloc ședința consiliului orășenesc la cares-au dezbătut mai multe puncte inte-resante ale ordinei de zi.

După deschiderea ședinței, prima-rul și-a citit raportul care a conținutacele măsuri mai importante care aufost luate în luna care a trecut de la pre-cedenta ședință.

Raportul a amintit că primarul aluat legătura cu Episcopia Romano-Catolic[ în legătură cu ocuparea pos-tului de paroh al ecleziei romano-ca-tolice din oraș, de unde a primit răs-punsul că acest post poate fi ocupat decătre un canonic, lucru ce trebuie apro-bat de Ministerul cultelor.

Primarul a anunțat că locația pen-tru grădinița orașului nu este cores-punzătoare și din cauza aceasta a soli-citat construirea unei noi clădiri pentruaceastă instituție anunțând totodată căs-au luat măsuri în vederea acestui de-mers.

În privința poligonului de tir, el aanunțat că ministrul de interne a in-terzis definitiv tragerile cu armă la acestpoligon. A mai anunțat că s-a constituitasociația de cale ferată locală Satu Mare- Ardud și că s-a aprobat ca această caleferată să funcționeze cu curent electric.A mai anunțat că majoritatea dețină-torilor de terenuri agricole din hotarulSătmarului a votat pentru comasareaacestor terenuri.

Participanții la ședință au luat actde raportul primarului, aprobându-idouă luni de concediu.

Au mai fost dezbătute și alte pro-bleme< chestiunea spitalului de homeo-patie, acceptarea noului comandant aldetașamentului de pompieri voluntari,finanțarea din caseria orașului a con-cursului de cai organizat de către Aso-ciația agricolă, finanțarea extinderii ilu-minatului electric etc.

Ministerul de agricultură va editao lucrare agricolă cu titlul „Comorilegospodarului maghiar” care va trataunele aspecte din diferitele ramuri agri-cole, exploatarea terenurilor, legi afe-rente, chestiunile de asigurare, prelu-crarea casnică a produselor agricoleetc. Cunoștințele adunate în această lu-crare să poat[ ajunge la toți micii gos-podari se dore;te răspândirea lor nudoar prin lectură ci și prin viu grai. Ni-meni nu poate face servicii mai fruc-tuoase în această privință decât învă-țătorii de la țară și din această cauză

excelența sa ministrul agriculturii aluat măsuri ca lucrarea respectivă săfie trimisă gratuit la toți învățătorii careo solicită printr-o carte poștală. Anunțpe această cale despre această oportu-nitate pe învățătorii din comitatul nos-tru și îi solicit să facă demersurile ne-cesare.

Semnează Kováts Béla, inspectorșcolar regal.(Szamos, 22. febr. 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Episcopul Meszlényi Gyula a donatpentru plata ratelor de cumpărare a se-diului casinoului catolic douăzeci demii de coroane, pentru care o delegațienumeroasă a casinoului va face o vizităde mulțumire la Excelența Sa.

Tot episcopul Meszlényi a donat 40de coroane pentru elevii săraci roma-no-catolici din Tövisfalva (azi în Slo-vacia) pentru procurarea de manuale.

•••

Canonicul Kádár Ambrus a donatde asemenea 1000 de coroane pentrubiserica catolică din Újlak (parte com-ponentă a orașului Livada de azi) pen-tru cumpărarea unui clopot.

Cas[ de închiriat

Se închiriază casa din str. Tompa (Pe-tru Bran) nr. 15 cu 6 camere, bucătărie,cămară, pivniță și alte anexe, coridor cugeamuri, curent electric din data de 1mai.

Informații la avocatul dr. Fejes István,str. Eötvös (Cuza Vodă) nr. 19.

Bere excelent[ Pilsen

În restaurantul bine cunoscut al luiMárkus Márton din hotelul Korona segăsește bere excelentă de Pilsen. Butoaienoi în fiecare zi.

:edin\a consiliuluior[;enesc

Apel c[tre înv[\[torii din comitat

Dona\ii Reclame

ISTORIE“Nici din punct de vedere cultural nu vedem niciun lucru îmbucurător. Dacă mergem de-a lungulgraniței de limbă, constatăm, că de la sud de ea, nimeni nu trebuie constrâns să meargă la școală.Însă la nord de ea, unde locuiesc români, acest lucru se poate face doar cu forța. Iar cine nu știe săscrie și să citească, cum poate fi înflăcărat pentru scopurile naționale?”

Articolul “Rom]nii patrio\i” a fost publicat `n ziarul Szamos din 25 februarie1900 pagina 1

La 1900, creditele au ruinatrom]nii din comitatul Satu Mare

Ziarul Szamos consider[ c[ instituțiile financiare care acordau foarte ușor credite i-au exploatatdin pur patriotism ;i nu se jenau s[ le execute bunurile datornicilor

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Spectacolul de joi va unul de grati-tudine și se va ține în favoarea lui NagyGyula, tenorul talentat al trupei săt-mărene cu opereta „Cei doi studențicerșetori”. Sperăm că publicul își va ex-prima în mod adecvat simpatia pe de-plin meritată față de activitatea artis-tului. (Cu ocazia unor astfel de specta-cole, încasările din seara respectivă aufost oferite integral artistului în favoa-rea căruia au fost ținute în urma deci-ziei directorului – n. red.)(Szamos 18 februarie 1900)

Spectacol de gratitudine

13 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}ICa reprezentant de frunte al minorității maghiare, Hajdu Győző a

contribuit și a militat pentru egalitatea în drepturi a tuturor cetățeni-lor, indiferent de etnie sau religie.

Adrian Păunescu (născut la 20iulie 1943, Copăceni, județul Bălți,România, astăzi în Republica Mol-dova — decedat 5 noiembrie 2010,București) a fost un autor, critic li-terar, eseist, director de reviste, po-et, publicist, textier, scriitor, tradu-cător și om politic.

Adrian Păunescu este cunoscut maiales ca poet – debutând în 1960 și fiindunul dintre cei mai prolifici autori ro-mâni contemporani – și ca organizatoral Cenaclului Flacăra, întrunire muzical-culturală desfășurată periodic în anii1973–1985, de regulă în orașele mari aleRomâniei, unde artiștii promovați de po-et prezentau lucrări muzicale și literareîn fața unui public numeros. În cadrulcenaclului, Păunescu a încurajat culturade masă îndrăgită de publicul tânăr, în

ciuda numeroaselor sancționări aduseacesteia de către puterea comunistă> el ainventat sintagmele „generația în blugi”și „muzică tânără” pentru a-și desemnatinerii spectatori amatori ai unui stil ves-timentar nonconformist, respectiv so-noritățile iubite de aceștia, ale genurilorfolk și rock.

1615 reprezenta\ii aleCenaclului Flac[ra

Cenaclul „Flacăra”, înființat la 17 sep-tembrie 1973, a devenit un adevărat fe-nomen de masă. Până la interzicerea din16 iunie 1985, au avut loc 1.615 mani-festări de muzică, poezie și dialog, în fațaa mai mult de 6 milioane de spectatori.Pe scena Cenaclului „Flacăra”, s-au lansatspre marele public cele mai faimoase fi-guri ale muzicii tinere românești, poețiși alți creatori.

Păunescu și-a început activitatea pu-blicistică în 1973, an când intră la con-ducerea revistei Flacăra. Devenit inco-mod, este destituit în iulie 1985. Pretextulimediat a fost scandalul busculadei iscatela concertul Cenaclului Flacăra din Plo-iești din iunie 1985, însă Păunescu de-venise cunoscut și pentru criticile la adre-sa puterii (vezi, de exemplu, poemul„Analfabeții”, publicat în 1980 în Flacă-ra). După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea re-vistei Flacăra, astfel că, în toamna anului1990 fondează revista Totuși iubirea. Încalitate de publicist a mai condus pentruo scurtă perioadă, în 1999, ziarul Sportulromânesc, și a realizat emisiuni de fotballa postul de televiziune Antena 1.

În perioada comunistă a fost consi-derat de mulți români un sicofant pentrufelul în care îl lăuda pe șeful de stat Ni-colae Ceaușescu.

A debutat ca autor literar în anul1960. Autorul a peste cincizeci de cărți,în majoritate volume de versuri, Păunes-cu a fost unul dintre cei mai prolificipoeți români contemporani. Cărțile saleau fost editate într-un tiraj record de pes-te un milion de exemplare. Un numărapreciabil de poezii ale sale au fost făcutecunoscute prin punerea lor pe muzicăde către compozitori din genurile folk șirock; există și situații în care Păunescu acolaborat direct cu muzicienii, îndeosebiîn cadrul Cenaclului Flacăra.

Politician de st]nga

Indiscutabil, orientarea politică a luiPăunescu a fost întotdeauna una de stân-ga. Relația lui Păunescu cu puterea co-munistă poate fi considerată ca ambiguă,Păunescu manifestându-se nu ca un cri-tic radical al sistemului sau al ideologiei.

Critica sa se orientează mai degrabă asu-pra derapajelor puterii politice și a ne-ajunsurilor economice.

După 1989, Păunescu nu reneagăideologia socialistă, intrând rapid în Par-tidul Socialist al Muncii creat de Ilie Ver-deț, absorbit ulterior de Partidul SocialDemocrat, căruia i-a devenit vicepreșe-dinte în 1993 și prim-vicepreședinte șipurtător de cuvânt în 1994> în legislatura1992-1996, Adrian Păunescu a fost se-nator de Dolj din partea acestui partid.

În 1994, este ales vicepreședinte alGrupului Politic Stânga Europeană Uni-tă. În februarie 1996 a fost desemnat can-didat al PSM la alegerile prezidențialedin 1996, la care a obținut, însă, doar0,69% din voturi, pierzând alegerile înprimul tur de scrutin.

În legislatura 2004-2008, AdrianPăunescu a fost senator de Hunedoaradin partea PSD.

Am fost anunțat prin telefon decătre Dorin Suciu din Târgu Mureș,că un prieten apropiat amânduroraVictor Hajdu Győző a încetat dinviață.

Această veste m-a luat prin surprin-dere. Nu-mi venea să cred că poate fiadevărat, dar nu o puteam considera cao glumă sinistră, cu o zi înainte de ani-versarea Centenarului ancestral româ-nesc, a Marii Uniri de la 1 Decembrie1918. Amândoi am fost triști pentrumoartea scriitorului maghiar. El nu și-anegat niciodată etnia de maghiar din Se-cuime. Se folosea în scrierile sale expri-mându-se cu toată sinceritatea, că e ma-ghiar și patriot român. Acest lucru i-aderanjat enorm pe toți iredentiștii, șovi-nii și revizioniștii din Transilvania.

Hajdu Győző s-a născut la 5 august1929 în localitatea Lunca Mureșului și atrecut la cele veșnice la 30 noiembrie2018 la Târgu Mureș.

În perioada 1948-1952 a urmat Fa-cultatea de Filologie la Universitatea Bo-lyai din Cluj, a mai urmat și UniversitateaPolitică și de Conducere din București.

A condus timp de 40 de ani revista Igaz Szó

A fost un ziarist de excepție, scriitorși traducător bilingv, din română și ma-ghiară, membru al Uniunii Scriitorilordin România. În orânduirea socialistă acondus timp de 40 de ani revista în limbamaghiară Igaz Szó din Târgu Mureș, caredactor șef (funcția de redactor ;ef ad-junct a deținut-o ;i Marko Bela).

Între anii 1984 și 1989 a făcut partedin C.C. al P.C.R., ca membru supleant.De asemenea, în perioada 1979-1984 afost membru al Comisiei Centrale de Re-vizie. A mai fost și membru al Comite-tului și al Biroului Județean de PartidMureș, vicepreședinte al Consiliului Cul-turii și Educației Socialiste, iar în perioa-da 1980-1989 a fost deputat în MareaAdunare Națională.

Ca reprezentant de frunte al minori-tății maghiare, Hajdu Győző a contribuitși a militat pentru egalitatea în drepturia tuturor cetățenilor, indiferent de etniesau religie.

Doresc ca și pe această cale să-mi ex-prim nemulțumirea și indignarea față de

mass-media din Târgu Mureș, care nu apublicat nici un anunț sau necrolog des-pre cel dispărut. Din acest moment, lu-mea mea s-a răsturnat și toate valorilepe care le-am bănuit că stau la baza so-cietății românești s-au spulberat în vântulnăpraznic al nimicniciei, lăsând loculurâțeniei de azi, gata să ne maculeze exis-tența, transformând-o în ură globală șifață de cetățeanul româno-maghiar pe-trecută după moartea sa.

Refuzat în Târgu Mure;, a fost înmormântat la Sânmartinul de Câmpie

După o comă profundă de două săp-tămâni a decedat. Pentru că și mai înaintea fost în suferință, neputându-se deplasa,un vecin român l-a ajutat în ultimii aniîn problemele administrative și de altănatură. Doresc să remarc că acel vecincu suflet ales, s-a interesat de îndeplinireaformalităților de înhumare. Aici apare șiatitudinea concitadinilor de etnie ma-ghiară în frunte cu conducătorii lor cucapetele înfierbântate de ură, care nu au

putut și nu au vrut să accepte că ungurulHajdu, a fost un bun frate și un prietencu românii, că a scris în limba română,considerată de ei, după limba maternă,limba națională inferioară. La aceastăură, s-au raliat și preoții unguri din TârguMureș. Fie ei catolici sau reformați, aufăcut ceva incredibil, ceva ce descalificătagma bisericească din Parohia TârguMureș. Au refuzat înmormântarea cetă-țeanului Hajdu Győző, în cimitir alăturide soția sa. De remarcat că și Adminis-trația cimitirului din Târgu Mureș, s-aasociat la această barbarie, contrar ca-noanelor sfinte.

După multe intervenții, dacă ungurii,neamul său, au refuzat înhumarea în pă-mântul din orașul în care a trăit și a creat,s-au găsit români cu credință în Dum-nezeu și cu bun simț și au organizat în-tregul ceremonial al înmormântării. Un-de credeți dragi cititori? Tocmai la Sân-martinul de Câmpie, în nordul județuluiMureș, la peste 70 de km de Târgu Mureș,aproape de frontiera cu județul Bistrița-Năsăud.

Ne punem întrebarea cum decedatul

a ajuns acolo? Răspundem cititorilor<prin milostivirea părintelui stareț de laMănăstirea din Sânmartinul de Câmpie.Ca la orice creștin, părintele stareț i-a fă-cut o slujbă de înmormântare în limbaromână, în canoanele ortodoxiei, fiindînmormântat chiar în curtea mănăstirii.Tot prin grija starețului, a fost organizatăși masa de pomenire, cu mâncăruri depost, la care au luat parte și locuitori dincomună. La slujba de pomenire, părintelestareț l-a prezentat pe defunct în cuvinteelogioase, ca fiind un om de pe alte me-leaguri, străin de neam, dar care i-a iubitpe români, și-a iubit patria sa România,în limba căreia a gândit și a scris, fiindun iubitor de ortodoxie.

Prezente la oficierea acelei slujbe deînhumare, mai multe femei românce dinSânmartinul de Câmpie, l-au asigurat pepărintele stareț că se vor îngriji, ca acestom de departe, adus să-și doarmă som-nul de veci în comuna lor, va avea luminăîn permanență la căpătâi, așa cum se facela creștini, așa cum fac aceste vestale mo-derne la neamul lor care părăsește aceastălume.

Soția lui Hajdu Győző, dată afară de la Teatrul Maghiar

După evenimentele triste din decem-brie 1989, Hajdu Győző a fost batjocoritde mai marii etniei maghiare, atât la nivelnațional, cât și la Târgu Mureș, mergândpână acolo încât soția lui, marea artistăAdam Erzsebet, a fost scoasă și pedepsităsă nu mai facă parte din trupa TeatruluiMaghiar din Târgu Mureș.

Iată că și după moarte, scriitorul Haj-du Győző nu este iertat de mai marii re-prezentanți ai maghiarimii, pentru sin-cera prietenie cu poporul român și cupatria sa România. Este foarte grav căBiserica Catolică și Reformată s-au co-borât prin reprezentanții lor șovini și ire-dentiști, fanatici și dezumanizați, la nivelde ură și înjosire a ființei umane. Aceștireprezentanți ai bisericii, în loc să se roa-ge pentru frăție și iubire între oameni,între români și maghiari, ei folosesc am-vonul pentru a incita la ură și discrimi-nare între oameni.

Oare Trianonul reprezintă răzbuna-re, care face casă bună cu unii reprezen-tanți ai Bisericii Catolice și Reformate?

Altă sursă mi-a relatat că HajduGyőző a dorit să doneze cărțile din bi-blioteca sa personală, Bibliotecii JudețeneMureș, dar reprezentanții acelei instituțiiau refuzat. Și acest exemplu ne demons-trează că antiromânismul a pătruns pânăși în instituțiile menite să propage culturațării în care se află.

După 1989, cu sprijinul lui AdrianNăstase și a lui Adrian Păunescu, HajduGyőző a întemeiat o revistă “Egyűt- Îm-preună”, în care a promovat cultura ro-mână, maghiară și universală, precum șifrăția dintre români și unguri, combă-tând separatismul, iredentismul, șovinis-mul și xenofobia. Această atitudine aadâncit și mai mult ura din partea elitelormaghiare din Transilvania, acestea con-siderându-l un dușman al maghiarimii.

Frate Hajdu Győző, ai trăit printreromâni, i-ai iubit și te-au iubit, fapt pen-tru care ai fost înmormântat creștineșteîn pământul românesc de către români.Dormi în pace, în străvechiul pământ ro-mânesc! Istoria te va consemna așa cumai fost!

Prof. dr. Ioan Corneanu

Adrian P[unescu ;i Cenaclul Flac[ra, un fenomen al genera\iei ̀ n blugi

Victor Hajdu Győző alături de Adrian Păunescu

Victor Győző Hajdu, scriitor maghiar ;i patriot român condamnat ;i dup[ moarte

4 Informa\ia de Duminic[/13 ianuarie 2019

ANIVERSARE

La sfârșitul săptămânii viitoa-re, timp de trei zile, secția românăa Teatrului de Nord va sărbătoriîmplinirea a 50 de ani de activitatela Satu Mare, cu un program careva cuprinde conferințe, concerte,expoziții și desigur trei spectaco-le.

În prima seară a evenimentului fes-tiv va fi lansat spectacolul ”Despre șoa-reci și oameni”, după nuvela lui JohnSteinbeck, regizat de Andrei Mihala-che. Se anunță și un moment de video-mapping pe clădirea Teatrului la finalulultimei seri.

Începuturile sătmărene

După 1 decembrie 1918, mişcareateatrală română sătmăreană se leagăde numele lui G. M. Zamfirescu, care,între anii 1922-1924, organizează spec-tacole teatrale cu trupe de tineri ama-tori din acest oraş. Printre piesele deteatru montate de G. M. Zamfirescu,la Satu Mare, se pot enumera "Patimaroşie"de Mihail Sorbul, "Ariciul şişobolanul" de Victor Eftimiu şi "Se faceziuă" de Zaharia Bârsan. G. M. Zam-firescu a participat atât ca regizor câtşi ca actor în aceste piese. Totodată, eliniţiază o intensă campanie de presă,pentru înfiinţarea unei trupe profesio-niste de teatru românesc.

Imediat după al doilea război mon-dial, un grup de tineri români sătmă-reni alcătuiesc o echipă de teatru deamatori, numită "Zorile". Din 1945 pâ-nă în septembrie 1946 această formaţiea prezentat mai ales spectacole de es-tradă. O iniţiativă valoroasă duce laapariţia, în octombrie 1947, a "Aso-ciaţiei române pentru cultură şi artă,Satu Mare", cu scopul de a milita pen-tru un teatru românesc profesionist,în cadrul asociaţiei. Cu aprobarea „Di-recţiei generale a teatrelor” din Bucu-reşti (N.D. Cocea si AI. Kiriţescu) s-arealizat o colabo rare fructuoasă cu Tea-trul de Vest Oradea. După fiecare pre-mieră la Oradea, colectivul Teatruluide Vest se deplasa la Satu Mare, pre-zentând şi aici fiecare premieră. Aceas-ta colaborare a durat până în 16 mai1947, dată la care s-a con stituit Aso-ciaţia pentru cultură, teatru şi artă"Constantin Nottara" Satu Mare, aso-ciaţie care urmărea să asigure fondurilepentru salariile actorilor şi funcţiona-rilor teatrului precum şi recrutarea deactori din Bucureşti şi angajarea lor laSatu Mare. După realizarea acestorobiective, la 6 decembrie 1947 se des-chide stagiunea Teatrului "ConstantinNottara" Satu Mare cu piesa "Păianje-nul" de A. de Herz, în prezenţa direc-torului general al teatrelor - Al. Kiriţes-cu. Teatrul „Constantin Nottara" afuncţionat astfel până în septembrie1948, când a intrat în vigoare noul sis-tem de funcţionare a teatrelor.

Actori binecunoscuţi în ţară şi pes-te hotare au activat la Satu Mare, în ca-drul Teatrului "Constantin Nottara",dând un înalt prestigiu teatrului săt-mărean< Geo Barton, Elena Bodi-Mi-huţ, Ştefan lordănescu, Virgil Fătu, lan-cu Economu - angajaţi permanent, iarca actori invitaţi să joace pe scena tea-trului sătmărean întâlnim actori pre-cum George Vraca, Grigore Vasiliu Bir-lic, Dina Cocea, Marcel Anghelescu,Florin Scărlătescu si mulţi, mulţi alţii.

După anii de activitate teatrală aisecţiei maghiare, (începând cu 1956)şi spectacolele prezentate de artiştiiamatori cu un nucleu pe lângă Şcoalapopulară de Artă, îndrumaţi de regi-zorul şi directorul şcolii George Mata-che, în 1968, septembrie ia fiinţă SecţiaRomână de teatru la Satu Mare, careva forma, împreună cu secţia maghiarănoua instituţie de cultură - Teatrul deNord.

Prima stagiune

Proaspăt înfiinţata secţie românăa teatrului sătmărean își deschide pri-ma stagiune la 24 ianuarie 1969, cupiesa “Haiducii” de Victor Eftimiu, înregia lui Mihai Raicu, scenografia OlgaMuţiu, în prezenţa autorului. Stagiuneaa continuat cu următoarele spectacole<“Un loc rămas liber”, regia ConstantinCodrescu, prezentat în 25 ianuarie,“Manevrele” de Deak Tamas (regia Mi-hai Raicu), “Nu puneţi dragostea la în-cercare” de George Carabin după Lo-

catelli (regia George Carabin), “Vice-versa” de Ștefan Haralamb (regia CălinFlorian) și recitalul de poezie “Rapsodiide... vară”.

Membrii fondatori ai secţiei româ-ne au fost actorii Dumitru Anghel,Ioan Anghel, Ștefan Mentzel, Alexan-dru Mitea, Ruxandra Nicolau, LudmilaPetrov, Florin Predună, Valeriu Săn-dulescu, Viorica Suciu, Ion Tifor, LiliUrseanu, alături de Mihai Raicu (regi-zor), Olga Muţiu (pictor scenograf),George Astaloș (secretar literar), Con-stantin Enache (secretar literar), Ge-orge Albu (regizor tehnic), Deda Graur(regizor tehnic), Laurian Jivan (su-fleur), Cristian Dan (copil de trupă).

Vedete și realizări

Multe și mari vedete de nivel na-țional au colaborat de-a lungul timpu-lui cu Teatrul de Nord. Liviu Ciulei asemnat scenografia la spectacolul“Duelul” regizat de Septimiu Sever Înstagiunea 1970-1971. Alexandru To-

cilescu a pus În scenă spectacolul “Răz-boiul vacii” în 1973. Zoe Anghel Stancaa regizat la Teatrul de Nord mai multespectacole, iar Paul Everac a fost pre-zent la Satu Mare în dublă calitate, dedramaturg și de regizor, punând În sce-nă piesa “Simple coincidenţe”, în anul1986. Mai recent, Alexander Hausvatera montat la Satu Mare dramatizarearomanului “Jurnalul lui Dracula” deMarin Mincu.

În primii 50 de ani au evoluat laSatu Mare peste 200 de actori în peste250 de premiere, s-a lansat, în primuldeceniu post-decembrist, FestivalulTeatru-Imagine, după o idee îndrăz-neață a regizorului și directorului Cri-stian Ioan, iar personalităţile pentrucare scena teatrului a fost martora ta-lentului și dăruirii au adus sătmărenilorun loc stabil și onorant în perimetrulartei teatrale românești.

La aniversarea de 40 de ani, din2008, directorul de atunci, regizorulAndrei Mihalache, spunea< “Ni se re-proșează prea des că suntem plătiţi din

bani publici, pe lângă școală, sănătate,protecţia copilului, poliţie și siguranţă.Toate aceste domenii „nerentabile” detocat bugete sunt vitale, dar credem că,parafrazând ușor, cine n-a văzut măcarun spectacol de teatru în viaţa lui nuse poate simţi în siguranţă cu sine șicu lumea. Când școala și poliţia sunt„date” în spectacol, cultura rămâne să-nătate curată. (…) Mulţumim trăito-rilor de teatre pentru osârdia cu carese lasă bântuiţi de demonul creaţiei în-tr-o vreme când „a fi sau a nu fi” setransformă din replică de geniu În in-terogaţie cotidiană. (…)

Mulţumim tuturor celor care ne în-găduie să supravieţuim și să nu re-nunţăm la demnitatea de a cere dem-nitarilor să fie demni. Oricât ne-ar fide greu tuturor, suntem prea săraci casă renunţăm la cultură!”.Secția română a fost condusă de MihaiRaicu (1969-1980), Viorica Suciu șiCarol Erdos (1980-1982), Ion Tifor(1982-1986), Cristian Ioan (1987-2000), Andrei Mihalache (2000-2013,2015-2017), Sorin Oros (2013-2014),Adriana Vaida (2014-2015). Actual-mente director artistic este regizorulOvidiu Caița.

Manifestările culturale adiacentespectacolelor de teatru se bucură deprezenţa dramaturgilor, criticilor tea-trali, invitaţi de peste hotare şi a unoractori de excepţie.

“Săptămâna teatrală sătmăreană”,“Arta actorului contemporan în dialogdirect cu publicul” sau “Gala specta-colelor de teatru pentru tineret”, înce-pând cu 1992, cele 7 ediţii ale inovato-rului Festival Internaţional “Teatru Im-agine”, Săptămâna Festivalului Inter-naţional de Teatru „ATELIER” (în co-laborare cu Teatrul Municipal BaiaMare, 9-18 iunie 2006) şi, din 2007,Festivalul Multicultural Internaţional„FĂRĂ BARIERE” au făcut ca teatrulsătmărean să intre în circuitul artisticnaţional şi internaţional. Toate acestemanifestări s-au bucurat de participăriartistice dintre cele mai marcante, deun aflux de public deosebit şi simpatiedin partea acestuia. Tradiția festivalierăsătmăreană continuă de doi ani prinfestivalul Tranzit Feszt.

După 50 de ani

Andrei Mihalache și Ovidiu Caiţasunt regizorii angajați ai trupei la ani-versarea celor 50 de ani. Îi sprijină înmontările lor scenografii AlexandruRadu și Cristian Gătina, iar de parteacoregrafică se ocupă neobosita profe-soară Gabriela Tănase.

Iată și actorii angajați în acest mo-ment în realizarea spectacolelor de lasecția română a Teatrului de Nord<Adriana Vaida, Alexandra Odoroagă,Alina Negrău, Anca Dogaru, Anca Si-milar, Andreea Mocan-Mureșan, An-drei Gîjulete, Andrei Stan, CarmenFrăţilă, Carol Erdös, Ciprian Vultur,Crina Andriucă, Cristian But, CătălinMareș, Dana Moisuc, Dorina Nemeş,Ioana Cheregi, Lucia Maria Racșan,Radu Botar, Raluca Mara, Romul Mo-ruțan, Rora Demeter, Roxana Fânață,Sergiu Tăbăcaru, Sorin Oros, StelianRoşian, Tibor Székely, Vlad Mureşan.Lista colaboratorilor este desigur multmai lungă.

V. Andreica

Actori din piesa ”Mîța-n sac” (1985) în regia lui Mihai Raicu. Distribu\ia< Ion Tifor, Camelia Maxim, Marcel Mirea,Viorica Suciu, Marina Procopie, Corneliu Jipa, Radu Sas, Al. Mitea, Carmen Frățilă

După 1 decembrie 1918, mişcarea teatrală română sătmăreană se leagă de numele lui G. M.Zamfirescu, care, între anii 1922-1924, organizează spectacole teatrale cu trupe de tineri amatoridin acest oraş. G. M. Zamfirescu a participat atât ca regizor cât şi ca actor în aceste piese.

Sec\ia român[ a Teatrului de Nord va împlini 50 de ani de activitate

Vineri, 18 ianuarie 2019

Ora 13.00< Casa Ferențiu -Ceremonie comemorativă

Ora 14.00< Cafeneaua Teatrului -Conferință de presă

Ora 14.30< Foaierul Teatrului -Vernisaj Expoziție foto

Ora 19.00< Teatrul de Nord, SalaMare - Premieră< DESPRE ȘOARECIȘI OAMENI de John Steinbeck, regiaAndrei Mihalache

Sâmbătă, 19 ianuarie 2019

Ora 11.30< Cafeneaua Teatrului -Conferință ”Mihai Raicu”,coordonatori Alexandru Zotta,Ovidiu Caița

Ora 19.00< Teatrul de Nord, SalaMare - Spectacol< REȚETAPERFECȚIUNII ÎN FOARTEMULȚI PAȘI CARE NU DUCNICĂIERI - un teatru fizic de AndreaGavriliu

Ora 22.00< Moose Bar - ConcertTOULOUSE LAUTREC

Duminică, 20 ianuarie 2019

Ora 15.00< Cafeneaua Teatrului -Conferință 50 din 100, coordonator<Claudiu Groza

Ora 19.00< Teatrul de Nord, SalaMare - Spectacol< TĂRĂ(Z)BOI deMariana Starciuc, regia Ovidiu Caița

Ora 21.00< Teatrul de Nord - Videomapping

Ora 21.30< Teatrul de Nord - Inmemoriam, lansare de lampioane

Programul aniversării secției române a Teatrului de Nord

13 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

6 Informa\ia de Duminic[/13 ianuarie 2019

13 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

8 Informa\ia de Duminic[/13 ianuarie 2019

13 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 9

Continuând tradiția spectaco-lelor muzicale cu care întâmpinăfiecare Revelion, trupa HaragGyorgy a Teatrului de Nord a pro-pus de această dată o piesă celebrâîn Ungaria ;i foarte ofertantă pen-tru actori ;i public, însă realizareaei scenică nu a depă;it o medieconfortabilă.

Piesa lui István Zágon și scenariulde film al lui Károly Nóti cu muzicalui Mihály Eisemann le-au adaptatpentru scena sătmăreană directorul ar-tistic Bessenyei Gedo Istvan ;i core-graful Bordas Attila. Ca multe aseme-nea spectacole, ;i acesta era prevăzutsă fie regizat de Bessenyei Istvan, darmoartea sa fulgerătoare în toamnă afăcut ca planurile să se schimbe ;i aaruncat o umbră asupra proiectului,care s-a resimțit, credem noi, în rezul-tatul final.

Acest Hippolyt, lacheu de meserie,a slujit ;aptesprezzece ani în casa unuiconte ;i a plecat de acolo, zice el, dinscrupule morale (de fapt nimeni numai asculta de planificările lui stricte).De data asta e angajat de o Chiriță un-guroaică, soția unui vagonetar scăpătat,;i purcede să întoarcă pe dos tabieturilefamiliei, după moda aristocratică, in-clusiv schimbând de tot mobilele dincasă, fapt care îl va exaspera pe Schnei-

der-tatăl. Intriga sentimentală destulde banală o are în centru pe fiica fami-liei, frumoasa Terka, sedusă de un ;ofercare de fapt (desigur) era un nobil falit;i curtată cu jumătate de gură de in-fantilul fiu al unui notabil local care lao adică poate decide soarta unui con-tract bănos de salubrizare. Când maiapare ;i o pipiță dansatoare în peisajlucrurile o iau razna de tot, dar se ter-

mină cu bine. Hippolyt, învins de rea-litățile vieții burgheze, ;i-a încheiat pa-tetica misiune.

Cu o regie cuminte, fârâ îndrăznelinotabile, având o parte muzicală relativbanală (poate duetul servitorilor ;i ariastăpânului casei, ambele în debutul ac-tului al doilea, ies puțin în evidență),spectacolul trăie;te sau cade prin joculactoricesc. Acompaniamentul a fost

asigurat din nou de orchestra consa-crată, cu Annamaria Manfredi, Ander-co Peter, Zagoni Mihaly, Marcel Sabo;i Cserey Csaba, grup care susține defoarte mult timp aceste spectacole tra-diționale.

Ne-am bucurat să-l regăsim pe Na-gy Orban într-un rol mai consistent,dozând con;tiincios exasperarea capu-lui familiei ;i dezvăluirea caracterului

său slab, într-o prestație foarte bunăavând în vedere că timpul său pentruactorie e limitat de îndatoririle admi-nistrative. Moldovan Blanka încape bi-ne în rolul soției vanitoase ;i dacă vreo-dată Chirița va reveni pe scena sătmă-reană credem că ;i-a găsit interpretaideală. Bogar Barbara aduce o tu;ă deinteligență în portretul fetei de măritatcare ;tie ce vrea ;i e mai mult decât o“icoană-ntr-un altar s-o pui”, iar par-tenerul ei, Bodea Tibor, transmite prinbruschețea unor gesturi frământărilecontelui devenit ;ofer. În rolul lui Hip-polyt, Gaal Gyula e scorțos, impecabil,zen, parcă prea corect ;i prea polizat<în fond personajul trebuie să pară picatdin altă lume, iar spectatorii mai vechiî;i mai amintesc prestația savuroasă înrol a lui Czintos Jozsef, ajutată probabil;i de o regie mai implicată. Decent cu-plul servitorilor, Orban Zsolt ;i Keres-ztes Agnes, cu un plus pentru cea dinurmă, o actriță tot mai interesantă. Pe-ter Attila Zsolt evită de data asta ;arjeleîn rolul lui Makats cel tânăr, fiind maicurând un complice decât un compli-cat, iar Dioszegi Attila are o prezențăimpunătoare în rolul consilierului ;iam vrea să-l mai vedem.

Lăsăm la urmă prestația lui Gal Ag-nes în rolul picantei dansatoare Mimica să-i facem un compliment foartemare pentru un actor< pur ;i simplu n-am recunoscut-o pe scenă.

Anul 2019 a început pentruFilarmonica “Dinu Lipatti” cu odublă reprezentație a Concertuluide Anul Nou, un evenimentaproape ritualic, marcat deaproape toate orchestrele simfon-ice ;i teatrele muzicale ale lumii.

Există două direcții în programareaunui astfel de eveniment< cea careurmează modelul vienez ;i se inspirădin universul dansant al familiei Strauss;i cea, să-i spunem italiană, în caremuzica de operă î;i taie partea leului.Sunt ;i orchestre care preferă un reper-toriu mai serios (Filarmonica din Berlinprogramează un asemenea concert înfiecare ajun de An Nou), dar ele suntrare ;i oarecum atipice.

Valsuri, polci;i teatru muzical

Programul propus sătmărenilor deorchestra condusă de Shinya Ozaki,maestru prezent în mod obi;nuit înultimii ani în această ocazie, a vrut săîmpace tendințele pomenite mai susfără a le amesteca. A;a că prima partea fost dedicată familiei vieneze Strauss,începând cu Uvertura “VoievodulȚiganilor” și încheind cu celebrul vals“Sânge vienez”, iar după pauză teatrulmuzical ;i-a intrat în drepturi, fie că afost vorba despre numere dansante(Poloneza din “Evgheni Oneghin” ;iValsul Florilor de Ceaikovski, de pildă)sau arii de operă pretențioase, abordatecurajos ;i competent de soprana invi-tată, de la lirismul din “Rusalka” lasenzualitatea din “Carmen” ;i avântul

plin de culoare vocală al “Semiramidei”.A fost o bună introducere pentru unpublic eterogen ca acela al Concertuluide Anul Nou, căruia nu i-a fost negat,desigur, momentul de comuniune oferitmereu de Mar;ul lui Radetzky.

Povestea protagoni;tilor

Shinya Ozaki a studiat la TohoGakuen School of Music din Tokyo.Printre maeștrii săi în arta dirijatului

s-au aflat Seiji Ozawa, Jean Furnet şiKazuyoshi Akiyama. În decursul anilorsub bagheta lui au evoluat orchestreprecum cea a Filarmonicii “GeorgeEnescu” din București, OrchestraSimfonică din Miskolc (Ungaria),Osaka Philharmonic Orchestra(Japonia), Elmira Symphony Orchestra(S.U.A.), de asemenea a apărut în frun-tea unor ansambluri corale dintre careamintim Corul Filarmonicii Ungareşi Osaka Choral Society.

Din 1994 și până în prezent îșidesfășoară activitatea ca dirijor per-manent al Orchestrei Simfonice aFilarmonicii de Stat Târgu Mureş, to-todată din 2015 este şi prim dirijorinvitat al Filarmonicii de Stat “DinuLipatti” din Satu Mare.

În 1998 a fost distins cu titlul "ProUrbe" de Primăria municipiului TârguMureș, în 2001 a fost răsplătit cu“Meritul schimburilor culturale” decătre ambasadorul României în Japonia,

în 2005 cu “Meritul cultural în gradde comandor” de către președinteleRomâniei. A fost premiat de cătreMinisterul de Externe din Japonia şi aprimit distincția “South Japan CultureAward”.

Ca scriitor și eseist, în decurs de11 ani a publicat în jur de 150 dearticole în revista South Japan News,dar eseurile sale apar şi în alte revistejaponeze. Primul său volum de eseuria apărut în 2014 la Tokyo cu titlul“Smiling Maestro”.

Daniela P[curar-Neam\ s-a născutîn anul 1975 la Cluj Napoca, a terminatLiceul de muzică “Sigismund Toduță”,secția vioară, apoi a devenit studentăla Academia de Muzică, “GheorgheDima” la facultatea de artă scenică,specializar canto clasic, la clasa prof.univ. Marius Budoiu. Din anul 2017este doctor în muzică. Din 2001 a co-laborat în calitate de solistă invitatăcu operele și filarmonicile din Cluj-Napoca, București, Craiova, Iași, Sibiu,Tg. Mureș, Arad, Botoșani, Bacău etc.Concerte și colaborări la AuditoriumNacional de Musica de Madrid, TeatroAuditorio Buero Vallejo (Guadalajara)în prezența reginei Sofia a Spaniei,Toledo Teatro de Rojas, Kuala Lumpurcu Malaysian Philarmonic Orchestra,Orchestra Teatro Olimpico De Vicenza,Teatro Comunale G. Verdi di Buscoldoși cu diferite orchestre din Franța,Austria, Germania, Elveția etc. Are unrepertoriu bogat atât de operă (roluride Mozart, Verdi, Puccini, Bizet) câtși vocal-simfoniă. Din anul 2018 estelector universitar la Universitatea deArte Târgu-Mureș.

Vasile A.

Programul propus sătmărenilor de orchestra condusă de Shinya Ozaki, maestru prezent în mod obi;nuit în ultimii aniîn această ocazie, a vrut să împace tendințele vieneze ;i italiene

Hippolyt (Gaal Gyula - stânga) ;i familia pe care încearcă s-o aducă pe calea bunelor maniere

SPECTACOLEDupă pauză teatrul muzical ;i-a intrat în drepturi, fie că a fost vorba despre numere

dansante (Poloneza din “Evgheni Oneghin” ;i Valsul Florilor de Ceaikovski, de pildă)sau arii de operă pretențioase, abordate curajos ;i competent de soprana invitată.

“Hippolyt, lacheul” a `nveselit publicul Trupei Harag Gyorgy

Opera ;i baletul au `nviorattradi\ia Concertului de Anul Nou

10 Informa\ia de Duminic[/13 ianuarie 2019

{TIIN}~

În 2019 se împlinesc 150 de anide la crearea tabelului periodic,de către Dmitri Ivanovici Mende-leev (1834 - 1907).

Pe 6 martie 1869, Mendeleev a pre-zentat Societății Ruse de Chimie o lucrareîntitulată Dependența dintre proprietă-țile maselor atomice ale elementelor, carepropunea folosirea masei atomice și avalenței pentru a descrie elementele chi-mice. Tabelul lui Mendeleev a fost pu-blicat în revista societății nesemnificativăpe plan internațional, dar a fost foarterepede comunicat și într-o revistă ger-mană, Zeitschrift für Chemie ("Revistăde Chimie") în 1869.

Sistemul periodic este unul dintre ce-le mai importante tabele făcute vreodatăde omenire.

Rare capitole ale chimiei mai utili-zează atâtea forme de materiale didactice- planșe, tabele interactive, slide-uri, fil-me, rebusuri, coperte de manuale de chi-mie, etc – cât predarea Tabelului perio-dic.

Programa şcolară pentru disciplinaCHIMIE aprobată de Ministerul Edu-caţiei Naţionale începând cu clasa a VII– a și continuând cu clasa a IX -a câte uncapitol întreg acordă studiului TabeluluiPeriodic al elementelor. Sintetic, pentruun elev se poate afirma cu convingerecă< dacă cunoaște bine tabelul periodiccunoaște simbolurile elementelor și va-lențele acestora, de aici derivă posibili-tatea scrierii corecte a formulelor chimi-ce. Prin cunoașterea și utilizarea corectăa formulelor chimice apare posibilitateamodelării exacte a ecuațiilor chimice iardin toate acestea cunoașterea compor-tamentelor și proprietăților substanțelor,care este obiectivul final al predării chi-miei.

Puterea predictivă

Meritul deosebit al tabelului periodical lui Mendeleev era puterea predictivă.A prezis descoperirea unor noi elementeși a lăsat spații libere în tabel pentru aces-tea, pe care le-a numit eka-siliciu (ger-maniu), eka-aluminiu (galiu) și eka-bor(scandiu), caracterizându-le cu destul de

mare precizie și proprietățile lor fizico-chimice. În acest fel, tabelul periodic eraperfect armonizat. În cazul elementuluigaliu descoperit în 1875 de chimistulfrancez Paul Emile Lecoq de Boisbau-dran, Mendeleev cu un tabel scris pe o„fițuică” a prezis mai precis proprietățilecaracteristice decât cel care a utilizat în-tregul complex de aparatură chimicăpentru determinarea parametrilor aces-tuia.

El știa mai bine elementul pe care nul-a întâlnit niciodată în viața sa decât celcare l-a inventat. Mendeleev a indicatfaptul că masele atomice ale unor ele-mente erau incorecte, care ulterior aufost ajustate.

Organizația Națiunilor Unite a ho-tărât ca anul 2019 să fie Anul Internațio-nal al Tabelului Periodic al Elementelor

Chimice (IYPT2019). Așa cum se preci-zează în prospectul Anului Internaționalal Tabelului Periodic< "În proclamareaunui An internațional axat pe tabelul pe-riodic al elementelor chimice și a aplica-țiilor sale, Națiunile Unite au recunoscutimportanța creșterii gradului de con-știentizare la nivel global, a modului încare chimia promovează dezvoltarea du-rabilă și oferă soluții la provocările glo-bale în domeniul energiei, al educației,al agriculturii și al sănătății”.

Obiectivele de dezvoltare durabilă,așa cum au fost subliniate de ONU, neoferă o hartă a zonelor în care acest pro-gres este vital.

Anul ne va da un impuls suplimentarpentru a aborda aceste provocări, deoa-rece chimia va fi necesară pentru a oferisoluții la multe din problemele care stau

la baza societății.Decizia a fost anunțată de Uniunea

Internațională de Chimie Pură și Aplicată(IUPAC), a cărei propunere pentru a săr-bători tabelul periodic, în 2019 a fost sus-ținută de mai multe organizații< UniuneaInternațională de Fizică Pură și Aplicată(IUPAP), Societatea Europeană de Chi-mie (EuChemS), Consiliul Științific In-ternațional (ISC), Uniunea Internațio-nală a Astronomilor (IAU), Uniunea In-ternațională de Istorie și Filosofie a Ști-inței și Tehnologiei (IUHPS), etc.

În anul 2019 vom sărbători știința șicomunicarea prin aniversări simbolice<cei 150 de ani de la descoperirea tabeluluiperiodic al elementelor de către DmitriMendeleev în 1869 și cei 100 de ani de laînființarea Uniunii Internaționale deChimie Pură și Aplicată (IUPAC).

Evenimentele din 2019

În anul 2019 vom mai aniversa și oserie de alte evenimente semnificativedin istoria chimiei, cum ar fi< descoperi-rea fosforului în urmă cu 350 de ani, cla-sificarea făcută de Antoine Lavoisier pen-tru cele 33 de elemente în 1789 și for-mularea legii triadelor de către JohannWolfgang Döbereiner acum 190 de ani.Evenimentele vor fi coordonate de uncomitet internațional, împreună cu Or-ganizația pentru Educație, Știință și Cul-tură a Națiunilor Unite (UNESCO).

Șirul acțiunilor festive începe cu des-chiderea anului IYPT2019 sub egidaUNESCO la Paris, Franța, la 29 ianuarie2019> se continuă cu dezbaterile AnuluiInternațional al Tabelului Periodic al Ele-mentelor la Moscova, Rusia, pe ziua denaștere a lui Mendeleev, 8 februarie> peurmă Simpozionul Internațional privindfemeile și sistemul periodic din Murcia,Spania, din 11-12 februarie 2019. Alteîntâlniri majore pe parcursul anului in-clud Congresul IUPAC din Paris, careîncepe la 7 iulie și Mendeleev150, altfelcunoscut sub numele de cea de-a 4-aConferință Internațională privind Tabe-lul Periodic, la Sankt Petersburg, Rusia,în perioada 26-28 iulie 2019. Mai multeevenimente vor fi anunțate pe tot par-cursul anului, alături de activitățile or-ganizate și în România. Pentru ilustrareaimportanței cunoașterii evenimentelorcruciale din istoria științelor chimice ci-tez dintr-o cuvântare recentă pe temaabordată a profesorului Qi-Feng Zhou,președinte al Uniunii Internaționale deChimie Pură și Aplicată (IUPAC)< “Așvrea să închei cu un proverb chinezesc<“Dacă vrei să înveți despre viitor, trebuiesă te uiți în trecut”. Istoria tabelului pe-riodic și IUPAC demonstrează perfec-ționarea treptată a cercetării științifice șiefortul continuu pentru o mai bună co-municare pentru a o facilita. În viitor,noi instrumente vor continua să ajuteoamenii de știință în explorarea tot maiinteresantă a elementelor, precum și încolaborări mai largi pentru îmbunătăți-rea omenirii”.

Prof. dr. Atyim Paul,Inspector școlar de chimie

2019 - Anul Interna\ional al Tabelului Periodic al Elementelor (IYPT 2019)

Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societății Ruse de Chimie o lucrare întitulată Dependența dintre proprietățilemaselor atomice ale elementelor, care propunea folosirea masei atomice și a valenței pentru a descrie elementele chimice

Meritul deosebit al tabelului periodic al lui Mendeleev era puterea predictivă. A prezis descoperireaunor noi elemente și a lăsat spații libere în tabel pentru acestea.

Fără îndoială că Homo sapienseste o specie ingenioasă. Deşi neaflăm pe planetă de un timp relativscurt (primii Homo sapiens mo-derni au apărut în urmă cu aproxi-mativ 200.000 de ani), prin compa-raţie cu vârsta estimată la 4,53 mi-liarde de ani a Pământului, oameniişi-au asigurat supravieţuirea caspecie prin creativitate, de la pri-mele unelte din piatră cioplită pânăla internet şi la colonizarea spaţiu-lui extraterestru. Live Science pre-zintă un top 10 al invenţiilor careau revoluţionat dezvoltarea socie-tăţii umane din negurile istoriei şipână în prezent.

Roata< Înainte de invenţia roţii, la ju-mătatea mileniului patru înainte de Hris-tos, progresul omenirii şi calitatea vieţiierau sever limitate de greutatea lucrurilorcare puteau fi transportate şi de distanţape care acestea puteau fi cărate. Conform

istoricilor şi antropologilor, cea mai di-ficilă parte nu a fost invenţia roţii în sine,ci conectarea acestora la o platformă pecare puteau fi transportate obiecte foartegrele.

Cuiul poate fi considerat, pe dreptcuvânt, o invenţie aflată la baza societăţii.Fără el întreaga civilizaţie umană s-arprăbuşi. Această invenţie extraordinarde importantă datează de peste 2000 deani, din perioada Romei Antice şi a de-venit posibilă odată cu dezvoltarea me-talurgiei care a permis turnarea metaluluiîn tipare. Din aceeaşi categorie face parteşi şurubul, despre care se crede că a fostinventat de învăţatul elen Arhimede însecolul III î.Hr.

Busola< Civilizaţia chineză a inventatprima busolă cândva între secolele IX şiXI. Aceasta este construită dintr-un mi-nereu de fier magnetizat în mod natural,ale cărui proprietăţi de atracţie erau dejastudiate de secole.

Tiparul< Germanul Johannes Guten-berg a inventat tiparul în jurul anului1440. O etapă esenţială în apariţia şi im-punerea tiparului a fost matriţa de mână,o nouă modalitate de a imprima litere ceerau confecţionate din metal şi acoperitecu cerneală.

Motorul cu combustie internă< Înacest tip de motoare, arderea combusti-bilului degajă un gaz la temperaturi foar-te ridicate, care, pe măsură ce se extinde(sau se dilată) aplică o forţă asupra unuipiston, punându-l în mişcare. Astfel, mo-torul cu combustie converteşte energiachimică în lucru mecanic.

Telefonul< Deşi mai mulţi inventatoriau desfăşurat în aproximativ aceeaşi pe-rioadă de timp studii şi experimente asu-pra posibilităţii transmiterii vocii la dis-tanţă, scoţianul Alexander Graham Bella fost creditat drept inventatorul telefo-nului şi a primit brevetul de invenţie în1876.

Becul< Conform istoricilor, mai mulţiinventatori au jucat roluri importante îndezvoltarea aşa-numitelor "lămpi cu in-candescenţă" de-a lungul secolului XIX.Cu toate acestea, Thomas Edison estecreditat drept inventatorul becului pen-tru că a creat un sistem întreg de ilumi-nat, perfect funcţional, care includea ungenerator, cabluri de transport a energieielectrice şi un bec cu filament de carbon,în 1879.

Penicilina< Una dintre cele mai fai-moase descoperiri din istorie, penicilinaeste legată de numele unui alt savantscoţian, Alexander Fleming. Întâmplareaa făcut ca, în 1928, Fleming să plece învacanţă uitând în laboratorul său un vasPetri cu o tulpină de bacterie cultivatăpe el, bacterie care provoca, printre altele,abcese.

Când s-a întors, vasul Petri era aco-perit de mucegai iar toate bacteriile dis-păruseră. Acest mucegai este Penicilliumnotatum - de unde şi numele penicilinei.

Contraceptivele< Pastilele anticon-cepţionale, prezervativele şi alte formede contracepţie au aprins o revoluţie se-xuală şi au contribuit la emanciparea fe-meii, permiţând întreţinerea de relaţiisexuale pentru plăcere şi nu pentru aprocrea.

Internetul< Sistemul global de reţelede calculatoare interconectate, denumitInternet, este folosit zilnic de miliardede oameni. Numeroşi oameni de ştiinţăau participat la dezvoltarea sa, însă per-soana care este cel mai adesea creditatăpentru inventarea Internetului este Law-rence Roberts. În anii '60, o echipă deoameni de ştiinţă care lucra pentru De-partamentul ARPA (Advanced ResearchProjects Agency) din cadrul Pentagonu-lui, a construit o reţea de comunicaţiipentru a conecta calculatoarele agenţiei,reţea denumită ARPANET. Această reţeafolosea o metodă de transmitere prin co-mutare a pachetelor de date, "packet swit-ching", dezvoltată de Lawrence Roberts.

10 inven\ii care au revolu\ionat dezvoltarea societ[\ii umane

13 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Oamenii își folosesc creierul nudoar pentru a rezolva diferite pro-bleme, ci și pentru a-și aminti di-verse lucruri. Pot face același lucrucoloniile de furnici? Sunt acestea,individual luate, simpli „neuroni”care împreună formează un creiercentral? Această întrebare ne con-duce la o altă întrebare< ce este me-moria?

Pentru oameni, memoria este capaci-tatea de a aminti ceva care s-a întâmplatîn trecut. Știm deja faptul că memorianoastră se bazează pe schimbări de infor-mații între neuroni. Dar există multe lu-cruri pe care încă nu le știm despre cumse întâlnesc aceste evenimente neuronale,dacă există reprezentări stocate pe care lefolosim pentru a vorbi despre ceva care s-a întâmplat în trecut sau despre cum putemcontinua să realizăm o sarcină învățată an-terior, de exemplu mersul pe o bicicletă.

Spre exemplu, o colonie de furnici roșiiîși amintește sistemul de trasee care duc laacei copaci unde găsesc hrană, an dupăan. Fiecare furnică tinde să urmeze acelașitraseu zi după zi până la același copac. Po-trivit cercetătorului finlandez Rainer Ro-sengren, furnicile tinere sunt luate de unamai în vârstă în fiecare primăvară, înainteca aceasta din urmă să moară și duse laacel copac pentru a-i arăta și preda tra-seul.

Coloniile de furnici roșii trăiesc timpde 20-30 de ani, durata de viață a regineiunice care produce toate furnicile, dar fur-nicile obișnuite din colonie trăiesc cel multun an și jumătate. Furnicile folosesc mi-rosul lăsat de alte furnici sau substanțelechimice depuse de alte furnici, pentru adecide ce să facă în continuare. Prin ana-logie, un neuron utilizează rata la care estestimulat de alți neuroni pentru a decidedacă trebuie să declanșeze o acțiune saunu. În ambele cazuri, memoria provinedin schimbări, din modul în care furnicilesau neuronii se conectează și se stimuleazăreciproc. Într-o colonie mai veche, maimare, fiecare furnică are experiența maimultor furnici trecute prin aceeași situațiela care să se raporteze, pentru a lua o anu-mită decizie, la fel cum șî în cazul nostru,odată înaintați în vârstă avem mai multăînțelepciune în luarea unor decizii, bazân-du-ne pe experiențele avute anterior și în-magazinate de neuroni.

Amintirile noastre suntca o colonie de furnici

Schimbările în comportamentul colo-niilor datorate evenimentelor trecute esteo sumă a amintirilor furnicilor care au avutde urmat sau de îndeplinit acea sarcină. Înacelași fel, schimbările generate de expe-riența trecută sunt expresia unui set deschimburi neuronale. Amintirile noastresunt ca o colonie de furnici în care un sim-plu neuron nu își amintește mai nimic, înschimb, interacțiunea dintre cei 100 de mi-liarde de neuroni cât se estimează că suntîntr-un creier, pot să ne dezvăluie trecutul.Abordând problema din perspectiva fur-nicilor, putem spune că o colonie de furniciare amintiri pe care membrii ei individualinu le au, o descoperire extrem de impor-tantă, acest lucru fiind expresia unei inte-ligențe colective misterioase…

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Atunci când coloniștii olandeziau devenit primii europeni care audescoperit Gunung (Muntele) Pa-dang, în vestul provinciei Java, In-donezia, la începutul secolului alXX-lea, cu siguranța au fost impre-sionați de rămășițele acestui com-plex masiv de structuri și monu-mente din piatră, o minune arheo-logică, care a fost descrisă ca fiindcel mai mare sit megalitic din toatăAsia de Sud-Est.

Dar acei colonizatori timpurii nu auputut observa ceea ce se afla sub grămadade pământ de sub baza dealului.

Conform unei noi cercetări contro-versate, prezentată săptămâna trecută laWashington DC, de o echipă de oamenide știință indonezieni, Gunung Padangar fi, de fapt, cea mai veche structură pi-ramidală construită de om în lume. Cer-cetările lor, desfășurate de-a lungul câ-torva ani, sugerează că Gunung Padangnu este dealul pe care îl credem, ci, defapt, acesta ar fi o structură străveche cufundații care datează de aproximativ10.000 de an (sau chiar mai mult).

“Studiile noastre demonstrează căstructura nu acoperă doar partea de sus.Aceasta înconjoară baza dealului și aco-peră cel puțin o suprafață de aproximativ15 hectare. Structurile nu sunt doar su-perficiale, ci înrădăcinate în profunzime”,scriu autorii studiului în raportul lor datpublicității.

Gunung Padang este formatdintr-o serie de  straturi construite în perioadepreistorice consecutive

Folosind o combinație de metode demăsurare, inclusiv radar de pătrundere

în sol (GPR), tomografie seismică și să-pături arheologice, echipa spune că Gu-nung Padang este format dintr-o seriede  straturi construite în perioade preis-torice consecutive.

Cel mai înalt strat alcătuit din co-loane, pereți, căi și spații, se află deasupraunui al doilea strat, la aproximativ 1-3metri sub suprafață. Potrivit cercetăto-rilor, datarea preliminară cu radiocarbonsugerează că primul strat ar putea aveaaproximativ 3.500 de ani, cel de-al doileastrat undeva în jur de 8.000 de ani, iarcel de-al treilea strat undeva între 9.500-28.000 de ani.

În ceea ce privește aceste structurivechi și vaste, cercetătorii, conduși degeofizicianul Danny Hilman Natawidjajade la Institutul Indonezian de Științe, su-gerează că piramida antică ar fi pututavea o semnificație religioasă.

“Este un templu unic. El este unulcreat, fie că vrem să acceptăm acest lucrufie că nu.

Aici nu avem în față un simplu dealcare are un templu în vârf, ci o structurăcomplexă acoperită de pământ. Locul es-te imens.

Oamenii cred că epoca preistoricăera primitivă, dar acest monument do-

vedește că este o viziune greșită”, a decla-rat Natawidjaja pentru Live Science.

Deocamdată, asta e ceea ce se crede>dar dacă cercetări ulteriore vor confirmacele spuse în acest studiu, atunci ar trebuisă ne schimbăm percepțiile și noțiuniledespre societățile preistorice de pe Pă-mânt.

Gunung Padang este amplasat prin-tre vulcani, palmieri și plantații de ceai,la o altitudine de 885 de metri. A fostdescoperit în 1914 și se întinde pe 24 dehectare. Gunung Padang înseamnă îndialectul local „Muntele de Lumină” sau„Muntele Iluminării”.

Oamenii cred că epoca preistorică era primitivă, dar acest monument dovedește că este o viziune greșită

Cea mai veche piramid[ de pe P[mântar fi “Muntele Ilumin[rii” din IndoneziaAceasta a fost ridicat[ cel puțin acum 10.000 de ani

O colonie de furniciare amintiri

pe care membrii eiindividuali nu le au

Energia eoliană a fost folosităde oameni încă din cele mai vechitimpuri. Un astfel de exemplu suntși morile de vânt situate în nord-estul Iranului, mai precis în apro-pierea orașului Nashtifan. Morilesunt realizate din argilă naturală,paie, lemn, și pot funcționa și as-tăzi, rezistând la vânturi de apro-ximativ 110 km pe oră.

Nashtifan este un oraș situat în par-tea de sud a provinciei Khorasan Ra-zavi, la 20 de kilometri distanță de Khafși la 30 de kilometri de granița cu Af-ganistan. Una dintre principalele ca-racteristici ale zonei este vântul puter-nic care suflă peste aceste întinderi pu-stii, de aici și numele orașului de Nas-htifan care înseamnă “înțepătura fur-tunii”.

Morile au `n[l\imi cuprinse`ntre 15 ;i 20 de metri

Aici mai există aproximativ 30 demori de vânt, cu înălțimi cuprinse între15 și 20 de metri. Se crede că au fost ri-dicate în timpul dinastiei Safavid. Mo-rile au un design orizontal, adică ar-borul de antrenare este vertical iar pa-nourile de vânt se rotesc orizontal.

Acesta este primul proiect documentatal morilor de vânt, însă nu foarte efi-cient în comparație cu morile de vântverticale de astăzi, unde lamelele devânt se rotesc vertical. Dezavantajul lamorile de vânt orizontale este acela căprin această rotire panourile absorbdoar o parte din energia eoliană, ne-fructificând la maxim puterea vântului.În 2002, morile de vânt din Nashtifanau fost înregistrate ca patrimoniu na-țional de către departamentul de pa-trimoniu cultural al Iranului.

Morarul ;i familia sa locuiaula parterul morii

În Europa, morile de vânt au apărutundeva în jurul anului 1300 d.Hr, șinu după multă vreme, olandezii au în-ceput să le perfecționeze, făcându-lecu panouri verticale, înalte și foarteeficiente. În acest fel putea fi exploatatvântul mai puternic de la înălțime. Eta-jele din interiorul turnului serveauunor scopuri diverse< depozitarea ce-realelor, separarea plevei, măcinareacerealelor, depozitarea făinii. La parterse găsea, de obicei, locuința moraruluiși a familiei sale. Turnul și moara tre-buiau mutate manual când se schimbavântul, astfel încât pânzele să fie mereucu fața la vânt.

Morile de vânt din Iran func\ioneaz[ de cel pu\in 1000 de ani

“Este un templu unic. El este unul creat, fie că vrem să acceptăm acest lucru fie că nu. Aici nuavem în față un simplu deal care are un templu în vârf, ci o structură complexă acoperită depământ. Locul este imens. Oamenii cred că epoca preistorică era primitivă, dar acest monumentdovedește că este o viziune greșită”, a declarat Natawidjaja pentru Live Science.

Nashtifan este un oraș situat în partea de sud a provinciei Khorasan Razavi, la20 de kilometri distanță de Khaf și la 30 de kilometri de granița cu Afganistan.Una dintre principalele caracteristici ale zonei este vântul puternic

12 Informa\ia de Duminic[/13 ianuarie 2019

Ajuns la 38 de ani, actorul estedin nou singur acasă de Crăciun,de această dată într-o reclamă desenzaţie pentru Google Assistant,care are ca slogan „Pune-l peGoogle să o facă pentru tine”. Deșiare părul aranjat asemănător cucel al micuțului Kevin și poartăhaine care amintesc de personajuldin film, ipostazele în care e pusMacaulay Calkin în reclamă suntdiferite.

El nu mai trebuie să îşi poarte sin-gur de grijă în timp ce părinţii lui lip-sesc, de această dată lucrurile sunt multmai simple datorită dispozitivelor in-teligente.

Actorul recreează într-o manierăextrem de amuzantă mai multe scenecelebre din film, inclusiv cea în carehoții încearcă să-i spargă casa. Deaceastă dată, însă, nu mai este nevoiesă-și folosească ingeniozitatea pentrua-i opri pe hoți, ci pur și simplu dă o

comandă vocală asistentului său virtualşi treaba e ca şi rezolvată.

Macaulay Culkin a devenit cunos-cut odată cu rolul din ”Home alone”(Singur acasă), unde interpreta rolullui Kevin McCallister, un puști pe carepărinții l-au uitat în locuință, când auplecat în vacanță. În prezent, actorulMacaulay Culkin nu mai este pe val,motivul principal fiind problemele pecare le-a avut cu drogurile în ultimiiani. Macaulay Culkin a trecut, până laurmă, peste probleme, dar nu a meirevenit în lumina reflectoarelor ca omare vedetă. A mai interpretat diverseroluri, fără a ieși în evidență.

Home alone i-a adus cele mai mari venituri

Dar câți bani a câștigat MacaulayCulkin pentru rolul care avea să-l facăcelebru? Actorul ar fi câștigat, conformjurnaliștilor de la The Daily, 100.000de dolari pentru rolul din filmul ”Sin-

gur acasă”. A doua parte a filmului afost mai bănoasă, fiind vorba de 4,5milioane de dolari. Averea totală a ac-torului se ridică în prezent la 15 mi-lioane de dolari.

Averea lui Macaulay Culkin a cres-cut datorită drepturilor de autor pecare le primeşte şi astăzi, dar şi datorităfilmului „Richie Rich“.

Macaulay Culkin, unul din cei maicunoscu\i copii-actori, s-a n[scut pe26 august 1980 în New York, fiind altreilea dintre cei șapte copii ai lui Chris-topher Culkin (de asemenea actor) șia Patriciei Brentrup. „Mack” cum esteporeclit de către apropia\i a avut primulcontact cu showbizul la vârsta de patruani, apărând într-o serie de piese deteatru, precum spectacolul „Spărgato-rul de nuci”. La 8 ani apare în filmele„Rocket Gibraltar” și „See You in theMorning” care l-au inclus în exclusi-vista categorie de copii-actori recenzațifavorabili de publicațiile The New Yor-ker și The New York Times. La 9 anitânărul actor aproape l-a eclipsat în

performanță pe John Candy în „UncleBuck”.

200 de copii au participat la casting

În 1990, regizorul Chris Columbusl-a ales pe Culkin dintre alți 200 decantidați pentru rolul lui Kevin McCal-lister în „Home Alone”. Filmul a avutîncasări de 285 de milioane de dolarinumai în America, și i-a adus statutulde cel mai mare star copil al vremii.

Următorul proiect s-a numit „MyGirl” în 1991 în care a jucat rolul unuibăiat extrem de alergic, film care a stâr-nit multe controverse. În 1992 a ieșitpe piață „Home Alone 2< Lost in NewYork”, iar în urmatorul an „The GoodSon” producție în care a primit primulsău rol de personaj negativ.

În 1994 a urmat un șir de succese,„The Pagemaster”, „Getting Even withDad” și „Richie Rich” i-au bagat 8 mi-lioane de dolari în buzunar, onorariu

record pentru un actor de v]rsta sa. În1995 părinții săi, care nu erau de altfelcăsătoriți, se separă și încep o bătălieprin tribunale pentru custodia și averealui Mack.

A fost căsătorit cu Rachel Miner

Acesta alege s[ nu mai apar[ în fil-me p]n[ la soluționarea cazului, înaprilie 1997 când tat[l are câștig decauză.

În 1998 Culkin se căsătorește cuactrița Rachel Miner, dar divorțează în2000.

Motivul invocat de cei doi este căea voia să-și întemeieze o familie întimp ce el dorea să-și reia cariera deactor. După o pauz[ de opt ani, aparepe scen[ în 2001 într-o piesă de teatrulondoneză „Madame Melville” și îl joa-că în 2003 pe Michael Alig în „PartyMonster”.

Vera Pop

Macaulay Culkin reia rolul lui KevinMcCallister într-o reclam[ă